Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393 /28.02.

2017
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

EDUCAȚIE MUZICALĂ
Clasele a V-a – a VIII-a

București, 2017
Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Educație muzicală reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele
a V-a – a VIII-a din învățământul gimnazial, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este
prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră /săptămână.
Programa disciplinei Educație muzicală este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului.
Studiul muzicii reprezintă o veche și semnificativă tradiție a tuturor sistemelor de învățământ, fiind
evident rolul extrem de important al acesteia în viața oamenilor. Ascultăm zilnic, din proprie inițiativă sau
involuntar, muzică de diverse genuri. Cercetări recente arată că manifestările muzicale sunt principalele
abordări artistice în viața tinerilor, că reprezintă momente de satisfacție personală, de îmbogățire
spirituală sau comuniune.
Educația muzicală continuă explorarea domeniului, după parcurgerea unor prime etape, în cadrul
disciplinei Muzică și mișcare, prezentă în planul-cadru pentru ciclul primar, în care s-a vizat un parcurs
educativ specific etapei intuitive (pentru primii trei ani de studiu – de la clasa pregătitoare la clasa a
doua), ca primă etapă în realizarea educației muzicale. În clasele a treia și a patra s-a intrat treptat în
etapa notației muzicale, cu elemente de notație a înălțimilor, apoi și ale duratelor, urmărindu-se
conștientizarea utilizării anumitor parametri sonori, însă la nivelul unui prim contact, în contextul unui
demers de tip integrat (prin combinarea elementelor strict muzicale cu cele ce țin de mișcare), îndrumat
de un cadru didactic cu pregătire generală.
Activitățile specifice disciplinei Educație muzicală formează impresii, trezesc interesul pentru artă și
cultură, contribuie la formarea gustului muzical şi stimulează simțul estetic, imaginația și creativitatea,
dezvoltând auzul muzical al copiilor, simțul ritmic și memoria muzicală, dar și aspecte mai generale,
precum dezvoltarea sensibilității, a siguranței de sine, autodisciplina, concentrarea și relaționarea pozitivă
cu ceilalți, sub îndrumarea unui cadru didactic specializat, permițând transferul optim al unor competențe
de nivel mai complex.
Structura programei școlare include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice.
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice ale unui domeniu sau rezolvarea unor probleme
generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Educație muzicală jalonează achizițiile de
cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale. Ele reprezintă etape în
dobândirea competențelor generale și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea
competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare, care valorifică
experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare
variate.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Conținuturile învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin
care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Cânt vocal și instrumental*
- Elemente de limbaj muzical
- Aspecte culturale eteronomice și interdisciplinare
Cu primele două domenii de conținuturi elevii s-au familiarizat deja în învățământul primar. Cel de-
al treilea domeniu are în vedere reliefarea legăturilor dintre muzică și universul specific copilului și se
axează pe aspectele extraestetice ale operei și pe deschiderile interdisciplinare. Termenul eteronomic

Educație muzicală – clasele a V-a- a VIII-a 2

este utilizat în sensul în care apare în lucrarea lui Tudor Vianu, Estetica (Editura Orizonturi, București) și
se referă la aspectele extraestetice ale operei de artă: „Motivul propriu-zis estetic se împletește tot timpul
cu motive extraestetice” (p.286). „Interesul pe care îl arătăm artei nu se explică numai prin valorile
estetice ale acesteia /../ Dacă opera de artă ajunge să ne vorbească /.../, lucrul se explică nu numai prin
valorile estetice, dar și prin motivele eteronomice” (p. 358).
Astfel, Disciplina Educație muzicală își păstrează caracterul tradițional, însă propune abordări
culturale eteronomice și interdisciplinare, în raport cu disciplinele studiate anterior, în învățământul
primar, dar și cu cele ce se studiază în prezentul ciclu. Se propun teme, ce pot reveni (în alți ani de
studiu), care să exploreze relația muzicii cu limbajul corporal și cu domenii precum literatura, artele
plastice, istoria, geografia, matematica, tehnologia informației, științele etc.
De importanță semnificativă sunt și sugestiile repertoriale, cu referire la repertorii de lucrări
propuse spre a fi audiate, dar și de lucrări vocale ce pot fi interpretate în cadrul orelor de curs.
Sugestiile metodologice includ clarificări conceptuale, recomandări de strategii didactice şi
elemente de evaluare continuă. Pornind de la competențele generale, sunt analizate strategiile de
formare care contribuie predominant la realizarea acestora.
Noua programă încurajează și studierea muzicii instrumentale, utilizarea noilor tehnologii,
diversificarea repertoriilor (de lucrări audiate, respectiv interpretate), păstrând un număr ponderat de
conținuturi de teoria și istoria muzicii.
Construcția programei permite, pe baza experienței acumulate, exprimarea evolutivă prin cânt (dar
posibil și prin cuvânt, dans sau alte tipuri de manifestări), precum și receptarea adecvată a conținutului
lucrărilor muzicale audiate, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acţionale ale formării
personalității elevilor.

Educație muzicală – clasele a V-a- a VIII-a 3

Competențe generale

1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor

lucrări muzicale

2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical

3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv,

atitudinal și ideatic

Educație muzicală – clasele a V-a- a VIII-a 4

CLASA a V-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări
muzicale

Clasa a V-a
1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice
- exerciții de respirație și de emisie
- exerciții de coordonare a cântului în ansamblu (față de gesturile profesorului)
- exerciții pentru păstrarea unei pulsații constante
- interpretarea unor lucrări muzicale simple
1.2. Interpretarea unor fragmente simple instrumentale *)
- exerciții specifice cântului instrumental (diferențiat, pentru instrumente de suflat, de coarde, cu
claviaturi, de percuție) – elemente de emisie și intonație
- exerciții de coordonare a cântului instrumental în grup
*) Abordarea interpretării instrumentale va ține cont de dotarea școlii cu instrumente și de competențele
profesorului de muzică privind studiul instrumentelor.

2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical

Clasa a V-a
2.1. Utilizarea notației înălțimilor sunetelor în lecturarea și scrierea unor fragmente de piese în Do
major și la minor
- asocierea unui cântec cunoscut cu reprezentarea sa grafică
- jocuri de recunoaștere, intonare și scriere a unor note
- diferențierea între mersul treptat și salturi în notația și intonația unor fragmente muzicale
- intonarea gamelor, vocal și cu ajutorul unor claviaturi (inclusiv softuri gratuite disponibile pe telefoane
mobile), pentru diferențierea tonurilor și a semitonurilor
- exerciții de citire a unui text muzical
- obervarea diferențelor de exprese a unor piese în tonalitatea majoră comparativ cu tonalitatea minoră
2.2. Utilizarea notației duratelor (note și pauze) în fragmente muzicale simple
- executarea unor exerciții ritmice
- observarea raportului matematic între durate diferite
- exerciții de notare proporțională a duratelor in diferite masuri (2/4, 3/4, 4/4)
- jocuri de compunere a unor ritmuri (prin diverse combinații ale unor formule ritmice date)
2.3. Operarea cu noțiuni de dinamică și timbru muzical
- diferențierea nuanțelor în piesele interpretate
- jocuri de modificare a nuanțelor într-un fragment muzical si observarea diferențelor expresive rezultate
- diferențierea unor instrumente în funcție de sursa de producere a sunetelor
- observarea diferențelor timbrale în cântul vocal (în funcție de vocalele și consoanele utilizate, soluții de
cântat cu gura închisă etc.), inclusiv cu ajutorul unui soft (spectrograma)
- diferențierea timbrală a unor ansambluri muzicale (coruri pe voci egale/mixte, ansambluri
camerale/orchestre de cameră/orchestre simfonice etc.)

Educație muzicală – clasele a V-a- a VIII-a 5

 3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal
și ideatic
Clasa a V-a
3.1.Descrierea stărilor și ideilor generate de audierea unor lucrări muzicale
- discuții libere asupra conținutului afectiv și ideatic al unor lucrări
- imaginarea unui interviu cu un compozitor

3.2. Relaționarea muzicii cu contextul cultural în care a fost creată

- experimentarea unor dansuri din diverse arii geografice
- observarea relevanței contextului istoric al anumitor lucrări muzicale
- realizarea unor prezentări publice ale unor lucrari muzicale, la alegere

Conținuturi
Domenii de conținut Continuturi
Cânt vocal și instrumental* Respirație, emisie vocală
Gesturi dirijorale (tactarea măsurilor, pregătirea intrării)
Elemente de tehnică instrumentală – emisie, intonație
Elemente de limbaj muzical Portativ, cheie, masură
Notația înălțimilor de note în cheia sol
Profilul melodic (repetare, direcție, mers treptat, salturi)
Tonul și semitonul
Gamele Do major și la minor (natural)
Notația duratelor (valorile de notă întreagă, doime, pătrime, optime,
şaisprezecime) și a pauzelor corespunzătoare
Legato de prelungire și legato de expresie
Punctul de prelungire
Măsuri de doi, trei și patru timpi
Termeni de mișcare
Elemente de dinamică muzicală (nuanțe): piano, forte, accent,
crescendo, decrescendo
Elemente de timbralitate: instrumente muzicale ale orchestrei simfonice,
diferențe în emisia vocală
Notația semnelor de repetiție și a voltelor
Aspecte culturale Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost
eteronomice și creată
interdisciplinare Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din diverse regiuni
geografice)

Sugestii repertoriale
1. Repertoriu pentru audiții (Muzica și contextul cultural și istoric în care a fost creată)
a. Muzica și anumite arii geografice
- Cântece și dansuri reprezentative pentru anumite regiuni geografice ale României (hora, sârba, brâul,
alunelul, călușul, geamparaua etc.)
- Cântece și dansuri reprezentative pentru alte culturi: menuetul, barcarola, tarantela, valsul vienez,
marșul, boleroul, tangoul, ceardașul, samba, flamenco, syrtos etc.
- J. S. Bach - Menuet, Badinerie
- L. Boccherini - Menuet
- W.A. Mozart - Rondo alla turca
- L. V. Beethoven - Dansuri germane
- J. Haydn – Menuete (extrase din Simfonii / Sonate)
- W. A. Mozart - Menuete
- F. Schubert - Marș militar
- J. Strauss tatăl, J. Strauss fiul - Valsuri, Marșul Radetzki
- F. Chopin - Poloneze, Mazurci, Valsuri
- G. Verdi - Marșul triumfal din opera Aida

Educație muzicală – clasele a V-a- a VIII-a 6

- J. Brahms - Dansuri ungare
- E. Grieg - Dansuri norvegiene
- A. Dvorak - Dansuri slave
- J. Offenbach - Barcarola din Povestirile lui Hoffmann; Galopul din opera Orfeu în Infern
- C.M. v. Weber - Invitație la vals
- G. Bizet - Habanera, Seguidilla și Marșul Toreadorilor din opera Carmen
- G. Fauré - Siciliana
- M. Ravel - Bolero
- F. Liszt - Tarantella, Rapsodii ungare, Rapsodia spaniolă
- A. Borodin - Dansurile polovțiene
- A. Haciaturian - Dansul săbiilor (B-ul = cântec armean)
- G. Enescu - Rapsodia I și a II-a (cu sublinierea cântecelor și dansurilor românești încorporate)
- B. Bartok - Dansuri românești
- A. Dvorak - Simfonia a IX-a, din Lumea nouă
- Carlos Gardel - Por una Cabeza
- A. Piazzolla – Libertango
b. Muzica și anumite momente istorice
- Imnuri naționale – istoria imnului „Deșteaptă-te, române“; a imnului „Marseillaise“ etc.
- Imnul Eurovision și Te Deum-ul de Charpentier
- Ch. Gounod - Corul soldaților din Faust (un al doilea imn al Franței)
- L. v. Beethoven - Uvertura Coriolan (inspirată dintr-un episod de istorie antică)
- L. v. Beethoven - Uvertura Egmont (după Goethe, despre Contele Egmont - sec. XVI)
- G. Rossini – Uvertura Wilhelm Tell
- G. Verdi - Corul sclavilor evrei din opera „Nabucco“
- F. Chopin - Studiu op. 10 nr. 12, „Revoluționarul“
- F. Schubert - Uvertura Rosamunda (prințesa Ciprului)
- P. I. Ceaikovski - Uvertura 1812 (cu salve de tun)
- L. v. Beethoven - Simf. a III-a Eroica (Napoleon Bonaparte)
- L. v. Beethoven - Simfonia a IX-a (Imnul Uniunii Europene)
- A. Honegger - Pacific 231
- cântece vechi (trubaduri, menestreli, „Greensleeves“, „Scarborough Fair“, „Sur le Pont d’Avignon“ etc.)
- Bob Dylan – „The times are changing“
2. Repertoriu de cântece pentru interpretare vocală
- A. Pann - Deşteaptă-te, române!
- C. Porumbescu - Tricolorul
- T. Popovici - Marşul lui Iancu
- I. Cartu - Limba românească
- Barbu Lăutarul - Colecția C. Ionescu
- N. Ionescu - Vai, săracul pui de cuc (Canon)
- T. Popovici - La oglindă
- Hristos a Înviat (cântare bisericească)
- T. Teodorescu - Fata de păstor
- Coborâi din deal în vale (cântec popular)
- Alunelu (cântec popular)
- T. Popovici - Moara
- D.G. Kiriac - A ruginit frunza din vii
- I. D. Chirescu - Cucule, pasăre sură
- W.A. Mozart - Cântec de primăvară
- J. Brahms - Copilul şi floarea
- R. Rogers - Cântecul gamei
- A. Pașcanu - Te-ai trezit? Cântă!
- A. Pașcanu - Unu, doi (joc muzical)
- L. Comes- Zidarii
- L. Comes - Merge rața către lac
- G. Breazul - Dogarul
- Roșu și Negru - Pseudofabulă
- Ceasul (Canon, melodie germană)
- Ah, vous dirais-je, maman! (melodie franceză)
- Deck the halls (melodie tradițională de Crăciun)
- Colinde populare
- Cantece din folclorul copiilor

Educație muzicală – clasele a V-a- a VIII-a 7

CLASA a VI-a

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări
muzicale

Clasa a VI-a
1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice și pe 2 voci
- exerciții de respirație, emisie, intonație, păstrarea pulsației ritmice constante
- elemente de cânt pe două voci: responsorial, în canon, cu ison sau ostinato
- înregistrarea pe suport electronic a unor piese muzicale
1.2. Interpretarea unor piese simple instrumentale *)
- exerciții specifice cântului instrumental (diferențiat, pentru instrumente de suflat, de coarde, cu
claviaturi, de percuție) – elemente de emisie, intonație și frazare
- exerciții de coordonare a cântului instrumental în grup din perspectiva continuității tempo-ului
1.3. Asocierea structurii și mesajului muzical cu gesturi și imagini adecvate
- reprezentarea kinestezică/grafică a unor structuri muzicale, inclusiv prin utilizarea unor softuri muzicale
- combinarea mai multor imagini (fotografii, scurte momente video) care să ajute la perceperea
mesajului muzical
*) Abordarea interpretării instrumentale va ține cont de dotarea școlii cu instrumente și de competențele
profesorului de muzică privind studiul instrumentelor.

