Structuri Inovative Din Lemn

Ec. M. Ing.
Baraboi Dan- Radu
STRUCTURI INOVATIVE REALIZATE DIN

LEMN MASIV ȘI PANOURI COMPOZITE
PE BAZĂ DE LEMN
BRAȘOV
2021
Ec. M. Ing. Baraboi Dan- Radu
STRUCTURI INOVATIVE REALIZATE DIN

LEMN MASIV ȘI PANOURI COMPOZITE
PE BAZĂ DE LEMN
BRAȘOV
2021
Brașov, 2021
ISBN 978-973-0-35007-4
PREFAȚĂ
Cartea se adresează studenților masteranzi ai Facultății de Ingineria

Lemnului și Facultății de Construcții.
Elaborată în concordanță cu programa analitică a disciplinei, luând în

considerare cunoștințele dobândite la disciplinele conexe, cartea pune la
dispoziția studenților informații tehnice necesare în activitatea inginerească.
Structurile inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite pe

baza de lemn reprezintă o sursă de materiale tehnologice revoluționare care vor
abunda piața materialelor de construcții în viitorul apropiat, odată cu punerea
la punct a unei legislații ecologice și de utilizare regenerabilă a materiilor prime
utilizate în domeniul construcțiilor.
Cartea își propune să pună în evidență un mod ingenios de realizare a

unor structuri ecologice ce oferă activități comparabile a unor materiale
tradiționale dar pe care în scurt timp nu le vom mai putea utiliza rațional.
Dezvoltarea oricărei inițiative tehnologice de realizare a unor structuri

compozite în domeniul ales poate reprezenta un nou început pentru clădirea de
noi edificii ale viitorului.
Autorul
MOTTO :
„Lemnul m-a învățat să

lucrez cu precizie și să caut cele mai simple soluții.“
Hermann Kaufmann, arhitect

CUPRINS
Introducere.................................................................................................................................. 9
Cap. 1. Studiu teoretic privind structuri inovative din lemn masiv și panouri compozite pe bază de
lemn 11
1.1. Tipuri de materiale compozite lignocelulozice clasice .......................................................... 14
1.2. Panouri tehnologice ............................................................................................................ 17
1.2.1. CLT– cross laminated timber ............................................................................................ 17
1.2.1.1. Rezistența la foc a CLT-ului ............................................................................................ 19
1.2.1.2. Rezistența mecanică a CLT-ului ...................................................................................... 20
1.2.1.3. Indici de rezistență acustică a CLT-ului........................................................................... 21
1.2.2. Panouri ” Contre Cloue ” .................................................................................................. 22
1.2.3. Panouri ”Contre Cheville”................................................................................................ 24
1.2.4. Panouri din chesoane ....................................................................................................... 25
1.2.5. Panouri din lemn masiv izolante....................................................................................... 25
1.2.6. Panouri lemn-beton ......................................................................................................... 27
1.2.7. Plăci lemn masiv multistrat .............................................................................................. 27
1.3. Grinzi .................................................................................................................................. 29
1.3.1. GLULAM – GLT- grinzi din lemn lamelat încleiat................................................................ 29
1.3.2. LVL .................................................................................................................................. 30
1.3.3. PSL-Parallam®- grinzi din fâşii de furnire orientate paralel (Parallel Strand Lumber) ......... 30
1.3.4. LSL (Laminated Strand Lumber) ........................................................................................ 31
1.3.5. Scrimber a.k.a. Tim Tek .................................................................................................... 32
1.3.6. Grinzi I............................................................................................................................. 33
1.3.7. Diferite structuri compozite de grinzi lignocelulozice inovative ........................................ 34
Cap. 2. Realizarea experimentală a structurilor .......................................................................... 37
2.1. Justificarea temei prezentei lucrări ..................................................................................... 37
2.2. Realizarea structurilor ......................................................................................................... 39
2.3. Realizarea practică a experimentelor ................................................................................ 44
2.3.1.Determinarea rezistenței la încovoiere statică a structurilor inovative din lemn masiv și
panouri compozite pe bază de lemn .......................................................................................... 44
2.3.1.1. Descrierea metodei ....................................................................................................... 44
2.3.1.2. Aparatura folosită ......................................................................................................... 45
2.3.2. Determinarea rezistenței la forfecare prin compresiune paralelă cu direcția filmului adeziv
aferent încleierii structurilor inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază de
lemn 48
2.3.2.2. Aparatura folosită ........................................................................................................ 49
2.3.3. Determinarea coeficientului de transfer termic al structurilor inovative realizate din lemn
masiv și panouri compozite pe bază de lemn ............................................................................. 52
7
2.3.4. Determinarea coeficientului de absorbție fonică, a structurilor inovative realizate din lemn
masiv și panouri compozite pe bază de lemn, prin metoda tubului Kundt .................................. 55
2.3.4.2. Aparatura folosită ........................................................................................................ 58
2.3.5. Determinarea emisiei de formaldehidă a structurilor inovative realizate din lemn masiv și
panouri compozite pe bază de lemn .......................................................................................... 59
Cap. 3. Valorificarea și interpretarea rezultatelor ...................................................................... 64
3.1. Rezultate obținute în urma încercărilor de determinare a rezistenței la încovoiere statică a
structurilor realizate dim lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn ............................. 64
3.1.1. Concluzii în urma încercărilor de determinare a rezistenței la încovoiere statică a structurilor
realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn ................................................ 70
3.2. Rezultate obținute în urma încercărilor de determinare a rezistenței la forfecare prin
compresiune paralelă cu direcția filmului adeziv aferent încleierii structurilor inovative realizate
din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn ............................................................... 71
3.2.1. Concluzii în urma încercărilor de determinare a rezistenței la forfecare prin compresiune
paralelă cu direcția filmului adeziv aferent încleierii structurilor inovative realizate din lemn masiv
și panouri compozite pe bază de lemn ....................................................................................... 72
3.3. Rezultate obținute în urma determinării coeficientului de transfer termic al structurilor
inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn ................................. 73
3.3.1. Concluzii în urma determinării coeficientului de trans-fer termic al structurilor inovative
3.4. Rezultate obținute în urma determinării coeficientului de absorbție fonică, a structurilor
inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn, prin metoda tubului
Kundt......................................................................................................................................... 75
3.4.1. Concluzii în urma determinării coeficientului de absorbție fonică, a structurilor inovative
realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn, prin metoda tubului Kundt ..... 84
3.5. Rezultate obținute în urma determinării emisiei de formaldehidă a structurilor inovative
3.5.1. Concluzii în urma determinării emisiei de formaldehidă a structurilor inovative realizate din
lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn .................................................................... 89
3.6. Aspecte economice ............................................................................................................. 89
Cap. 4. Concluzii ......................................................................................................................... 92
Bibliografie ................................................................................................................................ 95
Resurse internet ......................................................................................................................................... 96
8
Introducere
Prezenta lucrare elaborează atât un studiu documentar, cât și

practic cu privire la realizarea unor structuri inovative realizate din lemn
masiv și panouri compozite pe bază de lemn.
Într-o evoluție tot mai dinamică a societății umane, soluțiile
inovative aferente tuturor domeniilor de activitate se impun ca o
necesitate tot mai acerbă.
Totodată, aceste soluții trebuie să satisfacă din ce în ce mai
stringent o gamă tot mai complexă de cerințe, plecând de la protecția
mediului până la cele economice.
Astfel, obiectivele urmărite în prezenta lucrare sunt axate pe
soluții inovative de realizare a unor structuri care să aducă un aport
semnificativ atât proprietăților fizico-mecanice cât și a celor ecologice, în
raport cu structurile similare existente la data actuală.
Pornind de la studiul documentar al structurilor existente vom
prezenta o gamă de produse inginerești noi de o tehnicitate semnificativă
care să-și aducă aportul nemijlocit în domeniile de utilizare ale acestora.
Procedeele tehnologice aplicate sunt specifice realizării
structurilor compozite, acestea putând fi realizate prin încleierea la cald
sau la rece, prin presare, utilizând diferite diagrame de încleiere.
Noutatea prezentei lucrări constă în utilizarea unor materiale care
au proprietăți anizotropice diferite, dar care puse împreună într-un nou
material compozit, datorită sinergiei acestora, va rezulta un nou material
stabilizat dimensional și cu calități superioare materialelor componente.
Utilizarea pentru prima dată a unor adezivi structurali fără emisie
remanentă de formaldehidă, fac din aceste structuri inovative un produs
destinat utilizării în medii pentru care cele clasice aveau interdicție.
9
10
Capitolul 1. STUDIU TEORETIC PRIVIND STRUCTURI INOVATIVE
DIN LEMN MASIV ȘI PANOURI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN
Realizările practice ale structurilor compozite lignocelulozice cu proprietăți
structurale au aplicabilitate în domeniul construcțiilor, fiind considerate
primordiale pentru acestea, și sunt prezentate în schema de mai jos,
conform Fig.1.1. :
PEREȚI DE
REZISTENȚĂ
PENTRU
CONSTRUCȚII
ASTEREALĂ
PLANȘEE
SAU PANOURI
PENTRU
STRUCTURI PENTRU
CONSTRUCȚII
COMPOZITE ACOPERIȘURI
LIGNOCELU-
LOZICE CU
REZISTENȚE
MECANICE
PEREȚI DIFERITE
DESPĂRȚITORI APLICAȚII
PENTRU INDUSTRIALE
CONSTRUCȚII SAU CIVILE
Fig.1.1. Aplicabilitatea structurilor compozite lignocelulozice cu

proprietăți structurale
11
Materialele compozite actuale sunt materiale de ultima generație, care
înglobează în structura lor tehnologii înalte, obținute la nivel de nano-
știință și nano-tehnologie1.
De aceea, materialele compozite actuale mai poartă denumirea de nano-

materiale.
Există și materiale compozite realizate prin stratificare, amestec și

aglomerare, dar acestea fac parte din generația veche, respectiv cea a
compozitelor clasice.
Din acest punct de vedere, materialele compozite se clasifică în materiale

compozite clasice (PAL, PFL, placaje etc) și moderne (OSB, MDF etc).
Fiecare din aceste materiale au importanța lor industrială și propriile
domenii de utilizare.
Compozitele sunt realizate din doi constituenți principali:

 matricea de baza și
 elementul de ranforsare sau ingredientul.
Materialele compozite trebuie să se realizeze în forme specifice de

turnare, sub formă de suprafață sau corp tridimensional. Întărirea
topiturii depinde de natura materialului matricei, putând fi prin
polimerizare chimică sau prin solidificare din starea de topitură.
Se poate obține o varietate de forme în funcție de cerințele practice,

factorul de impact principal fiind natura materialului matricei și al
materialului de ranforsare. Un alt factor important este cantitatea de
compozit care trebuie realizată. De aceea, o cantitate mare de compozite
va justifica cheltuielile de automatizare a tehnologiei de fabricație.
La celălalt capăt, cantități reduse de compozite vor însemna cheltuieli de

capital reduse dar o mare cantitate de munca și dispozitive. Majoritatea
compozitelor de pe piață folosesc un polimer ca ingredient, adesea numit
rășină sau adeziv.
1 A. Lunguleasa, 2016, Compozite obținute prin stratificare, Note de curs, Facultatea de

Ingineria Lemnului din cadrul Universității Transilvania din Brașov
12
Compozitele lemnoase înlocuiesc lemnul masiv pentru a-i diminua sau
elimina principalele dezavantaje din utilizări, printre care se pot aminti:
 instabilitate dimensională, respectiv schimbarea dimensiunilor odată

cu modificarea conținutului de umiditate, datorită fenomenelor de umflare
și contragere anizotropă;
 procesare complicată, printr-o mulțime de operații de croire,

