DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 iunie 1989 privind introducerea de măsuri pentru

promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă (89/391/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
Având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special articolul
118a,
Având în vedere propunerea Comisiei (1), elaborată după consultarea Comitetului consultativ
pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă,
În cooperare cu Parlamentul European (2),
Având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social (3),
Întrucât articolul 118a din Tratat prevede obligativitatea Consiliului de a adopta, prin
intermediul directivelor, cerinţe minime pentru a încuraja îmbunătăţirea, în special, a mediului
de lucru, pentru a garanta un nivel mai bun de protecţie a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
Întrucât prezenta directivă nu justifică o eventuală scădere a nivelurilor de protecţie deja
atinse în fiecare stat membru, statul membru fiind comise, în temeiul Tratatului,
pentru a încuraja îmbunătăţirea condiţiilor existente în acest domeniu
şi la armonizarea acestor condiţii pe calea progresului;
Întrucât este cunoscut faptul că lucrătorii pot fi expuşi la efectele periculoase, de factorii de
mediu la locul de munca în cursul vieţii lor de lucru;
Întrucât, în conformitate cu articolul 118a din Tratat, aceste directive trebuie să evite
impunerea unor constrângeri administrative, financiare şi juridice care ar împiedica crearea şi
dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii;
Întrucât Comunicarea Comisiei privind programul său în domeniul securităţii, igienei şi
sănătăţii la locul de muncă (4) prevede adoptarea de directive menite să garanteze
securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
Întrucât Consiliul, în Rezoluţia sa din 21 decembrie 1987 privind securitatea, igiena şi
sănătatea la locul de muncă (5), a luat act de intenţia Comisiei de a prezenta Consiliului, în
viitorul apropiat, o directivă privind organizarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de
munca;
Întrucât în februarie 1988, Parlamentul European a adoptat patru rezoluţii în urma
dezbaterilor privind piaţa internă şi protecţia lucrătorilor; întrucât aceste rezoluţii în special a
invitat Comisia să elaboreze o directivă-cadru pentru a servi ca bază pentru mai multe
directive specifice care să acopere toate riscurile legate de siguranţa şi sănătăţii la locul de
munca;
Întrucât statele membre au responsabilitatea de a încuraja îmbunătăţirea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor pe teritoriul lor; întrucât luarea de măsuri pentru a proteja sănătatea şi
securitatea lucrătorilor la locul de muncă ajută, de asemenea, în anumite cazuri, pentru a
păstra sănătatea şi, eventual, a securităţii persoanelor care locuiesc cu ei;
Întrucât statele membre, sistemele legislative care reglementează securitatea şi sănătatea la
locul de muncă diferă mult şi trebuie să fie îmbunătăţită; întrucât dispoziţiile naţionale cu
privire la subiect, care includ adesea specificaţii tehnice şi / sau de auto-reglementare de
standarde, poate duce la niveluri diferite de siguranţă şi de protecţie a sănătăţii şi să permită
concurenţa, în detrimentul securităţii şi sănătăţii în muncă;
Întrucât incidenţa accidentelor la locul de muncă şi boli profesionale este încă prea mare;
întrucât măsurile de prevenire trebuie să fie introdus sau îmbunătăţit fără întârziere, în scopul
de a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi pentru a asigura un grad mai ridicat de
protecţie;
Întrucât, pentru a asigura un grad de protecţie îmbunătăţite, lucrătorii şi / sau reprezentanţii
lor trebuie să fie informat cu privire la riscurile pentru securitatea şi sănătatea lor şi a
măsurilor necesare pentru a reduce sau elimina aceste riscuri; întrucât ele trebuie de
asemenea să fie în măsură să contribuie, prin participarea echilibrată în conformitate cu
legislaţia şi / sau practicile naţionale, să vedeţi că măsurile de protecţie necesare sunt luate;
Întrucât informaţiile, dialogul şi participarea echilibrată privind securitatea şi sănătatea la