2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical

Clasa a VI-a
2.1. Operarea cu intervalele simple
- diferențierea intervalelor de la 1p la 8p
- identificarea unor intervale muzicale în lucrările studiate
- exerciții pentru testarea și dezvoltarea auzului diferențiat, privitoare la intervalele simple, cu ajutorul
unor softuri/platforme digitale (de ex. www.teoria.com, www.musictheory.com, Absolute pitch, Perfect
Ear etc.)
2.2. Utilizarea unor tonalități și a unor moduri
- observarea tiparului structural al tonalităților majore/minore
- utilizarea unor tonalități cu armură simpla (o alterație constitutivă)
- observarea caracteristicilor diferite ale unor muzici modale (cu 2-5 sunete)
- exerciții pentru dezvoltarea auzului privitoare la scări tonale și modale, inclusiv cu ajutorul
softurilor/platformelor digitale (de ex. www.teoria.com, www.musictheory.com )
2.3. Operarea cu diverse formule ritmice
- observarea anacruzei (pe timp și pe jumătate de timp) in fragmente muzicale
- exerciții ritmice cu sincope și contratimpi
- observarea corespondenței ritmurilor poetice și a celor muzicale în hip hop
2.4 Observarea unor procedee componistice
- observarea utilizării binomului repetiție/schimbare în discursul muzical
- identificarea construcției mono-, bi-, tri-partite a unor piese muzicale (de schema formală A, AB, ABA)
- observarea unor procedee variaționale
- utilizarea unor structuri ritmice pentru improvizații

Educație muzicală – clasele a V-a- a VIII-a 8

 3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal
și ideatic

Clasa a VI-a
3.1. Perceperea unor noțiuni muzicale prin audiție direcționată
- observarea diferențelor major/minor, vocal/instrumental, binar/ternar, cruzic/anacruzic,
repetiție/schimbare structurală, în audierea unor fragmente muzicale
- observarea relațiilor între structura și conținutul unei piese și funcția ei socio-culturală (dans, cântec
tradițional, repertoriu ocazional etc.)
- observarea unor structuri modale oligocordice și pentatonice în lucrări muzicale pop – rock
3.2. Explorarea relației muzicii cu celelalte arte
- aprecierea relațiilor intre muzica si textul literar
- alegerea unui fond muzical pentru proiecte/lucrări realizate la alte obiecte de studiu
- observarea relației muzică - literatură (inclusiv muzică programatică)
- exprimarea unor păreri personale despre fondul muzical utilizat în produse multimedia (film, jocuri,
publicitate, etc)

Conţinuturi
Domenii de conținut Conţinuturi
Cânt vocal și instrumental* Respirație, emisie vocală, intonație
Păstrarea unei pulsații constante
Gesturi dirijorale (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe
dinamice)
Elemente de tehnică instrumentală – emisie, intonație, coordonare
ritmică
Elemente de limbaj muzical Intervale simple (1p – 8p)
Diezul, bemolul și becarul
Structura gamelor majore (varianta naturala)
Structura gamelor minore (natural, armonic și melodic)
Arpegiul major și minor pe tonică
Armura
Tonalități cu 1 alterație constitutivă
Moduri de 2-5 sunete
Anacruza, sincopa, contratimpul
Procedee componistice simple (repetiția/schimbarea, varierea
discursului)
Elemente de forme muzicale - construcțiile mono-, bi-, tri-partitite
(schema formală A, AB, ABA), genuri - Suita, Miniatura instrumentală
Aspecte culturale Elemente de contextualizare istorică și geografică a unor lucrări
eteronomice și Elemente de muzică religioasă și folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din
interdisciplinare diverse zone geografice)
Elemente de interconectare între limbajul muzical și cel literar (accente
metrice, ritmuri poetice)
Elemente de tehnologia informației (utilizarea unor softuri digitale pentru
înregistrări audio/audio-video și pentru testarea și dezvoltarea auzului
muzical)

Sugestii repertoriale
1. Repertoriu pentru audiții
Muzica și alte arte:
a. Muzică și literatură
- S. Prokofiev - Petrică și lupul
- S. Prokofiev - Romeo și Julieta (fragmente)
- L. Bernstein - West Side Story (Tony and Maria)

Educație muzicală – clasele a V-a- a VIII-a 9

- P. Dukas - Ucenicul vrăjitor (după Goethe)
- R. Strauss - Till Eulenspiegel (cu descrierea momentelor muzicii programatice)
- E. Grieg - Peer Gynt (după Ibsen)
- F. Mendelssohn - Visul unei nopți de vară (după Shakespeare)
- N. Rimski-Korsakov - Șeherazada (fragmente)
- W.A. Mozart - Flautul fermecat (personaje, libret, momente cheie)
- J. Offenbach - Povestirile lui Hoffmann
- A. Zirra – Capra cu trei iezi (fragmente)
- C. Trăilescu – Motanul încălțat (fragmente)
- P. Constantinescu – Miorița
b. Muzică și mitologie
- F. Liszt - Dansul piticilor (studiul Gnomen-Reigen)
- R. Wagner - Cavalcada Walkiriilor
- C. Debussy - Syrinx (flautul lui Pan), Preludiu la după-amiaza unui faun (după poemul de Mallarmé)
- C. Monteverdi - Orfeu
- C. W. Gluck - Orfeu și Euridice
c. Muzică și arte plastice
- M. Musorgski - Tablouri dintr-o expoziție
d. Muzică și multimedia (jocuri video, filme, publicitate)
- Coloane sonore ale unor filme de genuri diverse (comedii, drame, animație), spre exemplu muzica
filmelor din seria Star Wars, Harry Potter, Interstellar etc.
- Coloane sonore ale unor filme de desene animate
Structuri modale în muzica pop – rock:
a. Moduri cu 2-4 sunete
- Kevin Rudolf - Let It Rock
- Muse - Ruled by Secrecy
- Linkin Park - Wretches And Kings
- Queen – Breakthrough
- Michael Jackson - They Don’t Care About Us
b. Moduri cu 5 sunete
- Robbie Williams – Angels
- Bruno Mars – It Will Rain
- Madness - Night Boat In Cairo
Corespondențe ritmice text - muzică (declamație) în hip – hop
- Grandmaster Flash and the Furious Five - The Message
- Eminem – Rap God
- Outkast – Ms Jackson
- Kendrick Lamar - M.A.A.D. City
- piese de gen din repertoriul românesc
2. Repertoriu de cântece pentru interpretare vocală
- Treceți batalioane române (cântec istoric)
- Al. Flechtenmacher - Hora Unirii
- G. Musicescu - Ca o zi de primăvară
- T. Popovici - Luncile s-au deșteptat
- M. Botez - Popas
- N. Oancea - Pitpalacul
- R. Stein - Sanie cu zurgălăi
- I. Croitoru - Moara
- S-a dus cucul de pe-aici (cântec popular)
- Ciobănaş cu trei sute de oi (cântec popular)
- P. Ciorogariu - Primăvara
- A. Pașcanu - Lăcusta
- Veniţi să ne închinăm (cântare bisericească)
- G. Musicescu - Hristos a înviat
- Cu noi este Dumnezeu (cântare bisericească)
- Fericirile (cântare bisericească)
- Fr. Schubert - Teiul
- F. Schubert - Cântec de leagăn
- F. Schubert - Păstrăvul
- Cucu! (cântec elvețian)
- Cielito lindo (cântec mexican)
- Santa Lucia (canțonetă napolitană)

Educație muzicală – clasele a V-a- a VIII-a 10

Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ

EDUCAŢIE MUZICALĂ

CLASELE A VII-A - A VIII-A

Bucureşti, 2009
Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

NOTĂ DE PREZENTARE

Educaţia muzicală - ca disciplină de învăţământ - are drept scop dezvoltarea sensibilităţii estetice a
elevilor, a capacităţilor de exprimare şi receptare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi
instrumentală) şi prin audiţii muzicale.
Acest document reprezintă curriculum-ul revizuit de Educaţie muzicală pentru clasele a VII-a - a VIII-a, ca
parte integrantă a parcursurilor de învăţare oferite elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii.
Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte:
- generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul şcolar 2003-2004;
- menţinerea şi în perioada următoare a structurii şi a alocărilor orare din actualul plan-cadru de
învăţământ, aprobat cu O.M. nr.3638/11.04.2001;
- centrarea competenţelor pe formarea de capacităţi şi atitudini, a căror evaluare să fie orientată
de standardele curriculare de performanţă, la sfârşitul clasei a VIII-a.
Revizuirea a constat, în principal, în reformularea standardelor curriculare de performanţă la
sfârşitul clasei a VIII-a, astfel încât principiul accesibilităţii să fie respectat într-o mai mare măsură.
Prezentul document cuprinde:
- competenţe generale, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie;
- competenţe specifice , conţinuturi de parcurs, sugestii pentru
repertoriul de cântece, sugestii pentru audiţii muzicale proiectate pentru fiecare clasă;
Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea
unor cântece populare aparţinând zonei folclorice respective.
Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasa a VII-a şi 1/2-1 oră pentru
clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât competenţe specifice cât şi conţinuturi obligatorii, care
aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, care vor fi valorificate în cadrul curriculum-ului la decizia
şcolii. Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.
În ceea ce priveşte distribuţia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfăşura fie în alternanţă
cu orele de educaţie plastică, fie grupate într-un singur semestru.

Prezenta programă este valabilă pentru toate unităţile de învăţământ preuniversitar, inclusiv
şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În acest ultim caz, în lecţiile de Educaţie
muzicală se poate include material vocal şi instrumental (exemple: reproduceri de cântece şi
audiţii), conform specificului naţional.

Educaţie muzicală, clasele a VII-a - a VIII-a 2

 Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

COMPETENŢE GENERALE

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi
muzicale
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical
4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale şi artistice

VALORI ŞI ATITUDINI

1. Conştientizarea contribuţiei muzicii la constituirea fondului cultural comun al societăţii

2. Gândirea critică şi autonomă dobândită prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale
3. Atitudinea reflexivă asupra valorii muzicii în viaţa individului şi a societăţii
4. Disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch

Educaţie muzicală, clasele a VII-a - a VIII-a 3

Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

CLASA A VII-A
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI/CONŢINUTURI
1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale
Competenţe specifice Exemple de activităţi /conţinuturi
1.1 interpretarea vocală a unor cântece de - exerciţii de cultură vocală, relaxare, respiraţie,
diferite tipuri şi genuri, controlând articulaţie, intonaţie, dicţie
schimbările de dinamică, timbru şi tempo - interpretare vocală, individuală sau în grup; -
*1.2 utilizarea diferitelor procedee cântare în canon pe două sau trei voci; -
armonico-polifonice (cântări în canon pe două cântare armonică pe două voci;
sau trei voci)
1.3 interpretarea unor teme muzicale - interpretare de teme muzicale celebre;
accessibile din lucrări celebre
1.4 interpretarea instrumentală a unor - exerciţii de tehnică instrumentală;
cântece folosind tehnici specifice - interpretare instrumentală.
2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale
Competenţe specifice Exemple de activităţi/conţinuturi
2.1 audierea diferitelor lucrări muzicale, - audiţii muzicale;
identificând tipul şi genul de muzică - pregătire şi participare la concerte, spectacole
muzicale;
- audierea de emisiuni muzicale radio, vizionare de
emisiuni TV sau casete video cu înregistrări
muzicale;
2.2 exprimarea interesului faţă de bogăţia - discutarea şi analizarea lucrărilor audiate;
şi varietatea folclorului muzical
românesc, recunoscând în lucrările
audiate specificul zonal - concursuri “Recunoaşteţi audiţia”, “Recunoaşteţi
2.3 sesizarea specificului diferitelor tipuri de interpretul”;
muzică (populară, uşoară, de operă) - povestirea acţiunii unor opere, operete, balete;

*2.4 corelarea informaţiilor privind activi-
tatea marilor compozitori cu contextul
socio-cultural în care au creat
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical
Competenţe specifice
*3.1 descifrarea unor cântece şi teme
muzicale întonalităţile învăţate
- documentare independentă (cărţi, reviste, programe
de concert)
Exemple de activităţi /conţinuturi
- exerciţii melodice şi ritmice;
- solfegiere;
- exerciţii de intonare şi recunoaştere a
intervalelor caracteristice din tonalităţile
învăţate;

*3.2 identificarea formei fixă sau libere - recunoaşterea formei cântecelor populare;
a genurilor muzicii populare
3.3 cunoaşterea şi diferenţiere elementelor - audiţii muzicale.
componente ale genurilor muzicale
scenice

Educaţie muzicală, clasa a VII-a 4

Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

4. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale/artistice

Competenţe specifice
4.1 interpretarea cu sensibilitate şi
expresivitate a piesele muzicale abordate
4.2 sesizezarea aportului elementelor de limbaj
în planul expresivităţii muzicale
4.3 realizarea unor variaţii muzicale pe
anumite teme ritmice sau melodice
4.4 descoperirea unor anumite formule de
acompaniament ritmic sau instrumental
4.5 asocierea mesajului muzical receptat
cu imagini vizuale
Exemple de activităţi /conţinuturi
- interpretare;
- exerciţii de realizare a unor variaţii pe o temă
dată;
- audiţii muzicale;
- exerciţii muzicale de tip “întrebare-răspuns”;
- acompaniamente instrumentale folosind treptele
principale ale tonalităţii;
- schiţarea de decoruri şi costume pentru genurile
scenice;
- comentarea unor lucrări muzicale audiate sau
vizionate, descrierea unor detalii de ordin regizoral
cu rol în sporirea expresivităţii;
- imaginarea portretului fizic şi moral al unui personaj
dintr-o operă celebră pornind de la expresia muzicală.