îndreptare, rindeluite, găurire, frezare etc;
 prezintă o mulțime de defecte naturale care trebuie eliminate la

croire precum nodurile, coaja înfundată, fibră înclinată, neregularitate
structurală etc;
 fiabilitate redusă, respectiv își pierde proprietățile în timp;
 biodegradabilitate ridicată, mai ales când se folosește în medii cu

variație frecventă a umidității;
Avantajele principale ale compozitelor lemnoase pot fi sintetizate în

următoarele:
 folosesc materiale lemnoase de calitate inferioară și specii lemnoase

inferioare calitativ;
 au suprafețe mari, continue, cu grosime uniformă și rugozitate

superioară lemnului masiv (în special compozitele sub formă de plăci);
 se pot turna sau mula în forme complexe, în funcție de nevoile de

folosință;
 prezintă o izotropie controlată (omogenitate ori pe una ori mai multe

direcții de referință), în funcție de necesități;
 se diminuează efectul defectelor naturale ale lemnului din care au

provenit.
13
1.1. TIPURI DE MATERIALE COMPOZITE LIGNOCELULOZICE
CLASICE
Clasificarea materialelor compozite se face după mai multe criterii.
Un prim criteriu, așa cum a fost amintit în partea introductivă, este

modernitatea produsului. Din acest punct de vedere având compozite,
conform Fig.1.2. :
Fig.1.2.
Sursa: ESB_Nantes_France_Wood Bases Composites
 clasice (placaje, placi din așchii, plăci din fibre etc) și
 moderne (lemn -mase plastice, OSB, Parallam etc).
După natura și raportul materialului de ranforsare și al matricei avem

compozite:
 lemn- mase plastice,
 lemn- metal,
 lemn- adeziv etc.
14
După modul de distribuție a ingredientului în matrice avem compozite
obținute prin:
 laminare,
 aglomerare,
 stratificare,
 mulare,
 armare,
 decorare.
După rolul funcțional al compozitelor, acestea se clasifică în compozite:

 cu rezistență mecanică mare,
 decorative, cu deformații mici,
 cu suprafețe mari,
 cu rezistență la acțiunea umidității etc.
După forma și dimensiunile ingredienților din matrice, compozitele pot fi:

 fibroase,
 cu solzi,
 cu particule pulverulente etc.
După modul de realizare, compozitele pot fi obținute prin:

 aglomerare,
 prin stratificare,
 prin extrudare etc.
După forma ingredienților constitutivi, într-un sens mai larg, materialele

compozite se clasifică în următoarele categorii:
A. Materiale compozite fibroase (Barbu, 1995), obținute din fibre mari
lignocelulozice de in sau de cânepă care se introduc într-o matrice din
așchii fine, praf sau rumeguș de lemn.
Fibrele folosite ca ingredienți pot fi și de altă natură, cum ar fi fibra de
carbon sau cea de sticlă.
Aceste fibre au o rezistență la tracțiune cu mult mai mare decât cea a

matricei lemnoase.
15
La aceste materiale compozite, matricea acoperă fibrele într-un tot unitar și
redistribuie și uniformizează tensiunile, creând un material nou, mai
rezistent, mai elastic și cu o duritate mărită.
B. Materiale compozite stratificate constituite din două sau mai multe

straturi de material lemnos, lipite între ele.
Acestea sunt realizate dintr-o succesiune impară de straturi (pentru simetrie
de structură), orientate perpendicular unul față de altul (pentru
uniformizarea proprietăților).
Ca și alte compozite, compozitele stratificate pot fi protejate la suprafață cu
folii, furnire, pelicule de protecție etc.
C. Materiale compozite aglomerate sunt obținute prin aglomerare si

presare perpendicular pe suprafața sau prin extrudare.
Din aceasta categorie fac parte plăcile:
 din așchii de lemn,

 plăcile din fibre de lemn,
 plăcile extrudate etc.
D. Materiale compozite mulate, cu forme complexe, obținute prin

stratificare, aglomerare, extrudare etc.
În funcție de orientarea fibrelor matricei sau ingredienților, compozitele
lemnoase pot fi:
 orientate (OSB, lemn stratificat, Parallam etc) sau
 neorientate-omogene (PAL, PFL, MDF etc).
Compozitele orientate au rezistențe mari pe o anumită direcție, iar cele
neorientate- omogene au proprietăți echivalente în toate direcțiile.
În concluzie, toate compozitele au o izotropie controlată, în funcție de
nevoile la un moment dat, dar și de tehnologia de fabricație.
16
1.2. PANOURI TEHNOLOGICE
1.2.1. CLT – CROSS LAMINATED TIMBER
CLT este un produs realizat sub formă de panouri din lemn obținut din
straturi lipite din cherestea solidă.
Fiecare strat al panoului este orientat perpendicular pe straturile adiacente
și lipit pe fețele largi ale fiecărei plăci, de obicei în mod simetric, astfel încât
straturile exterioare să aibă aceeași orientare.
Panoul este realizat dintr-un număr impar de straturi cel mai frecvent, dar
există și configurații cu numere egale (care sunt apoi aranjate pentru a da o
configurație simetrică).
Lemnul obișnuit este un material anizotropic, ceea ce înseamnă că
proprietățile fizice se modifică în funcție de direcția în care se aplică forța.
Prin lipirea straturilor de lemn având unghiuri perpendiculare ale lamelelor
dintre straturi, panoul este capabil să obțină o rigiditate structurală mai bună
în ambele direcții.
Este similar cu placajul, dar cu laminări distinct mai groase.
CLT este distinct de lemnul laminat încleiat, un produs cu toate laturile
orientate în același sens. În Fig.1.3. distingem un panou de CLT.
Fig. 1.3.- CLT( Cross Laminated Timber)

Sursa: ESB- Cycle Construction 2016-2017
17
Datorită capacității sale de rezistență mecanică deosebită CLT concurează cu
succes materialele tradiționale pentru realizarea structurilor de rezistență în
domeniul construcțiilor, conform Fig. 1.4.
Fig. 1.4. -Utilizare CLT

Sursa:ESB- Cycle Construction 2016-2017
Câteva caracteristici principale ale CLT-ului:

 Numărul de straturi este de regulă impar;
 Nu există până la această oră un clasament mecanic al CLT-ului;
 Utilizări primordiale pentru pereți, planșee, acoperișuri;
 Bună rezistență la foc;
 Ușurință deosebită de lucru, șantiere de scurtă durată;
 Comportament deosebit de bun al rezistenței la foc;
 Comportament deosebit de bun al rezistenței la seism;
 Posibilitatea utilizării pentru imobile de mare înălțime.
18
1.2.1.1. REZISTENȚA LA FOC A CLT-ULUI
În Fig.1.5. putem observa un bun comportament al rezistenței la foc al CLT-

ului care a fost testat.
Această caracteristică a CLT-ului îl face un redutabil material de construcții

pentru viitor.
Fig. 1.5. – Test experimental de rezistență la foc al CLT
Sursa: www.elsevier.com/locate/firesaf
În Fig.1.6. este reprezentată rezistența la încovoiere a panourilor de CLT în

caz de incendiu în funcție de numărul de straturi al panoului, precum și de
timpul de expunere la foc.
Fig. 1.6.- Rezistența la încovoiere în caz de incendiu a panourilor de CLT

în funcție de numărul de straturi
Sursa: www.elsevier.com/locate/firesaf
19
Cele două grafice ne pun în evidență atât situația cu delaminare cât și
situația fără delaminare a panourilor de CLT care au fost testate la rezistența
la foc.
Clasamentul lamelelor de lemn din care se realizează CLT-ul trebuie să fie

conform NF EN 1481-1, iar încercarea acestora se va face conform normelor
europene NF EN 13823 cu privire la rezistența la foc. (conform ”Fiches
Produits Ouvrages Bois POB” FCBA France).
1.2.1.2. REZISTENȚA MECANICĂ A CLT-ULUI
Fig.1.7. Principiul încercării rezistenței mecanice al panourilor de CLT

Sursa: P.O.B. : © 2015, FCBA, IRABOIS
În Fig.1.7. este reprezentat principiul de încercări mecanice al panourilor de

CLT.
Conform acestui principiu, forța mecanică la care sunt supuse panourile de
CLT acționează paralel cu lamelele de lemn constituente ale panourilor,
direcție pe care lamelele de lemn sunt cel mai rezistente la compresiune.
20
1.2.1.3. INDICI DE REZISTENȚĂ ACUSTICĂ A CLT-ULUI
Fig.1.8. și Fig.1.9. ne prezintă modalități de dispunere a panourilor de CLT în

raport cu izolația fonică pentru a se obține rezultate cât mai bune.
Modalitățile de dispunere a CLT-ului utilizat în planșee au fost realizate în

Norvegia, Germania, Austria și Suedia.
Fig.1.8. Modalități de dispunere a CLT-ului în raport cu izolația fonică

pentru planșee
[a]-Franța cu roci izolatoare fonic [b]- Franța fără roci izolatoare fonic
Sursa: journals.sagepub.com/home/bua
Fig.1.9. Modalități de dispunere a CLT-ului în raport cu izolația fonică

pentru planșee
[a]-Franța cu folie elastică izolatoare
[b]- Franța fără folie elastică izolatoare
21
În funcție de modul de dispunere al panourilor de CLT în raport cu materialul
izolator, se obțin rezultate diferite ale proprietăților izolatoare ale
planșeului, așa cum se poate observa și în Fig.1.10.
Fig.1.10. Măsurarea indicelui de absorbție fonică a planșeului din CLT în

raport cu dispunerea izolației fonice
1.2.2. PANOURI ”CONTRE CLOUE”
Sunt panouri realizate din lemn masiv dispuse pe straturi având un număr
impar.
Asamblarea acestor panouri se face cu ajutorul unor cuie din aluminiu care
nu oxidează.
22
Proprietățile mecanice de rezistență sunt foarte asemănătoare cu cele ale
CLT-ului, motiv pentru care și utilizarea acestora este similară cu cea a CLT-
ului
În Fig. 1.11. putem observa panourile ”Contre Cloue” precum și domeniul de
utilizare al acestora.
Fig.1.11. Panouri de Contre Cloue

Sursa: ESB – Nantes France, Cycle de constructions, 2016-2017
23
1.2.3. PANOURI ”CONTRE CHEVILLE”
Acest tip de panouri este realizat din lemn masiv dispus pe straturi, lamelele
fiind dispuse ortogonal pentru fiecare strat în parte.
Modalitatea de îmbinare al acestor lamele este cea cu cepuri din lemn.
Au utilizări și proprietăți asemănătoare cu CLT-ul.
Fig.1.12. Panouri de Contre Cheville

24
1.2.4. PANOURI DIN CHESOANE
Sunt panouri realizate din lemn masiv cu utilizare în construcții, imaginea lor
putând fi vizualizată în Fig 1.13.
Aceste tipuri de panouri au proprietăți mecanice asemănătoare cu CLT-ul dar
inferioare acestuia.
Aceste tipuri de panouri se folosesc de regulă la execuția acoperișurilor sau
a planșeelor susținute pe grinzi.
Aceste tipuri de panouri se realizează într-o mare diversitate de forme.
Fig.1.13. Panouri din Chesoane

