Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2017
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa școlară
pentru disciplina
EDUCAȚIE MUZICALĂ
Clasele a V-a – a VIII-a
București, 2017
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Educație muzicală reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele
a V-a – a VIII-a din învățământul gimnazial, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este
prevăzută în planul-cadru de învățământ cu un buget de timp de 1 oră /săptămână.
Programa disciplinei Educație muzicală este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului.
Studiul muzicii reprezintă o veche și semnificativă tradiție a tuturor sistemelor de învățământ, fiind
evident rolul extrem de important al acesteia în viața oamenilor. Ascultăm zilnic, din proprie inițiativă sau
involuntar, muzică de diverse genuri. Cercetări recente arată că manifestările muzicale sunt principalele
abordări artistice în viața tinerilor, că reprezintă momente de satisfacție personală, de îmbogățire
spirituală sau comuniune.
Educația muzicală continuă explorarea domeniului, după parcurgerea unor prime etape, în cadrul
disciplinei Muzică și mișcare, prezentă în planul-cadru pentru ciclul primar, în care s-a vizat un parcurs
educativ specific etapei intuitive (pentru primii trei ani de studiu – de la clasa pregătitoare la clasa a
doua), ca primă etapă în realizarea educației muzicale. În clasele a treia și a patra s-a intrat treptat în
etapa notației muzicale, cu elemente de notație a înălțimilor, apoi și ale duratelor, urmărindu-se
conștientizarea utilizării anumitor parametri sonori, însă la nivelul unui prim contact, în contextul unui
demers de tip integrat (prin combinarea elementelor strict muzicale cu cele ce țin de mișcare), îndrumat
de un cadru didactic cu pregătire generală.
Activitățile specifice disciplinei Educație muzicală formează impresii, trezesc interesul pentru artă și
cultură, contribuie la formarea gustului muzical şi stimulează simțul estetic, imaginația și creativitatea,
dezvoltând auzul muzical al copiilor, simțul ritmic și memoria muzicală, dar și aspecte mai generale,
precum dezvoltarea sensibilității, a siguranței de sine, autodisciplina, concentrarea și relaționarea pozitivă
cu ceilalți, sub îndrumarea unui cadru didactic specializat, permițând transferul optim al unor competențe
de nivel mai complex.
Structura programei școlare include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice.
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice ale unui domeniu sau rezolvarea unor probleme
generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Educație muzicală jalonează achizițiile de
cunoaștere ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale. Ele reprezintă etape în
dobândirea competențelor generale și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea
competențelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare, care valorifică
experiența concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare
variate.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Conținuturile învățării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaționale prin
care se urmărește realizarea competențelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Cânt vocal și instrumental*
- Elemente de limbaj muzical
- Aspecte culturale eteronomice și interdisciplinare
Cu primele două domenii de conținuturi elevii s-au familiarizat deja în învățământul primar. Cel de-
al treilea domeniu are în vedere reliefarea legăturilor dintre muzică și universul specific copilului și se
axează pe aspectele extraestetice ale operei și pe deschiderile interdisciplinare. Termenul eteronomic
Clasa a V-a
1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice
- exerciții de respirație și de emisie
- exerciții de coordonare a cântului în ansamblu (față de gesturile profesorului)
- exerciții pentru păstrarea unei pulsații constante
- interpretarea unor lucrări muzicale simple
1.2. Interpretarea unor fragmente simple instrumentale *)
- exerciții specifice cântului instrumental (diferențiat, pentru instrumente de suflat, de coarde, cu
claviaturi, de percuție) – elemente de emisie și intonație
- exerciții de coordonare a cântului instrumental în grup
*) Abordarea interpretării instrumentale va ține cont de dotarea școlii cu instrumente și de competențele
profesorului de muzică privind studiul instrumentelor.
Conținuturi
Domenii de conținut Continuturi
Cânt vocal și instrumental* Respirație, emisie vocală
Gesturi dirijorale (tactarea măsurilor, pregătirea intrării)
Elemente de tehnică instrumentală – emisie, intonație
Elemente de limbaj muzical Portativ, cheie, masură
Notația înălțimilor de note în cheia sol
Profilul melodic (repetare, direcție, mers treptat, salturi)
Tonul și semitonul
Gamele Do major și la minor (natural)
Notația duratelor (valorile de notă întreagă, doime, pătrime, optime,
şaisprezecime) și a pauzelor corespunzătoare
Legato de prelungire și legato de expresie
Punctul de prelungire
Măsuri de doi, trei și patru timpi
Termeni de mișcare
Elemente de dinamică muzicală (nuanțe): piano, forte, accent,
crescendo, decrescendo
Elemente de timbralitate: instrumente muzicale ale orchestrei simfonice,
diferențe în emisia vocală
Notația semnelor de repetiție și a voltelor
Aspecte culturale Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost
eteronomice și creată
interdisciplinare Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din diverse regiuni
geografice)
Sugestii repertoriale
1. Repertoriu pentru audiții (Muzica și contextul cultural și istoric în care a fost creată)
a. Muzica și anumite arii geografice
- Cântece și dansuri reprezentative pentru anumite regiuni geografice ale României (hora, sârba, brâul,
alunelul, călușul, geamparaua etc.)