CONŢINUTURI
1. Practica muzicală
Practica vocală:
deprinderi specifice de cânt
cântarea monodică şi *polifonică (pe două şi trei voci)
repertoriu de cântece1
Practica instrumentală:
deprinderi de tehnică instrumentală
deprinderi de acompaniament
repertoriu de lucrări instrumentale
2. Elemente de limbaj muzical
Melodia:
organizări sonore tonale (actualizare)
Ritmul:
măsuri simple şi compuse: 2/8, 3/8. 5/8
*diviziuni excepţionale: trioletul
*ritmul măsurat şi nemăsurat
Tempoul şi nuanţele şi rolul lor expresiv (actualizare)
Timbrul:
formaţii instrumentale: taraful şi orchestra de muzică populară, formaţiile de muzică uşoară,
fanfara
interpreţi celebri: solişti vocali şi instrumentali de muzică populară, cultă, uşoară
Elemente de structură:
*forma fixă (strofică) şi liberă (improvizatorică) în muzica populară românească
elemente componente ale operei, operetei şi baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou,
număr
3. Elemente de cultură muzicală
Tipuri de muzică şi genuri reprezentative:
muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea, cântecul de
nuntă; *genuri ale folclorului neocazional: doina şi balada
*muzică religioasă
1
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.

Educaţie muzicală, clasa a VII-a 5

Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică
muzică cultă: opera, opereta, baletul
 muzică uşoară: stiluri şi interpreţi
 Compozitori: W. A. Mozart, G. Bizet, G. Rossini, G. Verdi, K.M. von Weber, P.I. Ceaikovski,
A. Pann, I. Vidu, M. Jora
 audiţii muzicale2

Sugestii pentru repertoriul de cântece3

Imnul eroilor I.G. Brătianu

Românul C. Porumbescu
Trompetele răsună G. Musicescu
Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul din colecţia G. Musicescu
Vântuleţ de primăvară popular
Trandafir de la Moldova popular
M-a făcut mama oltean popular
Fata dobrogeană popular
Tatăl nostru A. Pann
Apărătoarei Doamne cântare bisericească
Unul sfânt cântare bisericească
Mântuieşte Doamne, poporul tău cântare bisericească
Mergi la cer A. Flechtenmacher
Colinde
O, lume, ce frumoasă eşti! L. van Beethoven
Cântări de veselie G. Donizetti
Cântec de leagăn J. Brahms
Barcarola C.M. von Weber
Corul vânătorilor din opera “Freischütz” C.M. von Weber

Sugestii pentru audiţiile muzicale4

Răsunetul Ardealului I. Vidu
Răsunet de la Crişana I. Vidu
Grânele vara se coc I. Vidu
Negruţa I. Vidu
Trandafir de pe răzoare S. Drăgoi
Opera Năpasta (fragmente) S. Drăgoi
Divertisment rustic S. Drăgoi
Tatăl nostru A. Pann
Poloneze Fr. Chopin
Valsuri Fr. Chopin
Mazurci Fr. Chopin
Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră Fr. Chopin
Opera Nunta lui Figaro (uvertura, arii) W.A. Mozart
2 A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale.
3 La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile
muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.
4
La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile
muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.
Educaţie muzicală, clasa a VII-a 6
Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

Sugestii pentru audiţiile muzicale4

Opera Oberon (uvertură) K.M. von Weber
Opera Freischütz (fragmente) K.M. von Weber
Opera Bărbierul din Sevilla (uvertura, arii) G. Rossini
Opera Wilhelm Tell (uvertura) G. Rossini
Opera Coţofana hoaţă (uvertura) G. Rossini
Opera Traviata (arii, duete, coruri) G. Verdi
Opera Aida (arii, duete, coruri) G. Verdi
Opera Nabucco (arii, duete, coruri) G. Verdi
Opera Trubadurul (arii, duete, coruri) G. Verdi
Opera Ernani (arii, duete, coruri) G. Verdi
Baletul Lacul lebedelor (fragmente) P.I. Ceaikovski
Baletul Spărgătorul de nuci (fragmente) P.I. Ceaikovski
Baletul Frumoasa din pădurea adormită (fragmente) P.I. Ceaikovski
Baletul “La piaţă” (fragmente) M. Jora
Opera Carmen (fragmente) G. Bizet

Educaţie muzicală, clasa a VII-a 7

Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

CLASA A VIII-A

COMPETENŢE SPCEIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI/CONŢINUTURI

1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale)

Competenţe specifice Exemple de activităţi /conţinuturi

1.1 interpretarea cu acurateţe a unui
repertoriu divers de cântece şi de teme
muzicale
1.2 interpretarea instrumentală a unui
repertoriu de cântece şi teme muzicale
respectând indicaţiile de frazare, nuanţare,
tempo
1.3 realizarea de acompaniamente
instrumentale simple a cântecelor învăţate
2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale
Competenţe specifice
2.1 audierea unor lucrări muzicale,
identificând anumite elemente de limbaj
muzical
2.2 recunoaşterea unor lucrări muzicale
reprezentative din creaţia universală
2.3 emiterea unor judecăţi estetice personale
asupra operelor muzicale audiate
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical
Competenţe spcifice
*3.1 descifrarea unor cântece în
tonalităţile învăţate
3.2 analizarea unor elementele de limbaj
muzical din lucrările învăţate sau audiate
3.3 diferenţierea caracteristicilor genurilor
muzicale
4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice
Competenţe specifice
4.1 interpretarea cu expresivitate a pieselor
muzicale abordate
*4.2 emiterea de idei personale în
comentariul lucrărilor muzicale audiate
Educaţie muzicală, clasa a VIII-a
- exerciţii de cultură vocală;
- interpretare de cântece sau teme mu-zicale; -
cântare în canon;
- cântare armonică;
- exerciţii de tehnică instrumentală;
- interpretare instrumentală;
- interpretare vocală de cântece;
- acompaniament instrumental.
Exemple de activităţi /conţinuturi
- audiţii muzicale;
- participare la concerte sau alte manifestări
muzicale;
- recunoaşterea lucrărilor audiate;
- identificarea genului;
- discutarea şi analizarea lucrărilor audiate;
- utilizare de resurse variate pentru o mai bună
înţelegere a lucrărilor muzicale audiate (programe
de concert, reviste de specialitate, cărţi, emisiuni
radio, TV).
Exemple de activităţi /conţinuturi
- exerciţii de citire ritmică şi melodică;
- solfegiere de motive sau teme muzicale;
- descifrarea instrumentală a unor lucrări/piese
muzicale simple
- audiţii muzicale;
- analiza lucrărilor audiate.
Exemple de activităţi /conţinuturi
- interpretare muzicală;
- concursuri de interpretare;
- dezbateri, schimburi de opinii;
8
Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

Competenţe specifice Exemple de activităţi /conţinuturi

4.3 realizarea unor scurte improvizaţii - creare de formule de acompaniament;
şi compoziţii muzicale - exerciţii de transformare a unei teme muzicale; -
crearea unor contramelodii la o temă dată;
- crearea unor combinaţii simple de acorduri
instrumentale la o melodie dată;
4.4 identificarea unor relaţii între creaţii - utilizarea de surse bibliografice;
aparţinând diferitelor arte
*4.5 să elaboreze proiecte artistice - realizarea unor ilustraţii sonore la tablouri,
desene animate, texte, scenarii;
- proiectarea şi organizarea de programe artistice.

CONŢINUTURI
1. Practica muzicală
Practica vocală:
deprinderi specifice de cânt
cântarea monodică, *polifonică (canon pe două şi trei voci) şi armonică (pe două voci)
repertoriu de cântece5
Practica instrumentală:
deprinderi de tehnică instrumentală
deprinderi de acompaniament
repertoriu de lucrări instrumentale
2. Elemente de limbaj muzical
Melodia:
organizări sonore tonale: tonalităţile Do Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re
minor (actualizare); *tonalităţile Re Major, si minor, Si bemol Major, sol minor
Ritmul:
combinaţii ritmice binare şi ternare
rolul expresiv al ritmului
orchestra simfonică
3. Elemente de cultură muzicală
Audiţii muzicale6
Genuri muzicale:
muzica cultă: liedul, sonata, concertul, simfonia
muzica uşoară, muzica de divertisment, muzică de jazz
Compozitori: J.S. Bach, J. Haydn, W. A. Mozart, L.v. Beethoven, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr.
Liszt, F. M. Bartholdy, , J. Brahms, G. Enescu,, M. Jora, P. Constantinescu

5
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.
6 A se consulta sugestiile pentru repertoriul de audiţii muzicale.
Educaţie muzicală, clasa a VIII-a 9
Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică

Sugestii pentru repertoriul de cântece7

Deşteaptă-te, române! A, Pann
Gaudeamus igitur
Pui de lei I. Brătianu
Limba noastră Al. Cristea
Graiul neamului T. Cerne
Sfânta zi de liberate Al. Flechtenmacher
Iancu la Turda T. Popovici
Marş de 1 Mai C. Porumbescu
Doruleţule I. Chirescu
Eu mă duc, codrul rămâne T. Teodorescu
Colinde Chiril Popescu
Corul sclavilor din opera Nabucco G. Verdi
Aria lui Papageno din opera Flautul fermecat W.A. Mozart
Cântecul lui Solveig din suita Peer Gynt E. Grieg
Trandafirul F. Schubert
Arii din opereta Liliacul J. Strauss
Sugestii pentru audiţiile muzicale8
Tocata şi fuga în re minor J.S. Bach
Suita nr. 2 în si minor (fragmente) J.S. Bach
Concertul pentru două viori şi orchestră în re minor (partea I) J.S. Bach
Concertul italian (pentru pian) J.S. Bach
Concerte brandenburgice (fragmente) J.S. Bach
Missa în si minor (fragmente) J.S. Bach
Ave Maria J.S. Bach - Ch. Gounod
Stabat mater S. Pergolesi
Concertul pentru vioară în la minor A. Vivaldi
Simfonia nr. 101 (Ceasornicul) J. Haydn
Simfonia nr. 94 (Surpriza) J. Haydn
Concertul pentru pian şi orchestră nr. 21 în Do W.A. Mozart
Major (partea a II-a)
Mica serenadă W.A. Mozart
Concertul pentru vioară şi orchestră în La Major (partea I) W.A. Mozart
Simfonia nr. 40 în sol minor (partea I) W.A. Mozart
Sonata pentru pian op. 13 “Patetica” L. van Beethoven
Sonata pentru pian op. 27 nr. 2 (a Lunii) L. van Beethoven
Concertul pentru vioară şi orchestră în Re Major (partea I) L. van Beethoven
Concertul pentru pian şi orchestră nr. 5 (fragmente) L. van Beethoven
Simfonia a V-a (fragmente) L. van Beethoven
Simfonia a IX-a în re minor (fragmente) L. van Beethoven
Simfonia a IX-a Din Lumea Nouă A. Dvorak
Un american la Paris G. Gershwin
West Side Story L. Bernstein
Summertime L. Armstrong

7
La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile
muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.
8
La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile
muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.

Educaţie muzicală, clasa a VIII-a 10

Anexa nr. 1 la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3458 / 09.03.2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IX-A

PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

EDUCAŢIE MUZICALĂ

Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 3458 / 09.03.2004

Bucureşti, 2004
 NOTA DE FUNDAMENTARE
privind elaborarea programelor şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a

Programele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a, documente reglatoare componente ale
curriculumului naţional au fost elaborate în conformitate cu:
 asumarea de către România a Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor
educaţionale şi de formare profesională din Europa, ratificat de Consiliul European de
la Barcelona, în 2002, şi a Declaraţiei miniştrilor europeni ai educaţiei şi formării
profesionale şi a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene în
formarea profesională – „Declaraţia de la Copenhaga”, convenită la Copenhaga în
2002;
 obiectivele actuale ale reformei învăţământului din România vizând finalităţile,
curriculumul şi structura învăţământului obligatoriu stabilite în conformitate cu
prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare şi ale Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii
învăţământului nr. 84/1995;
 nevoia de adaptare a curriculumului naţional la schimbările din structura învăţământului
preuniversitar: apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a deopotrivă la învăţământul
obligatoriu şi la cel liceal;
 valorificarea experienţei pozitive privind proiectarea curriculumului pentru
învăţământul liceal pornind de la competenţe ca achiziţii finale al învăţării, prin care se
asigură accentuarea dimensiunii acţionale în formarea elevilor.
 rolul şi statutul disciplinelor şcolare, stabilite în planurile cadru de învăţământ aprobate
prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5723/ 23.12.2003.

Structurarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a pe

componentele trunchi comun şi curriculum diferenţiat determină organizarea, la nivelul
programei şcolare, a ofertei educaţionale centrale în competenţe şi conţinuturi ale învăţării
prezentate distinct, pentru fiecare dintre aceste componente.
În aceste condiţii, noile programe şcolare pentru clasele a IX-a – a X-a au următoarea
structură:
 Notă de fundamentare, elaborată în scopul prezentării relaţiei dintre programele şcolare
pentru clasele a IX-a şi a X-a şi documentele de politică educaţională şi curriculară pe
care acestea se fundamentează:
 Notă de prezentare, în care de detaliază rolul disciplinei de învăţământ şi statutul
specific al acesteia în cadrul curriculumului naţional, precum şi contribuţia disciplinei
de învăţământ la cele opt domenii de competenţe cheie stabilite la nivel european;
 Competenţe generale, cu un nivel accentuat de complexitate, definite pe o disciplină de
învăţământ sau, după caz, pe o categorie de discipline de învăţământ, pentru a evidenţia
achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul învăţământului obligatoriu şi/ sau
pentru a orienta pregătirea de specialitate a acestora;
 Valori şi atitudini, finalităţi de natură axiologică, urmărite prin studiul disciplinei,
definite pentru învăţământul liceal;
 Competenţe specifice - conţinuturi, nucleul funcţional al programei şcolare, definit
pentru fiecare an de studiu;
 Sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic
adecvat competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programele şcolare.

Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 2

 NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul curriculum de Educaţie muzicală pentru clasa a IX-a, abordat la toate filierele şi
profilurile, cu excepţia profilului artistic, specializarea muzică, îşi propune să contribuie la
dezvoltarea unei personalităţi autonome şi creative, prin formarea de competenţe, valori şi
atitudini. Educaţiei muzicale i se alocă o oră pe săptămână, în cadrul trunchiului comun.
În acest context este promovată o nouă abordare în învăţarea muzicii, care are scopul de a
crea elevilor condiţii pentru descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale şi
afective. Oferim câteva elemente de noutate pe care se bazează noul curriculum de Educaţie
muzicală:
- ponderea sporită a contactului nemijlocit al elevilor cu muzica;
- modalitatea de abordare a audiţiei muzicale;
- importanţa acordată în continuare studiului instrumentelor muzicale accesibile;
- modalitatea de abordare a notaţiei muzicale;
- valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii;
- abordarea interdisciplinară în studiul muzicii

În elaborarea acestui curriculum au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul

curricular, orientările pe plan internaţional privind educaţia muzicală în învăţământul obligatoriu,
cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică în sistemul de învăţământ
românesc.
În contextul ameliorării calităţii activităţii cadrelor didactice, structura actuală a programei
permite abordarea flexibilă în proiectarea, organizarea şi realizarea demersului didactic, prin
selectarea strategiilor, a metodelor şi a mijloacelor utilizate.

Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 3

 COMPETENŢE GENERALE

1. Corelarea în practica muzicală a elementelor de limbaj muzical receptate

2. Exprimarea prin şi despre muzică, valorificând dimensiunile afectivă,

creativă şi estetică ale propriei personalităţi

VALORI ŞI ATITUDINI

1. Conştientizarea contribuţiei muzicii la constituirea fondului cultural comun al societăţii

2. Gândirea critică şi autonomă dobândită prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale
3. Atitudinea reflexivă asupra valorii muzicii în viaţa individului şi a societăţii
4. Semnificarea lumii prin arta muzicală
5. Disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la
manifestările de tip kitch

Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 4

 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Corelarea în practica muzicală a elementelor de limbaj muzical receptate

Competenţe specifice
1.1. Cântarea după auz şi/sau descifrarea
cântecelor din repertoriu, recunoscând
elementele de limbaj
1.2. Descifrarea unor teme accesibile din -
creaţiile muzicale audiate, corelând vocal -
sau instrumental semnul cu sunetul
1.3. Recunoaşterea în cadrul audiţiei a
unor teme memorate după auz sau
descifrate
1.4. diferenţierea unor genuri şi forme
muzicale în audiţii repetate, selectând
auditiv elementele specifice acestora
1.5 Diferenţierea construcţiei polifonice
de cea omofonică, intonând şi/sau
audiind piese simple şi sugestive
Conţinuturi
- Elemente de limbaj muzical (reactualizate din clasele
anterioare): organizări sonore tonale (tonalităţile Do
Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re
minor) şi modale (scări şi moduri specifice pentru
folclorul românesc sau pentru al altor popoare)
- Elemente de structură ale melodiei; măsuri simple şi
compuse; combinaţii ritmice binare şi ternare; tempo şi
nuanţe (actualizare); timbrul (formaţii instrumentale de
diferite tipuri, interpreţi vocali şi instrumentali)
Elemente de limbaj muzical cunoscute
Teme din muzica cultă şi din folclor (descifrate, audiate)
- Creaţii muzicale specifice Evului Mediu (laice şi
religioase): melodiile trubadurilor, cântecul gregorian,
muzica bizantină;
- Creaţii muzicale specifice Renaşterii: madrigalul
(motetul, misa)
- Creaţii muzicale specifice barocului: concerto grosso,
preludiul şi fuga (temă şi contrapunct), genuri vocal-
simfonice
- Creaţii muzicale specifice clasicismului:
- forma de lied, rondo şi forma de sonată
- sonata, simfonia, concertul, genuri vocal-
simfonice (opera, oratoriul)
- Madrigale cu structură polifonică şi omofonică
- Fuga şi coralul baroc.

2. Exprimarea prin şi despre muzică, valorificând dimensiunile afectivă, creativă şi estetică ale
propriei personalităţi
Competenţe specifice
2.1. Interpretarea repertoriului vocal şi
instrumental, respectând recomandările
compozitorului sau valorificând propriile
opţiuni argumentate
2.2. Corelarea conţinutul de idei al
textului unor cântece cu caracterul
melodiei, în interpretarea sau în
comentarea acestora
Conţinuturi
- Deprinderi specifice de cânt (emisie, respiraţie, dicţie,
intonaţie, sincronizare, omogenizare, respectarea
gestului dirijoral)
- Deprinderi de tehnică instrumentală
- Elemente de limbaj muzical cunoscute şi rolul lor
expresiv: melodia, ritmul, tempo, nuanţe, frazare,
combinaţiile timbrale
- Cântarea monodică şi armonico-polifonică accesibilă,
vocală sau vocal-instrumentală; repertoriul de cântece1
- Elemente specifice cântecului - melodia şi textul
- Corespondenţe între accentele textului şi cele ale
melodiei, între unităţile ritmico-melordice şi vers, între
caracterul melodiei şi conţinutul de idei al textului

1
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece şi sugestiile pentru audiţie. În şcolile în care predarea se face în limbile
minorităţilor naţionale, materialul muzical poate fi completat cu creaţii muzicale aparţinând minorităţilor respective.

Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 5

2.3. Acompanierea instrumentală,
valorificând elemente de limbaj muzical
şi de tehnică instrumentală
2.4. Interpretarea individuală şi colectivă -
(vocală şi/sau instrumentală), respectând
problematica impusă de cântarea artistică -
a repertoriului accesibil propus3
2.5. Aprecierea şi autoaprecierea
interpretării, argumentându-şi
preferinţele
2.6. Formularea de aprecieri cu privire la
expresivitatea elementelor de limbaj
recunoscute în piesele interpretate şi
audiate
2.7. Exprimarea impresiei asupra unor
lucrări audiate, utilizând termeni de
specialitate4
2.8. Exprimarea în comentarii şi în
dezbateri de grup a preferinţelor privind
lucrări muzicale originale sau prelucrate
(în diferite stiluri şi tipuri de muzică),
comparându-le în cadrul audiţiei
2.9. Compararea modalităţilor de
exprimare specifice muzicii cu cele ale
altor arte, descriind creaţii artistice
accesibile
2
Se vor selecta tehnicile accesibile elevilor clasei, realizând aranjamente simple, chiar spontane.
3
După caz, se vor realiza şi apariţii în public, acestea putând consta şi în activităţi festive ale clasei, constituind în acelaşi timp
modalităţi de evaluare sumativă.
4
Elementele de cultură muzicală (date despre forme, genuri, compozitori) se vor aminti în strictă legătură cu operele audiate.
Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului
- Ritmul marcat prin percuţie
- Melodia vocală - dublată instrumental (blockflöte,
xilofon sau alt instrument melodic accesibil)
- Elemente de structură melodică marcate prin percuţie;
- Aranjamente armonico-polifonice simple sau alternanţa
vocal-instrumentală;
- Relaţii simple de acorduri realizate pe instrumente
accesibile (chitară, clape)2
Caracteristici ale cântării în colectiv (cor, formaţie
instrumentală, sau vocal-instrumentală)
Elemente de conduită a interpretului şi spectatorului, în
cadrul unei manifestări artistice: deprinderi de
comportament civic (colaborarea în asigurarea reuşitei,
respectarea momentelor interpretative ale colegilor,
conştiinţa contribuţiei individuale la actul artistic
colectiv, satisfacţia faţă de propriile rezultate, respectul
faţă de valorile artei etc.)
- Termeni specifici practicii muzicale a elevilor
- Ritmul, melodia, tempo, dinamica, timbrul
- Elemente de limbaj
- tempo, metrică, nuanţe, timbru, orchestraţie
- cântare silabică şi melismatică
- omofonia, polifonia
- Forme şi genuri muzicale audiate
- concerto grosso, preludiul şi fuga
- forma de lied, rondo şi forma de sonată; sonata,
simfonia, concertul
- noţiunea de parte, caracter contrastant
- Mari compozitori în Renaştere, baroc şi clasicism,
amintiţi în relaţie cu audiţiile realizate
- Lucrări originale şi în prelucrări
- Cântece populare în original şi în prelucrarea unor
formaţii de muzică uşoară (ex., etno)
- Sunetul – culoarea – cuvântul – mişcarea
6
 SUGESTII METODOLOGICE
Educaţia muzicală la clasele de liceu trebuie abordată prin prisma contactului nemijlocit al
elevilor cu muzica, asigurat prin cântarea vocală, prin audiţie şi prin învăţarea unui instrument
muzical accesibil.
1. Învăţarea instrumentelor este înţeleasă în strictă conformitate cu elementele
componente ale programei. Nu se doreşte abordarea instrumentelor care pretind o
tehnică avansată şi greu de dobândit. Acestea vor fi studiate în cadrul profilului artistic,
specializarea muzică. Instrumentele simple invocate în textul programei sunt cele a
căror tehnică de mânuire face posibilă învăţarea în cadrul orei de muzică. Acestea
permit elevului să redea melodii scurte (din orice gen muzical), formule de
acompaniament, armonii simple, variate combinaţii ritmice, cu ajutorul unor tehnici
elementare. Exemplu: instrument cu clape (orga electronică cu variantele sale puţin
costisitoare), chitara sau mandolina, blockflöete (flautul drept), xilofon, acordeon sau
instrumente tradiţionale (fluierul), instrumente de percuţie. Prin intermediul
instrumentelor, are loc în paralel, învăţarea rapidă şi eficientă a scris-cititului muzical,
abordat astfel într-o viziune nouă. Rezultatele nu trebuie să fie spectaculoase, căci
achiziţiile dobândite prin educaţia muzicală vor fi superioare faţă de învăţarea
solfegiului. Educaţia muzicală devine astfel accesibilă şi distonilor.
2. Cântarea vocală nu poate lipsi din educaţia muzicală, dar rolul acesteia constă în
asigurarea unui repertoriu consistent de cântece, pe care elevii să le interpreteze cu
plăcere. Pe baza deprinderilor de citire dobândite prin intermediul instrumentului,
elevul va fi capabil să respecte textul muzical, mai mult, chiar să le descifreze. Analiza
cântecelor va viza elemente de gramatică muzicală (game, moduri, măsuri etc.), dar se
va insista asupra elementelor de formă muzicală (frază, încheieri intermediare, finale
etc.) şi, în principal, de conţinut estetic al melodiei şi al textului, aşa cum reiese din
competenţele prevăzute.
3. Audiţia muzicală se va constitui dintr-un complex de valori muzicale naţionale şi
universale, inclusiv folclor şi muzică de divertisment. Sugestiile pentru audiţie, stabilite
pe baza unei selecţii prin care s-a avut în vedere conţinuturi şi finalităţi educative, lasă
libertatea profesorului de a veni în întâmpinarea receptivităţii copiilor. Având în vedere
că audiţia muzicală nu mai este un auxiliar al lecţiei teoretice (de ilustrare a unei
noţiuni, de exemplificare a unui element etc.), ea devine în sine o cale de receptare a
muzicii pe coordonate muzicale generale şi culturale. Profesorul de muzică va trebui să
reconsidere procesul audiţiei. Ca pondere în cadrul lecţiei, audiţiei i se va acorda un
timp important, aceasta devenind parte componentă a lecţiei. Foarte util este ca
materialul de audiat să fie repetat, ştiut fiind că procesul receptării unei lucrări muzicale
se sedimentează în timp, prin multe reascultări. Bucuria recunoaşterii auditive a unor
teme cântate anterior asigură audiţiei valenţe valorice sporite. Procesul audiţiei trebuie
permanent controlat sub aspectul concentrării elevilor şi dirijat prin explicaţii, sugestii
etc., de natură muzicală şi estetică. Momentele de audiţie prevăzute trebuie acordate cu
preferinţele elevilor, dar şi cu genurile şi cu formele muzicale, cu problematica propusă
spre conştientizare prin subiectul lecţiei.

