Călărașii În Documente Și Izvoare Istorice Vol II (1919-1947)

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI
Muzeul Municipal
Vol. II (1919-1947)
-Ediție întocmită de Constantin TUDOR și Nicolae ȚIRIPAN-

Coordonator: Constantin TUDOR
Călărași
1
Culegere computerizată: Constantin TUDOR și Nicolae ȚIRIPAN
Tehnoredactare computerizată: Constantin TUDOR
Coperta: Florin RĂDULESCU
Redactor de carte: Florin RĂDULESCU
Autorii mulțumesc pentru sprijin Camerei de Comerț, Industrie și

Agricultură Călărași, instituție care se pregătește să-și aniverseze
Centenarul.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Călărașii în documente și izvoare istorice / ed. întocmită
de Constantin Tudor și Nicolae Țiripan. – Călărași: Editura
Agora, 2024
3 vol.
ISBN 978-606-95389-7-5
Vol. 2: 1919-1947 – 2024. – ISBN 978-606-95389-5-1
I. Tudor, Constantin (ed.)

II. Țiripan, Nicolae (ed.)
908
Editura Agora
Călărași – România
Str. București, nr. 254-256
Tel/Fax: (+40)0242 311 295
E-mail: editura.agora@media-print.ro
Editură recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice

din Învățământul Superior(C.N.C.S.I.S)
Tipar: Mediaprint Călărași
2
CUVÂNT ÎNAINTE
O administrație publică modernă privește educația și cultura
ca un instrument de revitalizare socială și acționează pentru
promovarea la nivel național a identităților cultural-istorice și a
creativității locale.
În acest context, pe parcursul mandatului încredințat de
cetățenii Călărașiului în urmă cu patru ani, am sprijinit și încurajat
toate acțiunile întreprinse de Muzeul Municipal, instituție fără
personalitate juridică aflată în subordinea primarului, care în acest
an împlinește 10 ani de la înființare.
Unul dintre proiectele de suflet pe care le-am îmbrățișat și
susținut din start îl constituie elaborarea și publicarea unui corpus
de documente istorice privind evoluția așezării de la cotul Borcei,
începând cu prima atestare documentară și până în zilele noastre,
proiect inițiat de Muzeul Municipal și istoricii locali Constantin
Tudor și Nicolae Țiripan, cetățeni de onoare ai municipiului
Călărași.
Anul trecut a fost lansat primul volum, intitulat CĂLĂRAȘII
ÎN DOCUMENTE ȘI IZVOARE ISTORICE, care cuprinde 450 de
documente deosebite din perioada 1541-1918. Cartea a stârnit un
larg interes în rândul călărășenilor, care au participat în număr mare
la lansare, și astăzi se găsește în cele mai importante biblioteci din
județ și din țară.
În urmă cu aproape două secole, Nicolae Bălcescu ne spunea
că Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Ne însușim această
afirmație și credem cu sinceritate că readucerea în atenția
contemporanilor, și mai ales a tinerilor, a faptelor și eforturilor de
mai bine ale înaintașilor noștri reprezintă deopotrivă o datorie, dar și
o responsabilitate pentru orice edil.
3
Cineva spunea că trecutul unui neam este ca un altar,
ocrotitor al focului sacru, de unde se proiectează lumini asupra
prezentului şi viitorului. Asemenea lumini veți găsi, stimați cititori, în
această carte a prietenilor noștri Constantin Tudor și Nicolae
Țiripan, care de data aceasta publică nu mai puțin de 500 de
documente privind Istoria orașului Călărași din perioada anilor
1919-1947.
Cum nu sunt de formație istoric, nu pot să fac aici comentarii
de specialitate, dar nu pot să nu remarc faptul că documentele
publicate acoperă toate domeniile vieții economice și social-politice
și permit cititorului să-și facă o imagine exactă asupra evoluției
complexe a orașului nostru de la Marea Unire și până la instaurarea
regimului comunist.
Aștept cu nerăbdare volumul următor al trilogiei CĂLĂRAȘII
ÎN DOCUMENTE ȘI IZVOARE ISTORICE și felicitându-i pe
autori și pe editor, le spun doar atât: Am promis că sprijin acest
proiect și mă țin de cuvânt!
Ing. Marius Grigore DULCE

Primarul Municipiului Călărași
4
NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI
După ce anul trecut, grație sprijinului primit din partea

Primăriei Călărași și implicării directe a Muzeului Municipal, am
reușit să publicăm primul volum din proiectul nostru CĂLĂRAȘII în
documente și izvoare istorice, conceput ca un corpus masiv de
documete de arhivă și izvoare de presă care să aducă în atenția
iubitorilor de istorie locală în jur de 1500 de documente din perioada
anilor 1541-1989, iată că oferim călărășenilor, și nu numai lor, cel de
al doilea volum, care încorporează 500 de documente din anii 1919-
1947.
Cele mai multe documente au fost selecţionate din fondul
arhivistic Primăria oraşului Călăraşi, care se păstrează la Biroul
județean Călăraşi al Arhivelor Naționale.
Am introdus în volum și multe documente din perioada anilor
1925-1947 aparținând Camerei de Comerț și Industrie Călărași,
informațiile oferite permițând conturarea unei imagini de ansamblu a
evoluției acestei instituții centenare de la înființare și până la
instaurarea regimului comunist.
Pentru întregirea tematicii am folosit și unele documente din
fondul Prefectura județului Ialomița (1919-1947), aflat în custodia
Serviciului județean Ialomița al Arhivelor Naționale.
Am apelat și la documente din depozitele Arhivelor Centrale de
la București, mai ales pentru conturarea unei imagini cât mai corecte
asupra modului în care s-au desfășurat Alegerile parlamentare din
noiembrie 1946.
De un real folos ne-au fost ziarele locale apărute la Călărași în
perioada anilor 1919-1947, cercetarea acestora fiindu-ne facilitată de
prietenul nostru, pr. Adrian Lucian Scărlătescu, căruia îi mulțumim și
pe această cale. În paginile publicațiilor apărute la Călărași am găsit
informații deosebit de interesante, care au completat imaginea de
ansamblu a evoluției politico-administrative, economico-soaciale și
cultural-sportive a orașului Călărași în acești ani.
Totodată, digitalizarea și publicarea pe platforme specializate
a ziarelor naționale din perioada care a constituit obiectul de studiu al
lucrării noastre ne-a permis accesul la un volum apreciabil de
5
informații de presă, pe care le-am inclus în cartea pe care o oferim
acum iubitorilor de istorie.
Pentru alcătuirea prezentului volum autorii au adunat peste o
mie documente de arhivă și au studiat mii de pagini de ziare de unde
au selectat informații care au fost apoi analizate, ierarhizate,
digitalizate și incluse în cartea care vede acum lumina tiparului.
În prezentarea documentelor s-a respectat principiul cronologic
de ordonare. Atunci când în text nu s-au menţionat datele exprese ale
documentelor, acestea au fost stabilite fie după adresele de înaintare,
fie după datele de înregistrare, fie după conținut. În cazul informațiilor
oferite de presa locală și centrală, atunci când nu am avut precizată
data exactă, am folosit data de apariție a ziarului respectiv.
În transcrierea şi pregătirea pentru tipar a documentelor și
izvoarelor de presă am folosit, în cele mai multe cazuri, formatul
original, noi intervenind numai în cazurile în care se impunea
înțelegerea corectă a mesajului transmis. În consecință veți găsi
formulări diferite pentru apelativele de politețe, precum și prescurtări
diferite ale acestora (vezi: dl., dl, d. – pentru domn, dra., dra, sau d-ra
– pentru domnișoară ș.a.m.d.). Nu am intervenit nici în cazul folosirii
cuvântului “care”, atunci când creatorii ni l-au transmis sub forma
“cari”.
Marea majoritate a documentelor sunt publicate în întregime,
doar în rare cazuri apelându-se la extrase, eliminând numai acele
pasaje care nu făceau referire la problematica documentului selectat
pentru publicare.
În partea finală cititorii vor găsi un număr de 46 de anexe, care
prin facsimilele și fotografiile de epocă inserate vin să completeze
informațiile oferite de cele 500 de documente.
În citarea documentelor de arhivă și a surselor de presă am
folosit tehnica obișnuită în editarea unor corpusuri de documente, cu
precizarea că în cazul ziarelor am menționat doar data de apariție.
Prof. dr. Constantin TUDOR
6
LISTA DOCUMENTELOR
1. 1919 ianuarie 11, Călărași. Publicație a Comisiei interimare prin care cere
cetățenilor care posedă bonuri de rechiziție să le prezinte pentru vizare.
2. 1919 martie 15, Călăraşi. Raport al Serviciului tehnic al oraşului Călăraşi, înaintat
Primăriei locale, cu privire la planul şi aspectul edilitar al urbei de pe Borcea.
3. 1919 mai 4, Călărași. Informație de presă publicată în ziarul local „Deșteptarea
Ialomiței” referitoare la marcarea de către călărășeni a intrării trupelor române pe
teritoriul Ungariei.
4. 1919 mai 16, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
“Universul”referitoare la inundațiile care au afectat orașul și împrejurimile lui.
5. 1919 iunie 1, Călărași. Telegrama trimisă lui Georges Clemenceau, primul ministru
al Franței, de cetățenii participanți la mitingul din 1 iunie 1919 organizat la Călărași,
prin care îi cere să susțină cererile României la Conferința de pace de la Paris.
6. 1919 iunie 6, Călărași. Corespondență din Călărași, publicată în ziarul “Universul”
din București referitoare la înființarea unei Societăți pentru tineri.
7. 1919 iunie 24, Călărași. Consemnare din ziarul local „Deșteptarea Ialomiței”
referitoare la faptul că Secția județeană a Ligii Culturale și-a reluat activitatea.
8. 1919 iulie 3, Călărași. Comunicat publicat în ziarul local „Liga poporului
ialomițean” despre alegerea conducerii Comitetului județean al Ligii Poporului.
9. 1919 iulie 27, Călărași. Corespondență pentru ziarul bucureștean “Dimineața”
referitoare la înființarea Secției locale a Asociației învățătorilor din România.
10. 1919 august 10, Călărași. Înștiințare publicată în ziarul local „Deșteptarea
Ialomiței” prin care se aduce la cunoștința publică faptul că s-a luat decizia înființării
unui Liceu de fete.
11. 1919 august 16, Călărași. Informație publicată de ziarul local “Deșteptarea
Ialomiței” referitoare la inițiativa realizării unui monument pentru eroii călărășeni
înhumați în Cimitirul orașului.
12. 1919 septembrie 9, Călărași. Anunț publicat în ziarul local “Deșteptarea
Ialomiței“ prin care se aduce la cunoștință publică faptul că la Călărași s-au înființat
două școli normale, una de băieți și una de fete, care-și vor deschide cursurile la 1
octombrie.
13. 1919 septembrie 16, Bucureşti. Adresă a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor
către Gimnaziul Ştirbei Vodă Călăraşi prin care îi face cunoscut că s-a aprobat
transformarea acestuia în liceu.
14. 1919 septembrie 28, Călărași. Extras din reportajul publicat în ziarul local “Liga
poporului ialomițean” referitor la vizita efectuată în Călărași pe data de 21 septembrie
1919 de generalul Alexandru Averescu.
15. 1919 octombrie 26, Călărași. Corespondență pentru cotidianul național
“Dimineața” referitoare la mitingul Opoziției Unite ținut în sala Codrat Marinescu.
16. 1919 octombrie 30, Călărași. Chemarea către alegători publicată în săptămânalul
local “Deșteptarea Ialomiței”, ziar al Partidului Democrat din Ialomița.
17. 1919 octombrie 30, Călărași. Apel electoral publicat în gazeta locală “Ialomița
Nouă”, ziar al Partidului Național Liberal din Ialomița.
7
18. 1919 noiembrie 2, Călărași. Corespondență din Călărași, inserată în cotidianul
bucureștean “Dimineața”, referitoare la modul de desfășurare a alegerilor pentru
Camera Deputaților.
19. 1919 noiembrie 23, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete din Călăraşi
către Ministerul Instrucţiunii prin care anunţă deschiderea cursurilor şi solicită sprijin
pentru încadrarea posturilor vacante.
20. 1919 noiembrie 30, Călărași. Articolul Cinste alegătorilor ialomițeni publicat în
ziarul local “Liga poporului ialomițean”, sub semnătura lui Petre V. Haneș, relativ la
rezultatele alegerilor parlamentare.
21. 1920 ianuarie 10, Călărași. Corespondență telefonică pentru ziarul bucureștean
„Dimineața” referitoare la lucrările Congresului învățătorilor ialomițeni care a avut
loc în localul Școlii de fete nr. 1 din Călărași.
22. 1920 martie 11, Călăraşi. Adresa generalului Rîşcanu către Primăria Călăraşi
prin care propune ca una din străzile oraşului să poarte numele eroului călărăşean lt.
Gheorghe Haneş, mort în primul război mondial.
23. 1920 martie 15, Călărași. Consemnare în ziarul local „Deșteptarea
Ialomiței”referitoare la faptul că profesorul I. F. Buricescu urmează să fie numit
prefect al județului Ialomița.
24. 1920 martie 22, Călăraşi. Tabel nominal, întocmit de Regimentul 23 Infanterie din
Călăraşi, trimis Primăriei oraşului, cuprinzând numele eroilor căzuţi pe câmpul de
luptă în Primul război mondial.
25. 1920 mai 23, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul bucureștean
„Viitorul” referitoare la modul în care a fost marcată Ziua Eroilor.
26. 1920 iunie 6, Călărași. Informație publicată în ziarul local “Liga poporului
ialomițean” prin care sunt aduse la cunoștința cititorilor rezultatele alegerilor pentru
Camera Deputaților și Senat.
27. Călărași, 1920 iunie 18. Corespondență pentru ziarul “Adevărul” prin care este
descrisă manifestarea cultural-sportivă organizată la Călărași de Liga Culturală și
Societatea Reculegerea Românească.
28. 1920 iunie 26, Călărași. Anunț publicat în ziarul local „Țăranul” referitor la
manifestarea culturală organizată de Școala normală de fete, care urma să aibă loc pe
3 iulie în Sala Parcului comunal.
29. 1920 iulie 14, Călăraşi. Raport al Căpităniei Portului Călăraşi, înaintat
Inspectoratului general al porturilor, referitor la greutăţile întâmpinate din partea
muncitorilor portuari, membri ai Partidului Socialist.
30. 1920 iulie 15, Călăraşi. Extras din Raportul memoriu, întocmit de conducerea Școlii
profesionale de fete Călăraşi, la solicitarea Ministerului Instrucţiunii Publice, privind
activitatea şcolii de la înfiinţare până la 15 iulie 1920.
31. 1920 august 8, Călărași. Înștiințare publicată în ziarul local „Țăranul” referitoare
la înscrierea elevelor la cursurile Școlii Profesionale de fete din Călărași.
32. 1920 octombrie 7, Călărași. Extras din Deciziunea Comisiei Interimare a orașului
Călărași nr. 16 din 7 octombrie 1920 prin care aprobă Societății “Casa de Educație
Națională” două locuri pentru activități sportive.
33. 1920 octombrie 30, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile
ziarului “Dimineața” referitoare la condamnarea unui grup de socialiști din localitate.
8
34. 1920 octombrie 31, Călărași. Extras privind modificarea Actului constitutiv al
firmei Frații Prini publicat de Tribunalul Ialomița în ziarul local “Liga poporului
ialomițean”, din care rezultă că firma respectivă fusese înființată în decembrie 1918.
35. 1921 februarie 10, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul
“Dimineața”, care apărea la București, despre ultima șezătoare organizată de Cercul
intelectual din localitate.
36. 1921 martie 1, Călăraşi. Plângere a căruţaşilor din oraş, adresată Căpităniei
portului Călăraşi, cu privire la nerespectarea de către negustori a preţurilor şi a
înţelegerilor mai vechi.
37. 1921 martie 6, Călărași. Anunț publicat în ziarul local „Țăranul” prin care se
aduce la cunoștința călărășenilor faptul că în oraș s-a înființat Banca Țăranilor din
Ialomița.
38. 1921 martie 26. Călăraşi. Adresa Primăriei Călăraşi către Ministerul Muncii prin
care face cunoscută existenţa în oraş a organizaţiilor de ocrotiri sociale.
39. 1921 aprilie 8, Călăraşi. Petiţie a muncitorilor din portul Călăraşi adresată
Inspectoratului General al Porturilor prin care se plâng că au fost îndepărtaţi de la
muncă de căpitanul portului şi cer sprijin spre a fi reprimiţi.
40. 1921 aprilie 25, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul
“Dimineața” referitoare la protestul împotriva deciziei Ministerului Instrucțiunii de a
muta Școala normală de fete de la Călărași în comuna Măgurele din județul Ilfov.
41. 1921 mai 1, Călărași. Consemnare publicată în ziarul local „Glasul Poporului”
referitoare la înființarea la Călărași, pe 18 aprilie 1921, a unei filiale a Societății
Principele Mircea, aflată sub patronajul Reginei Maria.
42. 1921 mai 29, Călărași. Extras din relatarea de presă publicată în ziarul “Viitorul”
ce apărea în Capitală, privind modul în care a fost sărbătorit la Călărași Centenarul
omului politic și de stat Ion C. Brătianu.
43. 1921 iulie 4, Călărași. Corespondență publicată în Ziarul bucureștean
“Dimineața” în care sunt descrise distrugerile provocate de uraganul din 4 iulie.
44. 1921 septembrie 29, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
“Dimineața”referitoare la incendiul devastator ce a avut loc la Depozitul de vinuri din
localitate.
45. 1921 octombrie 6, Călărași. Publicație a Primăriei orașului Călărași prin care
anunță înscrierile în tabelele de împroprietărire cu locuri de casă a demobilizaților,
văduvelor de război și orfanilor.
46. 1921 octombrie 28, București. Informație de presă publicată în ziarul bucureștean
„Universul” despre întrunirea membrilor Societății “Avântul apărătorilor patriei“ din
Călărași pentru a se discuta asupra împroprietăririi demobilizaților și funcționarilor
publici cu locuri de casă.
47. 1922 ianuarie 17. Călăraşi. Dare de seamă, elaborată de Seviciul Tehnic al
oraşului Călăraşi, cu privire la situaţia edilitară a oraşului.
48. 1922 februarie 22 Călăraşi. Ordinul prefectului judeţului Ialomiţa adresat
administratorilor de plase, Poliţiei Călăraşi şi Companiei de Jandarmi Ialomiţa prin
care cere să se ia măsuri severe pentru prevenirea dezordinelor cu ocazia alegerilor
parlamentare.
9
49. 1922 februarie 24. Călăraşi. Publicaţia Biroului electoral al judeţului Ialomiţa prin
care se fac cunoscute depunerile de candidaturi din partea partidelor politice locale
pentru alegerile la Senat de la 1-2 martie 1922.
50. 1922 martie 9, Călăraşi. Telegrama Prefecturii judeţului Ialomiţa către Ministerul
de Interne prin care îi comunică numele celor aleşi deputaţi pentru Cameră.
51. 1922 martie 22, Călărași. Adresa prin care se înaintează Ministerului de Interne -
Serviciul Administrativ câteva date istorice privind Spitalul din Călărași, strânse de dr.
Pompei Gh. Samarian.
52. 1922 martie 23, București. Articol publicat în ziarul bucureștean “Neamul
Românesc” intitulat Liga Culturală la Călărași.
53. 1922 iunie 23, Călărași. Corespondență publicată în ziarul bucureștean
“Viitorul”în care este relatat unul din primele meciuri de fotbal organizate la Călărași
după Marea Unire.
54. 1922 iulie 23, Călărași. Corespondență, semnată Aurelian, publicată în ziarul
“Viitorul”, prin care se informează asupra faptului că la Călărași s-a înființat un club
sportiv.
55. 1922 septembrie 10. Călăraşi. Proces-verbal încheiat la Căpitănia Portului
Călăraşi, prin care se constată aplanarea grevei declanşată de muncitorii portuari.
56. 1922 octombrie 15, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
“Adevărul”, semnată Matache, prin care este prezentat modul în care a fost marcată în
oraș încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari.
57. 1922 octombrie 25, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul
“Lupta”, care apărea la București, referitoare la problemele de natură socială cu care
se confruntă locuitorii orașului din cauza nepăsării admnistrației liberale.
58. 1922 decembrie 19, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul
“Adevărul” referitoare la Conferința de alegeri a organizației locale a Partidului
Poporului.
59. 1923 ianuarie 28, Călărași. Extras din articolul Marea adunare a Partidului
Naţional din jud. lalomița, publicat în ziarul „Patria” referitor la ședința de constituire
a organizației județene a Partidului Național Român.
60. 1923 februarie 18, Călărași. Proces verbal încheiat de Comisia Interimară și
Revizoratul școlar prin care se stabilesc circumscripțiile școlare ale orașului Călărași.
61. 1923 martie 8, Călăraşi. Plângere a mai multor muncitori din port adresată
primului procuror al judeţului pentru a interveni la Căpitănia portului Călăraşi pentru
a li se elibera carnete de muncă.
62. 1923 martie 25, Călărași. Corespondență telefonică din Călărași publicată de
ziarul “Dimineața” sub titlul ÎNTRUNIREA OPOZIŢIEI LA CĂLĂRAŞI.
63. 1923 iunie 17, Călărași. Extras din relatarea făcută de ziarul “Adevărul”
referitoare la marea întrunire populară de la Călărași, organizată de Partidul Național
Român, cu participarea lui Iuliu Maniu.
64. 1923 iunie 20, București. Actul prin care Ecaterina I. Medigreceanu și Petre
Balaciu donează Primăriei Călărași, drepturile lor indivize asupra imobilului situat în
orașul Călărași, str. Mihai Viteazu, nr. 11.
10
65. 1923 iulie 1, Călărași. Anunț publicat în ziarul local “Drapelul Ialomiței” prin care
Comitetul pentru construirea Bisericii-monument cu hramul Sf. Gheorghe face apel la
călărășeni pentru a contribui cu cuvântul și cu fapta la edificarea acestui sfânt lăcaș.
66. 1923 august 12, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” în care sunt
relatate aspecte de la Întrunirea politică a Partidului Poporului la care a participat
generalul Averescu, președintele partidului.
67. 1923 septembrie 5, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
bucureștean „Presa” referitoare la vizita canonică făcută în oraș de Prea Sfințitul
Ilarie, episcopul Constanței.
68. 1923 septembrie 7, București. Adresa Ministerului Instrucțiunii prin care
comunică Primăriei orașului Călărași modul de funcționare și repartizare pe localuri
a școlii normale, școlilor primare și grădinilor de copii.
69. 1923 septembrie 14, Călăraşi. Adresă prin care Clubul sportiv Tricolorul din
Călăraşi, solicită Primăriei oraşului Călăraşi cedarea unui teren nefolosit de comună
pentru a putea fi amenajat ca teren pentru activități sportive.
„Adevărul” prin care sunt aduse la cunoștința cititorilor ziarului unele aspecte ale
activității din Port.
71. 1923 decembrie 22, București. Extras din interviul acordat ziarului bucureștean
“Viitorul” de către primarul liberal din Călărași, Athanasie Popescu Ulmu, privind
principalele probleme ale administrației locale.
72. 1924 ianuarie 14, Călărași. Anunțul Comitetului Școlar al Liceului de fete din
Călărași pentru darea în antrepriză a lucrărilor de construire a unui nou local cu două
săli de clasă.
73. 1924 februarie 13, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul
“Viitorul” în care este redată cea de a VIII-a Șezătoare literară a Secției locale a Ligii
Culturale.
74. 1924 aprilie 20, Călărași. Articol intitulat Serbare ostășească la Călărași, publicat
în ziarul “Universul”în care este relatată procesiunea depunerii jurământului de către
recruții Regimentului 5 Călărași din localitate.
75. 1924 aprilie 24, Călărași. Articol intitulat Cronica sportivă, publicat în ziarul local
“Drapelul Ialomiței”, care aduce informații despre echipele de fotbal din Călărași.
76. 1924 mai 31, Călărași. Extras din Sentința Comercială nr. 16/31.05.1924 emisă de
Tribunalul Ialomița – Secția II prin care este autorizată înființarea Băncii Comerțului
Românesc din Călărași.
77. 1924 iunie 13, Călărași. Sentința comercială nr. 19/13 iunie 1924 prin care
Tribunalul Ialomița autorizează înființarea și funcționarea Băncii Unirea – Societate
anonimă pe acțiuni, cu sediul în Călărași.
„Universul” în care se face referire la faptul că podul peste Jirlău, deteriorat în iarna
trecută, a fost reparat și redat circulației
79. 1924 septembrie 30, Călărași. Articol publicat în ziarul local „Drapelul Ialomiței”
referitor la avantajele pe care le oferă bugetului local organizarea tradiționalului Bâlci
de la Călărași.
11
“Universul” prin care se informează despre inaugurarea noului local al Liceului de
fete Sf. Gheorghe.
81. 1924 octombrie 31, Călărași. Informație de presă publicată în ziarul local
„Drapelul Ialomiței”despre revenirea în unitățile proprii din Călărași a regimentelor
23 Infanterie și 20 Obuziere.
82. 1924 decembrie 28, Călăraşi. Adresă a Primăriei Călăraşi trimisă Căpităniei
Portului cu privire la constituirea unui comitet de ridicare a unui monument al eroilor.
83. 1925 ianuarie 10, București. Articolul Inaugurarea Universităţii populare
„Ialomița”, publicat în ziarul “Neamul Românesc”din București.
84. 1925 ianuarie 31, Călărași. Extras din Deciziunea Comisiei Interimare a orașului
Călărași prin care se stabilesc terenurile pe care se va face împroprietărirea cu locuri
de casă a demobilizaților și funcționarilor.
85. 1925 februarie 2, Călărași. Corespondență publicată de ziarul bucureștean
“Lupta” referioare la instalarea lui Gh. Cristodorescu ca președinte al Comisiei
interimare (primar de Călărași).
86. 1925 februarie 12, Călărași. Adresa prin care Căpitanul Portului Călărași face
cunoscut Primăriei orașului Călărași suma strânsă la serbarea Marinei Militare pentru
Monumentul Eroilor care urmează a se ridica în Călărași.
87. 1925 februarie 15, Călăraşi. Proces verbal încheiat în şedinţa de constituire a
Comitetului pentru strângerea fondurilor necesare ridicării unui monument în oraşul
Călăraşi.
88. 1925 martie 12, Călărași. Afișul prin care se anunță faptul că în Sala Parcului
comunal s-a organizat “Cinematograful școlilor” care va rula filme pentru elevi și
adulți în zilele de joi și duminică.
89. 1925 aprilie 11, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Universul”
referitoare la Festivalul organizat din inițiativa lui V. V. Stanciu, la care a conferențiat
profesorul universitar Simion Mehedinți.
90. 1925 aprilie 19-21, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” referitoare
la meciurile de fotbal desfășurate în cadrul Cupei Leopold Robert.
91. 1925 mai 3. Călăraşi. Articol din ziarul “Voinţa Ialomiţei” referitor la sărbătorirea
momentului împroprietăriii a 630 demobilizaţi din orașul Călărași.
92. 1925 mai 17, Călărași. Proces-verbal al Comitetului Școlar al Școlii normale din
Călărași prin care se aprobă schimbul de teren cu Primăria orașului Călărași pentru
construirea localului Școlii normale de învățători.
93. 1925 iulie 1, Călăraşi. Articol din ziarul „Voinţa Ialomiţei” cu privire la
sărbătorirea primei promoţii de absolvenţi ai Şcolii normale de învăţători din
Călăraşi.(Extras)
94. 1925, iulie 1, Călărași. Informație de presă publicată în ziarul local “Voința
Ialomiței” referitoare la instalarea Secției de pompieri militari, începând cu 1 iulie
1925.
95. 1925 iulie 2. Călăraşi. Adresă a Căpităniei portului Călăraşi către Inspectoratul
Muncii, regiunea Călăraşi, prin care solicită sprijin în vederea încheierii unui contract
colectiv de muncă între hamalii din port şi comercianţii de cereale.
12
96. 1925 iulie 12, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” relativă la
arestarea avocaților Aurel și Bârlan Zaharia, împreună cu numitul Vasile Ivan,
suspectați de activitate comunistă.
97. 1925 iulie 15, Călărași. Articol cu titlul Expoziţia de industrie casnică din Călăraşi-
Ialomița, publicat în ziarul “Lupta” care prezintă Expoziția de sfârșit de an a Școlii de
industrie casnică din localitate.
98. 1925 iulie 28. Călăraşi. Publicaţie a Prefecturii judeţului Ialomiţa prin care se
aduce la cunoştinţa publicului deschiderea Expoziţiei şi a Bâlciului de la Călăraşi.
99. 1925 august 11, București. Moțiunea adoptată de Adunarea generală a Baroului
de avocați din Călărași în cazul arestării abuzive a avocaților Aurel și Zaharia Bârlan,
publicată în ziarul național “Adevărul”.
100. 1925 august 25, Călăraşi. Anunţul Şcolii profesionale de fete Călăraşi prin care
aduce la cunoştinţa publicului specificul şi programul şcolii, solicitând înscrierea
elevilor la cursuri.
“Dimineața” referitoare la punerea pietrei fundamentale a Monumentului Eroilor din
localitate.
102. 1925 septembrie 25 Călărași. Conceptul Actului comemorativ al Monumentului
Eroilor din primul război mondial ridicat în orașul Călărași.
103. 1925 octombrie 14, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
“Argus” din București relativă la instalarea primului Consiliului de administrație al
Camerei de Comerț Călărași, recent înființată.
104. 1925 octombrie 15, Călăraşi. Raport al Primăriei Călăraşi înaintat Prefecturii
judeţului Ialomiţa prin care îi comunică numărul populaţiei oraşului, după datele
ultimului recensământ.
105. 1925 octombrie 21, Călărași. Act de tranzacțiune prin care se face schimb de
terenuri între Primăria orașului Călărași și Ministerul de Război, cu precizarea la ce
urmează a fi folosite.
106. 1925 octombrie 27, Călăraşi. Adresă prin care Societatea Mormintelor Eroilor –
filiala Călăraşi solicită Societăţii Mormintelor Eroilor din Bucureşti, emiterea unui
permis pentru transportul gratuit al Monumentului eroilor călărăşeni, de la Bucureşti
la Călăraşi.
107. 1925, Călărași. Dare se seamă întocmită de Serviciul tehnic al orașului cu privire
la lucrările executate în anul 1925.
108. 1926 februarie 14, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul
bucureștean “Lupta” referitoare la inaugurarea Monumentului eroilor din Călărași.
109. 1926 februarie 24, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
„Universul”relativă la rezultatul alegerilor pentru Consiliul local al orașului Călărași.
110. 1926 martie 21, Călăraşi. Adresă prin care Societatea funcţionarilor comerciali
din Călăraşi solicită Primăriei oraşului sala Teatrului comunal pentru organizarea unei
serbări pe data de 1 mai 1926.
111. 1926 martie 27, București. Informație de presă publicată în “Viitorul”, ziarul
central al Partidului Național Liberal, referitoare la instalarea noului Consiliu
comunal din Călărași.
13
112. 1926 aprilie 27, Călărași. Adresa Primăriei orașului Călărași prin care comunică
Ministerului Instrucțiunii – Casa Școalelor și a Culturii Poporului că prin planul de
sistematizare a fost prevăzut un teren pentru Școala profesională de fete, care va fi cedat
gratuit.
113. 1926 mai 22, Călăraşi. Adresă prin care Societatea Tenis Club din Călăraşi
solicită Primăriei oraşului cedarea unei suprafeţe de teren în Parcul comunal pentru
amenajarea unor spaţii necesare efectuării antrenamentelor.
114. 1926 iunie 1, București. Lista publicată de ziarul “Universul” referitoare la
deputații aleși în mai 1926 pentru a reprezenta județul Ialomița în Camera Deputaților.
115. 1926 iulie 3, Călărași. Extras din încheierea Consiliului comunal nr. 11 din 3 iulie
1926 prin care oferă Societății Tenis Club din Călărași un teren pentru amenajarea
unui teren de tenis și popice.
116. 1926 iulie 28, București. Articol cu titlul Dezastrul de la Călăraşi publicat în
ziarul național “Universul” în care sunt descrise efectele dezastruoase ale inundațiilor
din Călărași și împrejurimi.
117. 1926 iulie, Călărași. Conceptul Actului prin care Primăria orașului Călărași
donează Camerei de Comerț și Industrie Călărași un teren pentru amenajarea Oborului
de cereale.
118. 1926 august 9, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Universul”
prin care este descris modul în care călărășenii au omagiat Luptele de la Mărășești de
la 6 august 1917.
119. 1926 august 22, București. Informație de presă publicată în ziarul bucureștean
“Lupta” referitoare la o întrunire politică a Partidului Țărănesc care a avut loc la
Călărași cu participarea lui Ion Mihalache, președintele partidului.
120. 1926 octombrie, Călărași. Actul prin care Primăria orașului Călărași vinde
Camerei de Comerț și Industrie Călărași un loc de casă în suprafață de 1284 m.p.
pentru construirea Palatului Camerei de Comerț și Industrie.
121. 1926 noiembrie 3, București. Informație publicată în ziarul bucureștean
“Cuvântul” relativă la punerea pietrei fundamentale la Școala normală din Călărași
pe 31 octombrie 1926, în prezența lul I. Petrovici, ministrul Instrucțiunii.
122. 1926 noiembrie 13, București. Anunț publicat în ziarul “Universul” prin care
Camera de Comerț de la Călărași anunță înființarea, de la 1 ianuarie 1927, a Bursei
locale de cereale și mărfuri și face cunoscute condițiile ce trebuie îndeplinite de către
comercianți pentru a deveni membrii ai Bursei.
123. 1926 decembrie 6, București. Articol publicat în paginile ziarului „Universul”,
intitulat Monumentul eroilor Regimentului 5 Călărași în care este descris monumentul
care urma să fie amplasat în incinta Regimentului de cavalerie din Călărași, operă a
sculptorului Ionescu-Varo.
124. 1926 decembrie 12, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile
ziarului “Argus” din București referitoare la alegerei Comitetului Bursei de cereale și
mărfuri din localitate.
125. 1926 decembrie 21, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Dimineața” prin
care se informează că în ultima ședință a Consiliului comunal pe anul 1926 a fost
inaugurată Galeria portretelor foștilor primari ai orașului.
126. 1927 februarie 8, București. Extras din articolul Sărbătoarea culturală de la
Călărași, publicat în ziarul “Universul”.
14
127. 1927 martie 3, Bucureşti. Ordinul Ministerului Sănătăţii adresat Spitalului
Călăraşi, prin care se aprobă înfiinţarea pe lângă acest spital a unui laborator de
analize.
128. 1927 martie 4, Călărași. Comunicat al Camerei de Comerț Călărași, inserat în
paginile ziarului „Universul” privind hotărârile adoptate în ședința ordinară lunară.
129. 1927 martie 21, Călăraşi. Adresă a Sindicului Bursei Călăraşi prin care se face
cunoscut căpitanului portului Călăraşi că începând cu 1 ianuarie 1927, s-a înființat
Bursa locală de cereale şi mărfuri.
130. 1927 aprilie 12, Călărași. Extras din încheierea Consiliului comunal al orașului
Călărași din 12 aprilie 1927 prin care aprobă a se dona Comitetului școlar al Școlii
normale de băieți o suprafață de teren lângă cazarma Regimentului 5 Călărași cu
condiția de a servi numai pentru construcția și nevoile școlii normale.
131. 1927 mai 6, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Viitorul” privitoare la
Festivalul organizat la Călărași de Poșta Română pentru obținerea de fonduri necesare
finalizării Sanatoriului P. T. T. de la Techirghiol.
132. <1927 mai 17>, Călărași. Adresa Regimentului 5 Călărași transmisă de
Prefectura județului Ialomița Primăriei orașului Călărași prin care solicită repararea
șoselei care trece prin fața Regimentului, având în vedere faptul că urmează să fie
inaugurat Monumentul închinat eroilor Regimentului.
133. 1927 mai 18, Călărași. Referat al Președintelui Oborului de cereale, Călărași
adresat Camerei de Comerț și Industrie, în care expune modul cum s-a desfășurat
solemnitatea punerii pietrei fundamentale a clădirii Oborului de cereale.
134. 1927 iunie 4, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul național
“Viitorul” în care este relatată procesiunea creștinării familiei de evrei Boni, fotografi
instalați în orașul de pe Borcea în urmă cu 30 de ani.
135. 1927 iunie 11, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul
„Universul” în care este prezentat modul în care s-a desfășurat Serbarea Sportivă din
ziua de 5 iunie, organizată în beneficiul Societății “Mărăști”.
136. 1927 iunie 29, București. Lista candidaturilor depusă la Tribunalul Călărași
pentru alegerile parlamentare din iulie 1927 publicată de ziarul “Universul”.
137. 1927 iulie 16, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” privind
activitatea din Portul Călărași în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 1927.
138. 1927 iulie 21, București. Articol cu titlul SERBARE ȘI EXPOZIȚIE publicat de
ziarul “Universul” în care cititorii sunt informați despre serbarea și expoziția de sfârșit
de an organizate de Școala de meserii din Călărași.
139. 1927 iulie 24, Călărași. Corespondență publicată de către ziarul “Universul”
referitoare la manifestările religioase organizate la Călărași, ocazionate de
comemorarea decesului Regelui Ferdinand.
140. 1927 august 15, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” referitoare
la primul Concurs de înot pe brațul Borcea, organizat duminică, 14 august 1927.
141. 1927 august, 29, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Viitorul” relativă la
abundența în pește a Lacului Călărași, unde zilnic se pescuia o cantitate de 10-12 tone
de pește.
142. 1927 septembrie 8, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” în care
este descrisă vizita la Călărași a Societății corale „Cântarea Dunării" din Giurgiu.
15
143. 1927 octombrie 22, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Viitorul” în care se
relatează despre problemele generale ale comercianților călărășeni reliefate la o
recentă întrunire a Camerei de Comerț.
144. 1927 noiembrie 26, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
„Universul” în care este adus la cunoștința cititorilor protestul comercianților
călărășeni contra Legii repaosului duminical, care le afectează afacerile.
145. 1928, ianuarie 3, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
„Viitorul” prin care se face cunoscut faptul că în Călărași a fost înființată Școala
practică de comerț, în subordinea Ministerului Muncii.
146. 1928 ianuarie 8, Călărași. Corespondență publicată de ziarul “Viitorul”
referitoare la validarea mandatelor consilierilor nou aleși și desemnarea, prin vot, a
noului primar al orașului Călărași.
147. 1928 ianuarie 12, București. Articol publicat în ziarul bucureștean “Dreptatea”,
despre situația precară a Școlii normale din Călărași, fără local propriu.
148. 1928 februarie 23, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
bucureștean “Viitorul” relativă la reluarea activității pe anul 1928 de către Liga
Culturală și Universitatea Populară.
149. 1928 martie 22, Călăraşi. Moţiune a Primăriei oraşului Călăraşi înaintată
Ministerului de Interne, referitoare la activitatea desfăşurată de Nicolae Titulescu la
Liga Naţiunilor.
150. 1928 aprilie 21, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Dreptatea” referitoare
la consfătuirea pe care au organizat-o la Călărași fruntașii locali ai Partidului Național
Țărănesc.
151. 1928 iunie 28, Călăraşi. Memoriu al Serviciului tehnic al oraşului Călăraşi
privind situaţia edilitar-gospodărească şi culturală a oraşului.
152. 1928 iulie 18, Călărași. Extras din încheierea Consiliului comunal al orașului
Călărași prin care se revine asupra donației terenului în suprafață de 8 ½ hectare
pentru Școala normală de băieți.
153. 1928 iulie 25, Călărași. Contractul încheiat între Camera de Comerț și Industrie
Călărași și arhitectul Simion Vasilescu din București, pentru lucrările de construcție a
Palatului Camerei de Comerț și Industrie și a Școlii Comerciale din Călărași.
154. 1928 august 2, Călăraşi. Adresă prin care Clubul Atletic Ialomiţean, solicită
Primăriei oraşului cedarea unei suprafeţe de teren, pentru amenajarea unui teren de
sport.
155. 1928 septembrie 23, București. Articolul Parastasul şi comemorarea lui Mihail
G. Cantacuzino la Călăraşi, publicat de ziarul național-țărănist „Dreptatea”.
156. 1928 noiembrie 6, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile
ziarului “Viitorul” referitoare la unele hotărâri adoptate de Consiliul local în Ședința
din 30 octombrie.
157. 1928 noiembrie 30, Călăraşi. Adresa Prefecturii judeţului Ialomiţa către Şcoala
elementară de comerţ Călăraşi, prin care îi face cunoscut programul pentru
aniversarea zilei de 1 decembrie 1928.
158. 1929 ianuarie 15, București. Articolul ÎNTRERUPEREA CIRCULAŢIEI PE
DUNĂRE publicat de ziarul “Viitorul” în care sunt menționate dificutățile în
asigurarea legăturilor dintre Călărași și Silistra generate de gerul și viscolul ce au
bâtuit zona.
16
159. 1929 februarie 6, București. Adresa prin care Ministerul Instrucțiunii solicită
Primăriei orașului Călărași să întocmească actul de donație pentru terenul pe care se
va construi Școala profesională de fete.
160. 1929 martie 14, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în paginile
ziarului “Universul” referitoare la efectele negative ale crizei economice.
161. 1929 mai 4, Călăraşi. Cerere adresată de artistul Constantin Nottara Primăriei
oraşului Călăraşi prin care solicită sprijin pentru susţinerea unui spectacol în
localitate.
162. 1929 mai 4, Călărași. Corespondență publicată de ziarul „Viitorul” cu titlul
SCUMPETEA LA CĂLĂRAȘI.
163. 1929 mai 15, Călăraşi. Adresă prin care Cercul studenţesc Ialomiţa solicită
Primăriei oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal, unde profesorul Nicolae Iorga
urmează să țină o conferință urmată de un recital al baritonului Mihail Vulpescu.
164. 1929 mai 28, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Universul”
în care este relatată vizita profesorului N. Iorga la Călărași.
165. 1929 iunie 11, Călăraşi. Adresă a Şcolii elementare de comerţ Călăraşi către
conducerile băncilor locale, primăriei şi prefecturii, prin care solicită sprijin financiar
în vederea efectuării unor excursii de studii cu elevii şcolii.
166. 1929 iulie 26, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Viitorul”
referitoare la mișcarea sportivă locală.
167. 1929 iulie 27, Călărași. Lista exportatorilor și importatorilor din circumscripția
județului Ialomița, transmisă Ministerului Industriei și Comerțului.
168. 1929 august 12, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete Călăraşi înaintat
Ministerului Instrucţiunii prin care solicită sprijin financiar întrucât este în
imposibilitatea de a plăti chiria pentru localurile particulare pe care le ocupă.
169. 1929 august 16, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” privitoare la
modul în care a fost sărbătorită Ziua Marinei la Călărași.
170. 1929 august 25, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile
ziarului “Viitorul” în care este consemnată instalarea noii Comisii interimare a
orașului.
171. 1929 octombrie 20, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul
“Dimineața” referitoare la instalarea noului Consiliu de administrație la Camera de
comerț și industrie.
172. 1929 octombrie 23, București. Adresa prin care ministerul Instrucțiunii comunică
Primăriei orașului Călărași că prin Înalt Decret Regal s-a autorizat Comitetul școlar
al Școlii normale să accepte donația terenului făcută de Primăria orașului Călărași.
173. 1929 noiembrie 14, Călărași. Proces-verbal de recepție provizorie a construcției
localului Școlii comerciale și al Camerei de Comerț din Călărași
174. 1929 noiembrie 28, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
“Dimineața” referitoare la sărbătorirea profesorului V. N. Stanciu cu ocazia
pensionării.
175. 1929 decembrie 22, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
„Viitorul” referitoare la serbarea filantropică organizată în preajma Sărbătorilor de
Crăciun de filiala locală a Societății Principele Mircea.
17
176. 1930 ianuarie 14, București. Articol cu titlul FESTIVAL publicat de ziarul
„Viitorul” în care se vorbește despre o manifestare artistică organizată de studenți la
Călărași din ale cărei beneficii se intenționează să fie cumpărat un sistem de radio care
să fie pus la dispoziția comunității locale.
177. 1930 ianuarie 20, București. Înaltul Decret Regal prin care satul Mircea Vodă se
declară comună suburbană pe lângă orașul Călărași.
178. 1930 februarie 8, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Dimineața” privind
fuzionarea Clubului călărășean Tricolorul cu Clubul Atletic Ialomițean și alegerea
noului Comitet de conducere.
„Dimineața” în care sunt publicate listele depuse pentru alegerile locale de la 14 martie
1930.
180. 1930 martie 24, Călăraşi. Adresă prin care Societatea culturală şi sportivă
Dunărea din Călăraşi solicită Primăriei oraşului sala Teatrului comunal pentru
organizarea unui festival cultural.
181. 1930 aprilie 7, Călărași. Cererea Comitetului creat pentru a strânge sumele
necesare ridicării unui monument în orașul Călărași lui Mihail Cantacuzino prin care
solicită și Primăriei orașului Călărași să contribuie cu o sumă.
182. 1930 aprilie 9, Călărași. Proces-verbal nr. 8 al Comisiei interimare a orașului
Călărași prin care se aprobă suma de 25.000 lei ca subvenție pentru ridicarea unui
monument în orașul Călărași, defunctului Mihail G. Cantacuzino.
183. 1930 aprilie 13, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Dimineața”
referitoare la necesitatea amenajării unui teren de fotbal, cel existent fiind total
necorespunzător.
184. 1930 mai 31, Călărași. Corespondență cu titlul Constituirea Consiliului comunal
al oraşului Călăraşi, publicată în ziarul bucureștean “Dimineața”.
185. 1930 iulie 2, Călăraşi. Cerere prin care George Carussy, artist al Teatrului
Naţional, se adresează Primăriei Călăraşi solicitând sala Teatrului comunal pentru
susţinerea unui spectacol.
186. 1930 iulie 26, București. Informație inserată în paginile ziarului “Dimineața”
referitoare la faptul că un Comitet de initivă a decis ridicarea unui bust senatorului
călărășean V. N. Stanciu.
187. 1930 septembrie 13, Călărasi. Adresă a Camerei de Comerţ Călăraşi, către
Şcoala elementară de comerţ Călăraşi, prin care îi comunică taxele şcolare ce vor fi
percepute elevilor în anul şcolar 1930-1931.
188. 1930 septembrie 17, Călărași. Proces – verbal al Comisiei delegate de Consiliul
comunal cu revizuirea nomenclaturii străzilor orașului Călărași.
189. 1930 octombrie 17, Călăraşi. Dare de seamă privind activitatea portului
Călăraşi, întocmită de Căpitănia portului la ordinul Inspectoratului General al
Porturilor – Galaţi.
190. 1930, <noiembrie 2>, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul”
relativă la vizita făcută la Călărași de P.S.S. Episcopul Gherontie, ocazionată de
punerea pietrei fundamentale la Biserica Sf. Gheorghe și la Pavilionul de Radiologie al
Spitalului județean.
191. 1930 noiembrie 14, Călărași. Proces - verbal de recepție definitivă a lucrărilor
de construcție a Palatului Camerei de Comerț și Industrie din Călărași.
18
192. 1931 ianuarie 16, București. Informație de presă publicată de ziarul “Universul”
despre modul în care a decurs la Călărași procedura ratificării alegerii lui I. G. Duca
în funcția de președinte al P.N.L.
193. 1931 ianuarie 19, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” în care sunt
făcute publice rezultatele provizorii ale Recensământului din 1930 pentru orașul
Călărași și comuna suburbană Mircea Vodă.
194. 1931 februarie 10, Călărași. Adresa Camerei de Comerț și Industrie Călărași
către Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie București prin care comunică situația
învățământului profesional din Călărași.
195. 1931 februarie 10, Călărași. Raport privind mersul Spitalului din Călărași pe
anul 1930, întocmit de dr. Pompei Samarian, directorul Spitalului.
196. 1931 aprilie 12, Călărași. Telegrama lui I.G. Duca, Președintele PNL, publicată
în ziarul local „Voința Ialomiței”, prin care mulțumește pentru alegerea sa ca
președinte de onoare al Organizației județene Ialomița.
197. 1931 mai 3, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Dimineața”
referitoare la instalarea la Călărași a noului prefect al județului.
198. 1931 mai 15, Călăraşi. Mesajul elevelor Şcolii profesionale de fete Călăraşi trimis
copiilor din Ţara Galilor, cu ocazia zilei de 18 mai, ziua naţională a Ţării Galilor.
199. 1931 iunie 16, Călăraşi. Proces - verbal prin care se constată aplanarea
conflictului dintre comercianţii de cereale şi muncitorii din Portul Călăraşi.
200. 1931 iunie 17, Călărași. Informație publicată în ziarul local „Tribuna” referitoare
la numele parlamentarilor județului Ialomița, printre care figurează și poetul Octavian
Goga.
201. 1931 iulie 30, Călărași. Proces-verbal încheiat în ședința de constituire a Comisiei
Interimare a orașului Călărași.
202. 1931 iulie 31, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Dimineața” în care sunt
relatate vizitele făcute la Călărași de două delegații din Bulgaria și Cehoslovacia
interesate de pescuitul din zonă.
203. 1931 august 28, București. Articolul cu titlu Cursa de înot Silistra-Călărași,
publicat în ziarul „Dimineața”.
204. 1931 octombrie 8, Călăraşi. Adresă prin care Organizaţia de Ialomiţa a
Partidului Ţărănesc – dr. N. Lupu, solicită sala Parcului comunal în vederea
desfăşurării Congresului anual.
205. 1931 octombrie 11, Călărași. Corespondență telefonică din Călărași pentru ziarul
„Dimineața” referitoare la incendiul care a izbucnit la Cinematograful Ileana din
localitate.
206. 1931 noiembrie 14, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” relativă
la votarea Bugetului orașului Călărași pe anul 1932.
207. 1931 noiembrie 30, București. Apelul Societăţii corale Freamătul din Călăraşi,
publicat de ziarul „Universul”, pentru adunarea de materiale de la foștii coriști în
vederea realizării unei monografii ocazionate de aniversarea a 20 de ani de acvtivitate
a Societății.
„Universul” referitoare la o manifestare culturală organizată de Liceul Știrbei Vodă
din Călărași menită să reînvie obiceiurile de Crăciun și Anul Nou.
19
„Universul” referitoare la inaugurarea Cantinei săracilor din localitate.
210. 1932 aprilie 13, Călărași. Adresa prin care societatea Tenis Club din Călărași
solicită președintelui Comisiei Interimare a orașului Călărași mărirea terenului de tenis
pe care l-a amenajat și o nouă porțiune de teren pentru amenajarea de noi terenuri de
sport.
211. 1932 aprilie 13, Călăraşi. Proces - verbal încheiat de Consiliul profesoral al
liceului Stirbei Vodă Călăraşi, privitor la modul în care a fost organizată Ziua sădirii
pomilor.
212. 1932 aprilie 21, București. Adresa prin care Oficiul Național de Educație Fizică
solicită Primăriei Călărași un teren pentru amenajarea unui câmp sportiv.
213. 1932 mai 8, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Universul”
referitoare la adunarea de protest a învățătorilor din Ialomița ținută la Călărași pentru
neplata salariilor timp de 5 luni.
214. 1932 mai 13, București. Articolul Aniversarea Societății „Freamătul“ din
Călăraşi, publicat în ziarul “Universul”, în care sunt descrise manifestările dedicate
Societății corale Freamătul, ocazionate de aniversarea a 20 de ani de activitate.
215. 1932 mai 30, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” în care este
prezentat succint meciul de fotbal dintre reprezentativa Constanței și reprezentativa
Călărașiului în cadrul Cupei Ligii de Sud.
216. 1932 iunie 4, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
referitoare la punerea pietrei fundamentale la locul Școlii din cartierul Măgureni.
217. 1932 iunie 10, Călărași. Proces – verbal încheiat în ședința de constituire a
Comisiei Interimare a orașului Călărași, în ziua de 10 iunie 1932.
218. 1932 iunie 26, Călărași. Articolul De la Școala Comercială Superioară de băieți
Călărași, publicat în ziarul local “Biruința”, în care se informează că pe 8 iunie 1932
a absolvit cursurile prima promoție de elevi ai școlii.
219. 1932 august 1, Călărași. Articolul ASPECTE VESELE ȘI TRISTE, publicat în
ziarul local “Pământul nostru” referitor la modul în care s-au desfășurat alegerile
parlamentare din luna iulie 1932 la o secție de vot din Călărași.
220. 1932 august 1, Călărași. Rezultatul definitiv al alegerilor din iulie 1932 pentru
Camera Deputaților, așa cum a fost consemnat în paginile ziarului local „Pământul
nostru”
221. 1932 septembrie 5, Călărași. Informație publicată în ziarul local “Biruința”
referitoare la înfiinarea în Călărași a Gimnaziului particular Diacon Dobrescu.
„Calendarul”referitoare la protestul pensionarilor din Călărași din cauza marilor
restanțe la plata pensiilor.
„Universul” referitoare la înființarea Asociației oamenilor de presă din Călărași.
224. 1932 noiembrie 12, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete Călăraşi către
Prefectura Judeţului Ialomiţa prin care solicită sprijin financiar în vederea bunei
desfăşurări a activităţii şcolare.
225. 1932 noiembrie 7, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Prefecturii județului Ialomița trecerea spitalului orășenesc sub administrația județului
sau înscrierea în buget a unei subvenții pentru ca spitalul să poată funcționa.
20
226. decembrie 1, Călărași. Proces-verbal încheiat cu ocazia sărbătoririi în cadrul
Liceului „Știrbei Vodă” a actului de la 1 decembrie 1918.
227. 1932 decembrie 20, Călăraşi. Adresă prin care artista Maria Filotti solicită
Primăriei oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal pentru susţinerea unui spectacol.
228. 1933 ianuarie 12, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile
ziarului „Viitorul” referitoare la constituirea unei societăți al cărei scop este
amenajarea unui ștrand și a unei plaje peste Borcea.
229. 1933 ianuarie 12, Călăraşi. Articol din ziarul local Pamântul nostru referitor la
modul cum a fost primit de publicul călărăşean, spectacolul prezentat de artista Maria
Filotti.
230. 1933 februarie 27, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete Călăraşi către
Ministerul Instrucţiunii prin care solicită să se revină asupra hotărârii de desfiinţare a
şcolii.
231. 1933 martie 3, Călăraşi. Adresă prin care Asociaţia sindicală a presei din judeţul
Ialomiţa solicită Primăriei oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal pentru susţinerea
unor conferinţe.
232. 1933 martie, Călăraşi. Apel al Comitetului de organizare a aniversării
Centenarului oraşului Călăraşi prin care solicită contribuţia cu obiecte a cetăţenilor
oraşului pentru înfiinţarea unui muzeu.
233. 1933 aprilie 6, Călăraşi. Adresa prin care Şcoala profesională de fete mulţumeşte
lui Ioan Răducanu, rector al Academiei de comerţ şi deputat de Ialomiţa, pentru
sprijinul adus la menţinerea funcţionării şcolii.
234. 1933 mai 6, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Universul”
referitoare la Bilanțul realizat de Filiala Călărași a Societății “Principele Mircea”
după 10 ani de activitate.
235. 1933 mai 21, Călărași. Adresa Cercului Subofițerilor Reangajați din Călărași prin
care face cunoscut Primăriei orașului Călărași că își va construi un local propriu și
solicită autorizația de construire.
236. 1933, iunie 7, București. Extras din articolul CONGRESUL LIGII CULTURALE,
publicat în ziarul „Neamul Românesc”, în care este relatat modul în care s-au
desfășurat festivitățile organizate la Călărași în zilele de 3, 4 și 5 iunie 1933.
237. 1933 iunie 24, Călărași. Adresa Garnizoanei Călărași prin care face cunoscut
Primăriei orașului Călărași ziua când se pune piatra fundamentală la localul Cercului
Subofițerilor Reangajați.
238. 1933 august 26, Călărași. Extras din procesul-verbal al ședinței Consiliului
comunal al orașului Călărași în care se aprobă planurile și devizul pentru construirea
unei hale centrale în piața Știrbei Vodă.
239. 1933 septembrie 1, Călăraşi. Invitaţia şi programul aniversării Centenarului
oraşului Călăraşi trimise de Prefectura judeţului Ialomiţa Liceului de fete Călăraşi.
240. 1933 septembrie 5, Călărași Adresa prin care Căpitănia Portului Călărași
comunică primăriei că în ziua de 5 septembrie sosește în port monitorul „Lascăr
Catargiu” și vedeta No. 5 pentru a participa la serbările Centenarului orașului.
241. 1933 septembrie 15, Călărași. Relatare din ziarul local „Țăranul” privind modul
în care au decurs festivitățile organizate pentru a marca Centenarul orașului Călărași.
21
242. 1933 octombrie 8, Bucureşti. Cerere a artistului Mihail Vulpescu, fiu al judeţului,
de a i se pune la dispoziţie sala Cazinoului pentru un concert susţinut în cinstea
conjudeţenilor.
243. 1933 noiembrie 16, Călăraşi. Cerere a unui grup de intelectuali ialomiţeni care
solicită Primăriei oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal pentru desfăşurarea
lucrărilor adunării de constituire a Ateneului cultural.
244. 1933 octombrie 29, București. Extras din articolul Punerea pietrei fundamentale
a Halei oraşului Călăraşi, publicat în ziarul bucureștean “Dreptatea”.
245. 1933 noiembrie 3, Călăraşi. Tabel nominal întocmit de Poliţia Călăraşi
cuprinzînd hotelurile existente în oraş.(Extras)
246. 1933, decembrie 19, București. Informație publicată de ziarul bucureștean
„Universul” referitoare la instalarea noului Consiliu de administrație al Camerei de
Comerț din Călărași.
247. 1933, Călărași. O scurtă analiză a activității Camerei de Comerț și Industrie
Călărași pe perioada 1925-1933.
248. 1934 ianuarie 6, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Curentul” referitoare la
arestarea legionarilor din Călărași, după asasinarea la Sinaia a premierului I. G. Duca.
249. 1934 ianuarie 16, București. Articolul Înfiinţarea unei secţii a Uniunii Fundaţiilor
regale la Călăraşi, publicat în ziarul „Universul”, în care se precizează faptul că urbea
de pe Borcea se află printre cele 11 orașe din România în care s-a decis înființare de
secții ale Fundațiilor regale.
“Universul” în care se menționează faptul că Mircea Eliade a ținut o conferință în sala
Parcului comunal.
251. 1934 martie 14, București. Sub titlul Din Călărași, ziarul bucureștean „Viitorul”,
publică mai multe informații privind transporturile și viața culturală locală.
252. 1934 mai 11, Călărași. Proces – verbal de alegere a președintelui Secției Ialomița
a Camerei de Comerț și Industrie Circumscripția Brăila.
253. 1934 mai 15, Călărași. Corespondență inserată în ziarul “Universul”, referitoare
la inaugurarea la Călărași a Expoziției cărții.
254. 1934 iunie 23, Călăraşi. Adresa societăţii Tenis Club din Călăraşi către Liceul de
fete Călăraşi prin care adresează invitaţia cadrelor didactice şi elevilor de a participa
la inaugurarea ştrandului local.
în care sunt publicate listele depuse pentru Alegerile locale de la 27 iunie 1934.
256. 1934 iunie 27, Călăraşi. Raportul Căpităniei portului Călăraşi către Inspectoratul
general al navigaţiunii şi porturilor cu privire la desfăşurarea Serbării apelor din 24
iunie.
257. 1934 iulie 1, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul” cu
menționarea rezultatului alegerilor locale de la 27 iunie 1934.
258. 1934 august 4, Călărași. Extras din procesul-verbal nr. 2 al ședinței Consiliului
Comunal al orașului Călărași din 4 august 1934, prin care aprobă schimbul de teren
pentru amenajarea unui stadion pentru activități sportive.
259. 1934 septembrie 13, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face
cunoscut directoarei Școlii primare nr. 2 de fete că a fost înființată în oraș Școala
primară mixtă nr. 4, care va funcționa provizoriu în localul Școlii de fete nr. 2.
22
260. 1934 octombrie 25, Călărași. Adresa prin care primăria Călărași comunică
Societății „Principele Mircea” – filiala Călărași că s-a aprobat schimbul de teren
solicitat, acordându-se o suprafață de 700 m.p. în cartierul C, pentru construirea unui
dispensar.
261. 1934 noiembrie 10, Călărași. Informație publicată în ziarul local “Pământul”
referitoare la finalizarea lucrărilor de construcție ale Dispensarului Societății
“Principele Mircea” din Călărași.
262. 1934 noiembrie 11, Călărași. Articolul Cercul Subofițerilor din Călărași,
publicat în ziarul local “Biruința” în care se menționează faptul că Teatrul Cercului
subofițerilor este finalizat grație eforturilor depuse de comandantul Regimentului 23
Infanterie.
263. 1934 decembrie 15, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face
cunoscut Școlii profesionale de fete că i s-a donat un teren de 1.414 m.p. pentru a fi
amenajat ca grădină pentru recreația elevelor.
264. 1934 decembrie 25, Călăraşi. Articol publicat în ziarul local “Biruinţa” referitor
la mişcarea sportivă din oraşul Călăraşi.
265. 1935 februarie 4, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
„Universul” în care este anunțat faptul că duminică, 3 februarie 1934, la Călărași a
avut loc constituirea Asociaţiei „Tineretul Aviatic Român”.
266. 1935 februarie 6, Călăraşi. Adresă prin care Societatea culturală a liceului
Ştirbei-Vodă solicită Primăriei oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal pentru o
conferinţă ţinută de scriitorul Gala Galaction.
„Universul” prin care este anunțată inaugurarea Salii de teatru a Cercului
Subofițerilor cu un spectacol în care urma să joace marele artist George Vraca.
268. 1935 februarie 28, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul”
referitoare la modul în care au fost comemorați cei 150 de ani scurși de la executarea
lui Horea, Cloșca și Crișan.
269. 1935 martie 30, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” prin care se
aduce la cunoștință faptul că pe data de 25 martie s-a constituit „Asociaţiei Presei“din
orașul Călăraşi şi județul Ialomiţa.
270. 1935, aprilie 19, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
„Dimineața” prin care se informează că Ministerul Lucrărilor Publice finanțează
construirea unei șosele moderne spre Chiciu pentru a înlesni comunicațiile terestre
dintre Silistra și Călărași.
271. 1935 aprilie 25, Calăraşi. Proces – verbal îmcheiat în cadrul şedinţei Comisiei de
colaborare a judeţului Ialomiţa privind măsurile ce trebuiesc luate în vederea
sărbătoririi de către muncitorii călărăşeni a zilei de 1 Mai.
272. 1935 mai 3, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Dreptatea”
referitoare la Întrunirea naţional-țărănistă din Călăraşi, soldată cu excluderea din
partid a avocaților N. Ioan și D. M. Ranetescu.
273. 1935 iunie 27, Călăraşi. Proces – verbal întocmit de inspectorul şcolar Pamfil
Georgian cu prilejul inspectării Şcolii Superioare de Comerţ din Călăraşi.
274. 1935 iunie 28, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Dimineața”
prin care cititorii sunt informați că echipa locală Tricolorul a devenit campiona Ligii
de Sud.
23
275. 1935 iulie 6, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Dimineața” în
care se informează despre întrunirea de protest a comercianților și industriașilor din
localitate.
276. 1935 iulie 23, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Dreptatea” referitoare la
Greva brutarilor din Călărași.
277. 1935 august 30. Călăraşi. Ordin al Prefecturii judeţului Ialomiţa către Poliţia
Călăraşi prin care îi face cunoscut că a aprobat studenţilor ialomiţeni să se întrunească
în congres la Călăraşi, în zilele de 29 şi 30 august 1935.
278. 1935 octombrie 9, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Ministerului de Interne un ajutor de 1,5 milioane lei pentru a termina lucrările la Hala
din Piața Știrbei Vodă.
“Curentul” referitoare la alegerea lui Aurelian Bentoiu, subsecretar de stat la Justiție,
ca șef al liberalilor locali.
280. 1935 octombrie 23, Călăraşi. Raport al Poliţiei Călăraşi către Inspectoratul
Regional de poliţie Bucureşti, referitor la situaţia politică, economică-socială şi
culturală din raza sa de competenţă (Extras).
281. 1935 noiembrie 18, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Dimineața” relativă
la activitatea Portului Călărași în cursul lunilor septembrie și octombrie 1935.
282. 1935 decembrie 5, Călăraşi. Tabel nominal întocmit de Serviciul sanitar al
judeţului Ialomiţa, cuprinzînd medicii particulari şi oficiali, precum şi farmaciştii din
oraşul Călăraşi.
283. 1935 decembrie 13, Călărași. Adresa prin care Asociația Română pentru
Propaganda Aviației – Filiala Călărași comunică Primăriei că în ziua de 15 decembrie
1935 în Catedrala orașului se va sfinți stindardul „Tineretului Aviatic Român ” și
depunerea legământului de către „Micii zburători” și invită pe primar să ia parte la
manifestație.
284. 1936, ianuarie 11, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul
“Dimineața” sub titlul Anul sportiv la Călăraşi în care se realizează o retrospectivă a
activității fotbalistice desfășurate în anul 1935.
285. 1936 ianuarie 28, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” referitoare
la modul în care a fost sărbătorită la Călărași Unirea de la 24 ianuarie 1859.
286. 1936 aprilie 21, Călăraşi. Adresă a Prefecturii judeţului Ialomiţa către Primăria
oraşului Călăraşi prin care-i cere să ia parte împreună cu funcţionarii la solemnitatea
inaugurării Aeroportului Călăraşi.
287. 1936 aprilie 30, București. Articol cu titlu Meeting aerian la Călăraşi, publicat
în ziarul “Universul” în care este descrisă festivitatea de inaugurare a Aeroportului
Călărași.
288. 1936 mai 12, București. Anunț al Ministerului de Industrie și Comerț prin care
face cunoscut că în baza Decretului Regal nr. 1083, din 12 mai 1936, s-a aprobat
reinființarea a 16 camere de comerț și de industrie, printre care și cea de la Călărași.
289. 1936 mai 17, București. Extras din articolul Adunarea generală a Ligii Culturale
din Călăraşi, publicat în ziarul “Neamul Românesc”, care descrie modul în care s-au
desfășurat lucrările Adunării generale anuale a Secțiunii Călărași a Ligii Culturale.
24
290. 1936 mai 23, Călăraşi. Adresă prin care Comisiunea muncii din Portul Călăraşi
solicită Primăriei oraşului cedarea unei suprafeţe de teren pentru construcţia unui
cămin muncitoresc.
291. 1936 mai 24, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete Călăraşi înaintat
Ministerului Instrucţiunii prin care solicită un nou sprijin financiar necesar finalizării
lucrărilor de construcţie a localului propriu.
292. 1936 mai 24, Călărași. Extras din corespondența publicată de ziarul “Universul”
referitoare la vizita efectuată la Călărași de ministrul Instrucțiunii Publice, vizită
ocazionată de aniversarea Semicentenarului Liceului Știrbei Vodă.
293. 1936 iulie 22, București. Adresa Subsecretariatului de Stat al Aerului prin care
solicită Primăriei orașului Călărași începerea imediată a lucrărilor de construcție a
aerogării și hangarului și amenajare a Aeroportului Călărași.
294. 1936 iulie 24, Călăraşi. Adresă prin care Serviciul judeţean de drumuri Ialomiţa
prezintă Prefecturii judeţului Ialomiţa proiectul pentru construirea aerogării la
aeroportul Călăraşi, solicitând ordonanţarea sumei necesare.
295. 1936 august 16, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
“Universul” relativă la modul în care a fost sărbătorită la Călărași Ziua Marinei.
296. 1936 august 24, București. Informație de presă publicată în “Gazeta Sporturilor”
referitoare la fuziunea intervenită între cluburile călărășene Tricolor și Venus.
297. 1936 octombrie 19, Călăraşi. Proces – verbal încheiat de inspectorul general I.
G. Marinescu, din Ministerul Instrucţiunii Publice, cu ocazia inspecţiei efectuate
Liceului Ştirbei-Vodă Călăraşi.
298. 1936 octombrie 19, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Curentul” relativă
la instalarea noului Consiliu de conducere al Camerei de Comerț de la Călărași.
299. 1936 decembrie 2, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
“Universul” referitoare la modul în care a fost sărbătorită Ziua Unirii Ardealului cu
Patria Mamă.
300. 1937 ianuarie 6, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Curentul”
relativă la modul în care a fost sărbătorită în oraș Boboteaza.
301. 1937 ianuarie 15, Călărași. Corespondență publicată de ziarul “Curentul”
referitoare la mărfurile care au fost exportate prin Vama Călărași în anul 1936.
302. 1937 februarie 7, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Dimineața” referitoare
la întâlnirea călărășenilor cu d-ra Smaranda Brăescu, aviator de renume european,
prima femeie parașutist din România, campioană europeană și mondială la parașutism.
303. 1937 februarie 21, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul”
referitoare la efectele inundațiilor generate de creșterea apelor Borcei.
304. 1937 martie 15, București. Articolul cu titlul Soarta Liceului comercial din
Călăraşi, publicat în ziarul “Curentul” în care se face apel la ministrul Educației
Naționale pentru bugetarea Liceului comercial din Călărași.
305. 1937 martie 31, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Universul”
în care este prezentat rezultatul alegerilor de la 25 martie pentru Consiliul județean.
306. 1937 mai 27, Călăraşi. Adresă prin care Asociaţia presei din Ialomiţa informează
Primăria oraşului Călăraşi despre lucrările Congresului Federaţiei Generale a Presei
Provinciale din România (F.G.P.P.) care urmează să aibă loc în Călăraşi, solicitând
sprijin material.
25
307. 1937 iunie 1, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” prin care se
informează că au fost depuse listele electorale pentru Alegerile locale complementare
de la 2 iulie 1937.
308. 1937 iunie 12, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
„Curentul”referitoare la modul în care s-au desfășurat manifestările care au marcat
Ziua Eroilor în urbea de pe Borcea.
309. 1937 iunie 25, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile ziarului
„Curentul” în care este relatat faptul că în ultima ședință a Consiliului local s-a luat
decizia amenajării Pieței “Victoria” unde urma să fie ridicată statuia regelui
Ferdinand I.
310. 1937 iulie 3, București. Articolul intitulat La Călărași ZIUA APELOR sub
patronajul „Gazetei sporturilor” în care se precizează că în premieră Concursul de
natație pe distanța Gura Borcei – Călărași se organizează sub patronjul ziarului
bucureștean „Gazeta Sporturilor”.
311. 1937 iulie 3, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Curentul” referitoare la
rezultatele înregistrate în urma Alegerilor complementare pentru Consiliul local
Călărași, care au avut loc pe 2 iulie 1937.
312. 1937 iulie 20, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Guvernatorului B.N.R. prelungirea termenului de folosință asupra terenului aparținând
Agenției B.N.R. Călărași, pe care a fost mutată provizoriu Piața alimentară a orașului.
313. 1937 august 29, Călărași. Corepondență din Călărași publicată în ziarul
“Universul” referitoare la primul meci disputant în Divizia C de echipa locală Tricolor-
Venus.
314. 1937 septembrie 11, Călărași. Corespondență publicată de ziarul „Dimineața”
care descrie modul deosebit în care a fost întâmpinat în Gara Călărași locotenetul Felix
Țopescu care se întorcea victorios de la mai multe concursuri de călărie în care
reprezentase România.
315. 1937 octombrie 13, Călăraşi. Proces-verbal de recepţie provizorie a localului
Liceului industrial de fete Călăraşi.
316. 1937 noiembrie 2, Călărași. Corespondență publicată în paginile ziarului
„Curentul” prin care se face cunoscut faptul că pe 8 noiembrie, în curtea Palatului
administrativ din Călărași se va dezveli statuia ridicată în memoria lui Mihail Gh.
Cantacuzino.
317. 1937 noiembrie 24, București. Relatare publicată de ziarul legionar “Buna
Vestire” referitoare la întrunirea legionarilor care a avut loc la Călărași pe 18
noiembrie 1937.
318. 1937 decembrie 30, Călărași. Corespondință din Călărași pentru ziarul
„Curentul” în care este relatată instalarea noului prefect impus de Partidul Național
Creștin.
319. 1938 ianuarie 11, Călărași. Extras din Procesul-verbal încheiat în ședința de
instalare a Comisiei Interimare a orașului Călărași.
320. 1938 ianuarie 20, București. Adresa prin care Ministerul Sănătății și Ocrotirilor
Sociale solicită Primăriei orașului Călărași să-i pună la dispoziție gratuit un teren din
apropierea spitalului pentru a construi o policlinică cu baie populară.
321. 1938 februarie 2, București. Articolul Tricolor - Venus (Călăraşi) şi-a ales noul
Comitet de conducere, publicat de ziarul bucureștean „Gazeta Sporturilor”.
26
322. 1938 februarie 5, Călărași. Corespondență pentru ziarul legionar “Buna Vestire”
referitoare la întrunirea electorală a legionarilor de la Călărași, de la sfârșitul lunii
ianuarie 1938.
323. 1938 februarie 19, Călăraşi. Raport al Prefecturii judeţului Ialomiţa către
Ministerul de Interne referitor la starea de spirit a locuitorilor oraşului Călăraşi după
instaurarea dictaturii regale.
324. 1938 februarie 21, Călăraşi. Comunicatul Primăriei oraşului Călăraşi referitor
la organizarea Plebiscitului din 24 februarie 1938 pentru modificarea Consituţiei.
325. 1938 martie 8, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
relativă la modul în care s-a desfășurat procedura de depunere a jurământului pe noua
Constituție.
326. 1938 martie 8, Călăraşi. Decizia Prefecturii judeţului Ialomiţa prin care se
instituie cenzura asupra ziarelor locale.
327. 1938 martie 23, Călăraşi. Proces-verbal încheiat de inspectorul general Radu
Cosmin, din Ministerul Instrucţiunii Publice, cu ocazia inspecţiei efectuate Liceului
Ştirbei Vodă din Călăraşi.
328. 1938 mai 3, Călărași. Adresa prin care Camera de Comerț și Industrie Călărași
aduce la cunoștința Prefecturii județului Ialomița o parte din problemele de natură
economică care au preocupat instituția, dar nu au putut fi rezolvate.
referitoare la modul în care a fost sărbătorită Ziua Eroilor, cu care prilej au fost
reînhumate în Cimitirul Eroilor din oraș osemintele a 906 eroi căzuți în Războiul de
reîntregire a neamului.
330. 1938 iunie 27, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face
cunoscut Ministerului Educației Naționale că a aprobat să se doneze Comitetului școlar
al Liceului de fete terenul pe care a început construcția Școlii Normale de băieți.
331. 1938 septembrie 2, Călărași. Adresa prin care Comitetul organizator comunică
Primăriei orașului Călărași că în ziua de 4 septembrie 1938 se va deschide în sala
Cercului Subofițerilor o Expoziție agricolă-horticolă și-l invită pe primar să participe.
332. 1938 septembrie 8, Constanța. Decizia Rezidentului Regal al Ținutului Marea
prin care Eugen Cialîc este numit primar al orașului Călărași.
333. 1938 septembrie 17, Călărași. Afiș al Primăriei orașului Călărași prin care se
anunță vizita în oraș a Rezidentului Regal al Ținutului Marea.
334. 1938 octombrie 15, Călărași. Extras din Procesul-verbal al ședinței Consiliului
comunal în care s-a decis reluarea lucrărilor de construcție la Hala de alimente a
orașului.
„Universul” relativă la modalitățile folosite pentru a ajuta persoanele nevoiașe din
Călărași în preajma sărbătorilor de iarnă.
336. 1938 decembrie 28, Călărași. Adresa Asociației sportive „Victoria” Călărași prin
care solicită Primăriei terenul de tenis pentru a-l amenaja ca patinoar.
337. 1939 februarie 28, Călăraşi. Adresa Asociaţiei Pentru Propaganda Aviaţiei-
filiala Călăraşi către Primăria oraşului Călărasi, prin care solicită fonduri în vederea
susţinerii activităţii pentru anul bugetar 1939-1940.
27
338. 1939 martie 5, Călărași. Corespondență pentru ziarul “România” – ediția de
Provincie, în care se face vorbire despre desfășurarea Adunării Generale a Filialei
Călărași a Societății de Cruce Roșie.
339. 1939 martie 10, Călărași. Decizia Primarului orașului Călărași prin care satul
Măgureni se contopește definitiv la orașul Călărași.
340. 1939 martie 19, București. Articolul Viaţa culturală la Călăraşi-lalomiţa,
publicat de ziarul “Neamul Românesc”, în care sunt redate câteva acțiuni culturale
initiate de primăria locală.
341. 1939 mai 11, Călărași. Adresă a Camerei de Comerț Călărași prin care face
cunoscut Prefecturii județului Ialomița componența Comitetului de Direcție.
342. 1939 iunie 2, Călărași. Proces-verbal prin care s-a consemnat efectuarea recepției
provizorii a Halei centrale din orașul Călărași.
343. 1939 iulie 8, Călărași. Memoriu întocmit de Seriviul tehnic al Primăriei pentru
construirea unei Băi comunale în orașul Călărași.
344. 1939 august 5, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Universul”
referitoare la modalitățile prin care tradiționalul Bâlci de la Călărași poate avea o nouă
menire.
345. 1939 august 16. Extras din procesul-verbal al ședinței Primăriei orașului Călărași
în care se decide angajarea scriitorului G.M. Vlădescu pentru coordonarea activității
culturale a orașului și revenirea asupra donației unui teren către Liceul de fete „Sf.
Gheorghe”.
346. 1939 septembrie 22, Călăraşi. Adresă a Gărzii Naţionale a organizaţiei judeţene
Ialomiţa a Frontului Renaşterii Naţionale către Pimăria Călăraşi prin care face
recomandările necesare privind organizarea funerariilor pentru ziua înmormântării
fostului prim-ministru Armand Călinescu.
347. 1939 septembrie 27, Călărași. Contractul încheiat între Primăria orașului
Călărași și Societatea Cooperativă „Universala” din București pentru construcția Băii
publice.
348. 1939 septembrie 15, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile
ziarul “Universul” referitoare la realizările Primăriei locale și proiectele de viitor.
349. 1939 septembrie 30, Călăraşi. Adresa Căminului Cultural Orăşenesc Călăraşi
catre Liceul industrial de fete prin care solicită ca întreg corpul profesoral să participe
la activitatea acestei instituţii.
350. 1939 decembrie 5, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
“România” – ediția de Provincie, referitoare la modul cum a fost sărbătorită în
localitate, pe 1 decembrie, Unirea cea Mare.
351.1939 decembrie 13, București. Articolul cu titlul ADUNAREA POPULARĂ F. R.
N. DE LA CĂLĂRAŞI, publicat în ziarul “Universul”, în care este descris modul în
care s-a desfășurat evenimentul respectiv.
352. 1940 ianuarie 1, Călăraşi. Tabel nominal, întocmit de Prefectura judeţului
Ialomiţa, cuprinzând tipografiile existente în oraşul Calaraşi.
353. 1940 februarie 8, Călăraşi. Comunicat al Gărzii Naţionale a Frontului Renaşterii
Naţionale-Filiala oraşului Călăraşi, prin care face apel pentru înscrierea de noi
membri.
28
354. 1940 martie 12, Călărași. Adresa Primăriei Călărași către Rezidentul Regal al
Ținutului Marea, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Inventarului Avuțiilor
Publice prin care aduce la cunoștință situația clădirii fostei școli normale și roagă să
se ia măsuri pentru terminarea acesteia.
355. 1940 aprilie, Călărași. O sinteză asupra activității Camerei de Comerț și Industrie
din Călărași de la înființare și până în aprilie 1940.
356. 1940 mai 1, Călăraşi. Invitaţie adresată de conducerea Spitalului pentru a
participa la masa dedicată dr. Samarian Pompei care părăseşte spitalul şi oraşul
Călăraşi.
357. 1940 iulie 19, Constanţa. Ordin al rezidentului regal al Ţinutului Marea către
primarul oraşului Călăraşi prin care îi cere să impulsioneze acţiunea de înscriere a noi
membri în Partidul Naţiunii.
358. 1940 iulie 20, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face
cunoscut Rezidentului Regal al Ținutul Marea situația înscrierilor în Partidul Națiunii.
359. 1940 august 6, Călărași. Adresa prin care Căpitănia Portului Călărași comunică
Direcției Marinei Comerciale trupele transportate de la Silistra la Călărași.
360. 1940 august 10, Călăraşi. Comunicat al Primăriei oraşului Călăraşi prin care se
aduce la cunoştinţa publicului că la Călăraşi se va organiza tradiţionalul Bâlci anual.
361. 1940 septembrie 11, Călăraşi. Adresa Primăriei Călăraşi către avocatul Al.
Niţescu, fostul preşedinte al organizaţiei locale a Partidului Naţiunii, prin care îi aduce
la cunostinţă că partidul respectiv a fost desfiinţat.
362. 1940 septembrie 13, București. Informație de presă publicată de ziarul
„Universul” referitoare la vizita făcută la Călărași de rezidentul Ținutului Marea
pentru organizarea primirii în zonă a evacuaților din Cadrilater.
363. 1940 octombrie 9, Călărași. Adresa Primăriei orașului Călărași către
Subsecretarul de Stat al Colonizărilor și Populației Evacuate prin care face cunoscut
comportamentul călărășenilor față de coloniștii evacuați din Cadrilater.
364. 1940 octombrie 19. Adresa Inspectoratului Școlar al județului Ialomița către
Primăria orașului Călărași prin care aduce la cunoștință crearea a două posturi în
cartierul Tir-Cărămidari și solicită luarea de măsuri ca aceste două posturi să
funcționeze.
365. 1940 noiembrie 22, București. Extras din volumul Cartea Neagră - Suferințele
evreilor din România 1940-1944 referitor la abuzurile legionarilor față de evreii din
Călărași.
366. 1940 noiembrie 25, Călăraşi. Memoriu întocmit de Serviciul Tehnic al jud.
Ialomiţa şi înaintat Prefecturii judeţului Ialomiţa, cu privire la lucrările necesare
Palatului Administrativ din Călăraşi, ca urmare a pagubelor provocate de cutremurul
din 10 noiembrie 1940.
367. 1940 decembrie 2, Călărași. Proces verbal de recepție definitivă a lucrărilor de
construcție a Halelor centrale pentru carne și zarzavat din Piața orașului Călărași.
368. 1940 decembrie 3, Călărași. Referat al secretarului Primăriei orașului Călărași
cu privire la cererea Societății „Universala” de prelungire a termenului de terminare
a construcției Băii publice din orașul Călărași.
369. 1940 decembrie 19. Adresa prin care organizația Ialomița a Mișcării Legionare
comunică primăriei să ia măsurile necesare în ziua sosirii în oraș a lui Nicolae
Pătrașcu, secretarul general al Mișcării Legionare.
29
370. 1940 decembrie 21. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face cunoscut
Prefecturii județului Ialomița că vor veni 50 de familii de pescari evacuați din
Cadrilater și cere să ia măsuri ca să fie cazați în comunele Mircea Vodă și Model.
371. 1941 ianuarie 22, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
“Universul” referitoare la starea necorepunzătoare în care a ajuns Parcul orașului și
clădirea fostului Teatru din parc.
372. 1941 ianuarie 30, Călărași. Apelul lui D. N. Mateescu către locuitorii orașului
prin care le aduce la cunoștință că a fost desemnat primar și solicită din partea acestora
înțelegerea situației în care se află orașul.
373. 1941 ianuarie 31, Călăraşi. Raport al Oficiului de muncă Ialomiţa, înaintat
Prefecturii judeţului cu privire la abuzurile săvârşite de soldaţii germani care au
devastat şi ocupat localul breslei muncitorilor din Călăraşi.
374. 1941 februarie 2, Călăraşi. Raport al Şcolii profesioanale pentru ucenici din
Călăraşi înaintat Prefecturii prin care arată că localul şcolii a fost ocupat de trupele
germane şi solicită aprobare pentru a ţine cursurile în localul Liceului Ştirbei Vodă.
375. 1941 februarie 5, Călărași. Deciziunea nr. 3 a Primăriei orașului Călărași prin
care se cercetează și soluționează problema revizuirii denumirii străzilor din orașul
Călărași.
376. 1941 februarie 5, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași
comunică Prefecturii județului Ialomița că funcționarii primăriei nu au lipsit de la
serviciu și nici nu s-au baricadat în sediul legionar din Călărași în zilele rebeliunii
legionare.
377. 1941 februarie 10, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași
comunică Ministerului Afacerilor Interne că nu a avut cazuri de funcționari care să fi
participat la rebeliunea legionară.
378. 1941 februarie 18, Călăraşi. Proces-verbal încheiat de Remus Uncu, inspector
administrativ al Regiunii şcolare Bucureşti, cu ocazia inspecţiei efectuate la internatul
Liceului Ştirbei Vodă Călăraşi.
379. 1941 februarie 27, Călărași. Adresa prin care Asociația Sportivă Nautică
„Tricolorul” Călărași comunică Primăriei orașului Călărași scopul pentru care a fost
înființată, eforturile pe care le face și solicită o subvenție care să fie înscrisă în bugetul
primăriei, pentru a-și putea atinge scopul propus.
380. 1941 aprilie 2, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” relativă la
inaugurarea cursurilor Școlii de infirmiere din Călărași.
381. 1941 mai 26, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Gazeta
Sporturilor” relativă la aniversarea a 25 ani de activitate a Societății sportive
Tricolorul Călărași.
382. 1941 mai 28, Călărași. Extras din Deciziunea nr. 12 a Primăriei orașului Călărași
prin care se modifică nomenclatura unor străzi ale orașului.
383. 1941 iulie 14, Călăraşi. Apelul Primăriei oraşului Călăraşi către tineretul
călărăşean pentru a-şi da concursul la executarea unor lucrări cu caracter obştesc.
384. 1941 iulie 16, Călărași. Proces verbal de constatare și recepționare a unor lucrări
executate de Societatea „Universala” la Baia comunală din orașul Călărași.
385. 1941 iulie 18, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
referitoare la vizita efectută de episcopul Gherontie soldaților care au fost raniți pe
front și se aflau internați la Spitalul județean și Spitalul militar din localitate.
30
386. 1941 septembrie 20, Călăraşi. Raport al Liceului industrial de fete Călăraşi
înaintat Prefecturii judeţului Ialomiţa prin care solicită să-i fie repartizat un local
corespunzător pentru începerea cursurilor întrucât localul propriu a fost rechiziţionat
pentru spital.
387. 1941 octombrie 4, Călărași. Deciziunea Primăriei orașului Călărași prin care
aprobă procurarea materialelor necesare instalării statuii regelui Ferdinand evacuată
de la Silistra.
388. 1941 decembrie 3, Bucureşti. Adresă prin care scriitorul G. Ciprian, solicită
Primăriei oraşului Călăraşi concursul pentru sărbătorirea a 30 de ani de activitate
teatrală.
389. 1941 decembrie 13, Călărași. Proces verbal încheiat de Traian Migia – inspector
general administrativ, cu ocazia inspecției efectuată la Primăria orașului Călărași.
390. 1941 decembrie 31, Călăraşi. Adresa prin care Primăria Călăraşi răspunde
chestionarului Serviciului sanitar al judeţului.
391. 1942 ianuarie 9, Călărași. Adresa prin care Prefectura județului Ialomița face
cunoscut directorului Liceului Știrbei Vodă că în ziua de 17 ianuarie 1942 va avea loc
în sala Cercului Subofițerilor o ședință literară festivă, cu participarea poeților Ion
Minulescu și Dimitrie Iov.
392. 1942 ianuarie 13, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” referitoare
la problemele discutate în Şedinţa Consiliului de colaborare de pe lângă Primăria
Călăraşi.
393. 1942 ianuarie 31, Călărași. Buletin informativ al Camerei de Comerț și Industrie
din Călărași privind situația comercială la 31 ianuarie 1943.
„Universul” relativă la deschiderea Băii comunale din localitate.
395. 1942 martie 27, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Curentul”
referitoare la vizita efectuată la Călărași de gen. Vasiliu, inspectorul general al
Jandarmeriei.
396. 1942 iunie 22, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” în care este
descris modul în care a fost marcată la Călărași trecerea unui an de la intrarea
României în război.
397. 1942 iulie 6, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași comunică
Ministerului Afacerilor Interne că a început canalizarea orașului și solicită acordarea
autorizației pentru ca specialistul societății Petrodava să se deplaseze la Călărași.
398. 1942 iulie 28, Călăraşi. Extras din Raportul Prefecturii judeţului Ialomiţa înaintat
Ministerului Afecertilor Interne, privind situaţia industrială şi socială a oraşului
Călăraşi.
399. 1942 august 2, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” referitoare la
vizita de lucru pe care a făcut-o la Călărași ministrul Afacerilor Interne, general de
corp de armată, D. I. Popescu.
400. 1942 septembrie 3, București. Adresa Ministerului Sănătății prin care face
cunoscut directorului Spitalului din Călărași măsurile ce trebuie luate în urma vizitării
spitalului de către ministrul Sănătății.
401.1942 octombrie 8, Călăraşi. Raport al Poliţiei Călăraşi înaintat Prefecturii
judeţului Ialomiţa referitor la incendiul declanşat la Moara comercială Ştefan Vineşiu
din Călăraşi.
31
402. 1942 octombrie 25, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile
ziarului “Universul” referitoare la lucrările care se efectuează pentru renovarea și
modernizarea Uzinei de apă a orașului.
403. 1942 noiembrie 8, Călărași. Corespondență publicată de ziarul “Universul” sub
titlul Activitate culturală la Călăraşi.
404. 1942 noiembrie 17, Călăraşi. Raport al Spitalului Călăraşi, înaintat Serviciului
Sanitar al judeţului Ialomiţa, cu privire la activitatea şi personalul spitalului pe
perioada 1887-1942.
405. 1942 decembrie 7, Călăraşi. Raport al Primăriei Călăraşi către Inspectoratul
administrativ Constanţa referitor la activitatea desfăşurată de serviciile primăriei în
anul 1942.
„Universul” referitoare la renovarea Palatului comunal din Călăraşi.
407. 1943 ianuarie 5, Călărași. Adresa prin care Prefectura județului Ialomița
comunică Primăriei orașului Călărași programul zilei de Bobotează la Călărași.
408. 1943 martie 7, București. Articolul Cuvinte lăudabile pentru activitatea sportivă
călărășeană, publicat în ziarul „Gazeta Sporturilor”.
409. 1943 martie 8, Călărași. Adresă a Liceului Știrbei Vodă către Prefectura
județului Ialomița prin care transmite unele date pentru completarea Monografiei
județului Ialomița.
410. 1943, mai 5, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” în care sunt
enumerate lucrările edilitare care au fost atacate în forță la Călărași.
411. 1943 iulie 29, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” referitoare la
concursurile de joc, port si cânt românesc, care au avut loc la Călărași pe 18 iulie 1943.
412. 1943 august 6, Călăraşi. Extras din Raportul Prefecturii judeţului Ialomiţa
înaintat Ministerul Afacerilor Interne refertoare la starea de spirit a populaţiei.
413. 1943 august 23, Călărași. Corespondență publicată de ziarul “Universul”
referitoare la vizita canonică a P. S. Episcop Eugeniu, efectută la Călăraşi pe 22 august
1943.
414. 1943 septembrie 7, Călărași. Proces verbal de recepție definitivă a lucrărilor
executate în Piața din fața Gării Călărași.
415. 1943 septembrie 10, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul
„Universul”în care este descrisă procesiunea de inaugurare a lucrărilor efectuate în
ultimii trei ani.
416. 1943 septembrie 12, Călărași. Adresa prin care Comitetul județean de Patronaj
comunică Primăriei orașului Călărași programul pentru vizita Mariei Mareșal I.
Antonescu la Călărași.
417. 1943 octombrie 25, Călărași. Extras din Procesul-verbal al ședinței Consiliului
de colaborare în care se aduce la cunoștință rezultatul inspecției făcute la Călărași de
Conducătorului Statului, mareșalul Ion Antonescu.
418. 1943 octombrie 4, Călărași. Corespondență publicată de ziarul „Universul” în
care este prezentată cititorilor șezătoarea Grupării învăţătorilor scriitori din Călăraşi,
manifestare care a avut loc în sala Teatrului din Parcul comunal, recent renovată.
„Universul” referitoare la sfințirea Bisericii Sf. Gheorghe pe 26 octombrie 1943.
32
420. 1943 decembrie 8, Călăraşi. Adresa Liceului industrial de fete Călăraşi către
Liceul Ştirbei Vodă, prin care ii cere să participe la o serbare organizată pentru
strângerea unor fonduri necesare ajutorării elevelor sărace.
421. 1944 ianuarie 26, Călărași. Extras din Procesul verbal al ședinței Consiliului de
colaborare cu privire la problemele școlilor din Călărași.
422. 1944 aprilie 10, Călăraşi. Adresă a Prefecturii judeţului Ialomiţa trimisă Poliţiei
oraşului Călăraşi prin care-i face cunoscut că în localul Liceului Ştirbei Vodă se
instalează un spital militar.
423. 1944 mai 17, Călăraşi. Raportul Liceului industrial de fete înaintat Direcţiei
Învăţământului profesional privitor la modul în care s-a organizat procesul instrucativ-
educativ în condiţiile generate de starea de război.
424. 1944 mai 18, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași comunică
Comandamentului German Teritorial de la Călărași reprezentațiile cinematografice
pentru soldații germani.
425. 1944 mai 23, Călărași. Procesul-verbal al Comisiei Interimare a Camerei de
Comerț și Industrie Călărași prin care se stabilesc măsurile de ajutorare a
comercianților scăpătați, a comercianților refugiați și a răniților din spitale de către
Comitetul local de Patronaj ce funcționează pe lângă Cameră.
426. 1944 iunie 12, Călărași. Articol publicat în ziarul “Universul” în care este
relatată prima vizită efectuată la Călărași de către Chesarie Păunescu, noul episcop al
Episcopiei Tomisului.
427. 1944 iunie 21, Bucureşti. Ordin al Inspectoratului şcolar al regiunii Bucureşti
către Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi prin care îi cere să preia actele fostului Liceu Diacon
Dobrescu din localitate care îşi încetează activitatea.
428. 1944 iulie 15, Călăraşi. Raportul Liceului Ştirbei Vodă Călăraşi, înaintat
Prefecturii judeţului Ialomiţa referitor la situaţia şcolară din prima jumătate a anului
1944.
429. 1944 iulie 21, Călăraşi. Proces-verbal încheiat de inspectorul general Ion Dănilă
cu ocazia inspectării modului în care îşi desfăşoară activitatea Centrul şcolar de pe
lîngă Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi.
430. 1944 august 9, Călărași. Adresă prin care Primăria orașului Călărași comunică
ministrului Afacerilor Interne situația specială a localurilor de școli din orașul
Călărași.
431 .1944 august 24, Bucureşti. Ordin al Ministerului Afacerilor Interne către
Prefectura judeţului Ialomiţa prin care se cere dezarmarea trupelor germane şi
menţinerea ordinii în judeţ.
432. 1944 august 25, Călăraşi. Raport al Preturii plăşii Călăraşi adresat Prefecturii
judeţului Ialomiţa prin care face cunoscut incidentul ce a avut loc în seara zilei
precedente între locuitorii comunei Mircea Vodă şi germanii din localitate.
433. 1944 august 29-31, Călărași. Extras din Raportul col. Damiescu, fostul
comanadant al Garnizoanei Călărași, referitor la luptele desfășurate în zona orașului
Călărași în perioada 29-31 august 1944.
434. 1944 august 31, Bucureşti. Telegrama Ministerului de Interne către Prefectura
judeţului Ialomiţa prin care îi sunt făcute cunoscute numele partidelor politice admise
să acţioneze legal.
33
435. 1944 septembrie 17, Călărași. Proces verbal cu privire la bunurile materiale
rămase de la germani și ridicate de trupele sovietice fără forme, precum și la vasele sub
pavilion român și francez ridicate de sovietici.
436. 1944 septembrie 20, Călărași. Proces-verbal de constatare în care sunt
consemnate animalele ridicate de trupele sovietice de la Ferma Călărași.
437. 1944 septembrie 20, Călăraşi. Apel al organizaţiei judeţene Ialomiţa a Blocului
Naţional Democratic, prin care cheamă cetăţenii judeţului la unitate de acţiune.
438. 1944 septembrie 30, Călărași. Proces verbal de constatare a pagubelor suferite
de clădirea Liceului Știrbei Vodă în timpul ocupației sovietice.
439. 1944 octombrie 2, Călărași. Adresa Căpităniei Portului Călărași către
Direcțiunea Marinei Comerciale cu privire la aplicarea armistițiului și retragerea
gărzilor sovietice.
440. 1944 noiembrie 7, Călărași. Informație de presă publicată în ziarul “Scânteia”
referitoare la modul cum s-au desfășurat manifestările dedicate aniversării a 27 de ani
de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie.
441. 1944 noiembrie 26, București. Comunicat publicat în “Monitorul Oficial”
referitor la numirea în funcția de primar al orașului Călărași a avocatului Atanasie
Georgescu Ciurea.
442. 1944 decembrie 15, Călărași. Istoricul evenimentelor desfășurate în portul
Călărași de la 1 august 1944 până la 1 decembrie 1944, consemnate de căpitanul
Portului Călărași.
443. 1945 februarie 10, Călărași. Informație publicată în Ziarul “Universul”
referitoare la constituirea Sindicatului profesorilor din Călărași și județul Ialomița.
444. 1945 februarie 12, Călărași. Articolul inaugural al ziarului “Ialomița Liberă”
care va deveni oficiosul Organizației PCR de la Călărași.
445. 1945 februarie 17, Călărași. Declarația prof. Rigobert Pauly din Misiunea
Universitară franceză cu privire la ocuparea și eliberarea de către armata sovietică a
localului Liceului Știrbei Vodă.
446. 1945 februarie 26, Călărași. Informație de presă publicată de ziarul local
“Ialomița Liberă” referitoare la înființarea Cooperativei Victoria.
447. 1945 martie 27, Călărași. Raportul comisarului ajutor al Poliției Călărași cu
privire la camerele de hotel și locuințele particulare din orașul Călărași, ocupate de
armatele sovietice stabile sau în trecere.
448. 1945 aprilie 4, Călărași. Apelul A.R.L.U.S. – Filiala Călărași trimis Primăriei
orașului Călărași odată cu statutul filialei și 20 de formulare pentru înscriere în filială.
449. 1945 mai 2, Călărași. Corespondență publicată în ziarul “Universul” referitoare
la modul cum a fost sărbătorită la Călărași ziua de 1 Mai.
450. 1945 mai 9, Călăraşi. Referat întocmit de membrii comisiei constituită pentru
verificarea funcţionarilor primăriei care fac obiectul Legii epuraţiei, înaintat
primarului oraşului Călăraşi.
451. 1945 iunie 4, Călărași. Informație de presă publicată în paginile ziarului local
“Ialomița Liberă” referitoare la instalarea noului primar al orașului Călărași și a
ajutorului de primar.
452. 1945 iunie 29, Călărași. Memoriul directorului Liceului Știrbei Vodă din Călărași
prin care aduce la cunoștință ministrului Culturii Naționale si Cultelor gravele
probleme cu care se confruntă școală și solicită sprijin pentru rezolvarea acestora.
34
453. 1945 august 6, Călărași. Adresa Primăriei orașului Călărași către Prefectura
județului Ialomița cu privire la colectarea de animale în contul Armistițiului.
454. 1945 august 14, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași comunică
Ministerului Afacerilor Interne răspunsul la chestionarul cu problemele rezolvate de
administrația comunală.
455. 1945 septembrie 2, București. Informație de presă publicată de ziarul
bucureștean “Gazeta Sporturilor” referitoare la organizarea la Călărași a unui
meeting nautic.
456. 1945 septembrie 4, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul”
referitoare la modul în care au fost primiți ostașii Regimentului 23 Infanterie reveniți
de pe frontul antifascist.
457. 1945 septembrie 19, Călărași. Adresa Poliției orașului Călărași prin care
comunică Prefecturii județului Ialomița localurile de școli ocupate de trupele sovietice.
458. 1945 octombrie 22, București. Anunțul publicat în ziarul “Sportul” din Capitală
prin care sunt date informații despre prima reuniune de box organizată la Călărași,
care urma să aibă loc pe 24 octombrie 1945.
459. 1945 noiembrie 19, Călăraşi. Adresa Primăriei Călăraşi către comandantul
Garnizoanei sovietice din localitate cu privire la folosirea clădirii Parcului comunal,
care le-a fost pusă la dispoziţie.
460. 1945 noiembrie 22, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași
solicită Administrației Financiare Ialomița să-și dea acordul pentru ca Liceul industrial
de fete să funcționeze în localul moștenitorilor Diacon Dobrescu.
461. 1945 noiembrie 26, Călărași. Adresă a Primăriei Călărași către Controlorul
statistic al județului Ialomița prin care i se comunică date statistice privind populația
orașului și situația însămâmțărilor de toamnă.
462. 1945 decembrie 30, Călărași. Raport al Poliției de reședință Călărași către
Prefectura județului Ialomița referioare la starea de spirit a populației orașului.
463. 1946 ianuarie 14, Călărași. Tablou de lucrările indispensabile a se executa în
orașul Călărași în campania de lucru a anului financiar 1946/947.
464. 1946 ianuarie 19, Călărași. Proces verbal al Consiliului politic ce funcționa pe
lângă Primăria Călărași în care se discută problemele edilitare ale orașului Călărași.
465. 1946 februarie 14, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Comandamentului sovietic local să evacueze unitatea militară care ocupă clădirea
Școlii primare de băieți nr. 2 pentru ca elevii să poată continua cursurile.
466. 1946 aprilie 11, Călărași. Adresa Primăriei orașului Călărași către Cercul
Teritorial Ialomița prin care comunică că cedează un teren în schimbul celui din fata
Regimentului 23 Infanterie, unde se va construi un abator.
467. 1946 mai 10, Călărași. Afișul manifestărilor organizate la Călărași pentru a
marca Ziua Regatului, Ziua Independenței și Ziua victoriei împotriva Germaniei
naziste.
468. 1946 mai 22, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Ministerului Afacerilor Interne o subvenție pentru realizarea unor lucrări edilitare de
care orașul are nevoie.
469. 1946 mai 23, Călărași. Corespondență referitoare la mitingul organizat la
Călărași de Partidul Social Democrat, duminică, 19 mai 1946, cu participarea lui
Ștefan Voitec și a altor lideri naționali.
35
470. 1946 iunie 4, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași informează
Prefectura județului Ialomița cu privire la lucrările efectuate după 23 august 1944.
471. 1946 iunie 11, Călărași. Decizie a primarului orașului Călărași de schimbare a
denumirii unor străzi.
472. 1946 iunie 26, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Cercului Teritorial Ialomița să-i pună la dispoziție un număr de recruți pentru a fi
folosiți la lucrările de la stadionul orașului.
473. 1946 august 9, Călărași. Publicațiune a Primăriei orașului Călărași prin care
cetățenii sunt anunțați că se pot aproviziona singuri cu produse alimentare și că este
interzisă scoaterea acestora din oraș.
474. 1946 august 21, Călărași. Adresă a Comitetului Electoral Județean către prefectul
județului Ialomița referitoare la modul în care urmează să fie marcată la Călărași Ziua
de 23 August 1946.
475. 1946 august 22, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face
cunoscut Prefecturii județului Ialomița că Comandamentul sovietic care ocupă Liceul
industrial de fete poate funcționa la Regimentul 20 Obuziere.
476. 1946 septembrie 1, Călărași. Corespondență publicată în ziarul “Universul”
referitoare la reluarea activității Căminului cultural “Barbu Știrbei” din localitate.
477. 1946 octombrie 7, Călărași. Deciziunea nr. 5788 din 7 octombrie 1946 a
Primăriei orașului Călărași prin care se aprobă rezultatul tratării directe pentru
lucrările de manoperă la stadionul orașului.
478. 1946 octombrie 22, Călărași. Corespondență pentru Ziarul “Universul” în care
este descrisă solemnitatea de deschidere a cursurilor la Liceul teoretic “Știrbei Vodă”
din localitate.
479. 1946 octombrie 29, Călărași. Listele definitive de candidați pentru alegerile
parlamentare din 19 noiembrie 1946.
480. 1946 noiembrie 19, Călărași. Reclamație a avocatului Ion Manolescu adresată
Biroului Electoral Județean de la Călărași prin care sesizează faptul că nu i s-a permis
să intre în secția de votare la care fusese delegat de PNL.
481. 1946 noiembrie 19, Călărași. Telegramă trimisă președintelui Biroului Electoral
Județean Ialomița de către A. Nicolescu, candidat din partea P.N.L., prin care reclamă
nereguli la secțiile de votare din Călărași.
482. 1946 noiembrie 19, Călărași. Contestația lui Dumitru N. Popescu, candidat din
partea P.N.Ț.-Maniu, adresată președintelui Biroului electoral județean, privind
neregulile constatate la secțiile de votare din Călărași.
483. 1946 noiembrie 19, Călărași. Extras din Tabelul întocmit de Biroul Electoral al
județului Ialomița privind rezultatele înregistrate la nivelul orașului Călărași în urma
alegerilor generale de la 19 noiembrie 1946.
484. 1946 decembrie 4, Călărași. Articolul Orașul Călărași fără pâine publicat în
ziarul bucureștean “Universul”.
485. 1946 decembrie 15, Călărași. Proces-verbal încheiat de membrii Comitetului
școlar al Școlii primare nr. 3 de fete cu privire la constatarea și verificarea bunurilor
și a localului donat de fiii defuncților Ana și Marinache Popescu.
486. 1947 ianuarie 13, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face
cunoscut Comunității Musulmane din oraș că a aprobat folosirea de către aceasta a
Cimitirului catolic.
36
487. 1947 ianuarie 23, București. Anunț publicat în ziarul „Universul”referitor la
faptul că la Călărași este epidemie de febră tifoidă și tifos exantematic.
488. 1947 ianuarie 31, Călărași. Extras din Ordonanța Primăriei Călărași privind
raționalizarea consumului de alimente în restaurantele din localitate.
489. 1947 februarie 5, Călărași. Adresa prin care Poliția de reședință Călărași
comunică Primăriei orașului situația imobilului Ion Săvulescu.
490. 1947 martie 17, București. Articol publicat în ziarul „Gazeta Sporturilor” în care
este redat meciul de fotbal dintre S. T. B. și F. C. Călărași, câștigat de călărășeni cu
scorul de 4-3.
491. 1947 mai 21, Călărași. Adresa prin care Prefectura județului Ialomița transmite
Primăriei orașului Călărași programul sărbătoririi „Zilei Eroilor” din 22 mai 1947.
492. 1947 iulie 1, București. Consemnare din Ziarul “Adevărul” prin care cititorii sunt
informați despre înființarea la Călărași a unei filiale a Asociației româno-bulgare.
493. 1947 iulie 22, Călărași. Adresa prin care Comisia locală a Sindicatelor Unite face
cunoscut Primăriei orașului Călărași că a înființat un cor și solicită sprijinul primăriei
pentru ca activitatea corului să se desfășoare normal.
494. 1947 iulie 22, Călărași. Proces-verbal încheiat în ședința Comisiei Interimare a
orașului Călărași în care s-a luat în discuție aprovizionarea orașului și problema
Abatorului comunal.
495. 1947 august 4, Călărași. Publicație a Primăriei orașului Călărași prin care aduce
la cunoștință că și în anul 1947 se va organiza marele Bâlci annual.
496. 1947 octombrie 23, Călărași. Adresă prin care Primăria orașului Călărași
comunică Cercului Teritorial Ialomița că nu deține situația imobilelor particulare
rechiziționate de trupele române sau sovietice.
497. 1947 decembrie 2, Călărași. Darea de seamă a activității administrației comunale
pe luna noiembrie 1947 transmisă de Primăria Călărași Inspectorului General
Administrativ de la Constanța.
498. 1947 decembrie 19, Călărași. Corespondență publicată în 37iarul “Scânteia”
referitoare la inaugurarea noului abator din Călărași.
499. 1947 decembrie 30, Călărași. Cuvântarea responsabilului sindical din cadrul
Camerei de Comerț și Industrie Călărași cu ocazia zilei de 30 decembrie 1947.
500. 1947, Călărași. Extras din Raportul annual și Darea de seamă asupra activității
Camerei de Comerț și Industrie Călărași, pe anul 1947.
37
DOCUMENTE
38
1
1919 ianuarie 11, Călărași. Publicație a Comisiei interimare prin care cere cetățenilor
care posedă bonuri de rechiziție să le prezinte pentru vizare.
COMISIA INTERIMARĂ A ORAȘULUI CĂLĂRAȘI
Se aduce la cunoștința generală că în conformitate cu dispozițiile ordinului

