Educatie digitala prin arte

https://education.ec.europa.eu/ro/focus-topics/digital-education/action-plan
https://scoaladevalori.ro/arcademia-edunetworks/
https://brill.com/view/journals/bire/4/3/article-p408_011.xml?language=en

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/16-20_6.pdf - interdisciplinaritatea
in muzica corala
https://edumuzicala.ro/interdisciplinar/mesaje-si-simboluri/ - model lectie
interdisciplinar muzica, romana, desen

Tehnologia în educația muzicală este o parte esențială a unei abordări

pedagogice contemporane a învățării muzicii. Studenții de astăzi sunt nativi
digitali, folosind computere, internet, jocuri video, iPad-uri și aplicații. Profesorii
trebuie să fie educați în noile instrumente tehnologice muzicale și platformele
digitale actuale care oferă instrumente în clasă și materiale suplimentare, inclusiv
videoclipuri de instruire și platforme interactive. Utilizarea tehnologiei în educația
muzicală poate oferi o învățare asincronă, instruire individuală, care implică in
mod egal elevii prin dezvoltarea de noi strategii de învățare. Resursele tehnologice
pentru educația muzicală sunt inovatoare, ieftine, interactive și ușor de descărcat.
Utilizarea tehnologiei în sălile de muzică revigorează studenții și le permite să
învețe cu pricepere instrumentele pe care compozitorii și muzicienii profesioniști le
folosesc astăzi.

Educație muzicală: Resurse tehnologice

Resursele tehnologice pentru educația muzicală includ utilizarea
dispozitivelor mobile precum iPad-uri, internetul, tablele interactive, software-ul
de înregistrare digitală și aplicațiile educaționale interactive care oferă o gamă
largă de instrumente de învățare digitală. Utilizarea tehnologiei în educația
muzicală include software de teoria muzicii care oferă tutoriale, sesiuni de
exerciții, permițând elevilor să joace jocuri de învățare prin metode pedagogice
îmbunătățite. Există mai multe aplicații care încurajează gamificarea învățării
muzicii, cum ar fi Perfect Ear, o descărcare gratuită care acoperă subiecte de teoria
muzicii, cum ar fi numele notelor, semnăturile cheie, intervalele, scalele și
acordurile.
Software-ul de notație precum Sibelius și MuseScore oferă mijloace digitale
de notare muzicală, în timp ce NotateMe este o aplicație care convertește notația
scrisă de mână într-o versiune digitală ușor de citit. Spațiile de lucru audio digitale
(DAW) oferă software de înregistrare și aplicații pentru înregistrarea, editarea și
producerea de performanțe audio cu software precum Ableton Live, Logic, Cubase
și ProTools. Studenții își pot posta apoi compozițiile pe site-uri de partajare a
muzicii online, cum ar fi SoundCloud, în timp ce IMSLP, International Music
Score Library Project, oferă partituri muzicale din domeniul public care pot fi
vizualizate și redate de pe un iPad.

În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a îngrijorării cu privire la impactul

inteligenței artificiale (AI). Deși tot mai multe literaturi academice și politice
abordează implicațiile sociale și etice ale IA, până acum nicio inițiativă majoră de
cercetare nu examinează implicațiile culturale ale AI. Muzica a fost mult timp un
loc de experimentare AI și dezvoltare comercială în cultură; totuși, deși resurse
considerabile de cercetare sunt destinate proiectelor științifice și artistice în acest
domeniu, cercetarea critică privind IA muzicală este într-un stadiu incipient. În
acest context, proiectul MusAI este inovator în două moduri.
În primul rând, este nevoie de muzică ca mediu prin care să se creeze un
domeniu de studii interdisciplinare critice AI, care indică influența mai largă a AI
asupra culturii. În al doilea rând, un principiu călăuzitor încorporat în structura
proiectului este că, pentru a aborda provocările complexe prezentate de IA, sunt
necesare abordări radical noi care să treacă peste diviziuni disciplinare,
metodologice și epistemologice înrădăcinate, precum și să creeze punți între
mediul academic și industrie.
O abordare digitalizata sanatoasa a educatiei muzicale arecateva caracteristici:
 Introduce taxonomia multidimensională a materialelor digitale pentru
educația muzicală
  Oferă o privire de ansamblu asupra a ceea ce a fost deja proiectat, propus și
testat în domeniu
 Oferă o perspectivă mai largă a posibilităților legate de tehnologiile actuale
în domeniul educației muzicale

