SUBCARPAȚII

Prelungire a Carpațiilor Orientali și Meridionali, în partea lor exterioară. Alcătuiți

din strate sedimentare cutate. Relief reprezentat printr-o asociere de dealuri și
depresiuni. Altitudini cuprinse între 300 și 1000 m.
DENUMIRE LIMITE ALTITUDINILE
a) Moldovei N – Valea Moldovei
S – Valea Trotușului
V – Carpații Moldo- Culmea Pleșu (911 m)
Transilvani
E – Culoarul Siretului
b) Curburii N – Valea Trotușului
V – Valea Dâmboviței Dealul Măgura Odobești
S și E – Câmpia Română (996 m)

c) Getici E – Valea Dâmboviței

V – Valea Motrului Dealul Chiciora (1218 m)
N – Carpații Meridionali
S – Podișul Getic

a) Subcarpații Moldovei
Depresiuni Neamț Mărginit în Nord de
(Râurile Neamț sau Ozana Culmea Pleșului (911 m)
și Topolnița) și în Sud de Dealul Corni
(Oraș Târgu-Neamț) (603 m)
Cracău-Bistrița Mărginit în Nord de
(Râurile Cracău și Dealul Coni (603 m) și în
Bistrița) Sud de Dealul Runcu (507
(Oraș Piatra-Neamț) m)
Tazlău-Cașin Mărginit în Nord de
(Râurile Tazlău la Nord, Dealul Runcu (507 m) și
Oituz și Cașin la Sud, Dealul Bărboiu iar la E de
Trotuș transversar) Culmea Pietricica (746 m)
(Oraș Moinești, Târgu
Ocna)
 b) Subcarpații Curburii
Cea mai largă și complexă unitate a Subcarpaților, alcătuiți din 2 șiruri de
dealuri și 2 de depresiuni. Grad mare de fragmentare.
Depresiuni Depresiuni Interne Dealuri Interne
(Submontane) (Submontane)

Vrancea (Râul Putna) Dealul Oușoru (753 m)

Necula (Râul Râmnicu Dealul Răchitaș (927 m)

Sărat)
Răiuțu (957 m)
Chiojd (Râul Buzău)
Gârbova (974 m)
Lopătari (Râul Slănic)
Bisoca (943 m)
Vălenii de Munte (Râul
Teleajen) Dâlma (800 m)
(Oraș Slănic)
Blidișel (819 m)
Câmpina (Râul Prahova)
(Oraș Câmpina, Breaza) Salcia (717 m)

Pucioasa (Râul Ialomița) Ciolanu și Pintenul

Ivănețul
Depresiuni Extere Dealuri Externe
(Intracolinare)
Dealul Zăbrăuți (719 m)
Răcoasa (Râul Șușița)
Dealul Momâia (630 m)
Vizantea (Râul Vizăuți)
Dealul Măgura Odobești
Vidra (Râul Putna) (996 m)
(Oraș Panciu)
Dealul Deleanu (693 m)
Mera (Râul Milcov)
(Oraș Focșani) Dealul Blăjeni (483 m)

Dumitrești (Râul Râmnicu Dealul Căpățâna (592 m)

Sărat)
Dealul Istrița (749 m)
 Pătârlag (Râurile Buzău și
Policiori) Dealul Bocovel (406 m)

c) Subcarpații Getici
Relief alcătuit din 2 șiruri de depresiuni și 1 de dealuri. (Se împart în
Muscelele Argeșului și Subcarpații Olteniei)
Depresiuni Depresiuni interne Dealuri

Câmpulung (Râul Dealul Mățăului (1018 m)

Argeșel)
(Oraș Câmpulung) Dealul Cârlige (871m)

Brădet (Râul Vâlsan) Dealul Măgura Slătioara

(767 m)
Jiblea (Râul Olt)
(Oraș Călimănești) Dealul Bârzei (

Horezu (Râul Luncavăț) Dealul Negru

(Oraș Horezu)
Dealul Bran (333 m)
Polovragi (Râul Olteț)
(Loc. Polovragi) Dealul Chiciora (1218 m)

Novaci (Râul Gilort)

(Oraș Novaci)