Ministerului de Interne no. 1047/1919, toți acei care posedă bonuri de rechiziție și
chitanțe relativ la lucrurile luate de către ocupant sub titlu de rechiziție sau de către
autoritățile noastre pentru ocupant, cât și de armatele ruse sau române, să le prezinte
spre vizare la Primărie până la 20 ianuarie 1919 inclusiv, fără ca această viză să
înlăture însă menționarea lor prin declarațiile individuale ce trebuiesc făcute la
Administrația Financiară.
Cei cărora li s-au luat obiecte și nu au primit bonuri se vor prezenta de
asemenea și vor declara obiectele și valoarea lor.
p. Președinte
Ioan E. Bătrânu Secretar
C. A. Mărculescu
Nr. 163
1919, ianuarie 11
__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 32/1919, f. 51, original
2
1919 martie 15, Călăraşi. Raport al Serviciului tehnic al oraşului Călăraşi, înaintat
Primăriei locale, cu privire la planul şi aspectul edilitar al urbei de pe Borcea.
Primăria oraşului Călăraşi

Serviciul tehnic
Nr.101 din 15 martie 1919
Domnule preşedinte,
Relativ la ştiinţele cerute de Consiliul tehnic superior prin ordinul nr.192
din 26 noiembrie 1918, am onoare a vă da următoarele relaţiuni:
Planul oraşului Călăraşi a fost ridicat în anul 1895 de către dl. inginer P. F.
Radovici şi prezentat onor Consiliului tehnic superior, a fost examinat şi aprobat
prin jurnalul nr. 428 din 21 iunie 1895. Acest plan a servit foarte mult şi serveşte şi
acum la amplasamentul clădirilor şi împrejurimilor ce se fac, astfel că oraşul în
general se prezintă foarte bine aliniat şi cu străzi destul de largi.
Zona oraşului, în care se cuprind locuitorii care plătesc dări către comună
este aceea însemnată pe planul alăturat cu culoare verde şi se compune din: a) Oraşul
propriu-zis, cuprins între strada mărginaşă dinspre vest, linia ferată, gară, Port spre
est, bulevardul Ferdinand dinspre nord şi malul dinspre Borcea la sud; b) Mahalaua
ţiganilor peste linia ferată dinspre est şi c) Satul Măgureni.
39
În afară de aceste zone, peste liniile ce le delimitează, s-au mai construit
câteva case în spatele Prefecturii judeţului, în partea dinspre nord a oraşului, iar la
apus, la o depărtare de 500 m de oraş, locuiesc în bordee spoitorii, care şi aceştia
plătesc dări către comună, însă care nu prezintă nici un interes pentru datele cerute.
Străzile oraşului propriu-zis: Pavate – 17441 m; În stare de drumuri
naturale: 9289 m. Total - 26730 m.
Şoseaua ce leagă oraşul cu satul Măgureni: Pavate – 797 m;
În stare de drumuri naturale - 0 m. Total - 797 m.
Străzile din satul Măgureni: Pavate - 0 m; În stare de drumuri naturale –
1774 m. Total - 1774 m
Suprafaţa totală a zonei oraşului. a) Surpafaţa oraşului - 178 ha. b)
Suprafața Mahalalei ţiganilor peste linia ferată - 1,2824 ha. c) Suprafața satului
Măgureni - 17,1936 ha. Total - 196,4670 ha.
Evaluarea suprafeţei s-a făcut cu ajutorul planului oraşului şi a măsurătoarei
făcută a mahalalei ţiganilor şi a satului Măgureni pentru care nu avem plan.
Din suprafaţa de 196,4760 ha se poate socoti: ocupat de străzile oraşului -
38 ha; suprafața satului Măgureni - 1,400 ha; pieţe - 0,632
ha; grădini publice - 1,4908 ha; grădini şi vii - 13,5250 ha; locuri virane pe care nu
se află nici o clădire - 14,5035 ha. Total - 69.7825. Suprafaţa pe care se află clădiri
- 126,6935 ha.
Din această din urmă suprafaţă se poate socoti 30% ca ocupată propriu-zis
de construcţiuni, adică 38 ha şi 80 mp, iar restul de 88 hectare 6855 mp servesc ca
grădini de agrement, de curţi, teren pe care se mai poate face clădiri.
Numărul total al locuitorilor, după ultima statistică făcută în anul 1919, este
de 13.000 locuitori, iar acum se poate socoti la 14.000 numărul cartelelor de pâine.
Dările plătite anual de locuitori către comună. După ultimul buget pe
exerciţiul 1916-1917, sunt de lei 181.600 bani 78, iar actualmente se poate socoti la
suma de lei 220.000 lei, prin urcarea taxei de consum a curentului electric.
Cheltuielile anuale făcute de comună cu întreţinerea străzilor, pavajului,
curăţitul, măturatul, stropitul, iluminatul în cursul anului 1916 se urcă la suma de lei
66.618,49.
Cheltuieli făcute cu pavaje noi pe anii: 1914 - lei 54.339,08; 1915 - lei
59.988,51; 1916 - lei 4.430,89.
Grădini publice şi pieţe. Oraşul are o singură grădină publică între
Bulevardul Traian şi Port, în suprafaţă de 1 hectar şi 4908 mp şi două pieţe, una pe
strada Dobrogea şi alta pe strada Sloboziei, în întindere totală de 8632 mp.
Oraşul are instalaţie de alimentat cu apă şi de iluminat cu electricitate.
Şeful Serv.tehnic, (ss) indescifrabil

__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 14/1919, f. 3-4, original.
40
3
1919 mai 4, Călărași. Informație de presă publicată în ziarul local „Deșteptarea
Ialomiței” referitoare la marcarea de către călărășeni a intrării trupelor române pe
teritoriul Ungariei.
Duminică 4 mai stil nou un Te Deum a fost oficiat la catedrala orașului

pentru înaintarea dorobanților noștri în inima Ungariei pentru pedepsirea
mârșăviilor maghiare.
A vorbit trupelor d-nul general Râșcan arătând importanța acestei înaintări.
În urmă o companie din Regimentul 63 Infanterie și o alta din Regimentul 49
Infanterie au defilat pe str. Știrbei Vodă în fața domnului general comandant al
Garnizoanei și autorităților civile, cu care ocazie s-a remarcat prestanța soldaților
noștri. Ivirea drapelului Regimentului 63 Infanterie a fost emoționantă. Prefectul
județului, de pe scările Primăriei, a spus câteva cuvinte.
După amiază a fost în sala parcului comunal o serbare școlară, unde d-l
profesor V. N. Stanciu a ținut o frumoasă conferință asupra importanței
evenimentelor petrecute spre Tisa.
__________________________________________________________________
Deșteptarea Ialomiței, din 4 mai 1919
4
1919 mai 16, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
“Universul”referitoare la inundațiile care au afectat orașul și împrejurimile lui.
Apele Dunării cresc continuu și au acoperit toate bălțile. Șoseaua Călărași-

Chiciu, care merge până în fața Silistrei, a fost ruptă în mai multe locuri și acoperită
de apă pe o bună întindere. Și cele mai înalte locuri sunt amenințate să fie acoperite
cu apă.
Toate grădinile de zarzavat au fost distruse, așa că e probabil că și anul
acesta vom avea zarzavaturile scumpe în regiunea aceasta.
Lupii, goniți din pădurile inundate, au umplut câmpiile de pe țărm și
formează un pericol permanent pentru puținele vite de muncă ce au mai rămas
plugarilor.
__________________________________________________________________
Universul, din 16 mai 1919
5
1919 iunie 1, Călărași. Telegrama trimisă lui Georges Clemenceau, primul ministru al
Franței, de cetățenii participanți la mitingul din 1 iunie 1919 organizat la Călărași,
prin care îi cere să susțină cererile României la Conferința de pace de la Paris.
D-lui Clemenceau – Paris

În numele locuitorilor districtului Ialomița, întruniți azi 1 iunie curent în
Călărași, ne permitem a vă transmite următoarea dorință pentru Unirea tuturor
41
românilor, unire pe care o așteptăm de la marii și glorioșii noștri aliați, alături de
care sângele nostru a curs pentru libertatea popoarelor și triumful dreptății. În
numele chiar a acelor principii, Banatul trebuie să ne revină în întregime, căci din
punct de vedere economic, geografic, etnic, istoric și cultural el este românesc, corp
și suflet, unul și indivizibil.
Cu ferma convincțiune pe care ne-o dă conștiința dreptului nostru, rugăm
pe Excelența voastră să asculte vocea unanimă a unui popor care așteaptă de la
marea Conferință o deciziune echitabilă, conformă cu sacrificiile sale, cu suferințele
liber consimțite.
Dacă dorințele noastre vor rămâne zadarnice, o adâncă și permanentă rană
va rămâne deschisă în sufletele tuturor românilor.
Călărași, 1 iunie 1919

Semnează,
<participanții la Meetingul din Sala Parcului comunal>
__________________________________________________________________
Viitorul, din 5 iunie 1919
6
1919 iunie 6, Călărași. Corespondență din Călărași, publicată în ziarul “Universul”
din București referitoare la înființarea unei Societăți pentru tineri.
În orașul nostru s-a înființat o societate pentru dezvoltarea educației fizice,

morale și artistice a tineretului de ambele sexe. Societatea și-a asigurat concursul
mai multor persoane de elită din orașul nostru, în frunte cu inițiatorul înființării ei,
institutorul Șerban Poja, care e și președinte activ.
__________________________________________________________________
Universul, din 6 iunie 1919
7
1919 iunie 24, Călărași. Consemnare din ziarul local „Deșteptarea Ialomiței”
referitoare la faptul că Secția județeană a Ligii Culturale și-a reluat activitatea.
Liga culturală și-a reluat, cu același frumos scop, activitatea sa, întreruptă
din cauza războiului. Menirea ei este de mai mare importanță ca în trecut: ea luptă
pentru cultivarea sentimentului national și a graiului românesc.
Comitetul Secțiunii Ialomița roagă călduros pe bunii români din județul
nostru de a ajuta această instituțiune națională cu sprijinul lor, cunoscând că
cotizațiile lunare, precum și donațiunile se încasează de dl. D. N. Mateescu din
Călărași, casierul Secțiunii Ialomița, care va libera chitanțe.
__________________________________________________________________
Deșteptarea Ialomiței, din 24 iunie 1919
42
8
1919 iulie 3, Călărași. Comunicat publicat în ziarul local „Liga poporului ialomițean”
despre alegerea conducerii Comitetului județean al Ligii Poporului.
Comitetul județean provizoriu, ales de delegații comunelor în primăvara

aceasta, întrunindu-se în Călărași în ziua de 29 iunie a ales președinte al Comitetului
județean al Ligii Poporului din județul Ialomița pe dl. I. F. Buricescu, profesor la
liceu, iar vice-președinte pe dl. avocat V. Roșețianu.
Aceste alegeri sunt provizorii până la constituirea definitivă a Ligii în
județul nostru, când toți delegații comunelor se vor întruni din nou spre a alege
comitetul.
__________________________________________________________________
Liga poporului ialomițean, din 3 iulie 1919
9
1919 iulie 27, Călărași. Corespondență pentru ziarul bucureștean “Dimineața”
referitoare la înființarea Secției locale a Asociației învățătorilor din România.
Profesorii Liceului Știrbei Vodă, institutorii din oraș și câțiva învățători au

avut ieri o consfătuire în localul liceului în care au hotărât constituirea Asociației
Generale a Învățătorilor, Secția Ialomița.
Comitetul, care era mai demult ales, a hotărât aderarea la programul
Asociației generale din țară, formulat în Congresul de la Iași, și lansarea unui apel
către toți învățătorii și învățătoarele, maeștrii și maestrele din județul Ialomița să se
înscrie în Asociație.
__________________________________________________________________
Dimineața, din 27 iulie 1919
10
1919 august 10, Călărași. Înștiințare publicată în ziarul local „Deșteptarea Ialomiței”
prin care se aduce la cunoștința publică faptul că s-a luat decizia înființării unui Liceu
de fete.
ÎNȘTIINȚARE
Pentru a veni în ajutorul părinților care doresc să dea copilelor lor o
instrucție deosebită și care pentru aceasta sunt nevoiți să se adreseze institutelor din
București sau din alte centre, expunându-se la cheltuieli foarte mari, mai ales astăzi,
s-a luat inițiativa de a se înființa în Călărași, de la septembrie a.c., un LICEU DE
FETE, care va începe să funcționeze cu primele două clase.
Programa de studii va fi cea a Statului...
Dorința inițiatorilor este de a face o școală model, atât ca instrucțiune cât și
ca educațiune, având un personal didactic ales.
Pentru a putea însă să ia ființă această instituție, e nevoie să se știe numărul
de eleve pe care se poate conta.
43
În acest scop înscrierile trebuiesc date până la 22 august (stil nou) la dl. V.
N. Stanciu, de la care se pot lua toate lămuririle necesare.
Dacă până la această dată se înscriu 35 de eleve, școala se poate considera
înființată.
__________________________________________________________________
Deșteptarea Ialomiței, din 10 august 1919
11
1919 august 16, Călărași. Informație publicată de ziarul local “Deșteptarea
Ialomiței” referitoare la inițiativa realizării unui monument pentru eroii călărășeni
înhumați în Cimitirul orașului.
Din ințiativa d-lui general Râșcanu și a d-lui prefect Sima Niculescu,

sâmbătă 16 august a. c. s-a oficiat în Biserica Catedrală un parastas pentru ofițerii și
soldații căzuți în război și înmormântați în Cimitirul orașului. S-a făcut apoi o
procesiune la cimitir unde s-au depus coroane și flori pe mormintele acestor eroi.
Au ținut cuvântări d-nii Sima Niculescu, Teodorescu, magistrat, maior
Boerescu, student Vasile V. Stanciu și protoereul județului, părintele Dobrescu.
Cu această ocazie s-a luat inițiativa ridicării unui monument.
Comemorarea eroilor este o faptă frumoasă, ea trebuie să constituie de aici
înainte una din temeliile educației noastre naționale.
__________________________________________________________________
Deșteptarea Ialomiței, din 17 august 1919
12
1919 septembrie 9, Călărași. Anunț publicat în ziarul local “Deșteptarea Ialomiței“
prin care se aduce la cunoștință publică faptul că la Călărași s-au înființat două școli
normale, una de băieți și una de fete, care-și vor deschide cursurile la 1 octombrie.
Se face cunoscut că pe ziua de 1 octombrie vor funcționa în Călărași câte o

școală normală de băieți și de fete cu clasele a I-a și a V-a.
Înscrierile pentru ambele școli se fac de către d-l professor I. F. Buricescu,
directorul Școlii normale de băieți, până pe 28 septembrie. Actele ce se cer sunt
publicate în “Monitorul Oficial”, nr. 108 din 2 septembrie 1919, iar examenele de
admitere se vor ține între 1-15 octombrie.
_____________________________________________________________
Deșteptarea Ialomiței, din 9 septembrie 1919
13
1919 septembrie 16, Bucureşti. Adresă a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor către
Gimnaziul Ştirbei Vodă Călăraşi prin care îi face cunoscut că s-a aprobat
transformarea acestuia în liceu.
44
România
Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor
Nr.105.922 din 16 sept.1919
Domnului director al Gimnaziului „Ştirbei Vodă” Călăraşi

Am onoare a va face cunoscut că M. S. Regele, prin Înaltul Decret Regal
nr.3864, publicat în „Monitorul Oficial” nr.114 din 9 septembrie a.c., a binevoit să
aprobe transformarea acelui gimnaziu în liceu, pe ziua de 1 septembrie a.c.
Pt. Ministru,
ss/ Kiriţescu
__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul Ştirbei Vodă, dosar 176 (Monografia liceului), f.35-36, copie.
14
1919 septembrie 28, Călărași. Extras din reportajul publicat în ziarul local “Liga
poporului ialomițean” referitor la vizita efectuată în Călărași pe data de 21 septembrie
1919 de generalul Alexandru Averescu.
...D-l general pornește spre Călărași, unde sosește la ora 3,30. Aici, ca și în
celelalte părți, un mare Arc de verdeață pe care scria „Trăiască Generalul Averescu”
acoperea drumul pe care și-a făcut intrarea în oraș. Nu cred că vreodată Călărașiul
să fi avut vre-o primire mai măreață ca aceea a Generalului Averescu. Mult timp era
un strigăt necontenit de urale și trăiască, că abia după multă insistență a încetat.
Aici d-l I. Nițescu, în câteva cuvinte bine simțite, a urat bun sosit d-lui
General și l-a asigurat că acei care ne-am făcut jurământul că-l vom ajuta în lupta
pentru dreptate pe care o dă, ne vom ține de cuvânt și ne cunoaștem datoria. Să aibă
deci încredere și să-și continue drumul spre victorie.
De la marginea orașului, pe jos, urmat de un număr nesfârșit de săteni, și în
continuie aclamațiuni, a venit până la sala Codrat Marinescu, o sală destul de mare,
unde trebuia să aibă loc întrunirea. Văzând însă că nu ar putea încăpea nici un sfert
din convoiul care-l însoțea pe d-l General, mulțimea a cerut ca întrunirea să se facă
în grădină.
Aici a luat cuvântul d-l I. F. Buricescu…, preotul Ion Popa-Mănucu…, d-l
P. Haneș…, invalidul Aurel Panu…, iar d-l Gheorghiu citește o poezie originală,
foarte frumoasă, adresată d-lui General Averescu.
La sfârșit ia cuvântul d-l General Averescu…
De aici au plecat la Jegălia… Pe tot drumul în județ nu s-a văzut o veselie
mai mare ca acum. În multe sate, trompeți improvizați cântau sosirea generalului.
Pe tot drumul i s-au aruncat flori…
__________________________________________________________________
Liga poporului ialomițean, din 28 septembrie 1919
45
15
1919 octombrie 26, Călărași. Corespondență pentru cotidianul național “Dimineața”
referitoare la mitingul Opoziției Unite ținut în sala Codrat Marinescu.
Călărași, 26 octombrie. Astăzi la orele 3 d. a. Opoziția Unită a ținut o

întrunire în sala Codrat Marinescu.
Prezidează d-l Catu Doicescu. Au vorbit d-nii Al. Bădulescu, democrat, fost
senator, N. Țopescu, democrat, institutor, V. Roșețeanu, averescan, Pascal
Toncescu, Vasile Stanciu și Gh. Cristodorescu, democrați.
Toți oratorii au arătat neconstituționalitatea Guvernului militar, au criticat
activitatea Partidului Liberal din timpul neutralității și până în prezent. La urmă a
vorbit d-l Mihail Cantacuzino, șeful local al Partidului Democrat.
D-sa a explicat de ce se abține Opoziția Unită de la alegeri. Prin aceasta
Guvernul paravan a fost de la început discreditat. D-sa crede că alegerile nu se vor
face, și chiar dacă vor avea loc, Parlamentul nu va reprezenta adevărata voință a
țării…
Dl. Mihail Cantacuzino rezumă programul Partidului Democrat în
următoarele 3 puncte: 1. Apărarea Constituției; 2. Reintrarea în legalitate; 3.
Reîntronarea cinstei.
Matache
__________________________________________________________________
Dimineața, din 28 octombrie 1919
16
1919 octombrie 30, Călărași. Chemarea către alegători publicată în săptămânalul
local “Deșteptarea Ialomiței”, ziar al Partidului Democrat din Ialomița.
Chemare către alegători

Suntem în ajun de alegeri;
Guvernul de generali adus la cârma țării prin voința și ambiția unui singur
om, a pus trompetul să sune chemarea la alegeri;
Ne vom duce, căci Decretul-Lege întocmit cu mult meșteșug de același om,
care prin nepriceperea lui și lăcomia a lor săi ne-a sărăcit țara, a făcut ca votul să fie
obligator;
Nu vom vota însă pe nimeni;
Căci nu înțelegem ca tocmai acum, când vântul Democrației suflă mai
puternic ca oricând, partizanii Ei să nu facă parte din viitorul Parlament;
Nu înțelegem ca după un război atât de crâncen, în care Generalul Averescu
și-a avut locul de cinste, în care Tache Ionescu a salvat onoarea țării față de aliați,
ei și cu partizanii lor să nu figureze pe lista candidaților.
Nu înțelegem ca alegerile care pentru prima oară se fac în România Mare,
să se facă sub scutul armelor și baionetelor.
Nu înțelegem prin votul nostru să întronăm din nou la cârma statului regimul
Dinastiei Brătianu, care prin politica ei nefastă, ne-a dus țara la ruină.
46
Vom anula deci voturile noastre, căci astfel și numai astfel vom putea da
satisfacție celor ce ne vor binele și care nu ne-au înșelat niciodată...
Dumnezeu să ne fie în ajutor!
__________________________________________________________________
Deșteptarea Iamiței, din 30 octombrie 1919
17
1919 octombrie 30, Călărași. Apel electoral publicat în gazeta locală “Ialomița
Nouă”, ziar al Partidului Național Liberal din Ialomița.
Cetățeni,
Dacă puneți ștampila pe Lista cu semnul + de pe buletinele de vot, înseamnă
că ați votat candidații partidului Național Liberal…
Astăzi, când mai mult ca oricând este nevoie de liniște în țară, pentru a putea
lucra toate forțele la consolidarea neamului nostru întregit de curând, astăzi, când
M. S. Regele înadins a pus la cârma țării un guvern de generali, care n-au făcut
politică și sunt în afară de orice lupte, pentru a garanta astfel libertatea alegerilor,
partidele potrivnice Partidului Național Liberal pentru a nu-și da pe față slăbiciunea
se abțin de la alegeri...
Partidul Național Liberal, al cărui trecut politic e o chezășie de muncă și
dragoste de țară, se înfățișează înaintea voastră cu un program de lucru și cu o
directivă în politica externă care este politica demnității și vă cere în mod cinstit
voturile pentru candidații săi care sunt:
La Cameră
Constantin Banu, profesor și om de litere
Sima Niculescu, fost prefect
Marius Roșca, fost în mai multe rânduri deputatul țărănimii din Ialomița
Ilie Lupu, fost revizor școlar
Mihail Berceanu, fost prieten de aproape al preoților și învățătorilor
Diaconul Alex. Dobrescu, cea mai populară figură din județ
N. Poenaru-Iatan, inginer și cultivator de pământ
I. Nicolescu-Dor Mărunt, fost învățător și președinte al Uniunii obștilor din
Ialomița
La Senat
Vladimir Atanasovici, avocat, unul din eminenții juristconsulți ai țării
Nae N. Seceleanu, agricultor și industriaș
Mihail E. Negreanu, avocat și cultivator de pământ
__________________________________________________________________
Ialomița Nouă, din 30 octombrie 1919
18
1919 noiembrie 2, Călărași. Corespondență din Călărași, inserată în cotidianul
bucureștean “Dimineața”, referitoare la modul de desfășurare alegerilor pentru
Camera Deputaților.
47
Călărași, 2 noiembrie. În localitate ziua de azi a decurs în liniște.
Au votat jumătate din numărul alegătorilor orășeni și sătenii din comunele
învecinate Cuza Vodă și Ștefan Vodă, care votează la secțiile din oraș.
Din județ nu s-a primit încă nici o comunicare.
După informațiuni particulare, din sursă demnă de încredere, unanimitatea
țăranilor e pentru generalul Averescu.
__________________________________________________________________
Dimineața, din 5 noiembrie 1919
19
1919 noiembrie 23, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete din Călăraşi către
Ministerul Instrucţiunii prin care anunţă deschiderea cursurilor şi solicită sprijin
pentru încadrarea posturilor vacante.
Şcoala profesională de fete Călăraşi

Nr.66/23 noiembrie 1919
Domnule ministru,
Imediat ce chestiunea direcţiunii acestei şcoli a fost rezolvată, am hotărât ca
deschiderea cursurilor să se facă neîntârziat, ceea ce a şi avut loc în ziua de 17
noiembrie a.c.
Localul mai are însă nevoie de numeroase reparaţiuni strict necesare, care
reparaţiuni totuşi se pot face cu noi în local, deşi avem totală lipsă de material
didactic.
Din noile profesoare numite, singura d-ra. M. Mircea, profesoară de
matematică, este absentă şi ale cărei ore sunt suplinite de subsemnata.
Vă rugăm, domnule ministru, a lua măsuri pentru ca să putem avea
profesoară de matematică neîntârziat la post, nu pentru că şcoala suferă, dar pentru
că munca e prea mare pentru cea ce suplineşte, având datorii grele de împlinit în
noua misiune.
Directoare,
ss/E.H.Duda
Domnului ministru al Instrucţiunii, Bucureşti
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Şcoala profesională de fete Călăraşi, dosar 3/1919, f.77, original.
20
1919 noiembrie 30, Călărași. Articolul Cinste alegătorilor ialomițeni publicat în ziarul
local “Liga poporului ialomițean”, sub semnătura lui Petre V. Haneș, relativ la
rezultatele alegerilor parlamentare.
48
CINSTE ALEGĂTORILOR IALOMIȚENI
Au ieșit în gazeta Statului, Monitorul Oficial, rezultatele alegerilor. Acum
se poate vedea fără greșeală cine e ales, cine nu, unde au votat mai mulți alegători,
unde mai puțini.
Mai putem vedea care anume județe au votat pe liberali, care pe țărăniști și
care ar fi votat lista Ligii poporului. Ei bine, Ialomița are și ea un loc de frunte atunci
când e vorba de abțineri și de anulări. Dintre toate cele 34 de județe, cel care numără
abțineri mai multe este Ialomița, fiindcă din 41.250 de alegători au votat numai
28.254. Iar județul care a anulat mai multe voturi este tot Ialomița, fiindcă din
28.254 de voturi s-au găsit nule 19.438.
Dovadă mai bună nu se poate că ei nu vor pe liberali. Pe cine vor, se știe de
toată lumea. Dar dacă cineva nu crede, să aștepte alegerile care vin și să vadă. Cinste
dar alegătorilor ialomițeni și acelora care le-au arătat până acum pe ce cale să meargă
în noua viață politică.
Petre V. Haneș
__________________________________________________________________
Liga poporului ialomițean, din 30 noiembrie 1919
21
1920 ianuarie 10, Călărași. Corespondență telefonică pentru ziarul bucureștean
„Dimineața” referitoare la lucrările Congresului învățătorilor ialomițeni, care a avut
loc în localul Școlii de fete nr. 1 din Călărași.
CĂLĂRAŞ1. 10 ianuarie — Astăzi s-a deschis în localitate Congresul

învăţătorilor și institutorilor din județul Ialomița, în localul Școalei de fete No. 1.
La orele 3 d. a. dl. I. Paraschivescu, institutor, preşedintele Asociației
didactice din Ialomița, a deschis ședinţa printr-o inimoasă cuvântare, arătând
activitatea şcolară până în prezent şi necesitatea unei mari reforme în învăţământ.
Scopul Congresului este cunoaşterea părerilor tuturor învățătorilor asupra
viitoarei reorganizări în învăţământ.
Au fost apoi discutate următoarele chestiuni: Școli de stat sau confesionale?; Scopul
școalei primare și obiectele de învățat; Distribuția materiei de învățământ pe divizii
sau clase.
La discuția generală au luat parte d-nii: Nicolae Țopescu, Ștefan Matache,
Gh. Vlădescu, St. Popescu, N. Nițulecu, Coman Ionescu, d-ra Gomir Popescu și Gh.
Vulcan.
Dl. preşedinte a înregistrat propunerile mai de seamă şi le va înainta
Comitetului Central al Asociaţiei. Ele vor servi ca principii în viitoarea reorganizare
a învăţământului.
__________________________________________________________________
Dimineața, din 12 ianuarie 1920
49
22
1920 martie 11, Călăraşi. Adresa generalului Rîşcanu către Primăria Călăraşi prin
care propune ca una din străzile oraşului să poarte numele eroului călărăşean lt.
Gheorghe Haneş, mort în primul război mondial.
Primit: 11 martie 1920

Nr.1404
Domnule primar,
Am onoare a vă ruga să luaţi cunoştinţă şi să supuneţi şi Consiliului
comunal, în una din întrunirile ce veţi avea, următoarele:
Sentimentul naţional şi de sacrificiu al unui popor s-a întreţinut întotdeauna
prin răsplata acelor ce fără nici o ezitare şi-au pus în serviciul ţării tot ce aveau mai
scump, viaţa lor. Pe lângă recunoştinţa ce poporul arată acestor eroi, eternizându-le
memoria, dar este şi cel mai puternic mijloc de educaţiune al generaţiilor viitoare.
În regimentul ce am avut sub comanda mea în luptele de la Turtucaia a fost
şi locotenentul Haneş Gheorghe, care este fiu al oraşului Călăraşi. Acest demn şi
viteaz ofiţer a murit ca un erou în fruntea unităţii sale. Se cuvine, dar, să nu dăm
uitării numele acestui brav fiu al Călăraşiului şi, dacă credeţi, ar fi poate nimerit a
se da la una din străzile oraşului numele de Strada locotenent Gheorghe Haneş.
Nu mă îndoiesc că, în sentimentele dvs. de bun român, împărtăşiţi aceleaşi
bune sentimente pentru cei dispăruţi în folosul şi spre binele patriei, de aceea vă rog
să primiţi asigurarea consideraţiunei ce vă păstrez.
General, ss/Rîşcanu
Comandantul Brigăzii 5 Infanterie Călăraşi
Domnului primar al oraşului Călăraşi

