Ghid Ads D. Dumitras

Educaţie prin Incluziune
Proiect de mobilitate Erasmus+ 2018-1-RO01-KA104-047692
Daniela Mihaela Dumitraş
Educaţie pentru succes:

Ştiinţe aplicate
Auxiliar curricular
Editura ALTFEL
Iaşi, 2020
1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DUMITRAŞ, DANIELA MIHAELA
Educaţie pentru succes - Ştiinţe aplicate: auxiliar curricular / Daniela
Mihaela Dumitraş. - Iaşi: Altfel, 2020
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-9675-17-5
37
5
© Editura ALTFEL, 2020

ISBN: 978-606-9675-17-5
Material realizat în cadrul Proiectului de Mobilitate Erasmus+, Acţiunea Cheie 1 —Educaţia adulţilor
E ducaţie p rin Incluziune, cod de referinţă 2018-1-RO01-KA104-047692
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Uniunii Europene, prin programul Erasmus+.
Sprijinul Comisiei Europene pentru publicarea acestui material nu constituie o asumare a conţinutului,
care reflectă numai punctul de vedere al autorului. Comisia nu poate fi considerată responsabilă pentru
eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine materialul.
2
Cu p r i n s
Prezentarea proiectului de m o bilitate ................................................................................ 5

1. EDUCAŢIA
> INCLUZIVĂ..................................................................................................................................................... 9
1.1. educaţia incluzivă - o provocare pentru schimbarea atitudinilor , a
MENTALITĂŢILOR, A POLITICILOR ŞI PRACTICILOR DE EXCLUDERE ŞI SEGREGARE........................ 9
1.2. Educaţia adulţilor de tip „A D oua Şansă ” - educaţie incluzivă ...................................... 11

2. Resurse educaţionale , privind strategiile didactice utilizate în vederea
ÎMBUNĂTĂŢIRII rezultatelor învăţării şi a intregrării persoanelor provenite
din grupuri dezavantajate , în aria curriculară ştiinţe aplicate ......................... 14
2.1. D imitra - un model de organizaţie educaţională pentru adulţi .................................... 14
2.2. M odelul samr - integrarea tic prin implicarea cursantului în învăţare .................... 15
2.3. utilizarea experimentului de laborator / outdoor / în sala de clasă - umanizarea
ştiinţelor aplicate ......................................................................................................................... 24
2.3.1. Experimentul ca modalitate de antrenare în procesul educativ............................................................ 24

2.3.2. Reguli pentru siguranţ ă s i acordarea primului ajutor............................................................................24
2.3.3. Superexperimente ş tiinţ ifice explicate...................................................................................................26
3. Bibliografie ................................................................................................................................. 56
3
4
PREZENTAREA PROIECTULUI DE MOBILITATE
8 CARACTERISTICI IMPORTANTE ALE CURSANŢILOR 5

ADULŢI 5
Adulţii sunt caracterizaţi de maturitate, încredere în sine, autonomie, luarea de decizii solide şi
sunt, în general, mai practici, multi-tasking, cu experienţă şi mai puţin deschişi şi receptivi la schimbare.
Toate aceste trăsături le afectează motivaţia, precum şi capacitatea de a învăţa. Să vedem, aşadar,
caracteristicile cognitive şi sociale ale cursanţilor adulţi şi ce trebuie să ştie designerii de instruire pentru
a crea conţinutul şi structura corectă a cursului şi să-şi ajusteze atitudinea.
Trăsăturile cursanţilor adulţi
1. Autodirecţionarea
Adulţii simt nevoia să îşi asume responsabilitatea pentru viaţa şi deciziile lor, iar acesta este
motivul pentru care este important pentru ei să deţină controlul asupra învăţării lor. Prin urmare,
autoevaluarea, relaţia de la egal la egal cu instructorul, opţiuni multiple şi suportul iniţial, dar totuşi
subtil, sunt toate imperative.
2. Practic şi orientat spre rezultate
Studenţii adulţi au nevoie de informaţii care pot fi aplicate imediat nevoilor lor profesionale şi,
în general, preferă cunoştinţe practice care le vor îmbunătăţi abilităţile, le vor facilita munca şi le vor
creşte încrederea. Acesta este motivul pentru care este important să creăm un curs care să le acopere
nevoile individuale şi să aibă un conţinut mai utilitar.
3. Mai puţin deschis
Şi, prin urmare, mai rezistent la schimbări. Maturitatea şi experienţele profunde de viaţă duc de
obicei la rigiditate, care este inamicul învăţării. Astfel, designerii de instruire trebuie să ofere „de ce” în
spatele schimbării, concepte noi care pot fi legate de cele deja consacrate şi să promoveze nevoia de a
explora.
4. Învăţare mai lentă, dar mai multe cunoştinţe integrative
îmbătrânirea afectează învăţarea. Adulţii tind să înveţe mai puţin cu vârsta. Cu toate acestea,
profunzimea învăţării tinde să crească în timp, navigând cunoştinţele şi abilităţile până la niveluri
personale fără precedent.
5. Folosiţi experienţa personală ca resursă
Adulţii au trăit mai mult, au văzut şi au făcut mai mult, au tendinţa de a-şi lega experienţele din
trecut cu orice nou şi de a valida concepte noi bazate pe învăţarea anterioară. Acesta este motivul
pentru care este crucial să formăm o clasă cu adulţi care au niveluri similare de experienţă de viaţă, să
încurajeze discuţiile şi împărtăşirea şi, în general, să creezi o comunitate de învăţare formată din
oameni care pot interacţiona profund.
6. Motivaţia
Învăţarea la vârsta adultă este de obicei voluntară. Astfel, este o alegere personală să urmezi
şcoala, pentru a îmbunătăţi abilităţile de serviciu şi a obţine o creştere profesională. Această motivaţie
este forţa motrice a învăţării şi acesta este motivul pentru care este esenţial să apelezi la un impuls
intrinsec al unui elev cu materialul adecvat care provoacă gândirea care va pune la îndoială
înţelepciunea convenţională şi îi va stimula mintea.
7. Responsabilităţi pe mai multe niveluri
Elevii adulţi au multe de jonglat; familia, prietenii, munca şi nevoia de timp personal de calitate.
Acesta este motivul pentru care este mai dificil pentru un adult să facă loc învăţării, în timp ce este
absolut crucial să acorde prioritate. Dacă viaţa lui este deja solicitantă, rezultatul învăţării va fi
compromis. Luând în considerare acest lucru, un proiectant de instruire trebuie să creeze un program
flexibil, să se adapteze programelor ocupate şi să accepte faptul că obligaţiile personale ar putea
împiedica procesul de învăţare.
8. Aşteptări ridicate
5
Elevii adulţi au aşteptări ridicate. Vor să fie învăţaţi despre lucruri care vor fi utile muncii lor, se
aşteaptă să aibă rezultate imediate, să caute un curs care să le merite timpul şi să nu fie o pierdere de
timp sau de bani. Acesta este motivul pentru care este important să creăm un curs care să le
maximizeze avantajele, să răspundă nevoilor lor individuale şi să abordeze toate provocările de
învăţare.
17 SFATURI PENTRU MOTIVAREA CURSANŢILOR ADULŢI

Introducerea tehnologiei de învăţare şi schimbarea locului de muncă a crescut recent
importanţa învăţării adulţilor. Cu toate acestea, apare problema motivării cursanţilor adulţi. Există
câteva lucruri care stau în calea motivării adulţilor pentru a începe să înveţe.
Cum să motivaţi elevii adulţi
Adulţii, spre deosebire de copii, adolescenţi şi studenţi, în cele mai multe cazuri, au multe
lucruri în minte, iar cursul tău de e-learning este probabil ultimul dintre ei. In plus, elevii dvs. adulţi nu
văd recompensele eforturilor depuse de îndată ce s-ar aştepta, iar oferirea de bomboane nu
funcţionează aşa cum funcţionează cu copiii. De asemenea, obiceiurile academice, pe care le aveau
cândva, sunt de asemenea uitate de mult. Cel mai puţin, dar nu ultimul, mulţi dintre cursanţi sunt
adesea nevoiţi să urmeze cursul dvs. de e-learning pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile, a-şi menţine locul
de muncă, a obţine un loc de muncă sau a continua cu planurile lor de carieră. Toate acestea fac dificilă
motivarea cursanţilor şi transformarea acestora în participanţi activi.
Iată 17 sfaturi pentru a motiva elevii adulţi pe care aţi putea încerca.
1. Creaţi experienţe de învăţare utile şi relevante pe baza grupului de vârstă şi a intereselor
cursanţilor
Accentuează cunoştinţele practice. Este important să proiectăm un curs care să ofere relevanţă
imediată. Materiale de învăţare care pot fi puse în practică. Elevii adulţi apreciază mai multe cunoştinţe
practice, mai degrabă decât fapte şi teorii străine.
2. Facilitarea explorării
Chiar dacă copiii sunt renumiţi pentru natura lor exploratorie şi curiozitatea lor, elevii adulţi, de
asemenea, le place să profite ocazia de a construi cunoştinţe într-un mod care este semnificativ pentru
ei. Din acest motiv, ar trebui să aveţi la dispoziţie tot felul de materiale, referinţe, infografii,
videoclipuri scurte, prelegeri, podcast-uri şi resurse gratuite. Intr-un astfel de mediu de învăţare perfect,
elevii au mai multe şanse să se inspire sau să găsească ceva care îi face să îşi dorească să înveţe mai
mult.
3. Construiţi o comunitate şi integraţi social media
Reţineţi că site-urile de socializare sunt un instrument puternic pentru colaborare, comentarii şi
partajare. Puteţi facilita discuţiile de grup şi comunităţile. Oamenii vor începe rapid să facă schimb de
cunoştinţe şi se vor distra, de asemenea, social media este distractiv!
4. O voce din spatele videoclipului nu este suficientă
Adăugaţi o notă personală. Cursul tău trebuie să aibă o faţă. Pune-te la dispoziţia oamenilor,
invită experţi în materie, autori, profesori şi alţi specialişti în discuţii online live şi sesiuni de întrebări şi
răspunsuri.
5. Provocare prin jocuri
Vedeţi diferite exerciţii de rezolvare a problemelor şi studii de caz. Faceţi-i cursanţilor să caute
şi să găsească soluţii.
6. Folosiţi umorul
Umorul ar funcţiona grozav chiar şi cu cei mai demotivaţi cursanţi de pe parcursul tău. Când
studenţii tăi ştiu că eşti amuzant, ei îţi vor asculta cu atenţie materialul, pentru că nu vor dori să-ţi
lipsească simţul umorului tău. Nu poţi pierde niciodată cu asta.
7. Informaţii segmentate
Ciocnirea este esenţială, deoarece ajută oamenii să-şi amintească şi să asimileze informaţiile.
Biţii mici sunt mai uşor de procesat.
6
8. Adăugaţi suspansul
Nu da tot ce este despre cursul tău la început. Da, aveţi nevoie de o imagine de ansamblu, dar
păstraţi câteva puncte interesante până când este timpul potrivit. Nimănui nu-i place să citească o carte
dacă ştie ce urmează să se întâmple.
9. Adaptaţi interesele individuale şi obiectivele de carieră
Împuterniciţi cursanţii să lucreze la aceste obiective şi să individualizeze pregătirea pentru a se
potrivi nevoilor lor.
10. Stimulează-ţi elevii
Încurajaţi-i să gândească fie oferindu-le teasere cerebrale, fie punând întrebări provocatoare de
gândire.
11. Lasă învăţarea să se producă prin greşeli
Conform unui proverb german „vei deveni inteligent prin greşelile tale”. Aţi auzit faimoasa
expresie: „Practica te face perfect”?
12. Faceţi-l convingător din punct de vedere vizual
Ştiaţi că 83% din învăţare are loc vizual?
13. Acţionează emoţional
Dacă nu sunteţi inspirat, dacă materialele dvs. nu sunt interesante, cum vă veţi motiva elevii?
Fă-i şi tu implicat emoţional - vino cu declaraţii controversate, apasă pe amintiri, adaugă poveşti din
viaţa reală.
14. Obţineţi exemple despre locul lor de muncă
Este posibil ca elevii dvs. să nu-şi amintească întotdeauna să asocieze ceea ce se învaţă cu
aplicaţia sa la locul de muncă. Uneori, ar putea avea nevoie de mementouri şi de un indiciu care să îi
ajute să facă acea conexiune.
15. Fii respectuos cu ei
16. Cereţi feedback
Este motivant să ştii că opinia ta contribuie la curs.
17. Prezentaţi avantajele realizării cursului
Nu ştiu de ce nu am început cu acesta. Uneori, conturarea beneficiilor este tot ce este nevoie.
Care este definiţia consilierii în carieră?

https://www.cleverism.com/career-counseling-can-use-career-progression/
Intervievarea motivaţională şi ocuparea forţei de muncă

https://www.youtube.com/watch?v=A-3wZrLkZpE
Cele 7 obiceiuri ale oamenilor extrem de eficienţi de Stephen Covey - Recenzie de carte
animată
https://www.youtube.com/watch?v=ktlTxC4QG8g
Competenţe cheie de învăţare continuă

https://www.youtube.com/watch?v=RD-elxXm1lw
7
DANIELA DUMITRAŞ, PROFESOR D E CH IM IE ŞI F IZ IC Ă /

