}ntr-o sear[ de la ]nceputul lui iulie 1909, cu pu\in ]nainte

de orele zece, un t`n[r de vreo optsprezece ani, ]mbr[cat ]n

uniform[ de licean, intra ]n strada Antim, venind dinspre strada
Sfin\ii Apostoli cu un soi de valiz[ ]n m`n[, nu prea mare, dar
desigur foarte grea, fiindc[, obosit, o trecea des dintr-o m`n[
]ntr-alta. Strada era pustie =i ]ntunecat[ =i, ]n ciuda verii, ]n
urma unor ploi generale, r[coroas[ =i fo=nitoare ca o p[dure.
}ntr-adev[r, toate cur\ile =i mai ales ograda bisericii erau pline
de copaci b[tr`ni, ca de altfel ]ndeob=te cur\ile marelui sat ce
era atunci Capitala. V`ntul scutura, dup[ popasuri egale,
coamele pomilor, f[c`nd un tumult nev[zut, =i numai ]ntunecarea =i reaprinderea
unui lan de stele d[dea trec[torului
b[nuiala c[ mari v`rfuri de arbori se mi=cau pe cer. T`n[rul
mergea atent de-a lungul zidurilor, scrut`nd, acolo unde lumina
slab[ a felinarelor ]ng[duia, numerele caselor. Uniforma neagr[
]i era str`ns[ bine pe talie, ca un ve=m`nt militar, iar gulerul
tare =i foarte ]nalt =i =apca umflat[ ]i d[deau un aer b[rb[tesc
=i elegant. Fa\a ]i era ]ns[ juvenil[ =i prelung[, aproape feminin[
din pricina =uvi\elor mari de p[r ce-i c[deau de sub =apc[, dar
coloarea m[slinie a obrazului =i t[ietura elinic[ a nasului
corectau printr-o not[ voluntar[ ]nt`ia impresie. Din chipul
dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul ]n c[utarea
unui anume num[r, se vedea c[ nu cuno=tea casa pe care o
c[uta. Strada era pustie =i lumea p[rea adormit[, fiindc[ l[mpile
de prin case erau stinse sau ascunse ]n mari globuri de sticl[
mat[, ca s[ nu dea c[ldur[. }n aceast[ obscuritate, strada avea
un aspect bizar. Nici o cas[ nu era prea ]nalt[ =i aproape nici
una nu avea cat superior. }ns[ varietatea cea mai neprev[zut[
a arhitecturii (oper[ ]ndeob=te a zidarilor italieni), m[rimea
CUPRINS
12
G. C[linescu
neobi=nuit[ a ferestrelor, ]n raport cu forma scund[ a cl[dirilor,
ciubuc[ria, ridicol[ prin grandoare, amestecul de frontoane
grece=ti =i chiar ogive, f[cute ]ns[ din var =i lemn vopsit,
umezeala, care dezghioca varul, =i usc[ciunea, care umfla
lemn[ria, f[ceau din strada bucure=tean[ o caricatur[ ]n moloz
a unei str[zi italice. }n apropierea m`n[stirii =i peste drum de
ea, o cas[ cu ferestre ]nalte era ]nc[ luminat[. }n fa\a ei sta\iona
o tr[sur[ luxoas[ cu doi cai albi, ]n[untrul c[reia dormea, cu
capul ]n piept =i cu h[\urile ]n m`n[, un birjar gros, ]nf[=urat ]n
tipicul ve=m`nt lung =i ]ncre\it de catifea. T`n[rul ajunsese cu
greaua lui valiz[ ]n chip de balerc[ ]n dreptul ei =i, dup[
oarecare examen, se opri l[s`nd o clip[ jos povara. Casa avea
un singur cat, a=ezat pe un parter scund, ale c[rui geamuri
p[trate erau acoperite cu h`rtie translucid[, imit`nd un vitraliu
de catedral[. Partea de sus privea spre strad[, cu patru ferestre
de o ]n[l\ime absurd[, form`nd ]n v`rful lor c`te o rozet[ gotic[,
de=i deasupra lor zid[ria scotea tot at`tea mici frontoane clasice,
sprijinite pe c`te dou[ mensole. La fa\ad[, acoperi=ul c[dea
cu o strea=in[ lat[, rezem`ndu-se pe mensole desp[r\ite de
casetoane, totul ]n cel mai antic stil, dar mensolele, frontoanele
=i casetoanele erau vopsite cu un ulei cafeniu. Zid[ria era cr[pat[
=i scorojit[ ]n foarte multe locuri, =i din cr[p[turile dintre fa\ada
casei =i trotuar ie=eau ]ndr[zne\ buruienile. Un grilaj ]nalt =i
greoi de fier, ruginit =i c[zut pu\in pe spate, dovedea, pe dreapta,
existen\a unei cur\i, ]n care se z[rea prin ]ntuneric at`ta frunzi=
=i at`tea trunchiuri, ]nc`t ]ntinderea ei, deocamdat[, nu se
putea calcula, impresia trec[torului fiind totu=i de p[dure f[r[
fund. Grilajul avusese o poart[ mare cu dou[ aripi, legat[ acum
cu un lan\. O porti\[ mai mic[ numai era deschis[, =i pe aceea,
lu`ndu-=i sacul ]n m`n[, intr[ t`n[rul, dup[ oarecare ch