1.2.5. PANOURI DIN LEMN MASIV IZOLANTE
Aceste tipuri de panouri au rezistență mecanică mult inferioară CLT-ului dar

principala lor proprietate este capacitatea de a oferi o bună izolație termică
și fonică.
Cunoscute pe piață sub marca Panobloc, conform Fig.1.14.
25
Fig.1.14. Panouri izolante din lemn masiv
26
1.2.6. PANOURI LEMN-BETON
Aceste tipuri de panouri sunt realizate din scânduri de lemn masiv și beton.
Utilizarea lor este cu preponderență la realizarea planșeelor.
Au o foarte bună rezistență mecanică, rezistență la foc și stabilitate

dimensională la umiditate.
Dezavantajele utilizării lor se datorează greutății proprii mari datorită

betonului, conform Fig.1.15.
Fig. 1.15. - Panouri Lemn -Beton

Sursa: ESB Nantes France- Cycle Construction 2016-2017
1.2.7. PLĂCI LEMN MASIV MULTISTRAT
Panourile încleiate din lemn masiv sunt realizate din lamele lipite prin
intermediul unor pelicule de încleiere, prin presare.
Lamelele componente trebuie să fie din aceeași specie, cu fibra orientată pe
lungime.
27
Avantajele acestui tip de material sunt date de îmbunătățirea rezistenței și
a rigidității prin reducerea influenței negative a nodurilor, eliminarea
deformărilor datorate uscării și creșterea omogenității.
Se utilizează în:
 industria mobilei;
 construcții;
 amenajări interioare;
 lucrări de tâmplărie și dulgherie.
Prin folosirea unui aparat pentru determinarea nuanțelor de culoare a

lamelelor, se garantează un produs uniform din punct de vedere structural
și estetic, conform Fig.1.16.
Fig.1.16.- Panou Lemn Masiv Molid 3-Strat Calitate CC

Sursa: https://www.holver.ro/shop/Placi-brute-si-pt-constructii/Placi-lemn-masiv-
multistrat/panou-lemn
28
1.3. GRINZI
1.3.1. GLULAM – GLT- GRINZI DIN LEMN LAMELAT ÎNCLEIAT
GLULAM sau lemn lamelat încleiat, realizat prin îmbinarea unui număr de
lamele din lemn masiv sortate, uscate, îmbinate în dinți cu un adeziv
structural și presate la rece.
Lamelele sunt îmbinate împreună în lungul fibrei, iar produsul are un grad
ridicat de rezistență și calitate, mai mare decât piesele individuale din care a
provenit.
Grinzile de secțiune dreptunghiulară sunt formate din lamele de aceeași
grosime; lamelele pot avea grosimi de 45 [mm], 33 [mm], 28 [mm], 22 [mm]
grosime și lățimi în funcție de standardele fabricilor de cherestea.
Lungimile dintre îmbinările în dinți sunt între 400 [mm] și 2.3 [m] în funcție
de utilizările grinzilor.
GLULAM are o serie de calități care îl recomandă ca materie primă pentru
realizarea elementelor structurale folosite în majoritatea tipurilor de
construcții, conform Fig. 1.17.
Fig.1.17. - GLULAM
Sursa: O. Zeleniuc, Materiale utilizate în industria lemnului, Curs și îndrumar de laborator,
Editura Universității Transilvania din Brașov, 2016
EDITURA UNIVERSITATII
29
1.3.2. LVL
LVL reprezintă grinzi din foi de furnire suprapuse în mai multe straturi având
lungimea paralelă cu lungimea grinzii și presate la temperatură (Laminated
veneer lumber).
Specii utilizate: pin, duglas, plop (yellow poplar).
Furnirele de 3 [mm] sunt uscate și sortate, apoi sunt suprapuse unele peste
altele și orientate în aceeași direcție. Defectele sunt redistribuite la
întâmplare în structură, produsul obținut având proprietăți comparabile cu
cheresteaua din lemn masiv, betonul sau oțelul, conform Fig.1.18.
Fig.1.18.
Sursa: O.Zeleniuc, Materiale utilizate în industria lemnului, Curs și îndrumar de laborator,
Editura Universității Transilvania din Brașov, 2016
1.3.3. PSL-Parallam®- Grinzi din fâşii de furnire orientate paralel

(Parallel Strand Lumber)
Parallam este numele de brand pentru un produs structural inventat,

dezvoltat, comercializat și brevetat de către MacMillan Bloedel (în prezent
Weyerhaeuser).
Parallam este o grindă realizată din fâșii lungi de furnir suprapuse şi orientate
paralel, îmbinate cu adeziv şi presate (grosime fâșii furnir cca. 1.5 [mm] și
lungimi 0.5-2.4 [m]), conform Fig.1.19.
Acesta poate fi în interior, în locuri uscate sau umede, deasupra solului și
chiar în contact cu solul pentru: construcții, grinzi, coloane, stâlpi, armătură,
pereți elemente pentru rigidizare etc.
Pot fi tratate în vid-presiune pentru a le mări rezistența la biodegradare.
30
Grosimi tipice pentru grinzi sunt: 85 [mm], 130 [mm] sau 178 [mm].
De obicei grinzile sunt făcute pentru o lungime maximă de 60 de metri.
Fig.1.19.
Sursa: http://www.woodaware.info/fire_frame/roof/lumber/specific/psl_ridge_beam
1.3.4. LSL (LAMINATED STRAND LUMBER)
Fibrele de lemn laminate (LSL) au un raport mare lungime-grosime, conform

Fig.1.20.
Combinate cu un adeziv, fibrele sunt orientate și formate într-un covor mare
sau țaglă și presate.
LSL oferă rezistență ridicată la fixarea fasciculului și performanță mecanică a
conectorilor. Sunt utilizate în mod obișnuit într-o varietate de aplicații, cum
ar fi grinzile, anteturile, știfturile, plăcile de jantă și componentele de miez.
LSL este fabricat din fibre relativ scurte - de obicei mai scurte decât la PSL.
31
Fig.1.20.
1.3.5. SCRIMBER a.k.a. TIM TEK
Produs tehnologic de înaltă clasă, realizat de către un patent australian și

care la ora actuală se află în cercetare în laboratoarele japoneze, conform
Fig.1.21.
Este realizat din așchii lungi de lemn, obținute prin defibrarea unor specii de
rășinoase, care ulterior sunt încleiate cu rășini structurale.
32
Fig.1.21.
1.3.6. GRINZI I
Fig.1.22.
33
Grinzile ”I” realizate în diferite configurații din tălpi din lemn masiv sau
stratificat și cu miez din OSB, Placaj, MDF, PAL, prezentate în Fig.1.22.
Sunt produse tehnologice de mare interes în domeniul construcțiilor pe
structură de lemn sau a celor tradiționale din zidărie.
1.3.7. DIFERITE STRUCTURI COMPOZITE DE GRINZI

LIGNOCELULOZICE INOVATIVE
Structuri compozite lignocelulozice neconvenționale având proprietăți

mecanice de rezistență mecanică superioare, utilizate în domeniul
construcțiilor.
În Fig. 1.23. este prezentată o structură formată din grinzi și placă superioară
realizată din OSB.
Fig.1.23.
Sursa: http://woodbeamspikakugi.blogspot.com/2017/02/composite-wood-beams.html
În Fig. 1.24. putem observa un produs tehnologic realizat din interpunerea

unor straturi succesive de lamele de lemn și metal, îmbinate mecanic prin
șuruburi sau bolțuri filetate.
34
Avantajul acestor structuri care se folosesc pentru realizarea grinzilor este
că dezvoltă capacități portante mari.
Fig.1.24.
Sursa:http://woodbeamspikakugi.blogspot.com/2017/02/composite-wood-beams.html
În Fig.1.25.observăm realizarea unei grinzi din material compozit

lignocelulozic. Geometria specială a acesteia îi conferă proprietăți fizico-
mecanice cu rezistențe deosebite.
Fig.1.25.
În Fig.1.26. este reprezentată o grindă tehnologică din lamele de lemn

încleiate, care la capete, pentru asigurarea unei rezistențe mărite precum și
pentru ușurința montajului, are interpuse prin asamblare mecanică cu
corpul grinzii, plăci metalice dispuse pe axa de simetrie a acesteia.
35
Fig.1.26.
În Fig.1.27. este prezentată o Grindă tip ”I” care este realizată din tălpi de
lemn masiv iar miezul din carton structural ondulat.
Este un produs tehnologic ingineresc de ultimă generație și are proprietăți

de rezistență mecanică deosebite, concurând cu succes cu grinzi realizate
din metal sau beton.
Este foarte utilizată în special pentru greutatea sa redusă comparativ cu alte

produse cu destinație similară.
Fig.1.27
Sursa:http://woodbeamspikakugi.blogspot.com/2017/02/composite-wood-beams
36
Capitolul 2. REALIZAREA EXPERIMENTALĂ A STRUCTURILOR
2.1. JUSTIFICAREA TEMEI PREZENTEI LUCRĂRI
În decursul anilor universitari ai studiilor de licență 2015-2016 respectiv 2016-

2017 m-am deplasat cu o mobilitate Erasmus la renumita ESB – Nantes din
Franța. – Fig. 1.28.
ESB – Nantes din Franța este una dintre cele mai prestigioase școli de ingineri
din domeniul lemnului din Franța, cât și la nivel internațional.
Dotarea excepțională a laboratoarelor școlii, oferă studenților posibilitatea

de a fi redutabili cercetători alături de profesorii îndrumători, pe toată
perioada anilor de studenție.
Fig. 1.28.- ESB Nantes - Franța

Sursa:http://www.wikiwand.com/fr/%C3%89cole_sup%C3%A9rieure_du_bois
Ca urmare a cursurilor susținute de către renumiți profesori din domeniul

ingineriei lemnului în cadrul orelor de laborator a disciplinei ”Materiale
Compozite”, renumitul profesor – dr. Mark Irle- Fig. 1.29.- ne-a explicat nouă
studenților, deosebita importanță în viitorul umanității a dezvoltării
37
domeniului materialelor compozite lignocelulozice cu proprietăți structurale,
făcând din acestea un redutabil rival al materialelor tradiționale gen metal
sau beton.
Fig.1.29. - dr.Mark Irle cu studenții ESB Nantes la orele de laborator

Sursa: http://www.wikiwand.com/fr/%C3%89cole_sup%C3%A9rieure_du_bois
Această informație fiind preluată de către mine în cadrul orelor de laborator,

am început o laborioasă muncă de documentare desfășurată pe parcursul
celor doi ani de studiu la ESB – Nantes, în cadrul CDI (Centrul de
Documentare și Informare), unde am studiat caracteristicile a numeroase
structuri realizate din lemn masiv sau materiale compozite lignocelulozice cu
proprietăți structurale.
Parcurgerea masterului ”Cycle de construction” la ESB France – Nantes mi-a

deschis noi orizonturi de cunoaștere. Am studiat principiile de proiectare și
realizare a construcțiilor de mare înălțime, realizate din materiale compozite
pe bază de lemn, dintre care CLT-ul este unul important – Fig.1.30.
Continuarea studiilor prin aprofundarea acestora la programul de Master –

Structuri Avansate din Lemn și Tehnologii Inovative, organizat de către
Facultatea de Ingineria Lemnului din cadrul Universității Transilvania din
38
Brașov, mi-a creat oportunitatea de a gândi, dezvolta și testa un model nou,
îmbunătățit, al modelului clasic de realizare și compunere al CLT-ului clasic.
Astfel, în urma testelor de laborator efectuate prin analizarea comparativă a

modelului clasic cu modelul inovativ, realizat din lemn masiv și panouri
compozite pe bază de lemn, am consemnat rezultatele obținute și le-am
analizat.
Fig.1.30. Clădire de mare înălțime realizată din materiale compozite pe

bază de lemn
2.2. REALIZAREA STRUCTURILOR
Pentru testarea proprietăților fizico-mecanice ale structurilor inovative

realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn, în
conformitate cu -EN 16351/2015 Structuri din lemn. Lemn laminat cu lamele
ortogonale SR EN 16351/2015- am realizat următoarele tipuri de structuri
din lemn masiv cu lamele ortogonale, precum și cu miez din OSB, Placaj,
MDH (grosimea lemelelor = 19 [mm]):
39
Nr. TIP de CLT COMPONENȚA TIP de DIMENSIUNE
ADEZIV
[mm]
1. CLT clasic realizat Lemn masiv UF 600 x 600 x 57

din lemn masiv -
Lemn masiv
Fig.1.31.
Lemn masiv
2. CLT clasic realizat Lemn masiv Polivinilic 600 x 600 x 57

din lemn masiv – D4
Lemn masiv
Fig. 1.31.
Lemn masiv
3. CLT inovativ Lemn masiv Polivinilic 600 x 600 x 57

realizat din lemn D4
OSB
masiv și miez din
OSB – Fig. 1.32. Lemn masiv

Placaj de fag
masiv și miez din
Placaj de fag – Lemn masiv
Fig.1.33.