- Cântece și dansuri reprezentative pentru alte culturi: menuetul, barcarola, tarantela, valsul vienez,
marșul, boleroul, tangoul, ceardașul, samba, flamenco, syrtos etc.
- J. S. Bach - Menuet, Badinerie
- L. Boccherini - Menuet
- W.A. Mozart - Rondo alla turca
- L. V. Beethoven - Dansuri germane
- J. Haydn – Menuete (extrase din Simfonii / Sonate)
- W. A. Mozart - Menuete
- F. Schubert - Marș militar
- J. Strauss tatăl, J. Strauss fiul - Valsuri, Marșul Radetzki
- F. Chopin - Poloneze, Mazurci, Valsuri
- G. Verdi - Marșul triumfal din opera Aida
Clasa a VI-a
1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice și pe 2 voci
- exerciții de respirație, emisie, intonație, păstrarea pulsației ritmice constante
- elemente de cânt pe două voci: responsorial, în canon, cu ison sau ostinato
- înregistrarea pe suport electronic a unor piese muzicale
1.2. Interpretarea unor piese simple instrumentale *)
- exerciții specifice cântului instrumental (diferențiat, pentru instrumente de suflat, de coarde, cu
claviaturi, de percuție) – elemente de emisie, intonație și frazare
- exerciții de coordonare a cântului instrumental în grup din perspectiva continuității tempo-ului
1.3. Asocierea structurii și mesajului muzical cu gesturi și imagini adecvate
- reprezentarea kinestezică/grafică a unor structuri muzicale, inclusiv prin utilizarea unor softuri muzicale
- combinarea mai multor imagini (fotografii, scurte momente video) care să ajute la perceperea
mesajului muzical
*) Abordarea interpretării instrumentale va ține cont de dotarea școlii cu instrumente și de competențele
profesorului de muzică privind studiul instrumentelor.
Clasa a VI-a
2.1. Operarea cu intervalele simple
- diferențierea intervalelor de la 1p la 8p
- identificarea unor intervale muzicale în lucrările studiate
- exerciții pentru testarea și dezvoltarea auzului diferențiat, privitoare la intervalele simple, cu ajutorul
unor softuri/platforme digitale (de ex. www.teoria.com, www.musictheory.com, Absolute pitch, Perfect
Ear etc.)
2.2. Utilizarea unor tonalități și a unor moduri
- observarea tiparului structural al tonalităților majore/minore
- utilizarea unor tonalități cu armură simpla (o alterație constitutivă)
- observarea caracteristicilor diferite ale unor muzici modale (cu 2-5 sunete)
- exerciții pentru dezvoltarea auzului privitoare la scări tonale și modale, inclusiv cu ajutorul
softurilor/platformelor digitale (de ex. www.teoria.com, www.musictheory.com )
2.3. Operarea cu diverse formule ritmice
- observarea anacruzei (pe timp și pe jumătate de timp) in fragmente muzicale
- exerciții ritmice cu sincope și contratimpi
- observarea corespondenței ritmurilor poetice și a celor muzicale în hip hop
2.4 Observarea unor procedee componistice
- observarea utilizării binomului repetiție/schimbare în discursul muzical
- identificarea construcției mono-, bi-, tri-partite a unor piese muzicale (de schema formală A, AB, ABA)
- observarea unor procedee variaționale
- utilizarea unor structuri ritmice pentru improvizații
Clasa a VI-a
3.1. Perceperea unor noțiuni muzicale prin audiție direcționată
- observarea diferențelor major/minor, vocal/instrumental, binar/ternar, cruzic/anacruzic,
repetiție/schimbare structurală, în audierea unor fragmente muzicale
- observarea relațiilor între structura și conținutul unei piese și funcția ei socio-culturală (dans, cântec
tradițional, repertoriu ocazional etc.)