__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 17/1920, f.3., original.
23
1920 martie 15, Călărași. Consemnare în ziarul local „Deșteptarea
Ialomiței”referitoare la faptul că profesorul I. F. Buricescu urmează să fie numit
prefect al județului Ialomița.
Numire de Prefect. – În ultimul moment aflăm că prefect al județului nostru

va fi numit dl. I.F. Buricescu, profesor la Liceul din Călărași și director al Școlii
normale de băieți.
Ne place a crede că dl. Buricescu, care este fiu al acestui județ și care a trăit
mult timp în mijlocul nostru, adaptându-se cu adevărat la principiile democrate, va
ști să corespundă nevoilor sociale create de noua stare de lucruri și-și va trata
conjudețenii ca pe niște adevărați frați.
Îi urăm spor la muncă și o cât mai rodnică activitate.
__________________________________________________________________
Deșteptarea Ialomiței, din 15 martie 1920
50
24
1920 martie 22, Călăraşi. Tabel nominal, întocmit de Regimentul 23 Infanterie din
Călăraşi, trimis Primăriei oraşului, cuprinzând numele eroilor căzuţi pe câmpul de
luptă în primul război mondial.
Divizia a X-a
Regimentul 5 Ialomiţa Nr. 23 Primit: 1920 martie 22
Călăraşi Nr.2651
Tablou
de ofiţerii şi trupa care au avut moarte eroică pe câmpul de luptă, campania
1916-1918
Nr. Numele şi prenumele Gradul Corpul Observaţii
crt.
1. Constantinescu C-tin Col. Reg.23 Mort eroic în lina a I-a la 7
Inf. octombrie 1916 la
Tatlageac(Dobrogea)
2. Magheru Traian Lt. col. “ Mort eroic în linia a I-a la
Tatlageac(Dobrogea) la 8
oct. 1916
3. Măcelaru Nicolae Cpt. “ Mort luptând vitejeşte în
fruntea unităţii sale la
Parachioi (Dobrogea) la 7
octombrie 1916
4. Marmotescu Marin Sublt. “ Mort eroic în atacul de la
Cocargeaua (Dobrogea) la
5 sept. 1916
5. Gheorghiu T. Constantin Sublt. “ Mort eroic în atacul de la
Cocargeaua la 5 sept. 1916
6. Stoenescu Ştefan Sublt. “ Mort eroic în fruntea
unităţii sale în atacul de la
Epureşti (Vlaşca) la 16
noiembrie 1916
7. Vizitiu Dumitru Sublt. “ Idem, la 19 noiembrie 1916
8. Rânceanu Traian Plut. “ Mort în înaintare pe Valea

major Zăbrăuţului
9. Nicolae Florea Plut. “ Mort în înaintare în luptele
major de la Pervelia (Dobrogea)
10. Muşat Costache Sergent “ Mort eroic ca comand. de
Instr. pluton în atacul de la
Epureşti (Vlaşca), la 18
noiemb. 1916
51
11. Reanu Gheorghe Sergent “ Mort vitejeşte în luptele
ofensive de la Epureşti, la
18 noiemb. 1916
12. Androne Vasile Soldat “ Mort eroic în faţa
tranşeelor inamice fiind în
recunoaştere în ofensiva de
la Mărăşeşti la 16 august
1917
13. Teodorescu Marin Soldat “ Mort vitejeşte în atacul de
la Parachioi (Dobrogea) la
31 aug. 1916
Comandantul Regimentului 23 Infanterie,

Lt.colonel,
ss/D.Caloianu
__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 17/1920, f.7, original.
25
1920 mai 23, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul bucureștean
„Viitorul” referitoare la modul în care a fost marcată Ziua Eroilor.
Călărași, ZIUA EROILOR — Ziua de 17 Mai, ziua eroilor morți pentru

patrie s-a sărbătorit anul acesta cu un fast deosebit. Încă de la ora 7 dimineața sute
de cetățeni s-au strâns pe piața din fața Gării, de unde urma să plece cortegiul cu
rămășițele celor 10 bravi eroi. Școlile și liceele de fete și băieți, societățile și trupele
din garnizoană erau înșiruite pe Bulevardul Gării. Muzica militară a Reg. 7 Prahova,
un escadron din Reg. 5 Cavalerie şi un batalion din 63 Infanterie au dat onorurile,
iar Corul religios „Freamătul“, de sub conducerea maestrului Popărăscu C., a dat
răspunsurile.
La ora 9 jumătate autoritățile civile și militare precum și o mulțime de
văduve și orfani din județ, erau de față la această pioasă solemnitate. La ora 10
preoții locali, în frunte cu protoereul Dobre, au oficiat un scurt serviciu divin, pentru
pomenirea celor căzuți pentru patrie, după care dl. sublocotenent Copaciu a ținut o
scurtă cuvântare. Apoi cortegiul impunător, urmat de mii de cetățeni cu flori şi
lumânări aprinse, a străbătut în sunetul funebru al muzicii străzile orașului până la
Cimitir. Pe tot locul pe unde a trecut cortegiul, lămpile electrice au fost aprinse,
prăvăliile închise cu desăvârșire, iar clopotele tuturor bisericilor au sunat în
continuu. La Cimitir, după oficierea unui serviciu de parastas, a ținut un panegiric
căpitanul Gheorghiu din 63 Infanterie, care făcând un istoric al luptelor purtate de
regimentele în care erau încadrați ialomițenii, a scos în relief pierderile suferite de
județul nostru și ca perorație, adresându-se către cei tineri, le spune să ia pilde de la
aceste moaște de eroi necunoscuți şi să ție integre hotarele făurite de ei cu atâtea
jertfe. Prefectul județului, dl. G. V. Constantinescu, în cuvinte bine simțite, vorbește
52
cinstind memoria celor căzuți în lupte. După ce mai vorbesc și alții, se face
reînhumarea celor 10 eroi necunoscuți. La ora 4 după amiază a avut loc în Sala
Parcului comunal o serbare culturală, iar seara la 8 o retragere cu torțe.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 23 mai 1920
26
1920 iunie 6, Călărași. Informație publicată în ziarul local “Liga poporului
ialomițean” prin care sunt aduse la cunoștința cititorilor rezultatele alegerilor pentru
Camera Deputaților și Senat.
În județul nostru atât la alegerile pentru Cameră cât și pentru Senat au reușit
cu o mare majoritate candidații Partidului Poporului. Cinste ialomițenilor care au
știut să înlăture toate promisiunile pe care le făceau adversarii noștri, dar care se
vedeau că nu pot fi îndeplinite.
La Cameră au reușit d-nii: V. Rosețianu, Gh. Lupu, Ioan Nițescu, Nicolae
Manolescu, Pr. I. O. Popa. La Senat d-nii: George Meitani și Emanoil Poenaru.
Care vor lupta întotdeauna pentru interesele județului și ale Călărașiului.
_____________________________________________________________
Liga poporului ialomițean, din 6 iunie 1920
27
Călărași, 1920 iunie 18. Corespondență pentru ziarul “Adevărul” prin care este
descrisă manifestarea cultural-sportivă organizată la Călărași de Liga Culturală și
Societarea Reculegerea Românească.
Serbarea Ligii Culturale și a Societății Reculegerea Românească. Liga

Culturală – Secția Călărași și Societatea Reculegerea Românească au organizat
pentru astăzi o frumoasă Serbare câmpenească în Grădina Parcului comunal și o
audiție muzical-literară în Sala Parcului. Serbarea s-a început la orele 3 după amiază
și a constat din alergări de viteză la 100 m și de durată la 2 km și diferite jocuri
cercetășești. Toate acestea au fost executate de elevii membri ai Societății
Reculegerea Românească. Muzica militară a executat câteva piese sub conducerea
d-lui căpit. Condeescu. Audiția muzical-literară s-a început seara, la orele 9.
Președintele Secției locale a Ligii Culturale, dl. profesor Vasile Stanciu, a ținut o
prea frumoasă cuvântare ocazională, în care a arătat că rolul Ligii Culturale, departe
de a se fi sfârșit, cum cred unii, e tot așa de important acuma ca și mai nainte. După
unitatea politică trebuie consolidată și unitatea sufletească a Neamului românesc,
operă la care Liga Culturală e chemată să conlucreze ca cea mai de seamă instituție
de cultură a țării noastre. Au urmat recitări de elevii Școlii normale de băieți și o
producție muzicală. Corul Școlii normale de fete, sub conducerea d-lui Șerban
Popa, a încheiat audiția.
_____________________________________________________________
Adevărul, din 18 iunie 1920
53
28
1920 iunie 26, Călărași. Anunț publicat în ziarul local „Țăranul” referitor la
manifestarea culturală organizată de Școala normală de fete, care urma să aibă loc pe
3 iulie în Sala Parcului comunal.
Sâmbătă 3 iulie, orele 9 seara, Școala normală de învățătoare din localitate

dă în Sala parcului comunal din Călărași o serbare de sfârșit de an cu teatru, coruri,
recitări, lecturi și jocuri artistice, iar Duminică, 4 iulie, ora 10 a. m., își deschide în
localul său din str. Valter Mărăcineanu (fost Șc. Nr. 2 de băieți), expoziția de desen,
acuarelă, cusături naționale, lenjerie, croitorie și țesătorie.
Părinții elevelor și toți aceea care se interesează de progresele instituției sunt
rugați a lua parte la manifestarea uneia din cele mai bine organizate școli de
învățătoare din țară.
__________________________________________________________________
Țăranul, din 26 iunie 1920
29
1920 iulie 14, Călăraşi. Raport al Căpităniei Portului Călăraşi, înaintat
Inspectoratului general al porturilor, referitor la greutăţile întâmpinate din partea
muncitorilor portuari, membri ai Partidului Socialist.
Căpitănia portului Călăraşi Nr.329, 1920 iulie 14
Inspectoratului general al porturilor - Galaţi

După cum am avut onoarea a vă raporta cu nr. 143 din 26 mai 1920, grupul
lucrătorilor din port, până în luna mai 1920, au fost liniştiţi şi ascultători măsurilor
poliţieneşti luate în port de către Căpitănia de port, şi cum în acest interval de timp
nu aveau şlepuri sub încărcare de cereale, nu am putut remarca vreo mişcare printre
aceşti lucrători. Singurele operaţiuni se făceau la Agenţia N.F.R. cu opt lucrători ai
ei şi cu lucrători turci de la Silistra pentru descărcatul lemnelor.
Deîndată însă ce s-a permis încărcările de cereale spre expediere la Brăila,
a sosit în acest port un grup de zece şlepuri, s-au prezentat mai mulţi oameni pentru
lucru în port şi, verificând actele lor, nu li s-a dat carnet de lucrător în port decât
acelora care au putut proba că au făcut campania 1916-1918 şi că situaţia militară
este clarificată, aşa că acum numărul lucrătorilor a atins cifra de 80. În vedere însă
că lucrătorii în cestiune pretindeau diferite preţuri pentru descărcatul vagoanelor,
care atinge suma de 280 lei vagonul, am convocat pe încărcători şi lucrători în ziua
de 3 iunie punându-le în vedere de a depune cu această ocaziune lista de preţuri.
Luându-se în dezbatere acele liste şi întrucât acea prezentată de lucrători era
piramidală, am căutat a-i convinge că având în vedere scumpetea vieţii, ce există pe
piaţa noastră şi cum în general preţurile alimentelor şi îmbrăcămintea s-au urcat până
la maximum de zece ori eu găsesc logic ca şi preţurile de muncă să fie urcate cu
zece ori, iar nu de 20-30 ori cum cereau ei.
54
Deoarece în ziua întrunirii nu am putut ajunge la niciun rezultat, căci
lucrătorii au declarat formal că nu au de gând să scadă nici un ban din preţul fixat,
am concediat pe lucrători, punându-le în vedere că preţurile oficiale stabilite de noi
sunt cele vechi, urcate pentru moment de zece ori, iar încărcătorilor li s-a comunicat
că sunt liberi a aduce oameni pentru lucru din orice altă parte, asigurându-i că nu
vor fi împiedicaţi de la această operaţie. Cum însă astăzi banul nu mai are valoarea
lui reală, doi din încărcători au primit ordin de la casele lor că, în vederea urgenţei
încărcării şlepurilor, să nu ţină socoteală de nimic şi să dea oricât ar cere lucrătorii
şi cum nu s-au interesat pentru căutarea echipelor de lucrători din altă parte, au cedat
lucrătorilor înscrişi şi li s-a plătit cât au cerut, adică de la 6 lei vagonul (anul 1916)
la 100 lei, cu alte cuvinte preţul vechi sporit cu de 17 ori şi acest preţ cu tendinţă de
a-l spori mereu.
Făcând dese inspecţiuni în port pentru a mă asigura de modul cum se
lucrează şi de intenţiunile lucrătorilor, am putut constata următoarele: În luna mai,
luând în această localitate fiinţă o secţie a Clubului socialist, dirijată de un comitet,
între care figurează doi avocaţi, d-nii Bârlan şi Eliseu, prin manifeste împărţite şi
lipite prin oraş, întruniri, etc., au atras pe lângă zişii meseriaşi din oraş, ucenici sub
20 de ani şi cea mai mare parte din lucrătorii din port, promiţându-le sprijinul şi
satisfacerea tuturor pretenţiunilor.
Şi când a fost de am intervenit noi ne-au prezentat o listă făcută de la clubul
lor şi cu preţurile sporite, întrucât au fost asiguraţi că în vedere că pe dată ce
Căpitănia de port va lua vreo măsură regulamentară să se solidarizeze cu toţii şi să
lase lucrul, aşa că, în timpul de la mai până astăzi am avut aşa zise două greve, una
pentru că nu le-am admis propaganda făcută de unul ce nu lăsa să întrerupă lucrul
decât acei ce sunt înscrişi în Partidul socialist şi a doua fiindcă am arestat pe un
lucrător care fiind beat nu lăsa pe ceilalţi să lucreze. Primul a fost amendat cu 50 lei,
iar al doilea a fost trimis Parchetului.
Partidul socialist din localitate, sub dirijarea celor doi avocaţi, devenind un
pericol pentru bunul mers al serviciului, al liniştii în port şi siguranţei operaţiunilor,
am avut o convorbire cu dl. procuror căruia i-am expus cazul şi am ajuns de acord
că pentru orice mişcare să aplic amenzile dictate de regulamentul pentru
contravenţiuni, la art.109 şi 23, iar pentru cazurile mai grave să-i trimit Parchetului,
cerând ajutorul, care ni se va da imediat. Cu toate acestea îmi permit a adăuga că
aplicând amenda de 100 lei unui lucrător se fac solidari cu toţii şi plătesc amenda
fără întârziere, întrucât nu le vine ca plată decât 2 lei de fiecare.
Am onoare a vă înainta cu această ocaziune trei carnete, ce posedă fiecare
membru înscris în Partidul socialist, din care se poate vedea scopul ce urmăresc şi
plata cotizaţiilor lunare la care sunt impuşi.
Căpitanul portului Călăraşi,(ss) indescifrabil

__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia portului Călăraşi, dosar 1/1910, f. 69-71, concept
55
30
1920 iulie 15, Călăraşi. Extras din Raportul memoriu, întocmit de conducerea Școlii
profesionale de fete Călăraşi, la solicitarea Ministerului Instrucţiunii Publice, privind
activitatea şcolii de la înfiinţare până la 15 iulie 1920.
Şcoala profesională de fete gr.1 Călăraşi

1920 iulie 15
Domnule ministru,
Această şcoală a luat fiinţă în anul 1904 din iniţiativă particulară şi cu

fonduri asemenea. Mai târziu intervine prefectura locală şi primăria, iar în anul
1913, după actele existente, o găsim subvenţionată de prefectură şi în parte de
primărie, întreaga funcţionare a şcolii însă sub controlul onor Minister al
Instrucţiunii, de unde a mai avut şi mici ajutoare materiale.
În anul 1919, septembrie 1, plata personalului didactic a fost trecută în
bugetul Ministerului de Instrucţiune cu ord. nr. 80697/1919, înaintat onor prefecturii
locale, tot atunci completându-se numărul personalului acestei şcoli.
Şcoala nu are local propriu, ci este închiriat de la doamna Maria Ceauşescu
pe termen de 5 ani, cu începere de la 1 octombrie 1919, cu o chirie anuală de lei
4500, care chirie o plăteşte onor prefectura locală.
Numărul încăperilor este de 13, în care intră sălile de clasă, care servesc şi
de ateliere, cancelarie, salonaş de încercat, locuinţa direcţiunii, bucătărie, sufragerie
şi odaie de servitori.
Deşi localul este închiriat pentru 5 ani, el nu va mai fi suficient nici pentru
anul şcolar 1921-1922 şi chiar de anul acesta ne va da mult de lucru această
chestiune.
Mobilierul existent este insuficient şi are nevoie de reparaţiuni însemnate.
Şcoala nu are material didactic de nici un fel.
Maşini de cusut idem, căci două care sunt, sunt absolut nişte hodorogituri
pentru care nu face a mai cheltui un ban a le repara.
Situaţia şcolară pe ani se prezintă astfel:
clasa I-a – 42 eleve înscrise
clasa a II-a – 26 „ „
clasa a III-a – 11 „ „
clasa a IV-a – 7 „ „
clasa a V-a – 3 „ „
Numărul restrâns al elevelor din ultimul an se datoreşte înfiinţării în oraş a

Şcolii normale de fete şi a Liceului de fete.
Şcoala aceasta n-a dat, până azi, nici o absolventă, întrucât din cauza
greutăţilor mari de întreţinere prin care a trecut a funcţionat cu 2, cu 3 şi abia anul
trecut a avut 4 clase, iar anul acesta, din momentul trecerii la stat, are 5 clase, urmând
ca abia la anul să dea absolvente.
56
Directoare,
ss/Eleana H.Duda
Domnului ministru al Instrucţiunii Publice - Bucureşti

_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Şcoala profesională de fete Călăraşi, dosar 3/1919, f. 273-275,
original
31
1920 august 8, Călărași. Înștiințare publicată în ziarul local „Țăranul” referitoare la
înscrierea elevelor la cursurile Școlii Profesionale de fete din Călărași.
ÎNȘTIINȚARE
Se aduce la cunoștința celor interesați că înscrierile la Școala Profesională
de fete Gr. 1 din Călărași, str. București, nr. 134, se încep la 20 august și țin până la
30 august, iar cursurile se vor deschide la 9 septembrie.
Această școală, trecută la stat în 1919, septembrie 1, are un curs de 6 ani și
o fată capătă aici toate cunoștințele necesare în materii de studiu ca: Religia,
Româna, Franceza, Aritmetica, Contabilitatea, Desenul, Caligrafia, Muzica și
Gimnastica, precum și cele mai solide îndrumări practice în specialitate: Rufărie,
Croitorie și Gospodărie.
Pentru elevele de la țară directoarea școlii va lua toate măsurile pentru a fi
instalate la gazde bune și cu o reputație frumoasă. Se pot primi câteva eleve chiar în
localul școlii unde vor fi sub supravegherea de fiecare clipă a directoarei, care va fi
ca și o mama pentru ele.
Direcțiunea
__________________________________________________________________
Țăranul, din 8 august 1920
32
1920 octombrie 7, Călărași. Extras din Deciziunea Comisiei Interimare a orașului
Călărași nr. 16 din 7 octombrie 1920 prin care aprobă Societății “Casa de Educație
Națională” două locuri pentru activități sportive.
...Societatea „Casa de Educație Națională” din acest oraș cere de a i se pune

la dispoziție o porțiune de teren din grădina parcului comunal și anume lângă
Cazinoul comunei, pentru ca să instaleze un joc de popice, cum și terenul din piața
orașului, cuprins între strada Dobrogea, Sf. Nicolae, M. Cantacuzino și proprietatea
Zădărniceanu, pe care să se facă alergări, sărituri, jocuri de tenis, croquet și patinaj...
În urma mai multor discuțiuni, care au avut loc, d-nii membri ai Comisiunii,
au căzut de acord și au dat următoarea soluție:
COMISIUNEA
Având în vedere cererea Societății „Casa de Educație Națională” din
Călărași, menționată mai sus,
57
Având în vedere că scopul pentru care sunt cerute cele două terenuri este de
a se înființa un joc de popice bine organizat, unde populația acestui oraș să găsească
o distracție plăcută, cum și alte jocuri sportive, care prin natura lor ar fi unul din
mijloacele de întrunire și de propagare a sentimentului național în masele
cetățenești, pentru a le sustrage propagandelor de idei nesănătoase, ce se practică pe
o scară întinsă,
Având în vedere însă că Societatea cere ca terenul din piață să i se
concesioneze în mod gratuit, pe timp de zece ani, iar când va fi recunoscută ca
persoană morală, terenul să treacă în mod definitiv în posesia sa,
Având în vedere că acest teren face parte din acela destinat ca piață și unde
urmează să se construiască, mai târziu, o hală și că prin cedarea lui definitivă, s-ar
micșora cu mult suprafața terenului, cauză care ar împiedica comuna să procedeze
la începerea lucrărilor, în cazul când eventual s-ar hotărî clădirea halei,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN UNANIMITATE,
Aprobă cererea făcută de Societatea „Casa de Educație Națională” din
Călărași, și în consecință,
Decide a se pune la dispoziția sus zisei societăți o porțiune de teren în
grădina parcului comunal, lângă Cazinou, pe care va instala pe propria cheltuială,
un joc de popice, organizat sistematic, fără a strica ceva din plantațiunile și nici din
aspectul parcului.
De asemenea, porțiunea de teren situată în piață, între străzile Dobrogea, Sf.
Nicolae, M. Cantacuzino și proprietatea Zădărniceanu, pe care societatea va
organiza diferite jocuri sportive, însă cu următoarele condițiuni:
De a rezerva și lăsa liberă o porțiune de 5 metri, în care intră și trotuarul pe
partea care începe din strada Sf. Nicolae, spre proprietatea Zădărniceanu, pentru a
servi ca stradelă de comunicație, iar pe partea dinspre strada Dobrogea se va lăsa 4
metri, socotit din marginea trotuarului, înspre răsărit.
Societatea este obligată ca, pe a sa cheltuială, să închidă locul cu o
împrejmuire de șipci, fasonate și vopsite, făcând plantațiuni și amenajând locul în
scopul cerut.
Comuna cedează acest teren numai până când se va hotărî clădirea halei când
societatea, fără nici o formă, va restitui terenul și ridica construcțiunile de pe loc,
care va rămâne liber și la dispoziția comunei, fără nici o pretențiune din partea
societății.
Nr. 16/ 7 octombrie 1920

_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 29/1920, f. 38v-39, original
33
1920 octombrie 30, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile ziarului
“Dimineața” referitoare la condamnarea unui grup de socialiști din localitate.
58
CĂLĂRAŞI. — Tribunalul Secția II, constituit ca mic parchet, a judecat azi
pe socialiștii Ștefan Teodorescu, Cristea Nicolae și Anton Gheorghe, inculpați că au
agitat steagul roșu și au strigat „Jos armata“ de la balconul Clubului socialist, în
momentul intrării Reg. 89 Inf. în oraș.
Tribunalul este constituit din: Aurel Teodorescu. președinte, judecător G.
Constantinescu, procuror Bădescu și grefier Misfelea.
Apărarea e susținută de avocații G. Zaharia și Eliseu.
Martorii acuzatori, maior Bunescu de la Comenduire, I. F. Buricescu
prefect, V. Enescu, directorul politiei, Lt. col. Gheorghiu, comandantul Reg. 89 Inf.
şi G. Demetrescu, primarul orașului.
Ștefan Teodorescu a fost condamnat la 3 luni, iar ceilalți doi la câte o lună.
_____________________________________________________________
34
1920 octombrie 31, Călărași. Extras privind modificarea Actului constitutiv al firmei
Frații Prini publicat de Tribunalul Ialomița în ziarul local “Liga poporului ialomițean”,
din care rezultă că firma respectivă fusese înființată în decembrie 1918.
EXTRACT
Societatea în nume colectiv Frații Prini – Atelier Mecanic, cu sediul în

Călărași, își modifică Actul constitutiv autentificat și transcris în Registrul de firme
al Tribunalului Ialomița și publicat în Monitorul Oficial din 22 decembrie 1918, în
sensul că Augusto Prini retrage locomobilele depuse în misa sa socială și le
înlocuiește în numerar cu suma de 10.000 lei, așa cum fuseseră evaluate în Actul
constitutiv, iar Giuseppe Prini și Adelmo Prini își retrag toate mașinile agricole
depuse ca misă socială și le înlocuiesc în numerar cu suma de 57.000 lei, așa cum
fuseseră evaluate în Actul constitutiv.
Toate sumele au fost depuse în societate.
_____________________________________________________________
Liga poporului ialomițean, din 31 octombrie 1920
35
1921 februarie 10, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul
“Dimineața”, care apărea la București, despre ultima șezătoare organizată de Cercul
intelectual din localitate.
CĂLĂRAȘI. Șezătoarea Cercului intelectual - A şasea şezătoare a Cercului

intelectual din oraşul nostru, ţinută săptămâna aceasta, a fost una din cete mai
reușite. Dl. G. V. Constantinescu, directorul liceului, a dezvoltat conferința: „Nume
de domni, de căpetenii de revoluționari și de haiduci în poezia populară“. Dl. avocat
Alex. Bădulescu a cetit: “Călătorului îi șade bine cu drumul”, de dl Brătescu-
Voinești.
59
Societatea corală Freamătul, sub bagheta maestrului C. Popărescu, a
executat cu o nuanțare ireproșabilă, jocurile populare: „Ştii mândro”, „Ş’aseară".
Orchestra Regimentului 89 Inf., bine ca întotdeauna, a delectat publicul cu bucăți
naționale și clasice, sub conducerea maestrului sublocotenet I. Șoimescu.
__________________________________________________________________
Dimineața, din 10 februarie 1921
36
1921 martie 1, Călăraşi. Plângere a căruţaşilor din oraş, adresată Căpităniei portului
Călăraşi, cu privire la nerespectarea de către negustori a preţurilor şi a înţelegerilor
mai vechi.
Nr.179/1921 martie 1
Domnule căpitan,
Subsemnaţii căruţaşi ai oraşului Călăraşi, în număr de 86, cu onor va rugăm
repsectuos a chema pe d-nii negustori de cereale din acest oraş în faţa dvs. şi a le
pune în vedere cele de mai jos.
Acum trei luni de zile am convenit şi stabilit cu d-nii negustori următoarele
preţuri: 350 lei de vagon pe tot timpul rău, adică până la 1 aprilie a.c. şi 300 lei de
vagon pe timpul bun.
Astăzi ne pomenim cu Nică Mercureanu care, formându-şi o ceată de 20 de
căruţe dinprejurul oraşului, se prezintă la d-nii negustori, convenind cu ei a căra cu
preţul de 200 lei de vagon.
Deoarece subsemnaţii suntem căruţaşi de meserie, neavând altă ocupaţiune
decât căratul, iar ceata formată este vremelnică, deoarece aceşti căruţaşi sunt
agricultori şi la începerea muncilor agricole nu vor mai veni unul la port, chiar dacă
li s-ar oferi şi 600 lei de vagon.
Deoarece reclamaţia noastră fiind justă, vă rugăm a lua măsurile ce dvs. credeţi
de cuviinţă.
Cu respect,
<Semnează un nr. de 86 muncitori>
Domniei sale domnului căpitan al portului Călăraşi
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia portului Călăraşi, dosar 42/1921, f.12, original.
37
1921 martie 6, Călărași. Anunț publicat în ziarul local „Țăranul” prin care se aduce
la cunoștința călărășenilor faptul că în oraș s-a înființat Banca Țăranilor din Ialomița
BANCA ȚĂRANILOR DIN IALOMIȚA
Cu începere de la 1 ianuarie 1921 Banca și-a deschis birourile în localul său

propriu din orașul Călărași, str. Spital nr. 66, având următoarea direcțiune:
60
Președinte de onoare al Consiliului de administrație – dl. I. Răducanu,
profesor, deputat;
Președinte și administrator delegat – N. Ioan, avocat, fost prefect;
Vicepreședinte – Ștefan Postole, țăran din Pietroiu
Director – T. Ionescu Volcana, licențiat în drept.
Mai au semnătura Băncii, în colaborare cu cei de mai sus, d-nii N.
Corbeanu, farmacist, Iulian Petrescu, avocat și N. Ionescu, pensionar, membrii în
Consiliul de administrație.
Societatea face toate operațiunile de bancă și în special comerț cu mărfurile
necesare țăranilor și cu cereale în comision.
Primește în depozit, spre fructificare, orice sume de bani în condițiunile cele
mai avantajoase.
__________________________________________________________________
Țăranul, din 6 martie 1921
38
1921 martie 26. Călăraşi. Adresa Primăriei Călăraşi către Ministerul Muncii prin care
face cunoscută existenţa în oraş a organizaţiilor de ocrotiri sociale.
Primăria Călăraşi
Nr.533 din 1921 martie 26
Domnului ministru al Muncii şi Ocrotirilor Sociale – Bucureşti

Ca rezultat al adresei dvs. nr.184/921 avem onoare a vă comunica că în urma
informaţiilor ce ni s-au dat în oraşul nostru nu există decât două societăţi în sensul
adresei dvs. şi anume:
1. Societatea Ocrotirea orfanilor de război – filiala Călăraşi, care posedă
un buget pe anul 1920 cu 394.759 lei la venituri proveniţi din subvenţiile ce
le acordă statul, judeţul şi comunele, iar cheltuielile pentru plata de personal
şi întreţinerea a 52 de orfani de război şi a orfelinatului se ridică la suma de
lei 394.759.
2. Societatea I.O.V. care a luat fiinţă de curând şi până în prezent nu şi-a
procurat registrele necesare pentru ţinerea socotelilor de venituri şi
cheltuieli.
În tot cazul, pentru o mai bună lămurire, vă rog a vă adresa direct susziselor
societăţi care au sediul în acest oraş.
Primar,
ss/indescifrabil
__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 40/1921, f.2v, concept.
61
39
1921 aprilie 8, Călăraşi. Petiţie a muncitorilor din portul Călăraşi adresată
Inspectoratului General al Porturilor prin care se plâng că au fost îndepărtaţi de la
muncă de căpitanul portului şi cer sprijin spre a fi reprimiţi.
Domnule Inspector General,

Subsemnaţii, muncitori în portul Călăraşi de mult timp şi cu toate formele
legale pentru această calitate de ocupaţie (carnet de legitimaţie al Căpităniei
portului), domiciliaţi toţi în acest oraş, venim respectuoşi a supune la cunoştinţa dvs
următoarele:
Dl. căpitan de port ne-a înlăturat de la munca portului fără a avea motive
bine fondate şi importante care să justifice luarea aşa deodată a unei măsuri atât de
aspre, cu totul nedreaptă şi absolut neumană.
Noi care suntem aproape toţi foşti demobilizaţi şi familişti cu copii minori
de întreţinut pe aceste vremuri grele de trăit din cauza scumpetei, facem foarte
respectuoşi un apel rugător la dvs. să binevoiţi a dispune ce veţi binevoi a crede de
cuviinţă spre a ni se permite cât mai curând posibil reluarea muncii în port, fiindcă
aceasta ne este singura ocupaţie şi de nu vom munci, vom suferi chiar de foame cu
familiile noastre.
Sperăm cu siguranţă, domnule inspector general, că veţi lua măsuri urgente
pentru rezolvarea acestei simple şi unice petiţiuni în sensul de a fi satisfăcuţi la prea
dreapta noastră cerere.
Cu toată stima şi consideraţiunea,

<Semnează un nr. de 34 muncitori>
8 aprilie 1921
__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia portului Călăraşi, dosar 42/1921, f.18, copie.
40
1921 aprilie 25, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul “Dimineața”
referitoare la protestul împotriva deciziei Ministerului Instrucțiunii de a muta Școala
normală de fete de la Călărași în comuna Măgurele din județul Ilfov.
CĂLĂRAŞI, 25 aprilie. — Ieri s-a ţinut în sala Codrat, o întrunire de

protestare contra hotărârei Ministrului Instrucţiunii de a muta Școala normală de fete
din acest oraş în comuna rurală Măgurele-Ilfov. Au luat parte cetăţenii din localitate
și județ.
Au vorbit Preotul Petrescu, Stelian I. Constantineşcu, Iulian Petrescu. G.
Cristodorescu și Nicolae Ion.
S-au citit scrisori de aderare din partea d-lor Sima Nicolescu şi Alexandru
Bădulescu.
62
Vorbitorii au arătat că interesul cultural al oraşului şi judeţului este ca şcoala
să rămână în localitate.
Publicul de față a ales o Comisie care va prezenta d-lui prefect Buricescu
soluția asupra localului necesar Școlii.
_____________________________________________________________
Dimineața, din 27 aprilie 1921
41
1921 mai 1, Călărași. Consemnare publicată în ziarul local „Glasul Poporului”
referitoare la înființarea la Călărași, pe 18 aprilie 1921, a unei filiale a Societății
Principele Mircea, aflată sub patronajul Reginei Maria.
În ziua de 18 aprilie 1921, șeful Partidului Național Liberal din Ialomița, dl.
Constantin Banu, a fost în orașul Călărași.
Domnia sa, fiind însărcinat de Majetatea Sa, Regina Maria, a înființat în
județul Ialomița Societatea Principele Mircea, al cărui scop este ajutorarea și
protecția copiilor mici din județ, în general.
Din Comitetul de conducere fac parte toți șefii de autorități din Călărași.
Președintele Comitetului Central este Majestatea Sa, Regina Maria.
_____________________________________________________________
Glasul poporului, din 1 mai 1921
42
1921 mai 29, Călărași. Extras din relatarea de presă publicată în ziarul “Viitorul” ce
apărea în Capitală, privind modul în care a fost sărbătorit la Călărași Centenarul
omului politic și de stat Ion C. Brătianu.
CĂLĂRAŞI 29 mai - Sărbătorirea Centenarului marelui om de stat Ion C.

Brătianu s-a celebrat în orașul Călăraşi, cu toată pompa ce se cuvine unui om care
şi-a legat numele de actele mari ale Renașterii României...
La ora 10 de dimineaţă, sute dc oameni aşteptau la intrarea Bisericii
Catedrale, pentru a se oficia un parastas pentru odihna sufletului aceluia care a fost
Ion C. Brătianu. La 10 jumătate biserica era arhiplină. Serviciul religios a fost
îndeplinit de sfințiile lor: Pr. D. Dobre, protoereul judeţului Ialomiţa, Pr. Vasile
Nanculescu, Pr. Sofie Popescu şi Pr. Marin Dumitrescu, iar răspunsurile au fost date
de Corul Bisericii Catedrale, condus de maestrul profesor, Calistrat Popărescu...
La orele 11, serviciul religios s-a terminat, iar mulţimea, care forma o mare
de capete, s-a îndreptat în spre sala Parcului Comunal. Societatea demobilizaţilor şi
a veteranilor era în fruntea poporului.
La 11 sala Teatrului Comunal era arhiplină. Au fost cetăţeni din toate
partidele politice.
Preşedinte al adunărei a fost ales dl. Leon Vlădoianu, preşedintele Cercului
comercianţilor din oraşul Călăraşi şi judeţul Ialomița. D-sa, în puţine cuvinte, a
arătat rostul întrunirii şi al serbării. A dat apoi cuvântul d-lui Ştefan Şerbănescu, care
63
a ţinut discursul de deschidere. D-sa în cuvinte calde, a vorbit despre viaţa lui
Brătianu şi rolul său ca om de stat. După dl. Ştefan Şerbănescu, corul societăţii
„Freamătul“ a intonat bucata muzicală a lui Ciprian Porumbescu „Steagul nostru“.
După cor, dl. Vlădoianu a dat cuvântul d-lui G. V. Constantinescu,
directorul liceului. D-sa a făcut istoricul vieții lui Brătianu în amănunţimi. A adus la
cunoştinţa marii mulţimi episoade necunoscute încă din viața marelui Brătianu...
După dl. G. V. Constantinescu, dl. Vlădoianu a dat cuvântul d-lui Vasile
Popescu, învăţător din com. Roseți.
Serbarea s-a încheiat după cuvântarea d-lui Popescu, ducând fiecare asistent
al marii mulţimi, în sufletul său, credinţa că aceia care luptă pentru neam sunt cinstiţi
de posteritate.
La ieşirea din sală, corul Societății „Freamătul“ a executat „Trăiască
Regele“.
_____________________________________________________________
43
1921 iulie 4, Călărași. Corespondență din Călărași, publicată în ziarul bucureștean
„Dimineața”, în care sunt descrise distrugerile provocate de uraganul din 4 iulie 1921.
CĂLĂRAȘI, 4. — Sâmbătă, Ia orele 5,45 p. m., s-a abătut asupra oraşului

nostru un puternic uragan însoţit de o ploaie torenţială cu grindină de mărimea oului
de găină.
Direcţiunea vijeliei a fost de la Nord-Vest la Sud-Est. Întreaga regiune din
Nord-Vestul oraşului a suferit serioase stricăciuni: pretutindeni se văd arbori rupţi,
case desvelite, firme rupte, geamuri sparte, împrejmuirile curţilor doborâte şi
holdele complect distruse.
O trombă formată pe Iezerul Călăraşi a asvârlit peştii prin curţile oamenilor.
Atât oraşul cât şi comunele Mircea Vodă, Cacomeanea, Cuza-Vodă,
Călărașii-Vechi și Radu Negru au avut de înregistrat pagube enorme, având câmpiile
aproape cu desăvârșire distruse.
_____________________________________________________________
44
1921 septembrie 29, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
“Dimineața”referitoare la incendiul devastator ce a avut loc la Depozitul de vinuri din
localitate.
Călărași, 29 septembrie 1921. Un puternic incendiu a distrus astă-noapte

Depozitul de vinuri al sucursalei Băncii viticole, din str. Griviţei.
Focul s-a declarat la orele 10 și a continuat toată noaptea, putând fi localizat
deabia spre dimineaţă.
64
Au ars, cu această ocazie, clădirea depozitului, 25 de vagoane cu vin şi
casele proprietatea d-lui Alceste Ferri, industriaş din localitate. Atât şeful
depozitului cât şi dl Ferri erau lipsă din oraş.
Pagubele trec de un milion şi jumătate lei. Se dă ca sigur că focul a izbucnit
din podul cu fân al depozitului, unde dormea un vizitiu, care a și fost arestat.
Singur depozitul era asigurat pentru 300.000 lei.
_____________________________________________________________
45
1921 octombrie 6, Călărași. Publicație a Primăriei orașului Călărași prin care anunță
înscrierile în tabelele de împroprietărire cu locuri de casă a demobilizaților, văduvelor
de război și orfanilor.
PRIMĂRIA ORAȘULUI CĂLĂRAȘI

PUBLICAȚIUNE
Comisiunea Interimară, hotărând prin deciziunea cu No. 12/1921 de a vinde,
pentru locuri de casă, terenurile libere de care dispune comuna cu condițiunile cari
se vor fixa ulterior și pe prețuri plătibile în rate cu termene lungi;
Se aduce la cunoștința tuturor demobilizaților, văduvelor de război cu copii,
cum și orfanilor, prin reprezentanții lor legali, cari nu posedă locuri de casă, sub nici
o formă, să se prezinte la oficiul primăriei pentru a fi înscriși în tabelele de
împroprietărire.
În cazul când toate cerințele celor de mai sus satisfac, celelalte locuri
disponibile se vor da acelora cari nu au locuri de case, de preferință funcționarilor
cari, deși nu au fost mobilizați fac dovada însă că au situația militară clarificată și
sunt cunoscuți, că au avut o bună purtare în timpul ocupației, în care scop toți cei
care voiesc a lua locuri, vor fi trecuți într-un alt tablou, ce se va întocmi de primărie,
unde urmează a se prezenta fiecare.
Locurile pe care se face împroprietărirea sunt situate: o porțiune în fața
regimentului 5 Călărași, iar cealaltă în partea de vest a Cazărmei, spre satul Mircea
Vodă.
Înscrierile vor începe la 12 octombrie și vor dura până la 25 octombrie
inclusiv a.c. de la care dată listele se vor afișa pentru toți cei înscriși să ia cunoștință
de ele.
Președintele Comisiunei Interimare,
Gh. Gh. Demetrescu
Secretar, C. A. Mărculescu
No. 4137, 6 octombrie 1921
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 20/1921, f. 19, original
65
46
1921 octombrie 28, București. Informație de presă publicată în ziarul bucureștean
„Universul” despre întrunirea membrilor Societății “Avântul apărătorilor patriei“ din
Călărași pentru a se discuta asupra împroprietăririi demobilizaților și funcționarilor
publici cu locuri de casă.
Din Călărași. Întrunire. Societatea “Avântul apărătorilor patriei“ din

localitate, a convocat, în ziua de 24 octombrie, o întrunire a demobilizaţilor şi
funcţionarilor, spre a se consfătui asupra împroprietăririi cu locuri de casă.
A prezidat dl. Alex. Nicolescu. Arătând scopul întrunirii. Dl. N. Țopescu,
institutor, a demonstrat pe larg consideraţiunile edilitare, economice şi chiar istorice,
care fac necesară întinderea oraşului în lăţime şi nu în lungime, cum s-a proiectat.
S-a ales o Comisie compusă din d-nii: N. Țopescu, Al. Nicolescu, C.
Petrescu, I. Dudău și Aurel Rădulescu, care se va prezenta Consiliului comunal spre
a susţine să se parceleze locul ocupat de bâlciu, Pepiniera judeţului şi cel din fața
cazărmii Reg. 20 Obuziere.
_____________________________________________________________
Universul, din 28 octombrie 1921
47
1922 ianuarie 17. Călăraşi. Dare de seamă, elaborată de Seviciul Tehnic al oraşului
Călăraşi, cu privire la situaţia edilitară a oraşului.

Serviciul tehnic
Dare de seamă
asupra situaţiei oraşului Călăraşi din punct de vedere edilitar
I. Iluminatul şi electricitatea
1. Descriere. Instalaţiunea pentru iluminatul cu electricitate al oraşului,
înfiinţată în anul 1914 , are o capacitate de producţiune normală maximă de 105 kw.
Această cantitate de energie electrică se poate da în mod normal de un motor de 100
cai putere, corespunzător la 65 kw şi o baterie de acumulatori la 40 kw cu o
descărcare de 3 ore. Uzina deţine două motoare a 100 cai şi baterii de acumulatori
care împreună pot furniza lucrând simultan o energie totală electrică de 170 kw.
La înfiinţarea acestei instalaţii, după cum rezultă din proiectul întocmit de
către dl. inginer electrician Ştefănescu Radu, s-a avut în vedere ca, în mod normal,
să funcţioneze un motor împreună cu bateria de acumulatori în orele cele mai
încărcate, iar cel de-al doilea motor să fie rezervă. Cantitatea de energie electrică de
105 kw a fost prevăzută la întocmirea proiectului să alimenteze 279 lămpi,
iluminatul străzilor cu un consum total de 25 kw şi restul de 80 kw să alimenteze un
număr de 2500 lămpi, 32 lumânări pentru iluminatul particular, presupunând că din
aceste 2500 lămpi ar funcţiona simultan 1/3 adică 800 lămpi.
Cu aceste norme proiectul prevede iluminatul străzilor nu pe toată
întinderea oraşului – părţile de la periferie rămâneau a se lumina cu petrol, iar în
66
ceea ce priveşte iluminatul privat numai pentru patrulaterul format de str. Bucureşti,
Bulevardul Traian, str. Sfinţii Împăraţi şi str. Portului cu prelungiri pe str. Slobozia
până în str. Plevnei, pe str. Bucureşti până la Şcoala nr.2 de fete şi o mică porţiune
din str. Griviţa, adică partea centrală a oraşului şi aceasta în limitele cantităţii de 80
kw.
Se vede dar că de la început, la alcătuirea proiectului, instalaţiunea actuală
nu a fost destinată a satisface nevoile complete ale oraşului, că ea a fost făcută în
limitele fondurilor de care dispunea atunci comuna. Aceasta rezultă chiar din
proiectul lucrării.
În mai 1914 instalaţiunea a fost terminată şi pusă în funcţiune şi în mai puţin
de doi ani s-a remarcat insuficienţa ei.
În anul 1915 şi 1916 s-au mai înfiinţat linii pentru iluminatul străzilor
mărginaşe, iar cererile de instalaţii la particulari creşteau continuu. La
recensământul din 1916 avem pe străzi un număr de lămpi care întreceau consumul
de 25 kw prevăzut, iar la particulari funcţionau 239 instalaţii cu lămpi la o putere
luminătoare de 169.335 lumânări ceea ce necesita un consum de 200 kw împreună
cu lămpile de străzi, adică întrecând puterea de producţiune maximă a uzinei.
În timpul ocupaţiei străine 1916-1918 numărul instalaţiilor particulare a
crescut continuu şi la 1919 ianuarie, după plecarea armatelor ocupante, la
recensământul făcut s-au găsit 603 instalaţii, care împreună şi cu lămpile de străzi
sporise cu mult încărcarea uzinei, ceea ce avea ca rezultat o scădere mare de voltaj
şi ca consecinţă o lumină slabă.
De la 1919 până acum cu toate că s-au oprit darea permisiilor pentru
instalaţii noi, ele încă au mai crescut şi, în prezent, avem 628 instalaţii la particulari,
19 localuri publice şi lămpile de stradă, care împreună au o putere luminătoare de
peste 200.000 lumânări şi necesită o consumaţie de curent de peste 200 kw,
menţinând supraîncărcarea uzinei peste puterea ei totală maximă de 170 kw.
Din cele arătate mai sus rezultă că actuala instalaţie a ajuns cu desăvârşire
insuficientă faţă de nevoile oraşului.
2. Starea instalaţiilor. După un timp de funcţionare de 7 ½ ani, în continuă
supraîncărcare, fără piesele de rezervă necesare, lucrând în ultimul timp cu unsoare
de proastă calitate, maşinile au ajuns în stare că reclamă neapărat şi urgent cea mai
mare atenţiune în ce priveşte repararea şi înzestrarea lor cu piesele de rezervă
necesare.
Bateria de acumulatori care a lucrat şi ea continuu de la înfiinţare, fără nici
o reparaţiune, a ajuns în stare de nefuncţionare, având degradate complet toate
plăcile pozitive, care nu pot avea o durată mai mare de 5 ani. S-a cerut înlocuirea
acestor plăci încă de la 1919 dar din lipsa de fonduri au rămas neînlocuite. După un
deviz prezentat anul trecut de casa „Tudor”, care le-a instalat, înlocuirea acestor
plăci, în număr de 1650, costă lei 160.000.
Pentru înzestrarea motoarelor cu piesele necesare de schimb ne-am adresat
fabricii „Franco-Tosi” din Italia, de unde provin aceste motoare şi după devizul
prezentat de această fabrică costul pieselor este de lei 166.042,35. Nu s-a dat nici o
soluţie favorabilă nici acestei chestiuni tot din cauza lipsei de fonduri.
67
În timpul de la 1919 până în prezent s-au făcut numai oarecări reparaţiuni
la motor în limitele strictului necesar spre a se asigura funcţionarea lor, fără a avea
siguranţa deplină pentru mai mult timp, şi astfel în momentul de faţă ne găsim în o
astfel de situaţiune că nu se poate garanta în orice moment siguranţa unei
funcţionări, fiind cu totul lipsiţi de cea mai mică rezervă atât ca putere mecanică, cât
şi ca piese de schimb. De aceea în timpuri de defectare a vreunei maşini (ceea ce nu
poate fi înlăturat nici chiar la o instalaţie nouă) suntem nevoiţi a suspenda
funcţionarea uzinei şi populaţia să sufere.
3. Remedierea. Faţă de această stare de lucruri se pune întrebarea ce este de
făcut: Ar fi trei soluţii:
a) Menţinerea instalaţiei aşa cum se găseşte
În acest caz ea va trebui adusă în stare bună, reparându-se bateria de
acumulatori, înzestrându-se maşinile cu piesele necesare de rezervă, îmbunătăţindu-
se reţeaua de distribuţie din oraş şi modificându-se astfel ca ea să deservească
mumai porţiunea de oraş pentru care a fost creată, reducându-se numărul instalaţiilor
la particulari la mai puţin de jumătate şi cele care vor rămâne să fie toate obligate a-
şi instala contoare.
Pentru îndeplinirea acestei prime soluţiuni ar fi necesar o sumă de maximum
500 mii lei.
b) Mărirea actualei instalaţii făcând-o capabilă să satisfacă nevoi complete,
actuale şi viitoare ale oraşului; în acest caz vor trebui adăugate încă două motoare a
câte 300 cai fiecare cu dinamele lor, construirea unei uzine noi sau mărirea celei
actuale, repararea şi mărirea bateriei de acumulatori, a tabloului de distribuţie, a
reţelei din oraş, înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi metalici sau de beton armat,
lucrare care ar costa suma de 5 milioane.
c) O soluţie intermediară celor două de mai sus, ar fi sporirea puteri de
producţiune a actualei instalaţii prin adăugirea încă a unui motor de 200 cai cu
dinamul corespunzător, repararea de acumulatori şi îmbunătăţirea reţelei din oraş,
soluţie care s-ar putea realiza cu suma de 1 ½ milion şi care pare cea mai uşor
realizabilă. Această soluţie însă nu rezolvă în mod defintiv iluminatul oraşului, căci
în scurt timp uzina va deveni insuficientă şi fără rezervă necesară.
Faţă de situaţia actuală, care cu nici un chip nu poate fi tolerată, se impune
fără întârziere rezolvarea oricăreia din cele trei soluţii descrise mai sus.
Pentru aceasta trebuiesc fonduri, pe care comuna nu le va putea obţine decât
prin crearea de venituri şi cetăţenii, care sunt convinşi de avantajele mari ale acestui
sistem de iluminat, nu trebuiesc a se da înapoi de la nici un sacrificiu în acest scop,
primind bucuroşi o taxare care ar da putinţă primăriei să suporte chetuielile necesare.
Din examinarea pe trecut a cheltuielilor de exploatare a acestei instalaţii,
rezultă că primăria a avut în tot timpul deficite, acoperindu-le cu alte venituri. Sigur
anul în curs pare a da un excedent, datorită unei sporiri a taxei pe kilowat şi becuri.
Deoarece populaţia se crede greu impusă cu noile taxe, credinţă cu totul
nejustificată, am cerut şi ni s-au trimis ştiinţă şi de la alte primării de oraşe unde sunt
instalaţii exploatate în regie şi am văzut că numai Târgovişte aplică taxe egale ca
noi. Toate celelalte sunt mult mai ridicate.
68
II. Alimentarea cu apă
Instalaţia de alimentare cu apă a fost înfiinţată în anul 1906-1907 şi se
compunea din:
1. Staţiunea de pompare în care sunt instalate două pompe aspirante fulante,
acţionate fiecare de câte un motor de benzină de 30 cai putere. Cu una din pompe se
trage apa de la Borcea şi se trimite la filtre şi se urcă la rezervorul de distribuţie.
Atât pompele cât şi motoarele sunt în stare bună şi deşi funcţionează de 15
ani uzajul lor nu a fost mare deoarece lucrează cu mai puţin de jumătate sarcina
puterii lor maxime.
Şi la această instalaţie suferim ca şi la cea de iluminat din lipsa de maşini
de rezervă, avem numai strictul necesar şi în cazuri de defectare a uneia din maşini,
suntem nevoiţi a lucra numai cu una, dând apa direct la rezervor nefiltrată.
Un alt inconvenient este că pompele fiind aşezate la o înălţime de 2,50
deasupra etiagiului (cota apelor mici), când apele scad sub această cotă, debitul
normal de 70 m.c. pe oră nu se mai poate obţine şi atunci lipsa de apă este simţită
mai ales în timp de vară.
2. Conducta de aspiraţie de la Borcea. Îngropată de 15 ani în pământ, ne-a
semnalat în câteva puncte perforaţiuni datorită ruginei şi urmează a ne îngriji de
înlocuirea acestei conducte pe toată lungimea ei de 400 metri, lucrare ce ar costa
aproximativ 150.000 lei.
3. Filtrele sunt formate din patru bazine de decantare de câte 120 m.c.
fiecare, din şase filtre cu nisip şi un bazin colector, au un debit maxim de 70 m.c. pe
oră şi sunt construite în beton armat. Sunt în bună stare şi momentan nu reclamă
nici o îmbunătăţire.
4. Rezervorul de distribuţie are o capacitate de 280 m.c., este construit în
tablă de fier, susţinut la o înălţime de 38 m de un eşofodaj metalic şi înconjurat de
un castel în beton armat. Este în bună stare şi momentan nu reclamă nici o
îmbunătăţire.
5. Conductele de distribuţie. Pleacă de la rezervorul de distribuţie şi se
ramifică pe străzile oraşului, din care prin branşamente se alimentează populaţia.
Această reţea nu deserveşte tot oraşul ci numai partea centrală cu prelungiri
la cele trei cazarme şi pe câteva străzi laterale.
Se simte necesitatea întinderii reţelei de conducte pe toate străzile , aceasta
fiind des cerută de populaţie. Pentru completarea întregii reţele mai trebuiesc 500
metri liniari conductă care ar costa 300 000 lei.
În cazul unei completări a reţelei de conducte va trebui mărită şi capacitatea
staţiunei de pompare prin aranjarea a încă două pompe.
6. Rentabilitatea. Şi aici ca şi la uzina de electricitate, cheltuielile întrec
sumele ce se încasează şi deci o sporire de taxe se impune şi aici spre a putea asigura
o bună funcţionare.
III. Pavaje
Din lungimea totală de 26730 m a străzilor oraşului, avem până acum pavate
şi şoseluite străzi pe o lungime de 17441 m, iar restul de 9289 m se află în stare de
drumuri naturale, fără nici un fel de lucrări.
69
Părţile şoseluite sau pavate, precum şi trotuarele de bazalt şi asfalt au în
mare parte nevoie de reparaţiuni.
La întocmirea bugetului pe exerciţiul în curs, am cerut a se aloca lei 150.000
pentru întreţinere şi lei 20.000 pentru trotuare cu care nu s-a putut face nici o lucrare
serioasă.
Cu deosebire de restul oraşului, partea dinspre nord-vest (spre Cazarma de
cavalerie), reclamă neapărat pavarea şi regularea scurgerilor, căci în timpuri de ploi
circulaţia este imposibilă în acea parte. În acest scop am întocmit un proiect care
fiind prezentat Consiliului Tehnic Superior spre examinare a cerut a se introduce
unele modificări, care nu s-au făcut încă.
IV. Canalizări
Scurgerile apelor din ploi se fac înspre Borcea prin rigole la suprafaţă, iar
pe str. Slobozia, care nu avea pantă suficientă, s-a construit un canal în toată
lungimea ei.
Deoarece oraşul este aşezat pe un teren aproape orizontal cu o mică
ridicătură longitutdinală pe str. Plevnei, scurgerile se fac o parte înspre Borcea şi o
parte înspre marginea de nord a oraşului cu pante uşoare. Din cauza acestor mici
pante şi din cauză că în partea nordică nu este nici o declinitate pronunţată care să
primească apele în timpuri de ploi repezi, unele străzi devin inundate. Pentru
înlesnirea scurgerilor nu este alt mijloc decât construirea unui canal colectiv pe
marginea de nord a oraşului, din care vor pleca canale de desecare spre Borcea, pe
toate străzile transversale ale oraşului.
Ar fi necesar de construit în cazul acesta canale pe o lugime de 8000 metri,
care ar costa o sumă de 400.000 lei.
În această privinţă nu s-a făcut nici un proiect până în prezent.
V. Plantaţiuni şi grădini publice
Aproape pe toată lungimea străzilor oraşului au fost făcute în trecut
plantaţiuni pe marginea trotuarelor. În urmă instalându-se pe străzi firele electrice
pentru iluminat, pentru telefon, telegraf, aceste plantaţii, atingând cu crăcile, firele
arătate mai sus, le împiedică funcţionarea regulată, şi cu toată dorinţa ce am avea de
a avea o plantaţiune frumoasă alături sau în acelaşi loc cu o reţea de fire electrice în
bună stare, trebuie să recunoaştem că una din ele trebuie sacrificată.
Din această cauză plantaţiunile de pe străzi lasă mult de dorit. Grădină
publică, oraşul are numai pe aceea de la bulevard, numită „Parcul comunal”.
Întreţinerea acestei grădini după război nu s-a făcut în condiţiuni bune, se poate zice
chiar că nu s-a făcut deloc – din cauza lipsei de fonduri, şi astăzi este mare trebuinţă
a se înlocui arbori, a se împietrui şoselele, a se repara gurile de apă şi înmulţi
numărul lor, a se repara împrejmuirea etc.
IV. Cimitire
Oraşul are un cimitir ortodox, unul evreiesc şi trei musulmane, create în
timpul războiului.
În cimitirul ortodox se află şi cimitirul eroilor, cu monumentele celor morţi
în timpul războiului, la care s-au făcut lucrări frumoase şi care până în prezent sunt
bine întreţinute.
70
Tot în cimitirul ortodox este şi un cimitir al soldaţilor germani, îngropaţi în
timpul războiului, şi acesta cade tot sub îngrijirea comunei, precum şi a celor trei
musulmane.
VII. Imobilele comunei
În cursul verii trecute, tot din lipsă de fonduri, s-au făcut acestor localuri
reparaţiuni de importanţă mică faţă de nevoile ce au.
Pentru vara viitoare vor trebui neapărat a se face reparaţiuni serioase şi în
special a acoperişelor, jgheaburilor, burlanelor, împrejmuiri etc., lucrări pentru care
suma de lei 250.000 abia ar fi suficientă.
VIII. Serviciul de curăţenie şi salubritate publică
Şi în această privinţă nu avem o situaţiune fericită. La fiecare ieşire din oraş,
se văd mormane de gunoaie, băligare şi alte murdării depuse de locuitori, care pe
lângă izul de miazme vătămătoare, mai dau oraşului şi un aspect care nu-i face
cinste.
Curăţenia străzilor şi pieţelor oraşului se face în mod cu totul insuficient din
cauza dezorganizării serviciului de curăţenie, Cu cele patru căruţe vechi degradate
de care se dispune şi cu câţiva bătrâni neputincioşi, care formează personalul acestui
serviciu, nu se poate curăţi oraşul în condiţiuni bune. Şi apoi aceste căruţe şi oameni
sunt întrebuinţaţi şi pentru alte servicii ale comunei, cum spre exemplu căratul
lemnelor la şcoli, transport de benzină, ulei pentru cele două uzine, etc.
Aceasta fiind, în linii generale, starea oraşului nostru din punct de vedere
edilitar, stare de altfel cunoscută şi simţită de toţi cetăţenii, o soluţie hotărâtoare se
impune pentru amelioarea ei, ne mai îngăduind nici o amânare. Onorata nouă
comisiune interimară trebuie să se gândească în mod serios la îmbunătăţirea acestei
stări de lucruri, căci altfel se va ajunge la o inevitabilă ruină a oraşului din acest
punct de vedere.
Cu această ocaziune găsesc necesar a atrage atenţiunea onoratei comisiuni
şi asupra salariilor personalului serviciilor descrise mai sus, care faţă de greutăţile
vieţii de astăzi sunt cu totul insuficiente, neputându-le asigura o existenţă
omenească.
1922 ianuarie 17
Şeful serviciului,
Conductor principal, ss/N. Săndulescu
__________________________________________________________
48
1922 februarie 22 Călăraşi. Ordinul prefectului judeţului Ialomiţa adresat
administratorilor de plase, Poliţiei Călăraşi şi Companiei de Jandarmi Ialomiţa prin
care cere să se ia măsuri severe pentru prevenirea dezordinelor cu ocazia alegerilor
parlamentare.
.
Prefectura judeţului Ialomiţa- Serviciul administrativ
Nr.1090 din 22 februarie 1922
71
Dl. Administrator al plasei,
Poliţiei Călăraşi şi Companiei de Jandarmi Ialomiţa,
Ministerul de Interne ne informează că în unele regiuni din cauza pasiunii
ce se pune în lupta electorală, partizanii diferitelor partide angajează discuţii aprinse
care de multe ori degenerează în acte de violenţă. În unele părţi s-au petrecut chiar
bătăi între grupele adverse fără ca organele reprezentând ordinea de stat să le fi putut
împiedica. Asemena acte oricât s-ar putea explica prin căldura luptelor electorale,
ele nu se pot justifica nici într-un caz şi urmează să fie împiedicate.
În acest scop vă rog luaţi urgente şi severe măsuri şi vegheaţi ca ordinea şi
siguranţa publică să nu fie tulburată, interveniţi cu toată autoritatea cu care sunteţi
investit ca ori de câte ori vor fi cazuri să împiedicaţi dezlănţuirea actelor de violenţă,
raportându-se totdeauna, imediat ori de câte ori s-ar întâmpla vreun caz.
Prefect,
ss/G.V.Constantinescu
__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Prefectura jud.Ialomiţa, dosar 1/1922, f. 47, original.
49
1922 februarie 24. Călăraşi. Publicaţia Biroului electoral al judeţului Ialomiţa prin
care se fac cunoscute depunerile de candidaturi din partea partidelor politice locale
pentru alegerile la Senat de la 1-2 martie 1922.
Preşedintele Biroului Electoral din judeţul Ialomiţa
PUBLICAŢIUNE
În conformitate cu dispoziţiunea art. 36 din Decretul lege electorală nr.
3402, din 14 noiembrie 1918, se aduce la cunoştinţa generală că pentru alegerile de
Senat ce au loc în zilele de 1 şi 2 martie 1922 s-au depus următoarele declaraţiuni în
ordinea de înregistrare stabilite de biroul şi cu semnul distinctiv aprobate pentru
fiecare listă:
I. Lista nr. 1 a Partidului Liberal, cu semnul „o cruce plină”
1. N. N.Seceleanu
2. Sima Niculescu
II. Lista nr. 2 a Partidului Ţărănist, cu semnul „o seceră”
1. Niculescu Ioan
2. Alexandru Bădulescu
III. Lista nr. 3 a Partidului Poporului, cu semnul „Steaua plină în şase
colţuri”
1. I.F.Buricescu
2. Gheorghe Meitani
IV. Lista nr. 4 a Partidului Conservator cu semnul „o seceră”
1. Dimitrie M. Ranetescu
2. Lt. colonel Aurel Solacalu
72
V. Lista nr. 5 a Partidului Democrat, cu semnul „o seceră în drapel”
1. Vasile N. Stanciu
2. Nicolae Ţopescu
Votarea va avea loc la secţiile şi subsecţiile din judeţ prevăzute în tabloul
deja afişat.
Preşedintele biroului,
ss/Aurel Teodorescu
__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 1/1922, f. 28, original.
50
1922 martie 9, Călăraşi. Telegrama Prefecturii judeţului Ialomiţa către Ministerul de
Interne prin care îi comunică numele celor aleşi deputaţi pentru Cameră.
Prefectura judeţului Ialomiţa

Nr.1503 din 9.03.1922
Telegramă
Ministerului de Interne – Bucureşti
Biroul Central Electoral a proclamat rezultatul alegerilor pentru Cameră
declarând aleşi pe:
1. dl. Constantin Banu, cu 17.688 voturi;
2. dl. Marius Roşca, cu 17.557 voturi, ambii liberali;
3. dl. Nicolae Ioan, cu 13.183 voturi;
4. dl. Vasile Rădulescu, cu 13.174 voturi, ambii ţărănişti;
5. dl. Ştefan Istrate, cu 5877 voturi din Partidul Poporului.
Prefect,
ss/G.V.Constantinescu
_________________________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 1/1922, f. 104, concept.
51
1922 martie 22, Călărași. Adresa prin care se înaintează Ministerului de Interne -
Serviciul Administrativ câteva date istorice privind Spitalul din Călărași, strânse de dr.
Pompei Gh. Samarian.
Spitalul Călărași
Nr. 121/ 22 martie 1922
Ministerului de Interne – Serv. Admnistrativ

La ordinul No. 11567 din 7/12 Serv. Ad-tiv, avem onoare a vă înainta în
cele ce urmează, câteva date istorice asupra Spitalului din Călărași.
73
Este greu de stabilit data înființării spitalului. Orașul fiind pe malul Borcei,
pe locul unde se făcea trecerea din Turcia către Țara Românească, Moldova și în
bună parte spre Rusia, aici a existat totdeauna un serviciu de carantină și probabil și
un local de izolare, de unde punctul de plecare al Spitalului Carantinei; n-am putea
spune dacă spitalul carantinei s-a schimbat sau nu în spital veneric, sau dacă acesta
din urmă a funcționat separat; cert e că la 1841 Spitalul veneric, care funcționa în
localul unde azi e penitenciarul, s-a preschimbat în spital districtual.
De la această dată, 1841, s-au păstrat date despre acest spital; din nenorocire
ocupația străină din timpul marelui război, a distrus toată arhiva veche a spitalului.
În localul vechi al actualului penitenciar a funcționat spitalul până la 1889,
când s-a mutat în actuala clădire.
La 1887, iulie 23, al douăzeci și unulea an al domniei și al șaptelea an al
proclamărei Majestăței Sale Carol I de Rege al Românilor și Majestatea Sa Regina
Elisabeta, s-a pus piatra fundamentală a acestui edificiu de spital județean în orașul
Călărași de către D-l Președinte al Comitetului permanent, Atanase Stoianescu, fiind
pe scaunul Mitropolitan Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul Primat Iosif Ghiorghian,
Președinte al Consiliului de Miniștri dl I. C. Brătianu, Ministru de finanțe dl C.
Nanu, Ministrul de război dl general A. Anghelescu, Ministru de interne dl Radu
Mihai, Ministru de externe dl Mihail Ferechide, Ministru de justiție dl Eugen
Stătescu, Ministrul Comerțului, agriculturii și lucrărilor publice dl Dimitrie Sturza,
Director general al Serviciului sanitar dl doctor Dimitrie Sergiu, Prefect al județului
dl Elie Gh. Protopopescu, comandant al regimentului 23 de dorobanți Ialomița dl
locotenent colonel Grigore Dumitrescu.
Acest spital s-a clădit cu fondurile districtului Ialomița, fiind Președinte al
Consiliului județean dl colonel Constantin Filitis, Președinte al Comitetului
permanent dl Atanase Stoianescu și membrii Comitetului permanent d-nii: Al. C.
Doicescu și Constantin Ciochină, iar membrii Consiliului general d-nii: Nae
Pribegeanu, Ion Vlădoianu, Ion Mihăilescu, Hagi Gheorghe, Hagi Tănase, Ghiță
Dobrinescu, Iancu Ghiorghiu, Atanase Petrescu, Vasile Ghimpețeanu, Gheorghe C.
Gheorghiu, Niță Dumitrescu, Alex. Fochide, Dobre Ionescu, Panait Șerbănescu,
Costache Nicolescu, Dimitrie Petrescu și Gheorghe Frunzeanu.
Medic primar al județului dl doctor Petre Degerățeanu, Primar al orașului d-
l Petrache Petrescu, Secretar al Consiliului general și comitetului permanent d-l
Nicu Rădulescu, inginer diriginte al construcției d-l căpitan Grigore Palade,
inginerul județului, arhitect d-l Ion N. Socolescu, inginer constructor d-l G. Ciconi.
Odată cu depunerea acestui act, în temelie s-au depus și decorațiile Virtutea
militară și Crucea „Trecerea Dunării”, aparținând căpitanului Cosâmbescu.
Construcția a costat 147.200 lei.
Terenul pe care s-a construit este situat la sud-vestul orașului, pe malul
ridicat al Jirlăului; acest teren are o suprafață de 4.800 m.p. și a fost donat de
Consiliul comunal cu actul No 70 din 15 mai 1886.
Clădirea se compune dintr-un corp principal cu două aripi, în forma literei
H; două pavilioane mici pentru boli contagioase; un pavilion pentru alienați; un
pavilion pentru bucătărie; cazanul băilor și etuva; un castel pentru apă.
74
La 1893 s-a mai construit o spălătorie și o magazie în valoare de 6466 lei,
iar la 1898 s-a construit pavilionul zis al consultațiilor gratuite, care servă azi ca
locuință medicului și care a costat 12866 lei.
Bugetar are azi 35 paturi, dar clădirea poate servi ușor pentru 50 de paturi
și au fost vremuri de epidemii când a avut și 80 – 100 paturi, fără prea mare
îngrămădeală.
Un singur pat poartă eticheta de donație cu titlul „Donat de Dumitru și
Polixenia Atanasiu”, dar n-am găsit originea acestei donații, căci arhiva e distrusă.
De la 1864 și până în prezent au funcționat ca medici ai spitalului: Dr.
Enicescu – 1864; Dr. Iulius Abeles, aprilie 1865 – 1887; Dr. Anghel Ionescu; Dr.
Teodor Dumitrescu (Brăila), 1 noiembrie 1892; Dr. N. Petrescu, 21 mai 1904; Dr.
Teodor Dumitrescu (Brăila), 5 februarie 1905; Dr. Pompei Samarian, 1 iulie 1912;
Dr. Ion Alexescu, a funcționat în timpul ocupației străine, murind în spital de tifos
exantematic.
Au mai funcționat ca medici secundari: Dr. Virgil Ionescu, 1 aprilie 1906;
Dr. Ion Bănică, din 1908-1913. În 1913 postul de medic secundar s-a desființat.
Spitalul are o instalație completă de băi cu abur și cadă, instalată în aripa
stângă; aceste băi servesc și nevoile populației orașului, pentru că în oraș nu se
găsesc alte băi. Deși fac corp comun cu corpul spitalului, băile au fost administrate
de Prefectura județului până în 1919, când au fost cedate definitiv spitalului.
În timpul războiului spitalul a trecut sub administrația nemțească, servind
numai nemților; pentru populația noastră s-a improvizat un nou spital într-o casă
particulară. Odiseea spitalului în acele timpuri o avem descrisă într-o broșură aparte,
pe care o anexăm aici.
Director,
ss/Pompei Samarian
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Spitalul Călărași, dosar 2/1922, f. 15-16, concept.
52
1922 martie 23, București. Articol publicat în ziarul bucureștean “Neamul Românesc”
intitulat Liga Culturală la Călărași.
LIGA CULTURALĂ LA CĂLĂRAȘI