S T IIN Ţ E / D IRIGINTE
“Există un singurf e l de a înţelege oamenii, anume de a nu ne grăbi să-ijudecăm, ci de a trăi în preajma lor, de a-i lăsa
să se explice, să se dezvăluie zi de f , să se zugrăvească ei înşişi în ei...”
(Charles Augustin Saine —Beune)
8
1 . EDUCAŢIA
9 INCLUZIVĂ
1 .1 . EDUCAŢIA INCLUZIVĂ- O PROVOCARE PENTRU SCHIMBAREA
ATITUDINILOR, A MENTALITĂŢILOR, A POLITICILOR ŞI PRACTICILOR
DE EXCLUDERE ŞI SEGREGARE
E ducaţia in clu zivăînseamnă faptul că toţi copiii au acces la educaţie de calitate într-un mediu
incluziv. Cele trei componente ale acestei definiţii pot fi înţelese după cum urmează:
1. Toţi copiii - “copii cu dizabilităţi, copii supradotaţi, copii fără adăpost, copii din zone izolate sau
aparţinând unor grupuri nomade, copii aparţinând unor minorităţi lingvistice, etnice sau culturale, copii
cu HIV sau aparţinând oricăror altor grupuri vulnerabile” —Declaraţia de la Salamanca (1994).
2. Educaţia de calitate este definită ca fiind crearea de oportunităţi reale de obţinere a succesului în
experienţa de învăţare. Cu alte cuvinte, calitatea educaţiei nu se măsoară în termeni de performanţă,
promovabilitate, infrastructură, tehnologie şi confort, ci în capacitatea sistemului, a şcolii şi a dascălului
de a crea oportunităţi de învăţare pentru orice copil/elev.
3. Mediul incluziv înseamnă acel mediu în care sunt bineveniţi, protejaţi şi educaţi TOŢI copiii,
indiferent de gen, caracteristici fizice, intelectuale, economice, lingvistice sau alte caracteristici
(UNESCO).
Rezumând, incluziunea în educaţie înseamnă:
-Respect pentru diversitate,
-Beneficii pentru toţi elevii, nu orientarea doar către cei excluşi,
-Asigurarea accesului egal la educaţie sau stablirea unor măsuri pentru anumiţi copii fără ca
aceştia să fie separaţi sau excluşi.
Imagine Curs Introductiv de Educaţ ie

Incluzivă, Centrul European pentru Drepturile
Copiilor cu Dizabilităţ i, Autor: M. M. Turza,
Bucureş ti, 2017, www.educaţ ieincluzivă.info ”
Ce NU înseamnă, totuşi, incluziunea în educaţie:

- Doar răspunsul la nevoile anumitor copii, ci o îmbunătăţire a calităţii educaţiei pentru toţi,
- Măsuri în şcolile speciale, ci suport pentru elevi în şcolile de masă,
- Doar răspunsul la nevoile copiilor cu dizabilităţi,
- Satisfacerea nevoilor unui copil/elev în detrimentul altuia.
Cu alte cuvinte educaţia incluzivă este un proces prin care răspundem diversităţii nevoilor
copiilor prin creşterea gradului de participare la învăţare şi reducerea excluziunii. Aceasta presupune o
serie de schimbări de substanţă din perspectiva conţinutului educaţional, a abordării didactico-
pedagogice, a structurii sistemului de educatie şi a strategiilor educaţionale.
Cu toate că termenii de incluziune şi integrare sunt adesea utilizaţi cu acelaşi sens, de fapt aceştia
se referă la practici distincte.
9
Incluziunea implică sprijinul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale prin obiective individuale
de învăţare, acomodări şi modificări astfel încât aceştia să poată accesa curriculumul de învăţământ
general (în clasa de învăţământ de masă) şi să poată fi creditaţi cu expectanţe de învăţare reale.
Există beneficii pentru:
- elevii cu cerinţ e educaţ ionale speciale: performanţă academică îmbunătăţită , mai mult timp petrecut
în contact cu curriculumul general, îmbunătăţirea stimei de sine şi a comportamentului social ,
dezvoltarea prieteniei între studenţi cu şi fără dizabilităţi, care conduc la oportunităţi de relaţionare şi
îmbunătăţirea stimei de sine
- elevii tipici: performanţă academic şi comportament social îmbunătăţite, dezvoltarea
capacităţilor academice şi creşterea intervalului de timp în care elevul este angajat în studiu datorită
practicilor de instruire (de exemplu, instruire diferenţiată, îndrumare elev-elev), conştientizarea nevoilor
celorlalţi şi dezvoltarea abilităţilor necesare pentru a răspunde acestor nevoi , creşterea capacităţii de
înţelegere şi răbdare cu elevii care învaţă în ritmuri diferite
- profesori: creşterea cunoştinţelor şi competenţelor profesionale ale profesorilor cu privire la
gestionarea elevilor cu dizabilităţi, creşterea colaborării dintre personalul şcolii, care conduce la crearea
unei atmosfere de colaborare şi mai puţin de competiţie
- părin ţ i şi comunitate: o mai mare acceptare a elevilor cu dizabilităţi de către ceii fără dizabilităţi
şi părinţii lor, sprijin sporit (de exemplu cu resurse logistice, finaciare, servicii de voluntariat) în procesul
de incluziune prin implicarea actorilor locali publici şi privaţi
Principiile incluziunii sunt:

O P rin cip iu l drep tu rilor egale pentru o dezvoltare conform potenţialului propriu
O P rin cip iu l u n icităţii caracteristicilor, intereselor, abilităţilor, motivaţiei şi nevoilor de învăţare
O P rin cip iu l diversităţii, al respectării abaterii de la standerdele normale
O P rin cip iu l accesului ş i p a rticip ării tuturor conform abilităţilor şi nivelului de dezvoltare.
Abordarea în şcoala tradiţională Abordarea în şcoala incluzivă
Prioritatea o constituie”elevii buni” Toţi elevii sunt consideraţi la fel de importanţi;

Colaborează cu părinţii şi cu comunitatea pentru a
îmbunătăţi frecvenţa şi a reduce abandonul.
Dacă un elev se confruntă cu bariere în învăţare Creează un mediu afectiv pozitiv în care elevii au
deoarece părinţii săi nu au urmat o şcoală şi îl încredere în profesorii lor şi care se adaptează la
încurajează să lipsească de la şcoală, nu poate nevoile elevilor.
face faţă curriculumului, este paralizat de emoţii
sau înfruntă alte situatii....este problema
elevului.
Şcolile sunt judecate după rezultatele obţinute Şcolile sunt judecate după progresul înregistrat de
de cei mai buni elevi (de exemplu la olimpiade, toţi elevii.
concursuri...etc.)
Cei mai buni profesori instruiesc cei mai buni Cei mai buni profesori sunt aceia care pot obţine
elevi. progres cu toţi elevii.
10
Atitudini şi comportamente combătute în şcoala incluzivă

O Etichetarea —esenţializarea subiectivă a caracteristicilor persoanei, de obicei negative;
O Prejudecăţile - opinii , idei preconcepute, adesea nefavorabile;
O Stereotipurile —justificări ale atitudinilor şi comportamentelor faţă de ceilalţi;
O Discriminarea - nedreptăţirea, punerea în acţiune a prejudecăţilor;
O Marginalizarea —desconsiderarea, neglijarea mai mult sau mai puţin voită;
O Segregarea —formă gravă de discriminare, separare fizică.
EDUCAŢIA 5
INCLUZIVĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ
Este o provocare pentru Este mediul în care se învaţă acceptarea diversităţii fizice,
schimbarea atitudinilor, a psihice, economice, sociale, culturale.
mentalităţilor, a politicilor şi Este şcoala care pune accent pe progresul individual şi mai puţin
practicilor de excludere şi pe comparaţiile dintre elevi;
segregare. Este şcoala în care se obişnuieşte învăţarea prin cooperare,
elevii/copiii sunt încurajaţi să se ajute unii pe ceilalţi;
Este şcoala care propune curriculum diferenţiat pentru nevoi
speciale şi grupuri diferite;
Este şcoala în care se folosesc în mod curent resursele
comunităţii, părinţii, pentru a transmite elevilor lecţii pe viu
despre oameni şi culturi diferite.
Criterii folosite pentru formarea grupelor de lucru:

- elevi cu aptitudini diferite
- elevi care se pot susţine reciproc
- elevi care pot îndeplini roluri diferite.
Ca avantaje ale lucrului în echipă se pot menţiona: cultivarea toleranţei, a spiritului de
întrajutorare, a încrederii reciproce, a colaborării, a respectului colegial, a înţelegerii naturii umane.
Intre conceptele de incluziune şi integrare există o diferenţă de nuanţă, primul subsumându-l pe
al doilea. Argumentele care justifică educaţia incluzivă pot fi sintetizate astfel:
- din perspectivă educaţională —în şcolile incluzive toţi copiii învaţă împreună, fiind dezvoltate
modalităţi de predare care să corespundă diferenţelor individuale, pentru ca toţi copiii să aibă de câştigat;
- din perpectivă socială —şcolile incluzive pot schimba atitudinea faţă de DIVERSITATE, prin
faptul că permit tuturor elevilor să înveţe împreună, punând astfel bazele unei societăţi deschise,
democratice şi nondiscriminatorii, care îi încurajează pe oameni să trăiască împreună şi să se respecte
reciproc.
1 .2 . Ed u c a ţ ia a d u lţ ilo r d e t ip „ A Do u a Ş a n s ă ” - e d u c aţ ie in clu zivă
Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 prevede cadrul general de reglementare şi integrare pentru
învăţarea pe tot parcursul vieţii în România.
învăţarea pe tot parcursul vieţii înseamnă toate activităţile de învăţare desfăşurate de fiecare
persoană de-a lungul vieţii în contexte formale, non-formale şi informale, în scopul dobândirii sau
dezvoltării competenţelor dintr-o perspectivă multiplă: personală, civică, socială sau profesională.
Învăţarea pe tot parcursul vieţii include educaţia şi îngrijirea preşcolarilor, educaţia şcolară, învăţământul
11
superior, educaţia adulţilor şi formarea continuă. Principalele obiective ale învăţării pe tot parcursul vieţii
privesc dezvoltarea completă a unei persoane şi dezvoltarea durabilă a societăţii. învăţarea pe tot
parcursul vieţii este axată pe dobândirea şi dezvoltarea competenţelor cheie şi a competenţelor specifice
unui domeniu de activitate sau unei calificări. (https://eacea.ec.europa.eu/national-
policies /eurydice/content/adult-education-and-training-64 ro) .
Educaţia adulţilor cuprinde totalitatea acelor procese care înlocuiesc sau continuă educaţia
iniţială, pentru completarea continuă a cunoştinţelor generale sau de formare profesională (https://e-
calificare.ro/resurse-educatia-adultilor--concept-si-caracteristici).
Nevoia de instruire —spre deosebire de educaţia copiilor se poate spune că educaţia adulţilor are
scopuri uşor diferite. Dacă în cazul copiilor extrem de importantă este achiziţia de cunoştinţe, educaţia
adulţilor cuprinde în mod prioritar, pe lângă achiziţia de cunoştinţe, priceperi sau deprinderi, mai ales
dezvoltarea aptitudinilor, a capacităţii de creativitate, de integrare a noilor cunoştinţe, priceperi şi
deprinderi în ansambluri cognitive utile condiţiilor de muncă.
Capacitatea de învăţare - cercetările asupra învăţării la adult au pornit de la „Curba generală a
capacităţii de învăţare, în raport cu vârsta”, elaborată de psihologul american Edward Thorndike, din
care rezultă o slăbire a capacităţii de învăţare după vârsta de 30 de ani. în ceea ce priveşte volumul
cunoştinţelor cercetările pun în evidenţă o degradare aproape totală, după 5 —6 ani a informaţiilor
asimilate în şcoală dacă acestea nu au fost utilizate în activitatea profesională sau socială.
Disponibilitatea de a învăţ a —nativ adultul nu doreşte să fie educat. El este deja „format”. Oricărei
încercări de continuare a educaţiei îi va opune rezistenţă. Pe de altă parte, adultul este avid de noutăţi şi
de noi informaţii. Fiind o fiinţă inteligentă omul adult, deşi are o primă reacţie de respingere a continuării
educaţiei, întelege importanţa perfecţionării şi va încerca să se autoeduce. în momentul în care acceptă
acest lucru şi face paşi în această direcţie, adultul învaţă cu mult mai multă responsabilitate decât un
copil.
Pentru a fi atractivă educaţia adulţilor trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
- să ofere o a doua şansă de a obţine o calificare;
- să favorizeaze dezvoltarea personalităţii;
- să conducă la creşterea competenţelor profesionale;
- să orienteze adulţii spre rezolvarea problemelor importante şi către noi moduri de soluţionare
a problemelor;
Chiar dacă cei care organizează activităţi de educaţie a adulţilor realizează aceste cerinţe cu
caracter general, cursurile organizate nu au succes dacă nu ţin cont de câteva elemente importante în
procesul învăţării la adult, şi anume:
- cursanţii trebuie să fie respectaţi;
- cursurile trebuie să aibă un pronunţat caracter practic, iar cursanţii trebuie să vadă utilitatea
imediată a cunoştinţelor învăţate;
- trebuie să existe un mediu de învăţare protector;
- adulţii trebuie să fie implicaţi activ în procesul de învăţare.
Ţinând cont de aspectele prezentate, se poate afirma că educaţia adulţilor nu poate fi considerată
un sistem şcolar adiţional şi că aceasta trebuie să se diferenţieze semnificativ de educaţia şcolară. Cei care
doresc să organizeze cursuri dedicate adulţilor trebuie să înţeleagă particularităţile acestui tip de educaţie.
Programul A doua şansă se adresează adolescenţilor, tinerilor, adulţilor, proveniţi din medii sociale
diverse şi cu vârste variate, care nu au urmat sau nu au finalizat învăţământul primar şi gimnazial.
12
Programul oferă acestor categorii de persoane posibilitatea continuării şi finalizării