- observarea unor structuri modale oligocordice și pentatonice în lucrări muzicale pop – rock
3.2. Explorarea relației muzicii cu celelalte arte
- aprecierea relațiilor intre muzica si textul literar
- alegerea unui fond muzical pentru proiecte/lucrări realizate la alte obiecte de studiu
- observarea relației muzică - literatură (inclusiv muzică programatică)
- exprimarea unor păreri personale despre fondul muzical utilizat în produse multimedia (film, jocuri,
publicitate, etc)
Conţinuturi
Domenii de conținut Conţinuturi
Cânt vocal și instrumental* Respirație, emisie vocală, intonație
Păstrarea unei pulsații constante
Gesturi dirijorale (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferențe
dinamice)
Elemente de tehnică instrumentală – emisie, intonație, coordonare
ritmică
Elemente de limbaj muzical Intervale simple (1p – 8p)
Diezul, bemolul și becarul
Structura gamelor majore (varianta naturala)
Structura gamelor minore (natural, armonic și melodic)
Arpegiul major și minor pe tonică
Armura
Tonalități cu 1 alterație constitutivă
Moduri de 2-5 sunete
Anacruza, sincopa, contratimpul
Procedee componistice simple (repetiția/schimbarea, varierea
discursului)
Elemente de forme muzicale - construcțiile mono-, bi-, tri-partitite
(schema formală A, AB, ABA), genuri - Suita, Miniatura instrumentală
Aspecte culturale Elemente de contextualizare istorică și geografică a unor lucrări
eteronomice și Elemente de muzică religioasă și folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din
interdisciplinare diverse zone geografice)
Elemente de interconectare între limbajul muzical și cel literar (accente
metrice, ritmuri poetice)
Elemente de tehnologia informației (utilizarea unor softuri digitale pentru
înregistrări audio/audio-video și pentru testarea și dezvoltarea auzului
muzical)
Sugestii repertoriale
1. Repertoriu pentru audiții
Muzica și alte arte:
a. Muzică și literatură
- S. Prokofiev - Petrică și lupul
- S. Prokofiev - Romeo și Julieta (fragmente)
- L. Bernstein - West Side Story (Tony and Maria)
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
EDUCAŢIE MUZICALĂ
Bucureşti, 2009
Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică
NOTĂ DE PREZENTARE
Educaţia muzicală - ca disciplină de învăţământ - are drept scop dezvoltarea sensibilităţii estetice a
elevilor, a capacităţilor de exprimare şi receptare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi
instrumentală) şi prin audiţii muzicale.
Acest document reprezintă curriculum-ul revizuit de Educaţie muzicală pentru clasele a VII-a - a VIII-a, ca
parte integrantă a parcursurilor de învăţare oferite elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii.
Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte:
- generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul şcolar 2003-2004;
- menţinerea şi în perioada următoare a structurii şi a alocărilor orare din actualul plan-cadru de
învăţământ, aprobat cu O.M. nr.3638/11.04.2001;
- centrarea competenţelor pe formarea de capacităţi şi atitudini, a căror evaluare să fie orientată
de standardele curriculare de performanţă, la sfârşitul clasei a VIII-a.
Revizuirea a constat, în principal, în reformularea standardelor curriculare de performanţă la
sfârşitul clasei a VIII-a, astfel încât principiul accesibilităţii să fie respectat într-o mai mare măsură.
Prezentul document cuprinde:
- competenţe generale, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie;
- competenţe specifice , conţinuturi de parcurs, sugestii pentru
repertoriul de cântece, sugestii pentru audiţii muzicale proiectate pentru fiecare clasă;
Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea
unor cântece populare aparţinând zonei folclorice respective.
Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasa a VII-a şi 1/2-1 oră pentru
clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât competenţe specifice cât şi conţinuturi obligatorii, care
aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, care vor fi valorificate în cadrul curriculum-ului la decizia
şcolii. Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.
În ceea ce priveşte distribuţia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfăşura fie în alternanţă
cu orele de educaţie plastică, fie grupate într-un singur semestru.
Prezenta programă este valabilă pentru toate unităţile de învăţământ preuniversitar, inclusiv
şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În acest ultim caz, în lecţiile de Educaţie
muzicală se poate include material vocal şi instrumental (exemple: reproduceri de cântece şi
audiţii), conform specificului naţional.
COMPETENŢE GENERALE
VALORI ŞI ATITUDINI
CLASA A VII-A
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI/CONŢINUTURI
1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale
Competenţe specifice Exemple de activităţi /conţinuturi
1.1 interpretarea vocală a unor cântece de - exerciţii de cultură vocală, relaxare, respiraţie,
diferite tipuri şi genuri, controlând articulaţie, intonaţie, dicţie
schimbările de dinamică, timbru şi tempo - interpretare vocală, individuală sau în grup; -
*1.2 utilizarea diferitelor procedee cântare în canon pe două sau trei voci; -
armonico-polifonice (cântări în canon pe două cântare armonică pe două voci;
sau trei voci)
1.3 interpretarea unor teme muzicale - interpretare de teme muzicale celebre;
accessibile din lucrări celebre
1.4 interpretarea instrumentală a unor - exerciţii de tehnică instrumentală;
cântece folosind tehnici specifice - interpretare instrumentală.