O scrisoare sobră şi elocventă, adresată d-lui prof. N. Iorga de preşedintele
Secţiei din Călăraşi a Ligii Culturale, dl. V. N. Stanciu, vorbeşte de o acţiune
culturală locală din cele mai promiţătoare.
Pornind de la o organizaţie care exista numai cu numele şi având în casă
numai un leu şi cincizeci de bani, harnicul, idealistul şi gospodarul preşedinte al
Secţiei de la Călăraşi a izbutit în doi ani de zile să pună bazele uneia din cele mai
puternice secţii, care numără peste 350 membri, are local propriu, bibliotecă publică
de peste două mii de volume, deschisă zilnic, ţine şezători săptămînale, posedă cor
propriu. Datorită dibăciei şi autorităţii sale, preşedintele local al Ligei a reuşit să
strângă la un loc diversele societăţi culturale şi artistice din Călăraşi, cum au fost
75
„Freamătul“, „Cercul Cultural", „Reculegerea“, pe care le-a contopit într-o instituţie
a cărei însemnătate şi utilitate se vede numai atunci când se găsesc oameni ca
preşedintele de la Călăraşi şi conducătorii societăţilor respective, care s-au dovedit
prin însuşi gestul lor tot atât de zeloşi pentru răspîndirea culturii şi tot atât de idealişti
şi bine intenţionaţi ca şi iniţiatorul acestei opere.
Liga Culturală se dovedeşte astfel a fi baza cea mai sigură şi nucleul oricărei
noi instituţii de cultură populară, care ar lua fiinţă prin aceia că ea a pregătit aici
terenul de când fiinţează şi a înlesnit orice nouă acţiune culturală într-o aşa de mare
măsură, după cum dincolo de munţi Astra a desfăşurat aproape aceiaşi activitate.
La miopia financiară a contabilului Guvernului actual şi la nepăsarea tuturor
partidelor oligarhice pentru cultura maselor populare, lucruri care ne vor împiedeca
încă pentru o bună bucată de vreme să punem baza solidă a dezvoltării noastre ca
popor cu o cultură proprie, integrală şi temeinică pentru a putea ocupa un loc de
cinste în mijlocul celorlalte State, acţiuni ca aceia de la Călăraşi sunt o bucurie şi o
nădejde.
Şi va trebui să vină o vreme când să zguduim puternic pe stăpânitorii politici
ai acestui Stat vitreg pentru a-i smulge din politicianismul infect în care se complac
prin acţiunea noastră cetățenească, spunându-le limpede: Cultură, cultură, cultură
înainte de toate!
__________________________________________________________________
Neamul Românesc, din 23 martie 1922
53
1922 iunie 23, Călărași. Corespondență publicată în ziarul bucureștean “Viitorul”în
care este relatat unul din primele meciuri de fotbal organizate la Călărași după Marea
Unire.
Călărași. SPORTIVE. — Azi s-a dat pe terenul cazărmii Reg. 20 Obuziere,

un match de football. între echipa „Victoria“ a elevilor liceului Ştirbey-Vodă şi
echipa I-a a „Şcolii superioare de arte şi meserii“ din Bucureşti.
A asistat un numeros public, deoarece acest joc a fost unul din cele mai
interesante, cu atât mai mult cu cât în faţa echipei călărăşene se găsea una din
echipele cele mai de temut. A arbitrat în mod cu totul imparțial dl. Demetru Popescu.
După două reprize intercalate de pauza reglementară, echipa liceului din
Călăraşi a câştigat jocul cu 4 goluri contra 0, rămânând învinsă echipa „Şcolii
superioare de arte şi meserii“. Publicul a aplaudat frenetic pe învingători.
După joc, elevii liceului local şi o parte din public au plimbat echipa
învingătoare în cântece şi urale pe străzile oraşului.
Acest succes al tinerei echipe „Victoria“ a fost bine primit de toţi cei care
se interesează de aproape cu sportul.
_____________________________________________________________
76
54
1922 iulie 23, Călărași. Corespondență, semnată Aurelian, publicată în ziarul
“Viitorul”, prin care se informează asupra faptului că la Călărași s-a înființat un club
sportiv.
Călărași. CLUB SPORTIV. – Din inițiativa d-lui Ștefan Soare, funcţionar

la poştă, şi a altor sportsmani locali s-a înfiinţat în Călăraşi un club sportiv
„Ialomiţa“, care va avea de scop propagarea şi încurajarea sporturilor în judeţul
nostru.
Lucrul acesta a fost primit cu o vie satisfacţie, ca unul ce era necesar şi probă
de aceasta e că numeroşi tineri s-au înscris în el.
Preşedinţia a fost oferită d-lui avocat M. Ranetescu, fost prim preşedinte al
Tribunalului.
Aurelian
_________________________________________________________________________
Viitorul din 23 iulie 1922
55
1922 septembrie 10. Călăraşi. Proces-verbal încheiat la Căpitănia Portului Călăraşi,
prin care se constată aplanarea grevei declanşată de muncitorii portuari.
PROCES-VERBAL
Anul una mie nouă sute două zeci şi doi, luna septembrie, în zece,
subsemnatul Gheorghe Narli, inspector al Inspectoratului Muncii şi Ocrotirilor
Sociale, şeful regiunei Constanţa, în baza ordinului telegrafic nr. 3868/922, m-am
transportat la Călăraşi, pentru a cerceta cauza grevei declarate a muncitorilor din
portul Călăraşi cum şi pentru aplanarea acestui conflict dintre muncitori şi patroni
(negustori şi comercianţi).
Luând contact cu dl. Măcărescu, căpitan al Portului Călăraşi, am convocat
pentru azi, ora 3 p. m., în localul Căpităniei portului, pe delegaţii patronilor şi ai
muncitorilor din port.
Şedinţa se deschide sub preşedinţia subsemnatului, asistat de dl. R. Ionescu,
contabilul corporaţiei.
Prezenţi din partea patronilor: reprezentanţi ai diferitelor case: d-nii Daniel
Wigler, Vlădianu Kiriac Verona, Iani Apfelman şi Viler.
Prezenţi din partea muncitorilor: d-nii Petre Gh. Podan, Brânzărea Marius,
Nistor Ion, Nicolae Ion şi Roman Gheorghe.
Din discuţiile urmate se constată: În anul 1919 muncitorii din portul
Călăraşi au cerut prin Căpitănie majorarea preţului de muncă. În de comun acord cu
patronii (negustori şi comercianţi) li s-a mărit de zece ori tariful din 1916. În anul
1920 schimbându-se condiţiunile de trai, muncitorii au alcătuit din propria lor
iniţiativă un nou tarif, majorând preţurile din 1919 la unele munci cu de trei, patru
şi cinci ori. Acest tarif a fost primit de patroni, însă neaprobat de Căpitănia portului.
Muncitorii au continuat lucrul cu acest nou tarif, până în ziua de 3 septembrie a.c.
77
când au declarat grevă din cauză că cerând din nou majorarea preţurilor patronii şi
Căpitănia nu le-a admis.
Greva a ţinut o zi şi jumătate, adică luni, 4 septembrie şi marţi 5 septembrie,
până la ora 12 p. m. fără a pricinui mari pierderi, portul nefiind prea încărcat cu
mărfuri.
Dl. căpitan al portului luând măsuri de conciliaţiune, în ziua de 4 septembrie
s-a ajuns în principiu la o majorare cu 25% faţă de preţurile ce se plăteau de la 1920
până astăzi.
Delegaţii muncitorilor se declară totuşi nemulţumiţi cu această majorare
care, spun dânşii, nu este suficientă faţă de scumpetea alimentelor de primă
necesitate, ei cer cu insistenţă întocmirea unui contract colectiv de muncă în Portul
Călăraşi, care să fie obligator pentru ambele părţi. Faţă de aceasta, patronii nu au de
făcut vreo obiecţiune, decât numai că nu vor admite ca şi majorarea tarifului să
treacă peste 25%. În urma explicaţiunilor date de subsemnatul, că am fost solicitat
de căruţaşii din portul Hârşova încă de acum zece zile, pentru încheierea unui
contract colectiv şi că neavând cunoştinţă de conflictul din Călăraşi le-am şi făcut
cunoscut[ă] sosirea mea la Hârşova pentru ziua de luni 11 septembrie a. c., atât
delegaţii muncitorilor cât şi ai patronilor au acceptat ca munca din Portul Călăraşi
să continue în acelaşi condiţiuni stabilite provozioriu în ziua de 4 septembrie, adică
cu tariful din 1920 majorat cu 25% sau 50 lei la vagon, până luni, 19 septembrie,
când vom începe tratativele de concilaţiune pentru stabilirea definitivă a contractului
de muncă în Portul Călăraşi. La acea dată vor lua parte la concilaţiune trei
împuterniciţi ai patronilor (negustori şi comercianţi) şi cinci împuterniciţi ai
muncitorilor din port. Atât împuterniciţii muncitorilor cât şi ai patronilor vor trebui
să aibă mandat scris, din partea delegaţilor respectivi.
Pentru care am dresat prezentul proces-verbal, în dublu exemplar, din care
unul va rămâne la Căpitănia portului Călăraşi, iar altul se va lua de subsemnatul.
Inspector,
ss/Gheorghe Narli Căpitanul portului,
ss/Măcărescu
_________________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia portului Călăraşi, dosar 1/1910, f. 26.
56
1922 octombrie 15, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Adevărul”,
semnată Matache, prin care este prezentat modul în care a fost marcată în oraș
încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari.
CĂLĂRAŞI, 15 octombrie — Un Te-Deum s-a oficiat la orele 10 jumătate,

cu participarea întregului cler din oraș, în Pavilionul Parcului. Au asistat autoritățile,
armata, școlile și un numeros public.
După ce dl prefect G. V. Constantinescu a citit Proclamaţia Regelui, iar
protoereul Pastorala Mitropolitului, a urmat defilarea școlilor şi a armatei.
78
O recepție oficială a avut loc după aceea în Sala Parcului. Apoi, pe Bulevard,
în mijlocul publicului, un cor de 400 elevi ai diferitelor școli, dirijat de maestrul
Calistrat Popărescu, a intonat Imnul Regal.
Dl. Petre Popescu, directorul Școlii Normale, a ţinut, după producerea
corului, o frumoasă cuvântare ocazională, după care solemnitatea a luat sfârșit.
Tot azi dimineaţă şi cu acelaşi prilej s-a oficiat un Te-Deum de către
cantorul Nissim-Zonna la Templul spaniol.
Au ţinut cuvântări ocazionale d-nii I. Finți și Mendelovici. Comunitatea
israelită a trimis Regelui o entuziastă telegramă.
Matache
Adevărul, din 17 octombrie 1922
57
1922 octombrie 25, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul “Lupta”,
care apărea la București, referitoare la problemele de natură socială cu care se
confruntă locuitorii orașului din cauza nepăsării admnistrației liberale.
CĂLĂRAȘI. De la 1 octombrie Uzina electrică nu mai funcţionează, aşa că

oraşul e fără lumină. Este drept că de mult se simțea nevoia refacerii unor piese de
la motor, dar reparaţia aceasta trebuia făcută astă vară, când ziua fiind mare, nu se
resimţea lumea de nevoile luminei, iar nu acuma când ziua e atât de mică.
Dar cel puţin, înainte de a se demonta motorul trebuia să se fi luat măsuri ca
să fie gaz în oraş. Ei bine, nimeni nu s-a îngrijit de acest lucru şi astăzi oraşul e
absolut lipsit de lumină. Trăim ca pe vremea opaiţelor.
Asemenea nu se găseşte de mult sare în oraşul nostru; şi nimeni nu ia măsuri
să se aducă.
Pâinea albă pretutindeni s-a vândut cu 5 lei kg., la noi, până acum 2-3
săptămâni, a fost 6 lei. Acum se încearcă o nouă scumpire, atât a pâinei albe cât şi a
celei negre. Şi aceasta fiindcă singurul morar din localitate, membru al Partidului
Liberal, cere acest lucru pe motiv că d-sa nu realizează nici un câştig vânzând făina
albă cu 5,50 lei şi cea neagră cu 3,10 lei/kg.
Dar cum se face că orașul Buzău, care cumpără grâul din Ialomiţa, cheltuind
3-4 mii de lei de vagon cu transportul, plata comisionului federalei din Călăraşi şi
celei din Buzău şi alte cheltueli, poate să vândă făina cu 5,50 lei şi 3,10?
Dacă morarul liberal de la Călăraşi n-ar câştiga la vagon decât această sumă
de 3-4 mii lei şi încă ar fi suficient. Dar nu se mulţumeşte omul cu atât, şi aud că
edilii sunt de acord să mai ridice preţul pâinei.
Ne aşteptăm şi la asta; căci toate sunt posibile. Acum e timpul, când omul
poate face milionul în câteva luni.
Ce le pasă oamenilor fără suflet şi fără Dumnezeu că populaţia săracă geme
sub greutatea scumpirii vieţii!
_____________________________________________________________
Lupta, din 25 octombrie 1922
79
58
1922 decembrie 19, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul
“Adevărul” referitoare la Conferința de alegeri a organizației locale a Partidului
Poporului.
CĂLĂRAŞI, 19 Dec. — Delegaţii Partidului Poporului din comunele rurale

au fost convocați de direcțiunea partidului pentru alegerea comitetului lor judeţean.
Adunarea s-a ținut în Sala Codrat Marinescu.
În cursul întrunirii s-a petrecut un fapt care iese din comun și e discutat cu
aprindere în oraş. Întrunirea s-a deschis prin cuvântarea d-lui profesor universitar G.
Meitani, fost senator. Au urmat apoi: I. F. Buricescu, preşedintele Comitetului
judeţean, fost prefect, Em. Poenaru, fost senator, G. Gheorghiu, fost secretar al
prefecturii sub actualul regim, demisionat de curând din această funcție și din
Partidul Liberal.
Imediat după dl. Gheorghiu a luat cuvântul dl. Constantin P. Teodorescu,
vicepreşedintele actualei Comisiuni interimare liberale a oraşului. Adresându-se
adunării, d-sa cere să fie primit ca membru al Partidului Poporului. Delegaţii îi
răspund cu aplauze îndelungate şi prin aclamațiuni îi primesc înscrierea în partid.
Reluând cuvântul, dl. C. Teodorescu a făcut declaraţia că-și dă demisia din
demnitatea ce ocupă şi din Partidul liberal. A urmat apoi făcând critica Partidului
Liberal local și aducând grave învinuiri administraţiei comunale şi în special d-lui
At. Popescu-Ulmu, preşedintele Comisiei interimare.
S-a procedat apoi la alegerea comitetului şi s-au ales 24 persoane din oraş
şi judeţ: fostul prefect, foştii parlamentari, foştii primari ai comunelor urbane din
judeţ şi dl. C. Teodorescu. Dintre aceştia au fost aleşi: preşedinte - I. F. Buricescu,
vicepreşedinți - V. Roseţeanu şi G. Lupu, secretar general - G. Ulescu, casier - Duţu
Dobrescu.
Întrunirea s-a terminat cu o manifestaţie pe stradă şi agapă la berăriile
Doiciu şi Cotrutz.
_____________________________________________________________
Adevărul, din 21 decembrie 1922
59
1923 ianuarie 28, Călărași. Extras din articolul Marea adunare a Partidului Naţional
din jud. lalomița, publicat în ziarul „Patria” referitor la ședința de constituire a
organizației județene a Partidului Național Român.
Marea adunare a Partidului Naţional din jud. lalomița

Duminică 28 ianuarie, la orele 3 p. m. a avut loc în sala „Unirea“
consfătuirea generală a membrilor Partidului Naţional. În afară de toţi fruntaşii şi
membrii organizaţiunei locale a fostului Partid Democrat şi de delegaţiile din judeţ,
participă un mare număr de noi aderenţi ai Partidului Naţional, precum şi mulţi
fruntaşi ai comerţului veniţi să salute pe dl. Mihail Cantacuzino şi să-i exprime
80
mulţumirea de a-l vedea preocupându-se în mod efectiv de interesele generale ale
oraşului şi judeţului...
Dl. Mihail Cantacuzino propune asistenţei următorul Comitet judeţean, care
urmează a fi ulterior lărgit după necesităţile organizației. Oraşul Calaraşi: Dl Mihail
Cantacuzino - preşedinte, d-nii V. N. Stanciu, V. I. Protopopescu, Sc. Sc. Doicescu,
Tiberiu Chiril, N. Ţopescu, Jean Manolescu, Al. Niţescu, Petre Minculescu, Preot
Iancu Găliceanu, Drăgan Călinescu, Const. Dobrescu, Ath. Georgescu-Ciurea,
Ghiţă Ionescu, Ath. Marinescu, Dumitru Baicu, Silvestru Bădulescu, Ioan
Georgescu, Mihail Preda, Al. Opran, Vişan Brăcăcescu, Lache Brăcăcescu, M.
Nemeş, Alex, Iacobescu...
Din Comitetul judeţean s-a alcătuit următorul Comitet executiv cu
delegaţiunea conducerei şi directivei politice permanente: Dl. Mihail Gh.
Cantacuzino, preşedinte; D-nii Vasile N. Stanciu şi Vasile Protopopescu,
vicepreşedinţi; Dl Nicolae Ţopescu, secretar; dl Ath. Georgescu-Ciurea, secretar
supleant; dl Ath. Niţescu, casier; D-nii Sc. Sc. Doicescu, Tiberiu Chiril, Jean
Manolescu, Petre Minculescu, Pavel Zamfirescu, Filip Corbu, Vasile Nedelcu,
Mihail Muşetescu, C. M. Copoiu, membri.
S-a hotărât de asemenea înfiinţarea unui ziar local de propagandă politică
care va apare chiar din luna februarie.
_____________________________________________________________
Patria, din 6 februarie 1923
60
1923 februarie 18, Călărași. Proces verbal încheiat de Comisia Interimară și
Revizoratul școlar prin care se stabilesc circumscripțiile școlare ale orașului Călărași.
Proces – verbal
Astăzi, 18 februarie 1923
Noi, At. Popescu-Ulmu, Președintele Comisiei Interimare din Călărași și I.
Paraschivescu, revizor școlar cl. I al jud. Ialomița, având în vedere Ordinul
Inspectoratului Școlar No. 192/923, precum și art. 11 din Regulamentul pentru
aplicarea legii învățământului primar, am procedat la împărțirea orașului Călărași în
circumscripții școlare.
Având în vedere că populațiunea școlară a orașului este de 1831 elevi, am
format 3 circumscripții școlare, potrivit aceluiași art. 3.
Circumscripția școlară No. 1, cuprinde partea de vest a orașului până în
strada Gh. Dumitrescu, care traversează orașul de la sud la nord. În această
circumscripție se cuprind următoarele străzi: Bulevardul Pr. Ferdinand, Viitorul,
Rahova, Plevna, Grivița, București, Vânători, Spitalului, Ștefan cel Mare, Gh. Lazăr,
Tudor Vladimirescu, Dorobanți și Spoitori. Ea va fi deservită de școala No. 1 de
băieți și No. 2 de fete, având o populațiune școlară de 659 elevi.
Circumscripția școlară No. 2, va cuprinde partea de mijloc a orașului
începând din strada G. Dumitrescu și se va întinde până în strada Dobrogea,
cuprinzând următoarele străzi: parte din Bulevardul Pr. Ferdinand, Viitor, Rahova,
81
Plevna, Grivița, București, Vânători, Spitalului, Sf. Nicolae, Știrbei Vodă, Mihail
Cantacuzino, Bulevardul Traian, Gara Călărași, Dobrogea, Mihai Viteazu, Valter
Mărăcineanu, Slobozia, Călărași, Eliade Rădulescu, stradela Slobozeanu.
Această circumscripție va fi deservită de școala No. 2 de băieți și No. 1 de
fete, având o populație școlară de 592 elevi și eleve.
Circumscripția școlară No. 3, va cuprinde partea de est a orașului, începând
din strada Dobrogea, care traversează orașul de la nord la sud. Această
circumscripție va cuprinde următoarele străzi: parte din străzile Bulevardul Pr.
Ferdinand, Viitorului, Rahova, Plevna, Grivița, București, Sf. Nicolae, Mih.
Cantacuzino, Bulevardul Traian, precum și străzile: Aurora, C.A. Roseti, Portului,
Fundătura Portului, Panait Șerbănescu, Lahovari, Eminescu, Anton Pann, M.
Kogălniceanu și satul Măgureni, fiind deservită de școala No. 3 de băieți și No. 3 de
fete și având o populație școlară de 580 elevi.
Se anexează planul orașului Călărași.
Pentru care s-a dresat prezentul proces – verbal în triplu exemplar, din care
unul se va înainta onor Minister spre aprobare, al doilea va rămâne în arhiva
Primăriei, iar al treilea în arhiva Revizoratului școlar.
Președintele Comisiei Interimare,

ss/ At. Popescu-Ulmu Revizor școlar,
ss/ I. Paraschivescu
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 25/1923, f. 4-4v, original
61
1923 martie 8, Călăraşi. Plângere a mai multor muncitori din port adresată primului
procuror al judeţului pentru a interveni la Căpitănia portului Călăraşi pentru a li se
elibera carnete de muncă.
Domnule prim-procuror,
Subsemnaţii, Petcu Dumitru, Nistor Răducan, Anghel S. Ioan şi Ion
Dumitru Enciu, toţi din oraşul Călăraşi, de meserie hamali în port pentru încărcat
vagoane şi şlepuri, cu lacrimi în ochi, venim înaintea dvs. aducându-vă la cunoştinţă
următoarele:
Noi fiind sărmani, părinţii noştri au exercitat tot această meserie de hamalâc
şi noi am lucrat la fel, însă astăzi când lucru a început după o aşteptare de atâtea luni
şi timp de iarnă mai cu deosebire că mamele noastre sunt văduve de război şi cu câte
5-6 copii fiecare, care sunt mărunţi şi nefiind de nici o slujbă şi cum noi suntem
aceia care trebuie să muncim să le dăm hrana zilnică, ne vedem opriţi de a mai putea
munci în port sub pretext că nu avem carnete de hamali, conform regulamentului
Căpităniei porturilor, noi fiind doi din noi liberaţi acum din armată, iar ceilalţi doi
urmând a se încorpora de primăvară, am insistat cu toţi patru a ni se elibera şi nouă
carnete de identitate pentru a putea munci în port ca oricare muncitor, scoţându-ne
existenţa zilnică a noastră şi a familiilor noastre.
82
Respectuos, vă rugăm dar, dle. prim-procuror, să binevoiţi a interveni prin
organele ce veţi crede de cuviinţă pentru a ni se elibera dreptul de a putea lucra în
port, aceasta fiind singura noastră meserie, alta nu ştim.
8 martie 1923
Cu stimă,
Anghel S.Ioan, Ion Dumitru Enciu, Dumitru Petcu, Nistor Răducanu
Domnului prim-procuror al Tribunalului judeţului Ialomiţa.

____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia portului Călăraşi, dosar 48/1923, f. 16., original
62
1923 martie 25, Călărași. Corespondență telefonică din Călărași publicată de ziarul
“Dimineața” sub titlul Întrunirea opoziţiei la Călăraşi.
ÎNTRUNIREA OPOZIŢIEI LA CĂLĂRAŞI

Prin fir telefonic. CALARAŞI, 25. — În campania sa pentru răsturnarea
guvernului şi aducerea la cârma ţării a unui regim care să asigure în primul rând
respectarea libertăţilor cetăţeneşti, Opoziţia Unită a ţinut azi la orele 10 jumate o
mare Întrunire publică în sala „Codrat” din oraşul nostru.
Întrunirea se deschide sub preşedinţia d-lui AL. BĂDULESCU, fost prefect,
decanul baroului avocaţilor de pe lângă Tribunalul Ialomiţa. Cel dintâi vorbeşte d.
avocat IULIAN PETRESCU, care protestează împotriva procedeelor arbitrare ale
guvernului liberal.
Ţăranul ION BOTICĂ TOMESCU spune că Brătienii când se aflau în
opoziţie strigau pe toate potecile că dacă vor veni ei la cârmă, vor face leul cât roata
plugului, dar acum când sunt în fruntea administraţiei, noi căutăm leul prin ţărână,
fără a-l întrezări cumva.
Au mai vorbit: meseriaşul NICOLAE CRISTEA, deputaţii IACOBESCU
şi BUZDUGAN etc.
Dl. deputat ION NICOLAE citeşte o scrisoare din partea d-lui dr. Lupu, prin
care fruntaşul ţărănist îşi exprimă regretul că nu se poate afla în mijlocul celor de la
Călăraşi, d-sa având de dus o luptă dârză în Capitală.
S-a citit apoi o moţiune de protestare împotriva Constituţiei pe care guvernul
liberal, în mod samavolnic, vrea s-o impue ţării, protestându-se de asemenea
împotriva tuturor măsurilor ilegale pe care înţelege să le ia actualul regim numai
spre a nu pierde puterea.
Întrunirea a luat sfârşit la orele 2 jumătate.
_____________________________________________________________
Dimineața, din 27 martie 1923
83
63
1923 iunie 17, Călărași. Extras din relatarea făcută de ziarul “Adevărul” referitoare
la marea întrunire populară de la Călărași, organizată de Partidul Național Român, cu
participarea lui Iuliu Maniu.
Ieri, Duminică, 17 Iunie, a avut loc la Călăraşi, o mare întrunire populară a

Partidului Naţional Român. D-nii Maniu şi Mihail Popovici, însoţiţi de câţiva
prieteni politici au sosit încă din ajun la Călăraşi, unde populaţiunea locală, în număr
impunător le-a făcut la gară o primire entuziastă.
Dl. Mihail Cantacuzino, preşedintele organizaţiei din judeţul Ialomiţa, a
urat bun venit d-lui Maniu şi prietenilor săi politici, iar d. Maniu a mulţumit călduros
pentru primirea frumoasă.
Întrunirea de Duminică a avut loc la Grădina Codrat, neîncăpătoare pentru
mulţimea numeroasă, care, din lipsă de loc, a dat jos gardurile şi s-a urcat pe
acoperişurile caselor de prin prejur ca să poată asculta cu atenţie cuvântul fruntaşilor
ardeleni. A prezidat dl. Scarlat Doicescu.
Dl. MELIDON face o critică aspră a actualului regim. Au vorbit apoi
avocatul J. MANOLESCU şi dl. VASILE STANCIU, care au arătat rezultatele
dezastroase ale unui an şi jumătate de guvernare liberală
Dl. MIHAIL CANTACUZINO arată desfăşurarea evenimentelor de după
războiu. Două mari categorii de probleme se impuneau atenţiunei oricărui om de
stat adevărat: Problema politică a unificărei noastre şi problema refacerei noastre
economice şi financiare. Unificarea noastră a fost însă compromisă de un regim de
exclusivism şi de tiranie împins până la extrem de guvernul actual...
Dl. MIHAI POPOVICI (căruia i se face o călduroasă primire) face istoricul
Partidului Național şi critica guvernării actuale...
Dl. IULIU MANIU, primit cu urale, îşi arată adânca mulţumire cu care
găseşte la această întrunire pe ţăranii din Ialomiţa, fraţi cu cei din Ardeal... Credinţa
lui este că Statul nu este o instituţie creată pentru exploatarea celor mulţi de către un
guvern oligarhic, ci rezultanta tuturor voinţelor populare, în care guvernanţii nu sunt
decât cei dintâi slujitori ai mulţimii... Ei trebue să plece pentru a face loc acelora,
care vor şti prin înţelegerea nevoilor vremii să realizeze democraţia românească, să
facă să înceteze abuzurile şi necinstea şi în locul domniei arbitrarului să introducă
domnia legilor.
Întrunirea ia sfârşit prin citirea unei Moţiuni, votată de întreaga asistenţă
prin aclamații.
Adevărul, din 19 iunie 1923
64
1923 iunie 20, București. Actul prin care Ecaterina I. Medigreceanu și Petre Balaciu
donează drepturile lor indivize asupra imobilului situat în orașul Călărași, str. Mihai
Viteazu, nr. 11.
84
ACT DE DONAȚIUNE
Subsemnații Ecaterina I. Medigreceanu, domiciliată în București, str.
Grigore Alexandrescu No. 31 și Petre Balaciu, domiciliat în București, Hotel
Boulevard, amândoi, de comun acord, dăruim comunei Călărași, județul Ialomița,
drepturile noastre indivize de 1/3 (una treime) de fiecare, adică în total 2/3 (două
treimi), ce avem în imobilul situat în orașul Călărași, str. Mihai Viteazu No. 11, colț
cu str. Griviței, imobil ce-l avem moștenire de la defuncții noștri părinți Ana și
Marinache Popescu.
Acest imobil este liber de orice sarcină.
Donațiunea o facem cu obligațiunea pentru comuna Călărași ca imobilul să
fie întrebuințat numai ca local de școală primară de fete, care să poarte numele
„Școala Primară de fete ANA ȘI MARINACHE POPESCU”.
Această donațiune nu se va putea schimba niciodată și sub nici un cuvânt.
Comuna Călărași, prin reprezentantul său legal, va putea cere Tribunalului
Ialomița, transcrierea prezentului act, fără a mai avea nevoie de asistența noastră.
Subsemnatul Atanase Popescu – Ulmu, în calitate de Președinte al
Comisiunei Interimare a orașului Călărași, Jud. Ialomița, în temeiul autorizării date
de Comisiunea Interimară a comunei Călărași, prin deciziunea No. 4 din 28 aprilie
1923, declar că accept cu mulțumire, în numele comunei donațiunea ce se face de
Domniile lor Ecaterina I. Medigreceanu și Petre Balaciu, în condițiunile sus arătate,
pe care comuna se obligă a le respecta și aduce întocmai la îndeplinire.
Făcut în București, 20 iunie 1923.
ss/indescifrabil Atanase Popescu-Ulmu, Ecaterina I. Medigreceanu, Petre

Balaciu.
Urmează autentificarea Tribunalului Ilfov – Secția Notariat

_____________________________________________________________
Arh. Naț. București, Tribunalul Ilfov – Secția Notariat, Dosar Acte autentice/1923, f.
161-162, original.
65
1923 iulie 1, Călărași. Anunț publicat în ziarul local “Drapelul Ialomiței” prin care
Comitetul pentru construirea Bisericii-monument cu hramul Sf. Gheorghe face apel la
călărășeni pentru a contribui cu cuvântul și cu fapta la edificarea acestui sfânt lăcaș.
Un număr de peste 300 enoriași din Călărași au hotărât ridicarea unei

biserici cu hramul Sf. Gheorghe în memoria ostașilor morți pentru patrie din
Călărași, pe locul liber de pe Calea București și str. C. A. Roseti, proprietatea
enoriașilor.
Comitetul de inițiativă, compus din domnii: Aurel Ionescu Isac – președinte
de onoare, Atanase Dobrescu – președinte, preot Gh. N. Ionescu – casier, Alex.
Iacobescu, Nicolae Niță Bărăgăneanu, lt. Șt. Moroianu, I. Mirescu, Nicu Doicescu,
Gh. Dinulescu, Ahil Paraschivescu, Ioan M. Niculescu, Dumitru Șulea, C.
85
Zamfirescu, Tudor Ulmeanu, Matei Bereț și Ionică Linte, având și binecuvântarea
Înalt Prea Sfinției Sale Mitropolitului Primat și aprobarea Onor Minister de Culte,
roagă pe orice bun creștin a contribui cu cuvântul și cu fapta la ridicarea cât mai
grabnică a acestui sfânt lăcaș.
__________________________________________________________________
Drapelul Ialomiței, din 1 iulie 1923
66
1923 august 12, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” în care sunt
relatate aspecte de la Întrunirea politică a Partidului Poporului la care a participat
generalul Averescu, președintele partidului.
Călăraşi. 12 August. Partidul Poporului a ţinut o întrunire în oraşul nostru

Duminică, la orele 10 dimineaţa, în grădina Codrat Marinescu.
A luat parte dl general Al. Averescu însoţit de d-nii general C. Văleanu, T.
Cudalbu, I. C. Atanasiu, foşti miniştri, P. Zaharescu, Sentner, colonel Ghenciu, P.
Meijani, P. V. Haneş, Em. Poenaru.
Au fost delegaţi din toate judeţele limitrofe. De la Durostor era o delegaţie
de 30 persoane din toate naţionalităţile, în frunte cu d. I. Ghibănescu.
Generalul Averescu a sosit în oraşul nostru Sâmbătă cu trenul de 8 seara.
După ce au luat masa în comun, fruntaşii de la centru au fost repartizaţi pe la gazde.
Dl. general Averescu a fost găzduit la dl. I. F. Buricescu.
A doua zi s-a ţinut întrunirea. Primul a vorbit dl. I. F. Buricescu, fost prefect,
care a urat generalului bun venit şi l-a asigurat de dragostea cetăţenilor din oraşul
Călăraşi şi judeţul Ialomiţa. Au mai vorbit: generalul C. Văleanu, fostul ministru al
comunicaţiilor, G. Meijani, prof. universitar, fost senator, ţăranul Rovin Ionescu din
comuna Radu-Negru, dl. Bucşan din partea Ardealului.
Cel din urmă a vorbit generalul Averescu. D-sa a criticat cele trei guvernări
ale partidului liberal: înainte, în timpul şi imediat după războiu. A făcut o expunere
a activităţii Guvernului de sub preşedinţia d-sale şi a făgăduit energica continuare a
executării programului întrerupt odată cu plecarea sa de la cârma ţării. În curând ţara
va fi chemată din nou în faţa urnelor şi Partidul Poporului se prezintă cu trecutul
său, cerând poporului să-şi pună toată încrederea în el şi în conducătorii săi.
La orele 12 dl. general Averescu a fost condus la gară, de unde a plecat cu
un tren special la Slobozia, spre a ține altă întrunire, după amiază.
__________________________________________________________________
Universul, din 15 august 1923
67
1923 septembrie 5, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul bucureștean
„Presa” referitoare la vizita canonică făcută în oraș de Prea Sfințitul Ilarie, episcopul
Constanței.
Călăraşi, 5. — Azi la ora 11 dimineaţa, cu vaporul „Cernavodă”, a sosit în

localitate episcopul Constanţei, Ilarie Teodorescu.
86
În debarcader a fost întâmpinat de prefectul judeţului, deputatul Diaconu,
autorităţile civile şi militare, clerul şi un numeros public. Corul a intonat un imn în
onoarea episcopului Ilarie, după care, în trăsuri, au pornit spre Catedrală, unde s-a
oficiat un serviciu divin. Preotul protoereu Dobre a urat episcopului bună venire.
A răspuns episcopul, îndrumând la păstrarea credinţei şi la sprijinirea bisericei.
În sala Consiliului comunal a avut loc o recepţie. Primarul oraşului a urat
bun venit. De aci au pornit să viziteze bisericile Sf. Alexe şi Sf. Împăraţi. La ora 1
d. a., s-a dat un banchet în sala Prefecturii.
În urmă episcopul, însoţit de reprezemanţii autorităţilor şi bisericilor locale
au plecat să viziteze bisericile din împrejurimi.
În tot timpul vizitei străzile au fost frumos pavoazate şi s-au tras clopotele.
_____________________________________________________________
Presa, din 7 septembrie 1923
68
1923 septembrie 7, București. Adresa Ministerului Instrucțiunii prin care comunică
Primăriei orașului Călărași modul de funcționare și repartizare pe localuri a școlii
normale, școlilor primare și grădinilor de copii.
Ministerul Instrucțiunii
Direcțiunea Generală a înv. primar normal
Nr. 97461/7 sep. 1923
Domnule Primar,
Avem onoare a vă face cunoscut, că pentru acest an școlar, Ministerul spre
a da putință funcționării Școlii normale de băieți, care va avea o clasă nouă, pe lângă
cele de anul trecut, a aprobat următorul mod de funcționare și repartizare pe localuri
a școlii normale, școlilor primare și grădinilor de copii:
1) Dormitoarele Școlii normale vor fi instalate în localurile Școlii de meserii
și Școlii primare de băieți „Ana M. Popescu” cedat de dv. în acest scop Școlii
normale.
2) Cursurile Școlii normale se vor ține în localul Școlii primare de fete No.
2 în orele de după amiază, iar Școala primară de băieți No. 1 va folosi în orele de
dimineață același local al Școlii de fete No. 2, lăsând pentru meditații Școlii normale
cele două săli disponibile.
3) Toate celelalte școli primare de băieți și fete precum și grădinile de copii,
vor folosi cele două localuri vechi de școală primară, împreună cu noul local
„Marinache Popescu”.
Ministru, ss/ indescifrabil

Director Gl. ss/indescifrabil
D-Sale, Domnului Primar al orașului Călărași.

_____________________________________________________________
87
69
1923 septembrie 14, Călăraşi. Adresă prin care Clubul sportiv Tricolorul din
Călăraşi, solicită Primăriei oraşului Călăraşi cedarea unui teren nefolosit de comună
pentru a putea fi amenajat ca teren pentru activități sportive.
Clubul sportiv „Tricolorul” Călăraşi

Nr. 47/14 septembrie 1923
Domnule preşedinte,
Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune ca terenul triunghiular situat
lângă linia ferată, în imediata apropiere a gării şi în partea de nord a şoselei ce duce
de la gară în oraş, ce aparţine Primăriei oraşului Călăraşi, să ne fie îngăduit de dvs.
spre a fi întrebuinţat de asociaţia noastră pentru scopul ce are de a desăvârşi educaţia
fizică a tineretului.
Nu este vorba, domnule preşedinte, nici de donaţie şi nici de vreo ocupaţie de
drepturi pentru noi asupra acestui teren ci numai de o simplă îngăduinţă a comunei
ca să-l folosim pentru scopul sus arătat, atâta timp cât interesele superioare ale
oraşului sau necesitatea socială a orăşenilor nu va reclama întrebuinţarea lui pentru
o altă destinaţie.
În vederea scopului ce avem, vă asigurăm că imediat ce veţi da promisiunea
dvs., ne luăm angajamentul de a-l împrejmui şi nivela, curăţindu-l frumos, iar în
momentul când necesităţi superioare se vor ivi pentru Primărie, ne obligăm a ridica
împrejmuirea şi lucrările făcute de noi, punându-l la dispoziţia ei.
În ultimul timp autorităţile înalte din stat preocupate de grija ca să dea cât mai
multă atenţiune dezvoltării fizice a tineretului, nădejdea şi viitorul ţării, n-au cruţat
nici bani, nici străduinţi lăudabile pentru promovarea acestui scop.
În oraşul nostru unde malaria secătuieşte forţele vii ale tuturora, este
absolută nevoie de întărire fizică, în mijlocul naturii şi în aer liber a acestei tinerimi,
viitorii cetăţeni de mâine şi credem adânc că prima grijă a conducătorilor acestui
oraş, sortit să trăiască în mediul unei climi băltoase, este preocuparea de a da
tineretului posibilitatea de a-şi desăvârşi educaţia-fizică, în aşa fel ca să atingă măcar
în parte idealul practicat de cei vechi mens sana in corpore sano şi care a rămas
până azi preocuparea marilor pedagogi şi îndrumători ai tinerimii.
Nu ne îndoim deci, domnule preşedinte, că apelul nostru va fi împărtăşit de
dvs. şi că veţi binevoi a da cuvenitul ordin, pentru punerea la dispoziţia noastră a
terenului sus-zis spre realizarea scopului ce ne-am propus.
Primiţi asigurarea profundei noastre consideraţiuni.
Preşedinte,
ss/Şt. Şerbănescu Secretar,
ss/C.H. Tănăsescu
Domnului preşedinte al Comisiunii interimare a oraşului Călăraşi.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 21/1923, f. 36-36v, original.
88
70
1923 octombrie 18, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Adevărul”
prin care sunt aduse la cunoștința cititorilor ziarului unele aspecte ale activității din
Port.
Călărași. ACTIVITATEA DIN PORT. În portul nostru se observă o vie

activitate. Cu toată greutatea ce întâmpină navigaţia din cauza apelor scăzute, zeci
de şlepuri aşteaptă să fie încărcate şi pornite spre Brăila şi Galaţi.
Cele mai căutate produse sunt fasolea şi meiul. După ele urmează porumbul,
secara, orzul. Cel mai puţin căutat e ovăzul.
După ultimele preţuri înregistrate pe piaţa noastră, diferitele cereale sunt
astfel clasate pe dublu decalitru: fasolea 160 lei, secara 42 lei, grâul 70 lei, orzul 42
lei, ovăzul 25 lei, porumbul nou 50-54 lei, meiul 61 lei.
Matache
_____________________________________________________________
Adevărul, din 18 octombrie 1923
71
1923 decembrie 22, București. Extras din Interviul acordat ziarului bucureștean
“Viitorul” de către primarul liberal din Călărași, Athanasie Popescu Ulmu, privind
principalele probleme ale administrației locale.
Bugetul comunei. Când am venit în fruntea comunei, situaţia financiară era

destul de precară. La un oraş cu o populaţiune de peste 15.000 locuitori, aveam un
budget cu un venit de 2 milioane lei, din cari de abia se puteau plăti funcţionarii
instituţiunilor comunale şi se puteau întreţine la strictul necesar diferitele servicii.
Cauzele au fost multe şi mi-ar fi imposibil să le enumăr. Punându-mi ca deviză
„cinstita întrebuinţare a banului public în satisfacerea singurelor nevoi obşteşti“ -
am putut, graţie unor eforturi, să reabilitez această tristă situaţie şi să închei budgetul
anului trecut cu suma de 6 milioane la venituri, bani proveniţi în cea mai mare parte
din impozitele indirecte. Actualul budget, sper să-l cifrez la suma de 8 milioane lei,
sumă care fără îndoială e cu mult superioară celei pe care am găsit-o la venirea mea.
Oraşul Călăraşi deci din punctul de vedere al situaţiei financiare, se prezintă mult
mai bine ca înainte de război.
Lucrări edilitare. Din capul locului trebuie să mărturisesc, că nici în timpul
anilor dinainte de război şi nici în primii ani de după război, nu s-a executat nici o
lucrare edilitară, de primă importanţă. Reuşind să dispun de un budget real la
venituri, prima mea grijă a fost pavarea străzilor care lăsau mult de dorit, mai ales
în cartierul Volna. Şi astfel prin munca d-lui inginer al oraşului, Săndulescu, am
executat următoarele lucrări: am împietruit cu pietriş de râu străzile Gheorghe Lazăr,
Tudor Vladimirescu, Griviţa, Plevna, Rahova şi Viitorul, în lungime totală de 2000
m; în prezent se lucrează strada Dorobanţilor, care va fi terminată în toamna aceasta;
am împrejmuit cimitirul pe o lungime de 1000 m., am făcut reparaţii la clădirile
comunale şi anume la patru şcoli primare, Palatul primăriei, Cazarma de pompieri,
89
Abator, Cazarma serviciului de curăţenie, etc. Ne-am aprovizionat cu 500 m. c.
piatră bolovani şi cu 900 m. c. nisip pentru lucrări de pavage, ce se vor executa în
anul viitor; am pardosit cu beton şi ciment barăcile de măcelărie din piaţă. De
asemenea sper ca în timp de o lună să întind conductele de apă în întregul oraş.
Lucrări în proiect. De asemenea avem în proiect și vom aduce la îndeplinire
cât de curând următoarele lucrări: Instalarea unui motor la Uzina electrică şi
îmbunătăţirea reţelei conductelor din oraş; instalarea a încă două pompe la Uzina de
apă, pavarea şi şoseluirea restului de străzi, construirea unei şcoli primare în cartierul
„Mahala“, pentru care am întocmit planurile şi lucrările le vom începe în primăvara
viitoare. Fără îndoială că ni se mai cer multe de făcut. Avem nevoie de hale moderne
pentru măcelării, zarzavaturi şi pescării. Trebuie să îmbunătăţim serviciile comunale
de pompieri și de curățenie. Ni se mai cere canalizarea oraşului care lipseşte cu
desăvârşire, precum şi construcţiunea de localuri proprii pentru Poliţie şi Percepţia
comunală.
Împroprietărirea demobilizaților. În curând se vor începe lucrările de
împroprietărire ale demobilizaţilor, lucrări care au întârziat până acum din motive
care nu depind de noi; pentru aceasta se vor parcela terenurile cuprinse între şoseaua
Slobozia și Cazarma de artilerie, cum şi terenul din spatele Cazărmei de artilerie, iar
dacă nevoia se va mai resimţi, deoarece ţin a satisface toate cererile de
împroprietărire, vom parcela şi terenul din faţa Regimentului 5 cavalerie.
Starea culturală. În oraşul Călăraşi, avem un liceu de băeţi şi unul de fete,
cinci şcoli primare, o şcoală profesională de fete, Școala normală de băeţi, o şcoală
de meserii, o şcoală de sericicultură. Am obţinut dela moştenitorii defunctului
Marinache Popescu - prin donaţie - un imobil în valoare de 2 milioane lei, care a
fost amenajat de comună şi în care s-a instalat Școala no. 3 de fete.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 22 decembrie 1923
72
1924 ianuarie 14, Călărași. Anunțul Comitetului Școlar al Liceului de fete din Călărași
pentru darea în antrepriză a lucrărilor de construire a unui nou local cu două săli de
clasă.
COMITETUL ȘCOLAR AL LICELUI DE FETE DIN CĂLĂRAȘI

PUBLICAȚIUNE
Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 1 martie 1924, ora 10
dimineața, se va ține licitație publică prin oferte închise în Cancelaria Liceului de
fete din Călărași, str. Rahova, nr. 201, pentru darea în întreprindere a construcțiunii
unui corp de clădire cu două săli de clasă, un antreu și latrine cu 6 ochiuri, pe locul
unde se află actualul local al liceului.
Amatorii vor prezenta odată cu oferta și o garanție provizorie de 6% din
valoarea devizului (lei 23.000) în numerar sau efecte garantate de stat. Valoarea
după deviz a lucrărilor este de lei 386.583,36. Planurile, devizul și Caietul de sarcini
90
relative la această lucrare se pot vedea în fiecare zi la d-l. inginer N. Săndulescu
(Serviciul tehnic al comunei).
Comitetul școlar
Președinte – ss/GH. CRISTODORESCU
_____________________________________________________________
Drapelul Ialomiței, din 14 ianuarie 1924
73
1924 februarie 13, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul
“Viitorul” în care este redată cea de a VIII-a Șezătoare literară a Secției locale a Ligii
Culturale.
Călărași. ȘEZĂTOARE LITERARĂ. – A VIII-a șezătoare a Ligii Culturale

– Secția Ialomița, a avut loc în seara zilei de 13 februarie, în sala Parcului Comunal.
A vorbit, în limba franceză, dl. Pauly, profesor și unul din fiii Franței, despre
Histoire de la guerre europenne, făcând o descriere a războiului european. D-sa a
arătat lupta dintre cele două concepții, aceea de supremație a popoarelor din punct
de vedere economic, comercial și financiar și inerent de subjugare a lor, preconizată
de Germania și cealalta concepție afișată și realizată de Franța și aliații ei de liberare
a tuturor popoarelor.
Oratorul, cu multă căldură, povestește luptele Ia care a luat parte şi în care
şi-a pierdut piciorul stâng şi un ochiu. Conferinţa d-lui Pauly a fost ascultată cu un
viu interes de către publicul auditor.
A urmat apoi o lectură, iar corul de sub conducerea d-lui Felix Ţopescu, a
cântat câteva bucăţi muzicale.
__________________________________________________________________
Viitorul, din 17 februarie 1924
74
1924 aprilie 20, Călărași. Articol intitulat Serbare ostășească la Călărași, publicat în
ziarul “Universul”în care este relatată procesiunea depunerii jurământului de către
recruții Regimentului 5 Călărași din localitate.
Serbare ostășească la Călărași

O serbare cu adevărat rară pentru orașul nostru și înălțătoare pentru oştire s-
a dat Duminică, 20 Aprilie, cu prilejul depunerii jurământului recruţilor Reg. 5
Călăraşi. În acest scop au sosit din Bucureşti, d-nii general Cihoschi, comandantul
Brigăzii de cavalerie, general Florescu, fostul comandant al acestui regiment,
colonel Iliescu, comandantul Reg. 36 infanterie Silistra.
La orele 11 dimineaţa, pe platoul de instrucţie al cazărmii, începe slujba
religioasă, oficiată de părintele protoereu D. Dobre şi preotul Sachelar M.
Dumitrescu, confesorul garnizoanei.
91
Sfârşindu-se slujba, recruţii au început depunerea jurământului, creştinii în
faţa părintelui protoereu, musulmanii în faţa Imamului Hagi Sail Hagi Mustafa de
la Baeracli-Geami Silistra...
S-au împărţit apoi mai multe decoraţii la demobilizatii acestui regiment,
după aceea a urmat defilarea trupei, care prin ținuta marţială a stârnit necontenite
aplauze.
S-a servit apoi o masă, la care au luat parte 300 invitaţi.
La orele 2 jumătate, toată asistenţa trece în sala de manej, frumos decorată,
unde soldaţii au jucat „Intr-un adăpost“.
Corul, sub conducerea d-lui locot. Stratulat, a cântat cântece naţionale.
Au urmat, pe teren, jocuri româneşti, turceşti, bulgăreşti, exerciţii de
bastonadă, sub conducerea sublocot. V. Simulescu, piramide, hore conduse dibaciu
de locot. Voicescu, voltige cu cai, conduse de locot. Negreanu, călărie şi alergări la
cursă şi obstacole, conduse de dl. căpitan Lică Costăchescu.
_____________________________________________________________
Universul, din 24 aprilie 1924
75
1924 aprilie 24, Călărași. Articol intitulat Cronica sportivă, publicat în ziarul local
“Drapelul Ialomiței” care aduce informații despre echipele de fotbal din Călărași.
CRONICA SPORTIVĂ
Avântul ce au luat sporturile în țara noastră este un semn bun... Și în Călărași
tinerimea se întrece în sportul de foot-bal, iar noi, cei mai bătrâni, simțim a adevărată
mulțumire privindu-i, căci vedem în ei pe susținătorii de mâine ai țării și neamului.
Sunt aici mai multe cluburi sportive, din care două mai cunoscute: Tricolor și
Venus.
Venus, constituit mai în urmă, dă semne de multă vigoare. Astfel, anul trecut
a dat 10 meciuri, din care câștigate – 8, pierdute – 2, goluri date – 20, primite – 8.
În anul acesta și-a reluat activitatea, deschizând sezonul prin două meciuri. Primul
cu Dacia Călărași. Rezultatul 1-0 pentru Venus. Al doilea cu Tricolorul Călărași...
Meciul a avut loc în ziua de 13 aprilie a. c. pe terenul sportiv, la ora 3 jumătate p.m...
Jocul s-a termina cu rezultatul 1-0 pentru Venus.
S-au remarcat de la Venus: V. Soare, Felix N. Țopescu, Gică Maican, N.
Dimăncescu, Săvulescu, Berha și Vlădescu.
D-nii arbitri Valentin Țopescu și I. Teodorescu au fost corecți.
_____________________________________________________________
Drapelul Ialomiței, din 24 aprilie 1924
76
1924 mai 31, Călărași. Extras din Sentința Comercială nr. 16/31.05.1924 emisă de
Tribunalul Ialomița – Secția II prin care este autorizată înființarea Băncii Comerțului
Românesc din Călărași.
92
TRIBUNALUL JUDEȚULUI IALOMIȚA – Secția II
Sentința Comercială No. 16
Ședința de la 31 mai 1924
Tribunalul,
Asupra cererii făcute de V. Roșețeanu din Călărași în numele Societății
“Banca Comerțului Românesc” din Călărași, jud. Ialomița, pentru a se da cuvenita
autorizațiune de a funcționa Societatea,
În numele Legii
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea făcută de dl. V. Roșețeanu prin petiția înregistrată la no.
9824 din 30 mai 1924.
Autoriză funcționarea Societății anonime pe acțiuni “Banca Comerțului
Românesc” din Călărași, jud. Ialomița, cu sediul în acest oraș, în condițiunile
prevăzute în Actul constitutiv și Statutele ei, autentificate de Tribunalul Ialomița,
Secția I, la No. 851 din 30 mai 1924.
Sentință defnitivă întrucât reprezentantul Băncii, cât și reprezentantul
Ministerului public au renunțat la apel.
Dată și citită în Ședință publică azi, 31 mai 1924.
ss/ Cara Thase

ss/Gr. Pleșoianu
_____________________________________________________________
Drapelul Ialomiței, din 19 iunie 1924
77
1924 iunie 13, Călărași. Sentința comercială nr. 19/13 iunie 1924 prin care Tribunalul
Ialomița autorizează înființarea și funcționarea Băncii Unirea – Societate anonimă pe
acțiuni, cu sediul în Călărași.
TRIBUNALUL IALOMIȚA – Secția II

Sentința comercială No. 19
Ședința de la 13 iunie 1924
Tribunalul
Asupra cererii făcute de d-nii V. N. Stanciu și Al. Nițescu, avocați din
Călărași, în numele și pentru Societatea „Banca Unirea”, cu sediul în Călărași, prin
petiția înregistrată la No. 10.432/1924, prin care cere autorizarea pentru înființarea
și funcționarea societății,
În numele Legii
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea făcută de d-nii V. N. Stanciu și Al. Nițescu, avocați din
Călărași, prin petiția înregistrată la no. 10.432/1924;
93
Autoriză înființarea Societății anonime pe acțiuni “Banca Unirea” din
Călărași, jud. Ialomița, cu sediul în Călărași, în condițiunile prevăzute în Actul
constitutiv și Statutele ei, autentificate de Tribunalul Ialomița, Secția I, la No. 874
din 4 iunie 1924.
Sentință definitivă, întrucât atât reprezentantul Băncii, cât și reprezentantul
Ministerului public au renunțat la apel.
Dată și citită în ședință publică, azi 13 iunie 1924.
ss/I, Marinescu
ss/ N. A. Cara-Tasse
Drapelul Ialomiței, din 20 iulie 1924
78
1924 septembrie 15, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Universul”
în care se face referire la faptul că podul peste Jirlău, deteriorat în iarna trecută, a fost
reparat și redat circulației.
Călărași. Restabilire de circulație. — Cititorii îşi amintesc că astă iarnă a

fost rupt de sloiuri, în timpul zăporului, podul de peste Jirlău, aşa numitul „Podul
Păcii“, făcut de nemţi.
Comunicaţia cu Silistra, pe şoseaua strategică, şi cu locul numit „Balta“,
care în realitate este teren de cultură, de păşune şi de grădinărit ce alimentează piaţa
Călăraşi, fusese complet întreruptă până acum.
Serviciul tehnic al jud. Ialomiţa, restabilind zilele acestea comunicaţia, prin
construirea unui pod pe bile, a adus un enorm serviciu populaţiei.
_____________________________________________________________
Universul, din 15 septembrie 1924
79
1924 septembrie 30, Călărași. Articol publicat în ziarul local „Drapelul Ialomiței”
referitor la avantajele pe care le oferă bugetului local organizarea tradiționalului Bâlci
de la Călărași.
Bâlciul din Călărași

Cu toată scumpetea care a ajuns la insuportabil, cu toată lipsa de numerar,
cu toate că recolta a fost slabă, Bâlciul a fost și anul acesta la înălțimea lui.
A intrat atât de adânc în moravuri, încât nici nu se poate concepe orașul
Călărași fără bâlciul respectiv.
Nu există cetățean – bogat ori sărac – care să nu viziteze bâlciul cel puțin o
dată sau de două ori în cursul celor 8-10 zile, cât durează.
Desfacerea mărfurilor, care vin din toate părțile, e mai mare sau mai mică,
după cum recolta a fost mai bună sau mai slabă.
94
Ceea ce rămâne invariabil sunt cârciumile. Acestea își desfac articolele lor
cu îmbelșugare în toți anii, căci cetățeanul bea și de bucurie și de supărare.
Tot așa de bine îi merge și comunei, care încasează fie că negustorul își
vinde marfa, fie că e nevoit să se întoarcă cu ea de unde a venit.
Anul acesta, îndeosebi, taxele locurilor ocupate au fost cât se poate de mari
și comuna trebuie să fi realizat un frumos câștig.
Taxele mărite pe lumina electrică, prestații etc., plus produsul bâlciului pun
la dispoziția comunei sume foarte mari, care dacă ar fi bine întrebuințate, ar aduce
o ameliorare stării sanitare a orașului...
_____________________________________________________________
Drapelul Ialomiței, din 30 septembrie 1924
80
1924 octombrie 11, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
prin care se informează despre inaugurarea noului local al Liceului de fete Sf.
Gheorghe.
CĂLĂRAŞI. Inaugurare. — Duminică dimineaţa s-a inaugurat noul local

al Liceului de fete „Sfântu Gheorghe”, printr-un serviciu religios la care a luat parte
un numeros public, compus din profesori, elevi, părinţi.
Dl. avocat Cristodorescu, preşedintele Comitetului şcolar, a făcut o dare de
seamă despre mersul acestei şcoli de la 1919 până astăzi. D-nii profesori V. Stanciu,
G. V. Constantinescu şi d-na Moldova Buricescu au spus cuvinte frumoase din
trecutul acestei şcoli, schiţând planuri pentru viitor.
Corul mixt Freamătul a dat răspunsurile religioase.
La sfârşit întreaga asistenţă s-a fotografiat, apoi s-a servit o bogată gustare
_____________________________________________________________
Universul, din 16 octombrie 1924
81
1924 octombrie 31, Călărași. Informație de presă publicată în ziarul local „Drapelul
Ialomiței”despre revenirea în unitățile proprii din Călărași a regimentelor 23 Infanterie
și 20 Obuziere.
A sosit în localitate Regimentul 23 Infanterie și în curând și Regimentul 20

Obuziere, care de la Războiu și până astăzi și-au făcut cu prisosință datoria, stând
neclintite acolo unde împrejurările și interesele vitale ale țării le-au reclamat
prezența.
Revenirea lor în garnizoana respectivă – și deci în mijlocul nostru – după o
absență atât de îndelungată, umple de mulțumire sufletele tuturor călărășenilor care
simt și apreciază importanța prezenței lor pentru viața orașului.
_____________________________________________________________
Drapelul Ialomiței, din 31 octombrie 1924
95
82
1924 decembrie 28, Călăraşi. Adresă a Primăriei Călăraşi trimisă Căpităniei Portului
cu privire la constituirea unui comitet de ridicare a unui monument al eroilor.
Primăria oraşului Călăraşi Nr.13124/28 decembrie 1924
Domnule căpitan,
În toate comunele, chiar şi în cele rurale, s-au ridicat monumente pentru
Eroii Neamului.
În oraşul nostru nu s-a constituit nici chiar un Comitet de iniţiativă, pentru
acest obol de recunoştinţă, pentru cei ce şi-au jertfit tot ce a fost mai scump, pentru
patrie şi întregirea neamului.
Am simţit dar, de a mea datorie de a lua iniţiativa formării unui comitet,
care, organizându-se, să lupte pentru înfăptuirea unui monument comemorativ, care
să fie aşezat în locul cel mai de cinste din oraş, loc ce va fi pus gratuit de comună la
dispoziţia Comitetului pentru aşezarea acestui monument.
Aşa fiind, vă rog să binevoiţi a vă întruni în localul Primăriei – sala de
consiliu – în ziua de 15 februarie 1925, ora 10 dimineaţa, pentru a ne chibzui şi
organiza în scopul mai sus arătat.
Preşedinte, ss/indescifrabil
Domniei sale, domnului căpitan al Portului Călăraşi.

_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călărași, Căpitănia portului Călăraşi, dosar 74/1925, f. 15, original.
83
1925 ianuarie 10, București. Articolul Inaugurarea Universităţii populare
„Ialomița”, publicat în ziarul “Neamul Românesc”din București.
INAUGURAREA UNIVERSITĂŢII POPULARE „IALOMIȚA”

Dumineca trecută <6 ianuarie>, frumosul orăşel dunărean Călăraşi a avut
cinstea de a primi vizita unuia din fruntașii culturii româneşti, a profesorului şi
academicianului Dimitrie Gusti. Cu toată vrăjmăşia vremii, marea sală din Parcul
portului era plină de tot ce Călăraşii au mai distins intelctualiceşte, magistraţi,
avocaţi, profesori, institutori, preoţi, militari, comercianţi, veniţi cu toţii să asculte
cuvântul luminat şi obiectiv al profesorului Gusti, care este în viaţa noastră publică
şi culturală simbolul cel mai elocvent al îndrumătorului imparţial, înțelept şi cu spirit
constructiv, ca unul care s-a ţinut şi ţine departe de toate meschinăriile politice şi-şi
îndreaptă toată energia numai către opere de adevărată creaţie culturală.
Venit aici spre a prezida inaugurarea Universității populare „Ialomiţa“, d-
sa a ţinut sâmbătă seara o foarte interesantă şi plină de învăţăminte conferinţă despre
„Principiul național şi valoarea lui practică“...
96
Duminică la orele 10 dimineața, în aceiaşi sală, a avut loc Ședinţa solemnă
de constituire a Universităţii populare “Ialomiţa", cu sediul în Călăraşi si cu sectoare
culturale în întreg judeţul. Se convocase în acest scop adunarea generală a vechii
Societăţi de propagandă culturală „Ialomița“...
Dl. Eugen Cialîc, avocat, citeşte apoi Comitetul societăţii, propunând
comptectarea lui cu o seamă de fruntaşi intelectuali, aclamaţi de întreaga adunare.
Astfel, Comitetul de conducere al Universităţii populare „Ialomiţa" este compus din
următoarele persoane: Preşedinte, dl. prof. Dimitrie Gusti, vicepreşedinți d-nii
Stelian Bogdănescu, decanul baroului, Aurel Teodorescu, prim-preşedinte al
Tribunalului, I. F. Buricescu, profesor, V. N. Stanciu, preşedintele Ligii Culturale,
G. V. Constantinescu, directorul Liceului, D. M. Ranetescu, avocat şi N. Ioan,
deputat. Casier, dl. A. Georgescu-Ciurea, avocat...
Cu trenul de patru şi jumătate, ilustrul nostru oaspe a părăsit Călăraşii
dimpreună cu dl. G. Vlădescu-Răcoasa, asistentul d-sale universitar şi ziarist, care
l-a întovărăşit în această vizită aşa de fructuoasă pentru viața spirituală a oraşului
nostru.
CORESPONDENT
_____________________________________________________________
Neamul Românesc, din 10 ianuarie 1925
84
1925 ianuarie 31, Călărași. Extras din Deciziunea Comisiei Interimare a orașului
Călărași prin care se stabilesc terenurile pe care se va face împroprietărirea cu locuri
de casă a demobilizaților și funcționarilor.
COMISIUNEA
Având în vedere că Comisiunea ținând seama de numărul cererilor primite
până acum din partea acelora care solicită a li se da locuri de casă, găsește că terenul
de care dispune actualmente comuna în scopul împroprietăririi, nu este suficient și
ca atare urmează a se destina și alte terenuri în apropiere de oraș, cum este acela
unde funcționează oborul de cereale și pe care are loc bâlciul anual;
Având în vedere că în ce privește prețul locurilor Comisiunea, luând ca
normă de apreciere media valorii terenurilor în ultimii zece ani, le fixează după cum
se hotărăște mai jos;
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN UNANIMITATE,
Aprobă ca pe lângă celelalte terenuri destinate împroprietăririi să se mai dea
în întregime terenul comunei unde actualmente funcționează oborul de cereale,
târgul săptămânal de vite și bâlciurile anuale, teren situat între șoseaua Călărași –
Slobozia și Călărași - Radu Negru, care se vor parcela și da ca locuri de casă
demobilizaților, funcționarilor, etc., iar oborul de cereale să fie mutat peste linia
ferată pe terenul unde au fost grajdurile județului, azi desființate.
Dispune ca terenurile ce s-a hotărât a se da să fie împărțite în trei categorii
și anume:
97
Categoria I. Locurile centrale și anume Bulevardul Gării, o parte din
parcelele făcute pe terenul oborului de cereale actual și o parte din parcelele de pe
str. București și anume locurile din fața Cazărmii de Cavalerie al căror preț va fi de
25 lei m.p. plus 15 lei m.p. pentru lucrări edilitare și cu obligația de a fi plătite în
termen de 3 ani.
Categoria II. Restul de parcele din actualul obor și terenul de bâlci, o parte
din parcelele din str. București, al căror cost va fi de 15 lei m.p. la care se adaugă 15
lei cheltuieli edilitare, cu obligația de a fi plătit în termen de 4 ani.
Categoria III. Toate parcelele din terenul din dosul Cazărmii Regimentului
20 Obuziere, precum și parcelele ce vor rămâne, din terenul din str. București, după
plecarea parcelelor din prima și a doua categorie, al căror preț se fixează la 10 lei
m.p. plus 10 lei pentru lucrări de edilitate și cu obligațiunea de a fi plătite în termen
de 5 ani...
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 28/1925, f. 5-6, original
85
1925 februarie 2, Călărași. Corespondență publicată de ziarul bucureștean “Lupta”
referioare la instalarea lui Gh. Cristodorescu ca președinte al Comisiei interimare
(primar de Călărași).
În localul Primăriei oraşului Călăraşi s-a făcut instalarea noului preşedinte

al Comisiei interimare locale. Solemnitatea a urmat în sala de recepţie a Primăriei.
Au asistat d-nii Copoiu, preşedintele Tribunalului, deputații Roşca şi Guţulescu, d-
nii Şerbănescu, V. Marinescu, Negreanu, G. V. Constantinescu, fost prefect,
Popescu, directorul Școlii normale, Barbu Fotescu, etc.
Dl. GH. CRISTODORESCU, noul preşedinte al Comisii interimare, a depus
jurământul în faţa d-lui I. B. Munteanu, prefect de Ialomiţa.
Dl prefect I. B. MUNTEANU, urează noului primar activitate spornică în
toate direcţiile vieţii comunale. Îmi veţi permite să expun o dorinţă împărtăşită de d.
Const. Banu, fost ministru: „Judeţul nostru trebuie sä facă gospodărie, nu politică,
gospodărie prevăzătoare, cinstită, lipsită de ambiţiuni personale, închinată
propăşirii acestui oraş”.
_____________________________________________________________
Lupta, din 2 februarie 1925
86
1925 februarie 12, Călărași. Adresa prin care Căpitanul Portului Călărași face
cunoscut Primăriei orașului Călărași suma strânsă la serbarea Marinei Militare pentru
Monumentul Eroilor care urmează a se ridica în Călărași.
Căpitănia portului Călărași

No. 216, 12 februarie 1925
98
Domnule Președinte,
Luând cunoștință de invitațiunea făcută prin adresa Dvs. No. 618 din 5
februarie a.c. am onoare a vă încunoștiința că în cursul lunii august 1924, întrunindu-
ne la prefectură un comitet compus din d-nii G. V. Constantinescu, colonel
Foulquier, S. S. Protopopul D. Dobre și subsemnatul, pentru formarea programului
serbărei Marinei Militare pentru pomenirea eroilor neamului din Marina Militară
(Locot. Comandor Stihi Eugeniu, Căpitan Dumitrescu Constantin, Sublocot.
Ghiculescu Ion și soldat Petrina Gh.) morți în luptele de la Turtucaia, înhumați în
Cimitirul de onoare al orașului Călărași, am propus ca banii ce se vor strânge din
vinderea biletelor să se facă primul fond pentru ridicarea unui monument al eroilor
în orașul Călărași, lucru ce a fost admis și de marina militară.
În ziua de 7 septembrie 1924 având loc serbarea, din vinderea biletelor s-a
strâns suma netă de 13.793 lei 40 bani, care a fost depusă spre fructificare la Banca
Agricolă din Călărași de către Societatea mormintele eroilor, filiala Călărași, pentru
scopul de mai sus adică pentru monumentul eroilor.
Ținând să vă aduc la cunoștința Dvs. cele de mai sus, spre a fi în curent cu
chestiunea monumentului eroilor, am onoare a vă ruga să bine voiți a interveni la
Prefectura din localitate ca să vă pună în posesiunea actelor dresate de vechiul
comitet și care se găsesc la Dl Berechet, secretarul Societății mormintele eroilor,
filiala Călărași, ca să fie prezentate la întrunirea ce va avea loc la primărie în ziua
de 15 februarie 1925 ca să se ia în dezbatere ridicarea banilor depuși ca donațiune
din partea Marinei Militare.
Căpitanul Portului Călărași,
ss/ I. Măcărescu
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 31/1924-1925, f. 4-4v, original
87
1925 februarie 15, Călăraşi. Proces verbal încheiat în şedinţa de constituire a
Comitetului pentru strângerea fondurilor necesare ridicării unui monument în oraşul
Călăraşi.
Proces- verbal
Astăzi, 15 februarie anul 1925
Fiind convocaţi de către dl Preşedinte al Comisiunii interimare a oraşului
Călăraşi, pentru a se constitui un Comitet pentru strângerea fondurilor necesare la
ridicarea unui monument în acest oraş, monument care să eternizeze memoria
Eroilor morţi pentru apărarea Patriei şi întregirea Neamului. Astăzi, data sus
indicată, orele 10 dimineaţa, ne-am întrunit în sala Consiliului comunal din localul
Primăriei, unde dl Gh. Christodorescu, Preşedintele Comisiunii Interimare, ne-a
explicat pe larg scopul constituirii acestui comitet şi modalitatea ce urmează a se
întrebuinţa pentru strângerea fondurilor necesare şi în urma discuţiunilor ce au avut
loc, s-a hotărât următoarele:
S-a aprobat constituirea unui comitet de acţiune, compus din următorii
membrii şi anume:
99
Dna Ştefania Dervescu, institutoare, văduvă de război.
Dna Maria Gh. Echisciolu, văduvă de război.
Dl Prefect al judeţului.
Dl Comandant al Garnizoanei şi Dnii Comandanţi ai Corpurilor de
trupă din garnizoană.
Dl Comandant al cercului de recrutare.
Dl Prim-Preşedinte al Tribunalului Ialomiţa, secţia I.
Dl Preşedinte al Tribunalului Ialomiţa, secţia II.
Dl Gh. Christodorescu, avocat, Preşedintele Comisiei interimare.
Dl P. Ghiţescu, judecător de instrucţie, invalid de război.
Dl Dr. Samarian Pompei, Medicul spitalului din Călăraşi.
Dl Medic primar al judeţului.
Dl G.V. Constantinescu, Directorul Liceului Ştirbei Vodă din
Călăraşi.
Preşedintele Societăţii Avântul Apărătorilor Patriei, grade
inferioare, a demobilizaţilor din Călăraşi.
Preşedintele Camerei de comerţ şi industrie.
Dnii Jacques Finţi şi B. Pereţ, Preşedinţii Comunităţilor israelite din
Călăraşi.
Dl D. Mateescu, bancher.
Dl Decan al baroului.
Dl Inginer al comunei.
Dl I. Măcărescu, Căpitan al portului.
Dl Poliţai al oraşului.
Dl Aurelian Pană, mare proprietar, preşedintele Sindicatului agricol
din Ialomiţa.
Dl D. Ranetescu, Directorul Băncii Sindicatului agricol Ialomiţa.
S. Sa Protoereul D. Dobre.
S-a procedat apoi la alegerea unui comitet de conducere compus din un
preşedinte, doi vicepreşedinţi, un casier, un secretar şi în urma propunerilor făcute,
au fost proclamaţi aleşi:
Preşedinte: Dl Gh. Christodorescu.
Vicepreşedinţi: Dna Ştefania Dervescu și Dl colonel Pruşan I.
Constantin - Regimentul 23 Infanterie.
Casier: Dl Jacques Finţi.
Secretar: Dna Maria Gh. Echisciolu .
În ce priveşte mijloacele de care urmează a se uza pentru strângerea
fondurilor necesare, în urma părerilor emise, s-a căzut de acord a se forma carnete-
cărămizi şi anume:
100 carnete de câte una sută cărămizi a câte 20 lei cărămida.
100 carnete de câte una sută cărămizi a câte 100 lei cărămida.
50 carnete de câte douăzeci cărămizi câte 500 lei cărămida.
50 carnete de câte 10 cărămizi a câte 1000 lei cărămida.
100
Autoriză pe dl Preşedinte Gh. Christodorescu, de a întocmi modelul
carnetelor şi a lua măsurile ce le va crede necesare ca activitatea comitetului de
conducere a lucrărilor să înceapă cât mai grabnic şi în consecinţă şi plasarea
carnetelor.
Dl Dr. Samarian Pompei, propune ca acei care vor dona sume mai mari de
5000 lei să fie înscrişi în Cartea de Aur a Monumentului, carte care se va păstra la
Primărie. Comisiunea aprobă această propunere.
În urma celor constatate mai sus, s-a terminat întrunirea, dresându-se
prezentul proces – verbal.
_____________________________________________________________
88
1925 martie 12, Călărași. Afișul prin care se anunță faptul că în Sala Parcului comunal
s-a organizat “Cinematograful școlilor” care va rula filme pentru elevi și adulți în
zilele de joi și duminică.
SALA PARCULUI COMUNAL