învăţământului obligatoriu fără a fi nevoite să-şi întrerupă eventualele activităţi profesionale sau familiale
în care sunt angrenate.
Programul A doua şansă este un program flexibil, astfel încât să motiveze cursanţii şi să-i ajute să-
l finalizeze, să ofere mai multă autonomie şcolilor în ceea ce priveşte implementarea lui, dar şi sprijinul
necesar tuturor celor implicaţi, prin programe de formare a personalului didactic şi materiale educaţionale
pentru cursanţi şi pentru cadrele didactice. Prin intermediul programului s-au introdus elemente
inovatoare în procesul educaţional, cum ar fi: curriculumul modular şi sistemul de credite pentru educaţia
de bază, evaluarea, certificarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite anterior de către cursanţi,
asigurarea unui program de pregătire individualizat.
În ceea ce priveşte educaţia adulţilor, fiecare obiectiv trebuie să fie SMART: Specific, Măsurabil,
Adecvat, Realist şi în Timp.
13
2 . R E SU R SE EDUCAŢIONALE, PRIVIND STR ATE G IILE DIDACTICE

UTILIZATE ÎN VED EREA IMBUNĂTĂŢIRII
o REZULTATELOR
ÎNVĂŢĂRII ŞI A IN TREGRĂRII PERSOAN ELO R PROVENITE DIN
GRUPURI D EZAVAN TAJATE, ÎN A R IA C U R R IC U LAR Ă ŞTIINŢE
APLICATE
2 .1 . DIMITRA- UN MODEL DE ORGANIZAŢIE EDUCAŢIONALĂ PENTRU
ADULŢI
DIMITRA (http://www.dimitra.gr) este o organizaţie educaţională autorizată, certificată de
Organizaţia Naţională pentru Certificarea Calificărilor şi Orientare Vocaţională (EOPPEP). DIMITRA
joacă un rol de lider la nivel naţional şi regional şi deţine o experienţă vastă în dezvoltarea metodologiei
şi producerea de soluţii practice care să corespundă nevoilor specifice de dezvoltare profesională şi
profesională. Compania lucrează pentru promovarea dezvoltării culturale, educaţionale şi economice,
prin utilizarea instrumentelor şi metodologiilor inovatoare şi participative.
Organizaţia educaţională DIMITRA deţine o experienţă de douăzeci şi cinci de ani în oferirea
de servicii educaţionale pentru şomeri, angajaţi /
angajaţi independenţi, dar şi grupuri sociale
vulnerabile, prin utilizarea experienţei sale
internaţionale şi a metodologiilor de instruire de Today
ultimă generaţie şi inovaţii tehnologice pentru
împlinirea lor personală, incluziunea socială,
It’s the day ...
cetăţenia activă şi angajabilitatea în societatea •th a t you will leam
noastră bazată pe cunoaştere. Compania este -nething new!
angajată în creşterea şi dezvoltarea comunităţilor şi
a contextelor în care ne desfăşurăm activitatea,
promovând modele de dezvoltare durabilă şi
managementul sustenabilităţii, prin implicarea activă a
oamenilor, societăţii civile, instituţiilor, promovând îmbogăţirea prin diversitate.
În ultimii 25 de ani, DIMITRA a activat constant în organizarea, implementarea şi supravegherea
ştiinţifică a proiectelor în cadrul Fondului social european, Programele de învăţare pe tot parcursul vieţii,
Programele Fondului European de Dezvoltare Regională, Programele Fondurilor Structurale, Erasmus
+ şi alte iniţiative europene. Implementarea
proiectelor are loc la sediul DIMITRA din oraşul
Larissa, precum şi la filialele Atena, Salonic, Trikala
şi Volos. Mai mult, dezvoltând o reţea de asociaţii
şi parteneri colaboratori, compania implementează
cursuri şi proiecte în fiecare regiune greacă, precum
şi în toată Europa.
In cadrul proiectului nostru, în vizită la
Dimitra, directorul adjunct pe proiecte europene
Vaso Anastasopoulou ne-a prezentat unele realizări,
dintre care amintesc proiectul CRAFTS- Supporting
the transition of handicraft teachers and trainers to the Digital Age, subliniind importanţa implicării TIC
în procesul educativ al cursanţilor. Astfel, platforma Kahoot! sau metoda SAMR sunt de actualitate.
14
Moto- ul acestei organizaţii expus chiar la intrarea în sediu este: Astăzi este ziua când vei învăţa
ceva nou!
2 .2 . Mo delul SAMR- in t e g r a r e a TIC prin im p l ic a r e a c u rsa n t u lu i In

ÎNVĂŢARE
Modelul SAMR, dezvoltat de Ruben Puentedura este o referinţă teoretică foarte importantă
pentru profesorii care doresc să se gândească la
integrarea efectivă şi cu adevărat educativă a
tehnologiilor în clasă. Este un model teoretic care
descrie palierele de integrare a tehnologiei în orele
de curs ale elevilor şi un model de referinţă în
materie de integrare a TIC în educaţie.
Modelul SAMR oferă o metodă folosită
pentru a înţelege mai bine modul în care tehnologia
poate avea un impact real asupra predării şi învăţării.
Astfel, acest model ajută profesorul să înţeleagă că
integrarea TIC nu înseamnă să foloseşti tehnologia cu orice preţ, ci implicarea elevului în învăţare.
Prin urmare, tehnologia devine un instrument pentru atingerea acestui obiectiv: învăţarea.
În primul rând, sarcinile/ temele obiş nuite ale cursanţ ilor sunt realizate prin tehnologie.
Exemplu: Elevii sunt invitaţi să scrie un eseu pe tema „Idealurile mele”. Această lucrare este
realizată pe Google Drive, iar profesorul are acces la lucrarea scrisă de către fiecare elev. Elevul trebuie
să facă o înregistrare audio a eseului, adăugând chiar şi muzică. Înregistrarea va fi redată în faţa unui
public real (elevi, profesori, părinţi).
Această activitate produce o schimbare funcţională în grupul de elevi: toţi elevii dobândesc
abilităţi similare de scriere, iar existenţa unui public real determină creşterea interesului personal pentru
calitatea lucrării. Tehnologia este necesară în clasă, deoarece permite evaluarea de către colegi şi profesori,
facilitează rescrierea (corectarea) şi permite chiar înregistrarea audio. Elevii devin din ce în ce mai curioşi
şi pun din ce în ce mai multe întrebări despre procesul de scriere.
De asemenea, tehnologia computerului permite noi sarcini care erau anterior imposibile.
Exemplu: un profesor le cere elevilor să creeze un documentar video, care să răspundă la o
întrebare cheie legată de concepte importante
din clasă. Echipele de elevi au grijă de diferite
aspecte ale problemei şi colaborează pentru a
crea un produs final. Echipele trebuie să
comunice cu surse externe de informaţii, iar
videoclipul va fi postat pe blogul şcolii.
In această etapă, sarcinile şcolare şi
tehnologia obişnuite nu există ca obiectiv, ci ca
un sprijin pentru concentrarea elevului pe
învăţare. Elevii învaţă conţinuturi şi abilităţi
pentru a susţine concepte importante, deoarece
urmăresc provocarea creării unui videoclip de
15
calitate profesională. Colaborarea devine necesară şi tehnologia facilitează comunicarea în cadrul grupului
de elevi.
întrebările şi discuţiile sunt tratate din ce în ce mai "profesionist” de către elevi.
Denumirea modelului provine de la S - Substituire (Tehnologia informatică este utilizată pentru
a îndeplini aceeaşi sarcină ca şi înainte de utilizarea calculatoarelor), A - Adăugare (Tehnologia
informatică oferă un instrument eficient pentru îndeplinirea sarcinilor comune), M - Modificare (Acesta
este primul pas peste linia dintre îmbunătăţirea orelor clasice şi transformarea modului de lucru în clasă),
R - Redefinire (Tehnologia informatică permite noi sarcini care erau de neconceput până acum).
Primele două niveluri sunt denumite Îmbunătăţire, tehnologia ajută la realizarea sarcinilor
tradiţionale. Cu toate acestea, uneori aceste niveluri pot să nu fie necesare atunci când analizăm toate
posibilităţile oferite de tehnologie. Celelalte două niveluri sunt denumite Transformare. Aici se desfăşoară
metamorfoza reală a sălii de clasă, iar tehnologia permite sarcini creative, care sunt foarte diferite de cele
găsite în sălile de clasă tradiţionale.
Technology acts
as a direct tool
Technology acts
as a direct tool
5Hi*
Technology allows
for significant task
Technology allows
for the creation of
substitute, with redesign. new tasks
substitute, with no
functional
functional change.
improvement
coffee latte caramel macchiato pumpkin spice
16
Modelul SAMR oferă instructorilor o reexaminare continuă a practicii pentru a utiliza cât mai
bine tehnologia. Astfel, se oferă patru modalităţi de integrare a tehnologiei cu învăţarea. Tehnologia intră
în lumea elevilor şi instalează obiceiurile de învăţare continuă de-a lungul vieţii.
De exemplu, dacă sarcina de rezolvat este să găsim un loc într-un atlas, atunci, cele patru moduri
de acţiune ne permit următoarele dezvoltări.
Substituire: Utilizăm Google Earth pentru a identifica locaţii. Ca rezultat, tehnologia ne
ajută fără nici o schimbare funcţională.
Adăugare : Utilizăm instrumentele Google Earth pentru a măsura distanţa dintre două locuri.
Rezultat: Tehnologia acţionează ca înlocuire directă a instrumentului, dar cu o îmbunătăţire funcţională.
Modificare: Utilizaţi straturi Google Earth cum ar fi Panoramio sau 360 de oraşe pentru a
identifica locaţii. Rezultat: tehnologia permite o reconfigurare semnificativă a sarcinii.
Redefinire: Creăm un ghid folosind Google Earth şi îl publicăm online. Rezultat: Tehnologia
permite realizarea unor sarcini care anterior erau de neconceput.
Alte exemple de practici SAMR utilizate în lecţia bazată pe tehnologii informatice şi
comunicaţionale este prezentat în continuare:
Substituire
1. Un procesor de text este folosit ca înlocuitor pentru hârtie şi creion.
17
2. Testul este imprimat, rezolvat şi depus spre corectare.

3. Partajarea unui document prin e-mail în locul unei copii tipărite.
4. Lectiile folosind dispozitive mobile sunt folosite pentru a înlocui alte forme de rezumare la
sfârşitul cursului şi înainte de o examinare finală completă.
A dăugare
1. Elevii susţin un test folosind un formular Google în loc să folosească creionul şi hârtia.
2. Utilizarea ortografiei digitale (spelling) pentru a corecta erorile de ortografie.
3. Distribuirea unui fişier prin Dropbox.
4. Utilizarea mesajelor text SMS pentru a ajuta elevii să memoreze informaţii despre o anumită
tematică.
M odificare
18
1. Elevii sunt rugaţi să scrie

un eseu - scenetă în jurul temei
"Crăciunul 2019 ...". Se realizează o
înregistrare audio a eseului împreună
cu o coloană sonoră muzicală
originală. înregistrarea se prezenta la
serbarea de Crăciun.
2. Utilizarea Googledocs
pentru a scrie în colaborare o lucrare
sau pentru a lăsa comentarii unul
pentru celălalt.
3. Distribuirea unui fişier utilizând un sistem de management al învăţării, cum ar fi Moodle sau
Blackboard.
4. Elevii pot lucra în grupuri Facebook pentru a rezolva anumite sarcini.
R edefinire
1. Elevii unei clase sunt rugaţi să creeze un film documentar care răspunde unei întrebări esenţiale
legate de concepte importante.
Grupurile de elevi aleg subiecte
diverse şi colaborează pentru a crea
un produs final. Echipele vor utiliza
surse online pentru informaţii.
2. Scrierea unei postări în
blog pentru a partaja munca cu
lumea şi a adăuga materiale
multimedia.
3. Utilizarea realităţii
îmbogăţite (augmentate) în învăţare.
Modelul pedagogic SAMR a fost dezvoltat pentru a se potrivi cu taxonomia de învăţare a lui
Bloom. Acesta arată ce aplicaţii informatice au potenţialul de a crea oportunităţi de gândire de ordin
superior şi de a atinge, de asemenea,
nivelurile mai ridicate ale rezultatelor.
Scopul pentru profesor,
atunci când proiectează o lecţie este
de a construi o scară simplă SAMR
cuplată cu taxonomia revizuită a lui
Bloom. Pe măsură ce sarcina trece de
la nivelurile inferioare la cele
superioare ale taxonomiei, ea se
deplasează şi de la nivelurile
inferioare la cele superioare ale scării
SAMR.
Sunt prezentate în continuare sugestii de aplicaţii care pot fi folosite pentru fiecare etapă din
modelul SAMR.
19
O prezentare plastică legată de modelul SAMR, în comparaţie cu dezvoltarea gadgeturilor este

menţionată în continuare:
G M E N T A T IO N
Technology acts as a direct tool with a functional

change.
20
Technology allows for the creation of new tasks,

which were inconceivable before now.
In rezumat după cum putem vedea, acest model foloseşte

tehnologia pentru a concentra predarea asupra elevului. Scopul
principal este implicarea elevului în învăţarea sa, astfel încât
progresul său să fie semnificativ. Fiecare etapă poate fi folosită în
elaborarea unui proiect didactic. Reuşita este asigurată doar
împletindu-le armonios, în funcţie de conţinut, grupul ţintă, tipmul
disponibil, etc.
În continuare am
prezentat un model de
21
lecţie aplicând toate etapele SAMR, la disciplina chimie, la lecţia Corelaţia între structura atomică a unui
element şi poziţia acestuia în Sistemul periodic al elementelor:
Un proverb românesc spune: Doar făcând, poţi învăţa! După acest model, am încercat să
realizăm în echipe, cu colegii din catedra de Ştiinţe aplicate câte o schiţă de lecţie, adaptată modelului
SAMR la disciplinele fizică, chimie, biologie şi geografie.
Am avut în vedere aplicaţiile care pot fi folosite pentru modelul SAMR:
22
«
Ţ ( ¿ < ^ Q ,£ c
l r(CUU f
^ tfAjoJyy 9 </j '.ofs**'*/&&/\
' f<uj(ţ_ *££//>
! 6uL^kţa tic ixl* ^ .W /a ut<r

