Senzatiile Si Perceptiile. Legile Senzatiei. Legile Perceptiei. Iluzii Perceptive

PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU
PROCESELE COGNITIV-SENZORIALE
- senzaţia
- percepţia
- reprezentarea
- pun în relaţie omul cu mediul (intern sau extern)
SENZAŢIILE ŞI PERCEPŢIILE
Sistemul senzorial ne pune în contact cu lumea înconjurătoare.
Cum simţim:
stimul organe de simţ impulsuri nervoase creier
Definiţie senzaţia
- procesul psihic cognitiv-senzorial care constă în captarea
informaţiilor din mediu şi transformarea lor în impulsuri nervoase
- etapa de înregistrare, de recepţionare
creier baza de date identificare denumire
Definiţie percepţia
- procesul psihic cognitiv-senzorial care constă în interpretarea
informaţiilor primite de creier prin intermediul senzaţiilor;
- etapa de identificare, de realizare, de conştientizare
- Este foarte greu de făcut distincţie între momentul în care se finalizează

senzaţia şi începe percepţia.
- Senzaţii pure, neurmate de percepţie, avem doar: la naştere sau la contactul cu
un stimul total necunoscut.
Definiţie stimul
- obiectul, persoana, energia care declanşează o activitate nervoasă
la nivelul organelor de simţ
Psih. MONICA SCHILLER

Organele de simţ:
1. ochii
2. nasul
3. urechile
4. limba
5. pielea
Clasificarea senzaţiilor:
- criteriu: organul de simţ implicat (cea mai frecventă)

- vizuale (ochi)
- auditive (urechi)
- olfactive (nas)
- gustative (limbă) de contact
tactile
- cutanate (piele) de presiune
termice
- kinestezice (chinestezice) = de mişcare (urechea internă)
 senzaţiile tactile de contact

- oferă informaţii detaliate despre stimul: formă, dimensiuni,
material, greutate, consistenţă/densitate
- se preia prin pielea de pe palme şi de pe tălpi (uneori – de pe
buze şi limbă; ex: „gustul” iute)
 senzaţiile tactile de presiune
- ne informează că asupra corpului nostru se exercită o
presiune (se simte „o apăsare” pe piele)
- nu oferă informaţii despre stimul
- răul de mişcare: apare atunci când senzaţia vizuală („nu mă mişc”) se

contrazice cu senzaţia kinestezică („mă mişc”), iar creierul devine nedumerit şi
declanşează o stare de nelinişte (ulterior se activează şi sistemul digestiv, cu
simptomele sale: greaţă, vărsături etc.)

Legile senzaţiei
1. Legea intensităţii (a pragurilor senzoriale absolute)

2. Legea Weber – Fechner (a pragurilor diferenţiale)
3. Legea adaptării senzoriale
4. Legea contrastului senzorial
5. Legea sensibilizării
6. Legea compensaţiei
7. Legea semnificaţiei
8. Legea sinesteziei
Legea adaptării senzoriale
Adaptarea senzorială reprezintă creşterea sau scăderea intensităţii unei

senzaţii, sub acţiunea continuă, repetată a unui stimul.
- scăderea intensităţii senzaţiei = „ne obişnuim”

nu e periculos
Ex.: - ne obişnuim cu temperatura apei dintr-o piscină

- ne obişnuim cu întunericul, dacă lumina dispare brusc
- ne obişnuim cu gustul de dulce al bomboanei care se
STIMULUL
topeşte în gură
- creşterea intensităţii senzaţiei = „NU ne obişnuim”

e periculos
Ex.: - ţin mâna în zăpadă

- ţin mâna pe o cană foarte fierbinte
- o alarmă de maşină care sună continuu
- o mâncare excesiv de sărată / acră
Legea contrastului senzorial
Doi stimuli se scot reciproc în evidenţă, pentru că au caracteristici opuse

sau diferite.
Ex.: - mâncăm o portocală, apoi ciocolată

- ambulanţa care trece noaptea, când e linişte
Forme de manifestare a constrastului senzorial:

- contrast simultan
- contrast succesiv

Legea compensaţiei
Creşterea sensibilităţii unor organe de simţ, pentru a compensa lipsa

sau slaba sensibilitate a unui alt organ de simţ.
Ex.: - orbii: aud mai bine; au mirosul şi simţul tactil mai dezvoltate
Legile percepţiei
1. Organizarea câmpului perceptiv

2. Constanţa percepţiei
3. Percepţia spaţială
4. Percepţia mişcării
+ Iluziile perceptive
Organizarea câmpului perceptiv
1) principiul proximităţii – obiectele apropiate sunt percepute grupat

(proximitate = apropiere)
6 linii paralele
sau
Cum aţi 3 grupuri de câte 2 linii?
descrie
imaginile
alăturate?
6 cercuri împrăştiate şi
un grup de 6 cercuri?
sau
12 cercuri?