Cinematograful școalelor
Cu începere de astăzi, va rula în fiecare Joi și Duminică, în matineu de la 5
– 7 și seara de la 8 ½ - 12, filmele cele mai frumoase, începând de astăzi,
J O I 12 M A R T I E
Cu celebrul film
NORA de Ibsen
Celelalte filme se vor anunța la timp.
Prețurile vor fi: pentru școlari 8 lei și pentru public 15 lei.
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 16/1925, f. 9, original
89
1925 aprilie 11, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Universul”
referitoare la Festivalul organizat din inițiativa lui V. V. Stanciu, la care a conferențiat
profesorul universitar Simion Mehedinți.
Graţie tânărului avocat V. V. Stanciu, a luat fiinţă la Călăraşi o Societate

pentru răspândirea culturii la sate. Ea şi-a inaugurat activitatea printr-un festival din
cele mai reuşite. După ce d-nii Ranetescu şi Stanciu au arătat cu multă însufleţire
scopul generos al mişcării, d. profesor S. Mehedinţi a făcut o luminoasă expunere
asupra datoriei generaţiei de azi, care nu trebue să cedeze unui pesimism nejustificat
şi să nu cadă intr-un optimism exagerat, ci să lupte pentru armonia claselor şi
dezvoltarea conştiinţei ţărăneşti într-o direcţie de ordine şi naţională.
S-a jucat “Noapte de Octombrie” a lui Musset, de către dl. Tâlvan şi d-ra
Frunză de la Naţional. D-nii P. Strihan şi T. Muşetescu au citit lucrări originale. D-
na Dudău, d-nii V. Georgescu şi căpitan Marinescu au executat un trio. A spus
101
versuri d-şoara Buricescu, studentă, şi dl. C. Dobrescu, de la Conservator. D.
Melidon a cântat bucăţi de folclor. Corul Soc. „Melodia”, sub conducerea d-lui M.
Ionescu, a executat bucăţi româneşti.
Un succes necontestat, care dovedeşte o iniţiativă frumoasă şi o încurajare
meritată.
_____________________________________________________________
90
1925 aprilie 19-21, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” referitoare la
meciurile de fotbal desfășurate în cadrul Cupei Leopold Robert.
Călăraşi. De sărbători, publicul călărăşan a putut asista la interesante

match-uri de foot-ball asociație pentru Cupa „Leopold Robert“. Deţinătoarea cupei
doi ani de-a rândul este Tricolor Călărași. Match-urile s-au desfăşurat astfel:
- La 19 Aprilie, Tricolor Călărași - Venus Silistra, în care Tricolor iese
învingător prin neprezentarea Venus-ului.
- La 20 Aprilie, Venus Călărași - Vifor Silistra. Venus câştigă cu 1 - 0.
- La 21 Aprilie, finala cupei Tricolor - Venus, ambele din localitate. Match-
ul ar fi fost destul de important, dacă Venus nu s-ar fi retras de pe teren. Tricolor
câştigă cupa pentru a treia oară, prin retragerea Venusului.
Alte rezultate: Venus Călărași - Venus Constanţa 1 - 2. Golurile au fost
marcate la Venus Constanţa de către Teodorescu şi Lache, iar la Venus Călărași de
Pavalache. Tricolor Călărași-Ialomiţa, 1 - 0. Venus Călărași - Caliacra Bazargic 1 -
0. Golul a fost marcat de către Butnaru din extrema dreaptă printr-un șut în colţul
stâng al bării. Jocul a fost omogen.
_____________________________________________________________
91
1925 mai 3. Călăraşi. Articol din ziarul “Voinţa Ialomiţei” referitor la sărbătorirea
momentului împroprietăriii a 630 demobilizaţi din orașul Călărași.
Duminică, 3 mai, s-a sărbătorit cu o desoebită solemnitate împroprietărirea

cu locuri de casă a celor 630 demobilizaţi orăşeni. Oraşul a fost frumos pavoazat cu
tricolorul naţional. Magazinele au fost închise, iar mulţimea a pornit spre platoul
din faţa Reg. 20 Obuziere pentru ca să ia parte la această sărbătoare. La orele 9 seara
a avut loc în sala parcului comunal un mare festival artistic urmat de bal, organizat
de societatea Avântul Apărătorilor Patriei, sub patronajul d-lor I. B. Munteanu şi
col. Scărişoreanu Corneliu, comandantul garnizoanei, preşedinţi de onoare ai
societăţii. La acest festival au dat concursul: societatea corală Freamătul, d-na
Augusta Bădulescu, dnii căpitan Marinescu St., lt. Georgescu T. Eugeniu şi V. F.
Georgescu, avocat.
102
S-a jucat piesa războinică a dlui. G.Sion Nici pe aici nu se trece interpretată
de ostaşii Reg. 23 Infanterie.
La ora 1 a început balul.
_____________________________________________________________
Voinţa Ialomiţei, din 15 mai 1925.
92
1925 mai 17, Călărași. Proces-verbal al Comitetului Școlar al Școlii normale din
Călărași prin care se aprobă schimbul de teren cu Primăria orașului Călărași pentru
construirea localului Școlii normale de învățători.
ȘCOALA NORMALĂ DIN CĂLĂRAȘI

Proces–verbal
Astăzi, 17 mai 1925, ora 10 dimineața, subsemnații membri ai Comitetului
școlar întrunindu-ne în ședință am discutat următoarele:
1) Am luat cunoștință de adresa No. 3862 din 5 mai a. c. a Primăriei orașului
Călărași, prin care se comunică că, pentru construcția localului școlii normale, ce se
proiectează pentru campania din acest an, conform planului de sistematizare aprobat
de Cons. tehnic superior, se rezervă în scopul acesta 8 hectare și 4200 m.p. teren,
situat lângă Cazarma reg. 5 Cavalerie, cerându-se însă în schimb ca să primească
comuna întregul teren de care se folosește școala, situat la cotitura liniei ferate și
care are o supr. de 30 ha.
2) Am luat cunoștință și de comunicarea orală făcută de D-l Președinte al
acestui Comitet D-l I.F. Buricescu, că D-l Primar al orașului i-a declarat D-sale că
terenul cerut de 30 hect. îl socotește ca proprietate a comunei și că în cazul când s-
ar dovedi că aparține ca proprietate școlii normale, Primăria ar renunța la propunerea
sa și ar ceda școlii normale o suprafață egală de 30 ha pentru construcție în schimbul
actualului teren.
3) Pe baza celor de mai sus am examinat actele - titluri ale școlii -, aflate în
arhivă și am constatat următoarele:
Terenul de 30 hect. aflat la cotitura liniei ferate aparține în plină proprietate
școalei normale, căreia i s-a predat cu procesul-verbal No. 592 din 21 iunie 1921,
încheiat între Directorul școalei și agronomul regional și această predare s-a făcut în
conformitate cu ord. 7563/921 al Casei Centrale de împroprietărire.
Primăria orașului numai întâmplător s-a folosit de acest teren în anul 1923,
când islazul din baltă fiind inundat, regiunea agricolă a cedat terenul școalei,
Primăriei orașului pentru izlaz.
Aceasta se vede din adresa No. 295 din 25 aprilie 1922 a Reg. agricole
Călărași.
Iar primăria Călărași prin adresa No. 4195 din 20 septembrie 1922,
recunoaște proprietatea școalei, răspunzând la adresa No. 6 din 5 septembrie 1922 a
școalei normale, că arenda terenului școalei pe acel an nu se poate plăti Comitetului
școlar, deoarece s-a vărsat Federalei Borcea.
În urma acestora Comitetul școlar hotărăște:
103
1) Admite schimbul de teren al școalei numai pentru suprafața de teren
egală, cu situația la șoseaua Călărași – Mircea Vodă și vecină cu cazarma de
cavalerie.
2) Roagă stăruitor Primăria Călărași a admite acest schimb ținând seama de
interesul superior general al culturii și de interesul special al comunei care trage mari
profituri materiale din funcționarea școalei normale în localitate.
Comitetul șc. hotărăște ca odată cu adresa către Primărie să se înainteze și
copie după acest proces-verbal.
PREȘEDINTE, ss/ I.F. Buricescu

DIRECTOR, ss/ P. Popescu
MEMBRI: ss/A. Mitulescu, C. Popescu, Panait Popescu, V. Tănase, G. Coleașă.
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 19/1927, f. 21-21v, copie
93
1925 iulie 1, Călăraşi. Articol din ziarul „Voinţa Ialomiţei” cu privire la sărbătorirea
primei promoţii de absolvenţi ai Şcolii normale de învăţători din Călăraşi.(Extras).
Şcoala normală de învăţători din Călăraşi, înfiinţată în toamna anului şcolar

1919-1920, a luptat în decursul celor şase ani cu multiple şi felurite greutăţi şi a
ajuns totuşi în acest an să-şi completeze toate clasele şi să aibă prima serie de elevi
ai clasei VI, care s-au prezentat la examenul de capacitate pentru diploma de
învăţător. Greutăţile acestea erau unele ce priveau localul de funcţionare şi de
internat – ceea ce în decursul anilor din urmă a dus la desfiinţarea din acest judeţ a
Şcolii normale de fete, care n-a putut funcţiona decât doi ani. Pentru şcoala de băieţi,
aceste greutăţi se accentuau din an în an, odată cu sporirea unei clase noi. În anul
1924 piedicele funcţionării erau aşa de mari că se începuseră chiar fel de fel de
discuţiuni asupra ceea ce se va face la septembrie – agitaţiuni în cartierul Volna spre
a se lua Şcolii normale localul folosit temporar Ana M. Popescu; ba se auzeau şi
cuvinte mai grele, ca să fie mutată din oraş. S-a arătat de atunci, de dl. director P.
St. Popescu, cât de mult este legată de oraş şcoala normală şi interesul tuturor cere
menţinerea ei şi putinţa de funcţionare până la clădirea localului.
Acum şi chestiunea noului local este pe cale bună de realizare. Actualul
preşedinte al Comisiunei interimare din Călăraşi, dl. G. Cristodorescu, n-a stat mult
pe gânduri, când a fost vorba de terenul de construcţie al Şcolii şi a acordat schimb
cu actualul teren de cultură al Şcolii Normale, aflat în spatele Cazarmei de artilerie,
lângă linia ferată, cu o suprafaţă egală pe şoseaua Călăraşi - Mircea Vodă lângă
Cazarma de cavalerie. Ceea ce făcuse obiect de discuţie aproape trei ani s-a rezolvat
repede prin vederea limpede a chestiunii.
Ministerul Instrucţiei – Casa Şcolilor a publicat licitaţie cu termen scurt
pentru 15 iulie de darea în întreprindere a construcţiunii, aşa că se speră că în câţiva
ani, localul să fie gata. Erau şi greutăţi de întreţinere faţă de puţinul dat de minister,
104
ca raţie zilnică de hrană şi ridicarea necontenită de preţuri la alimente. Toate s-au
dus şi se uită, rămânând numai părţile frumoase, rezultatele ajunse.
Dl. director al şcolii a ţinut să consacre ziua despărţirii de şcoală a primei
serii de absolvenţi, odată cu terminarea examenului şi miercuri 24 iunie la ora 5
p.m. într-o sală din localul Ana M. Popescu frumos decorată cu desenele elevilor
aranjate pentru expoziţia de fine de an, s-a făcut în faţa invitaţilor şi a profesorilor
proclamarea ca învăţători a celor 44 de tineri ce au terminat şcoala.
S-au invitat toate autorităţile locale în frunte cu dl prefect al judeţului, dl primar
al oraşului, dl revizor şcolar, dl director al liceului ş.a.
_____________________________________________________________
Voinţa Ialomiţei, din 1 iulie 1925.
94
1925, iulie 1, Călărași. Informație de presă publicată în ziarul local “Voința Ialomiței”
referitoare la instalarea Secției de pompieri militari, începând cu 1 iulie 1925.
La 1 iulie 1925, s-a instalat în Cazarma Pompierilor din Călărași noua Secție
de pompieri militari, instruiți în Corpul de pompieri din București.
Secțiunea cuprinde: douăzeci soldați, un gradat și este comandată de un
sublocotenent.
Pompierii civili, care erau în număr de zece și rodeau bugetul comunei
zadarnic, au fost concediați.
_____________________________________________________________
Voința Ialomiței, din 15 iulie 1925
95
1925 iulie 2. Călăraşi. Adresă a Căpităniei portului Călăraşi către Inspectoratul
Muncii, regiunea Călăraşi, prin care solicită sprijin în vederea încheierii unui contract
colectiv de muncă între hamalii din port şi comercianţii de cereale.
Căpitănia portului Călăraşi

Nr.1084/2 iulie 1925
Domnului inspector al Muncii, regiunea Călăraşi

În zilele de 23, 24 şi 25 iunie 1925, sub îndrumarea comisiunii delegaţiilor
comercianţilor şi lucrătorilor din acest port, sub preşedinţia subsemnatului, privitor
la fixarea preţurilor de muncă pe anul 1925/26, am onoare a vă încunoştiinţa că
pentru specialitatea costurilor de cereale şi a căruţaşilor au căzut de acord şi s-a
încheiat în contractele de muncă.
Cât priveşte pentru lucrătorii manuali (hamalii la cereale) nu s-a putut
ajunge la nici o înţelegere. Pentru acest motiv, am onoare a vă trimite procesul –
verbal încheiat şi semnat de părţi, rugându-vă să binevoiţi a lua măsuri pentru
convocarea unei noi delegaţiuni sub preşedinţia dvs., fie a ne trimite actele
Tribunalului Ialomiţa pentru rezolvarea prin arbitragiu obligatoriu.
105
Această chestiune trebuie tranşată înainte de 14 iulie 1925, dată când
vechiul contract expiră.
Căpitan,
ss/Măcărescu
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia portului Călăraşi, dosar 63/1925, f. 66., original
96
1925 iulie 12, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” relativă la arestarea
avocaților Aurel și Bârlan Zaharia, împreună cu numitul Vasile Ivan, suspectați de
activitate comunistă.
Călărași, 12 iulie. Arestarea avocaţilor fraţii Zaharia şi Aurel Bârlan a

produs o deosebită senzaţie în mult liniştitul nostru oraş.
Deşi din partea autorităţilor se păstrează o tăcere absolută, totuşi am putut
afla următoarele: Vasile Ivan, de origină bulgar, de fel din Călăraşi, a lipsit de mulţi
ani din ţară, fiind plecat în America. El avea idei comuniste, şi de când s-a întors,
mereu era urmărit de Siguranţă.
Simţind aceasta, a voit să se întoarcă în America, luând paşaport, via
Danzig, însă în drum s-a oprit la Lemberg, unde a stat câteva zile şi apoi a revenit
în ţară, spre a-şi încasa nişte bani rezultaţi din vânzarea unei case părinteşti de la
Călăraşi, pentru care dăduse procură d-lui avocat Bârlan. Aşa cel puţin spune dânsul.
Aci a fost arestat.
În seara arestării lui Ivan, tânărul avocat Aurel Bârlan a intrat în sala Poliţiei,
voind să vorbească cu dânsul, dar a fost observat de dl. prefect al judeţului, care i-a
cerut socoteală asupra legăturilor ce le are cu zisul comunist.
Se spune că în valiza lui Vasile Ivan s-au găsit scrisori ce au dus la arestarea
avocaţilor fraţii Bârlan. Ei au fost înaintaţi Siguranţei Generale a statului cu trenul
de 1 noaptea, însoțiți de dl. comisar Chirculescu.
_____________________________________________________________
Universul, din 15 iulie 1925
97
1925 iulie 15, Călărași. Articol cu titlul Expoziţia de industrie casnică din Călăraşi-
Ialomița, publicat în ziarul “Lupta” care prezintă Expoziția de sfârșit de an a Școlii de
industrie casnică din localitate.
Expoziţia de industrie casnică din Călăraşi-Ialomița

Seria expoziţiilor de fine de an a şcolilor din localitate a fost încheiată de
către Școala de industrie casnică, ce a întrecut toate aşteptările.
A fost o adevărată sărbătoare acest eveniment, de oarece pentru prima oară
călărăşenii au avut prilejul să admire în localitate o serie nesfârşită de obiecte
casnice, lucrate de cele 25 eleve ale şcolii.
106
Covoare orientale, naţionale, scoarţe, chilimuri, carpete, covoraşe, cusături
şi broderii naționale în toate chipurile şi în toate nuanțele în colorit, ne-au desfătat
privirile. Stofe pentru haine bărbăteşti şi de dame, lingerie fină, mătăsuri, borangic
în toate felurile de ţesut și colorit, eşarfe, şerveţele, mileuri, batiste, cravate, galoane,
poşete, perne, chilimuri, brise-brisuri, perdele, etc., ai crede că te afli într-o mare
expoziţie din Occident, toate fiind aranjate cu un gust ireproşabil. Toate acestea se
datoresc d-nei directoare Iulia D. Rallea, care şi cu acest prilej a dovedit că este o
maestră desăvârşită.
Dorim să vedem asemenea activitate la toate școlile de acest gen.
_____________________________________________________________
Lupta, din 15 iulie 1925
98
1925 iulie 28. Călăraşi. Publicaţie a Prefecturii judeţului Ialomiţa prin care se aduce
la cunoştinţa publicului deschiderea Expoziţiei şi a Bâlciului de la Călăraşi.

EXPOZIŢIA ŞI MARELE BÂLCI ANUAL DIN CĂLĂRAŞI
La 1 septembrie 1925, se deschide în Călăraşi pe terenul din faţa gării,

frumos amenajat cu arcuri de triumf şi iluminat cu electricitate, Marele Bâlci anual
şi Expoziţia organizată de Comisiunea zootehnică şi comuna Călăraşi, în pavilionul
construit în centrul bâlciului.
Expoziţia va cuprinde toate secţiunile: agricolă, industrială, casnică,
ceramică, etc. şi o frumoasă colecţiune din produsele animale existente în judeţul
Ialomiţa. Toţi d-nii agricultori, industriaşi, comercianţi şi toate şcolile din oraş sunt
rugaţi a da tot concursul Comitetului de organizare a acestei expoziţii şi a-şi opri din
vreme locuri în Pavilion, locuri care nu vor fi supuse nici unei taxe.
Pentru orice informaţiuni, cei din oraş se vor adresa Serviciului tehnic
comunal Călăraşi şi cei din judeţ secretarului Comisiunei zootehnice.
Prefect,
ss/Ion B.Munteanu Primar,
ss/Gh.Christodorescu
Călărași, 1925 iulie 28
_____________________________________________________________
Voinţa Ialomiţei, din 15 august 1925.
99
1925 august 11, București. Moțiunea adoptată de Adunarea generală a Baroului de
avocați din Călărași în cazul arestării abuzive a avocaților Aurel și Zaharia Bârlan,
publicată în ziarul național “Adevărul”.
107
MOŢIUNE
ADUNAREA GENERALĂ A BAROULUI DE IALOMIȚA,
Ascultând expunerea făcută de dl. decan al Baroului asupra felului cum
colegii avocaţi Zaharia V. Bârlan si Aurelian V. Bârlan, au fost duşi la Poliţia
Călăraşi, deţinuţi şi trimişi sub escortă la Bucureşti, la Siguranţa Generală, care
negăsind nici o vină în sarcina lor i-a pus imediat în libertate;
Ascultând şi discuţiile în cauză făcute de d-nii avocaţi asupra acestor arestări
și asupra lovirei colegului Aurelian V. Bârlan, în localul Poliţiei Călăraşi, de către
prefectul judeţului, I. B. Munteanu:
PROTESTEAZĂ CU INDIGNARE,
Contra actelor abuzive şi ilegale ale administraţiei şi Poliţiei Oraşului
Călăraşi;
Înfierează cu toată revolta sufletească arestarea ilegală a avocaţilor Zaharia
V. Bârlan şi Aurelian V. Bârlan şi trimiterea sub escortă la Bucureşti;
Înfierează de asemenea cu aceiaşi revoltă sufletească şi actul de agresiune
(lovire) exercitat de prefectul judeţului Ialomiţa, I. B. Munteanu, asupra colegului
Aurelian V. Bârlan.
Speră că autorităţile superioare de stat vor sancţiona cu pedepse severe,
aceste porniri josnice ale subalternilor lor şi vor lua măsuri ca în viitor persoana
oricărui individ, cetăţean al statului român, să fie garantată.
_____________________________________________________________
Adevărul, din 11 august 1925
100
1925 august 25, Călăraşi. Anunţul Şcolii profesionale de fete Călăraşi prin care aduce
la cunoştinţa publicului specificul şi programul şcolii, solicitând înscrierea elevilor la
cursuri.
ȘCOALA PROFESIONALĂ DE FETE CĂLĂRAȘI

ANUNŢ
Se aduce la cunoştinţa onor public, că Şcoala profesională de fete din
Călăraşi, primeşte înscrieri în zilele de la 1-8 septembrie 1925 cu următoarele
condiţiuni.
Eleva trebuie să fie absolventă a cursului primar.
Să aibă etatea de la 11-17 ani.
Examenul de admitere şi corigenţă la 10 septembrie.
Toate elevele şcolii sunt datoare a-şi face reînscrierea între 1-8 septembrie,
altfel îşi vor pierde locul. Cursurile se deschid în ziua de 26 septembrie 1925.
Actele necesare:
1.Certificatul de absolvire a cursului primar.
2. Extractul de naştere.
3. Actul de botez.
4. Actul de vaccinare şi revaccinare.
Cursurile durează:
108
Pentru cele ce învaţă secţia rufăriei - 5 ani.
Pentru cele ce învaţă secţia croitoriei - 6 ani.
În care timp se învaţă:
Religia, româna, franceza, aritmetica, geometria şi contabilitatea,
gospodăria, desenul şi caligrafia, muzica şi gimnastica.
Teoria, meseria şi practica mseriei.
Taxa anuală şcolară este de 600 lei, care trebuie achitată în 2 rate, prima
chiar la înscriere.
În cazul când numărul înscrierilor trece peste 60 eleve se va ţine un examen
de admitere care va consta din: limba română şi lucrul de mână din ultima clasă a
învăţământului primar, care examen va avea loc la 10 septembrie 1925.
În această şcoală elevele primesc o educaţie foarte serioasă iar cât priveşte
ca conduită sunt supravegheate de aproape atât în şcoală cât şi în afară de şcoală.
Directoare,
ss/indescifrabil
Călăraşi, 25 august 1925.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Şcoala profesională de fete Călăraşi, dosar 15/1924, f.117, original.
101
1925 septembrie 25, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Dimineața”
referitoare la punerea pietrei fundamentale a Monumentului Eroilor din localitate.
Călărași, 25 septembrie – Am anunțat la timp că s-a format un Comitet de

inițiativă pentru ridicarea unui Monument al eroilor în orașul nostru. Lucrarea a fost
încredințată cunoscutului sculptor Teodor Burcă.
Astăzi, la orele 11,30 a.m., s-a oficiat un serviciu religios de toți preoții din
localitate, în frunte cu părintele Dobre, protoiereul județului, răspunsurile fiind date
de Corul Catedralei, după care s-a procedat la punerea pietrei fundamentale a
monumentului care se va înălța în Piața din fața Bisericii Sf. Nicolae (Catedrala).
La această înălțătoare solemnitate au asistat toți capii autorităților cu
funcționarii pendinți, comandantul Garnizoanei, cu ofițeri și trupă, toate școlile
primare și secundare de băieți și fete, și un numeros public.
Dl. Gh. Cristodorescu, primarul orașului, într-o înălțătoare cuvântare, arată
că evenimentul acesta nu se datorește nici Guvernului, nici comunei și nici județului,
ci inițiativei cetățenilor, care s-au gândit să imortalizeze pe eroii lor, înălțând acest
monument ca un simbol pentru generațiile viitoare.
El se ridică din obolul orfanilor, văduvelor și invalizilor de război,
demobilizaților și funcționarilor, la care comuna a ajutat cu 50.000 lei și județul tot
cu 50.000 lei. Restul, până la achitare, va fi adunat de la cetățenii din oraș, care își
vor face datoria, subscriind cât mai mult.
_____________________________________________________________
Dimineața, din 29 septembrie 1925
109
102
1925 septembrie 25 Călărași. Conceptul Actului comemorativ al Monumentului
Eroilor din primul război mondial ridicat în orașul Călărași.
ACT COMEMORATIV
Anul 1925, luna septembrie 25
În al 11-zecelea an de glorioasă domnie al Majestăței Sale Regele Ferdinand
I al României, Prim Ministru și Ministru de Interne fiind Ion I. C. Brătianu, Patriarh,
Miron Cristea, Ministru de Război, General Gh. Mărdărăscu, Ministru al Artelor,
Al. Lapedatu, prefect al județului Ialomița, Ion Bogdan Munteanu, președinte al
Comisiei Interimare a orașului Călărași, Gh. Christodorescu, Vice-Președinte, Av.
Popescu Băleni, Protoiereu al jud., Preotul Econom D. Dobre, Comandant al
Garnizoanei, colonel Gh. Divari, membri în Comisia Interimară a orașului……* s-
a pus piatra fundamentală acestui monument drept recunoștință și admirație eroilor
din orașul Călărași morți în Războiul pentru întregirea neamului 1916 – 1918, din
inițiativa unui Comitet de cetățeni ai acestui oraș, cu fondurile adunate prin
subscripție publică.
Această operă s-a ridicat prin stăruința unui comitet compus din Gh.
Christodorescu președinte și ………* și s-a conceput și executat de către sculptorul
Th. Burcă.
*Loc alb în text

_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 44/1925, f. 33, concept
103
1925 octombrie 14, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Argus” din
București relativă la instalarea primului Consiliului de administrație al Camerei de
Comerț Călărași, recent înființată.
CĂLĂRAŞI, — Joia trecută, dl. Aurel Teodorescu, prim preşedinte al

Tribunalului Ialomiţa, asistat de primul grefier, F. Georgescu şi în fața unei asistențe
numeroase, a procedat la instalarea membrilor aleşi şi de drept ai Consiliului de
administraţie al Camerei de comerţ.
După validea mandatelor, a fost ales preşedinte al Camerei dl. Aureliu
Ionescu-Isac, care în câteva cuvinte mulţumeşte membrilor pentru încrederea
acordată.
Prin vot secret au fost aleşi vice-preşedinţi d-nii Ilie Hagimihale, pentru
comerţ, și Al. Mitulescu, pentru industrie.
Dl. Gh. Cristodorescu, primarul oraşului, luând cuvântul felicită pe membrii
aleşi, în numele oraşului.
Dl. Gh. Staicovici vice-preşedinte al Camerei de comerţ din Bucureşti, în
numele Camerei de comerţ din Bucureşti, felicită pe membrii aleşi. Arată că
totdeauna a avut cea mai mare solicitudine pentru Secţia Ialomiţa.
110
Graţie intervenţiilor făcute de d. Aurel Ionescu-Isac, noul preşedinte al
Camerei de comerţ, Camera de comerţ din Bucureşti vine în ajutorul celei din
Călăraşi cu 200.000 lei pentru înfiinţarea unei şcoli comerciale în oraşul nostru şi
1.500.000 lei pentru construirea unui palat.
Dl. Ilie Hagimihale, vice-preşedinte, mulţumeşte membrilor pentru
încrederea ce i-au acordat, alegându-1 vice-preşedinte în Consiliul primei Camere
de comerţ, şi promite că va depune toată munca şi stăruinţa pentru bunul mers al
Camerei.
Mulţumeşte reprezentanţilor autorităţilor, pentru că au tinut să participe în
număr aşa de mare la această solemnitate, precum şi Camerei de comerţ din
Bucureşti pentru solicitudinea avută de a acorda ajutoare pentru crearea Şcolii
comerciale şi construirea palatului Camerei. Roagă pe dl. Staicovici, vice-
preşedintele Camerei de comerţ din Bucureşti, să aibă aceiaşi solicitudine, acordând
noii Camere fonduri a se menţine până la 1 Ianuarie 1926, când urmează ca noua
Cameră să-şi aibe venituri proprii.
Seara a avut loc un banchet.
_____________________________________________________________
Argus, din 14 octombrie 1925
104
1925 octombrie 15, Călăraşi. Raport al Primăriei Călăraşi înaintat Prefecturii
judeţului Ialomiţa prin care îi comunică numărul populaţiei oraşului, după datele
ultimului recensământ.

Nr. 9844/15 octombrie 1925
Domnule prefect,
Ca urmare adresei dvs. nr. 8947/1925, avem onoarea a vă comunica că după
ultimul recensământ al populaţiei, care a avut loc în anul 1915, Călăraşiul număra
13.162 locuitori, iar astăzi, după statistica Biroului populaţie este de 13.800
locuitori.
Credem însă că, dacă s-ar face un nou recensământ, populaţia oraşului s-ar
ridica la peste 15.000 locuitori, dat fiind marele număr de locuitori din judeţ şi alte
localităţi care s-au stabilit în oraş după război şi care nu sunt înregistraţi la Biroul
populaţie.
Primar, Secretar,
ss/indescifrabil ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 45/1925, f. 9, concept.
111
105
1925 octombrie 21, Călărași. Act de tranzacțiune prin care se face schimb de terenuri
între Primăria orașului Călărași și Ministerul de Război, cu precizarea la ce urmează
a fi folosite.
ACT DE TRANZACȚIUNE
Pentru a preîntâmpina orice diferend și a preveni vreun proces ce s-ar putea
ivi între Ministerul de Război și Primăria orașului Călărași, în baza autorizației dată
prin legea promulgată cu Î.D. No. 1638/19/2/921, publicată în Monitorul Oficial No.
111/23//925, între Primăria comunei urbane Călărași, din județul Ialomița,
reprezentată prin D-l Gh. Christodorescu, Președintele Comis. Interim. și Ministerul
de Război, reprezentat prin Căpitanul Nițulescu Theodor, în baza delegațiunei No.
11107/10/X/925, a intervenit următorul act:
I. Ministerul de Război cedează primăriei orașului Călărași suprafața de 17
h 6845 m.p., teren situat pe șoseaua județeană Călărași – Radu Negru, cu limitele și
vecinătățile prevăzute în alăturatul plan No. 1, ce face parte integrantă din acest act,
și cu toate clădirile ce se găsesc astăzi pe acest teren, spre a servi la construcția unei
școli normale. Primăria comunei Călărași, cedează Ministerului de Război, în
schimbul terenului de mai sus, suprafața de 5 h 3213 m.p. teren situat lângă gară, pe
care a fost construit depozitul de subzistență, în limitele și cu vecinătățile prevăzute
în alăturatul plan cu No. 2, spre a i se da de armată destinația ce va crede, fără a mai
avea vreo pretențiune.
II. Ministerul de Război, cedează gratuit comunei Călărași, pentru
deschidere de străzi, înființare de piețe, grădini publice și împroprietărirea
demobilizaților, suprafața de 20 h 5345 m.p. teren de la cazarma Regimentului 20
Artilerie, cuprins în alăturatul plan No. 3, însemnat cu litera A.B. și hașurat cu roșu,
ce face parte integrantă din acest act și conform planului de sistematizare al orașului
Călărași, aprobat de Consiliul Tehnic Superior prin Jurnalul No. 85/925. Acest teren
se predă comunei cu clauză expresă de a împroprietări demobilizați și militari ce
îndeplinesc condițiile legii de împroprietărire, după normele din procesul-verbal
încheiat între delegatul Ministerului Int. maior Gogu și delegatul comunei, care s-a
aprobat de Consiliul comunal, prin Decizia No. 10/29/11/924, anexată în copie
certificată care fac parte integrantă din acest act cu specificarea că loturile atribuite
ofițerilor și reangajaților au fost date după alegere și sorți în tabloul de
împroprietărire, aprobat de Ministerul de Interne.
PRIMĂRIA ORAȘULUI CĂLĂRAȘI, DELEGATUL MINISTERULUI

PREȘEDINTELE COMISIUNII DE RĂZBOI
INTERIMARE CĂLĂRAȘI ss/ Căpitan Th. Nițulescu
ss/Gh. Christodorescu
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 19/1925, f. 110-110 v, original
112
106
1925 octombrie 27, Călăraşi. Adresă prin care Societatea Mormintelor Eroilor –
filiala Călăraşi solicită Societăţii Mormintelor Eroilor din Bucureşti, emiterea unui
permis pentru transportul gratuit al Monumentului eroilor călărăşeni, de la Bucureşti
la Călăraşi.
Societatea Mormintelor Eroilor - Filiala Călăraşi

Nr.10476 /1925 oct. 27
Dlui director al Societăţii Mormintelor Eroilor

Din inţiativa unui comitet, sub preşedinţia subsemnatului, s-a ridicat un
monument în oraşul Călăraşi, în amintirea eroilor din acest oraş, morţi pentru
întregirea neamului în războiul 1916-1918, monument a cărui lucrare a fost
încredinţată dlui sculptor T. Burcă din Bucureşti.
Acest monument fiind aproape gata şi cum urmează a se transporta statuia
monumentului de la Bucureşi la Călăraşi, vă rugăm să binevoiţi a aproba să se emită
un permis pentru transport gratuit pentru un vagon închis pe distanţa Bucureşti-
Călăraşi Port, permis care se va încredinţa dlui sculptor Burcă.
Preşedinte, G. Christodorescu
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 44/1925, f. 41, concept.
107
1925, Călărași. Dare se seamă întocmită de Serviciul tehnic al orașului Călărași cu
privire la lucrările executate în anul 1925.
DARE DE SEAMĂ
ASUPRA LUCRĂRILOR EXECUTATE ÎN CURSUL ANULUI 1925
I. Lucrări de pavaje.
Cu materialele rămase de anul trecut (283.299 m.c. piatră brută și 657.977 m.c.
piatră spartă pentru șosele) s-au executat:
a) Lucrări din nou:
1. Pe strada Spitalului între str. Călărași și str. Gh. Dumitrescu și între str.
Ștefan cel Mare și Gh. Lazăr, trotuar complet pe partea dreaptă, iar din str. Gh. Lazăr
până în str. Dorobanți numai bordura și rigola.
2. Pe str. Alexandru Lahovari trotuar din nou pe partea stângă între str. M.
Cantacuzino și str. Sf. Nicolae.
3. Pe strada Plevna între str. Gh. Lazăr și Tudor Vladimirescu trotuar pe
partea stângă cu borduri de beton, ce se aflau în depozit din anii trecuți și împietruire
cu pietriș, iar pe partea dreaptă s-a așezat numai bordura de ciment nefiind timp de
terminat.
4. Pe strada Grivița între str. C.A. Roseti și Aurora trotuar cu bordură de
piatră și împietruit cu pietriș mărunt.
113
5. S-a împietruit din nou pe partea carosabilă strada Rahova între strada
Mihai Viteazu și Dobrogea pe lungime de 387 m.
6. Idem, strada București între strada Portului și str. Aurora pe lungime de
300 m.
7. S-a reîmpietruit strada Ghiță Dumitrescu din str. Vânători până în strada
Viitor, pe lungime de 467 m.
b) Reparațiuni de pavaje și trotuare:
1. Pe strada București din strada Dobrogei și până la bariera București s-au
reparat trotuarele de bazalt pe ambele părți, completându-se lipsurile plăcilor de
bazalt cu pavaj de piatră brută.
2. Pe strada Știrbei Vodă s-au reparat trotuarele de bazalt pe ambele părți.
3. Pe strada Slobozia idem, între str. Știrbei Vodă și bariera Slobozia,
reparându-se și pavajul pe partea carosabilă.
4. Pe strada Spitalului idem, între strada Slobozia și Călărași.
5. Pe str. Sf. Nicolae idem, între str. Dobrogei și Portului.
6. Pe str. M. Cantacuzino colțul cu str. Dobrogei s-a refăcut bordura și
trotuarul pe dist. de 30 m și s-a reparat trotuarul de asfalt între str. Valter
Mărăcineanu și Slobozia, completându-se lipsurile cu pavaje de bolovani.
7. În dosul primăriei, în fața monumentului Eroilor, s-a făcut rectificarea
trotuarelor pentru lărgirea pieței.
8. Pe str. Eliade Rădulescu, între str. Sf. Nicolae și str. Plevna, s-au reparat
trotuarele.
c) Lucrări de terasamente:
1. În satul Măgureni, s-au executat terasamente, făcându-se trotuarele pe
ambele părți și bombament pe mijlocul străzii principale în toată lungimea satului.
2. În cartierele noi A B și C, asemenea s-au executat terasamente pe toate
străzile, făcându-se trotuare și bombament pe mijloc. Executarea acestor lucrări s-a
făcut pe cale de regie, plătindu-se mâna de lucru a pavagiilor angajați cu ofertă, iar
săpăturile, transporturile de materiale, s-au executat cu oameni angajați cu ziua sau
cu metru. Suma cheltuită cu executarea acestor lucrări este de lei…….*, în care intră
plata lucrătorilor și a materialelor ce nu am avut în depozit ca: nisip, pietriș mărunt
și ciment. Măsurătoarea lucrărilor executate și plățile s-au făcut în fața D-lui Ștefan
Popescu, delegatul primăriei, iar actele justificative s-au înaintat primăriei
săptămânal treptat cu executarea lucrărilor.
II. Iluminatul electric. În cursul anului 1925, s-au executat lucrări de repararea
rețelei electrice, completându-se lipsurile de fire, izolatori și stâlpi care o parte s-au
consolidat cu proptele, parte s-au înlocuit. S-au reparat firele lămpilor pe străzi, și
cele ale abonaților pe străzile principale. S-au înlocuit cu stâlpi metalici cinci stâlpi
de lemn din punctele cele mai principale unde tracțiunea era mare și s-au comandat
încă 8 stâlpi care sunt gata și se așteaptă sosirea lor, fiind executați la fabrica
„Vulcan” din București. S-a aprovizionat în depozit 200 stâlpi de salcâm pentru
rețea. Suma cheltuită cu executarea acestor lucrări a cuprins mâna de lucru și
materiale (sârmă, izolatori, stâlpi metalici, stâlpi de lemn) este de lei……* Pentru
mărirea capacității de producție a uzinei s-au ținut două licitații pentru instalarea
114
unui grup electrogen de 250 cai putere și sunt în curs formalitățile de aprobare.
Pentru repararea actualelor motoare ale uzinei, care au trebuință de înlocuit
pistoanele, bucșele și buloanele de la pistoane, s-au făcut formalitățile necesare
pentru procurarea lor și se va contracta furnizarea lor de la fabrica Franco Tosi din
Italia. Cu toate stăruințele și efectuarea la timp, din partea primăriei, a formalităților
necesare instalării noului grup, nu s-a putut ajunge ca el să poată fi instalat până la
intrarea în iarnă și rămânând cu vechile mașini care nu au puterea de a furniza
curentul suficient tuturor instalațiunilor din oraș, lumina este slabă ca și în anii
trecuți. De asemenea, din cauza uzurii actualelor mașini și a lipsei de mașini de
rezervă, reparațiunile se fac în grabă și dau naștere la defecte și adesea lipsă de
lumină în oraș. Pentru înlăturarea defectelor pe rețea, inerente rețelelor aeriene, în
cursul anului 1926, se va studia și chiar începe schimbarea sistemului prin rețea
subterană pe cabluri. Chestiunea îmbunătățirii iluminatului fiind de o necesitate
absolută și irevocabilă, trebuie a se face toate sacrificiile posibile pentru
îmbunătățirea ei, înzestrându-se cu mașini suficiente de funcționare și de rezervă.
III. Alimentarea cu apă. Instalația centrală de alimentare cu apă, de o necesitate și
mai mare pentru oraș, ca cea de iluminat, suferă și ea de multe lipsuri și
inconveniente. Este mai întâi, cu totul insuficientă pentru trebuințele orașului.
Debitul maxim ce poate da este de 600 m.c. apă pe zi pe când orașul față de populația
sa de 15.000 locuitori are trebuință de 1800 m.c., deci nu se poate satisface decât
1/3 din necesități, din care cauză suntem nevoiți a servi apa cu întreruperi. Se impune
fără amânare sporirea capacității de pompare a uzinei, a debitului filtrelor și
construirea a încă unui rezervor de depozit de cel puțin 500 m.c. capacitate. De
asemenea, este mare trebuință a se schimba sau asigura continua funcționare a
sistemului aspirației direct din Borcea care este foarte defectuos și nesigur, putând
a lăsa orașul fără apă în orice moment, precum și înlocuirea motoarelor termice care
consumă benzină foarte costisitoare prin motoare electrice cu curent de la uzina
electrică. În cursul anului 1926 se vor studia și face proiectele necesare
transformărilor și îmbunătățirilor arătate mai sus.
În ceea ce privește rețeaua de distribuție a apei în oraș, pe lângă conductele
ce existau s-a mai introdus anul acesta pe următoarele străzi:
1. Pe str. Grivița între str. Gh. Dumitrescu și Ștefan cel Mare……167,50 m
2. Pe str. T. Vladimirescu, între București și Rahova……………. 286,00 m
3. Pe str. Plevna, între Eliade Rădulescu și Portului …………..…365,50 m
4. Pe str. Portului și C. A. Roseti ………………………………... 233,50 m
5. Pe str. Gh. Dumitrescu și Ștefan cel Mare ……………………. 172,50 m
6. Pe str. Călărași și Gh. Dumitrescu ……………………………. 196,50 m
7. Pe str. Călărași și Slobozia ……………………………………. 199,00 m
8. Pe str. Dorobanți, între București și str. Plevna ………………. 179,35 m
9. Pe str. Plevna și Bul. Ferdinand spre cart. A…………………. 240,00 m
10. Pe stradela dintre M. Cantacuzino și P. Șerbănescu….. .. …… 42,50 m
11. Pe str. Rahova între Mihai Viteazu și Eliade Rădulescu…….. 146,00 m
12. Pe str. Dobrogea și Eliade Rădulescu ……………………….. 182.00 m
13. Pe str. Anton Pan din str. M. Cantacuzino până
115
la jum. Stradelei……………………………………… ……. 169,00 m
Total m.l: 2479,35 m
Pentru prelungirile acestea s-a întrebuințat 1329,30 m.l. conducte de fontă
de 100 m/m rămase din anul trecut și s-a mai cumpărat în cursul acestui an 200 m
conductă de fontă de 70 m/m și 950 m.l. de 50 m/m.
S-au mai înființat pe lângă cele 23 cișmele existente încă 9 din nou în
punctele unde populația ducea lipsă de apă.
În orașul vechi, rețeaua conductelor de apă mai are trebuință de puțin pentru
completare. Este necesitate a se prelungi conducta și în cartierele noi pentru
alimentarea și acestora, însă trebuie mai întâi mărită capacitatea de pompare a
uzinei, căci altfel întinzându-se prea mult rețeaua conductelor se va întâmpina
neajunsul ca la lumină, lipsa de debit general și suferința tuturor.
IV. Reparațiuni la imobilele comunei. S-au executat în cursul acestui an
reparațiuni de întreținere la școlile primare, la cazarma pompierilor și la grajdurile
serviciului de curățenie, unde s-a înlocuit învelitoarea din stuf cu învelitoare de tablă
și s-a construit un șopron din nou. Sunt în curs de executare reparațiuni la biserica
Sf-ții Împărați. Suma cheltuită cu aceste reparațiuni a fost de lei 159.622,80.
V. Împrejmuiri. S-au împrejmuit cu șipci vopsite curțile bisericilor Sf. Nicolae și
Sf-ții Împărați.
VI. Plantațiuni. În primăvară s-au plantat 2000 bucăți sălcii pe lunca orașului din
care mare parte sunt prinse. În primăvara viitoare se va continua plantarea pe luncă
și în noile cartiere.
VII. Personalul serviciului tehnic comunal, compus din subsemnatul, Șef al
serviciului, un picher, doi cantonieri și un secretar, este insuficient pentru aducerea
la îndeplinire a tuturor lucrărilor ce se cer și cu deosebire pentru viitor, când sunt
atâtea proiecte de făcut și lucrări de executat, este necesar pentru bunul mers al
serviciului să se prevadă înființarea unui post de conductor desenator și a unui post
de picher.
De asemenea, pentru întreținerea în bună stare a rețelei electrice este nevoie
de încă un post de electrician, iar pentru ținerea la curent a inventarului comunal
trebuie înființat un post de intendent.
ȘEFUL SERVICIULUI TEHNIC,

ss/N. Săndulescu
*Loc alb în text
____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 14/1925, f. 53-55, original
108
1926 februarie 14, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul
bucureștean “Lupta” referitoare la inaugurarea Monumentului eroilor din Călărași.
116
DESVELIREA MONUMENTULUI EROILOR DIN CĂLĂRAȘI
Ieri dimineață <Duminică 14 februarie 1926>, s-a inaugurat la Călărași
Monumentul eroilor ialomiţeni, operă a sculptorului Th. Burcă, ridicat din iniţiativa
unui Comitet în frunte cu d-nii Gh. Cristodorescu, colonel Divari, comandantul
Garnizoanei şi Copoiu, prim-preşedinte al Tribunalului.
Un impunător cortegiu, în frunte ce autorităţile civile şi militare, a plecat la
orele 10 a. m. de la Reg. 20 obuziere şi s-a îndreptat spre Catedrală, în faţa căreia se
află înălţat Monumentul. Aci s-a oficiat un Servicu divin pentru pomenirea eroilor,
după care s-a efectuat desvelirea Monumentului, care simbolizează pe soldatul
român străjer al graniţelor. Pe un soclu de granit, înalt de 6 metri, se află turnată în
bronz figura unui ostaş, care, cu arma în mână, scrutează zarea dincolo peste Dunăre.
Numeroase coroane şi jerbe dc flori naturale au fost depuse pe soclu.
Au rostit cuvântări d-nii: I. B. Munteanu, prefectul judeţului, colonel Divari,
comandantul Garnizoanei, protoiereul Dobre, sublocotenent Copaciu, din partea
Societății „Mormintele Eroilor“, maior Lăzărescu, din partea „Uniunii ofiţerilor de
rezervă“, dr. Macarovici, Petrescu - preşedintele Societății demobilizaţilor grade
inferioare şi Gh. Cristodorescu, preşedintele Comisiei interimare.
În urmă armata şi şcolile au defilat în faţa Monumentului, iar seara a avut
loc o retragere cu torţe,
_____________________________________________________________
Lupta, din 16 februarie 1926
109
1926 februarie 24, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului
„Universul”relativă la rezultatul alegerilor pentru Consiliul local al orașului Călărași.
Călărași. V-am comunicat telegrafic rezultatul alegerii din oraşul nostru. A

fost declarată aleasă Lista liberală, în frunte cu dl. Gh. Christodorescu, actualul
preşedinte al Comisiei interimare, care a întrunit 823 voturi, din 1476 votanţi.
Opoziţia Unită, întrunind cincimea, cu 627 voturi, au fost declaraţi aleşi
primii 3 de pe listă, precum şi un supleant.
Iată care va fi compoziţia noului Consiliu comunal:
Gh. Christodorescu, N. Popescu-Băleni, Take Mateescu, Ionică Moţoi,
Gogu Andreescu, Nicu Dragomirescu, Vasile Buricescu, Iliaş Marinescu, D-tru
Marinescu, C-tin Petrescu, Panait Constantinescu şi Niţă Anghel – liberali; Stelian
Bogdănescu - ţărănist; Vasile Stanciu - nationalist; Al. Bădulescu - ţărănist.
Supleanţi: I. Constantinescu, Alexe Nestea, Gh. Roman. Ghiţă Stănescu – liberali;
Duțu Dobrescu – averescan.
_____________________________________________________________
Universul, din 24 februarie 1926
117
110
1926 martie 21, Călăraşi. Adresă prin care Societatea funcţionarilor comerciali din
Călăraşi solicită Primăriei oraşului sala Teatrului comunal pentru organizarea unei
serbări pe data de 1 mai 1926.
Societatea Generală a Funcţionarilor Comerciali din România-Secția Călărași

Nr.184/21 martie 1926
Domnule primar,
Societatea noastră în dorinţa de a strânge fonduri pentru scopuri culturale a
organizat un Bal, urmat de o serbare câmpenească pentru ziua de sâmbătă, 1 mai
1926, Ziua Muncii pentru care cu respect vă rugăm să binevoiţi a ne aproba sala
Teatrului comunal.
Primiţi asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni.
Preşedinte,
I.Gh. Blebea Secretar,
Ion Dinculescu
Rezoluţie: Se acordă sala gratuit.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 19/1926, f. 14 original.
111
1926 martie 27, București. Informație de presă publicată în “Viitorul”, ziarul central
al Partidului Național Liberal, referitoare la instalarea noului Consiliu comunal din
Călărași.
Instalarea Consiliului comunal din Călărași

Ieri a avut loc la Călăraşi solemnitatea instalărei noului Consiliu comunal,
în frunte cu fostul preşedinte al Comisiunei interimare, dl. Gh. Christodorescu.
Solemnitatea s-a început printr-un Serviciu religios, oficiat în localul
Primăriei, în prezenta prefectului I. B. Munteanu. și a consilierilor. Apoi s-a efectuat
operaţiunea validărei Delegațiunii permanente comunale, în frunte cu ajutorul de
primar N. Popescu-Băleni şi G. Mateescu, bancher. După aceea s-a procedat la
alegerea primarului. Cu unanimitate de voturi a fost declarat ales dl. Gh.
Cristodorescu... Solemnitatea s-a terminat printr-un banchet, la care s-au ținut
numeroase toasturi peutru d-nii C. Banu şi Gh. Cristodorescu.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 27 martie 1926
112
1926 aprilie 27, Călărași. Adresa Primăriei orașului Călărași prin care comunică
Ministerului Instrucțiunii – Casa Școalelor și a Culturii Poporului că prin planul de
sistematizare a fost prevăzut un teren pentru Școala profesională de fete, care va fi cedat
gratuit.
118
Primăria orașului Călărași
No. 3287/1926 aprilie 27
D-lui Ministru al Instrucțiunii

Casa Școalelor și a Culturii Poporului
Ca urmare adresei D-tră No. 10595/926, seria F, avem onoarea a vă înștiința
că prin Planul de sistematizare al orașului întocmit cu ocaziunea parcelării noilor
cartiere, s-a rezervat pentru construcția Școlii profesionale de fete, un loc în
suprafață de ….* m.p. situat în cartierul C, loc absolut propriu pentru clădirea școlii,
fiind situat într-un cartier sănătos și pe cale de a se popula într-un timp relativ scurt.
Consiliul comunal, prin deciziunea cu No. 6 dată în ședința de la 31 martie
1926, în urma propunerii subsemnatului, ținând seamă de importanța acestei școli,
a aprobat cu unanimitate ca terenul sus menționat să fie cedat în mod gratuit
Ministerului de Instrucție în scopul arătat mai sus cu condițiunea de a se construi
localul în termen de maximum cinci ani.
Astfel fiind, vă rugăm să binevoiți a ne comunica dacă D-tră acceptați
această hotărâre a Consiliului comunal pentru ca în urmă să putem proceda la
îndeplinirea celorlalte forme legale.
*Loc alb în text
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 45/1926, f. 22v, concept.
113
1926 mai 22, Călăraşi. Adresă prin care Societatea Tenis Club din Călăraşi solicită
Primăriei oraşului cedarea unei suprafeţe de teren în Parcul comunal pentru
amenajarea unor spaţii necesare efectuării antrenamentelor.
Domnule primar,
În calitate de preşedinte al societăţii Tenis Club şi ca administrator legal al
acestei societăţi, constituită şi recunoscută de Tribunalul Ialomiţa, după cum se
constată din alăturatul certificat cu nr.17930 din 20 mai 1926, cu onoare vă rugăm
să binevoiţi a ne pune la dispoziţie terenul necesar pentru amenajarea unui teren de
„tenis” şi a unor „popice” în Parcul comunal, în suprafaţă de 1064 m.p. cuprins între
gardul de sud al parcului, primul boschet la vest de Teatrul comunal şi poarta ce
duce la debarcader.
Având în vedere că pentru amenajarea acestor terenuri de sport societatea
va cheluti o sumă de aproape 150.000 lei;
Având în vedere că aceste terenuri de sport răspund unei necesităţi
imperioase în dezvoltarea educaţiei fizice a cetăţenilor acestei comune, cu onoare
vă rugăm să fie pus la dispoziţia societăţii noastre în mod gratuit pe un timp cât mai
îndelungat (10-15 ani).
20 mai 1926
119
Cu deosebită stimă,
Preşedintele Societăţii Tenis Club
Căpitan C. Corivan
Domniei sale, domnului primar al comunei Călăraşi.
Rezoluţie: Dl. inginer este rugat a întocmi o schiţă de plan, dându-şi avizul asupra
terenului cerut şi referind asupra costului lucrărilor ce se execută. Se va supune apoi
aprobării consiliului.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 19/1926, f. 25, original.
114
1926 iunie 1, București. Lista publicată de ziarul “Universul” referitoare la deputații
aleși în mai 1926 pentru a reprezenta județul Ialomița în Camera Deputaților.
REZULTATUL GENERAL AL ALEGERILOR PENTRU CAMERĂ

Județul Ialomița
(6 locuri)
Partidul Poporului:
GENERAL AVERESCU ALEXANDRU
DOBRESCU V. DUMITRU
LUPU GHEORGHE
MEȚIAN NICOLAE
ROȘEȚEANU VASILE
Opoziția Unită:
ION MIHALACHE
_____________________________________________________________
115
1926 iulie 3, Călărași. Extras din încheierea Consiliului comunal nr. 11 din 3 iulie 1926
prin care oferă societății „Tenis Club” din Călărași un teren pentru amenajarea unui
teren de tenis și popice.
CONSILIUL,
Având în vedere cererea făcută de zisa societate.
Având în vedere referatul serviciului tehnic comunal, din care rezultă că în
parcul comunal se găsește loc disponibil în partea despre cheu, unde plantația de
arbori este foarte rară, astfel că pe acest teren s-ar putea construi două reprize pentru
tenis și două șosele pentru joc de popice.
Având în vedere că aceste jocuri contribuiesc într-o largă măsură la educația
fizică și la înfrumusețarea parcului.
120
Având în vedere că din certificatul Grefii Tribunalului Ialomița, cu No.
17930/926, rezultă că Societatea sportivă „Tenis Club” a depus actele necesare spre
a fi recunoscută ca persoană juridică.
Văzând și dispozițiunile art. 216 din Legea pentru unificarea administrativă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,

Aprobă a se da spre folosință în mod gratuit Societății „Tenis Club” din
Călărași, o porțiune de teren în suprafață de 1120 m.p. situat în partea despre cheu
și prevăzut în schița de plan întocmită de serviciul tehnic comunal, în scopul ca zisa
societate să construiască cu a sa cheltuială două reprize de tenis și două șosele pentru
joc de popice.
De acest teren societatea „Tenis Club” se va folosi atâta timp cât va exista,
iar în cazul când se va desființa din orice motive, toate construcțiunile actuale și
viitoare rămân proprietatea comunei, fără nici o pretențiune din partea societății.
Se va comunica societății.
Călărași, 3 iulie 1926.
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 28/1926, f. 36v-37, original
116
1926 iulie 28, București. Articol cu titlul Dezastrul de la Călăraşi publicat în ziarul
național “Universul” în care sunt descrise efectele dezastruoase ale inundațiilor din
Călărași și împrejurimi.
DEZASTRUL DE LA CĂLĂRAŞI
Furia cu care vin apele Dunării, în acest an, şi mai ales la această epocă
înaintată, nu şi-o amintesc bătrânii de mult.
Toată întinderea, zisă baltă, în suprafaţă de zeci de mii ha., pe care păşteau
nenumărate turme de oi şi cirezi de vite, şi unde se mai cultivau mii de ha. de
producte, este azi o nesfârşită întindere de apă.
Mănoasele grădini de zarzavat particulare, care pe întinderi de sute de ha.
alimentau oraşul şi împrejurimile, precum şi grădinile, minunat de bine lucrate, ale
regimentelor 23 Infanterie și 20 Obuziere, ale Școlii normale, etc., sunt acum sub
apă.
Resturile podului peste Jirlău, numit „al Păcii“ fiind presate de enorme mase
de plante aquatice, aduse de curent, au fost aproape în întregime smulse și izbite în
leasa fixată să zăgăzuiască ieşirea peştelui din Iezerul Călăraşi, distrugând-o şi pe
aceasta, în parte.
Şoseaua strategică Călăraşi-Chiciu a fost ruptă în mai multe puncte şi
distrusă pe sute de metri, începând chiar de la capătul suszisului pod.
Această şosea, un adevărat bulevard străjuit pe ambele părţi cu bătrâne sălcii
pletoase formând un umbrar plăcut, azi este pradă talazurilor furioase, care o bat de
ambele laturi în dese cadenţe zicându-şi monotonul lor cântec...
121
Calea ferată din port a fost inundată. Trenul nu mai porneşte de acolo. Seara,
mai ales, cetăţenii fac un adevărat pelerinaj pe malul Borcii şi al Jirlăului asistând la
salvările de oameni şi animale - surprinse dincolo - pe care Ad-ţia pescăriilor le face
cu multă bunăvoinţă.
În loc de a ne putea face tradiţionalele băi la Borcea, privim la puhoiul
năpraznic de apă care, mereu tot vine, creşte şi necontenit distruge.
Târziu, în tăcerea nopţii, când milioanele de ţânţari pun stăpânire pe
nesfârşita atmosferă umplând-o cu bâzăitul lor enervant, din mijlocul oraşului se
aude fâşâitul zgomotos al curentului şi ritmul cadenţat al valurilor.
_____________________________________________________________
117
1926 iulie, Călărași. Conceptul Actului prin care Primăria orașului Călărași donează
Camerei de Comerț și Industrie Călărași un teren pentru amenajarea Oborului de
cereale.
ACT DE DONAȚIE
Între Primăria orașului Călărași prin reprezentantul legal, subsemnatul
primar al orașului Călărași, Gh. Christodorescu, autorizat prin decizia cu No…*
din……* 1926 a Consiliului Comunal al orașului Călărași și în baza art. 59 din
Legea burselor, de o parte și Camera de Comerț și Industrie a jud. Ialomița prin
Președintele ei, subsemnatul Aurel Isac Ionescu, cu sediul în orașul Călărași, a
intervenit următorul act de donațiune.
Subsemnata, Primăria orașului Călărași fac donațiunea Camerei de Comerț
și Industrie din județul Ialomița și îi pun la dispoziție terenul însemnat pe planul de
sistematizare al orașului Călărași cu litera F, în suprafață de două (2) hectare și 8934
m.p., învecinându-se cu șoseaua Călărași – Slobozia la apus, cu terenul Ministerului
de Război destinat Depozitului de subzistență al armatei la miază noapte, cu terenul
proprietatea comunei însemnat pe plan cu litera E și spre miază zi cu șoseaua de-a
lungul liniei ferate.
Această donație se face cu următoarele condițiuni:
I. Comuna va avea dreptul ca pe acest teren pe care Camera de Comerț îl
destină pentru Oborul de cereale să țină târgurile de vite săptămânale și bâlciurile
din cursul anului cu târgurile respective de vite, fără a cere comunei vreo plată afară
de perceperea taxelor legale stabilite de lege și regulamentul Camerei de Comerț și
al Oborului de cereale.
II. Camera de Comerț și Industrie trebuind a face un local și construcțiuni
în terenul donat pe o suprafață de circa una mie două sute metri pătrați (1200) va
rezerva o cameră pentru funcționarii primăriei și poliției detașați la oborul de cereale
cât și la toate târgurile.
III. În caz că oborul de cereale se va desființa, terenul oborului de cereale
propriu-zis revine comunei iar terenul în suprafață de una mie două sute m.p. pe care
s-a construit local necesar Camerei de Comerț pentru obor rămâne Camerei de
122
Comerț. În cazul când Camera de Comerț nu se va mai folosi pentru uzul propriu de
clădiri și ar voi să le vândă la preț egal va fi preferată comuna.
IV. Până când comuna va construi un local propriu pentru Cafenea-bodegă
Camera de Comerț va putea instala o Cafenea-bodegă în localul ce construiește.
Chiar în cazul când comuna ar ceda teren pentru o cafenea bodegă unui particular la
marginea terenului destinat oborului, Camera de Comerț nu va avea dreptul decât la
cafenea fără bodegă.
V. Valoarea acestei donațiuni este de lei……*
VI. Subsemnata Camera de Comerț și Industrie a județului Ialomița prin
reprezentantul legal declar că accept donațiunea ce mi se face mai sus cu clauzele și
în condițiunile sus arătate, mulțumindu-mă de cuprinsul acestui act.
Făcut în dublu exemplar original pentru fiecare din noi părțile.
Călărași, 1926 iulie.