liucioj^, •j tittŞJa/Jcu tjLoryWj -jCicrvsc*,
/u^t*ruiiK ¡J iJ r p J 6—t^M Îj d tff ¿rCmfcrr

eJe hj Ytft- f**)»*4 'ffa'er
- t y f * Ifr®
.-!#C(c*ut (* Jk .G ft ¿ t i /t£ *dr- / 'f * cm,

c
M T**â H* <i luuj^n,
E lrw r t \ . CAiA. OU 'auA&c/*

fJL ‘bfiLcfc f*>
;/ ^ 5 r
23
2 .3 . UTILIZAREA EXPERIMENTULUI DE LABORATOR/ OUTDOOR/ ÎN

SALA DE CLASĂ- UMANIZAREA ŞTIINŢELOR APLICATE
2 .3 .1 . EXPERIMENTUL CA MODALITATE DE ANTRENARE ÎN PROCESUL

EDUCATIV
In condiţiile actuale, şcoala trebuie să-şi extindă scopul şi rolul pentru a putea răspunde unei mai
mari diversităţi a copiilor. Învăţământul, în calitatea sa de prestator de servicii, trebuie să se adapteze
cerinţelor elevilor şi nu invers. Altfel spus, este necesar să se facă trecerea de la integrare la incluziune.
Utilizarea experimentului trezeşte curiozitatea elevilor de toate vârstele pentru fenomenele care
se produc, generând întrebări privind cauzele efectelor produse şi inconştient îi antrenează în procesul
de instruire.
Lucrarea de faţă conţine o serie de experimente distractive, prin modul lor de prezentare, prin
efectul care îl produc, prin curiozitatea de cunoaştere pe care o determină, prin contribuţia pe care o aduc
la formarea priceperilor şi deprinderilor de lucru, prin dezvoltarea gândirii logice.
Chimia, fizica şi biologia sunt ştiinţe experimentale. Pornind de la întrebarea „Cum
funcţionează?”, arătând că ştiinţele sunt interesante şi căexperienţe asociate lor pot fi întâlnite la orice
pas, acest capitol îşi doreşte să stimuleze curiozitatea şi spiritul de investigaţie ale cursanţilor, prin crearea
de conexiuni între noţiunile abstracte şi viaţa reală.
Mesajul Magia este doar ş tiinţ a p e care nu am înţ eles-o încă ne duce cu gândul că un fenomen pe care l
am înţeles suficient de bine poate fiexplicat simplu. Ne dorim ca toţi cursanţii noştri să explice simplu
ştiinţa, pentru că au înţeles-o.
2 .3 .2 . R eguli pentru siguran ţă şi ac o rd are a primului a ju t o r
- Citiţi aceste instrucţiuni înainte de utilizare, respectaţi-le şi păstraţi-le pentru consultare viitoare.
- Ţineţi copiii mici, animalele şi persoanele care nu poartă protecţie pentru ochi la distanţă de zona
experimentală.
- Purtaţi întotdeauna protecţie pentru ochi.
- Curăţaţi toate echipamentele după utilizare.
- Asiguraţi-vă că toate recipientele sunt închise complet şi depozitate corespunzător după utilizare.
- Asiguraţi-vă că toate recipientele goale sunt eliminate corespunzător.
- Spălaţi-vă pe mâini după efectuarea experimentelor.
- Nu folosiţi echipamente care nu sunt recomandate pentru utilizare în instrucţiuni.
- Nu consumaţi alimente sau băuturi în zona de experimente.
- Nu permiteţi intrarea substanţelor chimice în contact cu ochii sau gura.
- Aruncaţi orice alimente utilizate în timpul experimentelor.
- Nu aplicaţi nicio substanţă sau soluţie pe corp.
- Nu dezvoltaţi cristale în locuri în care circulă alimente sau băuturi ori în dormitoare.
- Aveţi grijă la manipularea de apă şi substanţe fierbinţi.
- Asiguraţi-vă că în timpul cultivării cristalelor recipientul cu lichide nu se află la îndemâna copiilor mici.
In form aţiigen erale referitoare la acordarea p rim u lu i aju tor

- In caz de contact cu ochii: spălaţi ochii cu apă din abundenţă, ţinând ochiul deschis dacă este necesar.
24
Solicitaţi imediat sfatul medicului.

- În caz de înghiţire: spălaţi gura cu apă din abundenţă. Beţi apă proaspătă. Anu se induce voma. Solicitaţi
imediat sfatul medicului.
- În caz de inhalare: scoateţi persoana la aer curat.
- În caz de contact cu pielea şi arsuri: spălaţţi zona afectată cu apă din abundenţă timp de cel
puţin 10 minute.
- În caz de dubii, solicitaţi imediat sfatul medicului. L ua ţ i substanţa chimică şi recipientul acesteia cu
dvs.
- În caz de accidentare, solicitaţi imediat sfatul medicului.
E lim inarea sub stan ţelor chim ice utilizate

Atunci când trebuie să aruncaţi substanţele chimice, este necesar să consultaţi reglementările
naţionale şi/sau locale. În orice caz, trebuie să vă asiguraţi că nu aruncaţi substanţele chimice în
canalizare sau la coşul de gunoi. Pentru mai multe detalii, adresaţi-vă unei autorităţi competente. Pentru
eliminarea ambalajului, folosiţi punctele de colectare specifice.
25
2 .3 .3 . SUPEREXPERIMENTE ŞTIINŢIFICE EXPLICATE
1. PASTA D E D IN ŢI PEN TRU ELEFAN ŢI

Scurtă descriere: experiment puternic spumant datorită oxidantului H2O2
Materiale:
a. un pahar Erlenmeyer mai înalt, un pahar Berzelius, soluţie ds
apă oxigenată (6% sau mai mult), detergent lichid de vase, apă
caldă, un pachet de drojdie uscată, colorant alimentar, o tavă
pentru a aduna „pasta de dinţi”.
b. Un balon cu gâtul lung, 10 mL E1202 30%, 5 mL săpun lichid,
5mL soluţie suprasaturată de KI proaspăt preparată (dizolvare
endotermă-soluţia preparată va fi foarte rece), cilindru gradat, 2
pipete de 5 mL, apă distilată, eprubetă, pâlnie.
c. Un pahar Erlenmeyer mare, apă, K M n04 solid,detergent de
vase, E1202.
Ce aveţi de făcut:
a.Puneţi paharul Erlenmeyer
în mijlocul tăvii. Turnaţi în pahar ffinL de soluţie peroxid de hidrogen
(H 202), câteva picături de colorant alimentar şi câteva picături de
detergent de vase.Intr-un pahar Berzelius, amestecaţi două linguri de
apă caldă cu drojdia şi lăsaţi-o săse dizolve.
Turnaţi apoi, încet, amestecul de drojdie în paharul Erlenmeyer în care
este cealaltă soluţie.
b.Măsuraţi 10 mL perhidrol cu ajutorul cilindrului gradat şi turnaţi în
balonul cu gât lung.
Adăugaţi cu ajutorul unei
pipete săpunul lichid şi
agitaţi. Pregătiţi tava ş
soluţia suprasaturată de KI.
Turnaţi repede soluţia de KI şi vă retrageţi. Ca măsură de
protecţie folosiţi ochelari şi mănuşi de protecţie.
c.In alt pahar faceţi amestecul apă, K M n04 solid,
detergent de vase, H2O2.
Ce se întâmplă: Se formează pasta de dinţi pentru
elefanţi.
De ce: H 2 0 2 este un oxidant puternic, generând o
cantitate mare de oxigen gazos, care spumează amestecul
de reacţie.
26
2. APA CARE „ÎN GH EAŢĂ IN ST A N T '

Scurtă descriere: soluţia
suprasaturată de acetat de sodiu
cristalizează la atingere;
Materiale: Acetat de sodiu
cristalizat (cristale incolore), balon
cu fund plat, baie de apă, apă,
cristalizor, spatulă, balanţă, tăviţă.
Ce aveţi de făcut: Se
cântăresc 700g de acetat de sodiu
cristalizat şi seintroduc într-un balon
cu fund plat. Conţinutul balonului este încălzit pe baie de apă, până se
dizolvă în apa de cristalizare (nu se topeşte, ci se dizolvă). Se obţin
aproximativ 0,5L lichid. Se adaugă 10% apă (50mL) şi se lasă să se
răcească.
a) După ce s-a răcit, se toarnă cu grijă într-o tăviţă. La o
atingere cu degetul, soluţia se solidifică.
b) Dacă se toarnă cu viteză mai mare într-un cristalizor, se
observă solidificarea la curgere, creându-se o „stalagmită”.
c) Dacă în vasul cu acetatul de sodiu dizolvat punem o
bucăţică de acetat cristalizat, conţinutul recipientului se solidifică spontan.
d) O altă variantă a experimentului este turnarea unei şuviţe
subţiri de soluţie răcită de acetat de sodiu într-un creuzet în care se află
câteva grame de sare solidă.
Ce se întâmplă: Se saturează pe loc şi se cristalizează datorită schimbării
de temperatură
De ce: Cristalohidraţii sunt săruri care au înglobate în stare solidă molecule
de apă (numită apă de cristalizare). Acetatul de sodiu la încălzire se dizolvă,
obţinându-se o soluţie incoloră asemănătoare cu apa. La răcire are loc procesul de
cristalizare a acetatului de sodiu din soluţia saturată. In primul caz rolul de centru
de cristalizare îl joacă impurităţile de pe deget, iar cristalizarea este iniţiată de
atingerea suprafeţei lichidului. In ultimul caz, deoarece reacţia este exotermă apa se
evaporă şi se formează stâlpi solizi de sare.
3.ZAPAD A ARTIFICIALA
Materiale: vase petri, scutece de unică folosinţă sau poliacrilamidă dda Staţia de tratare apă/
epurare ape uzate, apă, coloranţi
27
Se taie scutecul şi se scoate
din el poliacrilatul de sodiu, se rupe
înbucăţi mici.
Poliacrilamida este un praf
alb care nu necesită prelucrare
prealabilă. Se adaugă 5-10 spatule
de polimer în vasele petri şi se
adaugă apă cu colorant cu ajutorul
pipetei, încet şi treptat până când
polimerul se coagulează.
Ce se întâmplă: Praful de polimer se coagulează.

De ce: Polimerul are proprietatea de a forma gel în combinaţie cu apa, formând flocoane cu
unele impurităţi.
28
4. DISPARIŢIA M IRACULO ASĂ A PO LISTIREN U LU I

Scurtă descriere: polistirenul, un polimer foarte uzual, pufos şi uşor se transformă într-un lichid
vâscos foarte repede.
Materiale: polistiren bucăţi sau fâşii, pahar Berzelius, cutter
pentru a tăia polistirenul, acetonă concentrată, sticlă de ceas, spatulă.
Ce aveţi de făcut: Tăiaţi polistirenul sub formă de fâşii care să
încapă în paharul Berzelius, de lungime cuprinsă între 20-30 cm. Turnaţi
în paharul Berzelius aproximativ 25mL acetonă. Lăsaţi liber
în pahar bucăţile de polistiren.
Ce se întâmplă: bucăţile de polistiren vor fi absorbite
efervescent şi se va forma un strat de gel lipicios pe fundul paharului. Cu
ajutorul spatulei se poate separa masa lipiciaosă de polistiren pe o sticlă de
ceas, se amestecă pentru a se evapora acetona, astfel obţinând o masă
elastică , asemănătoare slime-ului. Se poate modela diferite forme,
întărindu-se până a doua zi.
De ce: Polistirenul expandat pierde gazul înmagazinat, dar
părţile insolubile reticulate ale polimerului rămân, lăsând o masă
gelatinoasă iniţial, care apoi se întăreşte, după evaporarea acetonei. Astfel,
ca o masă de întindere, poate fi folosit ca lipici/ adeziv.
Atenţie! A se lucra departe de surse de foc, deoarece acetona

este inflamabilă!
29
5. IN D ICATO R AC ID O -B AZ IC D IN VARZA RO ŞIE

Scurtă descriere:
antocianidele din varza roşie
se colorează diferit în funcţie
de pH;
Scop: Obţinerea de
indicator acido-bazic din varza
roşie
Siguranţă: Nu uitaţi să
purtaţi echipamentul de
protecţie specific laboratorului!
Acizii sunt iritanţi. Bazele sunt caustice! Nu seconsumă alimente în laborator!
Materiale: Un pahar Berzelius, un cristalizor mare, eprubete şi stativ, pâlnie cu hârtie de filtru, o
căpăţână de varză roşie, cuţit sairăzătoare, sursă de încălzire, 20 ml apă, alcool rafinat, soluţie de HCl,
XT"ATT — J " c‘— 1— u; ~""u ,.i„; -----,;chid, detergent de vase, etc.
a. Se mărunţeşte varza roşie, se adaugă apa Şi se fierbe 5minute. Se lasă amestecul la răcit, apoi
se strecoară. Se poate folosi ca atare, cu ajutorul unei sticluţe picurătoare. Se poate umezi, de
asemeni, o bucată de hârtie de filtru cu lichidul obţinut şi se lasă la uscat.Indicatorul obţinut se foloseşte
pentru probele pregătite în eprubete. Culoarea roz-roşie este specifică probelor acide, iar culoarea
verde pentru baze.
Cu acest indicator se pot testa substanţe lichide
(solidele se dizolvă în apă), aproximativ incolore sau albe.
Exemple de substanţe ce pot fi testate: oţet, suc de lămâie, suc
de mere, apă carbogazoasă, detergenţi, soluţii de curăţat
obiectele sanitare.
b. Varza roşie tocată se poate ţine 24 de ore în alcool
rafinat. Amestecul obţinut se filtrează, obţinând o soluţie care
se diluează 50% şi se poate folosi ca indicator acido- bazic.
Ce se întâmplă: Extracţia cu apă caldă/ alcool rafinat
a „indicatorului’’. Colorarea indicatorului obţinut în funcţie de caracterul acido-bazic al probei.
De ce: Probele..................... conţin acid, deoarece indicatorul din varza roşie s-a colorat în............
Probele................ conţin bază, deoarece indicatorul din varza roşie s-a colorat în......................
Testarea substanţelor:
Se pun substanţele pe care dorim să le testăm în eprubete, punând un bilet cu numele substanţei
în faţa fiecăreia. Se pune într-o eprubetă o cantitate din indicator (proba martor) cu care vom compara
culorile obţinute în cazul fiecărei substanţe în urma testării.
Se adaugă indicator în fiecare pahar cu substanţă, observând culorile obţinute.
Se compară cu proba martor şi cu grila de culori de mai jos, stabilind caracterul acid, neutru sau
30
bazic al substanţei testate.

