SenzaŃii, percepŃii, conştiinŃă

De ce avem urechi?

De ce avem ochi?

De ce avem piele?

De ce putem simŃi gusturi?

De ce putem pipăi?

De ce visăm?

De ce avem uneori impresia că putem ghici viitorul?

organele de simŃ furnizează creierului informaŃia senzorială primară
 Lipsa senzaŃiilor

Persoanele care se nasc fără capacitatea de a
detecta diverşi stimuli

Persoanele care sunt private de diverse forme
de stimulare

Fenomenul compensării lipsei senzaŃiilor şi

percepŃiilor - foame informaŃională
(creierul compensează prin iluzii, halucinaŃii)
 SenzaŃii, percepŃii, conştiinŃă

SenzaŃii – experienŃe cu stimuli simpli

PercepŃii – integrări ale senzaŃiilor

 Procese senzoriale – asociere între organele de

simŃ şi etajele periferice ale SN
 Procesele perceptuale – asociere la niveluri

superioare ale SNC

 ProprietăŃi comune ale modalităŃilor senzoriale
Intensitatea intensitatea, durata stimulului
senzaŃiilor depind de
Durata starea de funcŃionare a analizatorului

SENSIBILITATEA – specific organismului viu de a avea o senzaŃie

Vizual – flacăra unei lumânări de la 48 de km

Auditiv – ticăitul unui ceas de la cca 6 m
Gustativ – 1 linguriŃă de zahăr în 3,4 l apă
Olfactiv – 1 picătură de parfum - 6 încăperi
Tactil – bătăile aripilor unei insecte – 1 cm

SENSIBILITATEA SENZORIALĂ – capacitatea analizatorilor de a reacŃiona la:

 apariŃia stimulilor şi
 modificarea lor

SenzaŃiile pot fi conştientizate sau nu.

Însă, şi cele care sunt în afara conştiinŃei pot influenŃa
comportamentul.
 Praguri absolute

Praguri absolut inferior (minim)
este cantitatea minimă de stimul pe care o poate sesiza
analizatorul sub forma celor mai slabe senzaŃii.
stimulii subliminali (situaŃi sub pragul inferior al sensibilităŃii) pot fi şi ei detectaŃi la nivelul etajelor
inferioare ale SNC este descifrată o anumita informaŃie “fiziologica”, implicată într-o măsură mai mare
sau mai mică în reglarea diferitelor procese organice.

Pragul superior (maxim)

este cantitatea maximă a stimulului care mai produce
senzaŃii adecvate.

Dincolo de acest prag stimulul produce la început senzaŃie

de jenă, disconfort, durere!!!
Pragurile nu se referă doar la intensitate, ci şi la alŃi parametri ai stimulilor.

PRAGUL DIFERENłIAL
sesizarea unei deosebiri minime între doi stimuli

avem O ALTĂ SENZAłIE

Există o corelaŃie între intensitatea stimulilor şi

dimensiunea “cantitativă”, intensitatea senzaŃiilor.

SENZAłIA este rezultatul prelucrării active a semnalelor

nervoase, al descifrării la nivel cortical al informaŃiilor pe
care le poartă acestea despre diferitele însuşiri ale
obiectelor şi fenomenelor reale.
ConŃinutul informaŃional al senzaŃiilor depindede
un întreg complex de factori
obiectivi
în contextul cărora se desfăşoară
activitatea umană
subiectivi
 Adaptarea senzorială

AS – aspect esenŃial al funcŃionării umane!

AS = modificarea sensibilităŃii absolute minime şi diferenŃiale a analizatorilor în
raport cu intensitatea
acŃiunii stimulilor asupra receptorilor
durata

Adaptare pozitivă – stimulul este prea slab

Adaptare negativă – stimulul este prea puternic sau de lungă
durată
 Tipuri de adaptare senzorială
1. Adaptare negativă cu dispariŃie totală - haine

2. Adaptare negativă cu diminuare – intensitatea

senzaŃiei scade treptat – NE OBIŞNUIM

3. Adaptarea pozitivă – creşterea sensibilităŃii faŃă de

stimulii prea slabi

Experimente
 InteracŃiunea analizatorilor
REALITATEA ESTE REFLECTATĂ
POLISENZORIAL

IA - Efectul funcŃionării unui analizator asupra

funcŃionării altui analizator
- Stimulările slabe ale unui analizator sporesc
sensibilitatea altora şi invers
SINESTEZIA – un stimul oarecare produce senzaŃia specifică
analizatorului respectiv şi apariŃia unei senzaŃii specifice ALTUI
analizator
De ex. culori calde, reci, etc.
 PERCEPłIA

reflectarea în conştiinŃa omului a obiectelor şi
fenomenelor care acŃionează direct asupra
receptorilor

Ordonarea
diferilelor senzaŃii în imagini integrale ale obiectelor şi fenomenelor respective
Unificarea

PERCEPłIA - este legată de memorie, gândire, imaginaŃie

este condiŃionată de ATENłIE, EMOłII, MOTIVAłIE

SenzaŃiile – reflectă diferite însuşiri ale
OBIECTELOR

PERCEPłIA = o sumă de senzaŃii

o formă calitativ distinctă de cunoaştere

senzorială a lumii

Caracteristici esenŃiale
ale lumii şi obiectelor
Caracteristici periferice (neesenŃiale)
 Caracteristicile percepŃiei

Obiectualitatea
raportarea percepŃiei la obiectele lumii reale şi nu la organele receptoare sau la
structurile cerebrale care participă la descifrarea şi prelucrarea informaŃiei perceptive
 Integralitatea
noi percepem orice obiect şi cu atât mai mult orice situaŃie obiectuală
spaŃială ca un întreg sistemic stabil, chiar dacă unele părŃi componente ale
acestui întreg nu pot fi percepute nemijlocit în momentul respectiv

ConstanŃa - sistemul perceptiv (adică totalitatea
analizatorilor implicaŃi în actul percepŃiei) posedă
capacitatea de a compensa nesfârşitele variaŃii ale
obiectelor
 Inteligibilitatea

Nevoia umană de a înŃelege esenŃa obiectului sau a
fenomenului respectiv
 ConştiinŃa şi stările sale modificate
PercepŃiile
Unei persoane în orice moment
Gândurile constituie conştiinŃa persoanei
Sentimentele

FuncŃiile conştiinŃei:
- Monitorizarea proprie şi a mediului
- Controlul asupra propriei persoane şi asupra mediului

Nu tot ce ne influenŃează este în centrul conştiinŃei
AMINTIRI PRECONŞTIENTE

Inconştientul - lapsus Freudian

ConştiinŃă disociată

PersonalităŃi multiple
 Somnul şi visele

Ritm circadian – tipare de somn:
găini - bufniŃe

Profunzimea somnului

5 stadii ale somnului - REM

Tulburările de somn

- insomnia
- narcolepsia şi apnea
VISELE
SubstanŃe psihoactive
D
E
P
E
N
D
E
N
ł
Ă
 MEDITAłIA

MEDITAłIA DE PURIFICARE

MEDITAłIA DE CONCENTRARE

MEDITAłIA ŞI RELAXAREA

HIPNOZA
 FENOMENE PSI

PERCEPłIA EXTRASENZORIALĂ

TELEPATIA

CLARVIZIUNEA

PRECOGNIłIA

PSIHOKINEZIA