Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Instalații trifazate
S= √
3 ∙l ∙ I
γ∆UV
(pentru sarcini rezistive);
S= √
3 ∙l ∙ Icosφ
γ ∆ UV
(pentru sarcini reactive).
100 √ 3 ∙l ∙ I
S=
γ ∙ ∆ U %∙ U
, respectiv S= 100γ√∙ ∆3 ∙lU∙ I ∙∙Ucosφ
%
100 ∙l ∙ P
S= 2 2
γ ∙ ∆ P % ∙ U ∙ cos
P = 24 · 60 = 1440 W ;
P 1440
I= = =12 A
U 12
2 ,5 ∙ 120
∆ U V= =3 V
100
5 ∙380
∆ U V=
100
=¿ 19V
P 73600 73600
I= = = =147 A .
√3 Ucosφɳ 1 , 73 ∙380 ∙ 0 , 8∙ 0 , 95 499 , 6
Introducem în formula secțiunii datele de mai sus și
obținem:
S= √
3 l∙ Icosφ 1 , 73∙ 40 ∙ 147 ∙ 0 ,8 8138
= = =13 ,3 mm2
γ ∆ UV 23∙ 19 608
(standardizată: S = 16mm2).
29100
(adică procentual: 380 ≅ 8 %).
A doua cale de determinare a secțiunii. Se determină
valoarea curentului absorbit (ca și în prima cale). I = 147A.
Se caută în tabele secțiunea care corespunde
intensității de 147A și se găsește secțiunea de 35mm2, care
corespunde unei intensități maxime de 170A.
Se trece apoi la efectuarea verificărilor:
a) Verificarea la pierderea de tensiune de 5% (la
funcționarea normală a electromotorului) se face folosind fie
formula în care pierderea de tensiune este trecută în volți,
fIe formula în care este trecută în procente din tensiunea
nominală.
Considerând, de exemplu, formula a doua avem:
P 6500
I= = =137 A .
√3 U ∙ ɳ·cosφ 1 , 73 ∙380 ∙ 0 , 9∙ 0 , 8
În tabele găsim că intensitatea maximă admisibilă în
regim permanent la linii de exterior cu conductoare
neizolate (50mm2) este de 215A, deci superioară celei
determinate mai sus. Rezultă că secțiunea de 50mm2 Al
corespunde și la încălzire.
Exemplu:
La un electromotor care funcționează 3 minute și stă în
3
repaus 7 minute, durata relativă de conectare D C = 3+7 =0 , 3
sau D C =30%.
Normativele în vigoare prevăd, în aceste cazuri,
multiplicarea intensităților din tabelele de încărcare pe
secțiuni a conductoarelor cu un coeficient de:
0,875 1
a= ≅ .
√ D C 1 ,15 √ D C
dar numai pentru conductoarele mai mari de 16 mm2
Al și 10 mm2 Cu. În general, prin aplicarea acestui
coeficient, practic se scade secțiunea pentru ele mai multe
cazuri.
Valorile coeficientului „a” pentru diferite valori ale
DC sunt:
P
Trifazate: I C= √3 ∙ U ∙ cosφ
P
Trifazate: I c= √3 ∙U ∙ cosφ ∙ ɳ
1 , 5 ∙ P ∙ √D C
Trifazate: I C= √3 ∙ U ∙cosφ ∙ɳ ,
în care:
DC este durata relativă de conectare;
1
1 ,15 ≅
0,875
Exemple:
*Ce curent electric trece printr-un circuit de iluminat
monofazat care alimentează 30 de lămpi fluorescente de
câte 40W, la tensiunea de 220V, neprevăzute cu
condensatoare (știind că cos φ al unor asemenea lămpi este
de 0,3)?
Dar dacă alimentează lămpi incansdescente de aceeași
putere?
Rezolvare:
În cazul lămpilor fluorescente (cos φ = 0,3):
P = 30 · 40= 1200 W
P 1200 1200
I= = = =18 A .
U cosφ 220 ∙ 0 ,3 66
P 3000
I= = =5 A .
√3 ∙ U ∙ cosφ 1, 73 ∙ 380∙ 0 , 85
lămpile fiind obligatoriu egal distribuite pe cele trei
faze.
*Un electromotor trifazat, având o putere nominală de
10kW, cu o funcționar intermitentă de scurtă durată (și
anume de 2 minute lucru și 8 minute repaus) este alimentat
la tensiunea de 3x208V. El are un cos φ = 0,9 și un
randament ɳ = 0,95 . Care este intensitatea de calcul al
secțiunii circuitului său d alimentare?
Rezolvare:
2
Durata relativă de conectare DC= 2+8 =0 ,20 sau D C =
20%, deci:
1−k
P(k + )
Coloane trifazate: I C=
ka ;
√3 ∙ U ∙cosφ ∙ɳ
În care:
P este puterea nominală în cazul motoarelor cu
funcționare continuă (sau 1,15·P√ DC , în cazul motoarelor
cu funcționare intermitentă de scurtă durată);
k - coeficientul de cerere (luat din tabele pentru
diverse categorii de receptoare și ramuri industriale);
k a - coeficient cuprins între 1,7-10, în funcție de
numărul electromotoarelor (n) dat în tabelul de mai jos:
n 4 6 8 10 15 20 30 50
ka 1.7 2.5 2.9 3.3 4.3 5.5 8.0 10
1−k 1−0 , 2
P(k + ) 25700(0 , 2+ )
ka 1,7
I 1= = ≅ 40 A
√3 ∙ U ∙ cosφ ∙ ɳ 1 , 73 ∙380 ∙ 0 , 6 ∙ɳ