Substanţele cu pH mai mic de 7 au caracter acid, cu pH=7 sunt neutre, iar cele cu pH mai mare
de 7 au caracter bazic.
6. SU PERSLIM E
Scurtă descriere: amestecul aracet- borax şi alte componente formează un polimer foarte elastic);
Materiale si ustensile: Borax sau detergent lichid, lipici lichid (de exemplu aracet, pe bază de
PAV), colorant (de exemplu cerneală), pahar Berzelius, baghetă, spatulă,
bicarbonat de sodium, spumă de ras şi ulei alimentar.
Mod de lucru : Se amestecă colorantul cu lipiciul lichid. Se adaugă
un vârf de linguriţa de borax sau o linguriţa de detergent într-un pahar
Berzelius cu apă şi se face o soluţie diluată. Seamestecă lipiciul colorat cu
Icâte puţină soluţie până se leagă slime-ul. Pentru a ieşi mai pufos se poate
ladăuga spumă de ras, iar dacă este lipicios se poate adăuga şi puţin ulei.
7. LICH ID UL N E-
N EW TON IAN
Scurtă descriere: amidonul alimentar amestecat cu apă devine
dur la acţionarea unei forţe de compresie. V-aţi gândit până acum la
un experiment amuzant care să demonstreze cum substanţele lichide
se pot transforma în solide la o simplă apăsare cu degetul?
Materiale: un bol sau un cristalizor mare, un
cilindru gradat, o spatulă, 450g amidon de porumb, 475 ml
apa,colorant alimentar, mănuşi de unică folosinţă, o pungă cu
fermoar, un ou crud.
Ce ai de făcut: Pune amidonul în bol, adaugă apa şi amestecă totul cu mâna sau cu o spatulă.
Dacă vrei, poţi adăuga acum câteva picături de colorant, dar foloseşte o pereche de mănuşi, ca să nu te
murdareşti prea tare. Amestecă bine, până când compoziţia capătă consistenţa mierii.
Ce se întâmplă: Lăsat în pace, acţionează ca

orice lichid, însă în momentul în care i se aplică o forţă
oarecare, se comportă asemenea materialelor
solide.Fenomenul are loc din cauza forţei impactului,
care face apa să se retragă repede şi să lase în urmă
particulele dense de amidon. Poţi face şi o minge de fluid
ne-newtonian. Va rămâne solidă atâta vreme cât o apeşi
în palme. Imediat ce nu o mai apeşi, mixtura ţi se va
scurge printre degete. Lichidele de acest gen excelează
şi la disiparea energiei. Ia o punga şi umple-o trei
sferturi cu lichid, apoi bagă oul înăuntru. Apasă-l uşor,
până ajunge la mijloc. Etanşează punga şii arunc-o. Vei vedea că oul crud nu păţeşte nimic.
31
Acum te poţi juca în voie. încearcă să îl loveşti. Deşi te-ai aştepta să stropeşti peste tot, nu se
întâmplă asta, iar mixtura devine solidă.
De ce: Un fluid ne-newtonian este un fluid
care nu respectă legea lui Newton asupra
vîscozităţii. Anomaliile de la comportamentul
newtonian se manifestă în diverse feluri. Viteza de
deformare poate depinde de tensiune. Fluidele pot
fi cu prag de efort unitar sau fără prag de efort
unitar. Primele mai sunt cunoscute şi sub
denumirea de fluide monoplastice (de exemplu,
fluid plastic Bingham). Fluidele fără prag de efort
unitar au fie o comportare pseudo-plastică
(vâscozitatea scade cu creşterea tensiunii sau a
vitezei de deformaţie, adică se fluidizează), fie o comportare dilatantă (vâscozitate creşte cu creşterea
vitezei de deformare).
Comportamentul pseudo-plastic se explică prin alinierea particulelor în suspensie sau prin
desfăşurarea lanţurilor (în cazul polimerilor), astfel încât să opună o rezistenţă mai mică la curgere.
Suspensiile de amidon sau nisip în apă sunt exemple de fluide dilatante, iar gheaţa, sângele, siropul
sunt exemple de fluide pseudo-plastice.
8. FLĂC ĂR I COLORATE
Scurtă descriere: la adaosul în flacără a diferitelor săruri se vor obţine diverse culori ale flăcării.
I. Materiale: sare Berthollet (clorat de potasiu), clorură de sodiu, clorură de litiu, clorură de
potasiu, clorură de rubidiu, clorură de cesiu, clorura de calciu, de stronţiu, de bariu, de cupru (II), de taliu,
apă, hârtie de filtru.
Ce aveţi de făcut: Se prepară soluţii saturate ale
sării Berthollet în apă (aproximativ 8g sare la 100 g
apă). Din hârtie de filtru se taie fâşii nu prea mari, se cufundă
în această soluţie şi se usucă. Operaţia se repetă de câteva ori
pentru a satura porii hârtiei cu sarea Berthollet.
Ce se întâmplă: Bucăţile de hârtie bine uscate la
ardere formează o flacără de culoare violetă, însă flacăra are
diferite culori dacă în soluţia sării Berthollet au fost adăugate
2-3 g de: - clorură de sodiu —flacără galbenă; - clorură de litiu
—flacără roşie; - clorură de cupru —flacără de smarald etc.
II. Materiale: pahar Berzelius, cristalizor mare, 30 ml
etanol 95%, spatulă, săruri de Na, K, Mn, Ni, Fe, Cr, Co, sare
de lămâie, chibrituri.
Ce aveţi de făcut: Se toarnă etanolul în paharul Berzelius, fixat în cristalizor. Se aprinde alcoolul
şi se presară în flacără diverse săruri.
Ce se întâmplă: Apar flăcări colorate.
32
De ce: Sărurile diferitelor metale colorează cu culori specific flacăra.
9. VULCANUL CH IM IC CU BICARBON AT D E AM O N IU
Scurtă descriere: un vulcan cu erup ţ ii galben verzui
spectaculoase.
Materiale: sită de azbest, tavă întinsă,
(NH4)2Cr2O7, spatulă, chibrituri, mojar cu pistil,
baghetă din sticlă, chibrituri, spirtieră, pilitură de fier şi
magneziu(op ţ ional).
Ce aveţi de făcut: Amesteca ţ i aproximativ 5
7g bicromat de amoniu cu câte pu ţ ină pilitură de fier şi
de magneziu. Cu ajutorul unei spatule face ţ i pe o sită de
azbest o moviliţ ă de amestec. Încălziţ i bagheta la flacăra
spirtierei şi introduceţi-o în mijlocul amestecului.
Repeta ţ i până se aprinde. O altă posibilitate este folosirea directă a chibritului aprins apropiat de vârful
„vulcanului”.
Ce se întâmplă: Amestecul arde spectaculos. Reacţia se aseamănă cu o erupţie vulcanică. Apare
modificarea culorii de la portocaliu la verde închis.
De ce: La încălzire, dicromatul de amoniu,
(N H4)2Cr207, se descompune exoterm. Astfel, se produc
scântei, rezultă un volum mare de „cenuşă” verde (oxid de
crom (III), C r203- folosită şi la colorarea bancnotelor
dolari) şi gaze de ardere (abur şi azot, N2). Acest
experiment este foarte spectaculos, deoarece imită un
vulcan în erupţie putând fi scris „cifrat” astfel:
(N H4)2Cr207 (s) —>C r203 (s) + N2 (g) + 4H 2 0

(g)
33
10. VULCANUL VEZUVIU CU O

PICĂTURĂ D E A PĂ
.
Scurtă descriere: amestecul de Zn cu azotat şi
clorură de amoniu sub forma unui munte va erupe la
adăugarea unei picături de apă;
Materiale: sită de azbest, tavă întinsă, mojar cu
pistil, spatulă, pipetă, pahar Berzelius, pilitură de zinc,
azotat de amoniu,clorură de amoniu, apă.
Ce aveţi de făcut: Moj araţi cantităţi egale de
pulbere de zinc cu azotat de amoniu (aproximativ câte
5g). Ambele substanţe trebuie să nu fie umede!
Faceţi o moviliţă din acest amestec mojarat pe sita
de azbest, aşezată pe o suprafaţă termorezistentă,
cum ar fi o tavă (reacţia este puternic
exotermă). Realizaţi un mic crater în vârful
„muntelui”şi adăugaţi un vârf de spatulă de
clorură de amoniu, amestecând puţin. Picuraţi cu
o pipetă o picătură de apă în zona craterului.
Retrageţi-vă la o distanţă sigură.
Ce se întâmplă: In câteva secunde,
zincul se aprinde şi străluceşte cu o flacără albă-albăstruie, însoţită de un nor de fum alb. Avem în faţă un
„Vezuviu” în miniatură.
De ce: Constă în reacţia apei cu un amestec de zinc cu azotat de amoniu şi clorură de amoniu.
Amestecul singur nu se aprinde, ci doar în contact cu apa, deoarece apa are o mişcare browniană mai
mare şi, astfel, se aprinde. Fumul alb este oxidul de zinc care se formează în urma arderii.
11. ALTFEL D E VULCAN
34
Materiale: un model de vulcan

(Fig.1)
din material uscat (art attack), pahar
Berzelius, spatulă, pipetă/ seringă,
bicarbonat de sodiu, acid citric pudră,
apă, colorant, tavă.
Ce aveţi de făcut: Puneţi în craterul vulcanului cantităţi egale debicarbonat de sodiu şi acid citric
pudră. Adăugaţi apă cu colorant.
Ce se întâmplă: Amestecul
spumează, semănând cu un vulcan.
De ce: Bicarbonatul de sodiu cu
acidul citric în stare solidă reacţionează
mai greu. La adăugarea apei, substanţele
se dizolvă şi creşte suprafaţa de contact,
crescând viteza de reacţie, în urma căreia
se obţine C 0 2 , care spumează
amestecul de reacţie.
12. ŞARPELE FARAO N ÎN FLĂCĂRAT

Scurtă descriere: amestecul zahăr, carbonat acid de sodiu şi etanol
supus arderii se gonflează, creând senzaţia apariţiei unui şarpe;
Materiale: baie de nisip, mojar cu pistil, o lingură, etanol dublu
rafinat, zahăr, bicarbonat de sodiu, chibrit, balanţă.
Ce aveţi de făcut: Pe o baie de nisip (de exemplu un vas de
evaporare sau un bol termorezistent cu 100 g nisip) turnăm 25mL
alcool dublu rafinat până se umezeste toată suprafaţa. Intr-un mojar se
adaugă câte 40 g de zahăr şi 10g bicarbonat de sodiu şi se mojarează.
Se toarnă amestecul peste nisipul umezit cu etanol, apoi se dă foc amestecului. Se observă formarea un
„şarpe de foc”.
Ce se întâmplă: Se va observa o spumare puternică care
seamănă cu ieşirea unui şarpe din vizuină.
De ce: Va fi o reacţie puternic exotermă, volumul produşilor de
reacţie fiind mărit de formarea dioxidului de carbon format prin
descompunerea bicarbonatului de sodiu. Zahărul sub acţiunea
temperaturii înalte se topeşte, iar o parte
din el se carbonizează. Deci, se obţine
un amestec negru, dens, lipicios care în
timp se întăreşte. Bicarbonatul de sodiu
sub acţiunea temperaturii se
descompune în apă, carbonat de sodiu şi dioxid de carbon. Dioxidul de
carbon umflă amestecul şi îi conferă o anumită grosime şi structură
poroasă. Astfel, se formează şarpele- faraon.
C12H22O11 + 12O2 ^ 12CO2 + 11H2O 2NaHCO3 ^
Na2CO3 + CO2 + H2O
35
13. APRINDEREA SPONTANĂ A SPIRTIEREI