Redactat de avocat ss/Șt, Șerbănescu
*Loc alb în text
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dos. 13/1927, f. 23-26,
concept
118
1926 august 9, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarul “Universul” prin
care este descris modul în care călărășenii au omagiat Luptele de la Mărășești de la 6
august 1917.
Călăraşi. ANIVERSAREA LUPTELOR DE LA 6 AUGUST. — Cu

prilejul aniversării marei Bătălii de la Mărăşeşti, s-a oficiat în Catedrala oraşului, un
Te-Deum de preoţii Dumitrescu, Nanculescu, I. Popescu, G. Ionescu şi P. C.
Protoereu Dobre, la care a asistat d-nii: I. F. Buricescu, prefectul judeţului, coloneii
Foulquier şi Pruşan, cu d-nii ofiţeri ai Garnizoanei, N. Băleni, aj. de primar,
magistraţii, corpul didactic şi toate autorităţile civile.
În urmă cortegiul s-a îndreptat spre Cimitirul eroilor, în frunte cu muzica
Reg. 23 inf., sub conducerea şefului Alduleanu. La cimitir s-a oficiat un scurt
Serviciu în faţa Cenotafului acoperit cu coroane şi jerbe de flori, după care au
cuvântat Protoereul D. Dobre, dl. colonel Scarlet, Diac. Dobrescu, maior Lăzărescu,
avocat Şt. Şerbănescu şi C. Petrescu din partea Soc. demobilizaţilor, scoţând cu toţii,
în relief, vitejia fără seamăn a celor care şi-au dat viaţa pentru înfăptuirea României
Mari şi imperioasa datorie ce ne incumbă, DE A NU-I UITA!
_____________________________________________________________
119
1926 august 22, București. Informație de presă publicată în ziarul bucureștean
“Lupta” referitoare la o întrunire politică a Partidului Țărănesc care a avut loc la
Călărași cu participarea lui Ion Mihalache, președintele partidului.
123
Întrunire ţărănistă la Călăraşi. Zilele trecute a avut loc la Călăraşi o
întrunire ţărănistă. Au vorbit d-nii D-tru Popescu, învăţător, Al. Rădulescu, avocat,
Iulian Petrescu, avocat.
Dl. I. Mihalache, primit cu vii aplauze, a rostit o documentată cuvântare
precizând tactica Partidului Țărănist. „Prin candidatura d-lui Răducanu la Ialomiţa,
a spus între altele d-sa, nu înţelegem să renunţăm la recursul făcut în Casaţie
împotriva votului Camerei prin care a fost răpit judeţului mandatul de deputat. În
cazul când Casaţia va admite recursul, alesul Ialomiţei va fi dl. Al. Bădulescu, chiar
dacă acum va reuşi dl. Răducanu. În acest sens se va da şi un comunicat”.
__________________________________________________________________
Lupta, din 22 august 1926
120
1926 octombrie, Călărași. Actul prin care Primăria orașului Călărași vinde Camerei
de Comerț și Industrie Călărași un loc de casă în suprafață de 1284 m.p. pentru
construirea Palatului Camerei de Comerț și Industrie.
ACT DE VÂNZARE
Între subsemnata Primăria orașului Călărași, prin reprezentantul ei legal,
subsemnatul Gheorghe Christodorescu, Primarul orașului Călărași, împuternicit
prin deciziunea cu No. 16 din 26 septembrie 1925 și No. 8 din 26 aprilie 1926 a
Consiliului comunal al sus zisului oraș, având și aprobarea Ministerului de Interne
cu No. 23.280 C din 10 septembrie 1926, și subsemnata Camera de Comerț și
Industrie din Călărași, județul Ialomița, prin Aurel Ionescu Isac, Președinte,
împuternicit de Adunarea generală a acestei Camere prin procesul-verbal nr. 1 din
18 aprilie 1926, a intervenit următorul
CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE:
1. Subsemnata Primăria orașului Călărași, declar că vând de veci Camerei
de Comerț și Industrie din Călărași, județul Ialomița, un loc de casă în suprafață de
una mie două sute opt zeci și patru (1284) metri pătrați, situat în orașul Călărași,
piața litera A, strada Știrbei-Vodă, învecinându-se la răsărit cu strada Dobrogea, la
apus cu stradela în proiecție, la miază-zi cu strada Mihail Cantacuzino, ale cărei
dimensiuni sunt arătate în prezentul plan care formează parte integrantă din acest
act.
2. Imobilul de mai sus este liber de orice sarcină de orice natură iar în caz
de evicțiune subsemnata Primărie a orașului voi răspunde de ea din partea oricui ar
pretinde vreun drept de orice natură asupra acestui loc.
3. Locul se vinde fără pavaje, fără conducte de apă și fără de curent electric,
care rămân în proprietatea comunei și pe care Primăria orașului Călărași le va ridica
imediat ce Camera de Comerț și Industrie va începe să construiască casa sa proprie.
4. Folosința acestui teren o va lua Camera de Comerț și Industrie la data de
1 ianuarie 1927, când expiră contractele de închiriere pentru barăcile aflate pe loc;
124
iar la această dată de 1 ianuarie, eu vânzătoarea voi ridica toate barăcile aflate pe
acest loc, întrucât locul se vinde fără aceste barăci.
5. Condițiunile de vânzare prevăzute în publicațiunea cu No. 9830/926 și
care au servit de bază la facerea licitațiunii publice, în virtutea cărora imobilul sus
zis s-a adjudecat asupra Camerei de Comerț și Industrie din Călărași, fac parte
integrantă din acest act și ca condițiuni esențiale ale vânzării; astfel, în virtutea
acestor condițiuni, cumpărătoarea Camera de Comerț și Industrie din Călărași este
obligată să construiască palatul său propriu cu parter și cel puțin un etaj, după
planurile ce vor fi supuse revizuirii serviciului tehnic și ulterior Consiliului Comunal
spre aprobare; Comuna înțelegând că vinde acest teren numai în scopul acesta, fără
ca cumpărătoarea să poată să-i dea o altă destinație, ori a parcela terenul și a-l vinde
la particulari.
6. Clădirea ce se va construi va fi așezată pe teren după amplasamentul ce
se va da de serviciul tehnic comunal, așezându-se cu fațada principală înspre strada
Știrbei-Vodă, iar în cazul când clădirea nu se va executa întocmai cu planul,
Primăria orașului Călărași își rezervă dreptul de a opri lucrarea, cumpărătoarea fiind
obligată ca să aplice în toate amănuntele planul astfel cum a fost aprobat.
7. Prețul vânzării este de lei 516.168 (cinci sute șase spre zece mii una sută
șase zeci și opt), cu care s-a adjudecat în mod definitiv asupra Camerei de Comerț
și Industrie din Călărași, la licitația publică și care preț s-a primit de noi Primăria
orașului Călărași și s-a vărsat în Casa comunei cu recipisa No. 294 din 18 mai 1926,
prezentul act servind și de chitanță de achitarea prețului.
8. Taxele de timbru și înregistrare privesc pe cumpărătoarea Camera de
Comerț.
Subsemnata, Camera de Comerț și Industrie din Călărași, declar că am
cumpărat terenul mai sus descris, în condițiunile sus specificate, de la Primăria
orașului Călărași și am numărat prețul vânzării de lei 516.168 (cinci sute șase spre
zece mii una sută șase zeci și opt) după cum se arată mai sus.
Pentru care am făcut prezentul act în dublu exemplar, luând noi părțile câte
unul.
Călărași, octombrie 1926.
Avocat, șef al contenciosului,
ss/Șt. Șerbănescu
___________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dos. 20/1926, f. 14-14v,
concept
121
1926 noiembrie 3, București. Informație publicată în ziarul bucureștean “Cuvântul”
relativă la punerea pietrei fundamentale la Școala normală din Călărași pe 31
octombrie 1926, în prezența lul I. Petrovici, ministrul Instrucțiunii.
Punerea pietrii fundamentale a localului Școlii Normale din Călăraşi

Dl. I. Petrovici, ministrul Instrucțiunii, însoţit de d-nii E. Oteteleşanu,
secretar general şi T. Patriciu, directorul general al Învăţământului primar şi normal,
125
a fost duminică <31 octombrie 1926> la Călăraşi unde a luat parte la solemnitatea
punerei pietrei fundamentale a noului local al Școlii normale.
După oficierea Serviciului divin au tinuţ cuvântări d-nii Petrovici,
Buricescu, prefectul jud. Ialomiţa, Popescu, directorul Școlii normale şi
Constantineseu, directorul liceului.
În urmă dl. Petrovici şi însoţitorii au făcut o excursie cu vaporul până la
Silistra şi apoi s-au înapoiat în Capitală.
_____________________________________________________________
Cuvântul, din 3 noiembrie 1926
122
1926 noiembrie 13, București. Anunț publicat în ziarul “Universul” prin care
Camera de Comerț de la Călărași anunță înființarea, de la 1 ianuarie 1927, a Bursei
locale de cereale și mărfuri și face cunoscute condițiile ce trebuie îndeplinite de
către comercianți pentru a deveni membrii ai Bursei.
CAMERA DE COMERŢ CĂLĂRAȘI

ANUNȚ
În vederea constituirii Bursei de cereale şi mărfuri pe lângă această Cameră,

care bursă va începe să funcţioneze de la 1 Ianuarie 1927, se vor înscrie în listele ce
se întocmesc la această Cameră până la 15 noiembrie:
1. Comercianţii ce se ocupă obişnuit cu operaţii de bursă şi au înscrisă firma
la tribunal;
2. Agricultorii cari cultivă cel puţin 500 ha.
3. Viticultorii cari cultivă cel puțin 5 ha.
4 Societăţile comerciale, asociaţiile şi instituţiile cari se ocupă în mod
obişnuit cu negocieri de mărfuri şi orice produse ale solului şi subsolului din
Circumscripția acestei Camere.
Folosul celor cari se înscriu în corporaţia Bursei este că, pot încheia singuri
operaţiunile lor fără a mai avea nevoe de mijlocitori oficiali, deci sunt scutiţi de
curtagiul datorat mijlocitorului.
Orice informaţii se pot lua de la Camera de Comerţ, unde se vor adresa
cererile de înscriere.
_____________________________________________________________
Universul, din 13 noiembrie 1926
123
1926 decembrie 6, București. Articol publicat în paginile ziarului „Universul”,
intitulat Monumentul eroilor Regimentului 5 Călărași în care este descris monumentul
care urmează să fie instalat în incinta Regimentului de cavalerie din Călărași, operă a
sculptorului Ionescu-Varo.
126
MONUMENTUL EROILOR REGIMENTULUI 5 CĂLĂRAȘI
Am avut prilelul să văd, înainte de a fi instalat, Monumentul eroilor din Reg.
5 călăraşi, operă a sculptorului Ionescu-Varo, ce se ridică din initativa
comandantului lui, colonel C. Scărişoreanu.
Aşezat pe un soclu cu o arhitectură de mult bun gust, monumentul se
prezintă în față cu un basso-relief, reprezentând trompetul sunând trupelor călări ce-
1 urmează la atac, iar pe latură alt basso-relief închipuind o încăerare de cavalerie.
Deasupra, predominând impunător, vulturul cu aripele destinse, ocrotind stema țării
întregite și vestind victoria prin atitudinea gâtului întins și a ciocului deschis. La
bază, laurii încununează armele victorioase ale cavaleriei.
Monumentul face cinste talentatului sculptor care, după cum se ştie, mai are
la activ: monumentul eroilor călăreţi de la Oituz, cel din piața Silvestru din Capitală
și acela de curând terminat al M. S. Regelui, pentru care M. Sa a binevoit a-i poza
mai multe şedinţe.
Acestea împreună cu cel din urmă îl consacră pe merituosul artist ca pe un
statuar bine înzestrat.
V. B.
_____________________________________________________________
Universul, din 6 decembrie 1926
124
1926 decembrie 12, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile ziarului
“Argus” din București referitoare la alegerea Comitetului Bursei de cereale și mărfuri
din localitate.
Alegerea Comitetului Bursei din Călăraşi

Şedinţa se deschide la orele 9.30 dim., în localul Camerei de Comerţ din
Călăraşi, de către dl. Aureliu Ionescu Isac, preşedintele Camerei de Comerţ, asistat
de dl. loan R. Săvulescu, secretar. D-sa recomandă adunării ca în conformitate cu
art. 23 din Reg. Legii Burselor să procedeze la alegerea unui preşedinte de vârstă şi
doi secretari aleşi dintre membrii corporaţiei care să prezideze alegerea biroului
Bursei.
Adunarea, prin aclamaţie, desemnează pe d. Ilie Câsâru, mare comerciant
de cereale, ca preşedinte de vârstă şi pe d-níi D. Balcanschi şi Nicu Traian, ca
secretari. Dl. Aureliu Ionescu Isac, recomandă biroului provizoriu, să se conformeze
textului art. 23 din Regulamentul Legii Burselor.
Se efectuează alegerea cu următorul rezultat: Gh. Gh. Munteanu, preşedinte,
Iile Câsâru, vice-preşedinte, Iulian Constantinescu, vice-preşedinte, Dumitru
Balcanschi, Traian D. Nicolae, secretari.
Se procedează la alegerea membrilor corporaţiei. Biuroul primeşte
candidaturile a zece membri din corporaţie. Sunt proclamaţi aleşi: d-nii Const.
Copoiu, D. N. Mateescu, Ioan Christescu, Teodor Ionescu şi V. Dimăncescu.
Se procedează la alegerea membrilor din care se va constitui Camera
Arbitrară. Sunt aleşi arbitrii la Secţia cerealelor d-nii Mihail Copoiu, N. Nicolau, N.
127
Costăchescu, Paraschiv Vlădoianu, Ilie R. Ionescu, E. Frânghia, D. Papatriandafil,
Miron Petrescu, Ilarion Rădulescu şi Albert Levy.
Pentru posturile de arbitri ai Secției mărfurilor, se primesc 12 candidaturi,
din partea comercianţilor de mărfuri. Punându-se la vot, sunt proclamați d-nii R.
Moţoiu, Traian Roșețeanu, I. P. Dragomirescu, Vasile Buricescu, D. Stănescu, D.
Balcanschi, Ilie Hagimihale, Teodor Penciu, Petre Minculescu şi Al. D. Mitulescu.
Pentru Secţia specială agricolă şi viticolă biuroul primind o singură listă cu
10 candidaţi, o proclamă aleasă, astfel că aceasta secţie are ca arbitri pe d-nii: A.
Pană, I. Nițescu, Gh. Gh. Munteanu, N. Ionescu-Ștreang, Haralambie Mareş, Cornel
Chiţu, Ştefan Mateescu, Ion Bătrânu, N. Popescu Băleni și V. Iuga.
_____________________________________________________________
Argus, din 12 decembrie 1926
125
1926 decembrie 21, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Dimineața” prin care se
informează că în ultima ședință a Consiliului comunal pe anul 1926 a fost inaugurată
Galeria portretelor foștilor primari ai orașului.
Călărași. O ŞEDINŢĂ A CONSILIULUI COMUNAL. — Cu prilejul

votării bugetului pe anul 1927, Consiliul comunal, întrunit pentru acest scop, a luat
parte la solemnitatea instalării portretelor foştilor primari în Sala de şedinţe. La
această solemnitate au luat parte dl. Ion F. Buricescu, prefectul judeţului şi membrii
familiilor foştilor primari. Dl. Gh. CRISTODORESCU, primarul oraşului, luând
cuvântul declară şedinţa deschisă şi citeşte numele foştilor primari. D-sa spune că
din această galerie a foştilor primari, fac parte cetăţeni din toate grupurile politice.
Mulţumeşte d-lui prefect şi membrilor familiilor foştilor primari decedaţi că au luat
parte la această solemnitate. Dl. I. F. BURICESCU, prefect, felicită pe dl. primar
Cristodorescu pentru iniţiativa luată. Dl. EUGEN GHEORGHIU, avocat, în calitate
de fiu al fostului primar Gh. C. Gheorghiu, mulţumeşte de asemenea, atât personal
cât şi în numele celorlalte rude ale foștilor primari. După ce s-a procedat la luarea
jurământului dlui Al. R. Opran, consilier de drept, delegat din partea Camerei
agricole, s-a intrat în ordinea de zi, luându-se în discuție Bugetul comunal pe anul
1927.
_____________________________________________________________
Dimineața, din 21 decembrie 1926
126
1927 februarie 8, București. Extras din articolul Sărbătoarea culturală de la Călărași,
publicat în ziarul “Universul”.
...Miercuri, 2 februarie, s-a desfăşurat în sala Teatrului Comunal din oraşul

Călăraşi, o impunătoare Șezătoare culturală şi artistică, organizată de Reg. 5
Călăraşi, cu sprijinul celorlalte corpuri de trupă din orașul respectiv.
128
Pentru deplina reuşită a șezătorii dl. col. Corneliu Scărişoreanu a cerut
sprijinul Centralei „Caselor Naționale“, instituție născută pe front pentru cultivarea
virtuţilor strămoşeşti. Pe lângă comandanţii şi ofiţerii Reg. 5 Călăraşi, 20 Obuziere
și 23 Infanterie, cu familiile, au luat parte intelectualitatea oraşului şi mulţi cărturari
şi ofiţeri de rezervă din satele apropiate. Dl. G. Lungulescu, conferenţiarul Casei
Școalelor, a vorbit in mod documentat despre valoarea şi eroismul cavaleriei române
în Istoria Universală. Orchestra Reg. 5 Călăraşi, întregită cu distinse elemente din
cadrele ofiţerilor Garnizoanei, diletanţi şi profesionişti din oraş, a executat, sub
conducerea d-lui lt. Biţa Stefan, diferite bucăţi clasice şi moderne. Un adevărat
triumf au repurtat d-na Florica Etinger Filimon de la „Opera Română“ în arii
româneşti şi străine şi d. Polizu de la Teatrul Naţional din Capitală. Contribuţia
artistică dată de ofiţerii Garnizoanei a constituit un puternic îndemn Ia muncă
spirituală. S-au distins sublocotenenţii Tomescu Marin, Panaitescu Ștefan, Topescu
Felix şi Mircescu Nicolae din Reg. 5 Călăraşi, iar ofiţerii artilerişti, în frunte cu căp.
Ramis Ibrahim, au întocmit aparatul de radio-telefonie. Cu multă căldură, dl. col.
Corneliu Scărişoreanu, promotorul multor initiative lăudabile, a mulţumit publicului
şi „Caselor Nationale“ pentru însufleţirea cu care lucrează la întărirea spirituală a
neamului.
L.
_____________________________________________________________
127
1927 martie 3, Bucureşti. Ordinul Ministerului Sănătăţii adresat Spitalului Călăraşi,
prin care se aprobă înfiinţarea pe lângă acest spital a unui Laborator de analize.
Ministerul Sănătăţii Nr. 370/1927 martie 3
Domnule medic,
Pentru examinarea lamelor cu sânge recoltate de la malaricii trataţi în
campania acestui an, s-a luat dispoziţiunea ca la spitalul ce dvs. conduceţi să se
înfiinţeze un laborator unde să se facă examenele de sânge. În acest scop, vă rugăm
să binevoiţi a destina o cameră, în care să se instaleze laboratorul de mai sus.
Totodată va rugăm a pune la dispoziţie, tot pentru laborator, atât un om de serviciu,
cât şi iluminatul necesar.
Medic conducător al acestui laborator va fi dl. dr. Zamfirescu Paul, medic
secundar al spitalului din Călăraşi, care va ajuta pe medicul primar din judeţ în
supravegherea campaniei antimalarice din judeţ.
Ministru,
ss/indescifrabil Director,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Spitalul Călăraşi, dosar 1/1927, f. 62, original.
129
128
1927 martie 4, Călărași. Comunicat al Camerei de Comerț Călărași, inserat în paginile
ziarului „Universul” privind hotărârile adoptate în ședința ordinară lunară.
Călăraşi. DE LA CAMERA DE COMERŢ — Luni, Camera de Comerţ a

ţinut şedinţă lunară sub preşedinţia d-lui vice-preşedinte Ilie Hagimihale. După lungi
discuţii, s-a hotărât următoarele:
1) S-a aprobat, în principiu contractarea unui împrumut la Banca Naţională,
pentru construirea Palatului Camerei de Comerţ şi a Școalei de comerţ;
2) S-a aprobat încheierea contractului de comodat între Primăria oraşului şi
Cameră, în privinţa terenului pus la dispoziţia Camerei de Comerţ pentru construirea
localului necesar Oborului de cereale, cu modificările adoptate ulterior. Construirea
localului oborului va începe de îndată pe noul teren destinat.
3) S-au ratificat toate lucrările Comitetului de direcție pe luna ianuarie.
_____________________________________________________________
Universul, din 4 martie 1927
129
1927 martie 21, Călăraşi. Adresă a Sindicului Bursei Călăraşi prin care se face
cunoscut Căpitanului portului Călăraşi că începând cu 1 ianuarie 1927, s-a înființat
Bursa locală de cereale şi mărfuri.
Sindicul Bursei Călăraşi

Nr. 19/21 martie 1927
Domnule căpitan,
Avem onoare a vă aduce la cunoştinţa dvs. că, începând de la 1 ianuarie
1927 a luat fiinţă, pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie din Călăraşi, Bursa de
Cereale şi Mărfuri, unde se încheie toate transacţiunile privitoare la produsele
solului şi subsolului. Întrucât Legea Burselor de comerţ prevede anumite obligaţiuni
pentru toate instituţiunile de stat şi a tuturor instituţiunilor puse sub controlul statului
şi administraţiunilor publice, anexăm în acest scop un extras din regulamentul acelei
legi, de care vă rugăm a lua act şi a avea în vedere ori de câte ori veţi fi în situaţia a
face aplicaţiunea acestor texte.
Sindic,
ss/N.C. Stănescu
Domniei sale, domnului căpitan al Portului Călăraşi
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia portului Călăraşi, dosar 3/1927, f. 29, original.
130
1927 aprilie 12, Călărași. Extras din încheierea Consiliului comunal al orașului
Călărași din 12 aprilie 1927 prin care aprobă a se dona Comitetului școlar al Școlii
normale de băieți o suprafață de teren lângă cazarma Regimentului 5 Călărași cu
condiția de a servi numai pentru construcția și nevoile școlii normale.
130
Încheierea No. 4
Ședința de la 12 aprilie 1927
Președinția D-lui Gh. Christodorescu, Primar.
Membri prezenți D-nii: N. Popescu-Băleni, D. N. Mateescu, I. P.
Dragomirescu, Ilie Marinescu, Panait Constantinescu, Niță Anghel, Stelian A.
Bogdănescu, Al. Bădulescu, D. Bratu, N. Filipescu, G. V. Constantinescu, St.
Popescu, Gh. St. Dudău, Dr. I. Buda Dăscălescu, Dr. vet. Anghel Antonescu,
George Vlădoianu, Stancu Durac, Ath. Constantinescu, Olga Em. Grădinescu.
Membri absenți D-nii: Ion R. Moțoiu, Vasile Buricescu, Const. Petrescu, V. N.
Stanciu, Preot V. Nanculescu, N. Elefterescu, Zoe Eliseu Iliescu.
Consiliul comunal fiind convocat pentru astăzi conform art. 35 din Legea
pentru unificarea administrativă, spre a se pronunța asupra chestiunilor puse la
ordinea zilei, chestiuni care au fost comunicate D-lor consilieri odată cu convocarea
No. 2508 din 6 aprilie 1927, conform art. 36 din sus zisa lege.
S-a prezentat în ședință și D-l I.F. Buricescu, prefectul județului. S-a luat
apoi jurământul D-lor Ath. Constantinescu și Stancu Durac, consilieri județeni
delegați consilieri de drept în Consiliul comunal. S-a dat citire sumarului ședinței
precedente și s-a aprobat în unanimitate.
Apoi s-a pus pe rând în discuțiune chestiunile aflate la ordinea zilei, iar
rezultatul a fost următorul:
Cererea Comitetului școlar al Școalei normale de băieți, relativ la schimbul
de teren ce voiește a face cu terenul comunei pentru construirea Școalei normale.
Dl. primar explică d-lor consilieri că la precedenta ședință Consiliul a delegat pe d-
nii consilieri V. N. Stanciu, St. Popescu, D. N. Mateescu și Dr. I. Buda Dăscălescu,
să studieze această chestiune și să refere, d-lor au făcut această lucrare și au înaintat
un proces verbal.
S-a citit apoi procesul verbal al Comisiunei relativ la constatările făcute...
În urma discuțiilor ce au avut loc propunerile de mai sus au fost puse la vot prin apel
nominal, iar rezultatul a fost: Fiind 19 consilieri prezenți au fost 7 abțineri, iar 12
au fost pentru a se da terenul de 8 ½ hectare prevăzut în planul de parcelare fără a
se mai da ceva în schimb de către Comitetul școlar al Școalei normale și cu
obligațiunea să intre în folosință după expirarea contractului, iar terenul va servi
numai pentru Școala normală de băieți, fără a se schimba destinația, contrar terenul
donat devine proprietatea comunei, fără nici o pretențiune din partea comitetului
școlar al școalei normale sau Ministerului Instrucțiunii.
În urma rezultatului obținut,
C O N S I L I U L,
În majoritate,
Aprobă a se dona Comitetului școlar al Școalei normale de băieți din
Călărași, o suprafață de 8 ½ hectare (opt și jumătate), teren situat pe șoseaua Călărași
– Oltenița, lângă Cazarma Regimentului 5 Călărași, teren însemnat cu litera P în
planul de sistematizare al orașului, aprobat de Consiliul tehnic superior, cu
131
condițiunea ca acest teren să servească numai pentru construcția și nevoile școalei
normale, iar în cazul când școala se va desființa, terenul intră în posesia comunei,
fără a se mai îndeplini vreo formalitate și fără nici o pretențiune din partea
comitetului școlar al Școalei normale sau Ministerului Instrucțiunii.
Se va comunica Comitetului școlar al Școalei normale această aprobare spre
a interveni în cazul când este acceptabilă pe lângă autoritățile școlare superioare,
pentru a fi autorizat să primească această donațiune...
_____________________________________________________________
131
1927 mai 6, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Viitorul” privitoare la Festivalul
organizat la Călărași de Poșta Română pentru obținerea de fonduri necesare finalizării
Sanatoriului P. T. T. de la Techirghiol.
Călărași. FESTIVALUL POŞTEI. Sâmbătă a avut loc în Sala Parcului

comunal un Festival artistic dat de funcţionarii Poştei din judeţul nostru cu concursul
Societăţei muzicale „Melodia“ sub conducerea d-lui N. Ionescu, pentru sporirea
fondului Sanatoriului P. T. T. Techirghiol.
La acest festival au asistat si funcţionarii superiori din Direcţia Poştei, în
frunte cu d-nii Ilie Ionescu, inspector general şi Popescu P., directorul Casei de
credit a Poştei.
Programul a fost foarte bogat şi bine executat. S-au executat: coruri
religioase de A. Filoreanu, Marşul de Lohengrin, cor acompaniat de muzică militară,
o scenă din „Aida“ cu solo de tenor şi bas, “Valurile Dunărei“ - de Ivanovici, „Peste
deal“- de Vidu, cu solo cântate de d-şoara L Calomfirescu. D-şoarele Tanţa Popescu
şi Lenuta Pelican au cântat arii naţionale din Kiriac. Fănica Soare a cântat Favorita,
Unde eşti şi Ochi albaştri’s drăgălaşi.
La ora 1 a început balul şi tombola, iar la ora 3 a avut loc un banchet. Au
toastat d-nii I. F. Buricescu, prefectul judeţului, pentru M. S. Regele. Au vorbit d-
nii P. Popescu, casierul Poştei, inspector general Ilie Ionescu, Nicolau Gh. şi Mihail
Ion.
Succesul material a fost mai mult decât satisfăcător.
_____________________________________________________________
132
<1927 mai 17>, Călărași. Adresa Regimentului 5 Călărași transmisă de prefectura
județului Ialomița Primăriei orașului Călărași prin care solicită repararea șoselei care
trece prin fața Regimentului, având în vedere faptul că urmează să fie inaugurat
Monumentul închinat eroilor Regimentului.
132
Regimentul 5 Călărași Nr. 4123/1927
Starea deplorabilă în care se găsește porțiunea de șosea care trece prin fața
cazarmei Regimentului 5 Călărași face ca atât estetica orașului cât mai ales sănătatea
trupei să sufere cumplit de pe urma norilor de praf, a noroaielor și băltoacelor ce
înlocuiesc partea carosabilă a șoselei atât vara cât și iarna și pe timp de intemperii.
Cum cazarma Regimentului 5 Călărași este menită a fi un loc de atracție al
orașului mai ales în urma dezvelirii Monumentului ce se ridică în prezent în cinstea
Eroilor căzuți din Regimentul 5 Călărași pe câmpul de onoare, acest lucru nu mai
poate dăinui în starea în care se află.
Cu onoare vă rugăm să se ia urgente măsuri de îndreptare a acestei rele stări
a șoselei, Regimentul oferindu-se a pune la dispoziție mâna de lucru necesară,
Serviciul tehnic neavând a da decât uneltele și materialele trebuincioase, pietriș și
nisip.
Comandantul Reg. 5 Călărași

ss/ Col. Scărișoreanu
__________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 13/1927, f. 5, copie
133
1927 mai 18, Călărași. Referat al Președintelui Oborului de cereale, Călărași adresat
Camerei de Comerț și Industrie, în care expune modul cum s-a desfășurat solemnitatea
punerii pietrei fundamentale a clădirii Oborului de cereale.
Domnilor Membri,
Am onoarea a aduce la cunoștință D-Voastre că în ziua de 16 mai a.c. s-a
pus piatra fundamentală la clădirea care constituie localul Comisiunii Oborului din
Călărași, cu care ocaziune au participat majoritatea comercianților de cereale, săteni
și personalitățile oficiale, în frunte cu dl. prefect I. F. Buricescu și dl primar Gh.
Christodorescu.
Cu această ocaziune s-a redactat un act comemorativ care s-a pus la baza
clădirii, semnat de toți cei prezenți.
Pentru glorificarea acestui act, s-a ținut de dl. Președinte al Camerei de
Comerț o mică cuvântare în care a arătat că din obolul dat de comercianți, s-a putut
economisi de Cameră o sumă destul de importantă cu care pune astăzi temelia
edificiului Oborului din Călărași, care constituie unul din cele mai mari avantaje
pentru comerțul călărășean și că D-sa speră că tot comercianții prin buna voință a
lor, vor mai suporta și în viitor oare care impozite comerciale, pentru ca dvs. să
ajungeți la împlinirea programului ce v-ați propus a-l dezvolta, prin construcțiunea
Palatului Camerei și al Școalei de Comerț.
După această cuvântare a dlui președinte, a luat cuvântul dl. primar Gh.
Christodorescu care a felicitat Camera de Comerț pentru buna chiverniseală a
133
fondurilor ce a strâns și că comuna se simte mândră că a putut să pună la dispoziția
camerei terenul necesar pentru a se clădi acest edificiu, care constituie baza
principală a comerțului călărășean.
A mai adăugat că această Cameră de Comerț deși într-un interval scurt de la
înființarea ei totuși prin componenții ei au știut să administreze fondurile de așa
manieră pentru a mulțumi întreaga lume comercială prin economisirea fondurilor și
punerea bazelor unui edificiu de mare importanță pentru orașul Călărași.
Dl. prefect I. F. Buricescu luând cuvântul a spus asistenței că D-sa va căuta
în toate împrejurările să dea concurs Camerei de Comerț pentru înfăptuirea
programului ce și-a propus a-l dezvolta, aceasta cu atât mai mult cu cât este și
membru al Camerei de Comerț și prefect al județului și în această dublă calitate stă
la dispoziția comercianților pentru ca în limitele posibilului să le satisfacă
doleanțele.
A felicitat Camera de Comerț pentru modul serios cum a condus finanțele
Camerei din a căror economie a putut realiza punerea pietrei fundamentale a
edificiului care se sărbătorește azi.
Domnilor Membri,
Am ținut să relev prin acest referat parte din cuvântările ținute cu ocazia
acestei solemnități pentru că nu a fost timpul material pentru a se face invitațiuni
tuturor membrilor Camerei și tuturor persoanelor oficiale de a asista la această
solemnitate și pentru ca să rămână în arhiva Camerei document de felul cum
Comitetul de Direcție și în special membrii Consiliului de Administrație au știut să
conducă destinele acestei Camere ca să dea rezultate apreciabile, cu care într-un
interval de un an și nouă luni să poată ridica o casă a comercianților de cereale care
este baza comerțului călărășean.
Alătur și un exemplar de actul comemorativ.
Președintele Oborului de cereale Călărași

ss/ I. R. Ionescu
Călărași, 18 mai 1927
Camerei de Comerț și Industrie Călărași
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dosar 13/1927, f. 49-49v,
original
134
1927 iunie 4, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul național
“Viitorul” în care este relatată procesiunea creștinării familiei de evrei Boni, fotografi
instalați în orașul de pe Borcea în urmă cu 30 de ani.
Călăraşi. TRECEREA LA CREŞTINISM A DOI EVREI. D-na şi dl. Boni,

fotografi, în urma unui vis, s-au hotărât să treacă la creştinism. În acest scop s-au
adresat preotului G. Ionescu, care le-a pus la dispoziţie cărţi creştine și sfaturi.
134
Duminică s-a oficiat botezul lor în Pavilionul de la Prefectură de un sobor
de preoţi, în frunte cu P. S. Sa Episcopul Gherontie al Tomisului, dându-li-se numele
de Constantin şi Elena. Au avut ca naşi pe d-nii colonel Prușan, I. F. Buricescu,
prefectul judeţului, Aurel Ionescu Isac, preşedintele Camerei de comerţ.
P. S. Sa Episcopul Gherontie a oficiat şi cununia soţilor Boni în Catedrala
oraşului. P. S. Sa a ținut o frumoasă predică, arătând însemnătatea tainelor săvârşite
astăzi.
Prefectura a oferit P. S. Sale. un banchet la care au luat parte toţi şefii
autorităţilor cu d-nele şi invitaţii. P. S. Sa Episcopul Gherontie a toastat pentru
sănătatea M. S. Regele şi Regina, simbolul unităţii nationale, sub care s-au îndeplinit
aspiratiunile neamului.
Dl. I. F. Buricescu, prefectul judeţului. face elogii Episcopului Gherontie,
care propagă religia creştină cu convingere și tărie şi este un demn reprezentant al
Bisericii noastre nationale.
Pr. Gh. Ionescu, revizor eclesiastic, urează noilor adepţi viaţă lungă şi
fericită.
Dl. St. Matache, student, în numele Asociaţiei creştine „Patriarhul Miron
Cristea“ şi al Societății Studenţilor Ialomiţeni, urează adepţilor o viată lungă şi
fericită.
Dl. Constantin Boni mulţumeşte P. S. Sale de a fi primit să oficieze botezul
şi cununia. Botezându-ne eu şi soţia mea atât de târziu, credeam că vom fi primiţi în
mijlocul dv. ca cei din urmă umili credincioşi, dar văd că m-am înşelat. Azi
sărbătorim cea mai mare zi din viaţa noastră.
COR.
_____________________________________________________________
135
1927 iunie 11, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în ziarul „Universul”
în care este prezentat modul în care s-a desfășurat Serbarea Sportivă din ziua de 5 iunie,
organizată în beneficiul Societății “Mărăști”.
Călărași. SERBARE SPORTIVĂ — Pe Stadionul Regimentului 23

Infanterie a fost Duminică <5 iunie>, o mare serbare sportivă, în beneficiul
Societăţii „Mărăşti”, dată de un comitet local, cu concursul şcolilor şi al tuturor
societăţilor sportive din oraş.
Serbarea a fost onorată de dl. primar al oraşului, de d-nii colonei Pruşan şi
Scărişoreanu, cu tot corpul ofiţeresc, şi de un public numeros şi select.
Au fost alergări de fond şi de viteză, sărituri peste obstacole, aruncări de
disc, grenade şi greutăţi, ştafetă, etc.
Dăm numele celor clasificaţi întâi la diferitele numere: Soldatul Levinschi,
din Reg. 23 Inf., la alergare de fond - 10 km. în 42 minute; normalistul Zaharescu la
alergare de viteză; serg. Jianu, la fuga finală; Miclescu Emil, cl. VI liceu, la sărituri
de înălţime (1 m. 60); locotenent Ionescu, la sărituri peste obstacole; Clubul sportiv
135
„Cometa” la alergări ştafetă; N. Brătianu, la aruncarea discului; sergent Creţu din
Reg. 23 Inf., la aruncarea grenadei şi serg. Buceleanu, Reg. 23 Inf., la aruncare de
greutăţi.
Elevii Școalei de meserii, conduşi de secretarul şcolii, Spirescu, au executat
figuri de piramide. A urmat un match de foot-ball între echipa reprezentanţilor
oraşului şi echipa reprezentanţilor Garnizoanei, învingând cea dintâi cu 2—1.
Dl. G. Cristodorescu, primarul oraşului, împreună cu d-nii colonei Pruşan şi
Scărişoreanu, au distribuit numeroase premii în bani şi obiecte de artă celor reuşiţi
şi serbarea s-a terminat cu defilarea tuturor participanţilor la concurs, în sunetul
muzicii Reg. 23 Inf.
Se cuvin cuvinte de laudă d-lui căpitan Bedeleanu, şeful sporturilor, care
împreună cu un stat-major bine ales, a condus cu desăvârşită pricepere executarea
numerelor din program.
__________________________________________________________________
136
1927 iunie 29, București. Lista candidaturilor depusă la Tribunalul Călărași pentru
alegerile parlamentare din iulie 1927 publicată de ziarul “Universul”.
CĂLĂRAŞI. S-au depus la Tribunal următoarele candidaturi:

Pe lista liberală pentru Cameră: C. Banu, Marius Roşca, Bogdan
Munteanu, N. Popescu-Băleni, Iulian Petrescu (ţărănist) şi Costel Niculescu
(ţărănist).
Pentru Senat: Niculescu Dor-Mărunt (sufragiul universal), G.
Cristodoreseu (la consiliile comunale).
Pe lista naţional-ţărănistă la Cameră: Mihail Cantacuzino, G. Vlădescu-
Albeşti, V. N. Stanciu, D-tru N. Popescu, N. Ţopescu, G. Nucă.
La Senat: Alex. Bădulescu.
_____________________________________________________________
137
1927 iulie 16, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” privind activitatea
din Portul Călărași în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 1927.
Călărași. DIN PORT — Pentru mişcarea vaselor şi operaţiile făcute de la 1

ianuarie la 30 iunie, a. c., portul Călăraşi a fost deservit de un parc de 116 vase,
dintre care: 71 române, 7 elene, 12 ungare, 1 cehoslovac, 11 austriace, 8 olandeze,
8 franceze, 2 belgiene, 1 italian şi 1 german, cu un tonagiu total de 36.979 tone.
Au sosit în port 92.829 pasageri şi au plecat 31.934.
Din cantitatea de 34.209 tone cereale s-au exportat: în Cehoslovacia - 417
tone, în Austria - 12.885, în Belgia - 470, în Germania – 5530, în Italia - 550, în
136
Danemarca - 1283, în Ungaria - 753, în Franţa - 645, iar restul de 11.676 tone, duse
în cabotagiu la Brăila.
_____________________________________________________________
138
1927 iulie 21, București. Articol cu titlul SERBARE ȘI EXPOZIȚIE publicat de ziarul
“Universul” în care cititorii sunt informați despre serbarea și expoziția de sfârșit de an
organizate de Școala de meserii din Călărași.
SERBARE ŞI EXPOZIŢIE
Duminică, Școala de meserii din Călărași şi-a făcut serbarea de sfârşit de
an. În cursul săptămânii, care a precedat serbarea, a fost deschisă expoziţia acestei
şcoli, alcătuită din lucrări manuale executate de elevii celor 5 secţii: lăcătuşerie,
tinichigerie, fierărie, rotărie şi tâmplărie. Erau acolo lucrări artistice: grilajuri de fier,
dormitoare, casete, rame, scaune, jilțuri, trăsuri, unelte de gospodărie, lacăte,
broaşte, etc.! Numerosul public, care a vizitat interesanta expoziţie, a adus meritate
laude d-lui Gh. Dudău, directorul şcoalei şi d-lor maeştri, colaboratorii d-sale.
Interesându-mă asupra nevoilor acestei şcoli, mi s-a spus şi repetat că îi trebuie
neapărtat un fond de rulment pentru materiale şi un bazar în care să fie expuse
lucrările executate de elevi. Ca un cronicar fidel şi vechi sprijinitor al năzuinţelor
acestui aşezământ atât de necesar, supun cazul binevoitoarei atenţiuni a d-lui
ministru de Instrucţie şi a d-lui prefect al judeţului.
__________________________________________________________________
139
1927 iulie 24, Călărași. Corespondență publicată de către ziarul “Universul”
referitoare la manifestările religioase organizate la Călărași, ocazionate de
comemorarea decesului Regelui Ferdinand.
CĂLĂRAŞI. Duminică, 24 iulie, ora 11 dim. s-a oficiat în Piaţa Catedralei,

în fața Monumentului eroilor, un parastas pentru odihna sufletului, în veci
neuitatului, Marelui şi bunului nostru Rege Ferdinand. Serviciul religios a fost
oficiat de întreg clerul din oraş, în frunte cu P. C. Protoereu Dimitrie Dobre.
Duioasele răspunsuri ale tristei ceremonii erau date de Corul religios mixt
„Freamătul“, condus de maestrul Calistrat Popărescu. Au luat parte: dl. profesor Ion
Popescu, prefectul judeţului, cu d-na, d-nii comandanţi de unităţi militare, primul
preşedinte al Tribunalului, cu întreaga magistratură, corpul didactic, toate
autorităţile civile, toți ofițerii Garnizoanei, cu detaşamente din fiecare regiment,
muzica Reg. 23 inf., toate societăţile şi corporaţiile de meseriaşi. Cu toată căldura
tropicală, un public nesfârşit şi îndurerat a acoperit Piaţa şi cele patru intrări ale Pieţii
Catedralei, îngenunchind cu toată evlavia la călduroasele rugi ce s-au ridicat pentru
137
veşnica pomenire a bunului nostru Rege Ferdinand I. Şi la Sinagogă s-a oficiat, de
comunitatea locală, de dimineaţă, un Serviciu religios, la care au luat parte toate
autoritățile și un numeros public.
_____________________________________________________________
140
1927 august 15, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” referitoare la
primul Concurs de înot pe brațul Borcea, organizat duminică, 14 august 1927.
Călăraşi, 15 August. Duminică <14 august>, s-a ţinut în portul Călăraşi,

primul Concurs de înot, pe braţul Boccea, concurs organizat de d-nii I. Măcărescu,
căpitanul portului, Ştefan Soare, oficiant superior poştal, cu concursul d-lor: Blaj
Cuzmanov, avocat din Silistra, Costel Belciu şi Traian Georgescu, studenţi
călărăşeni
La ora 11,30 a plecat prima echipă pentru cursa de viteză, pe lungimea 300
metri. Premiul I a fost câştigat de dl. Ion Cuzmanov în 4 minute, al doilea dl.
Haralamb Cuzmanov, student la Academia agricolă, ambii din Silistra, al 3-lea dl.
G. Pascu, funcţionar şi al 4-lea dl. Vintilă Bercaru, student la medicina veterinară,
amândoi din Călăraşi.
La cursa demi-fond juniori, 1200 metri lungime, a luat premiul I Nicolescu
Ioan, elev Școala Superioară de comerţ, sosit în 21 minute, 30 secunde, al II-lea
Popa Ion, elev al Școlii de meserii, în 21 minute, 45 secunde, al III-lea Panait
Dumitrescu, croitor din Ostrov, apoi Ştefănescu Marin, Matei R. Vasile, Vasile P.
Ion, Strătescu Marin şi Soare Octav.
La ora 5 după masă, a continuat concursul de fond, pe distanţa de 6 km ,
între Gura Borcii şi portul Călăraşi, pentru Cupa Socec şi Campionatul de inot al
oraşului Călăraşi.
Concurenţii au fost duşi cu şalupa „Azis" la punctul de lansare, Gura Borcii.
Cu toată ploaia torenţială care se deslănţuise, făcând imposibilă vederea la 2-3 metri,
concurenţii nu s-au descurajat şi au continuat înotul.
Primul sosit dl. Ion Cuzmanov, în o oră, al doilea Nicolae Soare, în o oră şi
3 minute, al treilea elevul de la Școala Superioară de comerţ, Nicolescu Ion, al
patrulea Pascu Gheorghe.
Numerosul public care staţiona pe chei şi pe şlepuri, le-a făcut o călduroasă
manifestaţie de simpatie.
Toţi înotătorii călărăşeni fac parte din echipa sportivă „Venus“.
Cuvinte multe de laudă se cuvin organizatorilor, cât şi inimoşilor
concurenţi.
_____________________________________________________________
138
141
1927 august, 29, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Viitorul” relativă la
abundența în pește a Lacului Călărași, unde zilnic se pescuia o cantitate de 10-12 tone
de pește.
Călăraşi. ABUNDENŢĂ DE PEŞTE. De câteva zilie pe piaţa noastră a

început să fie abundenţă de peşte. Faptul se explică prin măsura luată de d1. dr. St.
Pârvescu, ad-torul pescăriilor, de a se pescui cu o parte din năvoadele ce le are la
dispoziţie pentru exploatarea Lacului Călăraşi, mai bogat ca niciodată în acest an.
Pescuirea se face numai noaptea, din cauza marilor călduri ce avem și se
vânează câte 10 - 12.000 de kg, care se aduc pe piaţă.
Această cantitate fiind mai mult decât îndestulătoare, o mare parte se
ambalează şi se expediază în alte centre şi în judeţ.
Preţul peştelui se menţine ridicat faţă de marea producţie, înşelând
speranţele populaţiei sărace care credea că va mânca peștele mai ieftin acum!
_____________________________________________________________
Viitorul, din 29 august 1927
142
1927 septembrie 8, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” în care este
descrisă vizita la Călărași a Societății corale Cântarea Dunării din Giurgiu.
Călăraşi. O EXCURSIE CULTURALĂ. Cu vaporul „Turnu-Măgurele" a

sosit la ora 16, în portul nostrum, Societatea corală „Cântarea Dunării" din Giurgiu,
sub conducerea d-lui profesor Al. Bărbulescu.
Pe chei, era aşteptată de Societatea corală locală „Freamătul", sub
conducerea d-lui profesor C. Popărescu.
La apariţia vaporului, muzica Reg. 23 Infanterie, condusă de dl. locot.
Alduleanu, a executat un marş; apoi Societatea „Freamătul" intonează „Imnul
României Mari"’. Dl. N. Sachelarie, preşedintele „Freamătului’, Pompiliu
Ploeşteanu, vicepreşedinte, şi căpitanul portului, I. Măcărescu, urează bun sosit
oaspeţilor, oferindu-le un frumos buchet de flori. Pornind în corpore, au mers la
Catedrală, unde ambele societăţi au executat alternativ mai multe coruri religioase;
apoi au vizitat Monumentul eroilor şi Palatul Prefecturii, unde asemenea au
concertat pe rând câteva coruri populare.
La ieşirea din Prefectură, ambele societăti au fost fotografiate.
După ce au vizitat marele bâlci al Sf. Marii, “Cântarea Dunării” s-a
reîmbarcat, luând drumul Giurgiului, la ora 19, fiind petrecută, până departe, de
cântecele, uralele și fluturările de batiste ale Fremătiștilor.
_____________________________________________________________
139
143
1927 octombrie 22, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Viitorul” în care se
relatează despre problemele generale ale comercianților călărășeni reliefate la o
recentă întrunire a Camerei de Comerț.
Călăraşi. — Zilele trecute a avut loc Ședinţa lunară a Consiliului de

Administraţie al Camerei de Comerţ, sub preşedinţia d-lui Aureliu Ionescu Isac.
În urma discuțiunilor urmate, s-a aprobat ca d-nii Ilie Hagimihale si Ilie R.
Ionescu, să participe la şedinţele Camerei de Comerţ din Galati, la 20 octombrie, şi
să protesteze contra regimului de control al Comisiunei Europene Dunărene, cari
atinge drepturile de suveranitate a statului Român şi aduce atâtea pagube Comerţului
Românesc. Opiniază ca Ministerul Muncii să înfiinţeze o şcoală practică de comerţ
în oraşul nostru, urmând ca Camera de Comerţ s-o subvenţioneze cu o treime din
totalul cheltuielilor, fără a lua însă parte la cheltuelile eventuale privitoare la
construcţia unui local propriu.
Referitor la nevoile comerțului si industriei ialomițene, în urma întrunirii
Societății „Unirea tuturor Comercianţilor”, tinută Duminică, 16 octombrie, în
localul Camerei şi sub preşedentia d-lui A. Ionescu Isac, preşedintele Camerei de
Comerţ, când au vorbit d-nii Ilie Hagimihale, preşedintele Societății, Dumitru
Stănescu, Gr. Lăzărescu. Al. Mitulescu, Anton Rădulescu, G. Tomescu Roman, Gh.
Vlădoianu, etc., s-a dispus ca dezideratele exprimate de oratori să fie susţinute de
Cameră către autorităţile respective şi anume: să se intervină pentru abrogarea Legei
speculei; pentru interzicerea comerţului ambulant; să se intervină la Ministerul de
Finanţe ca să se dea instrucţiuni organelor fiscale, să țină seamă şi de observațiunile
delegaţiilor Camerelor de comerţ în Comisiunile de impuneri fiscal; să se intervină
pentru a se împiedica producătorii de a mai vinde vinul şi ţuica direct la ţărani,
întrucât se face o concurentă neloială comercianţilor de băuturi; să se intervină la
Politie pentru a îngădui ca tăranilor să le fie permis să staţioneze cu căruţele pe străzi
în fața prăvăliilor, personalul însărcinat să supravegheze numai ordinea păstrând
mijlocul străzilor liber pentru circulaţie; să se desfiinţeze oboarele mici din
apropierea oraşului şi să supună la taxe mari necomercianţii cari încarcă în punctele:
Gâldău, Pietroiu. Socariciu şi Cocargeaua de pe Borcea, întrucât lovesc în Oborul
Călăraşi.
Şedinţa s-a tinut într-un spirit de colegialitate, ce rare ori se poate vedea, şi
asta dovedeşte că interesul comerţului călărăşan, în genere, este apărat.
CORESP.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 22 octombrie 1927
144
1927 noiembrie 26, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Universul”
în care este adus la cunoștința cititorilor protestul comercianților călărășeni contra
Legii repaosului duminical, care le afectează afacerile.
140
Călărași. ÎNTRUNIREA COMERCIANȚILOR. La 21 curent,
comercianţii din Călăraşi s-au întrunit în localul Camerei de comerţ, spre a protesta
în contra Legii repausului duminical, şi anume în privința închiderii magazinelor
între 13 - 15.
După mai multe discuțiuni, la care iau parte d-nii Aurel Ionescu Isac,
preşedintele Camerei de comerţ, Ilie Hagimihale, Vasile Buricescu, D-tru Stănescu,
A. Rădulescu, Niţă Anghel, etc., s-a hotărît să se trimită o delegaţie de comercianţi
ca, împreună cu d-nii parlamentari ai judeţului, să se prezinte d-lor miniştri ai muncii
si justiţiei, cărora să le ceară modificarea Legii repausului duminical şi păsuirea ca
magazinele să rămână deschise între orele 13 - 15, întrucât acest oraş, al cărui comerţ
se reazimă numai pe aprovizionarea ţăranilor, prin închiderea magazinelor ar
însemna ca, mai ales acum, în timpul iernii, ţăranii să se înapoieze în comunele lor
neaprovizionați şi, prin aceasta, comerţul oraşului nostru să fie distrus.
_____________________________________________________________
145
1928 ianuarie 3, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Viitorul”
prin care se face cunoscut faptul că în Călărași a fost înființată Școala practică de
comerț, în subordinea Ministerului Muncii.
Călărași. ŞCOLARE. În oraşul nostru a luat fiinţă Școala practică de

comerţ, care funcţionează sub autoritatea Ministerului Muncii.
La această şcoală sunt obligați să urmeze cursurile, ucenicii absolvenţi a 4
clase primare. Patronii sunt obligaţi, sub pedepse riguroase, ca să-şi trimită ucenicii
la şcoală.
Absolvenţii acestei şcoli vor beneficia de următoarele avantaje:
1. Vor face armata cu termen redus;
2. Acei cari vor urma cursurile acestei școli, sunt scutiţi de a urma cursurile
școlilor primare superioare (complementare).
Înscrierile au început şi vor continua până la 8 ianuarie 1928, la locuinţa d-
lui Florian Buterez, directorul școlii, din strada Griviţa 161. Elevii vor prezenta la
înscriere următoarele acte:
1. Certificatul a 4 clase primare;
2. Actul de naştere:
3. Buletinul de vaccin şi
4. Adeverinţa că este ucenic industrial sau comercial.
Director al acestei școli a fost numit dl. Florian Buterez.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 3 ianuarie 1928.
141
146
1928 ianuarie 8, Călărași. Corespondență publicată de ziarul “Viitorul” referitoare la
validarea mandatelor consilierilor nou aleși și desemnarea, prin vot, a noului primar
al orașului Călărași.
CĂLĂRAŞI. Consilierii convocaţi de Prefectură, s-au întrunit în Sala de

consiliu, sub preşedinţia d-lui I. P. Dragomirescu, membru în Delegaţia permanentă.
La acest consiliu au fost convocaţi şi noii consilieri aleşi la 9 noiembre 1927
în alegerile complimentare ce au avut loc pentru 5 consilieri şi 2 supleanţi. Noii
aleşi, şi anume: St. Şerbănescu avocat, St. Popescu, institutor, Ion R. Moțoi,
comerciant, Leonida Petrescu, comerciant, toți liberali, Ioan Bătrânu, avocat, ales
pe baza cincimii şi Epifan Voiculescu supleant, au depus jurământul în fața
Consiliului şi în prezenţa d-lui Ioan Popescu, prefectul judeţului.
D. Alexe Nestea, fiind lipsă, va depune ulterior jurământul.
După validarea consilierilor, procedându-se la alegerea primarului, d. Ștefan
Şerbănescu, avocat, a fost ales primar cu 18 voturi din 19 (unul neexprimat).
_____________________________________________________________
Viitorul, din 8 ianuarie 1928.
147
1928 ianuarie 12, București. Articol publicat în ziarul bucureștean “Dreptatea”,
despre situația precară a Școlii normale din Călărași, fără local propriu.
ȘCOALA NORMALĂ DIN CĂLĂRAŞI

În lipsa unui local, început din 1923 şi rămas ruină, ca toate localurile d-lui
dr. C. Angelescu, bieţii elevi ai Școlii normale locale duc o viaţă foarte grea.
Cursurile le fac de la 2 la 7 p. m. în localul unei şcoli primare de fete (fetele fac lecţii
numai dimineaţa de la 8 la 12), apoi se duc să mănânce în alt local (parte din localul
Școlii de meserii, stingherită grozav şi aceasta), apoi se întorc la meditaţie pentru
orele 8-10 p. m. în localul Școlii de fete şi de acolo se duc să se culce într-o aripă a
Cazărmii de artilerie. Și ne mai mirăm de tuberculoza copiilor!
Aceeaşi mizerie, ba şi mai neagră, o duceau elevele Școlii normale de fete
până când, în 1921, d-1 Petre V. Haneş, pe atunci secretar general al Ministerului
Instrucţiunii Publice, cunoscând situaţia locală a obţinut de la Academia Română
localul şcolii de la Măgurele-Ilfov şi a mutat acolo Școala normală de fete.
Până la terminarea localului Școlii normale de băieţi, acelaşi procedeu
trebuie aplicat şi aici, dacă vrem ca această pepinieră de tuberculoză să înceteze.
Destul să spunem că localul Școlii primare de fete, unde funcţionează clasele şi
meditaţiile Școlii normale de băieți, duhneşte ca un cuib de mirosuri pestilenţiale,
fiindcă sălile de clasă sunt ocupate 11 ore pe zi!
_____________________________________________________________
Dreptatea, din 12 ianuarie 1928
142
148
1928 februarie 23, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul bucureștean
“Viitorul” relativă la reluarea activității pe anul 1928 de către Liga Culturală și
Universitatea Populară.
Din Călărași. MIŞCAREA CULTURALĂ. Liga Culturală, Secţia

Călăraşi, şi-a început anul acesta activitatea, ţinând prima şezătoare în Sala Parcului
comunal. Cuvântul de deschidere l-a avut dl. V. N. Stanciu, profesor şi avocat,
preşedintele Ligii. D. Enache Ioneseu, inspector general al Învăţământului
Secundar, a tinut o frumoasă şi interesantă conferinţă despre pictorul Grigorescu.
Corul liceului Ştirbei Vodă, sub conducerea d-lui profesor C. N. Popărăscu,
a executat cu măestrie câteva bucăţi româneşti.
Universitatea Populară Ialomiţa, de asemenea şi-a început activitatea. Prima
conferinţă a fost ținută în Sala Parcului comunal de dl. Ion Liveseu, care a vorbit
despre „O lecţie de dicţiune românească”.
La ambele manifestări culturale, sala a fost arhiplină, spre deplina
mulţumire a conducătorilor şi organizatorilor acestor organe de propagandă
culturală și artistică.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 23 februarie 1928.
149
1928 martie 22, Călăraşi. Moţiune a Primăriei oraşului Călăraşi înaintată
Ministerului de Interne, referitoare la activitatea desfăşurată de Nicolae Titulescu la
Liga Naţiunilor.

Nr.1497/1928 martie 22
Domnului I.G.Duca – ministrul de Interne şi ad-interim la Externe

Bucureşti
Am onoare a vă transmite următoarea moţiune votată de Consiliul comunal
al oraşului Călăraşi, jud. Ialomiţa.
MOŢIUNE
Consiliul comunal al oraşului Călăraşi, în şedinţa sa de azi, 22 martie a.c.,
luând cunoştinţă de strălucita apărare pe care dl. Titulescu, ministrul de externe, a
făcut-o la Consiliul Societăţii Naţiunilor în chestiunea optanţilor unguri, în
unanimitate aprobă hotărârea pe care a luat-o, refuzând în numele Statului
propunerea făcută României de a primi numirea a doi judecători suplimentari la
Tribunalul mixt arbitral de la Paris, în contrazicere flagrantă cu cele trei principii
adoptate în unanimitate de Consiliul Societăţii Naţiunilor, în şedinţa din 19
septembrie 1927.
Suvernitatea şi demnitatea ţării, ca şi sfânta noastră dreptate, neputând fi
nici atinse şi nici primejduite, Consiliul comunal, cu sentimentul unanim al
143
cetăţenilor acestui oraş, ridică protestul său contra acelei propuneri şi aprobă în totul
acţiunea demnă şi românească a d-lui Titulescu, ministrul de externe, acţiune pe care
ţara întreagă o cere să fie dusă la sfârşit pentru apărarea supremului interes naţional.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 32/1928, f. 2, copie.
150
1928 aprilie 21, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Dreptatea” referitoare la
consfătuirea pe care au organizat-o la Călărași fruntașii locali ai Partidului Național
Țărănesc.
CALARAŞI. În aceeaşi zi (21 aprilie 1928), la orele 7 seara, la Clubul din

Călăraşi a avut loc o consfătuire a fruntaşilor noştri din localitate, d-nii Catu
Doicescu, Gh. Gh. Demetrescu, N. Țopescu, Al. Niţescu, Tiberiu Chiril, N.
Stănescu, Ioniţă Cristescu, Nic. Ionescu, N. Tomescu-Roman. A asistat şi dl. N.
Deculescu din Slobozia.
Dl. PETRE V. HANEŞ a comunicat impresiunile sale din judeţ, insistând în
special asupra convocării Comitetului judeţean şi asupra fondului de propagandă,
dând prin aceasta expresiune dorinţelor generale.
Dl. N. ŢOPESCU, secretarul comitetului, a rezumat memoriul organizaţiei
Ţăndărei şi a anunţat că s-au pregătit lucrările pentru Comitetul judeţean, care se va
ţine la 29 aprilie.
Au urmat apoi discuţiuni, la care au participat toţi cei prezenţi, în special cu
privire la modalitatea de a merge la Alba-Iulia, unde judeţul Ialomiţa doreşte să fie
bine organizat.
__________________________________________________________________
Dreptatea, din 2 mai 1928
151
1928 iunie 28, Călăraşi. Memoriu al Serviciului tehnic al oraşului Călăraşi privind
situaţia edilitar-gospodărească şi culturală a oraşului.
Serviciul tehnic al oraşului Călăraşi

Nr. 384/1928 iunie 28
DESCRIEREA ACTUALEI SITUAŢII A ORAŞULUI

Istoric. Oraşul Călăraşi este fondat în anul 1852 de principele Barbu Știrbei.
Este capitala judeţului Ialomiţa, situat la extremitatea sudică a judeţului pe un braţ
al Dunării, numit Borcea, care fiind navigabil, face ca oraşul să fie trecut între
porturile Dunării. Acestui fapt se datoreşte dezvoltarea din trecut a sa, deoarece,
fiind singurul punct de încărcare pentru produsele agricole ale judeţului şi chiar
pentru parte din judeţele limitrofe, atrăgea aici tot comerţul de cereale.
De la 1897 construindu-se calea ferată Bucureşti-Constanţa şi Făurei-
Feteşti, mai târizu, în 1911 linia Ploieşti-Urziceni-Ţăndărei, importanţa comercială
144
a oraşului Călăraşi, a pierdut mult, producând o stagnare în dezvoltarea lui care
persistă şi în timpul de faţă.
Viaţa sa comercială este întreţinută acum, de partea de sud-vest a judeţului,
pe o rază de 50 km de câteva sate din partea de nord şi est a oraşului, de consumul
armatei şi al funcţionarilor.
Ca industrie nu posedă decât o instalaţie de moară cu o capacitate de 2 1/2
vagoane pe zi şi un atelier mecanic.
Artere principale de comunicaţie. Este legat de reţeaua CFR prin linia
ferată Ciulniţa-Călăraşi-Port, formând staţie finală fără trafic important, este port
dunărean, prin legătura cu Dunărea prin braţul Borcea, care nu este navigabil decât
între Călăraşi şi Dunăre, posedă un cheu de lemn înalt pentru apele mari şi un cheu
cu peron de piatră pentru apele mici.
Şoselele de legătură cu judeţul sunt: Şoseaua Călăraşi-Olteniţa, care
deserveşte partea dinspre sud-vest a judeţului şi care este cea mai importantă arteră
de comunicaţie pentru oraş.
Şoseaua Călăraşi-Feteşti-Piua Petrii, pentru partea de est a judeţului, care
pentru oraş are o importanţă mai puţin însemnată, deoarece pe apa Borcea în aval
de oraş în timpuri de ape mari, se pot face încărcări la toate satele înşirate pe malul
său stâng.
Şoselele Călăraşi-Slobozia, Călăraşi-Ţăndărei, drumul spre Călăraşii Vechi
şi şoseaua Călăraşi-Silistra la punctul Chiciu.
Populaţia oraşului după statisticile existente este:
La 1895 – 7000 locuitori
După datele de mai sus, creşterea probabilă a populaţiei în viitor, s-ar dubla
în 30 de ani, iar pentru o perioadă de 100 de ani, de aici înainte, oraşul ar reveni la
o populaţie de 100.000 locuitori.
Suprafaţa locuibilă ocupată actualmente de oraşul existent este de 144
hectare, ceea ce revine la 96 m.p. de fiecare locuitor. Raportul practic ar fi 20, deci
acest raport este întrerupt.
Pentru o perioadă de 100 de ani, când populaţia probabilă ar fi de 100.000
locuitori, suprafaţa necesară ar fi de 200 hectare.
Din suprafaţa actuală a oraşului de 144 hectare, ocupă străzile, pieţele şi
grădinile publice 40 ha, 3540 m.p. şi spaţiile clădite sau clădibile 103 ha, 6460 m.p.
în care intră o parte importantă de locuri virane şi grădini, fără nici o construcţie
(aproximativ 28 ha).
Raportul între spaţiile clădite sau clădibile şi cele libere este de :
1036460/403540 = 2,5.
Raportul între suprafaţa spaţiilor clădite şi cea totală este de
1036460/1440000 = 0,72, iar raportul între suprafaţa spaţiilor libere şi cea totală este
de: 403540/1440000 = 0,28.
Reţeaua străzilor. Construcţia oraşului a fost făcută după un plan vechi,
care a avut de normă sistemul quadratic cu străzi lungi şi drepte. În anul 1895
145
Primăria, pentru a se conforma obligaţiunii impusă de legea de organizare a
comunelor urbane din 1894, de a-şi întocmi planurile parcelare de aliniere şi
nivelment al oraşelor, a angajat pe dl inginer Petre F. Radovici, care a efectuat
această lucrare şi care fiind supusă examinării onor Consiliului tehnic superior a fost
avizată prin jurnalul nr. 428 din 21 iunie 1895.
Planurile dlui Radovici s-au aplicat întocmai pentru amplasamentul
clădirilor şi executarea lucrărilor de pavaje astfel că în prezent situaţia lui este exact
aceea reprezentată prin acele planuri.
Astfel că în prezent oraşul închis în această rază este străbătut în lungul său de
o serie de străzi cu direcţia est-vest, drepte, paralele între ele şi cu malul Borcei şi al
Ezerului, formând un unghi la strada Sloboziei, iar transversal şi perpendicular pe
cele dintâi o serie de străzi drepte cu direcţia nord-sud.
Din cauza acestei dispoziţiuni prea regulate a străzilor, oraşul prezintă un
aspect monoton, fără perspective estetice, la care se adaugă incomoditatea
supărătoare a curenţilor de aer şi [a] Crivăţului în timpul iernii, care se formează pe
străzile transversale.
Apoi oraşul fiind aşezat pe un şes aproape orizontal fără nici o depresiune
pronunţată, aspectul său estetic se agravează şi din această cauză.
Profilul transversal. Străzile au în general lărgimea de 14 m din care 9 m
pentru partea carosabilă şi câte 2,50 de fiecare parte pentru trotuare. Bulevardul
Traian, Ferdinand, str. Portului şi str. Mărginaşe spre vest au lărgimea de câte 20 m
din care 12 m pentru partea carosabilă şi câte 4 m trotuare de ambele părţi. Pentru
acestea va trebui modificat profilul dându-se pentru partea carosabilă tot câte 10 m,
iar trotuarelor care trebuiesc a fi plantate câte 5 m de fiecare parte şi pavându-se
numai o lăţime de 2,50 m între cele două rânduri şi arbori. Cu modul acesta se
micşorează cheltuielile de construcţie şi întreţinere a pavajelor.
Intensitatea circulaţiei este foarte redusă deocamdată, astfel că o lărgime
de 8 m pentru partea carosabilă ar fi suficientă.
Linii de tramvai nu există şi nici nu se simte nevoie deocamdată.
Natura solului. Este convenabilă aşezării fundaţiilor clădirilor pe toată
întinderea oraşului.
Conformaţia sa geologică: un strat de pământ vegetal la suprafaţă cu
grosime de 60 cm, sub care începe pământ galben compact care ajunge până la 7 m
adâncime, de unde apoi încep straturile nisipo-argiloase de infiltraţiune. Aşezarea
fundaţiunilor clădirilor se face în general la 1 m până la 1,50 adâncime, unde se
găseşte pământ galben compact cu o rezistenţă de susţinere de 3 kg pe cm pătrat.
Variaţiunea nivelului apelor Dunării. Etiagiul fiind fixat la cota de
10,465, cota apelor celor mai mici este de 9,745 (1921), iar cota apelor mari
extraordinare 18,125 (în 1897), oraşul fiind aşezat pe un platou cu cota medie 22,
nu se produc infiltraţiuni în fundaţie în timpul apelor mari.
Climatul oraşului este acela al regiunii de şes a sudului ţării noastre. Aşezat
pe platoul Bărăganului, la o altitudine cu cota de 22 deasupra nivelului Mării Negre,
deschis din toate părţile, fără plantaţiuni înconjurătoare, este supus vânturilor din
toate direcţiile. Vânturile obişnuite ale localităţii sunt în timpul verii dinspre sud şi
146
sud-est, iar în timpul iernii Crivăţul de la nord-est care este vântul predominant al
localităţii.
Starea igienică. În partea de sud, valea Dunării cu o lăţime de 10 km, teren
inundabil cu numeroase bălţi şi mlaştine din care în timpul verilor se exală miasme
foarte vătămătoare sănătăţii, face ca localitatea să fie cu totul insalubră. Mijloace de
asanare ale acestor terenuri nu sunt posibile decât cu cheltuieli cu desăvârşire
imposibile pentru mijloacele comunei şi chiar ale statului. Malaria şi tuberculoza
sunt maladiile care bântuie localitatea şi dau un procent de mortalitate important.
Grădini publice şi pieţe. Oraşul are o singură grădină publică între
Bulevardul Traian şi port în suprafaţă de 1 h 4908 m.p., o piaţă în faţa străzii Ştirbei
Vodă şi o mică piaţetă pe str.Slobozia, ocupând ambele o suprafaţă de 8632 m.p.
Săli de spectacole. O sală de teatru proprietatea comunei în grădina publică,
construită în condiţiuni cu totul nesatisfăcătoare, o sală de cinematograf particulară,
asemenea condiţiuni proaste şi câteva localuri particulare pentru cluburi şi dans, de
asemenea în condiţiuni cu totul nesatisfăcătoare.
Localuri publice sunt: Palatul administrativ şi de justiţie, proprietatea
judeţului, în care se află instalate birourile Prefecturii şi Tribunalelor (2 secţii şi o
judecătorie); Palatul comunal, proprietatea comunei, în care se află instalate
birourile primăriei şi poliţiei; Clădirea Liceului de băieţi Ştirbei Vodă, proprietatea
statului; Un local pentru Liceul de fete cu 8 clase, proprietatea Comitetului liceului;
Cinci localuri de şcoli primare, proprietatea comunei; Un local al Școlii de meserii,
Spitalul judeţean, Cazarma pompierilor, Căpitănia portului, Gara, trei Cazarme (de
artilerie, cavalerie şi infanterie) şi trei biserici.
Dintre acestea Palatul administrativ, Liceul, Palatul Primăriei şi Căpitănia
portului sunt clădiri bine studiate şi de o importanţă arhitecturală mai de seamă.
Iluminatul oraşului se face cu electricitate produsă de o uzină proprietatea
comunei. Capacitatea ei [de] 135 kw este insuficientă pentru cerinţele oraşului şi se
intenţionează mărirea ei. Chiar în cursul anului acesta se va instala o nouă unitate
electrogenă de 180 kw. Uzina se exploatează în regie de Primărie.
Alimentarea cu apă se face prin o instalaţie cu un debit maxim de 70 m.c.
pe oră fără a fi prevăzută cu instalaţie dublă de rezervă, aşa că debitul maxim pe zi,
abia cu mare greutate, se obţine 800 m.c., cantitate absolut insuficientă pentru
nevoile oraşului, care necesită 15.000 x120 =1800 m.c. Apa se filtrează printr-o
serie de filtre cu nisip, sistem Reisert, fără a poseda şi o instalaţie pentru sterilizare,
se colectează într-un rezervor de 280 m.c. capacitate şi se distribuie pe o reţea de
conducte de distribuţie.
Serviciul de curăţenie şi de pompieri. Oraşul nu este canalizat, curăţenia
oraşului se face primitiv cu măturători, iar transportul gunoaielor se face cu carele
afară din oraş. Serviciul de vidare a latrinelor se face printr-un serviciu cu butoaie
cu totul primitiv şi insuficient, iar evacuarea apelor uzate ale gospodăriilor în
general, se face aruncându-se în curţi şi chiar şi pe străzi. Prea puţine case au
construite haznale colectoare absorbante pentru apele menajere uzate.
Scurgeri. Evacuarea apelor pluviale se face la surpafaţă prin rigole cu
scurgerea pe străzile transversale ale oraşului înspre Borcea şi Ezer. Pantele de
147
scurgere sunt de 0.002-0.003, oraşul fiind aşezat după cum am arătat pe un platou
aproape orizontal, pantele arătate abia se pot obţine prin lucrări de terasamente.
Străzile transversale ale oraşului formând colectarea, cele longitudinale au
scurgerile înspre cele dintâi, într-o parte şi în alta.
Blocurile de clădiri cuprinse între străzile oraşului au fost împărţite prin
planul iniţial al oraşului în parcele de 19,66 m lăţime şi 39,32 m lungime (10 st.x 20
st). Cu timpul aceste parcele s-au divizat de obicei în jumătate lăţime, astfel că acum
majoritatea au 9,83 m.x 39,32 m. Prea puţine au rămas întregi şi prea puţini
proprietari au alipit câte două, spre a face parcele cu lăţimi mai mari. Din această
cauză a fracţionării parcelelor primitive, nefiind loc în laţime, clădirile, în majoritate
sunt lipite calcan de calcan şi camerele înşirate una după alta, sistem vagon, aceasta
atât în centru cât şi în cartierul comercial.
Numai localurile publice şi câteva clădiri particulare au avut loc suficient
pentru a face construcţiune deschisă cu lumina de toate părţile. În partea estică a
oraşului, care s-a format mai târziu, prin împroprietărirea rurală din 1864, sunt
parcele cu suprafeţe mai mari, grădini, vii şi terenuri de cultură.
Împărţirea oraşului în zone. Oraşul este împărţit în trei zone în ordinea
depărtării de centru. Prin noul plan de amenajare se modifică această împărţire, după
cum se specifică în planul nr....*
Până în prezent sunt construite în oraş 2010 case dintre care 50 cu un etaj, 2
cu două etaje şi restul de 1958 cu parter.
Construcţiunile în zona I sunt de cărămidă, în a doua de cărămidă şi în paiantă,
iar în zona III şi de gard lipite cu pământ. Majoritatea caselor au curţi şi grădini.
Plantaţiuni. Pe lângă plantaţiile din grădina publică, grădina Palatului
administrativ şi a spitalului, toate străzile oraşului, afară de strada Ştirbei Vodă, au
fost plantate cu câte două rânduri de arbori la marginea trotuarelor. Apoi fiecare
curte are plantaţiuni de arbori fructiferi şi de ornamentaţie, astfel că comparativ cu
spaţiile disponibile se poate zice că oraşul este bine plantat. Plantaţiunile însă pe
trotuarele străzilor prezintă mari inconveniente, împiedicând buna funcţionare a
reţelelor de conducte aeriene pentru iluminatul oraşului şi a firelor telegrafice. Pe
altă parte, dezvoltarea trunchiului şi a rădăcinilor arborilor dislocă pavajele
trotuarelor, le deformează şi denivelează rigolele, împiedicând scurgerile. Vor trebui
desfiinţate plantaţiunile în profilul transversal al străzilor cu lărgimi de 14 m, ele
fiind permise numai în curţi, în afară de profilul străzilor şi pe bulevardele cu
lărgime de 20 m.
Bugetul comunei se cifrează actualmente la un venit de 8 milioane. Din
acest venit nu se poate aloca anual pentru îmbunătăţiri edilitare, decât maxim 4
milioane.
Împrejurimi. În afara de actuală rază a oraşului, comuna posedă terenurile
arătate în plan, în suprafaţă totală de 64 hectare, pe care actualmente le arendează
ca teren de cultură, şi care prin proiectul de amenajare ce se înaintează acum li s-au
dat anume destinaţie după cum se va vedea mai jos.
148
În partea de est a oraşului, în faţa Cazărmii de infanterie peste linia ferată se
află un cartier de ţigani, care locuiesc în câteva case primitive, iar la depărtare de 1
km se află satul Măgureni care este încorporat de oraş.
Înspre partea de vest a oraşului se află mahalaua sporitorilor cu 66 de
familii, care cresc bivoliţe şi aprovizionează oraşul cu lapte, iar la depărtare de 2 km
comuna Mircea Vodă. Înspre partea de nord se află câmpul de tragere al armatei cu
o plantaţie abundentă, singura unde orăşenii găsesc un loc de refugiu şi odihnă în
timpul verii.
Cimitire. Oraşul are un cimitir în suprafaţă de 5 H. 8728 m.p. în partea de
Nord care a devenit insuficient, fiind aproape complet ocupat. Prin situaţia lui prea
aproape de oraş nu corespunde prescripţiunilor regulamentului de igienă şi
salubritate publică. Pentru acest motiv şi [având] în vedere că este în imediata
apropiere a terenului destinat pentru împroprietărirea demobilizaţilor, el va fi mutat
prin proiectul de sistematizare al oraşului.
Hale. Abatoare. Se poate zice că nu există. În piaţa litera A din faţa străzii
Ştirbei Vodă pentru măcelării şi zarzavaturi, sunt construite un fel de barace (şatre)
în care se face vânzarea de carne şi zarzavaturi şi care pe lângă starea lor cu totul
neigienică, dau un aspect dezagreabil oraşului. Abatorul este aşezat pe un teren
inundabil, pe malul Borcei în aval de oraş, şi este construit cu totul primitiv. Pentru
construcţiunea unei pieţe de alimente după cerinţele moderne, s-a destinat terenul
de lângă bulevard, în suprafaţă de 2 h 6000 m.p. însemnat pe planul de sistematizare.
Abatorul actual va trebui asemenea reconstruit după cerinţele moderne, tot pe
terenul care se află cel actual pe o platformă ridicată deasupra apelor mari.
Viaţa economică a oraşului după cum am arătat mai sus este redusă. Se
rezumă în comerţul de cereale, alimentat de câteva sate din preajma sa, industrie nu
posedă şi prin faptul situaţiunei nefavorabile a oraşului, nu se întrevede o dezvoltare
simţitoare în viitor. Partea oraşului cea mai animată cu viaţă comercială este centrul,
dintre piaţă, palatul administrativ, prelungindu-se pe strada Bucureţti, până la
extremitatea ei dinspre vest. Ca instituţii comerciale, posedă câteva sucursale a[le]
băncilor mari şi birouri sucursale a[le] caselor comerciale.
Viaţa culturală. Instituţii culturale sunt: un liceu de băieţi cu 8 clase, un
liceu de fete cu 8 clase, o şcoală normală de băieţi, o şcoală de meserii de băieţi, o
şcoală profesională de fete, o şcoală de contabili pentru băncile populare, cinci şcoli
primare de băieţi şi de fete, două grădini de copii şi trei biserici. Pentru educaţia
fizică nu există instalaţie modernă. Prin noul proiect de sistematizare s-a rezervat un
teren de sporturi în acest scop.
Băi. Există o instalaţie de băi publice la spitalul judeţean, care serveşte
populaţia odată pe săptămână.
Inginer,
ss/indescifrabil
*Loc alb în text
__________________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 20/1928, f. 22-26v, original.
149
152
1928 iulie 18, Călărași. Extras din încheierea Consiliului comunal al orașului Călărași
prin care se revine asupra donației terenului în suprafață de 8 ½ hectare pentru Școala
normală de băieți.
...Având în vedere cererea Direcțiunei Școalei normale de băieți de a se

reveni asupra Deciziei No. 4/1927 și a se dona cele 8 ½ hectare teren pur și simplu
fără nici o rezervă...
C O N S I L I U L,
Având în vedere cele expuse mai sus,
Având în vedere scopul pentru care terenul a fost donat cum și faptul că
construcția localului școalei a început încă din anii trecuți, lucrare pentru care
ministerul cheltuiește 40-50 milioane lei,
Având în vedere că Consiliul apreciind găsește că rezerva făcută de comună
în privința terenului donat nu-și mai poate avea locul deoarece chiar dacă s-ar admite
că școala normală s-ar desființa, îi va urma o altă școală sau instituție tot atât de
folositoare astfel încât scopul donațiunii este atins,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN MAJORITATE,
Revine asupra votului dat prin încheierea no. 4 în ședința din 12 aprilie 1927
numai în ceea ce privește rezerva făcută de comună asupra terenului donat în
suprafață de 8 ½ hectare.
Aprobă ca donația să fie făcută de comună pur și simplu și în scopul de a
servi nevoilor Școalei normale de băieți ce a început să se clădească...