2) principiul similarităţii – obiectele similare sunt percepute grupat

(similaritate= asemănare)
Hexagoane şi pătrate
dispuse alternativ
sau
forme geometrice?
Cum aţi Cercuri mari, medii şi

descrie mici?
imaginile sau
alăturate? cercuri?
Tringhiuri verzi şi roz?

sau
triunghiuri?
Similaritate bazată pe Similaritate bazată pe Similaritate bazată pe

3) principiul continuităţii – stimuli situaţi unul în continuarea celuilalt sunt

percepuţi ca făcând parte dintr-un singur obiect
3 cercuri
sau
un disc tăiat, două
Cum aţi semicercuri şi un cerc
descrie mic?
imaginile
alăturate?
Linii curbe şi linii
frânte?
sau
un cerc şi o stea?
Aplicaţii:
- melodiile „întrerupte”
- benzile de circulaţie
4) principiul închiderii – o bucată care lipseşte dintr-un stimul este

înlocuită mental
Un singur om ascuns în
spatele unui paravan
sau
fiecare element (mâini,
Cum aţi picioare, cap) provine de
descrie la oameni diferiţi?
imaginile
alăturate?
Pentagoane negre
sau
o minge de fotbal?

Aplicaţii:
- Cutia „magică”
- Artă teatrală, coregrafie
5) principiul bunei forme – percepem figuri simple şi simetrice
Cum aţi
descrie
imaginile
alăturate?
sau

Principiile proximităţii, similarităţii, continuităţii, închiderii şi bunei forme aparţin

teoriei gestaltiste a organizării câmpului perceptiv, care spune că percepţia nu
este o simplă sumă de senzaţii. („Gestalt” = „Formă”)
Kurt Koffka (psiholog Gestaltist):

«Întregul este altceva decât suma părţilor.»

Iluziile perceptive
Definiţie iluziile perceptive

- se formează atunci când elemente combinate ale stimulului creează
o imagine diferită de cea creată de stimularea separată a aceloraşi
elemente
Diferenţele dintre iluziile optice şi iluziile perceptive
Iluziile optice Iluziile perceptive

se formează... se formează...
- pe baza unui fenomen fizic (optic) - pe baza unui fenomen psihic
- la nivelul ochiului - la nivelul creierului
- percepute de toţi la fel - percepute diferit, de persoane diferite

CUM SE FORMEAZĂ ILUZIILE PERCEPTIVE

Exerciţiu:
Iluzia lui Ebbinghaus

(1902)
Comparaţi (ca dimensiune) cercurile A şi B

A şi B sunt egale, dar A pare mai mic şi B pare mai mare

Demonstraţie:
În baza Principiului proximităţii: nu avem 16 cercuri, ci două grupuri de 7,

respectiv 9 cercuri
Comparăm cercurile din fiecare grup cu cele din jur, în fiecare grup, iar în baza
Principiului similarităţii vom forma două subgrupe; în grupul din stânga: a
cercurilor mari şi gri, respectiv a cercului portocaliu şi mic; în grupul din dreapta:
a cercurilor mici şi gri, respectiv a cercului portocaliu şi mare.
Mintea noastră va reţine rezultatul comparaţiei:
A – „mai mic”
B – „mai mare”
În momentul în care vom dori să comparăm cercurile, mintea va compara
percepţiile cercurilor şi nu cercurile direct.
Din informaţiile
A – „mai mic” + B – „mai mare”
Rezultă:
A mai mic decât B
TIPURI DE ILUZII PERCEPTIVE
- de mișcare: unduiri (valuri), rotiri

- de deformare: linii strâmbate, concavități, convexități, figuri geometrice
deformate, linii neparalele
- de alterare a culorilor: culorile par diferite de ceea ce este în realitate, într-un
anumit context cromatic
- imagini duale/reversibile: aceeași imagine care „ascunde” două reprezentări
(folosite ca efect și în artele vizuale)
Exemple:
Iluzii de mişcare
„Şerpii care se învârt”
(Akiyoshi Kitaoka - 2003)

Iluzii de deformare
Iluzia lui Hering „Zidul de cafea”
(1861) (1898)

Iluzia lui Orbison Iluzia lui Zöllner

(1939) (1860)
„Drumul pietruit”
Imaginea este identică, deşi pare preluată din unghiuri diferite

Iluzii de alterare a culorilor
Umbrele şahiştilor
(Adelson - 1915)
Comparaţi nuanţele de gri ale pătratelor A şi B.
(A pare mai închis decât B; în realitate ele au exact aceeaşi nuanţă.)