Bumbești-Jiu (Râul Jiu)

(Oraș Bumbești-Jiu)
Depresiuni externe

Olănești (Râul Olănești)

(Oraș Băile Olănești)

Târgu-Jiu (Râul Jiu,

Sohodol)
(Oraș Târgu-Jiu)
 DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI
Formată la sfârșitul mezozoicului ca urmare a eforturilor de cutare și ridicare a
Carpaților, în interior s-a produs o scufundare lentă a scoarței până la 4500 m
adâncime. Depresiunea a fost acoperită de apele unei mări iar ulterior sedimentată.
La sfârșitul neozoicului s-a produs exondare bazinului și ulterior ridicarea sa
datorită mișcărilor ce afectau Carpații. La începutul cuaternarului devine uscat. La
sfârșitul formării sale au apărut cute diapire pe 3 laturi de depresiuni (conțin sare:
Ocna Mureș, Ocna Dej, Praid, etc.)
DENUMIRE LIMITE ALTITUDINI
a) Zona marginală Înconjurată pe toate
(Zona de dealuri și părțile de Munții Carpați
depresiuni Dealul Bicheș (1080 m)
marginale sau
Subcarpații
Transilvaniei)
b) Podișul N – Carpații
Transilvaniei Maramureșului și
Bucovinei Altitudini medii de 500-
S – Valea Oltului 600 m
E – Subcarpații
Transilvani
V – Munții Apuseni
Tipuri și forme de relief Relief structural cu cueste
și suprafețe structurale,
alunecări de teren și
torenți.

a) Zona marginală (Zona de dealuri și depresiuni marginale sau Subcarpații

Transilvaniei)
În EST Subcarpații Transilvaniei c) Depresiuni
a) Dealuri: Becheci, intracolinare:
Șiclod, Șieului, Rez Dumitra,
b) Depresiuni Magherani-Atid,
submontane: Voivodeni,
Bistrița (râul Cristuru-Secuiesc
Bistrița), Vălenii de
Mureș (râul
Mureș), Praid (râul
Corund), Odorhei
 (râul Târnava
Mare),
Homoroadele (râul
Homorodul Mare și
Homorodul Mic)
În SUD Depresiunea Făgăraș
(Râul Olt)
Depresiunea Sibiu (Râul
Cibin)
În VEST Depresiunea Almaș-Agriș Dealul Feleacului (832 m)
(Râul Almaș și Agriș)
Depresiunea Iara,
Culoarul Alba Iulia-Turda
(traversat de Mureș)
În NORD Depresiunea Lăpuș Culmea Braza (974 m)

b) Podișul Transilvaniei
1) Podișul Someșan NV – jugul intracarpatic Format din Dealurile
(șir de culmi și depresiuni Cluj-Borșa, Dejului,
ce fac legătura dintre Ciceului, Simișna-
Carpații Occidentali și Gârbou.
Carpații Orientali) Altitudini între 500-650
N – Someș m.
E – Someșul Mic
S – Munții Apuseni
2) Câmpia N – Someșe Altitudini de 400-600 m,
Transilvaniei S – Mureș relief de dealuri domoale,
V – Munții Apuseni cu straturi boltite sub
E – Subcarpații formă de domuri
Transilvaniei (acumulări de gaz metan).
Predomină roci argiloase.
3) Podișul Târnavelor N – Mureș Alcătuit din Podișul
S – Depresiunile Făgăraș Secașelor (SV) și Podișul
și Sibiu Hârtibaciului (E).
Altitudinile cresc dinspre
SV (450-500 m) spre E
(700 m). Prezintă domuri
gazeifere.
 DEALURILE DE VEST
S-au format prin depunerea de roci sedimentare (nisip, pietriș, argilă) aduse de
râuri în Marea Panonică. Au aspectul unor borduri deluroase având lățimi diferite,
cu caracter discontinuu, cu dealuri domoale, văi largi și terase. Altitudini cuprinse
între 200-400 m.
DENUMIRE LIMITE ALTITUDINI
a) Dealurile Silvaniei N – Râul Someș Măgura Șimleu (597 m)
S – Râul Barcău
b) Dealurile Crișurilor N – Râul Barcău
S – Râul Mureș
c) Dealurile Banatului N – Râul Mureș Dealurile Lipovei (311 m)
S – Râul Nera