MDF
masiv și miez din
MDF – Fig.1.34. Lemn masiv
40
Fig. 1.31. CLT clasic realizat din lemn masiv
Fig. 1.32. CLT inovativ realizat din lemn masiv și miez de OSB
Fig. 1.33. CLT inovativ realizat din lemn masiv și miez din placaj de fag
Fig. 1.34. CLT inovativ realizat din lemn masiv și miez din MDF
41
Structurile experimentale au fost realizate din lamele de lemn masiv din
specia Pin Silvestru (Pinus sylvestris L.), având specificațiile tehnice în
conformitate cu Declarația de performanță nr.54/ 21.03.2018, cu miezuri
din panouri compozite pe bază de lemn tip OSB 3, MDF și Placaj din lemn de
Fag – Anexa nr. 2.
Adezivii utilizați pentru încleierea lamelelor din lemn masiv precum și a

lamelelor din lemn masiv cu panourile compozite pe bază de lemn au fost:
 Adeziv UF cu întărire la cald/rece marca Jowacoll® 950.50;
 Adeziv PVAc – monocomponent – marca Jowacoll® 107.20,
cu specificațiile tehnice aferente, în concordanță cu Fișa Tehnică de

Conformitate a Produsului – Anexa nr. 3.
Înainte de realizarea încleierii a fost verificată umiditatea tuturor lamelelor

din lemn masiv precum și a panourilor compozite pe bază de lemn cu
ajutorul umidometrului portabil specific pentru lemn, tip capacitiv, marca
TESTO – 606 -2 – conform Fig. 1.35.
Fig.1.35. Umidometru marca TESTO - 606 - 2
Încleierea structurilor realizate din lemn masiv și panouri compozite a fost

realizată conform normelor EN 301/2017, respectându-se toate consumurile
42
specifice și regulile de încleiere necesare realizării structurilor din lamele de
lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn.
Presarea structurilor s-a realizat la cald la o temperatură constantă de 110°C

și o presiune constantă de 50 kN, utilizându-se o presă caldă marca Tiger
TM/6 producție Italia – conform Fig. 1.36.
Fig. 1.36. Presă caldă marca Tiger TM/6 producție Italia
Faza închisă a regimului de presare a fost stabilită la un interval de timp de

20 de minute.
Condiționarea structurilor inovative realizate din lemn masiv și panouri

compozite pe bază de lemn a fost de 48 de ore după operația de presare la
cald, fiind depozitate la temperatură și umiditate constantă, stivuite pe
suprafețe plane și sub sarcină, pentru a nu se deforma din cauza tensiunilor
interne dezvoltate odată cu răcirea acestora sau a modificării umidității.
43
2.3. REALIZAREA PRACTICĂ A EXPERIMENTELOR
2.3.1. DETERMINAREA REZISTENȚEI LA ÎNCOVOIERE STATICĂ A

STRUCTURILOR INOVATIVE DIN LEMN MASIV ȘI PANOURI
COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN
2.3.1.1. DESCRIEREA METODEI
Determinarea rezistenței la încovoiere statică a structurilor inovative

realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn a fost
realizată în conformitate cu cerințele SR EN 16351/2015 Structuri din lemn.
Lemn laminat cu lamele ortogonale. Cerințe – ANEXA 1
Metoda constă în aplicarea unei sarcini statice concentrate în două puncte

simetrice față de mijlocul epruvetelor testate, sprijinite pe două reazeme la
capete, și măsurarea rezistenței maxime pe care o poate opune lamela
testată până în momentul ruperii acesteia.
Fig. 1.37. - Principiul de realizarea al testării conform SR EN 16351

Sursa : SR EN 16351
44
În Fig. 1.37. putem observa principul metodei descris de SR EN 16351 cu
specificarea relației dintre dimensiunile lamei supuse testării și distanța
dintre reazemele de susținere aplicate la capetele epruvetei.
2.3.1.2. APARATURA FOLOSITĂ
 Mașină de laborator pentru testarea plăcilor/panourilor pe bază de

lemn
Descrierea echipamentului
1. Coloană pentru încercări mecanice
Coloana pentru încercări mecanice este o coloană motorizată dotată cu un

dispozitiv de control al vitezei, de înaltă precizie, cu celulă de sarcină (forță)
bidirecțională, care permite funcționarea prin tracțiune sau compresiune (se
pot monta dispozitive speciale realizate anume pentru diverse încercări).
Domeniul de măsurare 0,1-100 KN.
Fig. 1.38. Coloana pentru încercări mecanice

Sursa: Foto Laborator încercări mecanice elemente de construcții
În Fig.1.38. este imaginea cu coloana pentru încercări mecanice din cadrul

„Laboratorului de încercări mecanice elemente de construcții”.
45
2. Dispozitiv de măsurare săgeată maximă
Dispozitivul de măsurare dimensională a săgeții maxime este dotat cu un
dispozitiv cu senzori electronici care permite măsurarea încovoierii maxime
a epruvetei până la ruperea acesteia, cu precizie de 0,01[mm].
Fig. 1.39. Dispozitiv de măsurare dimensională a săgeții maxime

Sursa: Foto Laborator încercări mecanice a elementelor de construcții
În Fig.1.39 avem imaginea cu dispozitivul de măsurare dimensională a săgeții

maxime din cadrul „Laboratorului de încercări mecanice a elementelor de
construcții”.
3. Hardware și software
Mașina pentru încercări de laborator este prevăzută cu PC, un monitor LCD

– și o imprimantă. Datele sunt înregistrate într-o bază de date Access-
compatibilă, din care pot fi exportate în alte aplicații și/sau tipărite în formă
grafică sau ca raport numeric.
Soft-ul este dezvoltat de firma producătoare și este configurat în ferestre care
conțin meniuri cu comenzi și opțiuni:
 utilizează ferestre principale și ferestre de lucru.

 Meniurile comune tuturor ferestrelor sunt: File, Edit, View, Test, Graph,
Record, Report, Search, Format, Database, Tools, Language, Help.
 Rezultatele testelor sunt memorate într-un document vizualizat în trei
moduri: tabel, grafic sau raport.
46
 Pentru interacțiunea cu un document se folosesc ferestrele: Fereastra
de Navigare, Fereastra Tabel, Fereastra Diagramă, Fereastra Raport,
Fereastra Rezumat, Fereastra Tendință, Fereastra Diagramă Tendință.
➢ Fereastra de Navigare cuprinde documentele prezente în baza de date,
predefinite de către producător.
➢ Fereastra Tabel este fereastra principală a mașinii în care se introduc
toate valorile unui test (datele generale ale încercării) și în care apar
toate paginile aferente încercărilor fiecărui test.
➢ Fereastra Diagramă prezintă datele în formă grafică.
➢ Fereastra Raport conține rezumatul tuturor datelor referitoare la o
singură încercare.
➢ Fereastra Rezumat conține datele privitoare la încercări selectate în
baza unor criterii definite de utilizator.
➢ Fereastra Tendință permite vizualizarea tabelară a rezultatelor unor
serii de teste.
➢ Fereastra Tendință poate fi însoțită de Fereastra Diagramă Tendință
care permite vizualizarea rezultatelor în formă grafică.
 Toate tipurile de documente cu rezultate pot fi tipărite la imprimanta
conectată la sistem.
Tipuri de epruvete testate la încovoiere
Tip epruvetă Denumire Tip adeziv

epruvetă
CLT - Lemn masiv MUR UR
de Pin
CLT - Lemn masiv MPV Polivinilic – D4
de Pin
CLT - Lemn masiv MOSB Polivinilic - D4
de Pin cu miez de
OSB
CLT - Lemn masiv MPLF Polivinilic – D4
de Pin cu miez de
Placaj de Fag
CLT - Lemn de Pin PCFC Polivinilic – D4
cu miez de MDF
47
Pentru fiecare tip de material, au fost debitate din structurile realizate câte
un număr de trei epruvete în conformitate cu cerințele SR EN 16351/2015
care au fost supuse testelor de laborator.
2.3.2. DETERMINAREA REZISTENȚEI LA FORFECARE PRIN

COMPRESIUNE PARALELĂ CU DIRECȚIA FILMULUI ADEZIV
AFERENT ÎNCLEIERII STRUCTURILOR INOVATIVE REALIZATE DIN
LEMN MASIV ȘI PANOURI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN
Metoda constă în determinarea rezistenței la forfecare prin compresiune

paralelă cu direcția filmului adeziv care se realizează în conformitate cu SR
EN 16351/2015.
Epruvetele supuse experimentării au dimensiunile standardizate conform SR

EN 16351/ 2015 și sunt supuse testării conform Fig. 1.40.
Fig. 1.40. Determinarea rezistenței la forfecare prin compresiune paralelă

cu direcția filmului adeziv în conformitate cu SR EN 16351/2015
48
Epruvetele astfel realizate și încleiate cu adeziv UR aferente structurilor
clasice de CLT confecționate din lemn masiv, sunt comparate în raport cu
rezistența filmului adeziv, cu epruvetele încleiate cu adeziv polivinilic clasa
de rezistență D4 aferente structurilor inovative realizate din lamele de lemn
masiv și panouri compozite pe bază de lemn.
MAȘINA UNIVERSALĂ DE ÎNCERCĂRI MECANICE

Mașina universală de încercări mecanice de proveniență germană.
Este o mașină pentru încercări statice la care sarcina crește lent și uniform
de la zero până la valoarea finală.
Mașina este acționată mecanic, iar măsurarea forței se face cu ajutorul unui
mecanism cu pendul mecanic, având trei scări de măsurare:
 0 – 1000 daN;
 0 – 2500 daN;
 0 – 5000 daN;
Cu această mașină se pot face încercări de tracțiune, compresiune și alte

tipuri de încercări bazate pe principiul compresiunii.
Pentru realizarea experimentelor, mașina este dotată cu două dispozitive tip
menghină de prindere, fixate pe ghidajele celor două fălci.
Pentru încercări de compresiune, mașina este echipată cu o placă inferioară

fixată pe o falcă mobilă, necesară prinderii epruvetelor și o placă fixă, care
are rolul de a prelua efortul aplicat asupra epruvetei.
49
Fig. 1.41.
În Fig. 1.41. putem observa Mașina de încercări mecanice a rezistenței la

forfecare prin compresiune paralelă cu direcția filmului adeziv, aferentă
structurilor inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite din
cadrul „Laboratorului de încercări mecanice a elementelor de construcții”.
Tipuri de epruvete testate la rezistența la forfecare paralelă cu

direcția filmului adeziv

epruvetă
de Pin
de Pin
de Pin cu miez de
OSB
de Pin cu miez de
Placaj de Fag
CLT - Lemn de Pin PCFC Polivinilic – D4
cu miez de MDF
50
Pentru fiecare tip de material au fost debitate din structurile realizate câte
un număr de trei epruvete în conformitate cu cerințele SR EN 16351/2015
care au fost supuse testelor de laborator.
Fig. 1.42. Modul de realizare a epruvetelor necesare testării rezistenței

la forfecare prin compresiune paralelă cu direcția filmului adeziv în
conformitate cu SR EN 16351/2015
Sursa: SR EN 16351/2015
51
2.3.3. DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE TRANSFER TERMIC
AL STRUCTURILOR INOVATIVE REALIZATE DIN LEMN MASIV ȘI
PANOURI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN
CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A LEMNULUI
 Definiție: proprietatea unui material de a fi străbătut de către un flux

de căldură sub acțiunea unei diferențe de temperatură;
 se exprimă prin coeficientul de conductivitate termică,  ;
 Definiție: cantitatea de căldură care trece în unitatea de timp printr-
un perete plan având suprafața de 1m2 și grosimea de 1m, la o diferență de
temperatură între părțile opuse ale peretelui de 1C;
Unitate de masură:W/mgrd (în S.I.).
Coeficientul de conductivitate termică pentru diverse materiale:

MATERIAL COEFICIENT DE CONDUCTIVITATE
TERMICĂ LA TEMPERATURA DE 25°C
(W/m*grd.)
Aluminiu 205
Lemn de Balsa 0,048
Stejar 0,17
Placaj 0,13
Ciment 0,29
Beton 1,8
Fier 80
Cu creșterea densității, crește capacitatea de a conduce căldura. Astfel,

structura/materialul pierde din capacitățile izolatoare.
52
Fig. 1.43. HFM 436/6/1-Echipamentul de laborator pentru determinarea

coeficientului de transfer termic
Sursa: Manual tehnic al echipamentului
În Fig. 1.43. se observă echipamentul de laborator - HFM 436/6/1- pentru

determinarea coeficientului de transfer termic al structurilor din lemn masiv
și plăci compozite pe bază de lemn.
În Fig. 1.44. se observă modelul de realizare al panourilor experimentale, în

vederea testării coeficientului de transfer termic cu ajutorul echipamentului
de laborator - HFM 436/6/1.
53
Fig. 1.44. Model de panou cu dimensiunile necesare realizării testelor
de laborator
Sursa: Manualul tehnic
Tipuri de epruvete testate pentru determinarea coeficientului de transfer

termic al structurilor inovative realizate din lemn masiv și panouri
compozite pe bază de lemn

epruvetă
de Pin
de Pin
de Pin cu miez de
OSB
de Pin cu miez de
Placaj de Fag
CLT - Lemn de Pin MMDF Polivinilic – D4
cu miez de MDF
54
2.3.4. DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE ABSORBȚIE FONICĂ
A STRUCTURILOR INOVATIVE REALIZATE DIN LEMN MASIV ȘI
PANOURI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN, PRIN METODA
TUBULUI KUNDT
În condițiile civilizației contemporane, omul trăiește într-o continuă ambianță

sonoră.
Pretutindeni el este însoțit de un cortegiu de sunete și zgomote de cele mai

diferite intensități, având efecte mai mult sau mai puțin agresive asupra
confortului și chiar asupra sănătății sale.
Sunetul s-a integrat în viața noastră cotidiană iar rareori suntem conștienți de
toate efectele sale.
El ne oferă momente de distracție, ne permite să comunicăm, ne avertizează,

ne atrage atenția la ceea ce se întâmplă.
Odată cu dezvoltarea industriei moderne și a traficului, zgomotul a devenit

unul dintre numeroșii factori care afectează sănătatea umană şi mediul
înconjurător în întreaga lume. Reducerea intensității zgomotului a devenit o
problemă majoră. Poluarea fonică este una dintre cele mai mari probleme cu
care se confruntă europenii la ora actuală.
Zgomotul poate fi redus prin utilizarea diferitelor tipuri de materiale, care au

proprietatea de a reduce nivelul presiunii acustice prin absorbția undelor
sonore.
În Fig. 1.45. este prezentat comportamentul undelor sonore la întâmpinarea

unui obstacol gen- perete realizat dintr-o structură compozită.
55
Fig. 1.45.
Sursa: – Gurău (2016)
Este un indice adimensional.
Ei − E r
=
Ei
- capacitate de absorbție fonică (adimensional)
Ei- energia sonoră incidentă (J)
Er- energia sonoră reflectată (J)
 Undele sonore pot fi reflectate sau pot continua să se propage prin

cel de-al doilea mediu, fiind fie absorbite ca urmare a frecărilor interne, fie
transmise mai departe, strabătând complet mediul respectiv și ieșind în
afara lui;
 Capacitatea de absorbție fonică, - proprietatea unui material de a

absorbi energie sonoră;
 Când radiația sonoră este în întregime reflectată, =0, iar când

energia sonoră incidentă este complet absorbită, =1;
56
 Materialele care au coeficientul de absorbție acustică mai mare de
0,20 sunt considerate materiale absorbante ale sunetului;
 De exemplu, pinul are o capacitate de absorbție de 10% (0,10), ceea

ce însemna că 90% din energia sonora incidentă este reflectată înapoi în
încăpere;
 deși lemnul are o capacitate de absorbție mică, plăcile pe baza de

lemn au valori ceva mai mari, care se apropie de cele ale vatei minerale;
 placajul și PAL-ul asigură o bună absorbție a sunetului în spectrul

audibil (frecvențe joase <500 Hz), în timp ce compozitele poroase absorb
eficient sunetele emise cu frecvența medie sau înaltă (2000-4000 Hz).
În tabelul următor (Fig. 1.46) este reprezentată comparativ capacitatea de

absorbție a diferitelor tipuri de materiale, în funcție de frecvența undelor
sonore.
Absorbantul Capacitate de absorbție,  (adimensional), în

funcție de frecvența undelor sonore (Hz)
250 500 1000 2000 4000
Pardoseala din 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05
parchet
MDF nefinisat 0,30 0,40 0,45 0,45 0,45
Placaj 10 mm, 0,20 0,11 0,11 0,10 0,10
strat de vată
minerală 5 cm,
spațiu aer 10 cm
Perete tencuit de 0,03 0,04 0,05 0,07 0,08
caramidă
Beton 0,01 0,02 0,02 0,02 0,03
Vată minerală 10 0,53 0,59 0,69 0,70 -
mm
Fig. 1.46.
Sursa:Gurău(2016)
57
Fig. 1.47. Ansamblul experimental pentru realizarea determinării

coeficientului de absorbție fonică
Sursa: foto experiment
În Fig. 1.47. putem vizualiza ansamblul experimental necesar pentru

realizarea determinării coeficientului de absorbție fonică, respectiv :
 Calculator PC
 Placa de rețea
 Amplificatorul
 Tubul Kundt prevăzut cu 2 microfoane de recepție a sunetului
reflectat
58
Fig. 1.48. Realizarea epruvetelor pentru desfășurarea experimentului
Sursa: Foto experiment
În Fig. 1.48. putem vizualiza modalitatea de realizare a epruvetelor cu

diametrul de 100 [mm] din lemn masiv de pin sau din lemn masiv de pin cu
miez de OSB, MDF sau Placaj de Fag, grosimea lamelei fiind de 19 [mm], iar
grosimea totală a epruvetelor fiind de 57 [mm].
2.3.5. DETERMINAREA EMISIEI DE FORMALDEHIDĂ A

STRUCTURILOR INOVATIVE REALIZATE DIN LEMN MASIV ȘI
PANOURI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN
Aldehida formică, denumită și formaldehidă, a fost descoperită în a doua

jumătate a secolului al XIX –lea, fiind și astăzi una dintre cele mai studiate și
utilizate substanțe chimice în industrie.
Primele semnalări privind acțiunea toxică a aldehidei formice în aerul din

încăperi generată de materialele lemnoase au apărut în prim-planul
interesului public, în mod special la plăcile aglomerate din lemn, încă din
anul 1965. Ea a devenit în următorii ani atât de mediatizată în mass-media,
59
încât în anul 1974 s-au publicat practic primele cercetări în domeniu cu
referire directă la casele prefabricate din lemn.
„The Chemical Industry Institute of Toxicology (CIIT”) a publicat în anul 2000

ediția finală și revizuită privind riscul emisiei de formaldehidă.
Valorile noi de risc erau îmbucurătoare la acea vreme pentru industria

plăcilor pe bază de lemn, întrucât estimările riscului de cancer la oamenii
expuși unor nivele reduse de formaldehidă au fost de magnitudine mai
redusă decât valorile prevăzute până atunci.
Fig.1.49.
Sursa : ESB NANTES FRANCE
În Fig. 1.49. sunt prezentate caracteristicile fizice și chimice ale aldehidei
formice.
Fig. 1.50. prezintă clasificarea Formaldehidei din punct de vedere al

Institutului Internațional de Cercetări al Cancerului, aceasta fiind încadrată
în Clasa 1B a riscului de producere al cancerului.
60
Fig.1.50.
Sursa : ESB NANTES FRANCE
Cercetările semnalate în literatura tehnică de specialitate din ultimii 10-15

ani privind emisia de formaldehidă din plăcile pe bază de lemn neacoperite,
atestă faptul că ele s-au axat în principal pe stabilirea unor metode de
determinare, și respectiv a unor tehnici și aparaturi adecvate, care să
evidențieze cât mai elocvent posibil acest proces, urmărind în același timp
un consens în spațiul european privind această problemă (David, 2006 c).
Pentru determinarea emisiei de formaldehidă din plăci pe bază de lemn, în
Uniunea Europeană se folosesc în prezent următoarele 3 standarde, care au
fost adoptate și în România:
 SR EN 717 – 1:2005 -“Plăci pe bază de lemn. Determinarea emisiei de
aldehidă formică – Partea 1. Emisia de aldehidă formică prin metoda
camerei”;
61
 SR EN 717 – 2:1995 - ”Plăci pe bază de lemn. Determinarea emanației
de aldehidă formică– Partea 2: Emanația de aldehidă formică prin metoda
analizei gazului”;
 SR EN 717 – 3:1998 - “Plăci pe bază de lemn. Determinarea emisiei
de aldehidă formică– Partea 3: Emisia de aldehidă formică prin metoda
flaconului”;
Determinarea emisiei de formaldehidă prin metoda camerei

Determinarea emisiei de aldehidă formică prin această metodă se realizează
cu ajutorul unui echipament de laborator special, alcătuit în principal din
următoarele părți componente:
 camera de încercare sau de testare;

 sistem de eșantionare a aerului;
 aparatura pentru verificarea coeficientului de schimb de aer;
 aparatura pentru analiza chimică.
În Fig. 1.51. este redată camera de încercare cu volumul de 1m³ aflată în

dotarea Laboratorului, pentru determinarea conținutului și a emisiei de
formaldehidă din plăci pe bază de lemn (LFL) din cadrul Laboratorului de
încercări mecanice a elementelor de construcții.
62
Fig. 1.51. Camera de testare cu volumul volumul de 1 m³
Ca principiu, două epruvete fiecare având dimensiunile de 500 [mm] x 500

[mm] x grosimea plăcii se așază în camera de testare, unde sunt menținuți
constanți următorii parametri:
 Temperatura aerului………………………………………..........(230,5)ºC;
 Umiditatea relativă a aerului ……………………………............(453)%;
 Rata de schimb a aerului………………………………..........(1,00,05)/h;
 Viteza aerului la suprafața plăcilor de încercat………(0,10,3)m/s;
 Factorul de încărcare……………………………..........(1,00,02)m2 /m³;
 Numărul de reciclări ale aerului…………………………….................1/h;
 Emisia de formaldehidă definită ca valoare de emisie în stare stabilă,

este exprimată gravimetric în mg HCHO / m³ aer sau volumetric în ppm.
63
Capitolul 3. VALORIFICAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
3.1. REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA ÎNCERCĂRILOR DE

DETERMINARE A REZISTENȚEI LA ÎNCOVOIERE STATICĂ A
STRUCTURILOR REALIZATE DIM LEMN MASIV ȘI PANOURI
În urma testelor efectuate în cadrul Laboratorului de încercări mecanice

pentru elemente de construcții au fost testate epruvetele realizate din lemn
masiv de pin încleiate cu adeziv UR, și compararea acestora cu epruvetele
inovative realizate din lamele de lemn masiv de pin și panouri compozite pe
bază de lemn încleiate cu adeziv polivinilic clasa D4.
Rezultate teste comparative între structurile realizate din lemn masiv

încleiate cu adeziv UR și structurile inovative realizate din lemn masiv și
panouri compozite pe bază de lemn încleiate cu adeziv polivinilic
Fig.1.52. Rezistența la rupere la încovoiere a epruvetelor tip MUR