locul de muncă trebuie să fie dezvoltate între angajatori şi lucrători şi / sau reprezentanţii
acestora prin intermediul unor proceduri şi instrumente adecvate, în conformitate cu legislaţia
şi / sau practicile naţionale;
Întrucât îmbunătăţirea securităţii lucrătorilor, igiena şi sănătatea la locul de muncă este un
obiectiv care nu trebuie subordonat unor consideraţii pur economice;
Întrucât angajatorii sunt obligaţi să ţină ele însele informat despre cele mai recente progrese
ştiinţifice în tehnologie, precum şi concluziile privind locul de muncă de proiectare, ţinându-se
cont de pericolele inerente în angajamentul lor, şi să informeze în consecinţă, reprezentanţii
lucrătorilor care îşi exercită drepturile de participare în conformitate cu prezenta directivă,
astfel încât să fie în măsură să garanteze un nivel mai bun de protecţie a sănătăţii şi
securităţii lucrătorilor;
Întrucât dispoziţiile prezentei directive se aplică, fără a aduce atingere dispoziţiilor mai
restrictive prezente sau viitoare, dispoziţiile comunitare, cu toate riscurile, în special cu cele
care decurg din utilizarea la locul de muncă chimici, fizici şi biologici, reglementate de
Directiva 80/1107/CEE ( 6), modificat ultima dată de Directiva 88/642/EEC (7);
Întrucât, în temeiul Deciziei 74/325/CEE (8), Comitetul consultativ pentru securitate, igienă
şi sănătate
Protecţia la locul de muncă este consultat de către Comisie în vederea elaborării propunerilor
în acest domeniu;
Întrucât un comitet format din membri numiţi de către statele membre trebuie să fie
configurat pentru a asista Comisia în efectuarea adaptărilor tehnice la directivele individuale
prevăzute în prezenta directivă.
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
SECŢIUNEA I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1
Obiectul
1. Obiectul prezentei directive este de a introduce măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.
2. În acest scop, el conţine principii generale privind prevenirea riscurilor profesionale,
protecţia sănătăţii şi securităţii, eliminarea factorilor de risc şi de accident, informarea,
consultarea, participarea echilibrată în conformitate cu legislaţia şi / sau practicile naţionale şi
formarea lucrătorilor şi reprezentanţii lor, precum şi liniile directoare generale pentru punerea
în aplicare a spus principii.
3. Prezenta directivă nu aduce atingere existente sau viitoare, dispoziţiile naţionale şi
comunitare, care sunt mai favorabile pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la
locul de muncă.
Articolul 2
Întindere
1. Prezenta directivă se aplică tuturor sectoarelor de activitate, atât publice, cât şi private
(industriale, agricole, comerciale, administrative, de servicii, educaţionale, culturale, de
agrement, etc.)
2. Prezenta directivă nu se aplică în cazul în care caracteristicile specifice anumitor activităţi
specifice de serviciu public, cum ar fi forţele armate sau poliţiei, sau la anumite activităţi
specifice din serviciile de protecţie civilă în mod inevitabil în conflict cu ea.
În acest caz, securităţii şi sănătăţii lucrătorilor trebuie să fie asigurată, pe cât posibil, în
funcţie de obiectivele prezentei directive.
Articolul 3
Definiţii
În sensul prezentei directive, următorii termeni au următoarele sensuri:
(a) lucrător: orice persoană angajată de către un angajator, inclusiv stagiarii şi ucenicii, dar
cu excepţia domestice funcţionarilor publici;
(b) angajatorul: orice persoană fizică sau juridică care are un raport de muncă cu lucrătorul
şi are responsabilitatea de a întreprinderii şi / sau unităţii;
(c) lucrătorilor "reprezentant cu răspunderi specifice privind securitatea şi sănătatea
lucrătorilor: orice persoană aleasă, ales sau desemnat în conformitate cu legislaţia şi / sau
practicile pentru a reprezenta lucrătorilor în cazul în care apar probleme referitoare la
protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă ;
(d) prevenire: toţi paşii sau măsuri luate sau planificate la toate etapele de lucru în cadrul
întreprinderii de a preveni sau a reduce riscurile profesionale.