Iluzii de tip imagini duale / reversibile

Indian sau eschimos? „Totul e vanitate”
(1961) (1892)
„Vaza lui Rubin” Tânără sau bătrână?

(1915)
Câţi cai observaţi? Unii văd doar 3 cai, de fapt sunt 5

Aplicaţii ale imaginilor duale / reversibile în artă

(logo-uri, simboluri, pictură, artă fotografică etc)

Articol 25 Mind-Twisting Optical Illusion Paintings By Rob Gonsalves

https://www.boredpanda.com/magic-realism-paintings-rob-
gonsalves/?utm_source=google&utm_medium=organic&utm_campaign=organic
ATENŢIE!!! Nu sunt iluzii optice, ci perceptive.

Senzatiile Si Perceptiile. Legile Senzatiei. Legile Perceptiei. Iluzii Perceptive

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Senzatiile Si Perceptiile. Legile Senzatiei. Legile Perceptiei. Iluzii Perceptive

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSIHOLOGIE - FIŞE DE STUDIU

- pun în relaţie omul cu mediul (intern sau extern)

Sistemul senzorial ne pune în contact cu lumea înconjurătoare.

stimul organe de simţ impulsuri nervoase creier

creier baza de date identificare denumire

- Este foarte greu de făcut distincţie între momentul în care se finalizează

Psih. MONICA SCHILLER

- criteriu: organul de simţ implicat (cea mai frecventă)

- kinestezice (chinestezice) = de mişcare (urechea internă)

 senzaţiile tactile de contact

- răul de mişcare: apare atunci când senzaţia vizuală („nu mă mişc”) se

Psih. MONICA SCHILLER

1. Legea intensităţii (a pragurilor senzoriale absolute)

Legea adaptării senzoriale

Adaptarea senzorială reprezintă creşterea sau scăderea intensităţii unei

- scăderea intensităţii senzaţiei = „ne obişnuim”

Ex.: - ne obişnuim cu temperatura apei dintr-o piscină

- creşterea intensităţii senzaţiei = „NU ne obişnuim”

Ex.: - ţin mâna în zăpadă

Legea contrastului senzorial

Doi stimuli se scot reciproc în evidenţă, pentru că au caracteristici opuse

Ex.: - mâncăm o portocală, apoi ciocolată

Forme de manifestare a constrastului senzorial:

Psih. MONICA SCHILLER

Creşterea sensibilităţii unor organe de simţ, pentru a compensa lipsa

1. Organizarea câmpului perceptiv

Organizarea câmpului perceptiv

1) principiul proximităţii – obiectele apropiate sunt percepute grupat

Psih. MONICA SCHILLER

2) principiul similarităţii – obiectele similare sunt percepute grupat

Cum aţi Cercuri mari, medii şi

Tringhiuri verzi şi roz?

Similaritate bazată pe Similaritate bazată pe Similaritate bazată pe

Psih. MONICA SCHILLER

3) principiul continuităţii – stimuli situaţi unul în continuarea celuilalt sunt

4) principiul închiderii – o bucată care lipseşte dintr-un stimul este

Psih. MONICA SCHILLER

5) principiul bunei forme – percepem figuri simple şi simetrice

Psih. MONICA SCHILLER

Principiile proximităţii, similarităţii, continuităţii, închiderii şi bunei forme aparţin

Kurt Koffka (psiholog Gestaltist):

Psih. MONICA SCHILLER

Definiţie iluziile perceptive

Diferenţele dintre iluziile optice şi iluziile perceptive

Iluziile optice Iluziile perceptive

- la nivelul ochiului - la nivelul creierului

- percepute de toţi la fel - percepute diferit, de persoane diferite

Psih. MONICA SCHILLER

CUM SE FORMEAZĂ ILUZIILE PERCEPTIVE

Iluzia lui Ebbinghaus

Comparaţi (ca dimensiune) cercurile A şi B

Psih. MONICA SCHILLER

În baza Principiului proximităţii: nu avem 16 cercuri, ci două grupuri de 7,

TIPURI DE ILUZII PERCEPTIVE

- de mișcare: unduiri (valuri), rotiri

Psih. MONICA SCHILLER

Psih. MONICA SCHILLER

Iluzia lui Orbison Iluzia lui Zöllner

Imaginea este identică, deşi pare preluată din unghiuri diferite

Psih. MONICA SCHILLER

Iluzii de tip imagini duale / reversibile

„Vaza lui Rubin” Tânără sau bătrână?

Câţi cai observaţi? Unii văd doar 3 cai, de fapt sunt 5