Sursa: Experiment
64
În Fig.1.52. se observă mărimea rezistenței la rupere la încovoiere statică în
funcție de forța aplicată lamelelor din lemn masiv, încleiate cu adeziv tip UR,
în timpul experimentului.
Fig.1.53.-Rezistența la rupere la încovoiere a epruvetelor tip MPV

Sursa: Experiment

funcție de forța aplicată lamelelor din lemn masiv încleiate cu adeziv
Polivinilic clasa D4.
65
Fig.1.54.-Rezistența la rupere la încovoiere statică a epruvetelor tip MPLF
Sursa: Experiment
În Fig. 1.54. se observă mărimea rezistenței la rupere la încovoiere statică în

funcție de forța aplicată epruvetelor realizate din lemn masiv și panouri
compozite din placaj de fag încleiate cu adeziv polivinilic clasa D4.
66
Fig.1.55.-Rezistența la rupere prin încovoiere statică a epruvetelor tip
MOSB
Sursa: Experiment

funcție de forța aplicată lamelelor din lemn masiv și panouri compozite din
OSB, încleiate cu adeziv polivinilic clasa D4.
În Fig.1.56. se observă mărimea rezistenței la rupere în funcție de forța

aplicată lamelelor din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn tip
MDF, încleiate cu adeziv polivinilic clasa D4.
67
Fig.1.56.- Rezistența la rupere prin încovoiere statică a epruvetelor tip
MMDF
Sursa: Experiment
Fig. 1.57. MOR comparat între diferitele tipuri de structuri
În Fig. 1.57 se observă mărimea MOR sub formă grafică comparată între
diferitele tipuri de structuri realizate din lemn masiv și panouri compozite pe
bază de lemn, încleiate cu adeziv UR precum și cu adeziv PVAC clasa D4.
68
Fig. 1.58. MOE comparat între diferite tipuri de structuri
În Fig. 1.58. se observă mărimea MOE sub formă grafică comparată între
diferitele tipuri de structuri realizate din lemn masiv și panouri compozite pe
bază de lemn, încleiate cu adeziv UR precum și cu adeziv PVAC clasa D4.
Au fost de asemenea calculate atât săgeata maximă pe întregul domeniu

elastic și plastic, cât și săgețile strict numai pe domeniul elastic.
Conform testelor efectuate și graficelor elaborate de către softul Mașinii de

încercări la rupere prin încovoiere statică, putem constata următoarele
aspecte:
 La solicitări mai mici, s-au produs deformații mai mari în cazul în care
s-au utilizat epruvete de tip MMDF, MOSB;
 La aceeași forță, deformatiile epruvetelor MPLF au suferit deformații

mai mari decât cele de tip MPV sau MUF.
În graficele următoare, putem observa diferențele între săgețile maxime

calculate în urma rezultatelor obținute pentru diferitele tipuri de structuri
inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn,
care au fost testate.
69
Săgeata maximă - teste Săgeata maximă - teste
încovoiere încovoiere
0 0 0 0 0 0
0 100 200 300 0 100 200 300
-10 -10 -
-
12.80020763
-20 15.58752907 -20
Lemn masiv cu miez de placaj de fag Lemn masiv simplu încleiat

cu polivinilic
Săgeata maximă - teste Săgeata maximă - teste
încovoiere încovoiere
0 0 0 0 0 0
-10 0 100 200 300 -10 0 100 200 300
-20 - -20 -
-30 22.32366786 -30 25.51250719
Lemn masiv cu miez de OSB Lemn masiv cu miez de MDF
3.1.1. CONCLUZII ÎN URMA ÎNCERCĂRILOR DE DETERMINARE A

REZISTENȚEI LA ÎNCOVOIERE STATICĂ A STRUCTURILOR
REALIZATE DIN LEMN MASIV ȘI PANOURI COMPOZITE PE BAZĂ
DE LEMN
În urma testelor efectuate am constatat că structurile inovative realizate din

lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn tip placaj de fag, au
proprietăți de rezistență la rupere prin încovoiere statică asemănătoare cu
cele ale structurilor clasice realizate din lamele de lemn masiv dispuse
ortogonal tip CLT.
Întrucât am intenționat punerea în evidență a comportamentului acestor

epruvete studiate strict pe domeniul elastic, am calculat săgeata pe acest
70
domeniu elastic, respectiv unde forța de rupere la încovoiere acționează în
intervalul de 10%- 40% din valoarea sa, rezultatele fiind prezentate în tabelul
următor:
Săgeata pe domeniul Săgeata maximă

elastic
MUR 2,94 9,8
MPV 3,84 12,8
MOSB 6,70 22,3
MMDF 7,65 25,51
MPLF 4,68 15,58
3.2. REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA ÎNCERCĂRILOR DE

DETERMINARE A REZISTENȚEI LA FORFECARE PRIN
COMPRESIUNE PARALELĂ CU DIRECȚIA FILMULUI ADEZIV
AFERENT ÎNCLEIERII STRUCTURILOR INOVATIVE REALIZATE DIN
În urma determinărilor efectuate au fost înregistrate următoarele rezultate:
Tip Epruv. Epruv. Epruv. Epruv. Epruv. Epruv. Epruv.

epruv. 1 2 3 4 5 6 7
MUR 370 365 336 358 364 359 daN 362
daN daN daN daN daN daN
MPV 368 356 374 354 362 349 daN 357

MOSB 345daN 328 365 320 337 342 daN 298

daN daN daN daN daN
MMDF 320 290 285 340 331 326 daN 310
MPLF 362 363 364 357 360 351 daN 342

71
3.2.1. CONCLUZII ÎN URMA ÎNCERCĂRILOR DE DETERMINARE A
REZISTENȚEI LA FORFECARE PRIN COMPRESIUNE PARALELĂ CU
DIRECȚIA FILMULUI ADEZIV AFERENT ÎNCLEIERII STRUCTURILOR
INOVATIVE REALIZATE DIN LEMN MASIV ȘI PANOURI
În Fig. 1.59. se observă reprezentată sub formă grafică, rezistența la

forfecare prin compresiune paralelă cu direcția filmului adeziv, pentru
diferite tipuri de structuri realizate din lemn masiv și panouri compozite pe
bază de lemn, încleiate atât cu adeziv UR cât și cu adeziv polivinilic clasa D4.
Fig. 1.59. Rezistența la forfecare prin compresiune paralelă cu direcția

filmului adeziv
În urma testelor experimentale putem trage următoarele concluzii:
 Rezistența la forfecare prin compresiune a filmului adeziv al

structurilor inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază
72
de lemn tip placaj de fag, are valori asemănătoare cu cele ale structurilor
realizate din lemn masiv dispuse ortogonal și încleiate cu adeziv UR;
 Comparativ cu rezistența la forfecare prin compresiune a structurilor

realizate din lemn masiv și plăci compozite pe bază de lemn tip MDF și OSB
acestea au valori mai mici față de cele cu plăci compozite tip placaj de fag
sau lemn masiv, chiar dacă sunt încleiate cu același tip de adeziv, respective
PVAC clasa D4;
 Putem astfel să concluzionăm că utilizarea unui nou adeziv, respectiv

polivinilic structural clasa D4 poate substitui adezivul tradițional respectiv cel
UR, dar cu marele neajuns că acesta emană ulterior aldehida formică care
este un produs toxic, cancerigen.
3.3. REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA DETERMINĂRII

COEFICIENTULUI DE TRANSFER TERMIC AL STRUCTURILOR
COMPARAȚIE ÎNTRE CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A STRUCTURILOR

REALIZATE DIN LEMN MASIV ȘI A CELOR INOVATIVE REALIZATE DIN LEMN
MASIV ȘI PANOURI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN
Prin înlocuirea straturilor componente ale structurilor realizate numai din

lemn masiv de pin cu structurile inovative realizate din lemn masiv de pin și
plăci compozite pe bază de lemn tip OSB, MDF și placaj de fag, densitatea
structurii a scăzut de la 610,16 kg/m3 în cazul structurilor realizate numai din
lemn masiv de Pin, la media de 540,13 kg/m3, în cazul structurilor inovative
realizate din lemn masiv și plăci compozite pe bază de lemn.
S-a măsurat coeficientul de conductivitate termică pentru fiecare structură

în parte, făcându-se o medie a două măsuratori (2 seturi de epruvete).
Rezultatele sunt consemnate mai jos :
73
Fig.1.60.
În Fig.1.60. se observă coeficientul de conductivitate termică, , în

W/m*grd, determinat atât pentru structura clasică cât și pentru cea
inovativă realizată din lemn masiv și plăci compozite pe bază de lemn, pentru
două gradiente de temperatură, respectiv 15C si 20C.
Observăm faptul că modificarea straturilor componente în cazul structurilor

inovative pe bază de lemn masiv și plăci compozite pe bază de lemn, a redus
valoarea coeficientului de conductivitate termică în cazul unei diferențe de
temperatură de 15C și atunci când gradientul de temperatură a fost mai
mare, adică 20C față de structurile clasice realizate numai din lemn masiv.
74
3.3.1. CONCLUZII ÎN URMA DETERMINĂRII COEFICIENTULUI DE
TRANSFER TERMIC AL STRUCTURILOR INOVATIVE REALIZATE
DIN LEMN MASIV ȘI PANOURI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN
Se pot desprinde următoarele concluzii :
 structura inovativă realizată din lemn masiv și panouri compozite pe

bază de lemn tip MDF sau OSB izolează termic mai bine, ceea ce este un
avantaj pentru spațiile interioare prevăzute pentru care au fost realizați
pereți exteriori din aceste tipuri de structuri inovative (pierderile de caldură
sunt mai mici);
 cu creșterea diferenței de temperatură, conductivitatea termică

crește și capacitatea de izolare termică scade;
 structurile inovative realizate din lemn masiv și plăci compozite pe

bază de lemn au proprietăți izolatoare mult îmbunătățite față de structurile
clasice realizate doar din lemn masiv, fapt ce constituie un real avantaj
pentru construcțiile în care acestea vor fi înglobate.
3.4. REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA DETERMINĂRII

COEFICIENTULUI DE ABSORBȚIE FONICĂ, A STRUCTURILOR
COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN, PRIN METODA TUBULUI KUNDT
Rezultate ale testului de determinare a capacității de absorbție fonică

pentru cele 4 structuri investigate ( MPV, MOSB, MMDF și MPLF) :
A. Testul cu sunete de 50 dB si un spectru de frecvente de la 50 la 1393 Hz
Pentru fiecare material, au fost testate 3 epruvete, iar valorile medii ale
capacitatii de absorbție fonică s-au calculat și sunt prezentate mai jos, în
funcție de frecvența sunetului.
75
Fig. 1.61. Valorile capacității de absorbție fonică , pentru testarea
epruvetelor din MPV la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă de
frecvențe de la 50 la 1393 Hz
În Fig. 1.61. putem observa valorile capacității de absorbție fonică , pentru

testarea epruvetelor din MPV la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă
de frecvențe de la 50 la 1393 Hz.

epruvetelor din MOSB la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă de

testarea epruvetelor din MOSB la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă
76
epruvetelor din MMDF la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă de
În Fig.1.63. putem observa valorile capacității de absorbție fonică , pentru

testarea epruvetelor din MMDF la o intensitate a sunetului de 50 dB și o
plajă de frecvențe de la 50 la 1393 Hz.

epruvetelor din MPLF la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă de

testarea epruvetelor din MPLF la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă
77
Concluzii pentru testul la 50 dB:
 materialele testate sunt bune absorbante, fie ca sunt structuri din

lemn masiv, fie că este lemn masiv cu miez din plăci compozite pe bază de
lemn tip OSB, MDF, Placaj de Fag, valorile capacității de absorbție fonică fiind
în cea mai mare parte, sub pragul de 0.2;
 există frecvențe pentru care capacitatea de absorbție crește simțitor.