Articolul 4
1. Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că angajatorii, lucrătorii şi
reprezentanţii lucrătorilor fac obiectul dispoziţiilor legale necesare pentru punerea în aplicare
a prezentei directive.
2. În special, statele membre trebuie să se asigure controale adecvate şi
supervision.SECTION II
OBLIGAŢIILE ANGAJATORILOR
Articolul 5
Dispoziţii generale
1. Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor, sub toate
aspectele legate de muncă.
2. În cazul în care, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3), un angajator enlists
competente, persoanele sau serviciile externe, acest lucru nu se descărcarea de gestiune pe
el de la responsabilităţile sale în acest domeniu.
3. Lucrătorilor obligaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii de angajator.
4. Prezenta directivă nu se restrânge posibilitatea statelor membre de a prevedea excluderea
sau limitarea răspunderii angajatorilor în cazul în care evenimente sunt datorate circumstanţe
neobişnuite şi imprevizibile, dincolo de
angajatorilor de control, sau la evenimente excepţionale, ale căror consecinţe nu ar fi putut
fi evitate în pofida tuturor exercitarea atenţia cuvenită.
Statele membre nu trebuie să îşi exercite opţiunea menţionată în primul paragraf.
Articolul 6
Obligaţii generale ale angajatorului
1. În contextul responsabilităţilor sale, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru
protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv prevenirea riscurilor profesionale şi
furnizarea de informaţii şi de formare profesională, precum şi furnizarea de organizare şi
mijloacele necesare.
 Angajatorul trebuie să fie atente la nevoia de a adapta aceste măsuri, pentru a ţine cont de
evoluţia situaţiei şi au scopul de a îmbunătăţi situaţiile existente.
2. Angajatorul trebuie să pună în aplicare măsurile menţionate în primul paragraf de la
alineatul 1, pe baza următoarelor principii generale de prevenire:
(a)
evitarea riscurilor;
(b)
evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate:
(c)
combaterea riscurilor la sursă;
(d)
adaptarea muncii la individ, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă,
alegerea echipamentului de lucru şi de alegere a metodelor de lucru şi de producţie, în
vederea, în special, la atenuarea monotone muncă şi de a lucra la o rată de lucru
predeterminate şi pentru a reduce efectul lor asupra sănătăţii.
(e)
de adaptare la progresul tehnic;
(f)
de înlocuire a periculoase de către nepericuloase sau mai puţin periculoase;
(g)
dezvoltarea unui ansamblu coerent de politici de prevenire care se referă tehnologia,
organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor legaţi de mediul
de lucru;
(h)
colective de a da prioritate faţă de măsurile de protecţie individuale, măsurile de protecţie;
(i)
dând de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
3. Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale prezentei directive, angajatorul trebuie,
ţinând cont de natura activităţilor din întreprindere şi / sau unitate:
(a) de evaluare a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, printre altele, la
alegerea echipamentului de lucru, substanţe chimice sau a preparatelor utilizate, precum şi
echipamentul de locuri de muncă.
Ulterioare la această evaluare şi, dacă este necesar, măsurile de prevenire şi de lucru şi a
metodelor de producţie aplicate de către angajator, trebuie:
-- Asigura o îmbunătăţire a nivelului de protecţie oferit lucrătorilor cu privire la securitate şi
sănătate,
-- Să fie integrate în toate activităţile întreprinderii şi / sau unităţii şi la toate nivelurile
ierarhice;
(b) în cazul în care încredinţează sarcini de la el un lucrător, să ia în considerare capacităţile
lucrătorului în ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa;
(c) se asigură că planificarea şi introducerea de noi tehnologii fac obiectul consultărilor cu
lucrătorii şi / sau reprezentanţii acestora, în ceea ce priveşte consecinţele alegerii
echipamentelor, de condiţiile de muncă şi a mediului de muncă pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, ;
 (d) ia măsurile adecvate pentru a se asigura că numai lucrătorilor care au primit instrucţiuni
adecvate să poată avea acces la zonele în care există un pericol grav şi specifice.
4. Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale prezentei directive, în cazul în care mai multe
întreprinderi partajaţi un loc de muncă, angajatorii trebuie să coopereze pentru punerea în
aplicare de siguranţă, de sănătate şi igienă a muncii şi dispoziţii, ţinându-se cont de natura
activităţilor, îşi coordonează acţiunile în materie de de protecţie şi prevenire a riscurilor
profesionale, şi se informează reciproc şi cu respectivele lor lucrătorilor şi / sau reprezentanţii
lucrătorilor din aceste riscuri.
5. Măsuri referitoare la securitatea, igiena şi sănătatea la locul de muncă nu poate fi în nici
un caz nu implica costuri financiare în lucrătorilor.
Articolul 7
Servicii de protecţie şi de prevenire
1. Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la articolele 5 şi 6, angajatorul desemnează
unul sau mai mulţi lucrători pentru a desfăşura activităţi legate de protecţie şi de prevenire a
riscurilor profesionale în întreprindere şi / sau unităţii.
2. Desemnate lucrătorii nu pot fi introduse la orice dezavantaj din cauza lor legate de
activităţile de protecţie şi de prevenire a riscurilor profesionale.
Desemnate lucrătorilor trebuie să li se permită timp suficient pentru a le permite să îşi
îndeplinească obligaţiile care decurg din prezenta directivă.
3. Dacă astfel de măsuri de protecţie şi de prevenire nu pot fi organizate pentru lipsa de
competente de personal în întreprindere
şi / sau unitate, angajatorul se inscrie competente, persoanele sau serviciile externe.
4. În cazul în care angajatorul enlists astfel de servicii sau de persoane, el trebuie să
informeze factorii care le-a cunoscut să afecteze, sau suspecte de a afecta, securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor şi trebuie să aibă acces la informaţiile menţionate la articolul 10 alineatul
(2).
5. În toate cazurile:
-- Lucrătorii desemnaţi trebuie să aibă capacităţile necesare şi mijloacele necesare,
-- Persoanele sau serviciile externe consultate trebuie să aibă aptitudinile necesare şi
necesare mijloace personale şi profesionale, precum şi
-- Lucrătorii desemnaţi şi persoanele sau serviciile externe consultate trebuie să fie în număr
suficient de
să se ocupe de organizarea măsurilor de protecţie şi prevenire, ţinând cont de mărimea
întreprinderii şi / sau unităţii şi / sau de riscurile la care sunt expuşi lucrătorii şi distribuţia lor,
pe întreaga întreprindere şi / sau unităţii.
6. De protecţie de la, şi de prevenire a, sănătatea şi riscurile de securitate care fac obiectul
prezentului articol, se face de unul sau mai mulţi lucrători, de un serviciu sau de servicii
distincte din dacă în interiorul sau în afara întreprinderii şi / sau unităţii.
De lucrător (e) şi / sau agenţia (e) trebuie să lucreze împreună ori de câte ori este necesar.
7. Statele membre pot defini, în funcţie de natura activităţilor şi mărimea întreprinderilor,
categoriile de întreprinderi în care angajatorul, în măsura în care este competentă, poate el
însuşi să îşi asume răspunderea pentru măsurile menţionate la alineatul 1.
8. Statele membre definesc capacităţile şi aptitudinile necesare menţionate la alineatul 5.
Acestea pot determina numărul suficient de la care se face referire în paragraful 5.
Articolul 8
Primul ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, pericol grav şi imediat
1. Angajatorul trebuie:
-- Să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii din
activităţilor şi de mărimea întreprinderii şi / sau unităţii şi luând în considerare alte persoane
prezente,
-- Orice organiza contactele necesare cu serviciile externe, în special în ceea ce priveşte
acordarea primului ajutor, îngrijire medicală de urgenţă, salvare de lucru şi de stingere a
incendiilor.