_____________________________________________________________
153
1928 iulie 25, Călărași. Contractul încheiat între Camera de Comerț și Industrie
Călărași și arhitectul Simion Vasilescu din București, pentru lucrările de construcție a
Palatului Camerei de Comerț și Industrie și a Școlii Comerciale din Călărași.
CONTRACT DE LUCRĂRI
Între subsemnații Camera de Comerț și de Industrie Călărași reprezentată
prin d-l Aureliu Ionescu Isac, Președintele Camerei, autorizat de Comitetul de
direcție al camerei, No. 3996 din 25 iulie 1928 și d-l arhitect Simion Vasilescu din
București, bulevardul Ferdinand No. 70, a intervenit astăzi, 25 iulie 1928, următorul
contract de lucrări, ca urmare a aprobării ofertei la licitațiunea ținută astăzi data de
mai sus și consemnată în procesul-verbal No. 3994 de azi, întocmit în acest scop:
1. Arhitectul Simion Vasilescu, cu domiciliul legal ales în acest scop în
orașul Călărași, la șantierul lucrării, mă oblig a executa construcția palatului
Camerei din Călărași și al școlii comerciale conform cu planurile întocmite și vizate
de Consiliul Tehnic Superior din București, cu devizul estimativ, caietul de sarcini
150
și toate celelalte piese și condițiuni generale și speciale avute în vedere la ținerea
licitației și oricăror alte dispozițiuni luate în cursul lucrării și comunicate în scris sau
verbal subsemnatului de d-l arhitect Toma Dobrescu, arhitect - diriginte al lucrării.
2. Lucrarea ce urmează a se executa va începe mai întâi cu clădirea localului
școlii comerciale și va continua fundațiile restului clădirii așa după cum se prevede
în procesul-verbal No. 3991/928.
3. Valoarea lucrării se fixează la suma de 3 milioane lei, din care scăzându-
se rabatul de 1,25 % oferit la licitație de lei 37.500, rămâne la lei 2.962.500, care
formează valoarea prezentului contract.
4. Mă oblig a depune garanția definitivă de 6 % asupra acestei valori de
lucrări la Casa de Depuneri și Consemnațiuni și a vă prezenta recipisa până la data
de 1 august 1928.
5. Mă oblig de asemenea a termina construcția școlii comerciale până la data
de 31 octombrie 1928, dând-o gata de cheie, celelalte lucrări putând fi continuate și
după această dată, dacă timpul va permite.
Noi, Aureliu Ionescu Isac, în calitate de președinte legal al Camerei de
Comerț și Industrie Călărași, ne obligăm a achita d-lui arhitect Simion Vasilescu,
valoarea situațiilor de plată provizorie în conformitate cu dispozițiunile generale
prevăzute în Legea contabilității publice și a condițiunilor de lucrări ale Statului.
Taxele contractului de lucrări și orice dări și impozite către Stat, județ și
comună, precum și întocmirea situațiilor provizorii de plată, referitoare la această
antrepriză, privesc pe d-l arhitect Simion Vasilescu.
Făcut azi, 25 iulie 1928, în dublu exemplar, din care pentru noi părțile
contractante câte unul, în Călărași.
Președintele Camerei de Comerț și de Industrie Călărași,

ss/Aureliu Ionescu Isac
Antreprenor,
ss/Arhitect Simion Vasilescu
Prezenta copie fiind conformă cu originalul transcrisă de noi în registrul

Comitetului de direcție al Camerei de Comerț, se certifică de noi.
Secretar General, ss/Ioan R. Săvulescu

Călărași, 1928 octombrie 13
_____________________________________________________________
copie
154
1928 august 2, Călăraşi. Adresă prin care Clubul Atletic Ialomiţean, solicită Primăriei
oraşului cedarea unei suprafeţe de teren, pentru amenajarea unui teren de sport.
151
Clubul Atletic Ialomiţean
Nr. 144/1928, luna august, ziua 2
Domnule primar,
Cunoscând bunele sentimente ce vă călăuzesc de câte ori se prezintă ocazia
să veniţi în ajutorul sportului, care în veci vă va păstra locul de cinste ce-l meritaţi
cu prisosinţă, şi bazându-ne pe deosebita bunăvoinţă ce ne-aţi arătat de câte ori am
simţit nevoia unui apel, permiteţi ca şi de astă dată să vă adresăm rugămintea ce va
folosi nu nouă, ci fiilor acestui oraş cotropit de paludism şi tuberculoză, şi care nu-
şi găseşte salvarea decât în mişcări coordonate de cultură fizică şi morală.
Dv. ca vechi cunoscător şi conductor al vieţii sportive locale, ştiţi mai bine
decât oricine în ce situaţie se află nu numai sportul local, dar şi cluburile locale, care
nu au nici fonduri, nici teren de sport. Autorităţile noastre au reuşit în parte şi
programul ce ne-am propus merge pe căi bune. Ne străduim din greu şi ne luptăm
cu fel de fel de piedici, care în cele din urmă vor trebui să cadă. Aceasta e deviza
sportmenului şi a noastră. Una şi prima piedică ar fi starea materială. Abia, abia prin
diferite serbări am reuşit să amortizăm o parte din cheltuieli. Sunt însă multe şi
necesare unei societăţi sportive, dar toate sunt scumpe. Ne-am gândit în tot felul,
cum şi de unde am putea strânge ceva fonduri, căci pe lângă echipament şi materiale
necesare sportului trebuie să ne mai gândim şi la amenajarea terenului de sport ce îl
cerem precum şi la împrejmuirea lui.
De aceea, dle primar, vă rugăm să binevoiţi a aproba ca de câte ori cântă
muzica în parc, să cânte jos, iar în pavilion să se facă dans, unde vom pune taxe, ca
din acest venit să procurăm cele necesare societăţii. Pe de altă parte lipsa unui teren
de sport ne forţează să vă rugăm a dispune să binevoiţi ca în cel mai scurt timp să
ne puneţi în posesia acelui teren, care e cel mai nimerit şi singurul care ar salva
sportul de la condamnare, ar fi terenul situat între oraş şi gara-port. Acest teren
prezintă avantaje care nu pot fi compensate de nici un alt. Ar fi cel mai bun loc de
recreaţie pentru populaţia tânără şi bătrână a acestui oraş. Rămâne la dispoziţia dv
de a convoca Consiliul comunal, ceea ce e de dorit să se îndeplinească în cursul
chiar al acestei săptămâni, precum şi fixarea zilei de luare în primire, binevoind a
cunoaşte că intervenţia către Oficiul Naţional de Educaţie Fizică, am făcut-o noi.
Mulţumind cu recunoştinţă, vă rugăm să ne consideraţi ca cei mai apropiaţi
de dv părintele sportului şi al oraşului nostru, care v-aţi legat numele de existenţa
actualei şi a viitoarei generaţii a tineretului călărăşean, ce va fi în veci îndatorată şi
mândră că în fruntea conducerii localităţii noastre am avut un astfel de om, care
trecând peste multe greutăţi a ştiut şi a putut să săvârşească o faptă demnă de
admiraţia tuturor.
Preşedinte,
ss/indescifrabil Vicepreşedinte,
ss/indescifrabil
Domniei sale dlui primar al oraşului Călăraşi.
152
Rezoluţie: Se va comunica Clubului A. I. că se încuviinţează de două ori pe
săptămână să se facă dans în Pavilionul muzicii. În ceea ce priveşte terenul,
chestiunea se va pune din nou în consiliu.
_____________________________________________________________
155
1928 septembrie 23, București. Articolul Parastasul şi comemorarea lui Mihail G.
Cantacuzino la Călăraşi, publicat de ziarul național-țărănist „Dreptatea”.
Parastasul şi comemorarea lui Mihail G. Cantacuzino la Călăraşi

Duminică s-a oficiat un parastas şi s-a comemorat în Catedrala oraşului
Călăraşi amintirea lui Mihail G. Cantacuzino, fostul preşedinte al Partidului
Naţional Țărănesc din Ialomiţa. La slujba religioasă a asistat din partea familiei fiii
săi, d-na Alice Sturza cu soţul său, dl. Sturza şi dl. Constantin M. Cantacuzino. Un
public numeros, compus din tot ce oraşul şi judeţul are mai de vază, în frunte cu
şefii autorităţior şi ai tuturor instituţiilor, din toţi intelectualii, comercianţii şi mulţi
săteni, au ţinut să ia parte la doliul ce a încercat ţara şi în special județul Ialomiţa
prin moartea prematură a lui Mihail G. Cantacuzino. După oficierea Serviciului
religios de către soborul tuturor preoţilor din oraş, în frunte cu protopopul D.
Dobrescu, au ţinut cuvântări d-nii Al. Niţescu, avocat, fost director de prefectură, N.
Ţopescu, fost ajutor de primar şi revizor şcolar şi V. N. Stanciu, avocat, fost prefect.
Cuvântătorii au exprimat încă odată faptele mari şi dragostea de care a fost
înconjurat defunctul.
_____________________________________________________________
Dreptatea, din 23 septembrie 1928
156
1928 noiembrie 6, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile ziarului
“Viitorul” referitoare la unele hotărâri adoptate de Consiliul local în Ședința din 30
octombrie.
Călărași. NOI LUCRĂRI EDILITARE. Consiliul comunal, întrunit la 30

Octombrie cor., sub preşidenţia d-lui St. Şerbănescu, primarul oraşului, a hotărît
pavarea străzilor Grivița, până în Reg. 5 de cavalerie şi Bucureşti, din cart. D. până
în barieră, achiziţionarea unui nou grup electrogen de 300 H.P. pentru Uzina
electrică, întrucât noul grup de 250 H. P., instalat în Uzină anul trecut, împreună cu
cele vechi, nu mai pot face față cerințelor mereu crescânde.
De asemenea a aprobat ca duminică, 4 noiembrie cor., în Sala Parcului
comunal să se joace piesa de teatru „Omul care a văzut moartea“, cu d-nii Tonny
Bulandra şi V. Maximilian.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 6 noiembrie 1928.
153
157
1928 noiembrie 30, Călăraşi. Adresa Prefecturii judeţului Ialomiţa către Şcoala
elementară de comerţ Călăraşi, prin care îi face cunoscut programul pentru
aniversarea zilei de 1 decembrie 1928.

Nr.2908/1928 noiembrie 30
Domnule director,
Ca urmare la adresa noastră nr. 28612/928, am onoare a vă comunica că, în
urma consfătuirii avută cu domnii directori ai şcoalelor din localitate, s-a stabilit
următorul program, pentru serbarea aniversării a zece ani de la unirea Ardealului,
Banatului şi Bucovinei cu patria mamă, ce va avea loc în ziua de 1 decembrie a.c.
1.Fiecare şcoală va organiza în parte o serbare şcolară cu elevii săi, la ora
nouă dimineaţa.
2. La ora unsprezece dimineaţa, Te Deum la Catedrală în asistenţa tuturor
autorităţilor civile şi militare.
3. Defilarea trupelor din garnizoană.
4. Serbarea culturală în sala Parcului comunal, care se va desfăşura în modul
următor:
a) „Trăiască regele” corul Şcolii normale.
b) Conferinţa dlui Popescu, profesor, asupra însemnătăţii actului unirii cu
ţările surori.
c) O recitare a Liceului de băieţi.
d) O recitare a Şcolii normale.
e) Orchestra Școlii normale.
f) Un joc al Şcolii profesionale.
g) O recitare a Şcolii de meserii.
h) „România Mare” corul Şcolii normale.
5. Seara retragere cu torţe.
În consecinţă vă rugăm să binevoiţi a lua şi dv.parte la această serbare.
Prefect,
ss/indescifrabil Şeful serviciului,
ss/indescifrabil
D-sale, domnului director – Şcoala elementară de comerţ.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul economic şi de drept administrativ Călăraşi, dosar 1/1928, f.
187, original.
158
1929 ianuarie 15, București. Articolul ÎNTRERUPEREA CIRCULAŢIEI PE DUNĂRE
publicat de ziarul “Viitorul” în care sunt menționate dificutățile în asigurarea
legăturilor dintre Călărași și Silistra generate de gerul și viscolul ce au bâtuit zona.
154
ÎNTRERUPEREA CIRCULAŢIEI PE DUNĂRE
În urma gerului şi vicolului ce a bântuit, Dunărea a început să poarte sloiuri,
din care cauză N. F. R., a întrerupt cursele vaporului de călători „Cerna-Vodă“, ce
deservea linia Călăraşi-Silistra-Ostrov.
De ieri comunicaţia cu Silistra se face prin baltă până la punctul Kiciu şi de
aci cu barca, cu oarecari riscuri, printre sloiuri până la Silistra. Autorităţile ar trebui
să fixeze tarife la autobuzele ce fac curse până la Dunăre, întrucât au început să se
semnaleze abuzuri la încasarea preţurilor.
Cu această ocazie facem o constatare că şoseaua aşa zisă strategică
„Călăraşi-Kiciu“, este complect distrusă de ape încă de doi ani şi a rămas în această
stare până azi, iar peste Jirlău este un pod primitiv pe bile.
Acum, cât timp este îngheţ, circulaţia se face prin baltă, cu uşurinţă pe lângă
şosea pe drumuri făcute la întâmplare, dar dacă va începe desghețul aceste drumuri
nu mai pot fi practicabile după cum nu este nici şoseaua și atunci Silistra, cât şi
întregul Cadrilater, vor rămâne izolate de restul ţării.
__________________________________________________________________
Viitorul, din 15 ianuarie 1929
159
1929 februarie 6, București. Adresa prin care Ministerul Instrucțiunii solicită
Primăriei orașului Călărași să întocmească actul de donație pentru terenul pe care se
va construi Școala profesională de fete.
Ministerul Instrucțiunii No. 2022/6 fev. 1929
DOMNULE PRIMAR,
Avem onoare a vă face cunoscut că prin Înaltul Decret Regal cu nr.
3597/926, Administrația Casei Școalelor și Culturii Poporului a fost autorizată să
primească donațiunea ce primăria acelui oraș a făcut pentru Școala profesională de
fete, și anume, un teren de 1701 m.p. situat în cartierul C pe care să se construiască
localul acelei școli.
Cum actul de donațiune nu s-a făcut, avem onoare a vă ruga să vă adresați
D-lui Avocat al statului, căruia i s-a dat delegațiune să facă declarația de acceptare
chiar pe act, cu ocazia autentificării.
MINISTRU,
ss/indescifrabil p. Directorul Contenciosului,
ss/Emil Sălceanu
Domnului Primar al orașului Călărași, jud. Ialomița

Rezoluție: D-l Șef al Contenciosului va redacta actul luând înțelegere cu Dl avocat
al Statului, referând. ss/indescifrabil
155
16 februarie 1929. Referat: Actul de donație al Primăriei Călărași pentru terenul de
1701 m.p. din cartierul C, pentru construirea Școlii profesionale, s-a efectuat de Dl.
primar Șt. Șerbănescu și Avocat al Statului Ștefan Istrate, autorizat de Casa
Școalelor cu delegațiunea No. 42723/1926, dată în baza Decretului Regal No.
3597/926, iar actul este autentificat la No. 3051 din 3 iulie 1928 de Tribunalul
Ialomița, Secția I/Dosar No. 23/1928 înreg. la No. 3521. Avocat șef, ss/indescifrabil
Rezoluție: Se va comunica Ministerului că actul este întocmit. ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
160
1929 martie 14, Călărași. Corespondență din Călărași publicată în paginile ziarului
“Universul” referitoare la efectele negative ale crizei economice.
Călăraşi. DIN NEVOILE MESERIAŞILOR. — Am mai arătat şi cu altă

ocazie că judeţul Ialomiţa a fost anul trecut rău încercat. După o grindină pustiitoare,
a urmat o secetă grozavă.
Urmările se văd acum. Negoţul e în completă stagnare. Muncitorii şi hamalii
din port cerşesc ministerului pâine pentru hrana copiilor.
Acum meseriaşii au adresat o cerere Direcţiei generale a meseriilor în care
arată că, din cauza crizei, n-au fost în măsură să lipească timbrele pe cărţulii, iar
acum, când trebue să depună cărţuliile, se găsesc în imposibilitate să le completeze.
Ei cer cu insistenţă ca ministerul, faţă de starea excepţională, să
prelungească termenul pentru depunerea cărţuliilor până va începe campania de
lucru şi să nu li se facă procese de contravenție.
_____________________________________________________________
161
1929 mai 4, Călăraşi. Cerere adresată de artistul Constantin Nottara Primăriei
oraşului Călăraşi prin care solicită sprijin pentru susţinerea unui spectacol în
localitate.
Primit: 4 mai 1929
Domnule primar,
Subsemnatul C. Nottara, artist societar al Teatrului Naţional din Bucureşti,
dând o reprezentaţie în acest oraş în seara zilei de 16 mai, şi cum cheltuielile ce le
am de suportat sunt destul de mari, respectuos vă rog, domnule primar, a-mi acorda
concursul pe care domnia voastră îl va crede de cuviinţă.
Primiţi, vă rog, domnule primar, asigurarea distinsei mele consideraţiuni.
C. Nottara
Dlui primar al oraşului Călăraşi.
156
Rezoluţie: Se va avea în vedere la sosirea maestrului Nottara să se ordonanţeze
suma de lei una mie de la fondul art. 23.
Primar,
ss/ St. Şerbănescu
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 29/1929, f.17, original, olografă.
162
1929 mai 4, Călărași. Corespondență publicată de ziarul „Viitorul” cu titlul
SCUMPETEA LA CĂLĂRAȘI.
SCUMPETEA LA CĂLĂRAȘI
Călăraşi. Judeţul nostru a fost printre cele mai încercate anul trecut. După
ce grindina a pustiit cea mai productivă regiune, seceta grozavă ce i-a urmat, a
completat dezastrul.
Urmările secetei se resimt în special de populaţia nevoiaşă, meseriaşi şi
comercianţi. Dacă populaţia nevoiaşă, muncitorimea deopotrivă cu ţărănimea, n-au
pentru hrana zilnică şi apelează la autorităţi pentru ajutorare, comercianţii o duc şi
mai greu. Ei nu mai pot face faţă plăţilor şi zilnic avem cereri de moratoriu şi
falimente.
În această plină criză, autorităţile comunale se pomenesc cu două cereri
făcute de brutari şi măcelari pentru mărirea preţului la pâine şi carne.
După tergiversări şi întrevederi zilnice cu unii şi alţii, timp de 3 săptămâni
şi după ce s-a luat şi avizul întregului Consiliu comunal, Primăria a majorat preţul
pâinei calit. II, de la 9 la 10 lei kg. şi pâinei călit. I, de, la 11,50 la 12 lei kg. - cu
începere de la 29 Aprilie 1929.
În ceea ce priveşte carnea, deşi s-ar părea de la prima vedere că preţul ar fi
mic, examinând însă situaţia excepţională a judeţului nostru, unde populaţia rurală
este nevoită, atât din lipsă de nutreţ, cât şi pentru a cumpăra porumb pentru hrana
familiei, să-şi vândă vaci de lapte la măcelari pe preţuri derizorii, cererea măcelarilor
era nejustificată şi în consecinţă preţurile au fost menținute ca în trecut.
Un aliment de primă necesitate care lipseşte după piaţa oraşului nostru, e
peştele. Deşi suntem pe malul unuia dintre cele mai productive lacuri din ţară şi în
centrul bălţilor din cele mai bogate, totuşi peştele se aduce de multe ori de la...
Bucureşti. Dar la Bucureşti nu se vânează peşte şi nici nu sunt bălţi, însă se aduce
de acolo, pentru că e mai ieftin ca aci. Când vorbim de peşte nu înţelegem, crap,
şalău, cegă, care formează un lux chiar pentru oamenii bogaţi. Voim să vorbim de
babuşcă, albitură, etc., peştele care până acum câtva timp, era hrana zilnică a
populaţiei sărace riverane. Toată lumea se întreabă cauza pentru care peştele se
vinde atât de scump.
Dacă însă s-ar examina licitațiunile ținute pentru arendarea bălţilor, s-ar
vedea că s-au obţinut preţuri fantastice.
Pentru Iezerul Călăraşi, la prima licitaţie s-a oferit dijmă statului 75% din
producţie. Ministerul de Agricultură a găsit oferta imorală şi n-a aprobat-o. La a
157
doua licitaţie, care s-a ţinut ieri, s-a oferit ca arendă anuală pentru acelaşi iezer suma
de 5.300.000 Iei. Adăogaţi şi impozitele şi se va vedea de ce peştele e scump şi
mâncăm numai de poftă. E mai avantajos cel de la București sau Constantinopol!
COR.
__________________________________________________________________
163
1929 mai 15, Călăraşi. Adresă prin care Cercul studenţesc Ialomiţa solicită Primăriei
oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal, unde profesorul Nicolae Iorga urmează să
țină o conferință urmată de un recital al baritonului Mihail Vulpescu.
Cercul studeneţesc Ialomiţa

Nr.18 din 15 mai 1929
Domnule primar,
Cercul nostru invitând pe domnul profesor Nicolae Iorga să ţină o conferinţă
la Călăraşi în ziua de 26 mai a.c. şi organizând după conferinţă un festival artistic
cu sprijinul dlor Mihai Vulpescu, bariton la Monte Carlo, şi C .Popărăscu cu
societatea Freamătul, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a ne aproba sala Parcului
comunal în după amiaza zilei de 26 mai, în acest scop, reducându-ne chiria, întrucât
festivalul este organizat pentru ajutorarea studenţilor săraci, care au nevoie de
îngrijiri speciale într-o colonie de vară la munte.
Primiţi, domnule primar, salutul studenţimii ialomiţene în beneficul căreia
se organizează serbarea.
Preşedinte,
Const. Elefterescu
Rezoluţie: Se va pune în vedere dlui concesionar al sălii ca să pună gratuit sala la

dispoziţie.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 14/1929, f.7, original.
164
1929 mai 28, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Universul” în
care este relatată vizita profesorului N. Iorga la Călărași.
VIZITA D-LUI PROF. N. IORGA LA CĂLĂRAŞI

28 Mai. Duminică orăşanii noştri au ascultat, pe d. profesor N. Iorga, care
a vorbit la şezătoarea culturală, organizată de Societatea studenţilor „Ialomiţa“, în
sala Parcului comunal.
158
Dl. profesor N. Iorga a venit cu automobilul, după ce vizitase comuna
Grindu şi oraşul Slobozia, unde, a cercetat ruinele şi monumentele ce se găsesc în
aceste localităţi.
La intrarea în sala Parcului, a fost întâmpinat de autorități, în frunte cu dl.
Profesor V. N. Stanciu, senator de Ialomiţa şi președinte al Ligii Culturale - Secţia
Ialomiţa.
Corul Societății „Freamăţul'', sub conducerea d-lui profesor C. N.
Popărescu, a intonat imnul „Trăiască România Mare”.
Dl. profesor N. Iorga a conferenţiat timp de 2 ore despre influenţă străină în
judeţul Ialomiţa. A fost ascultat cu un interes cum rar se vede, de un public foarte
numeros.
Dl. M. Vulpescu a vorbit despre muzica specifică a Bărăganului şi trage
concluzia că ea datează de câteva mii de ani.
Corul Societăţii „Freamătul” a intonat, cu multă nuanțare, imnuri patriotice
şi coruri româneşti de Ivela, Oancea, Vidu, etc., care au fost îndelung aplaudate.
La ora 6 seara, dl. profesor Iorga a părăsit, oraşul.
_____________________________________________________________
165
1929 iunie 11, Călăraşi. Adresă a Şcolii elementare de comerţ Călăraşi către
conducerile băncilor locale, primăriei şi prefecturii, prin care solicită sprijin financiar
în vederea efectuării unor excursii de studii cu elevii şcolii.
Şcoala elementară de comerţ Călăraşi

Nr. 505/ 11 iunie 1929
Către băncile: Franco-Română, Banca poporului, Casa de credit, Banca de credit,

Banca Agricolă, Banca Unirea, Primarului oraşului Călăraşi, Prefectului judeţului
Ialomița
Domnilor,
Cu onoare, venim a vă ruga să binevoiţi a subscrie pe alăturata listă o sumă
ce credeţi de cuviinţă, contribuind şi dvs prin aceasta la crearea unui fond pentru
efectuarea unei excursiuni cu absolvenţii acestei şcoli la Timişoara, Arad şi Reşiţa,
aceasta pentru a completa cunoştinţele teoretice căpătate de elevi în şcoală.
Dat fiind scopul frumos pe care îl urmărim prin această excursie, credem că
vom fi onoraţi cu concursul dvs.
Primiţi, vă rugăm, domnilor, asigurarea distinsei noastre consideraţiuni.
Director,
ss/indescifrabil Secretar,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ . Călăraşi, Liceul economic şi de drept administrativ Călăraşi, dosar 1/1928, f.
227, original.
159
166
1929 iulie 26, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Viitorul”
referitoare la mișcarea sportivă locală.
SPORTIVE. — În oraşul nostru sportul e în plină dezvoltare. Activitatea

desfăşurată de cluburile atletice a început să dea roade. Publicul, rămas indiferent
până acum, a început să urmărească cu o crescândă curiozitate această mişcare.
Pentru a ţine încordată atenţiunea publicului şi pentru a servi o nouă factură
jocului de foot-ball conducătorii cluburilor „Venus“ şi „Tricolor“, au adus pentru
Sâmbătă si Duminică, echipa Societății „Principele Mihai“ de la Bucureşti.
Prima întâlnire a avut-o Sâmbătă cu „Venus“ pe terenul de la 20 Obuziere.
Rezultatul a fost 4—0 pentru „Principele Mihai“.
A doua, Duminică, pe acelaşi teren cu „Tricolor“. Şi de data aceasta oaspeţii
au fost învingători cu 3—0.
Jocul a fost extrem de viu şi de interesant şi a fost urmărit de un public
imens. Niciodată până acum la noi un joc de foot-ball nu a fost urmărit de atât de
mare număr de spectatori.
COR.
_________________________________________________________________________
Viitorul, din 26 iulie 1929
167
1929 iulie 27, Călărași. Lista exportatorilor și importatorilor din circumscripția
județului Ialomița, transmisă Ministerului Industriei și Comerțului.
A. Exportatori de cereale
1. D. Papatriadafil & Gh. Anghelidi, Călărași
2. Frații S. Finți
3. Albert I. Levy
4. Compania Continentală de Export S.A.
5. Louis Dreyffus
6. Gheorghe Câsâru
7. Jakue Deutsch & Co
B. Importatori Articole de vopsitorie (culori chimice, lacuri, etc.)
1. Epifan Voiculescu, str. Știrbei Vodă – Călărași
2. Ion T. Cristescu, ” ” ”
3. Traian Roșețeanu ” ” ”
4. Ioan Vlădoianu & Co ” ” ”
5. Nicolae Traian ” ” ”
C. Importatori Articole de fierărie brută și lucrată
1. Traian Rosețeanu, str. Știrbei Vodă – Călărași
2. Ioan Vlădoianu & Co ” ” ”
D. Importatori Mașini agricole și industriale
1. Societatea Tractoria, prin Villy Lipcovici – Călărași
160
2. Societatea de Industrie și Comerț, fostă Feher, prin M. Abramovici
E. Importatori Mătăsuri, Poplinuri și galanterie
1. Sigmund Goldstein, str. Știrbei Vodă – Călărași
2. Carol Senater “ ” ”
3. Magazinul Gh. Gh. Munteanu & Co, str. Sf. Nicolae – Călărași
F. Importatori Articole de cauciuc sau cauciucate
1. Dumitru Stănescu, str. Sf. Nicolae – Călărași

Prezenta listă, se certifică de noi,
PRIM SECRETAR, ss/ Ioan R. Săvulescu
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dosar 1/1929, f. 215, copie
168
1929 august 12, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete Călăraşi înaintat
Ministerului Instrucţiunii prin care solicită sprijin financiar întrucât este în
imposibilitatea de a plăti chiria pentru localurile particulare pe care le ocupă.

Nr.393/12 august 1929
Domnule ministru,
Avem onoare a vă aduce la cunoşinţă că şcoala noastră se găseşte la un mare
impas prin faptul că contractul localului ocupat de ea expiră la 31 august 1929.
Proprietarul ne mai închiriază casa pe încă 2 ani, numai cu condiţiunea de a-i plăti
chiria întreagă pe tot acest timp, ceea ce face un total de lei 250.000 (două sute
cincizeci de mii), ştiind bine că alt local nu găsim în oraş. Tot pe doi ani a fost şi
contractul ce expiră acum şi plătit asemenea. Din cauza crizei generale n-am putut
încasa banii ca să acoperim valoarea contractului de la 1927-1929, achitată atunci
din fonduri străine, aşa că azi ne găsim cu o datorie de lei 155.000 pentru trecut şi
cu imposibilitatea în faţă de a achita pentru viitor. Căci, domnule ministru, pentru
toate localurile şcolii, în număr de trei, plătim 27.100 lei anual, precum în toată
vremea de la 1919 încoace am plătit chirii enorme, pe care le-am putut procura prin
strădanie mare, parte prin onor prefectură şi parte prin comitet. Sărăcia din ultimii
ani face imposibilă strângerea de fonduri pe aceleaşi căi. Cum onor minister în tot
acest timp nu ne-a ajutat cu nici un ban la chirie, respectuos vă rugăm, domnule
ministru, să ne daţi tot ajutorul Domniei voastre pentru ca să nu se găsească în stradă
la data de 1 septembrie 1929 o şcoală care merge progresând din an în an, cu un
număr de 236 eleve, numai din cauza nenorocului că nu-şi are localul ei propriu,
care local s-a început în toamna anului 1928, cheltuindu-se cu fondaţia la 900.000
lei şi care din lipsă de fonduri, este bătută de vânturi şi ploi.
Directoare, ss/ indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Şcoala profesională de fete Călăraşi, dosar 21/1928, f. 44-44v,
161
169
1929 august 16, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” privitoare la
modul în care a fost sărbătorită Ziua Marinei la Călărași.
Călăraşi, 16 Aug. Oraşul a fost dis-de-dimineaţă frumos pavoazat. Pe străzi,

grupuri de d-şoare colectau pentru „Liga Navală".
La ora 11 dimineaţa, în Port părintele D. Dobre, protoiereul judeţului şi pr.
M. Dumitrescu, au oficiat un serviciu divin pentru pomenirea sufletelor eroilor
marinari (lt. comandor Stihi Eugeniu, căpt. Dumitrescu Constantin, lt. Ghiculescu
şi serg. Petrina Gheorghe), morţi în războiul pentru întregirea neamului şi
înmormântaţi în Cimitirul Eroilor din localitate.
Răspunsurile au fost date de corul de la biserica „Sf. Ioan“. La această slujbă
au asistat toţi capii autorităţilor civile şi militare, în frunte cu d-nii Al. Nitescu,
prefectul judeţului, colonel Alexandrescu, comandantul garnizoanei şi populaţia în
număr mare.
O frumoasă coroană din flori naturale a fost cufundată în Borcea, în timp ce
muzica Reg. 23 Infanterie intona rugăciunea.
După amiază, la ora 5, au fost în port serbări nautice, organizate de dl. R.
Petrescu, căpitanul portului, în folosul „Ligei Navale“. Au fost curse de bărci (lotci)
cu un lopătar şi 2 lopătari, sărituri, jocul purcelul, raţa, etc. Interesant a fost numărul
unui marinar care se cufunda şi rămânea sub apă câte 15 minute, servindu-se de o
ţeavă de trestie pe care puţini o puteau vedea la suprafaţa apei. Au urmat concursuri
de înot pe distanţe de 400 m - 2000 m pentru juniori şi 12.000 m de fond.
Câştigătorilor li s-au acordat ca premii diferite obiecte. Seara a fost dans şi
tombolă în Sala parcului.
__________________________________________________________________
170
1929 august 25, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile ziarului
“Viitorul” în care este consemnată instalarea noii Comisii interimare a orașului.
CĂLĂRAŞI 25. Instalarea Comisiunii Interimare. — Pe temeiul noii Legi

administrative, Consiliul comunal al oraşului nostru a fost dizolvat.
Azi s-a procedat la instalarea Comisiunii interimare, luându-se legiuitul
jurământ, de față fiind d-l Al. Nițescu, prefectul judeţului, d-nii Al. Bădulescu şi V.
V. Stanciu, senatori, N Țopescu, deputat, etc.
Comisiunea interimară este sub preşedinţia d-lui Tiberiu Chiril, profesor şi
este compusă din: G. G. Demetrescu, avocat, N. Vlădoianu Benu, comerciant, Savu
Constantinescu, N. Stănescu, institutor, C. Dobrescu, comerciant, Nicu Traian,
comerciant, Al. Iacobescu, Ilarion Rădulescu.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 28 august 1929.
162
171
1929 octombrie 20, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul
“Dimineața” referitoare la instalarea noului Consiliu de administrație la Camera de
Călărași. Instalarea la Camera de comerţ. — Astăzi la ora 10 dimineaţa

dl. T. Copoiu, prim preşedinte al Tribunalului Ialomiţa, a făcut instalarea noului
Consiliu de administraţie al Camerei de comerţ ieşit din alegeri.
A fost ales preşedinte dl. Ilie R. Ionescu, actualul preşedinte al Comisiunei
interimare şi vicepreşedinţi d-nii N. Vlădoianu şi Gheorghiţă Moţoi.
D. Al. Niţescu, prefectul judeţului, a felicitat Consiliul de administraţie în
numele Guvernului şi i-a urat spor la muncă.
Au mai vorbit d-nii N. Ţopescu, deputat, V. N. Stanciu, senator Mih.
Muşetescu, profesor, Ivanciu Ștefăneseu, comerciant şi dl. Ilie R. Ionescu
preşedintele Camerei.
S-a expediat o telegramă de omagiu d-lui Răducanu, ministru ad-interim la
Industrie.
Apoi s-a servit o gustare.
_____________________________________________________________
172
1929 octombrie 23, București. Adresa prin care Ministerul Instrucțiunii comunică
Primăriei orașului Călărași că prin Înalt Decret Regal s-a autorizat Comitetul școlar
al Școlii normale să accepte donația terenului făcută de Primăria orașului Călărași.
Ministerul Instrucțiunii
Direcțiunea Contenciosului
No. 13989/929
DOMNULE PRIMAR,
Avem onoare a vă face cunoscut că prin Î.D.R. Nr. 1795 din 1929, Comitetul
școlar al Școalei normale a fost autorizat să accepte donațiunea făcută de Primăria
orașului Călărași, și care constă dintr-un teren în suprafață de 8 ½ ha, pe care se va
construi localul școalei.
Deoarece nu s-a făcut act de donație autentic, vă rugăm ca împreună cu Dl.
Președinte și Secretar al Comitetului școlar, să procedați la facerea unui astfel de
act, pe care îl veți transcrie la tribunalul din localitate.
Asemenea acte sunt scutite de orice taxe și timbre.
Totodată Ministerul vă aduce pe această cale viile sale mulțumiri pentru
interesul ce-l purtați învățământului.
p. Ministru,
ss/indescifrabil
163
p. Directorul Contenciosului,
ss/indescifrabil Emil Sălceanu
Domnului Primar al orașului Călărași.

____________________________________________________________
173
1929 noiembrie 14, Călărași. Proces-verbal de recepție provizorie a construcției
localului Școlii comerciale și al Camerei de Comerț din Călărași.
PROCES – VERBAL DE RECEPȚIE PROVIZORIE
Astăzi 14 noiembrie 1929
Subsemnații Ilie R. Ionescu, Președintele Camerei de Comerț Călărași, N.

Vlădoianu Benu, Gheorghe R. Moțoiu, Const. Nicolescu, Const. Dobrescu și Mihail
Manoliu membri în Consiliul de ad-ție al Camerei, Toma Dobrescu, arhitect-
diriginte și N. Săndulescu, conductor principal de lucrări publice, întruniți în
comisiune, de față fiind și d-l arh. S. Vasilescu, antreprenorul construcției, am
procedat la recepțiunea provizorie a construcțiunei localului Șc. Comerciale și al
Camerei de Comerț din acest oraș și am constatat următoarele:
1. Făcând trei sondaje în diferite puncte la fundațiunile clădirii am constatat
că betonul de fundație se prezintă în bune condițiuni.
2. Am verificat diferite dimensiuni ale pieselor ce compun clădirea și am
găsit conform cotelor din planuri.
3. Am verificat șarpanta acoperișului și am găsit că mai este nevoie de
oarecare consolidări, pentru care s-au dat instrucțiunile necesare de d-l conductor N.
Săndulescu, rămânând a se executa imediat și să se controleze înfăptuirea lor de
către d-l Săndulescu.
4. S-a constatat că tâmplăria și streașina învelitoarei nu sunt încă complet
vopsite și s-a găsit că tâmplăria se prezintă în condițiuni puțin satisfăcătoare în
privința calității lemnului, rămânând ca în cursul anului de întreținere să se constate
ce anume defecte se vor ivi spre a fi corectate sau înlocuite. În același timp se va
dispune și vopsirea ei imediat.
5. Idem, se vor observa dușumelele și dacă se va ivi defecte se vor îndrepta
în cursul anului de întreținere.
6. La șarpantă se vor completa numărul scoabelor necesare conf. arătărilor
d-lui Săndulescu.
7. Celelalte lucrări se prezintă în condițiuni bune,
Cu observațiunile de mai sus, Comisiunea declară făcută recepția provizorie
pe ziua de azi.
8. Comisiunea recomandă onor Camerei de a face trotuarul în jurul clădirii,
pentru garantarea ei contra umidității.
9. D-l arhitect – diriginte va prezenta situațiunea cantitativă semnată și de
întreprindere care apoi se va controla în raport cu clădirea în natură și cu
164
prescripțiunile devizului, contractului și pieselor ce au fot servite la licitațiune de
către Onor cameră prin d-l conductor Săndulescu, care a luat parte și la recepțiunea
calitativă și în urmă după verificare se va proceda la lichidarea întreprinderii
conform contractului și condițiunilor generale de întreprindere de lucrări publice.
Făcut în dublu exemplar.

ss/ Ilie R. Ionescu, ss/ N. Vlădoianu Benu, ss/ N. Manoliu, ss/ Const. Dobrescu, ss/
Const. Nicolescu, ss/ Gh. R. Moțoiu, ss/ N. Săndulescu,
Arhitect-diriginte, ss/ Toma Dobrescu

Antreprenor, ss/ Simion Vasilescu
p. conformitate, PRIM SECRETAR, ss/ indescifrabil

_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dos. 15/1930, f. 30, copie
174
1929 noiembrie 28, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Dimineața”
referitoare la sărbătorirea profesorului V. N. Stanciu cu ocazia pensionării.
Călărași. Sărbătorirea unui profesor. — Dl. V. N. Stanciu, profesor şi

senator ales în această legislaţie, urmând să iasă la pensie, profesorii Liceului
„Ştirbei Vodă“ din localitate, i-au oferit un banchet la restaurantul „Graur“.
Dl. V. N. Stanciu a funcţionat numai la Liceul din localitate peste 30 ani şi
a fost un dascăl eminent, iubit şi respectat deopotrivă de elevi şi părinţi.
D-sa, deşi suferind, a stat în mijlocul colegilor din învăţământ până la ora 2
noaptea, împrăştiind voia bună şi umorul ce-l caracterizează. Liceul nostru pierde
un bun şi stăruitor profesor.
Dl. ministru Răducanu, care se afla în localitate în vederea conferinţei ce
urma s-o dezvolte în sala Parcului comunal, a luat parte la sărbătorirea distinsului
profesor.
_____________________________________________________________
175
1929 decembrie 22, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Viitorul”
referitoare la serbarea filantropică organizată în preajma Sărbătorilor de Crăciun de
filiala locală a Societății Principele Mircea.
Din Călărași. SERBARE FILANTROPICĂ. Deşi e un an în care recolta a

fost abundentă, totuşi niciodată lipsa nu s-a simţit mai mult ca acum. Oamenii cu
suflet au crezut că acum, de Sărbători, ajutorarea populaţiei nevoiaşe se impune mai
mult ca oricând.
165
D-na Margareta V. Stanciu, prezidenta Societăţei „Principele Mircea” -
filiala Călăraşi, a ţinut ca binefacerea s-o dubleze cu o serbare.
Duminică 22 Decembrie curent, sala Curţii cu juraţi a fost neîncăpătore.
Muzica Reg. 23 Infanterie a executat mai multe arii, după care corul Soc.
„Freamătul”, sub conducerea d-lui C. N. Popărescu, profesor, a intonat cu o perfectă
nuanţare „Naşterea”, de principesa Ioana Ghica şi ”Mila Păcei”, de Cucu.
Dl. T. Chiril, primarul oraşului, a arătat însemnătatea societăţii, aducând
cuvinte de laudă doamnelor din localitate, în frunte cu d-na Stanciu, pentru nobila
lor activitate.
La ora 5,30, aparatul de radio instalat în sală transmite cuvântarea A. S.
Regale, Principesa Ileana, ținută în numele M. S. Regina Maria.
Dl. Al. Niţescu, prefectul judeţului, a arătat activitatea desfăşurată de
societate, şi are de asemenea cuvinte de mulţumire şi laudă pentru nobilele doamne,
care au adus o rază de bucurie şi mângâere mamelor nevoiaşe.
S-au împărţit daruri, îmbrăcăminte şi alimente la 180 copilaşi.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 28 decembrie 1929
176
1930 ianuarie 14, București. Articol cu titlul FESTIVAL publicat de ziarul „Viitorul”
în care se vorbește despre o manifestare artistică organizată de studenți la Călărași din
ale cărei beneficii se intenționează să fie cumpărat un sistem de radio care să fie pus la
dispoziția comunității locale.
FESTIVAL
Un grup de studenţi din localitate a organizat, în sala Parcului comunal, un
festival urmat de dans, sub preşedenţia d-lui T. Chiril, primarul oraşului.
Studentul Nelu Doicescu, luând cuvântul spune: “Am luat iniţiativa
organizării unui Festival şi din beneficiul ce va rezulta să se creieze un fond, care
sporit cu diferite donaţii şi beneficiile altor serbări, să se cumpere un aparat de Radio
cât mai perfecţionat, care să fie pus la dispoziţia publicului călărăşean, fie într-o sală
publică, fie chiar instalat în Parcul comunal.”
După aceia dezvoltă conferinţa sa „Radiofonia“, insistând îndeosebi asupra
faptului că este cel mai comod mijloc de cultură şi progres, constituind în acelaşi
timp un serviciu nepreţuit pentru toate clasele sociale.
Au urmat recitări de studentele Eliza Sachelarie şi Lucia Gheorghiu. Un cor
de studenţi, sub conducerea d-lui Traian Bobârniche, a executat cu frumoase nuanţe,
coruri româneşti şi patriotice.
Dansul, în entuziasmul tineresc, a ţinut până spre ziuă.
__________________________________________________________________
Viitorul, din 14 ianuarie 1930
166
177
1930 ianuarie 20, București. Înaltul Decret Regal prin care satul Mircea Vodă se
declară comună suburbană pe lângă orașul Călărași.
MIHAI I
Prin grația lui Dumnezeu și Voința Națională, Rege al României,
La toți de față și viitori SĂNĂTATE.
Asupra raportului Președintelui Consiliului de Miniștri și Ministrului

Secretar de Stat, Ad-interim la Departamentul de interne cu Nr. 541 din 17 ianuarie
1930.
Văzând și dispozițiunile art. 546 din Legea pentru organizarea
administrațiunei locale.
Am decretat și decretăm:
Art. I. Se modifică, în parte, Înaltul Decret Regal Nr. 4036 din 7 decembrie
1929, publicat în Monitorul Oficial, Nr. 2745 din 9 decembrie 1929, precum
urmează:
Satul MIRCEA VODĂ, din comuna Călărașii Vechi, județul Ialomița, se
declară comună suburbană, pe lângă orașul Călărași, același județ.
În Numele Majestății Sale, REGELUI MIHAI I.
ss./Nicolae Principe al ROMÂNIEI
ss./Miron Patriarh al ROMÂNIEI
ss./Constantin Sărățeanu
MINISTRU DE INTERNE
Ad-interim ss/Iuliu Maniu
No. 152/930
_____________________________________________________________
. Monitorul Oficial, nr. 17 Bis din 22 ianuarie 1930
178
1930 februarie 8, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Dimineața” privind
fuzionarea Clubului călărășean Tricolorul cu Clubul Atletic Ialomițean și alegerea
noului Comitet de conducere.
Călăraşi. Clubul „Tricolor“ a fuzionat cu Clubul Atletic Ialomițean.

Întrunindu-se noua adunare generală, a ales următorul Comitet: Preşedinte,
Şt. Soare; Vice-preşedinte, Vasile Brătianu; Casier, Iorgu Dumitrescu; Secretar, C.
Călinescu. Noul comitet luându-şi mandatul în primire, a hotărât darea unei serbări
în sala Parcului comunal pentru mărirea fondului clubului. La această serbare va da
concursul şi Societatea corală „Freamătul“ de sub conducerea d-lui prof. C.
Popărescu.
_____________________________________________________________
167
179
1930 februarie 23, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Dimineața”
în care sunt publicate listele depuse pentru alegerile locale de la 14 martie 1930.
Călărași. Alegerile comunale. — Pentru alegerea Consiliului comunal al

oraşului nostru s-a fixat data de 14 Martie curent. Până în prezent s-au depus două
liste şi anume:
Lista No 1. a Partidului Naţional Țărănesc cu d-nii: Chiril G. Tiberiu,
Stanciu N. Vasile, Țopescu Nicolae, Vlădoianu Nic. Benu, Dobrescu Constantin,
Traian Nicolae, Ionescu D. Ioan, Rădulescu Ilarion, Georgescu N. Vasile,
Constantinescu Savu, Opran Alexandru, Mihalcu Ioan, Simionescu T. Gheorghe, pr.
Găliceanu Ion, Ionescu Gheorghe, Nicolescu Bucelea Aurel, Dumitrache Nicolae,
Nicolescu Constantin, Vasile Z. Constantin, Cristescu Ioniţă, Bădulescu Silivestru,
Castăchescu Nicolae, Marinescu Atanase, Tomescu Roman, Isaia Pantelimon,
Brăcăcescu Lache, Nicolescu Gheorghe, Ionescu I. Ioan, Paraschivescu Vasile,
Copoiu C. Mihail, Anghelescu Vasile, Ioanici Manole.
Lista No. 2, a Partidului Liberal cu d-nii: Gh. Christodorescu, Ion P.
Dragomirescu, Pruşan Ion, Popescu Ștefan, Paraschivescu Ion, Buricescu Vasile,
Filipescu Nicolae, Nanculescu Vasile pr., Popescu Adrian Băleni, Petrescu Miron,
Tache Teodor, Niţescu Vasile, Petrescu Leonida, Baciu Gheorghe, Constantinescu
Panait, Penciu Teodor, Petrescu Dobre, Bătrânu Dumitru, Dincă Z. Constantin,
Macoveanu D. Mihalaşcu, Teodorescu Traian, Mateescu M. Constantin, Câsâru St.
Ioan, Voiculescu Epifan, Blebea Ion, Drugescu Nicolae, Brătianu Vasile, Emanoil
Costea, Dumitru S. Ilie, Dinulescu Constantin, Andreescu V. Ioan și Cercel Radu.
_____________________________________________________________
180
1930 martie 24, Călăraşi. Adresă prin care Societatea culturală şi sportivă Dunărea
din Călăraşi solicită Primăriei oraşului sala Teatrului comunal pentru organizarea
unui festival cultural.
Societatea cultural - sportivă Dunărea Călăraşi

Primit 1930 martie 24
Domnule primar,
Societatea cultural-sportivă Dunărea, persoană juridică cu sediul în
Călăraşi, în dorinţa de a reîncepe activitatea sa odată cu venirea primăverii, atât în
oraşul Călăraşi cât şi în judeţul Ialomiţa, organizează un matineu dansat în după
amiaza zilei de 30 martie a.c., iar în seara zilei de 21 aprilie a.c. organizează un
festival cultural.
Ştiindu-vă un animat luptător pentru ridicarea culturală a oraşului nostru, cu
onoare vă rugăm să binevoiţi a ne da tot concursul, punîndu-ne în primul rând la
dispoziţie sala Parcului comunal, pentru datele de mai sus.
168
Primiţi, vă rugăm, asigurarea distinsului nostru respect.
Preşedinte,
N. N. Doicescu
Dlui primar al oraşului Călăraşi
Rezoluţie: Se aprobă a se da în mod gratuit.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Calăraşi, dosar 19/1930, f. 11, original.
181
1930 aprilie 7, Călărași. Cererea Comitetului creat pentru a strânge sumele necesare
ridicării unui monument în orașul Călărași lui Mihail Cantacuzino și solicită prin care
solicită Primăriei orașului Călărași să contribuie cu o sumă.
Vă sunt cunoscute îmbunătățirile săvârșite în județul nostru de către
regretatul om de stat Mihail G. Cantacuzino.
Este o datorie din partea noastră ca să imortalizăm memoria lui, pentru
recunoștința ce-i purtăm și pentru exemplul ce trebuie să dăm generațiilor viitoare.
Încă din anul trecut un comitet restrâns, format din D-nii V. N. Stanciu, Al.
Bădulescu – senator, P. V. Haneș, N. Țopescu, Gh. Vlădescu, deputați, s-a constituit
în scopul de a aviza la mijloacele necesare ridicării unui bust în Călărași lui Mihail
Gh. Cantacuzino.
Comitetul, între altele, a hotărât a se face apel la instituțiile publice spre a
prevedea în bugetul pe 1930, sume în acest scop.
În special orașul Călărași trebuie să contribuie la această operă, atât prin
faptul că va avea onoarea păstrării acelui bust, cât și prin numeroasele îmbunătățiri
de ordin general înfăptuite cu sprijinul lui Mihail Cantacuzino.
De aceea, cu onoare vă rugăm să binevoiți a prevedea în bugetul pe 1930 o
sumă cât mai importantă care, împreună cu cele strânse de la celelalte autorități, să
poată contribui la ridicarea bustului.
Cu stimă,
În numele Comitetului, ss/N.Țopescu, deputat
Călărași, 7 aprilie 1930
Domnului președinte al Comisiei interimare a orașului Călărași
_____________________________________________________________
182
1930 aprilie 9, Călărași. Proces-verbal nr. 8 al Comisiei interimare a orașului
Călărași prin care se aprobă suma de 25.000 lei ca subvenție pentru ridicarea unui
monument în orașul Călărași, defunctului Mihail G. Cantacuzino.
169
Comisiunea interimară
P r o c e s - v e r b a l no. 8
Ședința de la 9 aprilie anul 1930.
Președinția D-lui Tiberiu Chiril, Președintele Comisiunei Interimare.
Membri prezenți D-nii: Savu Constantinescu, N. Vlădoianu Benu, N. P.
Stănescu, C. Dobrescu, Nicu Traian, Ilarion Rădulescu, Al. Iacobescu, Vasile N.
Georgescu.
Membri absenți nici unul.
Comisiunea Interimară fiind convocată pentru astăzi spre a se pronunța
asupra chestiunilor puse la ordinea zilei, chestiuni care au fost comunicate D-lor
membri odată cu convocarea No. 2300/930.
D-l Președinte constată că D-nii membri sunt în număr legal și a declarat
ședința deschisă la orele 6 după amiază.
S-a dat citire sumarului ședinței precedente și s-a aprobat în unanimitate.
S-a pus apoi pe rând în discuțiune chestiunile aflate la ordinea zilei, iar
rezultatul a fost următorul:
I. A se acorda o sumă comitetului instituit pentru ridicarea unui monument
def. Mihail G. Cantacuzino, în acest oraș.
S-a dat citire cererii Comitetului. D-l Președinte roagă pe D-nii membri să
aprobe o sumă cât mai mare, având în vedere activitatea și interesul depus de către
defunctul Mihail G. Cantacuzino, fost ministru, pentru orașul Călărași și pentru
județ, al cărui reprezentant a fost în atâtea legislații în Parlamentul țării.
C O M I S I U N E A,
Aprobă a se acorda suma de lei 25.000, subvenție din partea comunei,
Comitetului pentru ridicarea unui bust în orașul Călărași, defunctului Mihail G.
Cantacuzino, sumă care se va ordonanța de la art. 24 din bugetul anului curent.
Ne mai fiind alte chestiuni la ordinea zilei, D-l Președinte a ridicat ședința
la orele 8 seara.
Dat și semnat de noi astăzi la 9 aprilie anul 1930.
Președintele Comisiei Interimare, ss/ Tiberiu Chiril.

_____________________________________________________________
183
1930 aprilie 13, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Dimineața”
referitoare la necesitatea amenajării unui teren de fotbal, cel existent fiind total
necorespunzător.
Călărași. În repetate rânduri am arătat nevoile sportului local. Toate

sforţările mele de a îndupleca pe cei în drept, au fost zadarnice. Am adăugat că
principala cauză care face ca sportul din Călăraşi să decadă, este lipsa unui teren de
foot-ball. Nu mai amintim de amenajarea acestui teren. Până acum au trecut prin
170
fruntea oraşului o mulţime de primari mai mult sau mai puţin dornici de sport. Nici
unul nu s-a gândit şi la această problemă.
Anul trecut, graţie câtorva amatori, s-a putut face ceva; terenul devenise
prea mic pentru numărul asistenţilor.
Există un teren de sport în faţa Reg. 20 Obuziere. E mai mult un focar de
infecţie. Pentru amenajarea lui, e nevoie şi de sprijinul celor din fruntea oraşului.
Cum actualul primar, dl. profesor Tiberiu Chiril, este amator de sport, ne face să
credem că în buget va prevedea sumele necesare. Sperăm că la viitoarea adunare a
Consiliului comunal, se va discuta şi problema sportului.
Dl. primar are cuvântul.
S. C. STĂNESCU
_____________________________________________________________
184
1930 mai 31, Călărași. Corespondență cu titlul Constituirea Consiliului comunal al
oraşului Călăraşi, publicată în ziarul bucureștean “Dimineața”.
Constituirea Consiliului comunal al oraşului Călăraşi

CĂLĂRAŞI. — Astăzi, la ora 4 d. a., în Sala Consiliului din Palatul
comunal, s-a procedat la instalarea Consiliului comunal ales la 14 Martie 1930.
Au fost prezenţi 18 consilieri naţionali-ţărănişti, 14 consilieri liberali şi 5
consilieri de drept, în persoana d-lor D. N. Popescu, institutor, D. Şofran, directorul
liceului, D. Dobre, protoereul judeţului, Ghiţă Ionescu, reprezentantul industriei şi
căp. P. Chiriacescu, preşedintele Camerei agricole, lipsind d. Ilie R. Ionescu,
preşedintele Camerei de industrie şi comerţ.
Dl. AL. NIŢESCU, prefectul judeţului, declară şedinţa deschisă şi roagă să
se procedeze conform legii la validare, menţionând că d. Al. Bădulescu, fiind şi
consilier judeţean, a optat pentru acel mandat, iar în locul d-sale urmează să intre în
Consiliul comunal dl. Costache Z. Vasile. S-a ales preşedinte de vârstă dl. Sava
Constantinescu...
În urma explicaţiunilor date de d-nii Al. Niţescu, prefectul judeţului, T.
Chiril și N. Ţopescu, consiliul validează pe toți consilierii...
După depunerea jurământului, alegerea primarului s-a făcut cu vot secret şi
au votat numai consilierii naţional-ţărănişti şi cei de drept, liberalii abţinându-se.
Dl. TIBERIU CHIRIL, actualul președinţe al Comisiei interimare, a întrunit
23 de voturi. Neîntrunind două treimi cerute de lege, urmează ca Directoratul să
confirme alegerea d-sale ca primar al oraşului. Pentru postul de ajutor de primar au
fost 2 candidaţi, d-nii Nicu Traian (maj.), care a întrunit 29 voturi şi Leonte Ionescu
(maj.), care a întrunit 5 voturi. A fost proclamat ales dl. Nicu Traian...
DINU
_____________________________________________________________
Dimineața, din 31 mai 1930
171
185
1930 iulie 2, Călăraşi. Cerere prin care George Carussy, artist al Teatrului Naţional,
se adresează Primăriei Călăraşi solicitând sala Teatrului comunal pentru susţinerea
unui spectacol.
Primit: 2 iulie 1930
Domnule primar,
Subsemnatul George Carussy, artist societar al Teatrului Naţional din
Bucureşti şi al Operei române şi unul din întemeietorii operetei „Grigoriu”, voind a
organiza un Festival artistic muzical în ziua de 6 iulie ora 11, vă rog respectuos să
binevoiţi a-mi pune la dispoziţie sala din Parc, pian etc., în mod gratuit, rugându-vă
în acelaşi timp să-mi da-ţi sprijinul dvs., acordîndu-mi şi o subvenţie ca ajutor din
fondul onor Primăriei.
Cu deosebită stimă,
G. D. Carussy
Domniei sale dlui primar al oraşului Călăraşi

Rezoluţie: Se acordă în mod gratuit sala.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 19/1930, f. 24, original, olografă.
186
1930 iulie 26, București. Informație inserată în paginile ziarului “Dimineața”
referitoare la faptul că un Comitet de initivă a decis ridicarea unui bust senatorului
călărășean V. N. Stanciu.
Bustul senatorului V. Stanciu la Călăraşi. Un Comitet de iniţiativă,

compus din d-nii prefect de Ialomiţa, Al. Nițescu, M. Muşetescu, Șofran, diaconul
Dobrescu, Țopescu, Doicescu şi Stelian Bogdănescu, a decis ridicarea unui bust, la
Călăraşi, senatorului V. Stanciu, fost profesor şi director al liceului local.
Bustul a şi fost executat de talentatul sculptor Constantin Barasky, laureat
al Saloanelor oficiale de sculptură de la Bucureşti şi Paris.
Desvelirea bustului va avea loc în curând, cu o solemnitate deosebită.
_____________________________________________________________
187
1930 septembrie 13, Călărasi. Adresă a Camerei de Comerţ Călăraşi, către Şcoala
elementară de comerţ Călăraşi, prin care îi comunică taxele şcolare ce vor fi percepute
elevilor în anul şcolar 1930-1931.
Camera de Comerţ Călăraşi

172
Domnului director al Şcolii elementare de comerţ Călăraşi
În conformitate cu deciziunea Comitetului de direcţie, nr. 3802 din 12
septembrie a.c., avem onoarea a vă face cunoscut că s-au fixat pentru anul
1930/1931 următoarele taxe şcolare pentru elevii care frecventează acea şcoală:
1. Lei 3000 (trei mii lei) taxă de frecvenţă, plătibilă în trei rate a câte 1000
lei fiecare rată, la epocile: înscrierea în şcoală, la 1 ianuarie şi la 1 aprilie.
2. Lei 100 (una sută lei) drept taxă de instrucţie, plătibilă la începutul anului,
la înscriere.
Toate aceste taxe se vor încasa numai de Casieria Camerei de comerţ, care
va elibera chitanţa.
Preşedinte,
ss/indescifrabil Prim secretar,
ss/indiscifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Camera de Comerţ şi Industrie Călăraşi, dosar 104/1930, f. 34, copie.
188
1930 septembrie 17, Călărași. Proces – verbal al Comisiei delegate de Consiliul
comunal cu revizuirea nomenclaturii străzilor orașului Călărași.
PROCES–VERBAL
Astăzi 17 septembrie 1930
Subsemnații, N. Țopescu, Miron Petrescu și Ioan D. Ionescu, consilieri
comunali și N. Săndulescu, șeful Serviciului tehnic comunal, delegați de Consiliul
comunal pentru revizuirea nomenclaturii străzilor orașului, ne-am întrunit astăzi în
Comisiune și luând în dezbatere această chestiune, având în vedere planul orașului,
am hotărât următoarele:
În orașul vechi străzile vor păstra actualele numiri cu modificările următoare:
Actuala stradă Dorobanților se va numi str. Locot. Stoenescu Ștefan.
Actuala stradă Gh. Dumitrescu se va numi str. Sf. Împărați până în B-dul
Ferdinand.
Actuala stradă Slobozia se va numi str. Petre Enescu.
Actuala stradă Călărașilor se va numi str. Gh. H. Echisciolu.
Actuala stradă Dobrogei se va numi str. Locot. Dr. Găliceanu.
Actuala stradă Aurora se va numi str. Eugen Munte.
Actuala stradă Viitorului se va numi str. Locot. Gh. V. Haneș.
Actuala stradă Vânători se va numi str. Locot. Const. Popescu.
Actuala stradă Spitalului se va numi str. Marinache Popescu.
Actuala stradă Alex. Lahovari se va numi stradela Colonel Filitis.
Am dat următoarele denumiri la străzile și stradelele care nu aveau denumiri
până acum:
Stradela din spatele bisericii catedrale se va numi stradela Sf. Nicolae.
Stradela fața bisericii Sf. Ion se va numi stradela Alexe Popescu.
173
Stradela spatele locului Băncii Naționale se va numi stradela Lt. Balcanschi.
Stradela dintre str. București și M. Cantacuzino în fața morii Vineșiu se va
numi stradela Atanase Stoianescu.
Stradela care trece prin locul Elena Dimos se va numi str. Stoicescu.
Stradela care trece prin locul Toma Stăncescu se va numi str. Primăverii.
Stradela care trece prin locul Slobozeanu se va numi str. Transilvaniei.
Parcul comunal se va numi Parcul C. Ciochină.
În Cartierul A străzile vor păstra actualele denumiri, cu deosebire că str.
regele Mihai se va numi str. Alba Iulia.
În cartierele B și C rămân aceleași denumiri cu modificările că str. Victoriei
să se numească str. Dragoslavele, str. Const. Banu se va numi str. Mărășești și str.
Mărășești se va numi str. Const. Banu, iar partea actualei străzi Sf. Împărați din
Bulev. Ferdinand până la gară se va numi Locot. Al. M. Stoicescu.
În cartierul D vor rămâne aceleași denumiri cu deosebire că str. Invalizilor
se va numi str. Basarabiei și strada din marginea de apus a cartierului se va numi
Avram Iancu.
În cartierul E al spoitorilor, unde străzile nu erau denumite, se vor numi:
Strada București în prelungirea străzii București din cartierul D.
Strada Bibescu Vodă cea în lungul și prin mijlocul cartierului.
Strada Ezerului, aceea de pe malul Ezerului, în marginea de sud a
cartierului.
Străzile transversale cartierului începând înspre oraș, se vor numi în ordinea
următoare: strada Sf. Vasile, str. Sf. Pantelimon, str. Borcea și str. Bărăgan.
În satul Măgureni pendinte de oraș, am dat următoarele denumiri:
Strada longitudinală prin mijlocul satului - str. Petru Rareș.
Strada longitudinală de pe marginea de nord - str. Dobrogei.
Străzile transversale, începând din marginea din spre oraș, se vor numi în
ordinea următoare: Strada Const. Negri, str. V. Alecsandri, str. D. Bolintineanu, str.
Dimitrie Cantemir, str. Vasile Conta, str. Matei Basarab, str. Mircea cel Mare, str.
Vasile Lupu și str. Vlad Țepeș.
Grupurile de case făcute afară de raza orașului, în imediata apropiere, se vor
numi: Grupul Infanteriei No. 1, cel cuprins între linia ferată, curtea Reg. 23
Infanterie, str. București și str. M. Cantacuzino; Grupul Infanteriei No. 2, cel din
fața Cazărmii Reg. 23 Infanterie, din dreapta șoselei spre Măgureni; Grupul Roseți,
cel de pe șoseaua Călărași – Roseți; Grupul de Nord, cel de peste linia ferată în
dreapta străzii Eugen Munte; Grupul Tirului, cel din stânga șoselei spre Radu Negru,
dintre câmpul de tir și cimitirul catolic; Grupul Cărămidari, cel din gropile
Cărămidarilor, dintre șoseaua Slobozia și grupul Tirului; Grupul C.F.R., cel de peste
linia ferată de la curbă din fața Cartierului A.
Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal, care se va supune ratificării
Consiliului comunal.
Semnături, ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 37/1930, 9-10, original
174
189
1930 octombrie 17, Călăraşi. Dare de seamă privind activitatea Portului Călăraşi,
întocmită de Căpitănia portului la ordinul Inspectoratului General al Porturilor –
Galaţi.
Căpitănia Portului Călăraşi