Este cazul frecvențelor foarte mici ale sunetului (între 50-100 Hz) sau între
550-600 Hz), în care se atinge și chiar depășeste pragul de 0.2. Pentru
frecvențe între 550-600 Hz, structura MMDF absoarbe ceva mai bine și este
urmată de structura MOSB și respectiv MPLF;
 nu se constată o tendință clară privind superioritatea capacității de

absorbție fonică pentru vreuna din cele 4 structuri, valorile depinzând de
domeniul de frecvență;
 la frecvențe între 125-250 Hz, lemnul masiv simplu pare că se comportă

mai bine.
B. Testul cu sunete de 60 dB și un spectru de frecvențe de la 50 la 1393 Hz
Pentru fiecare material, au fost testate 3 epruvete, iar valorile medii ale
capacității de absorbție fonică s-au calculat și sunt prezentate mai jos, în
funcție de frecvența sunetului.
78
epruvetelor din MPV la o intensitate a sunetului de 60 dB și o plajă de
În Fig. 1.65. se observă valorile capacității de absorbție fonică , pentru


epruvetelor din MOSB, la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă de

testarea epruvetelor din MOSB la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă
79
Alpha_MMDF
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
50
1025
1100
1175
1250
1325
425
125
200
275
350
500
575
650
725
800
875
950
Fig. 1.67. Valorile capacitatii de absorbție fonică , pentru testarea
parchetului din MMDF, la o intensitate a sunetului de 60 dB și o plajă de

Fig. 1.68. Valorile capacitatii de absorbție fonică , pentru testarea

parchetului din MPLF, la o intensitate a sunetului de 60 dB și o plajă de
80
 structurile testate sunt slab absorbante, fie că sunt din lemn masiv, fie
că sunt cu miez din plăci compozite pe bază de lemn tip OSB, MDF sau Placaj
de Fag, valorile capacității de absorbție fonică fiind în cea mai mare parte sub
pragul de 0.2;

550-600 Hz), în care se atinge și chiar depășeste pragul de 0.2. Pentru
frecvențe între 550-600 Hz, structura MMDF absoarbe ceva mai bine și este
urmată de structura MOSB și respectiv MPLF;
 nu se constată o tendință clară privind superioritatea capacității de

absorbție fonică pentru vreuna din cele 4 structuri, valorile depinzând de
domeniul de frecvență;
 la frecvențe între 125-250 Hz, lemnul masiv simplu pare că se comportă

mai bine.
C. Testul cu sunete de 70 dB și un spectru de frecvențe de la 50 la 1393 Hz
Au fost testate 3 epruvete tip MPLF, iar valorile medii ale capacității de
absorbție fonică s-au calculat și sunt prezentate mai jos, în funcție de
frecvența sunetului.
81
Alpha_MPV
0.16
0.14
0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
50
1025
1100
1175
1250
1325
125
200
275
350
425
500
575
650
725
800
875
950
epruvetelor din MPLF, la o intensitate a sunetului de 70 dB și o plajă de


testarea epruvetelor din MMDF la o intensitate a sunetului de 50 dB și o plajă
82
0.16
0.14
0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
50
575
800
125
200
275
350
425
500
650
725
875
950
1025
1100
1175
1250
1325
epruvetelor din MPLF, la o intensitate a sunetului de 70 dB și o plajă de
 materialele testate sunt bune absorbante, fiind realizate din materiale

compozite cu densități mai mici ca ale lemnului masiv;

800-1325 Hz), în care se atinge pragul de 0.16;
 se constată o tendință clară privind superioritatea capacității de

absorbție fonică pentru cele 3 structuri, valorile depinzând de domeniul de
frecvență;
 la frecvențe între 700-800 Hz, structurile MPLF se comportă cel mai

bine, absorbind undele sonore;
83
3.4.1. CONCLUZII ÎN URMA DETERMINĂRII COEFICIENTULUI DE
ABSORBȚIE FONICĂ, A STRUCTURILOR INOVATIVE REALIZATE
DIN LEMN MASIV ȘI PANOURI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN,
PRIN METODA TUBULUI KUNDT
Fig. 1.71.
Sursa: Gurău (2016)
Principiul absorbției sunetului este laborios. Astfel, există diferite tipuri de

materiale de absorbție a sunetului, care includ absorbante poroase,
rezonatorul Helmholtz, membrane absorbante și panouri absorbante
perforate.
Atunci când un sunet ajunge pe un material acustic, energia este absorbită

și reflectată, în funcție de performanța de absorbție a sunetului de către
material. Dacă 45% din energia incidentă este absorbită și 55% din energia
incidentă este reflectată, atunci coeficientul de absorbție a sunetului (α) este
de 0,45. – Fig. 1.71.
Coeficientul de absorbție al unui material variază în funcție de frecvență

împreună cu unghiul de la care un sunet sau unda de sunet ajunge pe
material. Într-un câmp de sunet stabilit, într-o cameră, sunetul se deplasează
în toate direcțiile imaginabile.
84
TIPURI DE MATERIALE FONOABSORBANTE
Scopul principal al utilizării unui material fonoabsorbant este de a reduce

nivelul de presiune acustică (NPA) în cadrul spațiilor la un nivel acceptabil.
NPA ridicat ar putea crea disconfort în spațiile închise. Mai mult, materialul
fonoabsorbant este capabil de a preveni reflexia nedorită de pe suprafețe.
Reflexiile nedorite sunt deosebit de dăunătoare pentru inteligibilitatea
vorbirii. Existența ecoului duce la o inteligibilitate săracă.
În cele din urmă, utilizarea de materiale fonoabsorbante într-un spațiu închis

poate controla nivelul de ecou din aceste spații.
Absorbanții poroși sunt orice material cu structură poroasă în care sunetul

se pierde sub formă de căldură. Propagarea sunetului este condiționată de
proprietățile fizice ale unui mediu poros, și anume de porozitate,
tortuozitate, fluxul de rezistivitate, lungime caracteristică vâscoasă și
lungime caracteristică termică.
Grosimea materialului poros trebuie să fie asociată cu lungimea de undă a

sunetului pentru o eficiență la frecvență redusă. Materialele
fonoabsorbante poroase sunt cele mai frecvent utilizate într-un tratament
acustic pentru o cameră închisă.
Aceste materiale ar putea fi din fibră minerală sau celuloză, fiind un

amortizor de sunet bun pentru frecvență înaltă. Amortizoarele tipice
poroase sunt covoare, spume cu celule deschise, perdele, perne, bumbac și
vată minerală.
Porozitatea creată de interstițiile fibrelor poate capta și disipa energia

sunetului.
85
3.5. REZULTATE OBȚINUTE ÎN URMA DETERMINĂRII EMISIEI DE
FORM-ALDEHIDĂ A STRUCTURILOR INOVATIVE REALIZATE DIN
CONCEPTE DE STARE STABILĂ LA DETERMINAREA EMISIEI DE

FORMALDEHIDĂ DIN PLĂCI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN
Datele din literatura tehnică de specialitate au evidențiat faptul că emisia
de formaldehidă din plăci pe bază de lemn este un proces lent.
După fabricație el are loc într-un timp îndelungat, uneori de ordinul anilor,
având la un moment dat tendința de a se menține la o anumită valoare
relativ constantă.
CONCEPTUL DE STARE STABILĂ LA DETERMINAREA EMISIEI DE
FORMALDEHIDĂ LA PLĂCI COMPOZITE PE BAZĂ DE LEMN PRIN METODA
CAMEREI
Determinarea valorii emisiei de formaldehidă la stare stabilă
Valoarea emisiei de formaldehidă la stare stabilă este statuată pentru prima
dată în calitate de concept în Anexa C din SR EN 717-1:2005, având la bază
următoarele considerații:
 Ca principiu, valoarea emisiei de formaldehidă la stare stabilă se
determină prin calcul, folosind în acest caz funcția teoretică de tipul:
C = A / (1+ B *tD)
în care:
- C - emisia teoretică (calculată) de formaldehidă din cameră, în
mg/m3 aer;
- t – timpul, în ore;
- A, B și D – constante pozitive.
 Conform precizărilor din același standard "din experiență se

recomandă ca valoarea lui A să se estimeze egală cu valoarea primei
concentrații de formaldehidă determinată experimental, considerată
majorată cu de la 10% până la 20%, în timp ce valoarea de 0,1 pentru B și 0,5
pentru D sunt în general adecvate";
86
 Ca definiție, conform acestui concept, "starea stabilă a emisiei de
formaldehidă se atinge când într-o perioadă de încercare de 4 zile,
descreșterea curbei de concentrație calculată este mai mică sau egală cu 5%.
Dacă această condiție nu se atinge după 10 zile încercarea se continuă. Dacă
aceasta nu se atinge după 28 de zile (672 h), valoarea calculată prin funcția
de putere mai sus menționată pentru cea de a 28-a zi de încercare se
definește ca valoarea emisiei în stare stabilă."
 Valoarea emisiei de formaldehidă la stare stabilă se obține utilizând

metodologia specifică pentru determinarea emisiei de formaldehidă prin
metoda camerei descrisă la punctul 9 din SR EN 717-1:2005. În acest scop se
strâng datele practice de emisie referitoare la cameră timp de cel puțin 10
zile, de preferat 14 valori repartizate uniform în timp. Conform prevederilor
aceluiași standard este necesar să se măsoare practic concentrația de
aldehidă formică din cameră de minimum 2 ori pe zi timp de cel puțin 7 zile
dar nu neapărat consecutive.
Se reprezintă grafic evoluția în timp a acesteia pe parcursul celor 28 de zile,

determinând apoi prin calcul cu funcția teoretică, valorile teoretice ale
concentrației de formaldehidă, care furnizează cea mai bună reprezentare a
datelor.
VERIFICAREA STĂRII STABILE A EMISIEI DE FORMALDEHIDĂ
Verificarea stării stabile a emisiei de formaldehidă la plăci pe bază de lemn

se realizează tot conform prevederilor SR EN 717-1:2005 utilizând inecuația
următoare, care trebuie evaluată în manieră recursivă:
[(Ct- Ct+96) / Ct+96] ≤ δ

în care:
- Ct, Ct+96 – concentrațiile de aldehidă formică calculate pornind de la
funcția teoretică de putere la intervale de timp t și t+96 (adică 4 zile mai
târziu);
- t - 0,24,48,72,96,120,144,168,192, s.a.m.d. durate, respectiv

intervale de timp, în ore; δ - descreșterea acceptabilă a concentrației
teoretice de formaldehidă în 4 zile.
87
În acest standard valoarea lui δ este stabilită la 0,05 (5%), starea stabilă
atingându-se la prima valoare a lui t, care satisface inecuația de mai sus,
adică momentul în care concentrațiile Ct și Ct+96 pot fi considerate ca relativ
constante.
În Fig. 1.72. este reprodusă, spre exemplificare, din SR EN 717-1:2005 cea

mai bună reprezentare a datelor concentrației teoretice de aldehidă formică
pentru o încercare la plăci din fibre de lemn cu densitate medie (MDF) într-
o cameră mare de încercare cu un volum de 12 m³ .
Fig. 1.72. Cea mai bună reprezentare a datelor concentrației teoretice

de aldehidă formică pentru o încercare la plăci din fibre de lemn cu
densitate medie (MDF) într-o cameră mare de încercare.(Y(C)-
concentrația teoretică de aldehidă formică, în mg/m3 ; X(t)- timpul, în
ore;)
88
3.5.1. CONCLUZII ÎN URMA DETERMINĂRII EMISIEI DE
FORMALDEHIDĂ A STRUCTURILOR INOVATIVE REALIZATE DIN
În urma desfășurării experimentale de laborator, prin testarea structurilor

inovative realizate din lemn masiv și plăci compozite pe bază de lemn s-au
constatat următoarele aspecte:
 emisia de formaldehidă este sub nivelul minim de toxicitate admis
pentru utilizarea acestor structuri în domeniul construcțiilor;
 utilizarea adezivilor polivinilici pentru încleierea structurilor inovative

din lemn masiv și plăci compozite pe bază de lemn fac ca emisia de
formaldehidă a acestor structuri să fie minimă și doar de la adezivii care au
fost folosiți la realizarea plăcilor compozite;
 valorile minime obținute ale emisiei de aldehidă formică ne indică

faptul că putem utiliza aceste structuri inovative și în spații interioare, fără a
pune în pericol sănătatea locatarilor.
3.6. ASPECTE ECONOMICE