2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale
Competenţe specifice Exemple de activităţi/conţinuturi
2.1 audierea diferitelor lucrări muzicale, - audiţii muzicale;
identificând tipul şi genul de muzică - pregătire şi participare la concerte, spectacole
muzicale;
- audierea de emisiuni muzicale radio, vizionare de
emisiuni TV sau casete video cu înregistrări
muzicale;
2.2 exprimarea interesului faţă de bogăţia - discutarea şi analizarea lucrărilor audiate;
şi varietatea folclorului muzical
românesc, recunoscând în lucrările
audiate specificul zonal - concursuri “Recunoaşteţi audiţia”, “Recunoaşteţi
2.3 sesizarea specificului diferitelor tipuri de interpretul”;
muzică (populară, uşoară, de operă) - povestirea acţiunii unor opere, operete, balete;
*2.4 corelarea informaţiilor privind activi- - documentare independentă (cărţi, reviste, programe
tatea marilor compozitori cu contextul de concert)
socio-cultural în care au creat
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical
Competenţe specifice Exemple de activităţi /conţinuturi
*3.1 descifrarea unor cântece şi teme - exerciţii melodice şi ritmice;
muzicale întonalităţile învăţate - solfegiere;
- exerciţii de intonare şi recunoaştere a
intervalelor caracteristice din tonalităţile
învăţate;
*3.2 identificarea formei fixă sau libere - recunoaşterea formei cântecelor populare;
a genurilor muzicii populare
3.3 cunoaşterea şi diferenţiere elementelor - audiţii muzicale.
componente ale genurilor muzicale
scenice
CONŢINUTURI
1. Practica muzicală
Practica vocală:
deprinderi specifice de cânt
cântarea monodică şi *polifonică (pe două şi trei voci)
repertoriu de cântece1
Practica instrumentală:
deprinderi de tehnică instrumentală
deprinderi de acompaniament
repertoriu de lucrări instrumentale
2. Elemente de limbaj muzical
Melodia:
organizări sonore tonale (actualizare)
Ritmul:
măsuri simple şi compuse: 2/8, 3/8. 5/8
*diviziuni excepţionale: trioletul
*ritmul măsurat şi nemăsurat
Tempoul şi nuanţele şi rolul lor expresiv (actualizare)
Timbrul:
formaţii instrumentale: taraful şi orchestra de muzică populară, formaţiile de muzică uşoară,
fanfara
interpreţi celebri: solişti vocali şi instrumentali de muzică populară, cultă, uşoară
Elemente de structură:
*forma fixă (strofică) şi liberă (improvizatorică) în muzica populară românească
elemente componente ale operei, operetei şi baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou,
număr
3. Elemente de cultură muzicală
Tipuri de muzică şi genuri reprezentative:
muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea, cântecul de
nuntă; *genuri ale folclorului neocazional: doina şi balada
*muzică religioasă
1
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.
CLASA A VIII-A
CONŢINUTURI
1. Practica muzicală
Practica vocală:
deprinderi specifice de cânt
cântarea monodică, *polifonică (canon pe două şi trei voci) şi armonică (pe două voci)
repertoriu de cântece5
Practica instrumentală:
deprinderi de tehnică instrumentală
deprinderi de acompaniament
repertoriu de lucrări instrumentale
2. Elemente de limbaj muzical
Melodia:
organizări sonore tonale: tonalităţile Do Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re
minor (actualizare); *tonalităţile Re Major, si minor, Si bemol Major, sol minor
Ritmul:
combinaţii ritmice binare şi ternare
rolul expresiv al ritmului
orchestra simfonică
3. Elemente de cultură muzicală
Audiţii muzicale6
Genuri muzicale:
muzica cultă: liedul, sonata, concertul, simfonia
muzica uşoară, muzica de divertisment, muzică de jazz
Compozitori: J.S. Bach, J. Haydn, W. A. Mozart, L.v. Beethoven, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr.
Liszt, F. M. Bartholdy, , J. Brahms, G. Enescu,, M. Jora, P. Constantinescu
5
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.
6 A se consulta sugestiile pentru repertoriul de audiţii muzicale.
Educaţie muzicală, clasa a VIII-a 9
Document realizat la CNCEIP - 15 iunie 2009 – proiect în dezbatere publică
7
La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile
muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.
8
La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile
muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective.