Activităţile muzicale se abordează gradat, progresiv, parcurgând trei stadii de formare a

deprinderilor muzicale: receptarea şi executarea elementelor muzicale propuse, recunoaşterea lor
auditivă şi valorificarea creativă. Pentru receptarea şi executarea elementelor muzicale se
abordează metode active, axate pe exersarea şi pe implicarea directă a elevului în muzicalizarea
sa. Recunoaşterea auditivă a elementelor muzicale, analiza, compararea şi estimarea lor oferă

Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 7

posibilitatea descoperirii pe de o parte a bogăţiei şi a diversităţii problematicii muzicale, iar pe de
altă parte, a propriei capacităţi de selectare auditivă a elementelor de limbaj muzical. Stadiul
superior în educaţia muzicală îl reprezintă capacitatea de a se exprima pe sine prin muzică,
abordând actul creaţiei la nivelul pe care pregătirea proprie i-l permite. De asemenea, elevii îşi
pot selecta valoric repertoriul şi îşi pot exprima şi a argumenta aprecierile şi preferinţele.
Pornind de la caracterul practic al activităţilor specifice educaţiei muzicale, evaluarea
presupune observarea continuă şi sistematică a elevilor de a participa la activităţi colective, nu
doar individuale. Reproducerea materialului muzical memorat mecanic, ca procedeu de evaluare
tradiţional, va fi înlocuită de metode alternative de evaluare (referatul, proiectul, portofoliul
etc.), precum şi de alte forme de evaluare a manifestării artistice colective şi/sau individuale
(serbări, concerte, simpozioane, concursuri).
Fondul de cultură muzicală, modalităţile de lucru specifice disciplinei asigură atracţia şi
interesul elevilor faţă de această disciplină, condiţie fundamentală pentru dezvoltarea
competenţelor sale.

Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 8

MELODII ŞI TEME CÂNTATE5 LA UNISON (sugestii)

- Cântece populare româneşti

- Colinde populare
- Cântecele altor popoare
- Monodie gregoriană (la alegere)
- Melodii ale trubadurilor:Moniot d” Arras,
Neidhardt- Cantec de mai, etc.
- Fr. Couperin – La Badine (rondeau)
- A. Vivaldi – Anotimpurile – Primăvara (partea I)
- Toamna (p. I, III )
- J. S . Bach:
- Concertele branderburgice – Concertul branderburgic nr. 2, Fa major (p. I),
Concertul branderburgic nr. 3, Sol major (p. I)
- Das Wohltemperierte Klavier
- vol I.- Fuga în la minor (tema),Fuga în Fa major (tema)
- vol II -Fuga în Do major (tema)
- G. Fr. Haendel- Muzica apelor- Hornpipe
- J. Haydn – Simfonia “Surpriza” ( p. II - tema)
- W. A. Mozart:
- Simfonia în sol minor nr. 40 (p. III- Menuet,Trio-tema)
- Arii din operele “Nunta lui Figaro “ şi “Flautul fermecat” (la alegere)
- L. van Beethoven:
- Simfonia I (p. II - tema)
- Simfonia a VI-a, Pastorala (p. III- teme)
- Simfonia a IX-a, ( p. IV, Oda bucuriei)
- Concertul pentru vioară în Re major ( p. I, III - teme)

AUDIŢII MUZICALE (sugestii)

*** Monodie gregoriană (la alegere)
*** Muzică bizantină (la alegere)
G. P. da Palestrina Misse şi motete
O. Lassus Madrigale
Luca Marenzio Madrigale
*** Dansuri instrumentale renascentiste
A. Corelli din 12 Concerti Grossi op.6
Fr. Couperin Piese pentru clavecin
A. Vivaldi Anotimpurile
J. S. Bach Concertul pentru vioară şi orchestră în Mi
Concertul pentru două viori şi orchestră
Concerte pentru clavecin şi orchestră
Das Wohltemperierte Klavier ( Preludii şi Fugi)
Toccata şi fuga în re minor pentru orgă
Concertele branderburgice
Matthaeus Passion (corul final)
G. Fr. Haendel Suita “Muzica apelor”
Suita “Focuri de artificii”
12 Concerti Grossi
Oratoriul “Messiah” (corul Alleluia)

5
Reproducerea temelor se va restrânge la câteva măsuri uşor cantabile.

Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 9

J. Haydn Simfoniile “Surpriza”,
“Ceasornicul”,
“Militara”
“Despărţirea”
Concert pt. pian în Re
Concertele pt. violoncel în Do şi Re
Cvartete
Oratoriul “Anotimpurile ( aria lui Simon, cântecul Hannei)
W. A. Mozart Mica serenadă
Concertele nr. 3 şi 5 pt. vioară
Simfonia în sol minor nr. 40
Simfonia în Do major “Jupiter” nr. 41
Sonata pt. pian în La major
Opera “Nunta lui Figaro” (fragmente)
Opera “Don Giovanni” (fragmente)
Opera “ Flautul fermecat” (fragmente)
Requiem (fragmente)
L. van Beethoven Fur Elise
Romanţele pt. vioară
Sonatele pentru pian: “Patetica” op.13, “Sonata Lunii” op.
27, “Waldstein” op.53, “Appassionata”op.57
Sonata primăverii (vioară şi pian)
Sonata Kreutzer” (vioară şi pian)
Concertul pt. vioară în Re
Concertul nr.5 pt. pian “Imperialul”
Simfoniile nr.3, 5, 6, 7, 9
Uverturile Coriolan , Leonora 3
Cvartetele op. 59 “Razumovski”

REPERTORIU CORAL (sugestii)

a. Repertoriu coral românesc

 Arvinte, Constantin - Triptic maramureşean
- Trecui dealul la băiuţ
 Augustin Bena - La fântână
 Liviu Borlan - Joc de Oaş
 Tiberiu Brediceanu - Floricică de pe apă
 Constantin Catrina - A venit un lup din crâng
 Liviu Comes - Luna iese dintre codri
- Ascultă, Doamne
 D. G. Kiriac - A ruginit frunza din vii
- Cântec de toamnă
- Pe cărare sub un brad
- Revedere (voci egale )
- Vara a sosit (voci egale)
 Gh. Cucu - O minune (voci egale)
- Miluieşte-mă, Dumnezeule
- Sus, boieri
- Doamne Isuse Hristoase A
 I. D. Chirescu - Doruleţul
 Gh. Danga - Sârba în căruţă
Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 10
 Gh. Dima - Mândruliţă de demult
- Sub fereastra mândrei mele
 Sabin Drăgoi - Asta-i nana
 Gh. Dumitrescu - Cântec din Oaş
 George Enescu - De Anul Nou
- Tu m-ai uitat
 Tudor Jarda - Mă luai, luai
 A. L. Ivela - Noapte de vară
 Tudor Jarda - Foicică de ciuper
 Eusebiu Mandicevschi - Vin, fetiţă, vin!
 Gavriil Musicescu - Trompetele răsună
 Emil Monţia - Colindiţa
- Sus la poarta Raiului
 Simeon Nicolescu - Iac’ aşa
 N. Oancea - Pitpalacul
- Trandafir de pe cetate
 Radu Paladi - Peste lanul legănat
 Anton Pann - Tatăl Nostru
 Alexandru Paşcanu - Ah, ce bucurie!
- Tatăl meu şi mama mea
- Chindia
 Irina Odăgescu Ţuţuianu - Cântec de drumeţii
 Ion Popescu Pasărea - Rodica
 Timotei Popovici - Mulţi ani trăiască
- La oglindă
- În cireşar
- Vino, vară
 Carmen Petra-Basacopol - Anotimpuri
 Vasile Popovici - Sara pe deal
 Laurenţiu Profeta - Sărbătoarea păsărilor
 Constantin Rîpă - Treci, ploaie
 D. D. Stancu - Ş-am zis verde rozmarin (armonizare)
 Gh. Şoima - Mândru-i jocul Haţegana
- Tropotita
 Valentin Timaru - Coborât-o, coborât
- Ieşi, soare din’nchisoare
- Toamna
 Petre Marcel Varlan - Cucu, Cucu
 Al. Veselovschi - Elegie de iarnă
 I. D. Vicol - La izvor
 Ioan Vidu - Ana Lugojana
- Plângerea unei floricele
 Dan Voiculescu - Cântec de leagăn
- Cucu
- Iscoada
- Stâna prădată
b) Repertoriu coral internaţional
 Anonim spaniol - Din di rin
 Bardos Lajos - Tabortuznel
 Bela Bartok - Ne menj el

Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 11

 Ludwig van Beethoven - O, lume ce frumoasă eşti
 Johannes Brahms - Cântec de leagăn
 William Byrd - Primăvara
 Antonio Caldarra - Canon
 Hans Leo Hassler - Tanzen und springen
 Felice Giardini - Viva tutte le vezzose
 Zoltan Kodaly - Bicinia
- Ave Maria
 Luca Marenzio - Cântul nostru viu răsună
 Thomas Morley - Cântec de joc
 Henry Purcell - Toamna
 Jean-Philippe Rameau - Imnul nopţii
 Wolfgang Amadeus Mozart - Cântec de primăvară
 Giuseppe de Marzi - Signore delle cime
 Augustin E.Grell - Doamne, bunătatea ta
 G.Wells, H.Perette - Can’t help falling in love
 Giuseppe Verdi - Corul sclavilor evrei
 Vassilis Makridis - Agapate aliais
 Johannes Brahms - Gaudeamus igitur
 Luca Marenzio - Ad una fresca riva
 W.A.Mozart - Amor e ritornato
 G.P.da Palestrina - Ahi, che quest’occhi mei
- Essurientes
 Orazio Vecchi - So ben mi ch’a bon tempo
 Orlando di Lasso - Domine Deus

Educaţie muzicală, clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului 12

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4598 / 31.08.2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A X-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

EDUCAŢIE MUZICALĂ

Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 4598 / 31.08.2004

Bucureşti, 2004
 NOTA DE FUNDAMENTARE
privind elaborarea programelor şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a
Programele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a, documente reglatoare componente ale
curriculumului naţional au fost elaborate în conformitate cu:
- asumarea de către România a Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor
educaţionale şi de formare profesională din Europa, ratificat de Consiliul European de la
Barcelona, în 2002, şi a Declaraţiei miniştrilor europeni ai educaţiei şi formării profesionale şi
a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene în formarea profesională
– „Declaraţia de la Copenhaga”, convenită la Copenhaga în 2002;
- obiectivele actuale ale reformei învăţământului din România vizând finalităţile, curriculumul şi
structura învăţământului obligatoriu stabilite în conformitate cu prevederile Legii
învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii
nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995;
- nevoia de adaptare a curriculumului naţional la schimbările din structura învăţământului
preuniversitar: apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a deopotrivă la învăţământul obligatoriu şi la
cel liceal;
- valorificarea experienţei pozitive privind proiectarea curriculumului pentru învăţământul liceal
pornind de la competenţe ca achiziţii finale al învăţării, prin care se asigură accentuarea
dimensiunii acţionale în formarea elevilor.
- rolul şi statutul disciplinelor şcolare, stabilite în planurile cadru de învăţământ aprobate prin
ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5723/ 23.12.2003.
Structurarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a pe componentele
trunchi comun şi curriculum diferenţiat determină organizarea, la nivelul programei şcolare, a ofertei
educaţionale centrale în competenţe şi conţinuturi ale învăţării prezentate distinct, pentru fiecare dintre
aceste componente.
În aceste condiţii, noile programe şcolare pentru clasele a IX-a – a X-a au următoarea structură:
- Notă de fundamentare, elaborată în scopul prezentării relaţiei dintre programele şcolare pentru
clasele a IX-a şi a X-a şi documentele de politică educaţională şi curriculară pe care acestea se
fundamentează:
- Notă de prezentare, în care de detaliază rolul disciplinei de învăţământ şi statutul specific al
acesteia în cadrul curriculumului naţional, precum şi contribuţia disciplinei de învăţământ la
cele opt domenii de competenţe cheie stabilite la nivel european;
- Competenţe generale, cu un nivel accentuat de complexitate, definite pe o disciplină de
învăţământ sau, după caz, pe o categorie de discipline de învăţământ, pentru a evidenţia
achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul învăţământului obligatoriu şi/ sau pentru a
orienta pregătirea de specialitate a acestora;
- Valori şi atitudini, finalităţi de natură axiologică, urmărite prin studiul disciplinei, definite
pentru învăţământul liceal;
- Competenţe specifice - conţinuturi, nucleul funcţional al programei şcolare, definit pentru
fiecare an de studiu;
- Sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat
competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programele şcolare.

Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 2

 NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul curriculum de Educaţie muzicală pentru clasa a X-a, abordat la toate filierele şi profilurile
(cu excepţia profilului artistic, specializarea muzică), îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei
personalităţi autonome şi creative, prin formarea de competenţe, valori şi atitudini.
În conformitate cu planurile cadru de învăţământ pentru clasele a X-a şi a X-a, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5723/23.12.2004, disciplinei Educaţie muzicală i se alocă,
la clasele a X-a, o oră pe săptămână, în cadrul trunchiului comun.