2. În conformitate cu alineatul 1, angajatorul trebuie, între altele, pentru acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, să desemneze lucrătorii trebuie să le
pună în aplicare astfel de măsuri.
Numărul acestor lucrători, formarea lor şi a echipamentelor puse la dispoziţia lor trebuie să
fie adecvate, ţinând cont de mărimea şi / sau riscurile specifice ale întreprinderii şi / sau
unităţii.
3. Angajatorul trebuie:
(a) cât mai curând posibil, să informeze toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi la grave şi
de pericol iminent de risc implicat şi cu privire la măsurile luate sau care urmează să fie
adoptate în ceea ce priveşte protecţia;
(b) să ia măsuri şi de a da instrucţiuni pentru a permite lucrătorilor în caz de gravă, iminentă
şi inevitabilă din punct de vedere pericolul de a opri muncă şi / sau să părăsească imediat
locul de muncă şi de a proceda la un loc de siguranţă;
(c) cu excepţia cazurilor excepţionale din motive justificate corespunzător, se abţină de la
care solicită lucrătorilor de a relua lucrul într-o situaţie de muncă în cazul în care există încă
un pericol grav şi imediat.
4. Lucrătorii care, în caz de gravă, iminentă şi inevitabilă din punct de vedere pericol, îşi
părăsesc staţia de lucru şi / sau o zonă periculoasă nu pot fi introduse la orice dezavantaj din
cauza lor de acţiune şi trebuie să fie protejate împotriva oricărei consecinţe dăunătoare şi
nejustificate, în conformitate cu legile naţionale şi / sau practicile naţionale.
5. Angajatorul trebuie să se asigure că toţi lucrătorii sunt în măsură, în caz de pericol grav şi
imediat pentru propria lor securitate şi / sau de alte persoane, şi în cazul în care superiorul
responsabil nu poate fi contactat, pentru a lua măsurile adecvate în lumina lor cunoştinţele şi
mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinţele unui astfel de pericol.
Acţiunile lor nu se locul lor la orice dezavantaj, cu excepţia cazului în care a acţionat nu a
fost carelessly sau neglijenţe din partea acestora.
Articolul 9
Diverse obligaţii ale angajatorului
1. Angajatorul trebuie:
(a) să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea la locul de
muncă, inclusiv cele care se confruntă grupurile de lucrători expuşi la riscuri speciale;
(b) decide cu privire la măsurile de protecţie care trebuie luate şi, dacă este necesar,
echipament de protecţie pentru a fi utilizate;
(c) să păstreze o listă de accidente de muncă rezultă într-un lucrător fiind improprii pentru
munca pentru mai mult de trei zile lucrătoare;
(d) elaboreze, pentru autorităţile responsabile şi în conformitate cu legislaţia şi / sau
practicile naţionale, rapoarte privind accidente de muncă suferite de lucrătorii săi.
2. Statele membre definesc, în funcţie de natura activităţilor şi mărimea întreprinderilor,
obligaţiile care trebuie îndeplinite de către diferitele categorii de întreprinderi cu privire la
întocmirea documentelor prevăzute la alineatul 1 litera (a) şi (b) şi la pregătirea
documentelor prevăzute la alineatul 1 litera (c) şi (d).
Articolul 10
Informarea lucrătorilor
1. Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca lucrătorii şi / sau
reprezentanţii lor din întreprindere şi / sau unitate să primească, în conformitate cu legislaţia
şi / sau practicile care pot ţine cont, inter alia, de mărimea întreprinderii şi / sau unităţii ,
Toate informaţiile necesare privind:
(a) siguranţa şi riscurile de sănătate şi de protecţie şi măsurile de prevenire şi activităţi atât
în ceea ce priveşte întreprinderea şi / sau unităţii, în general, şi fiecare tip de staţie de lucru
şi / sau de locuri de muncă;
(b) măsurile luate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).
2. Angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare astfel încât angajatorii lucrătorilor din
orice în afara întreprinderilor şi / sau unităţi angajate în muncă în întreprinderea şi / sau
unitate să primească, în conformitate cu legislaţia şi / sau practicile naţionale, informaţii
adecvate referitoare la punctele menţionate în alineatul 1 (a) şi (b) care urmează să fie
furnizate pentru a lucrătorilor în cauză.
3. Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca lucrătorii cu funcţii specifice
în protejarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, sau reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi
specifice privind securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie să aibă acces, pentru
îndeplinirea funcţiilor lor şi în conformitate cu legile naţionale şi / sau practicile naţionale, la:
(a) evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie prevăzute la articolul 9 alineatul (1) (a) şi (b);
(b) lista şi rapoartele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (c) şi (d);
(c) informaţiile obţinute prin măsuri de protecţie şi prevenire, agenţiile de control şi
organismele care răspund de siguranţă şi de sănătate.
Articolul 11
Consultarea şi participarea lucrătorilor
1. Angajatorii consultă lucrătorii şi / sau reprezentanţii lor şi le permit să ia parte la discuţii
cu privire la toate problemele referitoare la securitatea şi sănătatea la locul de muncă.
Aceasta presupune:
-- De consultare a lucrătorilor,
-- Dreptul lucrătorilor şi / sau reprezentanţilor lor să facă propuneri,
-- Participarea echilibrată în conformitate cu legislaţia şi / sau practicile naţionale.
2. Lucrătorii sau reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice privind securitatea şi
sănătatea lucrătorilor iau parte în mod echilibrat, în conformitate cu legislaţia şi / sau
practicile naţionale, sau sunt consultaţi în prealabil şi în timp util de către angajator cu privire
la:
(a) orice măsură care ar putea afecta substanţial de securitate şi sănătate;
(b) desemnarea lucrătorilor la care se face referire în articolele 7 (1) şi 8 (2) şi activităţile
prevăzute la articolul 7 alineatul (1);
(c) informaţiile menţionate la articolul 9 alineatul (1) şi 10;
(d) enlistment, dacă este cazul, cu privire la persoane sau servicii competente din afara
întreprinderii şi / sau unităţii, astfel cum sunt menţionate la articolul 7 alineatul (3);
(e) planificarea şi organizarea formării prevăzute la articolul 12.
3. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice privind securitatea şi sănătatea
lucrătorilor au dreptul de a cere angajatorului să ia măsurile corespunzătoare şi să prezinte
propuneri cu el, în acest scop, pentru a reduce riscurile pentru lucrători şi / sau de a elimina
sursele de pericol.
4. Lucrătorii la care se face referire în alineatul 2 şi reprezentanţilor lucrătorilor prevăzute la
alineatele 2 şi 3 nu pot fi plasate la un dezavantaj, din cauza lor respective pentru activităţile
prevăzute în alineatele 2 şi 3.
5. Angajatorii trebuie să permită reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice privind
securitatea şi sănătatea lucrătorilor
adecvate de întreruperea activităţii, fără pierderi de salarizare, şi să le furnizeze mijloacele
necesare pentru a permite astfel de reprezentanţi să-şi exercite drepturile şi funcţii care
decurg din prezenta directivă.
6. Lucrătorii şi / sau reprezentanţii acestora au dreptul la recurs, în conformitate cu legislaţia
naţională şi / sau practică, la autoritatea responsabilă pentru protecţia securităţii şi sănătăţii
la locul de muncă în cazul în care consideră că măsurile luate şi mijloacele angajate de către
angajator nu sunt suficiente pentru scopul de a asigura securitatea şi sănătatea la locul de
muncă.
Reprezentanţilor lucrătorilor trebuie să li se ofere posibilitatea să-şi prezinte observaţiile lor
în timpul vizitelor de inspecţie de către autoritatea competentă.
Articolul 12
Formarea lucrătorilor
1. Angajatorul trebuie să se asigure că fiecare lucrător să beneficieze de securitate şi
sănătate adecvate de formare profesională, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni
specifice pentru postul său de lucru sau loc de muncă:
-- Pe de recrutare,
-- În caz de transfer sau o schimbare de loc de muncă,
-- În cazul introducerii de noi echipamente de lucru sau o schimbare a echipamentelor,
-- În cazul introducerii oricărei noi tehnologii.