Muzica influențează și, la rândul ei, este influențată de alte discipline. Prezența sa
vitală și dinamică în viața noastră se află în centrul unei abordări interdisciplinare a
muzicii generale. Profesorii de muzică pot crea spații de interpretare în care
proiectele bazate pe investigație deschid oportunități pentru experiențe expresive și
creative. Deoarece această abordare este relativ rară în educația muzicală, sunt
explorate căi pentru dezvoltarea viitoare a perspectivelor interdisciplinare, inclusiv
dispoziții, abilități și înțelegeri care să conducă la predarea interdisciplinară;
dezvoltarea gândirii relaționale a studenților pe domenii; și strategii pedagogice
care favorizează conexiuni semnificative.

Exemple de subiecte de discuție și activități în clasă.

Subiect Activitate de învățare prin experiență direct[

Cum este muzica o parte fundamentală a experienței umane? Discuții despre istorii
muzicale personale, inclusiv cele mai vechi amintiri, lecții formale, funcții ale
muzicii, experiențe de vârf
Cum definim muzica? Care este scopul ei? Performanța 4’33” a lui Cage; definirea
muzicii din perspectiva disciplinelor muzicale, psihologiei, filosofiei și fizicii
Cum procesează urechile și creierul sunetul? Cu ce este diferită ascultarea de auz?
Modelarea căilor auditive de la pinna la zonele de asociere auditivă, biologie
folosirea app www.pink trombone
Sunt oamenii ființe muzicale înnăscute? Explorarea motivelor sonore universale și
discutarea dovezilor antropologice ale existenteiv cântecelor și muzicii - istorie
Ce ne pot învăța variațiile răspunsurilor la sunet despre procesarea neuronală a
muzicii? Experiența iluziilor auditive, inclusiv cuvintele fantomă, paradoxul
tritonului și efectul McGurk
Cum este memoria legată de muzică? Discuție despre codificarea memoriei
senzoriale, pe termen scurt și pe termen lung; compararea cantitativă agusturilor
muzicale; discuție despre amintirile muzicale
Cum are muzica puterea de a influența starea de spirit? Cuantificarea în clasă a
efectului pe care muzica il genereaza live sau de pe suporturi inregistrate …în
timpul unei spectacole live a lui Mozart; discuție despre coloanele sonore ale
filmelor.
Muzica și sănătatea mintală: Care este legătura dintre nebunie și creativitatea
muzicală? Joc de rol: declarații autobiografice de la muzicieni cu boli psihice;
analiza celor două personalități muzicale ale lui Schumann
Cum influențează experiența muzicală dezvoltarea cognitivă și a limbajului?
Analiza critică a Baby Einstein și a efectului Mozart; demonstrarea perioadelor
critice în dezvoltarea limbajului printr-o lecție de tonalitate vietnameză de către un
vorbitor nativ
Cum este influențată expresia și performanța muzicală? Prin anxietate? Prin
exuberanta? Activitate de improvizație muzicală neanunțată și cerc de tobe.

Exemple de proiecte.
Studenților li sa cerut să integreze domeniile muzicii cu neuroștiința pentru a
explora o temă de interes personal deosebit.