a) Dealurile Silvaniei
Dealuri și depresiuni Dealurile Crasnei, Depresiunea Șimleu,
Măgura Șimleu, Dealul Depresiunea Baia Mare
Codru, Dealurile Sălajului (râurile Lăpuș și Săsar)

b) Dealurile Crișurilor
Dealuri și depresiuni Dealurile Oradei (între Depresiunea Zarandului,
râurile Barcău și Crișul Depresiunea Beiușului,
Repede) Depresiunea Vad-Borod
Dealurile Ghepiș,
Dealurile Plopișului,
Dealurile Cuiedului,
Piemontul Codrului

c) Dealurile Banatului
Dealuri și depresiuni Dealurile Lipovei (între Depresiunea Oraviței
râurile Mureș și Bega)
Dealurile Buziașului,
Dealurile Oraviței
 PODIȘURILE
DENUMIRE LIMITE ALTITUDINI
a) Podișul Moldovei N – granița cu Ucraina
S – Câmpia Română
E – Valea Prutului Dealul Ciungi (688 m)
V- Obcinele Bucovinei,
Valea Moldovei, Culoarul
Siretului
b) Podișul Getic E – Valea Dâmboviței
V – Dunărea
N – Subcarpații Getici
NV – Podișul Mehedinți
S – Câmpia Română
c) Podișul Mehedinți E – Valea Motrului
V – Dunărea
N – Munții Mehedinți
S – Podișul Getic
d) Podișul Dobrogei N – Lunca Dunării și
Delta Dunării
S – granița cu Bulgaria
V – Lunca Dunării
E – Marea Neagră

a) Podișul Moldovei
Cea mai întinsă unitate de podiș din România formată prin sedimentare pe
un fundament diferit:
- Jumătatea nordică pe un soclu precambrian al Platformei Est-Europene
- Jumătatea sudică pe o zonă de scufundare
A fost acoperit de apele Mării Sarmatice în care s-au depus sedimente
neogene. Roci sedimentare (nisip, pietriș, argile, marne, iar în zonele mai
înalte avem gresii, calcare și conglomerate).
Cele mai înalte altitudini se află în Nord, cele mai mici în Centru iar în
Sud avem altitudini medii care coboară în sudul extrem sub 200 m.
SUBDIVIZIUNI LIMITE ALTITUDINI
1) Podișul Sucevei N – Granița cu Ucraina
S – Confluența Moldovei Dealul Ciungi (688 m)
cu Siretul
 V – Subcarpații Moldovei
E – Câmpia Moldovei
2) Câmpia Moldovei N – Granița cu Ucraina
(Jijiei) S – Cuesta Iașilor
(Podișul Bârladului) Altitudini de 200-300 m
V – Podișul Sucevei
E – Râul Prut
3) Podișul Bârladului N – Cuesta Iașilor
(Câmpia Moldovei)
S – Câmpia Română Alt. Max. 561 m
V – Culoarul Siretului
E – Râul Prut
Tipuri și forme de relief Relief structural (cueste,
platouri) în Pod. Sucevei
și Bârladului.
Alunecări de teren și
torenți pe stratul argilos
(Câmpia Moldovei)

1) Podișul Sucevei
Dealuri/podișuri și Dealul Ciungi Depresiunea Rădăuți (râul
depresiuni Dealul Dragomirnei (522 Suceava)
m) Depresiunea Straja
Dealul Fălticenilor Depresiunea Cacica
Dealul Ibănești Depresiunea Solca
Dealul Bour Depresiunea Păltinoasa
Dealul Mare-Hârlău (587
m)

2) Câmpia Moldovei (Jijiei)

Dealuri/câmpii și Câmpia Jijiei Superioare Drenată de Jijia, Bașeu și
depresiuni și a Bașeului Sitna