Instruirea trebuie să fie:
-- Adaptate pentru a ţine cont de riscurile noi sau modificate, precum şi
-- Repetată periodic dacă este necesar.
2. Angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii din afara întreprinderilor şi / sau unităţi
angajate în muncă în întreprinderea şi / sau unităţii, de fapt, au primit instrucţiuni adecvate
referitoare la riscurile de sănătate şi securitate în timpul activităţilor desfăşurate în
întreprinderea şi / sau unităţii.
3. Reprezentanţii lucrătorilor cu un anumit rol în protejarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
trebuie să fie dreptul la formare profesională adecvate.
4. De formare la care se face referire în paragrafele 1 şi 3 nu pot fi lucrători de la "cheltuieli
sau la cel al reprezentanţilor lucrătorilor.
De formare la care se face referire în paragraful 1 trebuie să aibă loc în timpul programului
de lucru.
De formare la care se face referire în paragraful 3 trebuie să aibă loc în timpul programului
de lucru sau în conformitate cu practica naţională, fie în cadrul sau în afara întreprinderii şi /
sau de establishment.SECTION III
Workers' OBLIGAŢII
Articolul 13
1. Este responsabilitatea fiecărui lucrător să aibă grijă, pe cât posibil, din proprie de
securitate şi de sănătate şi de cea a altor persoane afectate de actele sale sau Comisiilor la
locul de muncă în conformitate cu formarea şi expresă a angajatorului său.
2. În acest scop, lucrătorii trebuie, în special, în conformitate cu formarea lor şi instrucţiunile
date de către angajatorul lor:
(a)
să utilizeze corect de maşini, aparate, instrumente, substanţele periculoase, echipamentele
de transport şi alte mijloace de producţie;
(b)
face utilizarea corectă a echipamentului individual de protecţie care le-au furnizat şi, după
utilizare, să-l returnaţi locul său adecvat;
(c)
se abţină de la deconectarea, schimbarea sau înlăturarea dispozitivelor de siguranţă montate
în mod arbitrar, de exemplu, la maşini, aparatură, utilaje, instalaţii şi clădiri, şi să utilizeze
corect aceste dispozitive de siguranţă;
(d)
informează imediat angajatorului şi / sau a lucrătorilor cu răspunderi specifice privind
securitatea şi sănătatea lucrătorilor, cu privire la orice situaţie de muncă pe care le-au motive
întemeiate pentru a considera reprezinta un pericol grav şi imediat pentru a securităţii şi
sănătăţii în muncă şi de orice deficienţe în regim de protecţie;
(e)
cooperează, în conformitate cu practica naţională, cu angajatorul şi / sau lucrătorilor cu
răspunderi specifice privind securitatea şi sănătatea lucrătorilor, pentru cât timp pot fi
necesare pentru a permite oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritatea competentă
pentru protecţia securităţii şi sănătăţii în muncă lucrătorilor la locul de muncă să fie
efectuate;
(f)
cooperează, în conformitate cu practica naţională, cu angajatorul şi / sau lucrătorilor cu
răspunderi specifice privind securitatea şi sănătatea lucrătorilor, pentru cât timp pot fi
necesare pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de lucru şi condiţiile de
muncă sunt sigure şi pune nici un risc pentru securitate şi sănătate în termen de domeniul lor
de activitate.
SECŢIUNEA IV
DISPOZIŢII DIVERSE
Articolul 14
Supravegherea stării de sănătate
1. Pentru a se asigura că lucrătorii primesc o supraveghere medicală corespunzătoare a
sănătăţii şi securităţii riscurile pe care le sufera la locul de muncă, se iau măsuri în
conformitate cu legislaţia naţională şi / sau practicile naţionale.
2. Măsurile menţionate la alineatul 1 trebuie să fie de aşa natură încât fiecare lucrător, dacă
doreşte acest lucru, pot beneficia de supravegherea sănătăţii la intervale regulate.