În acest context este promovată o nouă abordare în învăţarea muzicii, care are scopul de a crea elevilor
condiţii pentru descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale şi afective. Oferim câteva
elemente de noutate pe care se bazează noul curriculum de Educaţie muzicală:
- ponderea sporită a contactului nemijlocit al elevilor cu muzica;
- modalitatea de abordare a audiţiei muzicale;
- importanţa acordată în continuare studiului instrumentelor muzicale accesibile;
- modalitatea de abordare a notaţiei muzicale;
- valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii;
- abordarea interdisciplinară în studiul muzicii.

În elaborarea acestui curriculum au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul curricular,
orientările pe plan internaţional privind educaţia muzicală în învăţământul obligatoriu, cât şi opiniile unor
profesori cu o bogată experienţă didactică în sistemul de învăţământ românesc.

În contextul ameliorării calităţii activităţii cadrelor didactice, structura actuală a programei permite
abordarea flexibilă în proiectarea, organizarea şi realizarea demersului didactic, prin selectarea strategiilor,
a metodelor şi a mijloacelor utilizate.

Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbile minorităţilor
naţionale.

Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 3

 COMPETENŢE GENERALE

1. Corelarea în practica muzicală a elementelor de limbaj muzical

receptate
2. Exprimarea prin şi despre muzică, valorificând dimensiunile
afectivă, creativă şi estetică ale propriei personalităţi

VALORI ŞI ATITUDINI

 Conştientizarea contribuţiei muzicii la constituirea fondului cultural comun al

societăţii
 Gândirea critică şi autonomă dobândită prin receptarea şi interpretarea
creaţiilor muzicale
 Atitudinea reflexivă asupra valorii muzicii în viaţa individului şi a societăţii
 Semnificarea lumii prin arta muzicală
 Disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la
manifestările de tip kitch

Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 4

 COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
1. Corelarea în practica muzicală a elementelor de limbaj muzical receptate
Competenţe specifice Conţinuturi
1.1. Compararea unor elemente de limbaj Elemente de limbaj muzical2:
muzical recunoscute în cântecele interpretate - tonalităţile re major, si minor, si bemol major, sol
şi în audiţii1 minor;
- alteraţii accidentale;
- scări pentatonice;
- Gama lui Debussy;
- măsuri alternative;
- diviziuni excepţionale;
- sincopa, contratimpul
1.2. Redarea instrumentală şi/sau vocală a Elemente de limbaj muzical
unor cântece şi teme accesibile, pe baza Elemente de tehnică instrumentală
audiţiei şi a descifrării creaţiei muzicale
1.3. Intonarea instrumentală (clape) a unor Scări pentatonice
scări pentatonice şi a gamei lui Debussy, Gama lui Debussy
corelând sonoritatea acestora cu cea
recunoscută în muzica audiată
1.4. Identificarea în cadrul audiţiei a temelor Creaţii muzicale specifice epocii romantice:
descifrate, în funcţie de specificul creaţiilor - liedul,
muzicale de la sfârşitul sec. XIX şi începutul - miniaturi instrumentale,
sec. XX - concertul instrumental,
- simfonia romantică,
- poemul simfonic,
- opera romantică,
- baletul romantic
Creaţii muzicale reprezentative şi accesibile din muzica
de la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX
1.5. Identificarea ipostazelor vocii umane în Operă
muzică Muzic-hall
Opera rock
Jazz
1.6. Compararea, pe baza audiţiei, a unor Curente, orientări, tendinţe (muzica de diferite tipuri):
aspecte specifice fenomenului muzical - creaţii specifice impresionismului
modern şi contemporan - creaţii reprezentative pentru curentele sec. XX;
- muzic-hall-ul,
- opera-rock,
- jazz-ul şi influenţa lui în muzica cultă

1
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece şi audiţii. În şcolile în care predarea se face în limbile minorităţilor naţionale,
materialul muzical poate fi completat cu creaţii muzicale aparţinând minorităţilor respective.
2
Noţiunile propuse vor fi amintite în strictă legătură cu descoperirea lor auditivă în practica muzicală.

Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 5

2. Exprimarea prin şi despre muzică, valorificând dimensiunile afectivă, creativă şi estetică ale
propriei personalităţi
Competenţe specifice
2.1. Analizarea comparativă a elementelor de
limbaj muzical folosite în practică, cu
ajutorul noţiunilor specifice
2.2. Interpretarea argumentată din punct de
vedere muzical a cântecelor propuse,
valorificând elemente de limbaj muzical şi de
tehnică instrumentală
2.3. Corelarea în interpretare a expresivităţii
elementelor de limbaj muzical cu propriile
trăiri afective
2.4. Comentarea interpretării muzicale
individuale şi colective, apelând la experienţa
practicii muzicale dobândite
2.5. Utilizarea sunetului muzical, valorizat în
combinaţii ritmice şi melodice proprii
2.6. Exprimarea în forme variate a impresiei
asupra unor lucrări audiate
Conţinuturi
 Elemente de limbaj muzical3:
- tonalităţile re major, si minor, si bemol major, sol minor;
- alteraţii accidentale
- scări pentatonice
- Gama lui Debussy
- măsuri alternative
- diviziuni excepţionale
- sincopa, contratimpul
 Deprinderi specifice de cânt (emisie, respiraţie, dicţie,
intonaţie, sincronizare, omogenizare, respectarea
gestului dirijoral)
 Deprinderi de tehnică instrumentală
 Reguli de cântare în colectiv
 Elemente de limbaj muzical cunoscute şi rolul lor
expresiv: melodia, ritmul, tempo, nuanţele, frazarea,
combinaţiile timbrale
 Cântarea la unison, armonico-polifonică accesibilă –
vocală şi vocal-instrumentală4
 Cântarea vocală cu acompaniament ritmic sau armonic
(percuţie, chitară, clape)5
 Melodia vocală, dublată instrumental la instrumentul
melodic însuşit
 Elemente de limbaj
 Tehnică vocală şi instrumentală
 Termeni specifici practicii muzicale
 Conduita interpretului şi a auditoriului
 Ritm creat spontan pe un text dat
 Melodii create spontan pe un text şi ritm date
 Elemente de limbaj
 Creaţii muzicale romantice audiate
 Creaţii specifice impresionismului
 Creaţii reprezentative pentru curentele sec. XX;
 Mari compozitori în muzica romantică, de la sfârşitul
sec. XIX şi sec. XX, amintiţi în relaţie cu audiţiile
realizate
 Noţiuni specifice despre lucrările audiate
6

2.7. Argumentarea preferinţelor privind  Creaţii originale din muzica cultă, muzica populară
lucrări muzicale originale sau prelucrate (în românească şi a altor popoare în prelucrări (jazz, rock,
diferite stiluri şi tipuri de muzică), pop, muzică uşoară etc.)
comparându-le în cadrul audiţiei

3
Noţiunile propuse vor fi amintite în strictă legătură cu descoperirea lor auditivă în practica muzicală.
4
Se vor selecta tehnicile accesibile elevilor clasei, realizând aranjamente simple, chiar spontane.
5
Se vor selecta tehnicile accesibile elevilor clasei, realizând aranjamente simple, chiar spontane.
6
Elementele de cultură muzicală (date despre forme, genuri, compozitori) se vor aminti în strictă legătură cu operele audiate.

Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 6

 Competenţe specifice
2.8. Comentarea interdependeţelor dintre arta
muzicală şi alte arte
2.9. Folosirea limbajului literar şi/sau plastic
în redarea impresiilor declanşate de muzică
Conţinuturi
 Baletul şi opera (creaţii sincretice: muzică, libret,
scenografie - costume, coregrafie)7
 Elemente de limbaj literar şi plastic

SUGESTII METODOLOGICE
Educaţia muzicală la clasele de liceu trebuie abordată prin prisma contactului nemijlocit al elevilor cu
muzica, asigurat prin cântarea vocală, prin audiţie şi prin învăţarea unui instrument muzical accesibil.
 Învăţarea instrumentelor este înţeleasă în strictă conformitate cu elementele componente ale programei.
Nu se doreşte abordarea instrumentelor care pretind o tehnică avansată şi greu de dobândit. Acestea vor fi
studiate în cadrul profilului artistic, specializarea muzică. Instrumentele simple invocate în textul programei
sunt cele a căror tehnică de mânuire face posibilă învăţarea în cadrul orei de muzică. Acestea permit elevului
să redea melodii scurte, formule de acompaniament, armonii simple, variate combinaţii ritmice, cu ajutorul
unor tehnici elementare. Exemplu: instrument cu clape (orga electronică cu variantele sale puţin costisitoare),
chitara sau mandolina, blockflöte (flautul drept), xilofon, acordeon sau instrumente tradiţionale (fluierul),
instrumente de percuţie. Prin intermediul instrumentelor, are loc concomitent, învăţarea rapidă şi eficientă a
scris-cititului muzical, abordat astfel într-o viziune nouă. Rezultatele nu trebuie să fie spectaculoase, căci
achiziţiile dobândite prin educaţia muzicală vor fi superioare faţă de învăţarea solfegiului. Educaţia muzicală
devine astfel accesibilă şi distonilor.
 Cântarea vocală nu poate lipsi din educaţia muzicală, iar rolul acesteia constă în asigurarea unui repertoriu
consistent de cântece, pe care elevii să le interpreteze cu plăcere. Pe baza deprinderilor de citire dobândite
prin intermediul instrumentului, elevul va fi capabil să parcurgă textul muzical, mai mult chiar, să îl
descifreze. Analiza cântecelor va viza elemente de gramatică muzicală (game, moduri, măsuri etc.),
insistându-se şi asupra elementelor de structură a melodiei (frază, încheieri intermediare, finale etc.) şi, în
principal, de conţinut estetic al melodiei şi al textului, aşa cum reiese din competenţele prevăzute.
 Audiţia muzicală se va constitui dintr-un complex de valori muzicale naţionale şi universale, inclusiv folclor
şi muzică de divertisment. Sugestiile pentru audiţie, stabilite pe baza unei selecţii prin care s-au avut în
vedere conţinuturi şi finalităţi educative, lasă libertatea profesorului de a veni în întâmpinarea receptivităţii
copiilor. Având în vedere că audiţia muzicală nu mai este un mijloc auxiliar al lecţiei teoretice (de ilustrare a
unei noţiuni, de exemplificare a unui element etc.), aceasta devine în sine o cale de receptare a muzicii pe
coordonate muzicale generale şi culturale. Profesorul de muzică va trebui să reconsidere procesul audiţiei. Ca
pondere în cadrul lecţiei, audiţiei i se va acorda un timp important, aceasta devenind parte componentă a
lecţiei. Foarte util este ca materialul de audiat să fie repetat, ştiut fiind că procesul receptării unei lucrări
muzicale se sedimentează în timp, prin multe reascultări. Satisfacţia recunoaşterii auditive a unor teme
cântate anterior asigură audiţiei valenţe valorice sporite. Procesul audiţiei trebuie permanent controlat sub
aspectul concentrării elevilor şi dirijat prin explicaţii, sugestii etc., de natură muzicală şi estetică.
Momentele de audiţie prevăzute trebuie acordate cu preferinţele elevilor, dar şi cu genurile şi cu
formele muzicale, cu problematica propusă spre conştientizare prin subiectul lecţiei.
Activităţile muzicale se abordează gradat, progresiv, parcurgând trei stadii de formare a deprinderilor
muzicale: receptarea şi executarea elementelor muzicale propuse, recunoaşterea lor auditivă şi valorificarea
creativă. Pentru receptarea şi executarea elementelor muzicale se utilizează metode active, axate pe exersarea şi
pe implicarea directă a elevului în muzicalizarea sa. Recunoaşterea auditivă a elementelor muzicale, analiza,
compararea şi aprecierea lor oferă posibilitatea descoperirii, pe de o parte, a bogăţiei şi a diversităţii problematicii
muzicale, iar pe de altă parte, a propriei capacităţi de selectare auditivă a elementelor de limbaj muzical. Stadiul
superior în educaţia muzicală îl reprezintă capacitatea de a se exprima pe sine prin muzică, abordând actul
creaţiei la nivelul pe care pregătirea proprie îl permite. De asemenea, elevii îşi pot selecta valoric repertoriul şi îşi
pot exprima şi a argumenta aprecierile şi preferinţele.

7
Elementele de cultură muzicală (date despre forme, genuri, compozitori) se vor aminti în strictă legătură cu operele audiate.

Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 7

 Pornind de la caracterul practic al activităţilor specifice educaţiei muzicale, evaluarea presupune observarea
continuă şi sistematică a elevilor de a participa la activităţi colective, nu doar individuale. Reproducerea
materialului muzical memorat mecanic, ca procedeu de evaluare tradiţional, va fi înlocuită de metode alternative
de evaluare (referatul, proiectul, portofoliul etc.), precum şi de alte forme de evaluare a manifestărilor artistice
colective şi/sau individuale (serbări, concerte, simpozioane, concursuri).
Fondul de cultură muzicală, modalităţile de lucru specifice disciplinei asigură atracţia şi interesul
elevilor faţă de această disciplină, condiţie fundamentală pentru dezvoltarea competenţelor sale.