Dealul Cozancea

Câmpia Jijiei Inferioare și Drenată de Jijia, Bahlui,

a Bahluiului Bahluieț și Miletin

Dealul Prutului în Est

 3) Podișul Bârladului
Dealuri/podișuri și Podișul Central Depresiunea Elan în SE
depresiuni Moldovenesc în Nord Depresiunea Negrești
(Râu Sacovăț, Stavnic)
Colinele Tutovei în (Oraș Negrești)
Centru Depresiunea Vaslui
(confluența râurilor
Dealurile Fălciului în SE Racova, Vaslui, Crasna,
Podișul Covurlui în Albești)
extremitatea SE (Oraș Vaslui)

b) Podișul Getic
Unitate tipică de piemont ce s-a format prin depunerea de sedimente în
regim fluvio-lacustru (Lacul Getic) în Depresiunea Getică, ulterior partea
nordică a suferit o tectonizare și îndepărtare a cuverturii piemontane,
rezultând Subcarpații Getici, restul rămânând ca un vast platou fragmentat
de ape.
SUBDIVIZIUNI LIMITE ALTITUDINI
1) Platforma Strehaiei Între Dunăre și râul Motru
(formată din 396 m
platforma Hușniței
și platforma
Bălăciței)
2) Platforma Jiului Între râul Motru și râul 425 m
Gilort traversată de râul
Jiu
3) Platforma Oltețului Între râul Gilort și râul Olt 640 m
traversată de râul Olteț
4) Platforma Între râul Olt și râul Argeș 657 m
Cotmeana
5) Platforma Între râul Argeș și Argeșel 772 m
Argeșului
6) Platforma Cândești Între râurile Argeș și 745 m
Argeșel și râul Dâmbovița
Tipuri și forme de relief Relief structural în Nord
Alunecări de teren și
 torenți sau ravene pe
stratul argilo-marnos.

c) Podișul Mehedinți
Cea mai mică unitate de podiș dar ce se aseamănă prin geneză cu munții,
structura cutată, petrografie (șisturi cristaline și calcare). Reprezintă o unitate
de orogen, formarea sa fiind legată de cea a Munților Mehedinți. Altitudinea
medie este de 500-600 m. Tipuri de relief carstic: lapiezuri, doline,
sohodoluri (văi seci), poduri naturale (Podul lui Dumnezeu), peșteri.

d) Podișul Dobrogei
Unitate de orogen cu o evoluție îndelungată. Partea nordică s-a format în
orogeneza hercinică iar partea sudică prin sedimentare. În Nord se găsesc
toate treptele de relief de la munți și depresiuni la podișuri, dealuri și câmpii.
SUBDIVIZIUNI LIMITE ALTITUDINI
1) Podișul Dobrogei N – Lunca Dunării și
de Nord Delta Dunării
S – Peceneaga-Camena Vf. Greci (Țuțuiatu) – 467
V – Lunca Dunării m
E – Marea Neagră
2) Podișul Dobrogei N - Peceneaga-Camena
Centrale S – Falia Capidava-
Ovidiu Vf. La Pandele (395 m)
V – Lunca Dunării
E – Marea Neagră
3) Podișul Dobrogei N – Falia Capidava-
de Sud Ovidiu
S – granița cu Bulgaria 204 m
V – Lunca Dunării
E – Marea Neagră
Tipuri și forme de relief Relief pe loess
Relief calcaros
Relief litoral (în Nord,
până la Capul Midia avem
relief jos cu lagune și
limane, iar la Sud avem
relief înalt cu faleze)
 1) Podișul Dobrogei de Nord
Relieful se înclină de la Vest la Est. Unitate de orogen.
SUBDIVIZIUNI LOCALIZARE ALTITUDINI
Munții Măcin (NV) N și V – Dunărea Vf. Greci (Țuțuiatu) – 467
(Șisturi cristaline, granite, E – Văile Luncavița – m
bazalte) Lozova
S – Podișul Babadag
Podișul Niculițel (N) N – Dunărea
V - Văile Luncavița –
Lozova 363 m
E – râul Telița, Depr.
Nalbant
S – Podișul Babadag
Depresiunea Nalbant (N) N – Dunărea Străbătută de râul Telița
S – Podișul Babadag în Centru și râul Taița în
Sud
Dealurile Tulcei (NE) N – Delta Dunării
E – Culmi ce înaintează
spre Dunăre și Lacul 200 m
Razim
Câmpia Nucarilor (E) N – Delta Dunării
S – Lacul Razim
Podișul Babadag (S) N – Munții Măcin,
Depresiunea Nalbant,
Podișul Niculițel 400 m
S – Peceneaga-Camena Drenat de râul Slava
V – Lunca Dunării
E – Câmpia Ceamurliei
Câmpia Ceamurliei (SE) N și V – Podișul Babadag
S – Peceneaga-Camena
E – Lacul Razim
 2) Podișul Dobrogei Centrale
Orogeneza baikaliană. Cea mai veche unitate de relief formată din cele mai
vechi roci (șisturile verzi).
SUBDIVIZIUNI LOCALIZARE ALTITUDINI
Podișul Gârliciului (NV) N – Podișul Babadag
S și E – Podișul Casimcei
V – Lunca Dunării
Podișul Casimcei (C) N – Podișul Babadag
(Șisturi verzi S – Falia Capidava-
precambriene acoperite Ovidiu 300-400 m
parțial de calcare, relief V – Lunca Dunării
carstic E – Podișul Istriei
Podișul Istriei (E) N – Câmpia Ceamurliei,
Lacul Sinoe
S - Falia Capidava-Ovidiu
V – Podișul Casimcei
E – Lacul Sinoe, Tașaul,
Siutghiol, Marea Neagră