Scurtă descriere: K M n04 amestecat cu acid sulfuric
formează un oxidant puternic, iar la contact cu etanolul de 1
pe fitilul spirtierei, acesta se aprinde spontan;
Materiale: K M n04, H2SO4 concentrat, |
alcool etilic, baghetă, capsulă de porţelan
Ce aveţi de făcut: Se înmoaie bagheta într-un
amestec de permanganat de potasie şi acid sulfuric, apoi se ^
atinge de fitilul spirtierei îmbibat în alcool.
Ce se întâmplă: Spirtiera se aprinde spontan.
Bagheta a fost înmuiată într-un amestec „magic” ce va
conduce la aprinderea ei prin simpla atingere, neutilizând
nicio sursă de flacără.
De ce: Acest experiment, care mai este numit şi „bagheta
fermecată’, arată spectaculositatea chimiei. Secretul este „ascuns”
în reacţiile următoare:
2K M n04 + H2SO4 -> M n207 + K2SO4 + H2O
6M n207 + 5C 2H 50H + 12H 2S04 -> 12M nS04 + 10
C 0 2 Î + 27 H 2 0
K M n04 în prezenţă de H2SO4 este un oxidant foarte

puternic, favorizând oxidarea (arderea) alcoolului de pe fitilul
spirtierei.
Atenţie! A se utilize cantităţi mici de amestec oxidant! De
asemeni, a se folosi ochelari şi mănuşi deprotecţie.
14. LICH IDULAUTOIN FLAM ABIL

Scurtă descriere: glicerina se autoaprinde în contact cu agenţi
oxidanţi, cum ar fi permanganatul de potasiu.
Materiale: KMnO4, mojar cu pistil, glicerină, capsulă de porţelan, pipetă, spatulă.
Ce aveţi de făcut: Într-o capsulă de porţelan se introduc 0,5 g permanganat de potasiu mărunţit
în mojar. Se picură 4-5 picături de glicerină. Dacă experimentul porneşte mai greu, se adaugă 2-3 picături
de apă.
Ce se întâmplă: Se observă autoinflamarea amestecului din capsulă.
36
De ce: KMnO4 este un agent oxidant puternic, care favorizează oxidarea glicerinei.
14KMnO4+ 3C3H5(OH)3-14MnO2+ 9CO2+5H2O +14KOH
Se observă că numărul de moli de produş i de reaţ ie este deaproximativ 2,5 ori mai mare faţ ă de
reactanţ i.
15. D E LA D O ZA/ FOLIA D E ALU M IN IU LA SPUMA ÎN FLĂCĂRI

Scurtă descriere: doza de aluminiu mărnnţ ită sau biluţ ele din folia cb
aluminiu, cu soluţ ie de sodă caustică generează hidrogen, iar spuma formată
de detergent cu acesta arde spectaculos;
M ateriale: pahar Erlenmeyer, soluţ ie 40% NaOH, bucă-ţ ele de
doză sau biluţ e din folie de aluminiu, chibrit aprins.
Ce ave ţ i de făcut: Adăugaţ i înpaharul Erlenmeyer 50ml soluţ ie 40%
de Na OH, peste care introduceţ i Al. Acoperiţ i gura paharului cu podul
palmei ş i aş teptaţ i să simţ iţ i presiune ridicată. Pregătiţ i un chibrit aprins.
Când se simte presiunea din partea gazului degajat, apropiaţ i chibritul aprins
de gura paharului.
Ce se în tâm p lă: Se vede o flacără şi se aude o mică explozie.
De ce: In urma reacţ iei Aluminiului cu
NaOH în soluţ ie apoasă se degajă hidrogen,
care este pus în evidenţ ă cu ajutorul chibritului
aprins.
NaOH + Al + 3H2O
----- -Na[Al(OH)4] + 3/2 H2
37
16. CURCUBEUL CU ZAH ĂR
Scurtă descriere: are la bază densitatea diferită a
soluţiilor de diferite concentraţii);
Materiale: zahăr, apă, lingură, coloranţi
alimentari, pahare transparente/ pahare Berzelius
identice, pipetă, eprubetă.
Ce aveţi de făcut: Se aranjează în linie 5
pahare de sticlă. Se adaugă o lingura (15 g) de zahăr în
primul pahar, 2 linguri (30 g) de zahăr în al doilea, 3
linguri de zahăr (45 g) în al treilea şi 4 linguri de zahar
(60 g) în al patrulea. Al cincilea pahar rămâne gol. Se adaugă 3 linguri (45 ml) de apă la fiecare dintre
primele 4 pahare. Se amestecă fiecare soluţie. In cazul în care zahărul nu se dizolvă în unul din cele patru
pahare, se adaugă iar cîte o lingură de apă (15 ml) în fiecare pahar. Se adaugă 2-3 picături de colorant
alimentar roşu la primul pahar, colorant alimentar galben la al doilea, colorant verde la al treilea şi albastru
la al patrulea. Se amestecă fiecare soluţie. Acum se face un curcubeu folosind soluţii de diferite densităţi:
se toarnă în paharul gol aproximativ un sfert din soluţia de zahăr albastră (operaţiunea este mai eficientă
folosind pipeta şi prelingând cu grijă probele pregătite sau cu ajutorul unei baghete). Cu grijă se toarnă
soluţia verde de zahăr deasupra lichidului albastru. Acelaşi lucru se face turnând în ordine soluţiile de
zahăr de culoare roşie, apoi galbenă peste cea roşie. Pentru a fi mai eficient, se pot adăuga soluţiile
preparate cu ajutorul pipetei într-o eprubetă.
Ce se întâmplă: Se formează un curcubeu de culori.
De ce: Pentru acest experiment nu este nevoie de
diferite substanţe chimice. In acest scop se folosesc soluţii
colorate de zahăr de diferite concentraţii. Soluţiile vor forma
straturi, de la cea mai puţin densă, în partea de sus, la cea mai
densă (concentrată), în partea de jos a paharului.
17.
APA
PLIM BĂREAŢĂ
Scurtă descriere: cu ajutorul şerveţelelor îmbibate,
apa colorată divers va trece dintr-un vas în altul);
Materiale: 7 pahare Berzelius (sau pahare de unică folosinţă) de
aceleaşi dimensiuni, apă, colorant alimentar roşu,galben şi
albastru, 6 şerveţele, baghetă.
Ce aveţi de făcut: Umpleţi cu apa paharele 1, 3, 5 şi 7. În primul
şi alşaptelea pahar turnaţi câte jumătate de pahar de apă, iar în al treilea
şial cincilea turnaţi câte trei sferturi.
Se adaugă colorant după următoarea schemă:
1 2 3 4 5 6 7
38
+ + + +
% 0 % 0 % 0 %
12pic 12 pic 8 pic 12pic
roşu galben albastru roşu
Amestecăm cu bagheta, apoi facem legătura între pahare cu ajutorul a şase şerveţele strânse sub
formă de fitil. Planul este să faceţi apa să treacă dintr-un pahar în altul.
Ce se întâmplă: Într-un minut veţi vedea cum fitilul din şerveţel se umezeşte, în timp ce apa
începe să îl traverseze. După un timp mai îndelungat, toate paharele vor avea aceeşi cantitate de
lichid, doar cu culori diferite, ca un adevărat curcubeu.
De ce: Este vorba de forţele de
adeziune şi coeziune. Există multe spaţii mici
libere între fibrele şerveţelelor.Apa intră în
aceste deschizături şi avansează de-a lungul
acestora. Această mişcare este numită acţiune
capilară. Seva urcă de la rădăcină către restul
plantei în acelaşi mod.
18. LAVA LAM P

Scurtă descriere: o pastilă efervescentă
agită cele două faze ale amestecului apă colorată
-ulei;
Materiale: ulei, apă, colorant roşu,
bicarbonat de sodiu şi acid citric (sau pastile efervescente), hârtie de filtru,
baghetă, pahar Erlenmeyer mare, pahar Berzelius, mojar cu pistil, tavă, o
lanternă sau un telefonul mobil.
Ce aveţi de făcut: Intr-un pahar Erlenmeyer de 100 mL se toarnă 50mL
ulei. Intr-un pahar Berzelius se prepară un amestec 20 mL apă cu 10 picături de
colorant roşu şi se omogenizează cuajutorul baghetei. Se toarnă conţinutul
paharului Berzelius peste ulei. Se mojarează 5g bicarbonat de sodiu cu 5g
acid citric şi se toarnă cu ajutorul unei hârtii de filtru în paharul
Erlenmeyer. Sau se utilizează o pastilă efervescentă (vitamine sau aspirină). Se lucrează pe o tavă, deoarece
poate curge din pahar. Se utilizează o sursă de lumină, cum ar fi o lanternă simplă sau lanterna de la
telefonul mobil.
39
Ce se întâmplă: Amestecul solid/ pastila se dizolvă în
apă. Bulele de dioxid de carbon care se degajă antrenează apa
cu colorantul prin ulei, dând senzaţia vizuală de lavă care erupe.
De ce: Suprafaţa de contact între substanţele reactante

creşte atunci când acestea sunt dizolvate în apă şi astfel are loc
reacţia cu degajare de CO2 în faza apoasă. Faza apoasă
antrenată este deplasată în faza organică (ulei), dând senzaţia
de lavă care erupe.
19. COAGULAREA PROTEINELOR D IN

LAPTE
Scurtă descriere: spirtul
medicinal ajută şi la coagularea
sângelui, laptele se coagulează cu o
linguriţă de oţet etc.
Scop: Identificarea cauzei coagulării laptelui la adăugarea diferiţilor
reactivi (acizi, baze, săruri, etanol, etc.)
Materiale:Un pahar Berzelius, 50 ml lapte, 20 ml Coca-Cola,
baghetă, sursă de încălzire
Ce aveţi de făcut: Într-un pahar Berzelius se toarnă laptele, se
încălzeşte până la 400C, se adaugă Coca
Cola şi se amestecă uşor cu bagheta.
Ce se întâmplă: Laptele se
coagulează.
De ce: Laptele conţine toţi cei 9 aminoacizi esenţiali unei
alimentaţii sănătoase. Proteinele (lanţuri deaminoacizi) din lapte se
împart în 2 grupe principale:
• Proteine din zer (care se digeră repede) —18% din totalul
proteic; folosite înainte şi după efort fizic pentru a repara mai repede
ţesutul muscular şi pentru a da energie;
• Cazeina (se digeră mai greu —până la 7 ore) —se găseşte în
cantitateacea mai mare (aprox. 82%); ajută la repararea ţesutului
muscular.
In lapte se regăsesc şi proteine sub formă de enzime (lipaze,
fosfataze, proteaze, etc.).
Proteinele pot fi denaturate prin acţiune mecanică, termică sau chimică (sub acţiunea acizilor,
bazelor, alcoolului etilic, sărurilor metalelor grele, etc.).
În Coca-Cola se găseşte H3PO4, care...................proteinele din lapte.
- Ce alte produse pot fi folosite pentru a se coagula laptele?
- Care este rolul cheagului la obţinerea brânzeturilor?
- De ce în caz de otrăvire cu unele săruri de metale grele se foloseşte ca antidot laptele?
In afară de rolul dezinfectant, spirtul medicinal, ajută la coagularea proteinele din sânge şi deci la
oprirea sângerării rănilor mici.
40
20. GH EIZERUL D E COCA-COLA
Scurtă descriere: bomboanele Mentos produc nucleaţia rapidă,
provocând un jet puternic);
Scop: Identificarea cauzei nucleaţiei explozive la adăugarea
de bomboane Mentos în Coca-Cola.
Siguranţă: Experimentul este exploziv, producând multă
murdărie. Astfel se recomandă efectuarea acestuia afară, în aer liber.Atenţie la
presiunea ridicată care se creează!
Materiale: PET de 500mL de băutură carbogazoasă dietetică Coca
Cola, bomboane Mentos, nisip, sare grunjoasă, tavă adâncă. II
Ce aveţi de făcut: In PET-ui cu Coca-Cola adăugaţi o bomboană
de Mentos/ nisip/ sare grunjoasă, etc.
Ce se întâmplă: Se produce un „gheizer” impresionant. Se observă
procesul cel mai exploziv la utilizarea Mentos-ului. J
De ce: Erupţia este cauzată de un proces fizic, mai degrabă decât de o reacţie chimică. Adăugarea
bomboanei Mentos duce la o nucleaţie rapidă (elliberarea gazului dizolvat într-un lichid) a bulelor de gaz
de dioxid de carbon care sunt eliminate din soluţie. Astfel, scade solubilitatea CO2 în soluţia apoasă (suc).
CO2(aq) -> CO2(g)
41
21. PAH ARULPLIN OCHI, ÎN CARE M A I ÎN CAP LUCRUR r
Scurtă descriere: datorită forţelor de coeziune între moleculele de apă, în pahar mai încap chiar şi 50
de agrafe de birou, fără ca apa să se reverse);
Materiale: tavă, 2 pahare Berzelius, apă, ace cu gămălie, pioneze, şuruburi, etc.
Toată lumea a umplut un pahar sau o ceaşcă până apa a dat pe dinafară. Acum aveţi ocazia să
umpleţi upahar plin ochi, fără să vărsaţi niciopicătură.
Puneţi paharele pe tavă şi

adăugaţi apă până sunt pline ochi.
Acum răspundeţi la întrebarea: câte ace cu gămălie puteţi pune înprimul pahar până acesta va da
pe dinafară? Zece? Douăzeci? Cincizeci?
Cu grijă, ţineţi un ac deasupra paharului, astfel încât vârful său săatingă suprafaţa apei. Daţi drumul
acului în apă. Adăgaţi încă un a şi încă unul, până când apa va da în cele din urmă pe dinafară.
In al doilea pahar puteţi adăuga şuruburi sau pioneze. Adăugaţi-le, de asemenea, până când apa va
da în cele din urmă pe dinafară.
Ce se întâmplă: Veţi adăuga mai multe ace/ pioneze/ şuruburi decât v-aţi imaginat. Priviţi paharul
şi veţi vedea că apa s-a ridicat peste marginea paharului.
De ce: Tensiunea superficială împiedică revărsarea apei, mult după ce părea imposibil să mai
încapă ace/ pioneze/ şuruburi în pahar.
42
2 2 CUM SĂ CRES TEM CRISTALE ÎN PAHAR
Scurtă descriere: soluţiile suprasaturate de piatră vânătă sau sare amară cristalizează în timp;
Materiale: 2 pahare Berzelius, hârtie de filtru, spatulă, baghetă, apă, CuSO4, sârmă de cupru,
şnur.
Turnaţi 100g CuSO4 într-
un pahar Berzelius de 250ml, peste
care adăugaţi cu grijă 100ml apă şi
amestecaţi bine cu bagheta. Mai
adăugaţi câte puţin CuSO4, până nu
se mai dizolvă. Se obţine o soluţie
albastră.
Dintr-o sârmă de cupru se confecţionează un mic model, care se