MELODII ŞI TEME CÂNTATE5 LA UNISON (sugestii)

- Cântece populare româneşti
- Colinde populare
- Cântecele altor popoare
- F. Schubert: lieduri (la alegere) de ex.: Păstrăvul (care e şi tema din cvintetul Păstrăvul, partea a IV-a),
Teiul, Heiden Roslein, Încotro, Drumeţie etc.
Simfonia ”Neterminata”, partea I., tema a doua
- F. Mendelssohn-Bartholdy: Concertul pentru vioară şi orchestră, teme la alegere
- R. Schumann: lieduri (la alegere), de ex . Doi grenadieri (strofa a IV-a: Marseillaise). Trandafirul,
crinul şi porumbelul etc.
- Concertul pentru pian şi orchestră, partea I, tema
- F. Liszt: Les Préludes, partea I, tema în 9/8
- H. Berlioz: Simfonia Fantastică, partea a II-a, ”Un bal”, Valse, tema
- B. Smetana: poemul simfonic Vltava, tema fluviului Vltava
- J. Brahms: lieduri( la alegere), de ex. Cântec de leagăn
- Uvertura Academica: Gaudeamus igitur;
- Teme cantabile din simfonii, de ex. Simfonia I., partea a patra, tema; Simfonia a III-a, partea a treia,
tema, etc.
- C.M. von Weber: Corul vânătorilor din opera Freischutz
- G. Verdi: -din opere: Nabucco: Corul sclavilor evrei
Rigoletto: Aria Ducelui
Aida: Marşul triumfal
- R. Wagner: din opere: Maeştrii cântăreţi din Nurnberg - Leitmotivul maeştrilor cântăreţi, cântecul de
concurs al lui Walther
- M. Mussorgski: Suita programatică ”Tablouri dintr-o expoziţie”- tema plimbării
- G. Bizet: din opera Carmen - Habanera, Aria Toreadorului
- A. Dvorac: Simfonia ”Din Lumea Nouă”, teme din p. I şi IV
E. Grieg : Suita ”Peer Gynt”- Cântecul lui Solveig
- G. Puccini: opera ”Madame Butterfly”- aria lui Madame Butterfly
- M. Ravel: ”Bolero”, tema şi ritmul ostinato
- G. Enescu: teme cantabile din Rapsodiile I şi II
- B. Bartok: cântecele populare care au fost prelucrate în ”Gyermekeknek” (piese mici pentru pian)
- Z. Kodaly: cântece populare din piesa muzicală ”Hary Janos”
- C. Orff: ”Carmina Burana”( O Fortuna velut Luna…)

5
Reproducerea temelor se va restrânge la câteva măsuri uşor cantabile.

Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 8

 AUDIŢII MUZICALE (sugestii)
 C. Porumbescu - Balada
 M. Jora - La piaţă
 M. Negrea - Prin Munţii Apuseni
 George Enescu - Rapsodiile I şi II
- Poema Română
- Sonatele pentru pian şi vioară
- Impresii din copilărie
- Suitele pentru orchestră
 Sabin Drăgoi - Divertisment rustic
 S. Toduţă - Passacaglia
- Mioriţa (fragmente)
 P. Constantinescu - Olteneasca
- Oratoriile bizantine
"O noapte furtunoasă" - fragmente
 Tiberiu Olah - Coloana fără sfârşit
 Cornel Ţăranu - Simetrii
 Constantin Rîpă - Cântecele anotimpurilor
- Missa pentru cor, solişti şi orchestră
- Terra pentru ansamblu de percuţie
 Doru Popovici - Codex Caioni
 Liviu Glodeanu - Suita pentru copii, orchestra de suflători şi percuţie
 Zoltan Kodaly - Hary Janos
- Psalmus Hungaricus (pentru tenor, cor şi orchestră)
 F. Schubert - Lieduri şi miniaturi instrumentale la alegere
- Simfonia a VIII-a ”Neterminata”
- Păstrăvul (lied şi cvintet)
 F. Mendelssohn-Bartholdy - Uvertura la ”Visul unei nopţi de vară”
- Concertul pentru vioară – fragmente
- Cântece fără cuvinte
 F. Chopin - Piese pentru pian la alegere: Valsuri, Mazurci, Poloneze, Studii
etc.
- Concertul pentru pian nr.1
 H. Berlioz - Simfonia Fantastică p. II şi p. V
 R. Schumann - Album pentru tineret (la alegere)
- Concertul pentru pian în la minor (fragmente)
- ”Carnavalul”
 F. Liszt - ”Les Préludes” - poem simfonic
- Concertul pentru pian nr. 1
- Rapsodii ungare (la alegere)
- ”Mephisto vals”
 B. Smetana - Poemul simfonic ”Patria mea” (Vltava)
- Uvertura la opera ”Mireasa vândută”
 J. Brahms - Uvertura ”Academica”
- Concertul pentru vioară
- Concertele pt. pian 1 şi 2
- Dublu concert pentru vioară, violoncel şi orchestră
- Variaţiuni pe o temă de Haydn
- Simfonia a IV-a
 C. M. Von Weber - ”Invitaţie la vals”
- Uverturi din operele ”Freischutz”, ”Oberon”
- Corul vânătorilor din opera „Freischutz”
 G. Rossini - Bărbierul din Sevilla" (Aria lui Figaro, Cavatina Rosinei)
 G. Donizetti - Arii din operele "Don Pasquale" şi "Lucia di Lamermoor"
 G. Verdi - Nabucco
Rigoletto
Traviata
Trubadurul
Aida
 R. Wagner - Tannhauser
Lohengrin
Maeştrii cântăreţi din Nurnberg
Tristan şi Isolda
 A. Borodin - Dansurile poloveţiene din opera "Prinţul Igor"
 G. Bizet - "Carmen"
 Erkel F. - "Bank ban"
 J. Strauss-fiul - Valsul "Dunărea albastră"
- Opereta "Liliacul"- fragmente
 M. Mussorgski - "Tablouri dintr-o expoziţie"
"O noapte pe muntele pleşuv"
"Boris Godunov"
 P.I .Ceaikovski - "Lacul lebedelor"
"Spărgătorul de nuci"
"Romeo şi Julieta"
Concertul pt. vioară în Re major
Concertul pt. pian nr. 1
Simfonia a VI-a "Patetica"
 A Dvorak - Simfonia a IX-a "Din lumea nouă"
 E. Grieg - Suitele Peer Gynt"-I-II.
 N. Rimski- Korsakov - Suita „Seherezada”
 G. Puccini - „Manon Lescaut”
”Madam Butterfly”
- „Boema”
- „Turandot”
 G. Mahler - Simfonia I, p.I
 Cl. Debussy - "Colţul copiilor"
Preludiu la după-amiaza unui faun"
"Marea"- trei schiţe simfonice
 R. Leoncavallo - "Paiaţe"
 P. Mascagni - "Cavalleria Rusticana"
 R. Strauss - "Till Eulenspiegel"
 P. Ducas - "Ucenicul vrăjitor"
 M.Ravel - Bolero
 C. Orff - Carmina Burana-fragmente (cantata scenică)
 B. Britten - Variaţiuni şi fuga pe o temă de Purcell
 I. Stravinski - "Petruska"
- "Pasărea de foc"
"Le Sacre du printemps"
 S. Prokofiev - "Romeo şi Julieta"

Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 10

 Bartok B. - "Cantata Profana"
Allegro barbaro pt. pian
Concertul pt. pian nr. III
Coruri pt. voci egale (la alegere)
 G. Gershwin - ”Rhapsody in Blue" pentru pian şi orchestră
"Un american la Paris"
"Porgy and Bess" - fragmente
 A. Haciaturian - "Dansul săbiilor "din baletul "Gayaneh"
 L. Bernstein - "West Side Story"-musical
 F. Loewe - My fair lady
 A. Lloyd - Jesus Christ superstar (opera rock)

REPERTORIU CORAL (sugestii)

a) Repertoriu coral românesc
Arvinte, Constantin - Triptic maramureşean
- Trecui dealul la Băiuţ
Augustin Bena - La fântână
Liviu Borlan - Joc de Oaş
Tiberiu Brediceanu - Floricică de pe apă
Constantin Catrina - A venit un lup din crâng
Liviu Comes - Luna iese dintre codri
- Ascultă, Doamne
D. G. Kiriac - A ruginit frunza din vii
- Cântec de toamnă
- Pe cărare sub un brad
- Revedere (voci egale )
- Vara a sosit (voci egale)
Gh. Cucu - Minune (voci egale)
- Miluieşte-mă, Dumnezeule
- Sus, boieri
- Doamne Isuse Hristoase
I. D. Chirescu - Doruleţul
Gh. Danga - Sârba în căruţă
Gh. Dima - Mândruliţă de demult
- Sub fereastra mândrei mele
Sabin Drăgoi - Asta-i nana
Gh. Dumitrescu - Cântec din Oaş
George Enescu - De Anul Nou
- Tu m-ai uitat
Tudor Jarda - Mă luai, luai
- Foicică de ciuper
A. L. Ivela - Noapte de vară
Eusebiu Mandicevschi - Vin, fetiţă, vin!
Gavriil Musicescu - Trompetele răsună
Emil Monţia - Colindiţa
- Sus la poarta Raiului
Simeon Nicolescu - Iac’ aşa
N. Oancea - Pitpalacul
- Trandafir de pe cetate
Radu Paladi - Peste lanul legănat
Anton Pann - Tatăl nostru
Alexandru Paşcanu - Ah, ce bucurie!
- Tatăl meu şi mama mea
- Chindia
Irina Odăgescu Ţuţuianu - Cântec de drumeţii
Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 11
Ion Popescu Pasărea - Rodica
Timotei Popovici - Mulţi ani trăiască
- La oglindă
- În cireşar
- Vino, vară
Carmen Petra-Basacopol - Anotimpuri
Vasile Popovici - Sara pe deal
Laurenţiu Profeta - Sărbătoarea păsărilor
Constantin Rîpă - Treci, ploaie
D. D. Stancu - Ş-am zis verde rozmarin (armonizare)
Gh. Şoima - Mândru-i jocul Haţegana
- Tropotita
Valentin Timaru - Coborât-o, coborât
- Ieşi, soare din-închisoare
- Toamna
Petre Marcel Varlan - Cucu, Cucu
Al. Veselovschi - Elegie de iarnă
I. D. Vicol - La izvor
Ioan Vidu - Ana Lugojeana
- Plângerea unei floricele
Dan Voiculescu - Cântec de leagăn
- Cucu
- Iscoada
- Stâna prădată

b) Repertoriu coral internaţional

 Anonim spaniol - Din di rin
 Bardos Lajos - Tabortuznel
 Bela Bartok - Ne menj el
 Ludwig van Beethoven - O, lume ce frumoasă eşti
 Johannes Brahms - Cântec de leagăn
 William Byrd - Primăvara
 Antonio Caldarra - Canon
 Hans Leo Hassler - Tanzen und springen
 Felice Giardini - Viva tutte le vezzose
 Zoltan Kodaly - Bicinia
- Ave Maria
 Luca Marenzio - Cântul nostru viu răsună
 Thomas Morley - Cântec de joc
 Henry Purcell - Toamna
 Jean-Philippe Rameau - Imnul nopţii
 Wolfgang Amadeus Mozart - Cântec de primăvară
 Giuseppe de Marzi - Signore delle cime
 Augustin E.Grell - Doamne, bunătatea ta
 G.Wells, H.Perette - Can’t help falling in love
 Giuseppe Verdi - Corul sclavilor evrei
 Vassilis Makridis - Agapate aliais
 Johannes Brahms - Gaudeamus igitur
 Luca Marenzio - Ad una fresca riva
 W.A.Mozart - Amor e ritornato
 G.P.da Palestrina - Ahi, che quest’occhi mei
- Essurientes
 Orazio Vecchi - So ben mi ch’a bon tempo
 Orlando di Lasso - Domine Deus

Educaţie muzicală – clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 12

Programa şcolară pentru clasa a XI-a a fost aprobată cu Ordin al Ministrului educaţiei naţionale nr.
5314 din 08.12.2000.

EDUCAŢIE MUZICALĂ
Clasa a XI-a

1
 NOTĂ DE PREZENTARE
Prezentul curriculum îşi propune ca pe parcursul liceului să formeze competenţe, valori şi
atitudini care să conducă la dezvoltarea unei personalităţi autonome şi creative.
În acest context este promovată o nouă abordare în învăţarea muzicii care are scopul de a
crea elevilor condiţii pentru descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale şi
afective. Iată câteva elemente de noutate pe care se bazează noul curriculum:
- reintroducerea studiului muzicii la clasele de liceu
- ponderea sporită a relaţiei nemijlocite cu muzica
- modalitatea de abordare a notaţiei muzicale
- viziunea interdisciplinară a studiului muzicii
- introducerea studiului instrumentelor accesibile
- valorificarea deplină a valenţelor formative ale muzicii.
În elaborarea curriculum-ului de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în
domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată
experienţă didactică. Programa actuală trebuie înţeleasă ca o etapă necesară pentru crearea unei
expertize adecvate revizuirilor ulterioare. Ţinând cont de noutatea formei de prezentare, sunt
necesare următoarele completări:
 competenţele generale sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi; ele se
definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului liceal.
 competenţele specifice sunt deduse din competenţele generale, se definesc pe obiect
de studiu şi se formează pe durata unui an de studiu. Ele sunt prezentate în corelaţie cu
unităţi de conţinut, astfel încât devine clar răspunsul la întrebarea: de ce se învaţă
anumite informaţii?
Curriculum-ul de faţă se adresează următoarelor profiluri şi specializări:
- filologie şi ştiinţe sociale din cadrul filierei teoretice şi profilul sportiv din cadrul filierei
vocaţionale care au prevăzută ½ oră pe săptămână de trunchi comun
- profilul pedagogic, din cadrul filierei vocaţionale cu o oră pe săptămână de trunchi
comun. În acest caz se aprofundează nivelul de atingere al competenţelor prin
parcurgerea unui număr mai mare de conţinuturi – inclusiv a celor marcate prin
asterisc.
Prin forma de prezentare, curriculum-ul pentru Educaţie muzicală este un instrument
flexibil de lucru pentru profesori şi un cadru de referinţă generos pentru autorii de manual care
au posibilitatea de a inova în ceea ce priveşte maniera de prezentare a conţinuturilor şi strategiile
didactice.
Prezentul curriculum este valabil şi pentru şcolile în care predarea se face în limbile
minorităţilor naţionale.
Manualele pot conţine material muzical (vocal şi instrumental) conform specificului
naţional.