EDUCAŢIE MUZICALĂ
Bucureşti, 2004
NOTA DE FUNDAMENTARE
privind elaborarea programelor şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a
Programele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a, documente reglatoare componente ale
curriculumului naţional au fost elaborate în conformitate cu:
asumarea de către România a Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor
educaţionale şi de formare profesională din Europa, ratificat de Consiliul European de
la Barcelona, în 2002, şi a Declaraţiei miniştrilor europeni ai educaţiei şi formării
profesionale şi a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene în
formarea profesională – „Declaraţia de la Copenhaga”, convenită la Copenhaga în
2002;
obiectivele actuale ale reformei învăţământului din România vizând finalităţile,
curriculumul şi structura învăţământului obligatoriu stabilite în conformitate cu
prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare şi ale Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii
învăţământului nr. 84/1995;
nevoia de adaptare a curriculumului naţional la schimbările din structura învăţământului
preuniversitar: apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a deopotrivă la învăţământul
obligatoriu şi la cel liceal;
valorificarea experienţei pozitive privind proiectarea curriculumului pentru
învăţământul liceal pornind de la competenţe ca achiziţii finale al învăţării, prin care se
asigură accentuarea dimensiunii acţionale în formarea elevilor.
rolul şi statutul disciplinelor şcolare, stabilite în planurile cadru de învăţământ aprobate
prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5723/ 23.12.2003.
Prezentul curriculum de Educaţie muzicală pentru clasa a IX-a, abordat la toate filierele şi
profilurile, cu excepţia profilului artistic, specializarea muzică, îşi propune să contribuie la
dezvoltarea unei personalităţi autonome şi creative, prin formarea de competenţe, valori şi
atitudini. Educaţiei muzicale i se alocă o oră pe săptămână, în cadrul trunchiului comun.
În acest context este promovată o nouă abordare în învăţarea muzicii, care are scopul de a
crea elevilor condiţii pentru descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale şi
afective. Oferim câteva elemente de noutate pe care se bazează noul curriculum de Educaţie
muzicală:
- ponderea sporită a contactului nemijlocit al elevilor cu muzica;
- modalitatea de abordare a audiţiei muzicale;
- importanţa acordată în continuare studiului instrumentelor muzicale accesibile;
- modalitatea de abordare a notaţiei muzicale;
- valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii;
- abordarea interdisciplinară în studiul muzicii
VALORI ŞI ATITUDINI
2. Exprimarea prin şi despre muzică, valorificând dimensiunile afectivă, creativă şi estetică ale
propriei personalităţi
Competenţe specifice Conţinuturi
2.1. Interpretarea repertoriului vocal şi - Deprinderi specifice de cânt (emisie, respiraţie, dicţie,
instrumental, respectând recomandările intonaţie, sincronizare, omogenizare, respectarea
compozitorului sau valorificând propriile gestului dirijoral)
opţiuni argumentate - Deprinderi de tehnică instrumentală
- Elemente de limbaj muzical cunoscute şi rolul lor
expresiv: melodia, ritmul, tempo, nuanţe, frazare,
combinaţiile timbrale
- Cântarea monodică şi armonico-polifonică accesibilă,
vocală sau vocal-instrumentală; repertoriul de cântece1
2.2. Corelarea conţinutul de idei al - Elemente specifice cântecului - melodia şi textul
textului unor cântece cu caracterul - Corespondenţe între accentele textului şi cele ale
melodiei, în interpretarea sau în melodiei, între unităţile ritmico-melordice şi vers, între
comentarea acestora caracterul melodiei şi conţinutul de idei al textului
1
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece şi sugestiile pentru audiţie. În şcolile în care predarea se face în limbile
minorităţilor naţionale, materialul muzical poate fi completat cu creaţii muzicale aparţinând minorităţilor respective.
2
Se vor selecta tehnicile accesibile elevilor clasei, realizând aranjamente simple, chiar spontane.
3
După caz, se vor realiza şi apariţii în public, acestea putând consta şi în activităţi festive ale clasei, constituind în acelaşi timp
modalităţi de evaluare sumativă.
4
Elementele de cultură muzicală (date despre forme, genuri, compozitori) se vor aminti în strictă legătură cu operele audiate.
5
Reproducerea temelor se va restrânge la câteva măsuri uşor cantabile.
EDUCAŢIE MUZICALĂ
Bucureşti, 2004
NOTA DE FUNDAMENTARE
privind elaborarea programelor şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a
Programele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a, documente reglatoare componente ale
curriculumului naţional au fost elaborate în conformitate cu:
- asumarea de către România a Planului detaliat de lucru asupra obiectivelor sistemelor
educaţionale şi de formare profesională din Europa, ratificat de Consiliul European de la
Barcelona, în 2002, şi a Declaraţiei miniştrilor europeni ai educaţiei şi formării profesionale şi
a Comisiei Europene cu privire la consolidarea cooperării europene în formarea profesională
– „Declaraţia de la Copenhaga”, convenită la Copenhaga în 2002;
- obiectivele actuale ale reformei învăţământului din România vizând finalităţile, curriculumul şi
structura învăţământului obligatoriu stabilite în conformitate cu prevederile Legii
învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii
nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995;
- nevoia de adaptare a curriculumului naţional la schimbările din structura învăţământului
preuniversitar: apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a deopotrivă la învăţământul obligatoriu şi la
cel liceal;
- valorificarea experienţei pozitive privind proiectarea curriculumului pentru învăţământul liceal
pornind de la competenţe ca achiziţii finale al învăţării, prin care se asigură accentuarea
dimensiunii acţionale în formarea elevilor.