Prezenta metodă de realizare a unor structuri inovative realizate din lemn
masiv și panouri compozite pe bază de lemn are la bază procesul tehnologic
de obținere a unor panouri realizate din lamele de lemn cu straturi
intermediare din panouri compozite pe bază de lemn tip OSB, Placaj, MDF,
încleiate cu adezivi polivinilici structurali tip D4.
Avantajul acestei metode pe lângă faptul că oferă o încleiere ecologică, care

nu va emite formaldehidă în mediul în care se vor utiliza, este acela că
utilizarea unor straturi intermediere ca miezuri, din panouri compozite pe
bază de lemn, tip OSB, Placaj , MDF, fac ca aceste structuri să aibă calități
superioare celor clasice realizate din lamele dispuse ortogonal din lemn
masiv.
În continuare vom prezenta aspectele economice referitoare la costurile de

achiziție și de fabricație a structurilor inovative realizate din lemn masiv și
panouri compozite pe bază de lemn.
89
Fig.1.73. Prețul de piață al adezivului polivinilic clasa de rezistență D4
Sursa: www.bizoo.ro
În Fig. 1.73. se observă prețul de piață al adezivului polivinilic clasa D4.
Produsul se livrează la pachet de 5 bucăți și suprafața acoperită cu un

pachet este de 2.90 mp.
Fig. 1.74.
Sursa : www.dedeman.ro
În Fig. 1.74. se observă prețul de piață al cherestelei de rășinoase specia Pin.
90
Fig.1.75. Prețul de piață al plăcilor de OSB 3
Sursa: www.mathaus.ro
În Fig. 1.75. se observă prețul de piață al plăcilor compozite pe bază de lemn

tip OSB.
Fig. 1.76. Prețul de piață al plăcilor de MDF

Sursa: www.mathaus.ro
În Fig. 1.76. se observă prețul de piață al plăcilor compozite pe bază de lemn

tip MDF.
91
Fig. 1.77.
Sursa: www.bizoo.ro
În Fig. 1.77. se observă prețul de piață al plăcilor de placaj realizate din

specia fag.
Utilizarea plăcilor compozite pe bază de lemn pentru realizarea structurilor

inovative tip CLT în domeniul ingineriei lemnului este un fapt nou, iar
calitățile pe care le conferă materialele compozite lignocelulozice acestor
structuri inovative, reprezintă un real ”atu” față de materialele clasice de
realizare a structurilor din lamele de lemn masiv.
Capitolul 4. CONCLUZII
Prin desfășurarea studiului documentar și realizarea lucrărilor

experimentale de laborator pentru obținerea și testarea structurilor
inovative pe bază de lemn și panouri compozite pe bază de lemn putem
enunța următoarele concluzii :
 Structurile inovative din lemn masiv și panouri compozite pe bază de
lemn sunt produse tehnologice inginerești care pot concura cu succes cu
produse care au destinație similară dar sunt realizate din materiale
tradiționale diferite, gen beton sau metal;
92
 Utilizarea adezivilor polivinilici structurali, clasa D4 fac ca domeniul de
utilizare a structurilor inovative realizate din lemn masiv și panouri
compozite pe bază de lemn să poată fi utilizate atât în mediul exterior
cât și interior, emisia de aldehidă formică nemaifiind un impediment
major în utilizarea acestora;
 Înlocuirea straturilor intermediare dispuse ortogonal a structurilor

tradiționale tip CLT cu panouri compozite pe bază de lemn gen OSB,
Placaj, MDF, fac ca proprietățile fizico-mecanice esențiale ale acestora
să fie situate în câmpul de utilizare al structurilor tradiționale realizate
din lamele de lemn masiv;
 Proprietățile acustice, respectiv de izolare fonică a structurilor inovative

realizate din lemn masiv și panouri compozite pe bază de lemn sunt
superioare structurilor tradiționale realizate din lamele de lemn masiv.
Astfel că cele mai bune rezultate s-au obținut la structurile inovative
realizate din lemn masiv și panouri compozite din placaj de fag;
 Proprietățile de transfer termic, respectiv de izolare termică a

structurilor inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite pe
bază de lemn sunt superioare structurilor tradiționale realizate din
lamele de lemn masiv. Astfel că cele mai bune rezultate s-au obținut la
structurile inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite din
MDF;
 Din punct de vedere al costurilor manoperei de fabricație, putem afirma

că acestea sunt mai reduse decât în cazul structurilor tradiționale
realizate din lamele de lemn masiv. Acest avantaj economic
compensându-se cu prețul mai ridicat al panourilor compozite pe bază
de lemn necesare realizării structurilor inovative;
 Domeniul de utilizare al structurilor inovative realizate din lemn masiv și

panouri compozite pe bază de lemn este cel al construcțiilor.
Proprietățile lor fizico-mecanice de rezistență la compresiune fac din
aceste structuri veritabile elemente de realizare a pereților portanți, iar
calitățile lor de izolare fonică și termică le conferă un plus de valoare față
de structurile tradiționale tip CLT.
93
94
BIBLIOGRAFIE
1. Aurel Lunguleasa, 2012, Compozite obținute prin stratificare, Editura

Universității Transilvania din Brașov
2. ESB, Nantes –France, 2016,Testing Panels Products
3. Gurău, L., 2010, Curs , Universitatea Transilvania din Brașov
4. Heiko Thoemen,Mark Irle,Milan Sernek, 2010, Wood-Based Panels
An Introduction for Specialists,Edited by Brunel University Press
5. John A. Youngquist, 2011. Wood-based Composites and Panel
Products, Chapter 10
6. Octavia Zeleniuc, 2016, Materiale Utilizate în industria lemnului, Curs
și Îndrumar de Laborator, Editura Universității Transilvania din Brașov
7. Timar, M., - Wood Chemistryi –Editura Universității Transilvania din
Brașov 2003, pag. 184
8. Timar, M.,-Wood Adhesives- Editura Universității Transilvania din
Brașov 2006, 203 pag
95
RESURSE INTERNET
1. www.wikipedia.com
2. www.sciencedirect.com
3. www.springer.com
4. www.ecoledubois.france
5. http://woodbeamspikakugi.blogspot.com/2017/02/composite-
wood-beams.html
6. http://www.woodaware.info/fire_frame/roof/lumber/specific/psl_r
idge_beam.html
7. https://www.google.com/search?q=construction+haute+par+CLT&s
ource=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiiw_XjlInjAhUKAxAIHX1
DC9wQ_AUIECgB&biw=1280&bih=648#imgdii=Ku_-
F7HF_52boM:&imgrc=lVOX92NLCiJqzM:
MATERIAL DOCUMENTAR
1. SR EN 16351/2015 Structuri din lemn. Lemn laminat cu lamele

ortogonale. Cerințe
2. Declarația de performanță nr. 54/ 21.03.2018
3. Adeziv UF cu întărire la cald/rece marca Jowacoll® 950.50 ; Adeziv
PVAc – monocomponent – marca Jowacoll® 107.20, cu specificațiile
tehnice aferente, conform Fișei Tehnice de Conformitate a
Produsului
96
ISBN 978-973-0-35007-4

Structuri Inovative Din Lemn

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri Inovative Din Lemn

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ec. M. Ing.

Baraboi Dan- Radu

STRUCTURI INOVATIVE REALIZATE DIN

STRUCTURI INOVATIVE REALIZATE DIN

Cartea se adresează studenților masteranzi ai Facultății de Ingineria

Elaborată în concordanță cu programa analitică a disciplinei, luând în

Structurile inovative realizate din lemn masiv și panouri compozite pe

Cartea își propune să pună în evidență un mod ingenios de realizare a

Dezvoltarea oricărei inițiative tehnologice de realizare a unor structuri

„Lemnul m-a învățat să

Hermann Kaufmann, arhitect

Prezenta lucrare elaborează atât un studiu documentar, cât și

Fig.1.1. Aplicabilitatea structurilor compozite lignocelulozice cu

De aceea, materialele compozite actuale mai poartă denumirea de nano-

Există și materiale compozite realizate prin stratificare, amestec și

Din acest punct de vedere, materialele compozite se clasifică în materiale

Compozitele sunt realizate din doi constituenți principali:

Materialele compozite trebuie să se realizeze în forme specifice de

Se poate obține o varietate de forme în funcție de cerințele practice,

La celălalt capăt, cantități reduse de compozite vor însemna cheltuieli de

1 A. Lunguleasa, 2016, Compozite obținute prin stratificare, Note de curs, Facultatea de

 instabilitate dimensională, respectiv schimbarea dimensiunilor odată

 procesare complicată, printr-o mulțime de operații de croire,

 prezintă o mulțime de defecte naturale care trebuie eliminate la

 fiabilitate redusă, respectiv își pierde proprietățile în timp;

 biodegradabilitate ridicată, mai ales când se folosește în medii cu

Avantajele principale ale compozitelor lemnoase pot fi sintetizate în

 folosesc materiale lemnoase de calitate inferioară și specii lemnoase

 au suprafețe mari, continue, cu grosime uniformă și rugozitate

 se pot turna sau mula în forme complexe, în funcție de nevoile de

 prezintă o izotropie controlată (omogenitate ori pe una ori mai multe

 se diminuează efectul defectelor naturale ale lemnului din care au

Clasificarea materialelor compozite se face după mai multe criterii.

Un prim criteriu, așa cum a fost amintit în partea introductivă, este

 clasice (placaje, placi din așchii, plăci din fibre etc) și

 moderne (lemn -mase plastice, OSB, Parallam etc).

După natura și raportul materialului de ranforsare și al matricei avem

După rolul funcțional al compozitelor, acestea se clasifică în compozite:

După forma și dimensiunile ingredienților din matrice, compozitele pot fi:

După modul de realizare, compozitele pot fi obținute prin:

După forma ingredienților constitutivi, într-un sens mai larg, materialele

Aceste fibre au o rezistență la tracțiune cu mult mai mare decât cea a

B. Materiale compozite stratificate constituite din două sau mai multe

C. Materiale compozite aglomerate sunt obținute prin aglomerare si

 din așchii de lemn,

D. Materiale compozite mulate, cu forme complexe, obținute prin

1.2.1. CLT – CROSS LAMINATED TIMBER

Fig. 1.3.- CLT( Cross Laminated Timber)

Fig. 1.4. -Utilizare CLT

Câteva caracteristici principale ale CLT-ului:

 Nu există până la această oră un clasament mecanic al CLT-ului;

 Utilizări primordiale pentru pereți, planșee, acoperișuri;

 Bună rezistență la foc;

 Ușurință deosebită de lucru, șantiere de scurtă durată;

 Comportament deosebit de bun al rezistenței la foc;

 Comportament deosebit de bun al rezistenței la seism;

 Posibilitatea utilizării pentru imobile de mare înălțime.

În Fig.1.5. putem observa un bun comportament al rezistenței la foc al CLT-

Această caracteristică a CLT-ului îl face un redutabil material de construcții

Fig. 1.5. – Test experimental de rezistență la foc al CLT

În Fig.1.6. este reprezentată rezistența la încovoiere a panourilor de CLT în

Fig. 1.6.- Rezistența la încovoiere în caz de incendiu a panourilor de CLT

Clasamentul lamelelor de lemn din care se realizează CLT-ul trebuie să fie

1.2.1.2. REZISTENȚA MECANICĂ A CLT-ULUI