Educaţie muzicală - clasa a XI-a 2

 COMPETENŢE GENERALE

1. Receptarea şi analizarea unei varietăţi de creaţii muzicale,

naţionale şi universale
2. Folosirea interpretării muzicale ca modalitate de exprimare
artistică si / sau folosirea altor limbaje pentru redarea imaginii
muzicale receptate

Educaţie muzicală - clasa a XI-a 3

 Clasa a XI-a
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Receptarea şi analizarea unei varietăţi de creaţii muzicale, naţionale şi universale

Competenţe
1.1. descoperirea auditivă a unor elemente
ritmico-melodice din cântec, corelarea acestora cu
noţiunile corespunzătoare şi compararea lor
1.2. descoperirea auditivă în cântec a unor
elemente armonico-polifonice accesibile
1.3. descifrarea cântecelor cu ajutorul
instrumentului învăţat1
1.4. comentarea şi compararea termenilor de
agogică şi dinamică recunoscuţi în cântec şi
audiţie
1.5. recunoaşterea unor lucrări audiate după
motivele şi temele componente
1.6. utilizarea elementelor specifice de comparare
şi clasificare a lucrărilor audiate
1.7. diferenţierea tipurilor de orchestră
1.8. diferenţierea auditivă a timbrurilor
instrumentale în cadrul orchestrei simfonice
1.9. diferenţierea specificului naţional în creaţia
compozitorilor români
1.10. identificarea unor elemente folclorice ale
fenomenului muzical contemporan
Conţinuturi
- elemente ritmico-melodice relevante în cântecele
propuse
- tehnici de cântare îngemănată (ataşarea terţei)
- elemente de tehnică instrumentală
- audiţii, cântece de facturi diferite (folclorice, muzică
uşoară, muzica popoarelor şi jazz)
- sonata, simfonia, concertul instrumental, miniatura
vocală şi instrumentală, poemul simfonic (din
perioadele barocă, clasică şi romantică)
- elemente de analiză comparată a genurilor şi a
formelor lucrărilor audiate
- orchestra simfonică
- creaţia simfonică (audiţie)
- creaţia compozitorilor G. Enescu, S. Drăgoi, P.
Constantinescu, M. Negrea etc.
- lucrări din creaţia de muzică uşoară şi cultă

2. Folosirea interpretării muzicale ca modalitate de exprimare artistică şi/sau folosirea altor limbaje
pentru redarea imaginii muzicale receptate
Competenţe
2
2.1. redarea expresivă vocală şi/sau instrumentală
a cântecelor din repertoriul propus
2.2. realizarea unor aranjamente ale melodiilor
din repertoriu
2.3. acompanierea instrumentală3 a cântecelor
2.4. crearea unor combinaţii muzicale proprii
2.5. folosirea limbajului literar şi plastic în
redarea mesajului muzicii
2.6. corelarea interdisciplinară a curentelor
artistice
Conţinuturi
- exerciţii de tehnică vocală
- frazare, nuanţare, tempo, emisie
- cântece în aranjamente
- procedee de acompaniament cu instrumente muzicale
(ritmic, armonic, melodic, în funcţie de instrumentul
abordat) sau improvizate, cu “negative”, cu mişcări
corporale
- procedee de improvizaţie: melodie la ritm dat,
variaţiuni ritmice şi melodice, cadenţe armonice (dacă
s-a învăţat un instrument armonic)
- comentariu literar, creaţii literare, plastice şi
coregrafice
- lucrări plastice, literare, muzicale din aceeaşi perioadă
stilistică

1
Pentru această competenţă vor fi folosite instrumente simple accesibile, apelând la o tehnică elementară şi
urmărind această competenţă dacă instrumentele abordate o permit.
2
Pentru această competenţă vor fi folosite instrumente simple, accesibile activităţii în grup.
3
Pe lângă instrumentele simple pot fi folosite pseudoinstrumente sau obiecte sonore.

Educaţie muzicală - clasa a XI-a 4

 VALORI ŞI ATITUDINI

 Conştientizarea contribuţiei muzicii la constituirea fondului cultural comun al societăţii

 Dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale
 Dezvoltarea atitudinii reflexive asupra valorii muzicii in viata individului si a societăţii

Notă: Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbile minorităţilor
naţionale.
Manualele pot conţine material muzical (vocal şi instrumental) conform specificului naţional.

Repertoriu de cântece pentru clasele a X-a – a XI-a (sugestii)

D.G. Kiriac – Revedere

– Pe cărare sub un brad
– Cântec de toamnă
Timotei Popovici – Mulţi ani trăiască
– Păsărica-n timpul iernii
Gh. Cucu – O, minune
A.L. Ivela – Noapte de vară
Ion Popescu Pasăre – Rodica
Gavriil Muzicescu – Trompetele răsună
Gh. Dumitrescu – Cântec din Oaş
Ion Vanica – Cântec de tabără
I.D. Vicol – La izvor
Iosif Ivanovici – Valurile Dunării
Paul Constantinescu – Patru madrigale pe versuri de M. Eminescu
George Enescu – Tu m-ai uitat
– De anul nou
Tiberiu Brediceanu – Floricică de pe apă
Filaret Barbu – Ana Lugojana
Irina Odăgescu – Cântec de drumeţii
Ţuţuianu
Liviu Comes – Luna iese dintre codri
Valentin Timaru – Toamna
– Coborât-o, coborât
– Ieşi soare din-nchisoare
Dan Voiculescu – Iscoada
– Cântec de leagăn
– Cucu
Edward Grieg – Cântecul lui Solveig
P. I. Ceaikovski – Cântec
W.A. Mozart – Canon
– Cântec de leagăn
– Un imn al păcii
– Blânda seară
– Aria lui Figaro
– Flautul fermecat - arie
– Aria lui Papagheno
G.Fr. Händel – Imnul Păcii
Carl Maria von Weber – Corul vânătorilor
– Ecoul
Giuseppe Verdi – Marşul triumfal
– Cor din opera “Trubadurul”
– Cor din opera “Nabucodonosor”
– Aria ducelui din opera “Rigoletto”
Georges Bizet – Aria toreadorului
Richard Wagner – Corul pelerinilor din opera “Tannhäuser”
– Cor din opera “Lohengrin”

Educaţie muzicală - clasa a XI-a 5

A. Audiţii muzicale pentru clasele a X-a – a XI-a (sugestii)

J. S. Bach – Concertul pt. două viori şi orchestră

– Toccata şi fuga în re minor pt. orgă
– Passacaglia în do minor pt. orgă
– Concerte pentru clavecin şi orchestră
– Matthäus Passion - corul final
G. Fr. Händel – Suita “Focuri de artificii”
J. Haydn – Simfonia “Militara”
– Simfonia nr. 103
W. A. Mozart – Uvertura la opera “Nunta lui Figaro”
– Concert pt. vioară nr. 5
– Simfonia nr. 40 în sol minor
– Opera “Nunta lui Figaro” – fragmente
– Concerte pentru pian
– Recviem
L. v. Beethoven – Sonata “Primăverii” pt. vioară şi pian
– Concertul pentru vioară în re
– Concertul nr. 5 pt. pian
– Simfonia a IX–a – “Oda bucuriei”
Fr. Schubert – Uvertura “Rozamunda”
– Cvintetul “Păstrăvul”
– Simfonia a IX-a “Neterminata”
F. Mendelssohn- – Concertul pentru vioară
Bartholdy
G. Rossini – Opera “Bărbierul din Sevilla” (Uvertura, Aria lui Figaro, Cavatina Rosinei)
G. Bizet – Opera “Carmen” (Uvertura, Seguidilla, Habanera)
G. Verdi – Operele “Rigoletto” (Ariile Ducelui, Aria lui Rigoletto, Aria Gildei, Cvartetul
final), “Traviata” (Uvertura, Aria şampaniei, coruri), “Trubadurul” (Corul
ţiganilor), “Aida” (Marşul triumfal, Aria lui Radames)
Fr. Chopin – Mazurci şi Valsuri
– Studiul revoluţionar, valsuri, mazurci
– Concertul pentru pian nr. 1
Fr. Liszt – Rapsodia ungară nr. 2
– Poemul simfonic “Preludiile”, Rapsodiile
R. Wagner – Uvertura la opera “Tannhäuser”
M. Mussorgski – Suita “Tablouri dintr–o expoziţie”
J. Brahms – “Uvertura academică”, Dansuri ungare
– Variaţiuni pe o temă de Haydn
Ch. Gounod (Bach) – Ave Maria
B. Smetana – Uvertura la opera “Mireasa vândută”
– Poemul simfonic “Patria mea” – Vltava
J. Strauss–fiul – Arii din opereta “Liliacul”
H. Wieniawski – “Scherzo tarantella”
P. I. Ceaikovski – Baletul “Lacul lebedelor”
– Poemul simfonic “Romeo şi Julieta”
– Uvertura „1812”
– Concertul pt. pian
E. Grieg – Suita “Peer Gynt”
– Concertul pentru pian
R. Strauss – Poemul simfonic “Till Eulenspiegel”
S. Rahmaninov – Concertul nr. 2 pt. pian şi orchestră
B. Bartók – Concert pt. orchestră – p. a IV–a “Intermezzo interrotto”
A. Dvorák – “Dansurile slave”
– Simfonia a IX–a “Din lumea nouă”
Cl. Debussy – “Dansul prăjiturii” din suita “Colţul copiilor” pt. pian
G. Enescu – Bourrée din Suita op. 10
– “Preludiu la unison”
– Intermezzo pt. instrumente de coarde
– Poema română
– Sonatele pentru pian şi vioară
Marţian Negrea – Suita “Prin Munţii Apuseni”

Educaţie muzicală - clasa a XI-a 6

 Paul Constantinescu – Dansuri simfonice
I. Stravinski – Baletul “Pasărea de foc”
S. Prokofiev – Simfonia I. “Clasica”
Sabin Drăgoi – Divertisment rustic
C. Orff – Cantata scenică “Carmina Burana”
G. Gershwin – “Porggy and Bess” – fragmente
– Un american la Paris
– Rhapsody in Blue
L. Bernstein – “West side Story”
- muzică uşoară, de divertisment şi de jazz
- muzică populară, muzică instrumentală de dans, folclorul obiceiurilor, folclorul neocazional: doina, balada,
cântecul propriu-zis.

Repertoriu de cântece (sugestii)

Gavriil Muzicescu – Trompetele răsună

Eusebiu Mandicevschi – Vin fetiţă, vin!
Ioan Vidu – Ana Lugojana
– Plângerea unei floricele
D.G. Kiriac – A ruginit frunza din vii
– Cântec de toamnă
– Pe cărare sub un brad
– Revedere
– Vara a sosit
Timotei Popovici – Mulţi ani trăiască
– Păsărica-n timpul iernii
Ion Popescu Pasărea – Rodica
Tiberiu Brediceanu – Floricică de pe apă
A.L. Ivela – Noapte de vară
George Enescu – De Anul Nou
– Tu m-ai uitat
Gh. Cucu – O, minune
I.D. Chirescu – Mama
– La oglindă
N. Oancea – Pitpalacul
– Trandafir de pe cetate
I.D. Vicol – La izvor
Vasile Popovici – Sara pe deal
Filaret Barbu – Ana Lugojana
Gh. Danga – Sârba pe loc (prelucrare)
Paul Constantinescu – Patru madrigale pe versuri de M. Eminescu
Gh. Şoima – Mândru-i jocul Haţegana
– Tropotita
Gh. Dumitrescu – Cântec din Oaş
D.D. Stancu – Şi-am zis verde rozmarin (armonizare)
Liviu Comes – Luna iese dintre codri
Tudor Jarda – Foicică de ciuper
Dan Voiculescu – Cântec de leagăn
– Cucu
– Iscoada
Liviu Borlan – Joc de Oaş
Valentin Timaru – Coborât-o, coborât
– Ieşi soare din-nchisoare
– Toamna
Irina Odăgescu Ţuţuianu – Cântec de drumeţii
C-tin Arvinte – Triptic maramureşean
Al. Velehorschi – Elegie de iarnă
Carmen Petra–Basacopol – Anotimpuri
Adrian Iorgulescu – Pasteluri
Laurenţiu Profeta – Sărbătoarea păsărilor

Educaţie muzicală - clasa a XI-a 7

 J. Weyrauch – E dalbă primăvara
Th. Morley – Cântec de joc
William Byrd – Primăvara
Michael Praetorius – Viva la Musica
Henry Purcell – Toamna
Antonio Caldara – Canon
Jean Ph. Rameau – Imnul nopţii
W.A. Mozart – Canon
– Cântec de leagăn
– Cântec de primăvară
– Soare de vară
L. v. Beethoven – O, lume, ce frumoasă eşti!
Fr. Schubert – Cântec de primăvară
– Cântec de leagăn
– Teiul
R. Schumann – Anotimpurile
J. Brahms – Cântec de leagăn
– Copilul şi floarea
P. I. Ceaikovski – Cântec
B. Bartok – Cântec maramureşan
Colinde
Din cântecele popoarelor

Sugestiile pentru repertoriul de cântece şi audiţii muzicale sunt deschise şi pot fi completate
cu alte piese care reflectă specificul local şi naţional (în cazul şcolilor cu predare în limbile
minorităţilor)

Educaţie muzicală - clasa a XI-a 8