Proiecte finale Teme de neuroștiință explorate

1. De ce batemritmul cu picioarele pe muzică? ganglionii bazali; detectarea
ritmului în limbaj; cerebelul
2. Efectele expunerii prenatale la muzică Dezvoltare neuronală; tăierea
sinaptică; hormoni de stres
3. Muzica și cântarea folosite în meditație Stări alterate ale creierului; ritmuri
EEG; învăţare şi memorie
4. Modelarea computerizată a lui A1 la trei specii Neuroștiință computațională;
cartografiere tonotopică; plasticitate
5. Mintea lui Beethoven Genetica; tulburare bipolara; surditate; stres
 6. Savanti muzicali Tulburarea spectrului autismului; învăţare şi memorie
7. Muzica în reclamele politice Anxietate; stres; învăţarea asociativă
8. Studiul muzicii te face mai inteligent? Inteligență; Atenţie; învăţare;
lateralizarea funcției

Abordare Pedagogică
Invățarea bazată pe anchetă. Spre începutul cursului întrebările de discutat
au fost ample și fundamentale. (Ce este muzica? Cum și ce comunică muzica?
Cum procesează creierul muzica?)
Pe măsură ce cursul a progresat, studenții au început să exploreze probleme
mai complexe. (Oamenii sunt ființe muzicale înnăscute? De ce ni se blochează
anumite cântece în cap? Are muzica puterea de a influența starea de spirit? Cum și
de ce își dezvoltă oamenii preferințele muzicale? Care este legătura dintre
creativitatea muzicală și nebunie?)
Fiecare perioadă de clasă activități integrate de învățare experiențială, cum
ar fi ascultarea activă, scrierea în jurnal și efectuarea de mini-experimente cu
reflecție riguroasă și discuții asupra cercetării academice privind percepția muzicii
(a se vedea tabelul 1 pentru exemple de activități în clasă). De exemplu, pentru a
facilita discuția despre transă, elevii au participat la un cerc de tobe folosind o
varietate de tobe de mână africane.
Pentru a demonstra relațiile complexe dintre compoziția muzicală și bolile
mintale, studenții au cercetat și au jucat un rol pe o varietate de muzicieni
cunoscuți. Ei au oferit narațiuni autobiografice scurte, adesea emoționante, despre
natura geniului muzical și provocările de sănătate mintală ale artiștilor creativi.
Printre exemple se numără Kurt Cobain (ADHD și abuz de substanțe), Billie
Holiday (PTSD și abuz de substanțe) și Alexander Scriabin (ipocondrie și tulburare
bipolară).

Integrarea principiilor neuroștiinței

 Tema experienței muzicale a fost o potrivire firească pentru predarea
neuroștiințelor studenților care nu erau majori. A doua întâlnire a clasei a fost
dedicată în întregime înțelegerii modului în care creierul și urechile traduc
variațiile presiunii aerului în fenomenele de percepție a muzicii. Pentru a se pregăti
pentru acest subiect, elevii au construit diagrame individuale cu ceea ce trebuie să
se întâmple în diferite regiuni ale urechii și creierului pentru ca cineva să poată
percepe o anumită piesă de muzică instrumentală. I-am pus pe studenți să lucreze
în trei grupuri (urechea exterioară la cohlee, cohleea la cortexul auditiv primar și
zonele de asociere auditivă corticală) pentru a desena aceste diagrame de flux pe
toată lungimea plăcilor de ștergere uscată ale camerei. Folosind această ilustrație
generată de elevi, am reușit să introducem concepte precum transducția senzorială,
organizarea tonotopică, integrarea sinaptică, limitarea talamică, conectivitatea
neuronală, localizarea funcției și funcții de ordin superior, cum ar fi procesarea și
producția limbajului. Apoi i-am întrebat pe elevi ce s-a întâmplat în mintea lor (ce
gânduri, amintiri, emoții și răspunsuri corporale au avut) atunci când au auzit o
anumită piesă muzicală și am adăugat în flux regiuni neuronale responsabile de
atenție, memorie, motorii, dispoziție și răspunsuri autonome. diagramă.

Chiar dacă conexiunile noastre sinaptice de pe tablă s-au numărat în doar zeci, mai
degrabă decât în trilioane reale, totuși studenții au părăsit clasa cu o înțelegere mult
mai bună a organizării și conectivității creierului și cu un sentiment de admirație
față de complexitatea creierului.

STUDII
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3592725/