3) Podișul Dobrogei de Sud

Relieful se înclină de la Est la Vest. Regiune de platformă alcătuită din
calcare și gresii, peste care se află o cuvertură de loess.
SUBDIVIZIUNI LOCALIZARE ALTITUDINI
Podișul Cernavodă (N) N – Podișul Casimcei
S – Podișul Medgidiei
V- Lunca Dunării
E – Marea Neagră
Podișul Medgidiei (C) N – Podișul Cernavodă
S – Pod. Oltinei, Cobadin
(Negru Vodă), Mangaliei 109 m
V- Lunca Dunării
E – Marea Neagră
Podișul Oltinei (SV) N – Podișul Medgidiei
S – granița cu Bulgaria 204 m
V – Lunca Dunării
E – Podișul Cobadin
(Negru Vodă)
Podișul Cobadin (Negru N – Podișul Medgidiei
Vodă) S – granița cu Bulgaria 194 m
Calcare, relief carstic V – Podișul Oltinei
E – Podișul Mangaliei
Podișul Mangaliei (SE) N – Podișul Medgidiei 120 m în Nord
S – granița cu Bulgaria 9-10 m în Sud
V – Podișul Cobadin 54 m în Est
(Negru Vodă) 12 m în Vest
E – Marea Neagră

CÂMPII
DENUMIRE LIMITE ALTITUDINI
a) Câmpia Română N – Podișul Getic,
Subcarpații Curburii, 300 m în Câmpia
Podișul Moldovei Piteștiului
S, V, E – lunca Dunării
b) Câmpia de Vest N – râul Tur, Munții Oaș
și Gutâi
S – Dunărea 174 m în Câmpia Vingăi
V – granița cu Ungaria și
Serbia
E – Dealurile de Vest,
Carpații Occidentali

a) Câmpia Română
S-a format la începutul cuaternarului, prin depunerea de sedimente pe locul
unui fost lac (Lacul Getic) ce s-a retras spre Est. Ulterior peste aceste
sedimente s-au depus formațiuni loessoide. Relieful este reprezentat prin văi
largi și interfluvii netede, numite câmpuri, cu mici depresiuni formate prin
tasare și sufoziune. Roci sedimentare: nisip, pietriș, loess. Cuprinde 3 tipuri
de câmpii: câmpii înalte (piemontane), câmpii tabulare (orizontale), câmpii
joase (de subsidență). Înclinare pe direcția Nord-Sud și Vest-Est.
SUBDIVIZIUNI LIMITE ALTITUDINI
1) Sectorul Câmpia Între Dunăre și râul Olt
Olteniei
- Câmpia Între Dunăre și râul 132 m
Blahniței Drincea
(tabulară)

- Câmpia Între râul Drincea și râul Traversată de râul

Băileștilor Jiu Desnățui
(tabulară)