3. Supravegherea stării de sănătate pot fi furnizate ca parte a unui sistem naţional de
sănătate.
Articolul 15
Grupuri de risc
Grupuri de risc deosebit de sensibile trebuie protejate împotriva pericolelor care le afectează.
Articolul 16
Directivele individuale - Modificări --
General domeniul de aplicare al prezentei directive
1. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei bazată pe articolul 118a din tratat, adoptă
directivele individuale, între altele, în domeniile enumerate în anexă.
2. Prezenta directivă şi, fără a aduce atingere procedurii prevăzute la articolul 17 privind
adaptările tehnice, directivele individuale pot fi modificate în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 118a din Tratat.
3. Dispoziţiile prezentei directive se aplică în întregime în toate domeniile reglementate de
directivele individuale, fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive şi / sau specifice
cuprinse în aceste directive individuale.
Articolul 17
Comitetul
1. Pentru adaptările pur tehnice la directivele individuale prevăzute în articolul 16 alineatul
(1), pentru a ţine cont de:
-- Adoptarea directivelor în domeniul armonizării tehnice şi al standardizării, şi / sau
-- Progresul tehnic, evoluţia reglementărilor sau specificaţiilor internaţionale ori a noilor
descoperiri,
Comisia este asistată de un comitet format din reprezentanţi ai statelor membre şi prezidat
de reprezentantul Comisiei.
2. Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile ce urmează a fi luate.
Comitetul îşi dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care preşedintele îl poate
stabili în funcţie de urgenţa subiectului în cauză.
Avizul este emis cu majoritatea prevăzută în articolul 148 alineatul (2) din Tratat în cazul
deciziilor pe care Consiliul este solicitat să le adopte la propunerea Comisiei.
Voturile reprezentanţilor statelor membre în cadrul comitetului sunt ponderate în modul
stabilit în articolul respectiv. Preşedintele nu are drept de vot.
3. Comisia adoptă măsurile preconizate, dacă acestea sunt în conformitate cu avizul
comitetului.
Dacă măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în absenţa avizului,
Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, să prezinte Consiliului o propunere referitoare la
măsurile care trebuie luate. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.
Dacă, la expirarea termenului de trei luni începând de la data sesizării de către Consiliu,
Consiliul nu hotărăşte, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.
Articolul 18
Dispoziţii finale
1. Statele membre pun în aplicare dispoziţiile legale, de reglementare şi administrative
necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive până la 31 decembrie 1992.
Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
2. Statele membre comunică Comisiei textul dispoziţiilor de drept intern, deja adoptate sau
în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta directivă.
3. Statele membre raportează Comisiei la fiecare cinci ani cu privire la punerea în practică a
dispoziţiilor prezentei directive, indicând punctele de vedere ale angajatorilor şi lucrătorilor.
 Comisia informează Parlamentul European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social şi
Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă.
4. Comisia prezintă periodic Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi
Social un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, ţinând cont de alin la 1 la 3.
Articolul 19
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptat la Luxemburg, 12 iunie 1989.
Pentru Consiliu
Preşedintele
M. Chaves GONZALES
(1) JO C 141, 30. 5. 1988, p. 1.
(2) JO C 326, 19. 12. 1988, p. 102, şi JO C 158, 26. 6. 1989.
(3) JO C 175, 4. 7. 1988, p. 22. (4) JO C 28, 3. 2. 1988, p. 3.
(5) JO C 28, 3. 2. 1988, p. 1. (6) JO L 327, 3. 12. 1980, p. 8.
(7) JO L 356, 24. 12. 1988, p. 74.
(8) JO L 185, 9. 7. 1974, p. 15.
ANEXA
Listă de domenii la care se face referire în articolul 16 alineatul (1) - locuri de muncă
-- Echipamentele de lucru
-- Echipamentul individual de protecţie
-- Lucrări cu unităţi de afişaj vizual
- Handling of heavy loads involving risk of back injury
- Temporary or mobile work sites
- Fisheries and agriculture