- rolul şi statutul disciplinelor şcolare, stabilite în planurile cadru de învăţământ aprobate prin
ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5723/ 23.12.2003.
Structurarea noilor planuri cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a pe componentele
trunchi comun şi curriculum diferenţiat determină organizarea, la nivelul programei şcolare, a ofertei
educaţionale centrale în competenţe şi conţinuturi ale învăţării prezentate distinct, pentru fiecare dintre
aceste componente.
În aceste condiţii, noile programe şcolare pentru clasele a IX-a – a X-a au următoarea structură:
- Notă de fundamentare, elaborată în scopul prezentării relaţiei dintre programele şcolare pentru
clasele a IX-a şi a X-a şi documentele de politică educaţională şi curriculară pe care acestea se
fundamentează:
- Notă de prezentare, în care de detaliază rolul disciplinei de învăţământ şi statutul specific al
acesteia în cadrul curriculumului naţional, precum şi contribuţia disciplinei de învăţământ la
cele opt domenii de competenţe cheie stabilite la nivel european;
- Competenţe generale, cu un nivel accentuat de complexitate, definite pe o disciplină de
învăţământ sau, după caz, pe o categorie de discipline de învăţământ, pentru a evidenţia
achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul învăţământului obligatoriu şi/ sau pentru a
orienta pregătirea de specialitate a acestora;
- Valori şi atitudini, finalităţi de natură axiologică, urmărite prin studiul disciplinei, definite
pentru învăţământul liceal;
- Competenţe specifice - conţinuturi, nucleul funcţional al programei şcolare, definit pentru
fiecare an de studiu;
- Sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat
competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programele şcolare.
Prezentul curriculum de Educaţie muzicală pentru clasa a X-a, abordat la toate filierele şi profilurile
(cu excepţia profilului artistic, specializarea muzică), îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei
personalităţi autonome şi creative, prin formarea de competenţe, valori şi atitudini.
În conformitate cu planurile cadru de învăţământ pentru clasele a X-a şi a X-a, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5723/23.12.2004, disciplinei Educaţie muzicală i se alocă,
la clasele a X-a, o oră pe săptămână, în cadrul trunchiului comun.
În acest context este promovată o nouă abordare în învăţarea muzicii, care are scopul de a crea elevilor
condiţii pentru descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale şi afective. Oferim câteva
elemente de noutate pe care se bazează noul curriculum de Educaţie muzicală:
- ponderea sporită a contactului nemijlocit al elevilor cu muzica;
- modalitatea de abordare a audiţiei muzicale;
- importanţa acordată în continuare studiului instrumentelor muzicale accesibile;
- modalitatea de abordare a notaţiei muzicale;
- valorificarea la nivel superior a valenţelor formative ale muzicii;
- abordarea interdisciplinară în studiul muzicii.
În elaborarea acestui curriculum au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul curricular,
orientările pe plan internaţional privind educaţia muzicală în învăţământul obligatoriu, cât şi opiniile unor
profesori cu o bogată experienţă didactică în sistemul de învăţământ românesc.
În contextul ameliorării calităţii activităţii cadrelor didactice, structura actuală a programei permite
abordarea flexibilă în proiectarea, organizarea şi realizarea demersului didactic, prin selectarea strategiilor,
a metodelor şi a mijloacelor utilizate.
Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbile minorităţilor
naţionale.
VALORI ŞI ATITUDINI
1
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece şi audiţii. În şcolile în care predarea se face în limbile minorităţilor naţionale,
materialul muzical poate fi completat cu creaţii muzicale aparţinând minorităţilor respective.
2
Noţiunile propuse vor fi amintite în strictă legătură cu descoperirea lor auditivă în practica muzicală.
2.7. Argumentarea preferinţelor privind Creaţii originale din muzica cultă, muzica populară
lucrări muzicale originale sau prelucrate (în românească şi a altor popoare în prelucrări (jazz, rock,
diferite stiluri şi tipuri de muzică), pop, muzică uşoară etc.)
comparându-le în cadrul audiţiei
3
Noţiunile propuse vor fi amintite în strictă legătură cu descoperirea lor auditivă în practica muzicală.
4
Se vor selecta tehnicile accesibile elevilor clasei, realizând aranjamente simple, chiar spontane.
5
Se vor selecta tehnicile accesibile elevilor clasei, realizând aranjamente simple, chiar spontane.