leagă cu un şnur şi se introduce în pahar, fără a atinge pereţii sau fundul
paharului. Şnurul legat de baghetă (sprijinită e gura paharului) ţine bucata
de sârmă în soluţie. Se aşteaptă până a doua zi.
Ce se întâmplă: Pe sârma de cupru se formează cristale albastre
de CuSO4.
De ce: Soluţia se suprasaturează la adăugarea de CuSO4. În timp,
evaporându-se apa din amestec, încep a se forma cristale frumoase.
Cristalul este un corp omogen ale cărui particule sunt aranjate în sistem tridimensional.
Cristalizarea reprezintă procesul de formare a cristalelor dintr-o soluţie. Recristalizarea este procesul de
refacere a grăunţilor unui cristal.
23. SCHIMBAREA SENSULUI SĂGEŢII
Scurtă descriere: reflexia şi refracţia repetată prin pereţii paharului plin cu apă creează modificarea
imaginii;
43
Materiale: o foaie, marker, un pahar, apă
Ce aveţi de făcut: Puneţi o foaie pe care se află
desenate două săgeţi ce indică spre stânga şi un pahar în faţa
ei.
Ce se întâmplă: Când paharul e gol, săgeţile se văd
prin el normal (adică spre stânga). Umpleţi apoi paharul pe
jumătate şi una din săgeţi se schimbă, apare indicând spre
dreapta. Umpleţi paharul cu apă şi ambele săgeţi vor indica
spre dreapta.
De ce: Când săgeata se mută la o anumită distanţăm
spatele paharului pare căşi-a schimbat direcţia. Când lumina trece
dintr-un material în altul, se refractă.În acest experiment, lumina
a trecut din aer prin pahar, prin apă, prin spatele paharului şi
înapoi în aer înainte să ajungă la săgeată.Putem scrie pe foaia de hârtie cu markerul orice cuvânt, iar după
care lipim cu scotch pe spatele paharului foaia. Când vom introduce apă în pahar cât să cuprindă întreaga
foaie, vom observa că ce am scris pe foaie se citeşte inversat.
Putem scrie pe foaia de hârtie cu markerul orice cuvânt, iar după care lipim cu scotch pe spatele
paharului foaia. Când vom introduce apă în pahar cât să cuprindă întreaga foaie, vom observa că ce am
scris pe foaie se citeşte inversat.
44
24. N ISIPUL CARE N U SE UDĂ

Scurtă descriere: utilizând un
spray hidrofobizant, nisipul nu se mai
umezeşte
Materiale: nisip, spray
impermeabilizant, o tavă, un bol sau
un cristalizor mare, apă.
1. Mai întâi trebuie să vă
asiguraţi că nisipul este complet uscat,
pentru că altfel experimentul nu
funcţionează. II puteţi lăsa la soare
dacă munteţi siguri sau îl puteţi băga
jumătate de oră la cuptor.
2. Pulverizaţi spray-ul
peste nisip, astfel încât să fie complet
acoperit. Amestecaţi-l, să fiţi siguri că ajunge peste tot.
3. Lăsaţi-l să se usuce (cam jumătate de oră) şi repetaţi de cel puţin trei ori. După ce se
usucă, e gata de folosit.
4. Puneţi apă în vas.
5. Cu o lingură sau cu degetele turnaţi nisipul în apă.
Ce se întâmplă:
Nu se depune pe fundul vasului, aşa cum s-ar
întâmpla cu nisipul obişnuit. În schimb, se
aglomerează în tot felul de formaţiuni
interesante.Dacă scoateţi nisipul din apă (sau scurgeţi
apa din vas), surpriză, nisipul este tot uscat!
De ce: Spray-ul acoperă firele de nisip cu o
peliculă fină, impermeabilă, asemănătoare puţin cu
uleiul. Asta îl face să rămână uscat atunci când îl turnăm
în apă, în loc să se ude. Dacă puneţi câteva picături de
detergent de vase în apă, ”magia” va dispărea.
45
25. CUM SĂ URCI APA ÎN PAHAR

Scurtă descriere: cu ajutorul unei lumânări, urcă apa in pahar;
Materiale: pahar cu gura rotundă, farfurie/
tavă, apă, lumânare sau o tijă cu vată îmbibată în spirt,
chibrituri, monedă
Intr-o farfurie/ tavă turnaţi aproximativ
Vă de
volum de apă. In centru puneţi o lumânare
(candelă mică) pe care oaprindeţi. Cu grijă puneţi peste
lumânare un pahar cu fundul în sus. Puteţi pune o
monedă în apă, lansând provocarea de a o scoate cfeacolo
uscată.
Ce se întâmplă: Lumânarea mai arde pentru puţin timp. Imediat se observă cum apa din
farfurie pătrunde în pahar (urcă), iar lumânarea se stinge.
De ce: Prin încălzire, un gaz îşi măreşte foarte mult volumul, dar în acelaşi timp se
rarefiază foarte mult. Prin aprinderea lumânării, aerul aflat în pahar s-a încălzit, iar prin încălzire s
a mărit mult volumul, adică s-a dilatat mult şi totodată s-a rarefiat mult. După ce lumânarea s-a
stins, aerul rarefiat aflat în pahar se răceşte, iar presiunea exercitată de el scade. Presiunea
atmosferică din exteriorul paharului este mult maimare şi se exercită asupra apei
din farfurie pe care o împinge în interiorul paharului, unde presiunea este mult mai mică.
46
26. BALONUL UM PLUT CU AJUTO RUL BICARBONA TULUI D E SO D IU

Scurtă descriere: NaHCO3 reacţionează cu acid acetic şi se degajă CO2, care umflă balonul;
Materiale: un PET de 500 mL sau un pahar
Erlenmeyer cu gâtul potrivit, un balon, spatulă,
bicarbonat de sodiu N aElC03 (10 spatule), oţet
(soluţie apoasă de acid acetic), o pâlnie, cilindru gradat.
1. Turnaţi lOOml de oţet îi PET/ paharul
Erlenmeyer;
2. Puneţi capătul pâlniei în balon şi turnaţi 10 spatule
de bicarbonat de sodiu;
3. Puneţi capătul balonului pe gura sticlei, având
grijă să nu cadă înăuntru bicarbonatul;
Ţineţi de gâtul sticlei astfel încât să nuiasă
balonul şi ridicaţi balonul, astfel încât bicarbonatul
să cadă în sticlă/ pahar;
După ce s-a terminat reacţia, scoateţi
balonul de pe sticlă, înnodaţi capătul ş gata!
Ce se întâmplă: Ta contactul bicarbonatului de
sodiu cu oţetul, reacţia care urmează este aproape instantanee şiveţi vedea cum balonul începe să
se umfle.
De ce: Atunci când oţetul se combină cu bicarbonatul de sodiu, se degajă dioxid de
carbon, acelaşi gaz pe care îl expirăm. El iese din sticlă şi intră în balon, şi astfel acesta se umflă.
27. DESENUL DANSATOR

Scurtă descriere: markerul pentru whiteboard conţine unpolimer insolubil în apă şiantiaderent;
Materiale: farfurie, apă, marker pentru tabla albă.
47
Ce aveţi de făcut: Desenaţi unom cu markerul cu o linie continuă. Turna ţ i cu grijă apă.
Ce se întâmplă: Omul „dansează”.
De ce: Substan ţ ele din marker sunt insolubile în apă.
28. APRIN D EŢI LĂM ÂIA!

Materiale: 2 bucăţi de sârmă de cupru, agrafe mari de birou, lămâi, voltmetru
1. Dacă sârmele sunt izolate la
capete, îndepărtaţi izolaţia.
2. Desfaceţi o agrafă de birou
şi ataşaţi-o la un capăt al unei sârme
(anod).
3. Striviţi un pic lămâia
(strîngeţi-o şi rulaţi-o) pentru a înmuia
pulpa din interior.
4. Faceţi două tăieturi mici la
cca 2,5cm, în lămâie.
5. Introduceţi capătul firului de cupru fără izolaţie, cât şi capătul celuilalt fir
cu agrafa prin coaja lămâiei. Cele două capete trebuie să fie apropiate, dar să nu se
atingă.
6. Capetele libere le conectaţi la voltmetru: firul cu agrafa la borna negativă, iar celălalt
fir la borna pozitivă.
7. Pentru a creşte voltajul, legaţi mai multe lămâi în serie.
Ce se întâmplă:Acul voltmetrului se mişcă (indică existenţa unei tensiuni electrice).
48
De ce: Reacţiile chimice ale celor două metale diferite (cuprul firelor şi oţelul agrafelor
de birou) în mediu acid (sucul de lămâie conţine acid citric) atrag electronii de la un fir
la celălalt cu ajutorul proceselor redox.
29. FILTRUL D E EPURARE A A P E I REZIDUALE

Scurtă descriere: pâlnie cu mai multe straturi filtrante;
Materiale: PET 2L, pietre mari, pietricele, nisip, cărbune mărunţit, vată, tifon, foarfecă.
Ce aveţi de făcut: Tăiaţi PET-ul la fund, apoi aşezaţi pe rând vata, tifonul, nisipul,
pietricelele, cărbunele mărunţit şi pietrele.Turnaţi apă
amestecată cu impurităţi.
Observaţi ce se întâmplă şi notaţi concluziile.
LICH ID
FERO- M AGN ETIC
Acest lichid
magnetic (ferofluid) conţine
particule foarte mici feromagnetice. Aceste particule sunt în jur de 10
nanometri în dimensiune (aprox. 0,000001 mm). Din cauza acestor particule,
lichidul reacţionează foarte puternic la câmpuri magnetice şi se comportă
spectaculos în interiorul unui câmp magnetic, orientându-se după liniile de
câmp magnetic.
Atenţie! Acest lichid pătează!
49
2 .4 . JOCURI DE COMUNICARE/ INTERCUNOASTERE /

RELATIONARE POZITIVĂ
Jocul este o activitate umană necesară la fiecare vârstă, este o formă de manifestare întâlnită
la oameni indiferent de vârstă, rasă, apartenenţă etnică, civilizaţie, cultură, din cele mai vechi timpuri
şi până în zilele noastre, care satisface nevoia de activitatea a omului generată de trebuinţele,
dorinţele şi tendinţele specifice vârstei lui.
In copilărie, jocul este o activitate dominantă prin care cei mici reuşesc să-şi satisfacă unele
dorinţe atât în mod conştient, cât şi în mod involuntar cu ajutorul unei lumi imaginare pe care şi-o
proiectează. E greu de definit jocul în câteva cuvinte, deoarece el se defineşte în funcţie de valenţele
sale. Jocul este mişcare, explorare, comunicare, socializare, observaţie şi imitaţie, exerciţiu,
disciplinare, învăţare şi, mai ales, plăcere.
Jocurile de sparge a gheţii cuprind o serie de activităţi activ-participative care au ca scop
realizarea unui climat relaxant şi reconfortant în vederea desfăşurării unei activităţi ulterioare, dar
au şi rolul de încurajare a participanţilor în a interacţiona şi în a se cunoaşte reciproc în contexte
neobişnuite.
„Rolul exerciţiilor de spargere a gheţii este acela de dezinhibarea participanţilor care
interpretează roluri compensative cu unul sau mai mulţi parteneri (se sprijină unul pe celălalt) şi,
desigur, reciproce ( fiecare interpreteaz şi o versiune, şi cealaltă —ca în tehnica oglinzii, în care o
persoană face un gest, iar partenerul său o imită) ” —I.N.Dobridor, Ştiinţa învăţării.
50
a. Salata de fructe
Scaunele sunt în cerc şi au culori diferite. O persoană este în centru şi numeşte o culoare.
Persoanele care stau pe un scaun cu această culoare
trebuie să schimbe locurile. Persoana din mijloc
poate spune şi un cuvânt glumeţ (de exemplu
curcubeu) şi toată lumea trebuie să schimbe locurile.
Cel din centru încearcă să prindă scaunul.
Introduceţi treptat vocabular diferit sau alt conţinut
pentru a înlocui culorile.
Regula se poate particulariza, scriind pe tablă
transformarea, înlocuind culoarea cu o clasă de substanţe:
Galben- alcani
Verde- alchene
Albastru- alchine
După o rundă de joc, după ce majoritatea cursanţilor au fost activi, trecem la etapa a treia,
cînd în locul clasei de substanţe dăm un exeplu de substanţă specifică clasei:
Galben- alcani- metan
Verde- alchene- etenă
Albastru- alchine- acetilenă.
Jocul poate continua cu formula substanţei, o proprietate sau utilizare a acesteia, etc.
b. Im agine fixă- prezentaţi o situaţie sau un subiect prin poziţionarea corpurilor.