- Câmpia Între râul Jiu și râul Olt 163

Romanaților
(tabulară)
2) Sectorul Olt- Între râurile Olt și Argeș
Argeș

- Câmpia Între râurile Olt și Vedea

Boianului
(tabulară)

- Câmpia Între râurile Vedea și

Găvanu-Burdea Nejlov
(tabulară)

- Câmpia Între râurile Vedea și 300 m

Piteștilor (înaltă) Argeș Traversată de râul
Teleorman

- Câmpia Între râurile Olt și Argeș, 91 m

Burnazului Dâmbovița
(tabulară)
3) Sectorul Câmpia Între râurile Argeș și
Bucureștilor Teleajen și Mostiștea

- Câmpia Între râurile Argeș și Traversată de râul

Târgoviștei Ialomița Dâmbovița
(înaltă)

- Câmpia Între râurile Ialomița și Traversată de râul

Ploieștilor Teleajen Prahova
(înaltă)
- Câmpia Titu- Între râurile Argeș și Traversată de râurile
Gherghiței Teleajen Dâmbovița, Ialomița,
(joasă) Prahova

- Câmpia Vlăsiei Între râurile Argeș și Traversata de râul

(tabulară) Ialomița Dâmbovița

- Câmpia Între râurile Dâmbovița și

Mostiștei Mostiștea
(tabulară)

- Câmpia Între râurile Argeș și

Câlnăului Dâmbovița
(tabulară)
4) Sectorul Câmpia Între râurile Mostiștea și
Bărăganului Călmățui

- Câmpia Între râurile Mostiște și 60 m

Bărăganul Ialomița și Dunărea în Est
Ialomiței
(tabulară)

- Câmpia Între râurile Ialomița și 40 m

Bărăganul Călmățui și Dunărea în
Călmățuiului Est
(tabulară)
5) Sectorul de Est Între râurile Călmățui și
Dunăre

- Câmpia Brăilei Între râurile Călmățui,

(tabulară) Buzău, Siret

- Câmpia Între râurile Buzău și Siret Traversată de râurile

Siretului- Putna, Râmnicu Sărat,
Inferior (joasă) Milcov

- Câmpia Între râurile Călmățui și

Buzăului (joasă) Buzău

- Câmpia Între râurile Buzău și

 Râmnicului Râmnicu Sărat
(înaltă)

- Câmpia Tecuci Între râurile Siret și

(tabulară) Bârlad

- Câmpia Între râurile Siret și Prut

Covurlui
(tabulară)

b) Câmpia de Vest
Face parte din cadrul Câmpiei Panonice, s-a format prin umplerea vechii
Mări Panonice cu sedimente (pietriș, nisip, mâl). Se prezintă sub forma unei
fâșii pe direcția Nord-Sud, înguste de circa 20-60 km. Ușoară înclinare de la
Est la Vest, din această cauză râurile au cursuri lente, cu albiile puțin adânci,
ieșind din matcă și producând inundații.
SUBDIVIZIUNI LIMITE ALTITUDINI
1) Câmpii Înalte

- Câmpia Miersig Între râurile Crișul

Repede și Crișul Negru

- Câmpia Vingăi Între râurile Mureș și

Bega

- Câmpia Între râurile Bega și Timiș

Lugojului

- Câmpia Gătaiei Drenată de râul Bârzava

2) Câmpii Tabulare

- Câmpia Carei Între râurile Crasna și Ier

- Câmpia Barcău- Între râurile Ier, Crasna și

Crasna Barcău

- Câmpia Între râurile Crișul Alb și

 Aradului Mureș

- Câmpia Nădlac Drenată de râul Mureș

- Câmpia Între râurile Mureș și

Jimboliei Bega Veche
3) Câmpii Joase

- Câmpia Între râurile Tur și Crasna Traversată de râurile

Someșului Someș și Homorod

- Câmpia Ierului Drenată de râul Ier

- Câmpia Între râurile Crișul Traversată de Crișul

Crișurilor Repede și Crișul Alb Negru

- Câmpia Între râul Bega și Dunăre Traversată de râurile

Timișului Timiș și Bârzava