6
Elementele de cultură muzicală (date despre forme, genuri, compozitori) se vor aminti în strictă legătură cu operele audiate.
SUGESTII METODOLOGICE
Educaţia muzicală la clasele de liceu trebuie abordată prin prisma contactului nemijlocit al elevilor cu
muzica, asigurat prin cântarea vocală, prin audiţie şi prin învăţarea unui instrument muzical accesibil.
Învăţarea instrumentelor este înţeleasă în strictă conformitate cu elementele componente ale programei.
Nu se doreşte abordarea instrumentelor care pretind o tehnică avansată şi greu de dobândit. Acestea vor fi
studiate în cadrul profilului artistic, specializarea muzică. Instrumentele simple invocate în textul programei
sunt cele a căror tehnică de mânuire face posibilă învăţarea în cadrul orei de muzică. Acestea permit elevului
să redea melodii scurte, formule de acompaniament, armonii simple, variate combinaţii ritmice, cu ajutorul
unor tehnici elementare. Exemplu: instrument cu clape (orga electronică cu variantele sale puţin costisitoare),
chitara sau mandolina, blockflöte (flautul drept), xilofon, acordeon sau instrumente tradiţionale (fluierul),
instrumente de percuţie. Prin intermediul instrumentelor, are loc concomitent, învăţarea rapidă şi eficientă a
scris-cititului muzical, abordat astfel într-o viziune nouă. Rezultatele nu trebuie să fie spectaculoase, căci
achiziţiile dobândite prin educaţia muzicală vor fi superioare faţă de învăţarea solfegiului. Educaţia muzicală
devine astfel accesibilă şi distonilor.
Cântarea vocală nu poate lipsi din educaţia muzicală, iar rolul acesteia constă în asigurarea unui repertoriu
consistent de cântece, pe care elevii să le interpreteze cu plăcere. Pe baza deprinderilor de citire dobândite
prin intermediul instrumentului, elevul va fi capabil să parcurgă textul muzical, mai mult chiar, să îl
descifreze. Analiza cântecelor va viza elemente de gramatică muzicală (game, moduri, măsuri etc.),
insistându-se şi asupra elementelor de structură a melodiei (frază, încheieri intermediare, finale etc.) şi, în
principal, de conţinut estetic al melodiei şi al textului, aşa cum reiese din competenţele prevăzute.
Audiţia muzicală se va constitui dintr-un complex de valori muzicale naţionale şi universale, inclusiv folclor
şi muzică de divertisment. Sugestiile pentru audiţie, stabilite pe baza unei selecţii prin care s-au avut în
vedere conţinuturi şi finalităţi educative, lasă libertatea profesorului de a veni în întâmpinarea receptivităţii
copiilor. Având în vedere că audiţia muzicală nu mai este un mijloc auxiliar al lecţiei teoretice (de ilustrare a
unei noţiuni, de exemplificare a unui element etc.), aceasta devine în sine o cale de receptare a muzicii pe
coordonate muzicale generale şi culturale. Profesorul de muzică va trebui să reconsidere procesul audiţiei. Ca
pondere în cadrul lecţiei, audiţiei i se va acorda un timp important, aceasta devenind parte componentă a
lecţiei. Foarte util este ca materialul de audiat să fie repetat, ştiut fiind că procesul receptării unei lucrări
muzicale se sedimentează în timp, prin multe reascultări. Satisfacţia recunoaşterii auditive a unor teme
cântate anterior asigură audiţiei valenţe valorice sporite. Procesul audiţiei trebuie permanent controlat sub
aspectul concentrării elevilor şi dirijat prin explicaţii, sugestii etc., de natură muzicală şi estetică.
Momentele de audiţie prevăzute trebuie acordate cu preferinţele elevilor, dar şi cu genurile şi cu
formele muzicale, cu problematica propusă spre conştientizare prin subiectul lecţiei.
Activităţile muzicale se abordează gradat, progresiv, parcurgând trei stadii de formare a deprinderilor
muzicale: receptarea şi executarea elementelor muzicale propuse, recunoaşterea lor auditivă şi valorificarea
creativă. Pentru receptarea şi executarea elementelor muzicale se utilizează metode active, axate pe exersarea şi
pe implicarea directă a elevului în muzicalizarea sa. Recunoaşterea auditivă a elementelor muzicale, analiza,
compararea şi aprecierea lor oferă posibilitatea descoperirii, pe de o parte, a bogăţiei şi a diversităţii problematicii
muzicale, iar pe de altă parte, a propriei capacităţi de selectare auditivă a elementelor de limbaj muzical. Stadiul
superior în educaţia muzicală îl reprezintă capacitatea de a se exprima pe sine prin muzică, abordând actul
creaţiei la nivelul pe care pregătirea proprie îl permite. De asemenea, elevii îşi pot selecta valoric repertoriul şi îşi
pot exprima şi a argumenta aprecierile şi preferinţele.