Fără discuţii sau mişcare. Este o tehnică foarte simplă pentru a-i implica pe toţi şi a te
pregăti treptat pentru activităţi mai complexe.
c. R aţele ş i vânătorul:
51
- Folosind schema afişată la

loc vizibil:
Galben- alcani- metan
Verde- alchene- etenă
Albastru- alchine- acetilenă,
elevul din centru mimează că
ţinteşte un coleg, adresându-i una din culori,
iar în timp ce colegul ţintit se ghemuieşte,
vecinii se ţintesc adăugând un cuvânt în
legătură cu culoarea menţionată. Pentru a fi
mai uşor se delegă un cursant să fie
observatorul care va decide raspunsul mai
rapid/ corect. Raţa care greşeşte se retrage
din cerc. Câştigătorul poate fi premiat cu aplauzele celorlalţi colegi.
52
d. Ghem ul m agic-joc de intercunoaştere s i relaţionare pozitivă

Materiale: un ghem de aţă.
Iniţiatorul are în mână un ghem de aţă colorată. El va oferi ghemul unui participant,
spunându-i de ce l-a ales: ,, te-am ales pentru că eşti un prieten bun, mă ajuţi...sau...te- am ales
pentru ca tu ştii jocuri frumoase etc". Cel ales prinde aţa, oferă ghemul altui coleg spunându-i
ce calităţi a remarcat la el, de ce îl apreciază. Fiecare participant va alege cel puţin un coleg, până ce
aţa va forma o reţea asemănătoare unei pânze de păianjen. Apoi ghemul se strânge trecând invers
pe la fiecare participant care va menţiona printr-un cuvânt starea de spirit al momentului.
Se poate aplica şi la lecţie ca
feed-back la încheierea unui modul,
când fiecare participant care primeşte
ghemul de aţă menţionează un
moment mai interesant sau o
informaţie din cadrul modulului.
La sfârşit iniţiatorul adresează întrebările:
Cum v-aţi simţit în timpuljocului? Ce aţi
aflat nou?
Concluzia aparţine tot iniţiatorului
care va remarca faptul că într-un colectiv/
grup/clasă toţi colegii sunt conectaţi ca într-o
reţea şi că este esenţial ca relaţiile lor săfie
bune.
e. D om ul m eu de p e Gliese 667
Crearea unei lumi pe o altă planetă , datorită poluării care face terra de nelocuit.
Pe baza unei poveşti prestabilite, echipele trebuie să creeze o lume nouă pe o altă planetă
(Marte, de exemplu). Fiecare echipă trebuie să realizeze un dom cu tot ce are nevoie- utilităţi, spaţii
de locuit, job-uri,etc.). Job-urile identificate vor fi scrise şi pe bileţele, pentru a fi folosite la jocul
următor. Fiecare echipă prezintă proiectul în faţa întregului grup.
Desenarea unei hărţi a unui loc împreună facilitează explorarea conţinutului prin discuţii
şi negocieri între membrii grupului. De asemenea, contribuie la proprietatea proiectului şi îi
determină pe oameni să lucreze împreună.
53
f Linia de p antom im i
Grupul este împărţit în grupuri de 4 sau 5. Un grup joacă şi ceilalţi urmăresc. Ultima
persoană din linie alege o hârtie cu un subiect (am avut locuri de muncă) şi trebuie să o prezinte
persoanei din faţă doar cu pantomimă. Şi următoarea persoană face acelaşi lucru până când ajung
la persoana care este pe primul rând. Doar prima persoană poate spune cu voce tare care este
subiectul şi punctează un punct dacă răspunsul este corect. Poate fi folosit pentru a încuraja luarea
în considerare a unui subiect şi dezvoltă exprimarea şi comunicarea personală non-verbală în cadrul
grupului.
g. B alonul viitorului
Fiecare cursant primeşte un număr de 7 cartonaşe. Pe acestea, ei vor nota dorinţele
referitoare la cariera visată (posibile profesii, trepte în evoluţie, alternative etc.). Cartonaşele vor
reprezenta săculeţe cu lest, care vor fi ataşate unui balon zburător desenat pe tablă. Pe măsură ce
balonul pierde din înălţime, elevii vor trebui să renunţe pe rând la câte un săculeţ. Treptat, vor
păstra unul singur, care corespunde celei mai importante dintre dorinţele lor privind viitorul
profesional.
h. Salutul grupului- Flashm ob grup

Cursanţii se împart în două echipe. Una va stabili un salut
elaborat al grupului, iar cealaltă echipă va crea coregrafia a 15
secunde de dans pe o melodie aleasă de aceştia. Ulterior, cele două
echipe vor exersa în comun atât salutul cât şi dansul.
54
Un flashmob (unde flash este o clipă

şi mob este o mulţime) este o adunare de foarte scurtă
durată de oameni, ăntr-un loc public, participanţii
realizând o acţiune neobişnuită pentru o perioadă scurtă
de timp (de obicei câteva secunde/minute), după care
grupul se răspândeşte ca şi cum nimic nu s-ar fi
întâmplat.
i. Vizită în natură-
Grădina Botanică A. Fătu Iaş i
j. Jo cu l num elor/ coregrafia

dansului
Spune un cuvânt care începe
cu prima literă a numelui tău şi o
mişcare de dans. Toată lumea repetă.
La final, creaţi o coreografie de dans cu
mişcări ale tuturor celor din grup.
k. Cursa da / nu
Reprezentanţii fiecărui grup se
întorc pe două scaune în centrul
camerei şi se îndreaptă către răspunsul
corect (care este, de exemplu, DA într-
un capăt şi NU în celălalt capăt al
camerei). Este folosit pentru fixarea
conţinutului, dar şi pentru dinamizarea
grupurilor.
55
3 . BIBLIO GRAFIE
1. Introduction Video - https://goo.gl/xnPNHh

2. SAMR Model - https://goo.gl/4SkgZ
3. SAMR and Bloom’s - http://goo.gl/eN6Fy
4. Kathy Schrock’s SAMR - http://goo.gl/9Uv7LO
5. SAMR Lesson Plans - http://goo.gl/K992hU
6. Reaching Redefinition - http://goo.gl/kblbNW
7. SAMR for Administrators - http://goo.gl/X6N1uY
8. #SAMR - https://goo.gl/mdJvAh
9. Danae Romrell, Lisa C. Kidder, Emma Wood. The SAMR Model as a Framework for
Evaluating mLearning, 2014.
10. S. Chien, S. Choo, M. A. Schnabel, W. Nakapan, M. J. Kim, S. Roudavski (eds.), Living
Systems and Micro-Utopias: Towards Continuous Designing, Proceedings of the 21st International
Conference of the Association for Computer-Aided Architectural Design Research in Asia
CAADRIA 2016, 809—818. 2016, The Association for Computer-Aided Architectural Design
Research in Asia (CAADRIA), Hong Kong.
11. https://www.proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practici-pentru-educatie-
incluziva-de-calitate/lectii-moderne-bazate-pe-modelul-samr
12. https://edict.ro/samr-un-model-de-integrare-a-tic/
13. Curs Introductiv de Educaţie Inclupva, Centrul European pentru Drepturile Capiilor cu Di%abilităţi,
Autor: M. M. Tur%a, Bucureşti, 2017, www.educaţieinclu%ivă.info ”
14. Legea Educaţiei Naţionale 1/2011
15. https://eacea.ec.europa.eu/national-policies /eurydice /content/adult-education-and-
training-64 ro
16. http:/ /www.dimitra.gr
17. Conferinţa Naţională a Comunităţii Educaţie pentru Ştiinţe- Evoluţie prin educaţie 2019
18. Dumitraş D., STEM Bridge- Ghid de superexperimente ştiinţifice, ed. Stef, 2019
19. 365 Simple Science Experiments, Ed. Aquila, 2007.
20. https://en.wikipedia.org/wiki/Diet Coke and Mentos eruption#C ause
21. Băcescu, M., Uzina Aqua, Editura I. Creangă, Bucureşti, 1983.
22. Mereuţă, A., Coropceanu, E., Instruire activă în baza
experimentului chimic, Centrul editorial Art Poligraf, 2012.
23. Subotin, C., Revenco, M., Subotin, I., Experimentul demonstrativ- distractiv la chimie,
Editura Lumina,Chişinău,2003.
24. Roesky, H. W., Experimente chimice spectaculoase, ed. Mistral, 2016.
25. Petrovanu, O., Munteanu, M., Experimente chimice şi lucrări de cerc pentru gimnaziu,
E.D.P. Bucureşti, 1983.
26. Davis, J.E., MacNab, W.K., Haenisch, E. L., McClellan, A.L., O'Connor, P. R., Chimie:
experienţe şi principii. Manual diaborator, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.
27. Gardener, R., Perles, K., Easy Genius Science Projects with Chemistry, Pp 55-57, 2017.
28. http://www.descopera.ro/stiinta
29. www.youtube.com/C/ProfesorulTrasnitTV
30. https: //apamasttopmadgearu.weebly.com/fizica-apei.html
56
31. Balan, D., Lepădatu, M., Gîrtan, M., Expediţie în lumea minunată a chimiei, Editura A92,
2000.
32. Curs Introductiv de Educaţie Inclupivă, Centrul Europeanpentru Drepturile Copiilor cu Dipabilităţi, Autor:
M. M. Turpa, Bucureşti, 2017.
33. www.educaţieinclupivă.info
34. Legea Educaţiei Naţionale 1/2011
35. https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/adult-education-and-training-
64 ro
36. https://e-calificare.ro/resurse-educatia-adultilor--concept-si-caracteristici
37. http://www.dimitra.gr
57

Ghid Ads D. Dumitras

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Ads D. Dumitras

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educaţie prin Incluziune

Proiect de mobilitate Erasmus+ 2018-1-RO01-KA104-047692

Daniela Mihaela Dumitraş

Educaţie pentru succes:

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

© Editura ALTFEL, 2020

Prezentarea proiectului de m o bilitate ................................................................................ 5

1.2. Educaţia adulţilor de tip „A D oua Şansă ” - educaţie incluzivă ...................................... 11

2.3.1. Experimentul ca modalitate de antrenare în procesul educativ............................................................ 24

PREZENTAREA PROIECTULUI DE MOBILITATE

8 CARACTERISTICI IMPORTANTE ALE CURSANŢILOR 5

17 SFATURI PENTRU MOTIVAREA CURSANŢILOR ADULŢI

Care este definiţia consilierii în carieră?

Intervievarea motivaţională şi ocuparea forţei de muncă

Competenţe cheie de învăţare continuă

DANIELA DUMITRAŞ, PROFESOR D E CH IM IE ŞI F IZ IC Ă /

Imagine Curs Introductiv de Educaţ ie

Ce NU înseamnă, totuşi, incluziunea în educaţie:

Principiile incluziunii sunt:

Abordarea în şcoala tradiţională Abordarea în şcoala incluzivă

Prioritatea o constituie”elevii buni” Toţi elevii sunt consideraţi la fel de importanţi;

Atitudini şi comportamente combătute în şcoala incluzivă

Criterii folosite pentru formarea grupelor de lucru:

1 .2 . Ed u c a ţ ia a d u lţ ilo r d e t ip „ A Do u a Ş a n s ă ” - e d u c aţ ie in clu zivă

Programul oferă acestor categorii de persoane posibilitatea continuării şi finalizării

2 . R E SU R SE EDUCAŢIONALE, PRIVIND STR ATE G IILE DIDACTICE

2 .2 . Mo delul SAMR- in t e g r a r e a TIC prin im p l ic a r e a c u rsa n t u lu i In

coffee latte caramel macchiato pumpkin spice

2. Testul este imprimat, rezolvat şi depus spre corectare.

1. Elevii sunt rugaţi să scrie

O prezentare plastică legată de modelul SAMR, în comparaţie cu dezvoltarea gadgeturilor este

Technology acts as a direct tool with a functional

Technology allows for the creation of new tasks,

In rezumat după cum putem vedea, acest model foloseşte

! 6uL^kţa tic ixl* ^ .W /a ut<r

/u^t*ruiiK ¡J iJ r p J 6—t^M Îj d tff ¿rCmfcrr

.-!#C(c*ut (* Jk .G ft ¿ t i /t£ *dr- / 'f * cm,

E lrw r t \ . CAiA. OU 'auA&c/*

2 .3 . UTILIZAREA EXPERIMENTULUI DE LABORATOR/ OUTDOOR/ ÎN

2 .3 .1 . EXPERIMENTUL CA MODALITATE DE ANTRENARE ÎN PROCESUL

2 .3 .2 . R eguli pentru siguran ţă şi ac o rd are a primului a ju t o r

In form aţiigen erale referitoare la acordarea p rim u lu i aju tor

Solicitaţi imediat sfatul medicului.

E lim inarea sub stan ţelor chim ice utilizate

2 .3 .3 . SUPEREXPERIMENTE ŞTIINŢIFICE EXPLICATE

1. PASTA D E D IN ŢI PEN TRU ELEFAN ŢI

2. APA CARE „ÎN GH EAŢĂ IN ST A N T '

Ce se întâmplă: Praful de polimer se coagulează.

4. DISPARIŢIA M IRACULO ASĂ A PO LISTIREN U LU I

Atenţie! A se lucra departe de surse de foc, deoarece acetona

5. IN D ICATO R AC ID O -B AZ IC D IN VARZA RO ŞIE

bazic al substanţei testate.

Ce se întâmplă: Lăsat în pace, acţionează ca

De ce: Sărurile diferitelor metale colorează cu culori specific flacăra.

(N H4)2Cr207 (s) —>C r203 (s) + N2 (g) + 4H 2 0

10. VULCANUL VEZUVIU CU O

11. ALTFEL D E VULCAN

Materiale: un model de vulcan

12. ŞARPELE FARAO N ÎN FLĂCĂRAT

13. APRINDEREA SPONTANĂ A SPIRTIEREI

K M n04 în prezenţă de H2SO4 este un oxidant foarte

14. LICH IDULAUTOIN FLAM ABIL

15. D E LA D O ZA/ FOLIA D E ALU M IN IU LA SPUMA ÎN FLĂCĂRI

.-!#C(cut ( Jk .G ft ¿ t i /t£ dr- / 'f cm,