7
Elementele de cultură muzicală (date despre forme, genuri, compozitori) se vor aminti în strictă legătură cu operele audiate.
5
Reproducerea temelor se va restrânge la câteva măsuri uşor cantabile.
EDUCAŢIE MUZICALĂ
Clasa a XI-a
1
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezentul curriculum îşi propune ca pe parcursul liceului să formeze competenţe, valori şi
atitudini care să conducă la dezvoltarea unei personalităţi autonome şi creative.
În acest context este promovată o nouă abordare în învăţarea muzicii care are scopul de a
crea elevilor condiţii pentru descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale şi
afective. Iată câteva elemente de noutate pe care se bazează noul curriculum:
- reintroducerea studiului muzicii la clasele de liceu
- ponderea sporită a relaţiei nemijlocite cu muzica
- modalitatea de abordare a notaţiei muzicale
- viziunea interdisciplinară a studiului muzicii
- introducerea studiului instrumentelor accesibile
- valorificarea deplină a valenţelor formative ale muzicii.
În elaborarea curriculum-ului de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în
domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată
experienţă didactică. Programa actuală trebuie înţeleasă ca o etapă necesară pentru crearea unei
expertize adecvate revizuirilor ulterioare. Ţinând cont de noutatea formei de prezentare, sunt
necesare următoarele completări:
competenţele generale sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi; ele se
definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului liceal.
competenţele specifice sunt deduse din competenţele generale, se definesc pe obiect
de studiu şi se formează pe durata unui an de studiu. Ele sunt prezentate în corelaţie cu
unităţi de conţinut, astfel încât devine clar răspunsul la întrebarea: de ce se învaţă
anumite informaţii?
Curriculum-ul de faţă se adresează următoarelor profiluri şi specializări:
- filologie şi ştiinţe sociale din cadrul filierei teoretice şi profilul sportiv din cadrul filierei
vocaţionale care au prevăzută ½ oră pe săptămână de trunchi comun
- profilul pedagogic, din cadrul filierei vocaţionale cu o oră pe săptămână de trunchi
comun. În acest caz se aprofundează nivelul de atingere al competenţelor prin
parcurgerea unui număr mai mare de conţinuturi – inclusiv a celor marcate prin
asterisc.
Prin forma de prezentare, curriculum-ul pentru Educaţie muzicală este un instrument
flexibil de lucru pentru profesori şi un cadru de referinţă generos pentru autorii de manual care
au posibilitatea de a inova în ceea ce priveşte maniera de prezentare a conţinuturilor şi strategiile
didactice.
Prezentul curriculum este valabil şi pentru şcolile în care predarea se face în limbile
minorităţilor naţionale.
Manualele pot conţine material muzical (vocal şi instrumental) conform specificului
naţional.
2. Folosirea interpretării muzicale ca modalitate de exprimare artistică şi/sau folosirea altor limbaje
pentru redarea imaginii muzicale receptate
Competenţe Conţinuturi
2
2.1. redarea expresivă vocală şi/sau instrumentală - exerciţii de tehnică vocală
a cântecelor din repertoriul propus - frazare, nuanţare, tempo, emisie
2.2. realizarea unor aranjamente ale melodiilor - cântece în aranjamente
din repertoriu
2.3. acompanierea instrumentală3 a cântecelor - procedee de acompaniament cu instrumente muzicale
(ritmic, armonic, melodic, în funcţie de instrumentul
abordat) sau improvizate, cu “negative”, cu mişcări
corporale
2.4. crearea unor combinaţii muzicale proprii - procedee de improvizaţie: melodie la ritm dat,
variaţiuni ritmice şi melodice, cadenţe armonice (dacă
s-a învăţat un instrument armonic)
2.5. folosirea limbajului literar şi plastic în - comentariu literar, creaţii literare, plastice şi
redarea mesajului muzicii coregrafice
2.6. corelarea interdisciplinară a curentelor - lucrări plastice, literare, muzicale din aceeaşi perioadă
artistice stilistică
1
Pentru această competenţă vor fi folosite instrumente simple accesibile, apelând la o tehnică elementară şi
urmărind această competenţă dacă instrumentele abordate o permit.
2
Pentru această competenţă vor fi folosite instrumente simple, accesibile activităţii în grup.
3
Pe lângă instrumentele simple pot fi folosite pseudoinstrumente sau obiecte sonore.
Notă: Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbile minorităţilor
naţionale.
Manualele pot conţine material muzical (vocal şi instrumental) conform specificului naţional.
Sugestiile pentru repertoriul de cântece şi audiţii muzicale sunt deschise şi pot fi completate
cu alte piese care reflectă specificul local şi naţional (în cazul şcolilor cu predare în limbile
minorităţilor)