17 octombrie 1930
Dare de seamă asupra activităţii Portului Călăraşi

Oraşul Călăraşi, capitala judeţului Ialomiţa, cu populaţiune de aproximativ
20.000 locuitori, este aşezat pe malul stâng al canalului Borcea, la o distanţă de 6
km de Dunărea mare.
Portul este aşezat chiar pe liziera de sud a oraşului, dispunând de
următoarele cheiuri si platforme:
Cheiul înalt de lemn în lungime de 93 m; la cota de 7,20 la cheu se poate
forma o dană de şlepuri dar numai la ape mari, la acest cheu este instalat un ponton
obştesc pentru vapoarele de pasageri.
În cursul anului 1930 Serviciul hidraulic a schimbat o porţiune din cheiul
jos de lemn, pe o lungime de 120 m, în peron de piatră, astfel că cheiul de lemn jos
nu a rămas decât 100 m.
La cheiul de lemn şi peronul de piatră se pot forma 7 dane de şlepuri până
la cota de 5,20 când sunt inundate.
La peronul de piatră, din amonte de cheiul înalt de lemn, se pot forma două
dane de şlepuri, dar numai la cota superioară de 6 m.
La malul natural din amonte, cuprins între cheiul înalt de lemn şi vadul
pescăriilor, se pot forma trei dane de şlepuri, dar numai la cota superioară de 2 m;
la ape mici fiind periculoasă scoaterea vaselor din cauza obstacolelor rămase din
timpul războiului. Pe această parte a portului sînt depozitate lemne de foc.
Malul natural în aval de peronul de piatră, cuprins între capătul din aval al
peronului de piatră şi abatorul comunal, la care se pot forma 5 dane de şlepuri la
orice cotă.
Pe platforma aceasta se depozitează diferite materiale ca piatră brută şi
spartă, nisip, pietriş şi lemnărie de foc.
În port se află o magazie de scânduri, pe platforma cheiului înalt de lemn,
utilizată de Agenţia N.F.R.
Magaziile de cereale sunt în oraş suficiente, circa 2800 vagoane. Reţeaua
de C.F.R. este instalată pe toată întinderea cheiurilor cu o capacitate de garare de
200-250 vagoane. Drumurile din port şi acelea din oraş în legătură cu portul sînt în
bună stare şi suficiente. Legătura telefonică în port este prin Agenţia N.F.R.
În oraş se află un oficiu P.T.T. central, Prefectura jud. Ialomiţa,
Administraţia financiară Ialomiţa, Legiunea de Jandarmi, Poliţia oraşului.
Operaţiunile ce se fac în Portul Călăraşi sunt în special şi în majoritate
cereale, aduse din oraş de la magazii şi din restul judeţului pe C.F.R. şi căruţe.
175
Capacitatea de lucru în port, cu lucrătorii recunoscuţi de căpitănie ar fi de
100-120 vagoane zilnic, iar în caz de aglomeraţie se poate mări capacitatea de lucru
prin angajarea de lucrători flotanţi.
Lucrători înscrişi la căpitănie sunt în număr de 112. Căruţaşi recunoscuţi de
căpitănie sunt în număr de 80, iar la nevoie se recurge la căruţaşi din comunele
învecinate. Cerealele care sunt încărcate în şlepuri în acest port merg în majoritate
de cabotaj la Brăila şi prea puţine se exportă în susul Dunării.
Alte operaţiuni ce se mai fac în acest port sunt cherestea şi produse
petroliere, aduse pe C.F.R. şi transportate în majoritate la Silistra. Toamna se mai
încarcă în diferite puncte sfecla pentru Fabrica de zahăr din Giurgiu.
În port sosesc următoarele mărfuri şi materiale: nisip, pietriş pentru
construcţii, piatră brută şi spartă, precum şi lemne de foc. Portul este iluminat cu
electricitate, astfel că la urgenţă se poate lucra şi noaptea.
Portul Călăraşi nu este bun pentru iernarea vaselor, din cauză că pe Borcea
intră foarte multă gheaţă. Vasele surprinse în acest port sunt aranjate la mal natural
în aval de peronul de piatră unde sunt mai ferite. De acest port ţine şi punctul
Păpuriş, unde se iernează în bune condiţii, dar numai vase mici ca bacuri, ceamuri,
şalupe etc.
Aprovizionarea vaselor se face în oraş în bune condiţiuni.
În port sunt următoarele autorităţi şi servicii:
Căpitănia Portului, având titular un căpitan de port principal.
Biroul vamal, având un şef de vamă special şi trei funcţionari.
Serviciul hidraulic, având ca şef un conducător principal.
Agenţia N.F.R.
Staţia Călăraşi – Port.
Raza de jurisdicţiune a acestui port este pe Dunăre de la km 300 la km 410,
iar pe Borcea de la comuna Feteşti până la Călăraşi.
Pe toată această întindere se află următoarele schele de încărcare şi
descărcare:
Pe Dunăre, punctul Musaitul, Punctul Ciocăneşti (Duduitul).
Pe Borcea, punctul Feteşti, punctul Cocargeaua – Pietroiu, punctul Gâldău
şi punctul Şocariciu.
La aceste puncte se fac operaţiui de încărcări de cereale pentru export şi
cabotaj, precum şi sfecla de zahăr, iar operaţiunile de descărcări sunt în majoritate
de piatră şi lemne de foc.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia Portului Călăraşi, dosar 78/1930, f. 47, copie.
190
1930, <noiembrie 2>, Călărași, Corespondență pentru ziarul „Universul” relativă la
vizita făcută la Călărași de P.S.S. Episcopul Gherontie, ocazionată de punerea pietrei
fundamentale la Biserica Sf. Gheorghe și la Pavilionul de Radiologie al Spitalului
județean.
176
Călărași. VIZITĂ CANONICĂ. - P. S. S. Episcopul Gherontie al
Tomisului, a vizitat Duminecă oraşul nostru.
Sfânta Liturghie s-a oficiat la Biserica Sf. Constantin si Elena, răspunsurile
fiind date de corul Societăţii „Freamătul". Apoi P. S. S. s-a dus, urmat de aproape
toată populaţia oraşului, pe locul unde urmează să se construiască o biserică cu
hramul „Sf. Gheorghe". Aci a sfinţit locul pentru Sf. Altar şi a pus piatra
fundamentală. Biserica se ridică de un Comitet de cetăţeni ai oraşului, al cărui
preşedinte este dl. Alex. Niţescu, prefectul judeţului. De aci, a oficiat la punerea
pietrei fundamentale a Pavilionului de „Radiologie“, ce se construieşte în curtea
Spitalului Călăraşi cu fondurile puse la dispoziţie de Prefectura judeţului Ialomiţa şi
în urma stăruinţelor depuse de dl. dr. Pompei Samarian.
_____________________________________________________________
191
1930 noiembrie 14, Călărași. Proces - verbal de recepție definitivă a lucrărilor de
construcție a Palatului Camerei de Comerț și Industrie din Călărași.
CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE CĂLĂRAȘI

PROCES – VERBAL
Astăzi 14 noiembrie 1930
Subsemnații Ilie R. Ionescu, Președintele Camerei de Comerț și Industrie
Călărași, N. Vlădoianu Benu și Gh. R. Moțoiu, vicepreședinți și Const. Dobrescu,
membru, I. R. Săvulescu, prim secretar, ing. I. Pelian, și ing. C. Luculescu, lipsă
fiind d-l arh. Toma Dobrescu, fost diriginte al lucrărilor și asistați de d-l arh. Simion
Vasilescu, am procedat la recepționarea definitivă a lucrărilor de construcție a
palatului Camerei de comerț și industrie din Călărași, lucrări executate de antrepriza
arh. Simion Vasilescu, și am constatat următoarele:
1. La șarpanta de lemn – examinând procesul – verbal de recepție provizorie,
care cerea unele consolidări, am constatat că acestea s-au executat așa cum au fost
cerute și șarpanta s-a comportat bine pe tot timpul anului de întreținere, totuși
Comisiunea opinează să se completeze consolidarea în ce privește împănarea unor
piese defectuos îmbinate, completarea de buloane și scoaterea acolo unde mai este
nevoie, înlocuirea unor clești executați acum din scânduri de cofraje cu dulapi noi
precum și schimbarea a 3 popi a căror secțiune actuală este de 10/12 cu alții de
secțiune 12/15 așa cum este prevăzut în deviz, completări pe care antrepriza
recunoaște să le facă, planul șarpantei lipsind.
2. În ce privește tâmplăria, comisiunea este de părere ca toate ușile și
ferestrele să fie revizuite și corectate, iar acolo unde acest lucru nu este posibil să
fie înlocuite. De asemenea, fierăria tâmplăriei trebuie reparată acolo unde nu mai
funcționează și completată acolo unde lipsește.
În afară de acestea se constată că multe uși nu sunt bine ajustate, majoritatea
sunt mai scurte decât trebuie astfel că se produce curenți de aer între o cameră și
alta. De asemenea pervazurile nu sunt bine aplicate pe ziduri.
177
3. În ceea ce privește dușumelele, comisiunea constată că în timpul anului
de întreținere au căpătat deformațiuni la rosturi pe care le atribuim unei confecțiuni
de material de slabă calitate sau unei manopere neîngrijite.
4. Tencuiala exterioară la soclu prezintă unele crăpături superficiale, care
trebuie împănate cu mortar de ciment.
5. Jgheaburile nu sunt etanșe; trebuie lipite din nou la îmbinări, acolo unde
infiltrația cere și schimbarea celor care nu sunt făcute din tablă Wolf-Netter.
6. Scara secundară are una din fețele vangului neșlefuită, cu neregularități
mari. Această lucrare trebuie corectată.
Față de aceste constatări, Comisiunea este de părere că recepția definitivă
nu se poate face decât după completarea și executarea lipsurilor specificate aici mai
sus.
Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal în 4 exemplare.
p. conf. ss/ Ioan R. Săvulescu
ss/ Ilie R. Ionescu, N. Vlădoianu Benu, Const. Dobrescu, Gh. R. Moțoiu, ing. C.
Luculescu, Ing. I. N. Pelian.
Semnează cu rezervă, arh. Simion Vasilescu
_____________________________________________________________
original
192
1931 ianuarie 16, București. Informație de presă publicată de ziarul “Universul”
despre modul în care a decurs la Călărași procedura ratificării alegerii lui I. G. Duca
în funcția de președinte al P.N.L.
La Clubul Naţional Liberal din Călărași s-a ţinut Duminică dimineaţă o

întrunire pentru ratificarea alegerii d-lui I. G. Duca ca preşedinte al Partidului
Naţional Liberal.
Dl. TUDORICĂ STELIAN, avocat, vorbeşte de meritele d-lui I. G. Duca.
Mai vorbesc despre calităţile d-lui Duca, d-nii Teodor Fache, avocat, şi Moise
Catrangiu. Dl. N. POPESCU - BĂLENI, avocat, spune că Partidul Liberal a prezidat
cele mai însemnate evenimente politicie din ţară: votul universal, împroprietărirea,
etc.
GH. CHRISTODORESCU, fost primar, fost senator, primit cu ovaţii, spune
că şeful organizaţiei de Ialomiţa, dl. Constantin Banu, fiind suferind, n-a putut să ia
parte la aceasta întrunire. D-sa arată meritele şi însuşirile d-lui I. G. Duca, cel care
tot timpul a fost cel mai apropiat sfetnic al marilor bărbaţi de stat Ion şi Vintilă
Brătianu. Crede că alegerea lui ca preşedinte al Partidului Liberal este meritată şi
propune ratificarea alegerii. Adunarea aprobă prin aclamaţii.
S-a trimis o telegramă d-lui I. G. Duca şi una d-lui Constantin Banu.
__________________________________________________________________
Universul, din 16 ianuarie 1931
178
193
1931 ianuarie 19, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” în care sunt
făcute publice rezultatele provizorii ale Recensământului din 1930 pentru orașul
Călărași și comuna suburbană Mircea Vodă.
Din Călărași. RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI. — Lucrările de

recensământ făcute de recensori au fost controlate şi din rezultate s-a stabilit, în mod
provizoriu, că populaţia oraşului nostru are 15.106 suflete cu 3589 capi de familie,
3302 clădiri şi 593 întreprinderi comerciale şi industriale.
Populaţia comunei suburbane Mircea Vodă este de 2566 suflete cu 489
clădiri, 542 capi de familie şi 28 întreprinderi comerciale și industriale.
_____________________________________________________________
194
1931 februarie 10, Călărași. Adresa Camerei de Comerț și Industrie Călărași către
Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie București prin care comunică situația
învățământului profesional din Călărași.
Camera de Comerț și Industrie Călărași

264/1931 februarie 10
DOMNULE PREȘEDINTE,
Rezultat al adresei Dvs. 681/931, avem onoare a vă comunica următoarele
date cu privire la învățământul profesional din orașul Călărași:
1. Această cameră întreține și finanțează în întregime una școală elementară
de comerț de băieți și dă local, încălzit și iluminat, Școlii superioare de comerț de
băieți, ambele în orașul Călărași.
2. Subvenționează următoarele școli:
a. Școala elementară de comerț de băieți Slobozia, de stat ....... cu lei 15.000 b. ”
de ucenici a Ministerului Muncii ……….. ………….cu lei 5.000
c. ” ” industrie casnică Călărași………………………… ” 5.000
d. ” ” arte și meserii Călărași …………………………… ” 15.000
e. Academia comercială București ……………………………. ” 60.000
f. ” ” Cluj …………………………………. ” 10.000
_______________
Total lei 110.000
Pentru școala elementară de la pct. 1, întreținută în total de Cameră, în afară
de încălzit, iluminat, întreținerea localului, Camera îi mai servește, suma de 534.000
lei pentru plata salariilor profesorilor, personalului ad-tiv, cheltuieli de cancelarie și
premii.
Față de cifra totală a bugetului acestei camere de lei 3.651.000, reprezintă
procentual cheltuielile de la punctul 1 15,72 %, iar față de subvențiile acordate
acestea reprezintă o cheltuială pentru cameră de aprox. 3 %,
179
În ceea ce privește lucrările în legătură cu aceste școli, Camera nu posedă
nici o dare de seamă a acestora.
Președinte, ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dosar 4/1931, f. 47, original
195
1931 februarie 10, Călărași. Raport privind mersul Spitalului din Călărași pe anul
1930, întocmit de dr. Pompei Samarian, directorul Spitalului.
Primit: 10 februarie 1931

RAPORT DESPRE MERSUL SPITALULUI DIN CĂLĂRAȘI
ÎN CURSUL ANULUI 1930
În Călărași există spital din timpuri foarte îndepărtate. Avem dovezi sigure
că exista spital din 1828, de la 1842 la 1848 și s-a reorganizat în anul 1852.
Clădirea spitalului actual datează din 1888. Deși așa de veche, totuși este
încă în perfectă stare de funcționare.
În cursul anului 1930 a funcționat cu 55 de paturi bugetate. În realitate
efectivul paturilor a fost mult mai mare, pentru că și bolnavii care au apelat la
serviciile acestui spital au fost foarte mulți.
Au fost primiți la pat 1418 bolnavi, în medie 25 de fiecare pat, cu un total
de 15370 de zile de căutare sau în medie zece zile pentru fiecare bolnav.
Dintre aceștia au ieșit: 1181 vindecați sau 83 %; 156 ameliorați sau 11 %; 44 morți,
adică 3 % și 37 rămași la 31 decembrie 1930.
Din totalul bolnavilor spitalizați, 909 sau 64% sunt din satele județului și
509 sau 36 %, din oraș. Această proporție constantă de ani de zile, duce la concluzia
firească că, pentru întreținerea acestui spital ar trebui să contribuie și județul cu două
treimi din totalul cheltuielilor spitalului.
Spitalul fiind mixt, s-au primit tot felul de bolnavi, dându-se preferință
bolnavilor contagioși, boalelor acute, bolnavilor venerici și femeilor care vin să
nască. Dintre boalele contagioase, scarlatina și febra tifoidă, au dat cele mai multe
cazuri.
SCARLATINA ne-a dat 107 cazuri, din care 31 din oraș și 76 din județ, cu
13 morți. În general formele ce ni s-au prezentat au fost benigne. Numărul relativ
mare de morți, se datorește faptului că mulți bolnavi ne sunt aduși aproape agonici.
Remarcăm că, anul acesta, ca și în anul trecut, scarlatina a prins foarte mulți copii
sub cinci ani. Tratamentul a fost dictat de starea bolnavilor și a complicațiunilor
boalei; am întrebuințat de multe ori serul antistreptococic cum și serul de
convalescent, cu rezultate variabile.
La izolarea scarlatinoșilor întâmpinăm dificultăți mari din pricina
însoțitoarelor; totuși n-am avut de înregistrat nici un caz de contaminare, nici în
interiorul spitalului, nici în afară, cu punct de plecare spitalul.
180
FEBRA TIFOIDĂ ne-a dat 60 de cazuri, dublu ca în anul trecut. Numărul
tificilor se mărește din an în an.
În 1922 au fost 2 cazuri.
„ 1923 „ 6 „
„ 1924 „ 11 „
„ 1925 „ 25 „
„ 1926 „ 21 „
„ 1927 „ 34 „
„ 1928 „ 19 „
„ 1929 „ 34 „
„ 1930 „ 60 „
Este o dovadă neîndoioasă că boala este în creștere. Din oraș am avut 12
cazuri, toate cu un caracter grav, malign. Cauza este apa orașului. La o analiză
recentă s-a dovedit că, din punct de vedere bacteriologic, această apă este la limita
permisă, intrând în categoria apelor „periculoase”. Pentru anul în curs prevedem o
situație și mai rea din cauza ghețăriilor orașului, care au fost umplute cu zăpadă
murdară luată de pe ulițele orașului. E un pericol asupra căruia nu știm cum să
atragem băgarea de seamă a tuturor.
Fapt cert este că, în armată, unde se fac regulat injecțiuni antitifice, nu mai
sunt cazuri de febră tifoidă. Ar trebui să se vaccineze toată populația, așa cum s-a
făcut în timpul războiului.
FEBRA PALUSTRĂ, ne-a dat prilej să spitalizăm 86 de bolnavi, număr
relativ mic pentru o localitate reputată ca paludică. Faptul se explică prin aceea că
ultimii doi ani, au fost foarte secetoși și țânțarii aproape au lipsit.
Formele boalei au fost cele obișnuite. În tratament intervine pe zi ce trece o
schimbare vădită; toată lumea, dar mai ales țăranii, vin să ne ceară să li se facă
injecțiuni intramusculare sau intravenoase cu chinină. Vedem în aceasta influența
netăgăduită a medicilor.
TUBERCULOZA este în creștere; s-au prezentat 121 de bolnavi cu leziuni
pulmonare și 43 cu Tub. altor organe. Din aceștia au fost spitalizați 34 de inși cu t.
pulmonară și 16 cu t. altor organe.
Pavilionul ce avem destinat pentru tuberculoși, a fost totdeauna gol, pentru
cuvântul că nimeni, nici tuberculosul cașectic, nu-i bucuros de o izolare, care-i pune
pe frunte o etichetă de care fug toți.
SIFILISUL și BOALELE VENERICE. Din numărul bolnavilor spitalizați,
5 la % sunt sifilitici și 4 la % sunt venerici. De fapt sifiliticii sunt mult mai mulți,
dar în spital nu primim decât bolnavii cu leziuni floride, contagioase. Cei
necontagioși urmează tratamentul ambulant la consultațiunile spitalului. De la
război încoace, ținem un registru special, în care notăm cu toată grija toți sifiliticii
ce trec prin spital sau la consultații, cu cazierul fiecăruia de tratamentul ce face.
Cercetarea acestui registru ne dă rezultate dezastruoase; cu toată gratuitatea
tratamentului ce li se face, nimeni nu urmează un tratament regulat.
181
Un tratament real, continuu și deci eficace, în bezna satelor sau ignoranța
orășanilor, nu s-ar putea face decât pe cale de constrângere, cu forța, pentru că
ignorantul nu știe decât de frică.
ALTE INFECȚIUNI. Din toate infecțiunile am avut de îngrijit cazuri
izolate. Sigur, tifosul exantematic ne-a dat 10 bolnavi dintr-un mic focar din Jegălia,
care s-a stins repede prin izolarea la spital a tuturor bolnavilor.
AVORTURILE, se înmulțesc fără seamăn. În spital ne-au fost aduse 32 de
cazuri, din care unele în plină infecție. De altfel e și firesc ca la spital să nu vie decât
cazurile care amenință să se încurce, cu hemoragii sau febre, care amenință viața
femeilor. Numărul cel mare, a avorturilor reușite este imens. Practica pătrunde din
ce în ce tot mai mult și la sate. În consultațiunile noastre, în viața de toate zilele,
suntem uimiți de ușurința cu care ori cine poate să-și procure o laminarie, dar mai
ales suntem uimiți de încurajarea și asistența complice a medicilor. Avortorii de
meserie sunt bine cunoscuți de toată lumea feminină, tarifați, dar acoperiți de o
curioasă conspirațiune a discrețiunei; nimeni nu-i numește, așa că faptele lor
criminale sunt cu grijă acoperite de lașitatea celor ce au nevoie de serviciile lor.
BOALELE CHIRURGICALE. Foarte frecvente. Noi nu facem chirurgie
mare; cazurile de acest fel le îndrumăm în serviciile de specialitate din București.
Operăm numai cazurile de urgență, sau când avem siguranța unei bune reușite. În
total am avut 305 operațiuni, între care: 6 hernii inghinale; 2 hernii strangulate; 12
diferite amputațiuni; 26 raclaje uterine; 9 extirpări de tumori superficiale; 34 suturi
de plăgi, 7 circumcizii; 5 aplicări de forceps; 3 versiuni uterine; 1 colpotomie; 1
trepanație; 3 amigdalotomii, etc.
CONSULTAȚIILE. În cursul acestui an s-au dat 8270 de consultațiuni, în
medie câte 23 pe zi. Consultațiile se fac în fiecare zi; aici se fac mici intervenții și
pansamente, tratamentul sifiliticilor, etc. Consultații propriu zise se dau numai
dimineața, dar și în restul zilei, ca și în timpul nopții, avem organizat un serviciu de
gardă, încât la orice oră din zi sau din noapte, se poate cere ajutorul spitalicesc.
CANCELARIA. În total au fost 1312 hârtii intrate și ieșite. Dintre acestea:
148 sunt diferite rapoarte în chestiuni de administrație; 615 rapoarte în relațiune cu
alte servicii; 180 rapoarte medico-legale; 36 rapoarte și dosare de conturi; 75
rapoarte și dosare cu diferite statistici; 258 diverse corespondențe.
Registrul inventar, magazia cu efecte, aprovizionarea, conturile respective
și contabilitatea cu toate încasările și eliberarea de chitanțe, se țin la zi.
ÎNTREȚINEREA. Peste tot au fost 21940 de zile de hrană, din care 15370
pentru bolnavi și 6570 pentru personal. S-au cheltuit pentru întreținere 274461 lei,
din care 244242 pentru hrană și 30219 pentru micile cheltuieli ca spălatul, ghețăria,
cancelaria etc. Rezultă că media întreținerii unui bolnav pe fiecare zi, a fost de 13
lei și 20 de bani.
Aprovizionarea s-a făcut totdeauna ușor, pentru că se face numai pe bani
gata; la aceasta suntem ajutați de faptul că conturile lunare se verifică imediat ce le
depunem și se achită numai decât.
ÎNCASĂRILE. În cursul anului 1930 s-au încasat de la bolnavi, pentru
întreținerea lor, suma de 140.820 lei. Bolnavii contagioși n-au plătit nimic. Cei care
182
pot să dovedească lipsa mijloacelor de plată, sunt de asemenea scutiți. Trebuie notat
că, se eliberează certificate de sărăcie cu prea multă ușurință, uneori unor gospodari
cunoscuți ca oameni cu stare.
La consultații s-au încasat 75770 lei, din care 17853 lei s-au întrebuințat
pentru îmbunătățiri spitalului, iar restul de 57917 lei, în conformitate cu
Regulamentul spitalului, s-au distribuit personalului.
INVENTARUL. Este ținut la zi. Articolele de menaj și gospodărie au fost
reînnoite de primărie și suntem bine aprovizionați. În schimb, n-avem de loc rufărie;
sunt aproape trei ani, de când nu ni s-a mai dat nimic, așa că s-au dus toate rezervele.
Inventarul zestral trebuie completat numaidecât.
REPARAȚIUNI ȘI ÎMBUNĂTĂȚIRI. În cursul anului s-au făcut mici
reparațiuni clădirilor și s-a vopsit întreg acoperișul spitalului. Prefectura locală a dat
fondurile necesare clădirii unui pavilion special pentru laborator și electro-fizio-
terapie. Piatra fundamentală a fost pusă în prezența Înalt Prea Sfințitului Episcop
Gherontie al Constanței și al oficialităților din oraș. Lucrarea este terminată de roșu
și acoperită. În bugetul anului în curs s-au pus fondurile necesare terminării acestui
pavilion. Rămâne ca ministerul să ne trimită instrumentarul necesar.
FARMACIA. Aprovizionarea farmaciei spitalului s-a făcut de către
Depozitul central de medicamente. Această aprovizionare se face cu greu, cu
întârzieri foarte mari, dar se face. Din drogurile obișnuite s-au consumat: 800 gr.
antipirină, 1 kgr. aspirină, 550 gr. benzonaftol, 2 kgr. chinină, 22 cutii cu fiole de
Iodobismutat, 2 kgr. salicilat de sodiu, 2 kgr. urotropină, 3 kgr. hipermanganat, 4
kgr. clorat de potasiu, 200 de doze de Neosalvarsan, 300 fiole de cianură de potasiu,
400 gr. teobromină, 400 gr. iod metalic, 5 kgr. traiodi, 700 gr. salol, etc.
Când am avut nevoie de medicamente sau preparate străine, au fost
procurate de însăși bolnavii care aveau nevoie de ele. Numai de material de
pansament ducem mare lipsă, pentru că de la depozit nu ni se dă decât cantități foarte
mici; din această cauză bolnavii care au nevoie de pansamente mai multe și mai
dese, își cumpără singuri acest material.
Ni s-a dat anul acesta 100 kgr. vată, 800 metri tifon, 5 metri gutapercă și 5 mușama,
600 fire de setolină, etc.
LABORATOR. N-avem. Pentru analizele curente, pentru examinări
urgente, ne servim de mijloacele noastre proprii. Uneori apelăm la ajutorul
laboratorului din Constanța, dar folosul e aproape nul; rezultatele sunt întârziate sau
altele decît ceea ce cerem.
E nevoie urgentă, să se facă un laborator la acest spital. Pentru aceasta avem
local, avem bună voința de a lucra, dar n-avem utilajul necesar; de 20 de ani cerem
mereu acest utilaj, fără rezultat.
PERSONALUL. E compus dintr-un medic primar, unul secundar, 1
administrator, 2 oficianți sanitari, o moașe, 4 infirmieri, 6 oameni de serviciu și doi
servitori în curte. În total s-a plătit drept leafă 582.880 lei, din care 282.095 lei
achitați de Minister și 300785 lei de Primărie. În medie vine 1617 lei pe zi la 18
oameni, din care doi medici.
183
Personalul ajutător își face datoria cu conștiinciozitate. Despre personalul
inferior, în special despre infirmiere, nu putem spune același lucru; această chestiune
a infirmierelor e o racilă veche, se vede, fără leac la noi.
BĂILE SPITALULUI servesc și publicului. S-au încasat de la public
96.500 lei și s-au cheltuit 93.354 lei. Băile funcționează numai duminica, din lipsă
de amatori, care să se îmbăieze mai des. Pentru bolnavi, în cursul săptămânii, ne
servim de cazan deosebit.
ÎMBUNĂTĂȚIRILE CE PROPUNEM SĂ FIE. Așa cum funcționăm
acum, fără laborator și fără mijloacele tehnice moderne de diagnostic și tratament,
am putea spune că suntem un simplu depou de înregistrare de bolnavi. Cine are
posibilitatea să vadă ce se face prin spitalele din București sau are posibilitatea să
vadă sau să citească ce se face în spitalele străine, se cutremură față de puținul ce se
poate face aici. Suntem cu 50 de ani înapoi.
Celelalte 6 spitale din județ aud că sunt în condițiuni și mai rele.
Am propus și propunem:
1. În loc să se fărâmițeze banii la 7 spitale rele, mai bine să se desființeze
toate și să se facă unul singur, dar bun, bine înzestrat, bine utilat, cu toate mijloacele
tehnice moderne, cu servicii pe specialități, care să fie de folos pentru toți.
2. În adăstare, să ni se trimită instrumentele necesare pentru laborator și
aparatul Rontgen, de multă vreme destinat acestui spital și pentru care s-a clădit
pavilion special.
Între nevoile urgente sunt: refacerea și completarea zestrei spitalului; mici
reparațiuni.
Medic primar al spitalului,

ss/indescifrabil Dr. Samarian
_____________________________________________________________
196
1931 aprilie 12, Călărași. Telegrama lui I.G. Duca, Președintele PNL, publicată în
ziarul local „Voința Ialomiței”, prin care mulțumește pentru alegerea sa ca președinte
de onoare al Organizației județene Ialomița.
Mulțumindu-vă călduros pentru cinstea pe care mi-ați făcut-o,

proclamându-mă președinte de onoare al Organizației din Ialomița, confirm prin
aceasta și alegerea d-lui Marius Roșca ca președinte activ şi sunt convins că strâns
uniţi și lipsiţi de prezența unor elemente prea multă vreme tolerate, veți da partidului
nostru organizarea solidară, sinceră, statornică şi devotată, de care avem nevoie în
aceste vremuri atât de grele pentru ţară.
I.G. Duca
_____________________________________________________________
Voința Ialomiței, din 12 aprilie 1931
184
197
1931 mai 3, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Dimineața”
referitoare la instalarea la Călărași a noului prefect al județului.
Călărași. Instalarea noului prefect. — Astăzi, la ora 10,30 dimineaţa, s-a

prezentat la prefectură, dl. Ștefan Istrate, avocat, noul prefect al judeţului nostru.
În cabinetul prefectului a fost întâmpinat de dl. Al. Niţescu, fost prefect, dl.
Iulian Petrescu, preşedintele Delegaţiei judeţene şi toţi funcţionarii administrativi şi
judeţeni ai prefecturii. Dl. Al. Niţescu, fost prefect, după ce prezintă pe funcţionari,
rosteşte o scurtă cuvântare, urând noului prefect spor la muncă şi mulţumind
funcţionarilor pentru concursul ce i-au dat.
Dl. Iulian Petrescu, preşedintele Delegaţiei judeţene, luând cuvântul spune
că simte o deosebită bucurie că în fruntea judeţului vine un bun prieten şi coleg de
şcoală al d-sale şi-i va da tot concursul pentru buna administrare.
Dl. Stefan Istrate, noul prefect, mulţumeşte pentru urările ce i se fac şi spune
că d-sa, nefiind om politic, nu va fi obligat partizanilor politici şi se va ocupa numai
de gospodăria judeţului, pentru care face apel la toţi funcţionarii prefecturii.
După o jumătate de oră, dl. prefect Istrate a şi început să rezolve chestiunile
curente de serviciu...
_____________________________________________________________
Dimineața, din 3 mai 1931
198
1931 mai 15, Călăraşi. Mesajul elevelor Şcolii profesionale de fete Călăraşi trimis
copiilor din Ţara Galilor, cu ocazia zilei de 18 mai, Ziua naţională a Ţării Galilor.
Scumpi prieteni,
Şi acum ca şi în anul trecut, tot în ziua de 18 mai, am primit cu bucurie
chemarea voastră mult aşteptată, dragi copii din Ţara Galilor.
Noi cei din România, de pe tot întinsul scumpei noastre patrii, de pe plaiurile
Carpaţilor până la gurile Dunării, vă trimitem o frăţească salutare, rugându-va a ne
da unii altora cât mai dese veşti, căci numai cunoscându-ne bine şi iubindu-ne putem
câştiga pe veci pacea între neamurile lumii.
Elevele Şcolii profesionale de fete

Călăraşi, Ialomiţa, România.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Şcoala profesională de fete Călăraşi, dosar nr. 253/1930, f. 492,
concept.
199
1931 iunie 16, Călăraşi. Proces - verbal prin care se constată aplanarea conflictului
dintre comercianţii de cereale şi muncitorii din Portul Călăraşi.
185
Proces – verbal
Astăzi 16 iunie 1931
Noi, inspector central, Sorin Manolescu, din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi
Ocrotirilor Sociale, în baza delegaţiei nr. 1965 din 2 iunie 1931, transportându-mă
în Portul Călăraşi, jud. Ialomiţa, pentru conducerea tratativelor de împăciuire în
conflictul ivit între comercianţii de cereale din oraşul Călăraşi şi muncitorii din acel
port, am constatat că delegaţii ambelor părţi aflate în conflict au împuterniciri scrise
în conformitate cu legea, pe care le-am vizat şi depus la dosar.
Ascultând considerentele de ambele părţi şi avînd în vedere scăderea
preţurilor cerealelor, scăderea manipulaţiilor în alte porturi dunărene, reducerea
taxelor la export la cereale, reduceri pe C.F.R. şi având în vedere criza generală a
exportului de cereale, delegaţii de comun acord au stabilit ca la preţurile stabilite în
contractul colectiv în vigoare să se facă scăderi de 10% (zece la sută).
Durata noului contract este pe termen de 11 luni adică de la august 1931 şi
până la 1 iulie 1932.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia portului Călăraşi, dosar 119/1931, f. 107, original.
200
1931 iunie 17, Călărași. Informație publicată în ziarul local „Tribuna” referitoare la
numele parlamentarilor județului Ialomița, printre care figurează și poetul Octavian
Goga.
Judeţul nostru are în Parlament următorii reprezentanţi: Prof. D.

Busuicescu, fost ministru, deputat; propr. Marius Roşca, seful Partidului Liberal,
deputat; dr. Alfred Cerkez, deputat; N. Lahovary, deputat; Ion Răducanu, fost
ministru, șeful Partidului Național-Țărănesc, deputat; Octavian Goga, fost ministru,
deputat; dr. Dinu Brătianu, senator şi avocat Gh. Christodorescu, senator.
_____________________________________________________________
Tribuna, din 17 iunie 1931
201
1931 iulie 30, Călărași. Proces-verbal încheiat în ședința de constituire a Comisiei
Interimare a orașului Călărași.

Proces – verbal No. 1
Încheiat în ședința de constituire a Comisiunei Interimare a orașului
Călărași, ținută la 30 iulie 1931, ora 11 dimineața.
Prezenți D-l Ștefan Istrate – Prefectul județului Ialomița, D-l Eugen Cialîc
– Președintele Comisiunei Interimare, D-l Tiberiu Chiril – fost primar, D-nii Dr.
Bernfeld, Penciu Iliescu, Gh. Baciu și Ioan Nițescu – membri în Comisiunea
Interimară.
186
D-l Prefect Ștefan Istrate, deschide ședința și invită pe D-l Secretar general
să dea citire ordinului Prefecturei prin care se arată dizolvarea Consiliului comunal.
D-l Secretar general dă citire ordinului No. 12689 din 30 iunie 1931, al cărui
cuprins este următorul: Domnule primar, în conformitate cu ordinul telegrafic No.
12142/931, al Ministerului de interne, avem onoare a vă face cunoscut – spre știință
– că prin deciziunea Ministerială No. 12140 din 14 iulie 1931, s-a dizolvat Consiliul
comunal al acelei comune, numindu-se o comisiune interimară compusă din D-nii
Eugen Cialîc președinte, Cpt. Invalid Miron Petrescu, Dr. Bernfeld, Penciu Iliescu,
Gh. Baciu, Const. Nicolescu membri, care vor depune jurământul astăzi ora 11 în
prezența subsemnatului. Prefect, (ss) Șt. Istrate.
D-l Tiberiu Chiril fost primar, luând cuvântul spune că deși dizolvarea
consiliului comunal este ilegală, întrucât prin legea care modifică L. A. prevede că
dizolvarea Consiliilor comunale nu se pot face decât în urma unui raport al unui
inspector administrativ, care să fi constatat rea administrație, lucru ce nu s-a făcut
aici. Totuși noi, spune d-sa, ne supunem Deciziunii Ministeriale.
D-l Prefect Șt. Istrate, dă explicațiuni relativ la dizolvare, arătând că
Deciziunea Ministerială este anterioară promulgării legii și deci este legală, legea
promulgată la 15 iulie 1931, ratificând toate dizolvările anterioare ei.
D-sa în calitate de Prefect al județului și în puținul timp de când este în oraș,
s-a convins că D-l Tiberiu Chiril, a depus toată stăruința pentru oraș, în timpul cât a
fost primar, pentru care îi aduce mulțumiri. Că sunt încă multe de făcut în acest oraș,
dar crede că din cauza situației materiale, nu a putut face mai mult. Relevă că d-sa
n-a făcut politică în Primărie și speră că și cei care-l vor urma nu vor face politică ci
gospodărie; roagă să dea concursul ca cetățean pentru înfăptuirea operelor de
gospodărie de care orașul nostru are atâta nevoie.
D-l Tiberiu Chiril, fost primar, mulțumește pentru cuvintele de laudă. Am
făcut tot ce am putut pe această criză, care bântuie lumea întreagă. Am depus toată
munca de care sunt capabil. Nu vreau să mă laud, dar operele de edilitate făcute de
mine, se văd la tot pasul de cetățeni. Anii de criză și noile sarcini date de stat
comunelor, mai ales subvenția specială la casa pensiilor, a făcut să rămânem în urmă
cu multe datorii.
D-sa, în numele Consiliului comunal, exprimă felicitări Comisiunei
Interimare și îi urează mai mult noroc pentru realizarea operelor edilitare ce au
rămas neîndeplinite.
Se procedează apoi la depunerea jurământului. Depun jurământul D-nii:
Eugen Cialâc președinte, Dr. Bernfeld, Penciu Iliescu, Gh. Baciu, I. Nițescu,
conform art. 85 din legea administrației locale, în fața P.C. pr. Dobre și Rabin M.
Goldemberg.
D-l Ștefan Istrate, prefectul județului, spune că la întocmirea listei
Comisiunei Interimare s-a ghidat numai de interesele orașului, alegând oameni care
n-au făcut politică, gospodari, fruntași ai orașului cu trecut de muncă și cinste, care
să aducă și la comună priceperea ce au depus-o în gospodăria lor personală.
La comună, ca în toate părțile este lipsă de bani, dar dacă există muncă,
pricepere, cinste și o activitate mai presus de orice influență politică, se poate face
187
gospodărie, care să ridice orașul nostru la înălțimea orașelor moderne. Exprimă
felicitări Comisiunei și urmează să ducă la bun sfârșit operele ce și-au propus.
D-l Eugen Cialîc, Președintele Comisiunei Interimare: Am ținut să fixez pe
hârtie toate punctele ce mi-am propus să îndeplinesc venind în fruntea acestui oraș.
Nu fac politică. N-am fost înscris în nici un partid politic. Împreună cu cei șase
numiți în fruntea comunei, voim să dovedim celor ce vor urmări activitatea noastră,
că acest oraș este capitala județului. Vom face o hală și o piață. Vom aduce apă și
mai ales o apă bună de băut. Un serviciu de salubritate al orașului. Voim să
îndeplinim tot ceea ce gândiți Dvs. toți, dar n-ați avut curajul să o faceți. Voim să
facem politica tuturor și pentru aceea cerem concursul tuturor cetățenilor. Ușa
noastră va fi deschisă tuturor și vom asculta toate sfaturile bune.
Funcționarilor le cer muncă și cinste. Voi fi bun și drept cu cei buni, fără
milă cu cei răi și nărăviți.
D-l T. Chiril, își ia rămas bun și mulțumește funcționarilor de concursul ce
i l-au dat. Recomandă pe funcționari arătând că sunt buni și conștiincioși.
După toate acestea Comisiunea fiind instalată, am încheiat prezentul proces
– verbal.
PREȘEDINTELE COMISIUNEI INTERIMARE,

ss/indescifrabil Eugen Cialîc
Membri: ss/indescifrabil P. Iliescu, Gh. Baciu, Dr. Bernfeld, I. Nițescu
_____________________________________________________________
202
1931 iulie 31, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Dimineața” în care sunt relatate
vizitele făcute la Călărași de două delegații din Bulgaria și Cehoslovacia interesate de
pescuitul din zonă.
Călărași. Vizite. — Zilele trecute oraşul nostru a fost vizitat de d-nii primar
P. Constantinof, dr. Marcof, medic veterinar, ing. G. Ivanof, directorul Serviciului
tehnic şi ing. N. Raicovici, de la Serviciul hidraulic bulgar, cu toţii din Rusciuk.
Oaspeţii au fost întâmpinaţi la Silistra de d-nii dr. Bijutescu,
subadministratorul Pescăriilor Statului, N. Niţulescu, directorul Federalei “Borcea”
şi preşedintele Cooperativei „Iezerul“ şi Petre Alexandrescu, inspector al
cooperativelor.
Oaspeţii au vizitat Cooperativa de pescărie „Iezerul“ şi lacul Călăraşi, la
punctul de pescărie Mircea Vodă. In localul Federalei „Borcea”, unde este și sediul
Cooperativei „Iezerul“, a avut loc o conferinţă, dându-li-se vizitatorilor toate
lămuririle necesare asupra funcţionării cooperativelor de pescărie. În urma acestei
conferinţe, oaspeţii au renunţat să mai meargă şi la Brăila, după cum proectaseră la
început.
188
Un banchet a fost oferit la Restaurantul Filip Antonescu. Au toastat d-nii: P.
Constantinof, primarul Rusciukului, Tiberiu Chiril, primarul oraşului nostru şi N.
Niţulescu, preşedintele cooperativei “Iezerul”.
După o şedere de două zile în oraşul nostru, oaspeţii au plecat spre Rusciuk.
A sosit în oraşul nostru savantul cehoslovac ing. dr. Boris Kostomarov,
profesor la Școala de piscicultura şi vice-director al Staţiunii hidrobiologice.
D-sa e însoţit de dl. dr. G. Russov, şef al Laboratorului de piscicultură, la
Institutul naţional zootehnic din Bucureşti. Ambii savanţi au făcut în lacurile din
jurul Călărașiului un studiu asupra crapului.
_____________________________________________________________
203
1931 august 28, București. Articolul cu titlu Cursa de înot Silistra-Călărași, publicat
în ziarul „Dimineața”.
CURSA DE ÎNOT SILISTRA-CĂLĂRAȘI

Cursele de fond au prins rădăcini în toate oraşele dunărene. După cursa de
la Olteniţa şi cea dela Brăila, Duminică a fost rândul Călăraşilor să organizeze un
concurs pe dificilul parcurs Silistra-Călăraşi. Cei 13 km. care desparte aceste două
porturi sunt foarte greu de parcurs.
Dunărea curge mult mai repede şi pe deasupra Duminică, concurenţii au
avut neşansa ca apa să fie foarte agitată. Din această cauză au abandonat aproape
jumătate din concurenţi.
Greutatea cursei constă mai ales la canalul Borcea, unde înnotătorul trebue
să lupte cu marele curent ca să poată intra în braţ.
La ora 2, concurenţii, în număr de 41, reprezentanţii cluburilor C. F. R.,
Sparta, Clubul Nautic Român, (Bucureşti), Clubul Atletic Ialomiţean şi C. N. Silistra
sunt îmbarcaţi pe un vaporaş şi aduşi în portul Silistra.
La ora 3.46 dl. ing. Anuşca, conducătorul grupărei ceferiste, dă semnalul de
plecare. Cei patruzeci de concurenţi se aruncă simultan în valuri şi pornesc în sprint
pe primii 1500 m., unde se face o clasificare pentru cursa de viteză. După primele
sute de metri, ceferistul Tudor Patulea ia conducerea, urmărit de aproape de Ion
Hasiu. Ceferiştii Jean Năstăsescu, Radu Grigore şi Bărbulescu urmăresc pe primii
plasaţi. Din nou câţiva bucureşteni, apoi plutonul de cinci al clubului „Sparta“
condus de Mircea Şeptilici, urmaţi de cei trei reprezentanţi ai Clubului Nautic
Român.
Din ce în ce echipele se resfiră. Echipele nu mai sunt compacte. Un vapor
ancorat pe malul stâng indică că braţul Borcea începe imediat. Participanţii înoată
puternic spre mal. Efortul iroseşte multe forţe, iar bărcile sunt pline cu cei ce
abandonează. Odată intraţi pe canal, valurile încetează. Curentul încetează. Borcea
are un curs liniştit. Cursul este ceva mai repede spre cotituri care sunt destul de
numeroase.
189
S-a înnotat aproape o oră. In frunte conduce Teodor Patulea, care a distanţat
serios pe Haşiu. Urmează Bărbulescu, Radu Grigore cu Jean Năstăsescu. Mai înapoi
au rămas numai câţiva localnici care duc trena tinerilor spartani. Pe Borcea mai
abandonează câţiva concurenţi.
Turlele bisericilor din Călăraşi se văd după ultimul cot. Ultimele resurse
sunt rezervate pentru finish. În port aşteaptă peste o mie de persoane. Muzica
intonează un marş, când Teodor Patulea depăşeşte victorios linia de sosire. Au sosit
apoi Haşiu, Bărbulescu, Radu Grigore cu Jean Năstăsescu, Rădulescu, Naftanailă,
etc.
Dintre localnici primul a sosit Eremia la locul al şaptelea, apoi Soare, Mircea
Şeptilici şi Jean Weinberger. Din celelalte cluburi, Sparta s-a plasat la locuri bune.
Tot pentru „Sparta” foot-balistul Valeriu Făgărăşanu a parcurs distanţa în mod foarte
frumos.
Organizaţia datorită „Cercului Atletic Ialomiţean” a fost desăvârşită.
Bucurându-se de sprijinul F. R. N. - ului, care a fost reprezentat prin dl. ing.
Anuşca şi Jean Dell-Vecchio, s-a putut organiza o cursă bună cu startul şi potoul în
cea mai perfectă regulă.
A.V.
_____________________________________________________________
Dimineața, din 28 august 1931
204
1931 octombrie 8, Călăraşi. Adresă prin care Organizaţia de Ialomiţa a Partidului
Ţărănesc – dr. N. Lupu, solicită sala Parcului comunal în vederea desfăşurării
Congresului anual.
Primit: 8 oct. 1931
Domnule primar,
Vă rugăm să binevoiţi a aproba ca în ziua de 11 octombrie 1931 (duminică)
să ni se pună la dispoziţie sala Parcului comunal pentru ţinerea Congresului anual al
Partidului Ţărănesc de sub conducerea domnului dr. N.Lupu şi a unei întruniri
publice între orele 9 dimineaţa până la 5 după amiaza ( două şedinţe).
Cu stimă
ss/N. Ioan, avocat Călăraşi
Domniei sale domnului primar al oraşului Călăraşi

_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar nr. 20/1931, f. 147, original.
205
1931 octombrie 11, Călărași. Corespondență telefonică din Călărași pentru ziarul
„Dimineața” referitoare la incendiul care a izbucnit la Cinematograful Ileana din
localitate.
190
CĂLĂRAŞI, 11 — Azi noapte, la ora 11 jumătate, în timpul rulării filmului,
s-a declarat un incendiu la cinematograful “Ileana“ din localitate.
Flăcările s-au propagat imediat în întreaga sală de spectacol, care era plină
până la ultimul loc.
Publicul s-a repezit spre uşi, dar din cauza învălmăşelii produse, ieşirile au
fost baricadate, încât cei din sală riscau să piară în flăcări.
Au intervenit însă la timp autorităţile şi trecătorii, cari i-au salvat, treptat, pe
spectatorii îngroziţi.
Câteva doamne, leşinate, au fost cu greu readuse în simţiri.
Sunt cinci răniţi.
Operatorul are arsuri grave pe faţă şi mâini.
Pagubele sunt destul de însemnate.
La ora când telefonez, pompierii încearcă localizarea incendiului.
Incendiul a luat naştere în urma unui scurt circuit.
SCARLAT
____________________________________________________________
206
1931 noiembrie 14, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” relativă la
votarea Bugetului orașului Călărași pe anul 1932.
Călăraşi. VOTAREA BUGETULUI. - Sâmbătă, Comisiunea interimară,

sub preşidenţia d-lui Eugen Cialîc, preşedintele comisiei, a procedat la discutarea și
votarea Bugetului oraşului nostru, pe 1932.
Dl. Eugena Cialîc a deschis şedinţa la ora 5 d. a. arătând că bugetul pe 1932
a căutat să-l întocmească cât mai aproape de realitate. Veniturile s-au evaluat
avându-se în vedere media încasărilor pe ultimii 3 ani şi încasările pe anul în curs,
şi faţă de criza actuală le-a prevăzut cu reduceri aproximative de 20—29 la sută.
La cheltuieli a fost nevoit să comprime cât mai mult cheltuelile obligatorii
şi să suprime complet pe cele facultative.
D-sa spune că oraşul nostru, din analiza situaţiunei sale geografice, este
expus epidemiilor de malarie şi tuberculoză. Una din cauze pentru care flagelul nu
se poate combate, este apa pe care populaţia o bea.
Actualmente se face un sondaj de probă pentru a se putea capta apă
subterană, care după datele specialiştilor ar fi o apă potabilă.
Pentru a putea desăvârşi opera începută trebuiesc bani. Cum comuna noastră
este săracă s-a apelat la Prefectură şi graţie unei bunevoinţe fără precedent dl. prefect
a stăruit şi s-a înscris în Bugetul judeţului, suma de un milion, cu care vine în ajutorul
comunei, pentru alimentarea oraşului cu apă.
Tot Prefectura a mai dat şi 320.000 lei, pentru construirea unei şcoli în satul
Măgureni, lucrare ce se va începe în primăvară.
În buget s-a mai prevăzut şi suma de 2.100.000 lei pentru construcţia unei
hale. Întrucât avem consemnaţi aproape 2 milioane lei în acest scop, se va proceda
191
la construcţia halei de cum timpul o va permite, spre a scăpa oraşul de infecţia şi
aspectul balcanic al actualelor gherete.
S-a mai prevăzut 600.000 lei, rezultaţi din economiile ce s-au făcut la
cheltueli, pentru îmbunătăţirile ce trebuiesc aduse Uzinei electrice şi celei de apă.
Pentru pavage şi trotuare s-a prevăzut suma de 490.000 lei.
In urma acestei expuneri, bugetul a fost luat în discuţiune articol cu articol,
atât la venituri, cât şi la cheltueli, apoi Comisiunea a votat Proiectul de buget, care
însumează la venituri şi cheltueli normale suma de 11.728.261 lei şi extraordinare
4.059.668 lei, în total 15.787.929 lei. Bugetul aşa cum a fost votat însumează cu 20
la sută mai puțin ca anul trecut.
Şedința s-a terminat la ora 1 noaptea.
_____________________________________________________________
207
1931 noiembrie 30, București. Apelul Societăţii corale „Freamătul” din Călăraşi,
publicat de ziarul „Universul”, pentru adunarea de materiale de la foștii coriști în
vederea realizării unei monografii ocazionate de aniversarea a 20 de ani de acvtivitate
a Societății.
APELUL SOCIETĂŢII CORALE „FREAMĂTUL” DIN CĂLĂRAŞI

Societatea corală „Freamătul” din Călăraşi (Ialomiţa), pentru cultivarea şi
răspândirea muzicii în popor, împlineşte 20 ani la 15 Aprilie 1932. Cu acest prilej
se va edita o monografie care să cuprindă faptele săvârşite de ea, pe tărâmul artistic-
cultural şi naţional.
Sunt rugaţi toţi care au muncit un timp cât de scurt sub steagul ei, să
binevoiască a comunica amintiri, date şi impresii, cari să ajute la reconstituirea
acestui trecut în slujba culturii şi artei.
Comunicările vor fi trimise d-lui profesor Calistrat N. Popărescu, dirigintele
societăţii, la Liceul „Ştirbei Vodă” din Călăraşi, până la 10 decembrie cel mult, spre
a avea timp suficient de tipărire.
_____________________________________________________________
208
1931 decembrie 11, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Universul”
referitoare la o manifestare culturală organizată de Liceul Știrbei Vodă din Călărași
menită să reînvie obiceiurile de Crăciun și Anul Nou.
Călărași. PENTRU REÎNVIEREA OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI. —

Joi, a fost la Liceul Ştribei Vodă, în prezenţa d-lui director D. Şofran, a corpului
didactic şi elevilor liceului, o şezătoare menită să reînvie obiceiurile de Crăciun şi
Anul Nou.
192
Corul mixt al liceului, condus de dl. prof. C. Popărescu, a cântat maiestos
„Colind Mare‘‘, de Kiriac. Dl. prof. Constantin Fierăscu, a vorbit frumos despre
originea obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou, şi a citit din opera lui Octavian Goga.
Mai mulţi elevi au spus colinde şi Pluguşorul. Corul bărbătesc al elevilor
cursului superior, condus de elevul Bădulescu S. Gheorghe, a cântat mai multe
coruri de Crăciun şi Anul Nou.
Un cor de elevi micuţi, din cursul inferior, purtând o stea, au cântat drăgălaş
„Steaua sus răsare “ şi “Trei Crai de la răsărit“.
În urmă, dl. director al liceului a distribuit elevilor sărmani şi meritoşi,
obiecte de îmbrăcăminte şi cărți donate de Comitetul școlar.
_____________________________________________________________
209
1932 februarie 22, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Universul”
referitoare la inaugurarea Cantinei săracilor din localitate.
INAUGURAREA CANTINEI SĂRACILOR DIN CĂLĂRAŞI

Călăraşi, 22 februarie. Urmând un program de muncă pentru binele
obştesc, dl. Eugen Cialîc, preşedintele Comisiunii interimare a oraşului nostru,
împreună cu Comitetui de asistenţă socială, a început realizarea uneia din cele mai
frumoase iniţiative: înfiinţarea unei cantine a săracilor, unde aceştia vor găsi zilnic
o hrană bună.
Luni 22 februarie a. c., ora 11.30, s-a făcut, inaugurarea acestei cantine, în
localul pus la dispoziţie prin bunăvoinţa d-lui Elizeu Iliescu.
S-a oficiat un serviciu divin de preoţii D. Dobre, protoereul judeţului, Gh.
Ionescu şi Marin Dumitrescu, în prezenţa a 100 săraci, şi a d-lor Şt. Istrate, prefectul
judeţului, Eugen Cialîc, primarul oraşului, colonel Traian Niculescu, colonel
Alecsandrescu, lt. colonel Coșereanu, maior Mânecuţă şi a tuturor d-nelor şi d-lor
membri din comitet.
După oficierea serviciului divin, dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului,
mulţumeşte d-nelor şi d-lor din comitet pentru activitatea desfăşurată şi pentru
obolul dat în scopul de a îndulci puţin mizeria în care pluteşte mare parte din
populaţia oraşului nostru.
D-sa arată că aceasta nu este decât un început al operei de asistență socială,
pe care doreşte s-o continuie printr-un azil în care să poată găsi adăpost bătrânii
vitregiţi de soartă. Se bizuie pe bunăvoinţa cu care toţi oamenii de bine au primit
această iniţiativă şi nădăjdueşte că, prin munca pe care o va depune, va putea face
să licărească o rază de mângâiere pentru cei săraci.
_____________________________________________________________
193
210
1932 aprilie 13, Călărași. Adresa prin care societatea Tenis Club din Călărași solicită
președintelui Comisiei Interimare a orașului Călărași mărirea terenului de tenis pe care
l-a amenajat și o nouă porțiune de teren pentru amenajarea de noi terenuri de sport.
Primit: 13 aprilie 1932

Societatea Tenis Club Călărași posedă o porțiune de teren din Parcul
Central, dată acestei societăți în anul 1926.
În prezent Societatea Tenis Club mai are nevoie de a-și mări terenul de tenis
precum și de o nouă porțiune de teren est de parcela ce posedăm pe întindere de 8
m pe 14 m pentru amenajarea de noi terenuri de sport.
Având în vedere că Consiliul Comunal a apreciat nevoia existenței acestei
societăți sportive, care este spre folosința intelectualității călărășene, vă rugăm să
binevoiți a interveni și de data aceasta a ne aproba mărirea terenului de tenis cu o
porțiune de 2,50 m și o lungime de 60 m spre nord, precum și o altă porțiune spre
est de actualul amplasament de popice pe dimensiunea de 8/14 m.
În speranța că Consiliul Comunal ne va da același sprijin ca în trecut, vă
rugăm a primi recunoștința noastră și asigurarea deosebitei stime ce vă păstrăm.
Președintele Societății Tenis Club Călărași

Colonel ss/indescifrabil
Vicepreședinte
ss/E. H. Duda
____________________________________________________________
211
1932 aprilie 13, Călăraşi. Proces - verbal încheiat de Consiliul profesoral al Liceului
Stirbei Vodă Călăraşi, privitor la modul în care a fost organizată Ziua sădirii pomilor.
Proces-verbal nr. 21
Azi 13 aprilie 1932
În urma ordinelor onor Minister al Instrucţiei, am sărbătorit sădirea
pomilor, mergând în grădina parcului comunal, cu întreg corpul profesoral al
liceului, împreună cu toţi elevii. Acolo se găseau toate Şcolile secundare de băieţi şi
fete, Şcoala profesională de fete, Şcoala de meserii, Şcoala elementară de comerţ,
cu corpul profesoral, dl primar al oraşului, d-nii comandanţi de regimente cu ofiţerii.
D-l inginer Negoiţă şeful ocolului silvic Cadâna, a cuvântat despre
importanţa plantaţiilor fie de pomi fructiferi, fie de pomii pădurilor.
În urmă elevii noştrii şi ai tuturor şcolilor au plantat, sub supravegherea d-
lui inginer silvic, pomii înadins aduşi de Primăria oraşului de la ferma Feteşti.
În timpul liber, muzica Regimentului 23 Infanterie a cântat diferite arii.
Serbarea a avut loc între orele 3 - 6½ p.m.
194
Drept care am încheiat prezentul proces – verbal.
Director, Profesori,
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi, dosar 26/1931, f. 24v, original.
212
1932 aprilie 21, București. Adresa prin care Oficiul Național de Educație Fizică
solicită Primăriei Călărași un teren pentru amenajarea unui câmp sportiv.
Oficiul Național de Educație fizică București

No 3386 – 21 aprilie 1932
Primăriei orașului Călărași

Cercul Atletic Ialomițean din acel oraș, prin diferite cereri, ne face cunoscut
că singurul teren unde se poate amenaja și se pretează în câmp sportiv este cel
cuprins între b-dul Traian – linia CFR – str. Dobrogei și str. Portului.
Cum o porțiune din el – cel hașurat cu albastru în planul de situație alăturat
– este proprietatea Dvs., cu onoare vă rugăm ca în conformitate cu Legea Educației
Fizice art. 39, să ne fie cedat, ca la rândul nostru, conform legii mai sus amintite, să-
l punem la dispoziția școlii, armatei și inițiativei particulare din acel oraș.
Solicităm această cerere fiind convinși că avându-se în vedere frumosul
scop al regenerării neamului prin educația fizică, nu vom fi puși decât în situația de
a vă mulțumi pentru dania ce faceți, ajutând pe această cale cetățenii acestei localități
și implicit ai națiunii.
Directorul General
Colonel ss/V. I. Bădulescu Șeful Serviciului Propagandei
ss/indescifrabil
25 aprilie 1932
Referat
Terenul însemnat cu albastru pe planul alăturat nu este proprietatea
comunei, ci este în zona portului Călărași.
Pentru scopuri de educație fizică, primăria a destinat, prin planul său de
parcelare, terenul însemnat cu litera I în suprafață de 2,0568 Ha, care stă la
dispoziția Oficiului Național de Educație Fizică.
Șeful Serviciului Tehnic,
ss/N. Săndulescu
Rezoluție: Se va comunica O.N.E.F. cuprinsul referatului. ss/ E. Cialîc
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 20/1932, f. 16-16v, original.
195
213
1932 mai 8, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Universul”
referitoare la adunarea de protest a învățătorilor din Ialomița ținută la Călărași pentru
neplata salariilor timp de 5 luni.
Călăraşi, 8 Mai. În localul Școalei primare nr. 2 de băeţi din localitate, s-a
ţinut Sâmbătă, 7 mai, Congresul extraordinar al învăţătorilor din judeţul Ialomiţa,
provocat de neplata salariilor pe 5 luni.
Congresul a fost prezidat de d. D. N. Popescu, preşedintele Asociaţiei
învăţătorilor. D-sa a arătat că învăţătorii sunt nedreptăţiţi faţă de toţi ceilalţi
funcţionari ai statului. Pe lângă că sunt ţinuţi în starea de degradatoare umilinţă şi
cumplită mizerie, dar afirmaţiunea făcută la radio de d. A. Corteanu, fost raportor al
bugetului, că avem 20 mii învăţători mai mult de cât ne trebuie, cum şi Comunicatul
oficial apărut în „Neamul Românesc“ şi adresat numai corpului didactic, au avut
darul să enerveze pe învăţătorii flămânzi. D-sa spune că, dacă nu sunt bani, să se
impună aceiaşi jertfă tuturor, de la cel mai înalt demnitar, până la cel din urmă
slujitor.
Au mai luat cuvântul şi alţi învăţători, tineri şi bătrâni, toţi cu sufletul plin
de amărăciune, protestând împotriva nedreptăţii revoltătoare pe care învăţătorii n-o
merită şi n-o pot îngădui. Datorită tactului şi apelului călduros făcut de d. D. N.
Popescu şi câţiva dascăli mai bătrâni, spiritele s-au mai domolit.
În sensul celor discutate şi arătate mai sus, s-a votat o Moţiune, care a fost
înaintată Ministerului Instrucțiunii Publice.
_____________________________________________________________
214
1932 mai 13, București. Articolul Aniversarea Societății „Freamătul“ din Călăraşi,
publicat în ziarul “Universul”, în care sunt descrise manifestările dedicate Societății
corale Freamătul, ocazionate de aniversarea a 20 de ani de activitate.
Aniversarea Societății „Freamătul“ din Călăraşi

Neuitate vor rămâne pentru oraşul Călăraşi, zilele de rară înălţare
sufletească prilejuite de aniversarea a 20 ani de muncă ai Societăţei corale
„Freamătul“, condusă de maestrul C. N. Popărescu.
În ziua de 7 mai a fost un parastas pentru odihna sufletelor celor 36 membrii
decedaţi ai societăţei, pentru cei 3 profesori de muzică decedaţi ai liceului: Torelli
Cilindri, Oprea Dumitrescu şi Em. Teodorescu şi pentru fondatorul soc. „Carmen“
din Bucureşti, Chiriac.
După amiază, a fost în sala Parcului comunal o serbare publică gratuită. S-
au cântat multe coruri mixte şi bărbăteşti.
Preşedinte al adunării a fost ales dl. Tiberiu Chiril, profesor. Dl. C. N.
Popărescu, conducătorul „Freamătului“, a evocat începuturile şi toată activitatea
196
desfăşurată în decurs de 20 ani. D-sa aduce elogii înaintaşilor săi şi membrilor, care
trec de 500 la număr, şi care l-au ajutat pentru atingerea rezultatelor de azi.
Dl. Eugen Cialîc primarul oraşului, laudă activitatea societăţii, care cu un
nobil avânt a persistat timp de două decenii. D-sa donează din partea comunei un
loc de casă, pe care „Freamătul“ să-şi zidească locaşul ei.
Dl. T. Chiril, profesor, din partea învăţământului secundar preamăreşte
opera constructivă a „Freamătului“ şi o dă ca exemplu urmaşilor.
Dl. G. Bercaru, student, vorbeşte din partea Cercului studenţesc ialomiţean.
Dl. Șt. Şerbănescu, avocat, cel dintâi preşedinte al societăţii, răspunde cu
cuvinte calde.
Întreaga asistenţă a intonat patrioticul cor „Steagul nostru“ de Ciprian
Porumbescu.
Seara a fost un banchet oferit de Societatea „.Freamătul“, la Restaurantul
„Filip“. Au toastat pentru „Freamătul“ şi pentru maestrul Popărescu d-nii Șt. Istrate,
prefecul judeţului, Eugen Cialîc primarul oraşului, D. Dobre protoereul judeţului,
pr. Tiberiu Mihail-MirceaVodă, preotul V. Barbu-Roseţi, G. G. Demetrescu, Eug.
Gheorghiu, avocaţi, Lazăr Belcin, magistrat, G. Popescu revizor şcolar, D. N.
Popescu, institutor, N. Niţulescu, preşedintele Federalei Borcea, Dinu Christea, M.
Muşetescu, T. Chiril profesor. Dl. prof. C. N. Popărescu a mulţumit tuturor.
A doua zi, Duminecă 8 Mai, s-a oficiat tot în Catedrală un Te Deum. Au
cuvântat d-nii Șt. Matache, institutor, venit de la Bucureşti să ia parte la serbare, pr.
D. Dobre, protoereul judeţului şi diacon Alex. Dobrescu.
Corul societății a dat răspunsurile.
_____________________________________________________________
215
1932 mai 30, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” în care este prezentat
succint meciul de fotbal dintre reprezentativa Constanței și reprezentativa Călărașiului
în cadrul Cupei Ligii de Sud.
Călăraşi, 30 Mai. Duminică, 29 mai, s-a jucat în oraşul nostru un match de

footbal pe Stadionul Reg. 23 inf. între reprezentativa Constanţei şi reprezentativa
Călăraşi, pentru Cupa Ligii de Sud.
Dat fiind importanţa acestui match, a participat un număr imens de
spectatori. Constanţa reuşeşte să marcheze primele două puncte; Călăraşi marchează
unul. În repriza a doua, călărăşenii egalează jocul, care se schimbă de pe un teren pe
altul, cu situaţiuni critice de o parte şi alta.
Timpul reglementar se scurge fără ca una din cele două echipe să se arate
superioară, dar întrucât trebuia un rezultat, timpul se prelungeşte cu 30 minute, în
cursul cărora constănţenii reuşesc să marcheze punctul 3 care le aduce victoria.
Arbitru, dl. Braida, bine.
_____________________________________________________________
197
216
1932 iunie 4, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
referitoare la punerea pietrei fundamentale la locul Școlii din cartierul Măgureni.
Călărași. PUNEREA PIETREI FUNDAMENTALE A ŞCOALEI

PRIMARE DIN MAGURENI. — În suburbia Măgureni a fost Duminică punerea
pietrei de temelie a unui local de şcoală primară. Solemnitatea a adunat la un loc pe
toţi locuitorii din partea de răsărit a oraşului, care aşteptau de atâta vreme să li se
ridice şi lor şcoală, pentru a scuti astfel pe tinerile lor vlăstare de a face zilnic câte 3
km până la şcoalele din centrul oraşului.
Slujba religioasă a fost oficiată de pr. G. N. Ionescu, care a deschis seria
cuvântărilor, aducând mulţumiri autorităţilor locale pentru construirea acestui locaş
de cultură atât de necesar în această parte a oraşului.
Dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului, a arătat că din primul ceas al instalării
sale, a mărturisit dorinţa vie de a fi folositor obştei şi, deşi bugetul comunei este
redus la strictul necesar, prin bunăvoinţa d-lui Șt. Istrate, prefectul judeţului, s-a
asigurat şi construcţia unui lăcaş de cultură. D-sa aduce mulţumiri d-lui prefect
pentru ajutorul dat la ridicarea acestei şcoli.
Seria cuvântărilor a fost încheiată de dl. Șt. Istrate, prefectul judeţului, care
a arătat că de la venirea sa în fruntea judeţului, a văzut că trebuie să privească cu tot
interesul toate realizările capitalei de judeţ, pe care le-a ajutat ori de câte ori i-a stat
în putinţă. De aceea a acceptat cu bucurie solicitarea şi a dat ajutorul material pentru
construcţia acestei şcoli.
Sărbătoarea, la care au participat, între alţii, şi d-nii colonel Alexandrescu,
comand. Reg. 20 obuziere, Tiberiu Chiril, profesor, fost primar, etc., a fost o
frumoasă manifestaţie pentru cultură, la care din nefericire n-a asistat nici un
institutor din localitate.
_____________________________________________________________
217
1932 iunie 10, Călărași. Proces – verbal încheiat în ședința de constituire a Comisiei
Interimare a orașului Călărași, în ziua de 10 iunie 1932.

Încheiat în ședința de instituire a Comisiei Interimare a orașului Călărași,
ținută în ziua de 10 iunie 1932, ora 6 d.a.
Prezenți D-nii: Iulian Petrescu, Prefectul județului Ialomița, D-l Tiberiu
Chiril, Președintele Comisiei Interimare, D-l Eugen Cialîc, fost președinte al
Comisiei Interimare, D-nii: Nicu Traian, Ilie Hagimihale, Const. Dobrescu, C. G.
Petculescu, C.Z. Vasile și Aurelian Bucelea Nicolescu, membri în Comisia
Interimară.
198
D-l Prefect Iulian Petrescu, deschide ședința și dă citire ordinului telegrafic
al Ministerului No. 11846 din 10 iunie a.c., prin care s-a instituit o nouă Comisie
Interimară în orașul Călărași. D-sa apoi invită pe D-l Secretar General să dea citire
ordinului Prefecturii Ialomița, prin care se arată instituirea Comisiei Interimare.
D-l Secretar general, dă citire ordinului cu No. 13319 din 10 iunie a.c., al
cărui cuprins este următorul: „D-lui Eugen Cialîc, Președintele Comisiei Interimare.
În conformitate cu ordinul telegrafic N0. 11846 din 10 iunie 1932, am onoare a vă
face cunoscut că prin deciziunea Ministerială No. 11844 din 10 iunie a.c. s-a numit
o nouă Comisie Interimară la orașul Călărași, compusă din d-nii: Tiberiu Chiril –
Președinte, Nicu Traian, Ilie Hagimihale, Const. Dobrescu, Vasile Z. C-tin,
Gheorghe Petculescu și Aurelian Bucelea Nicolescu.
În consecință, vă rog ca la ora 6 p.m. să fiți prezenți la oficiul primăriei,
urmând a se face în prezența noastră instalarea noii Comisii Interimare. Prefect (ss)
Iulian Petrescu, Șeful serviciului (ss) M. Paraschivescu.
S-a procedat apoi la prestarea jurământului noii comisii interimare. Depun
jurământul D-nii: T. Chiril, președinte, N. Traian, Ilie Hagimihale, Const. Dobrescu,
C.G. Petculescu, C.Z. Vasile și A. Bucelea Nicolescu, membri, conform art. 85 din
legea pentru organizarea administrației locale, în fața Pr. Ec. Marin Dumitrescu.
D-l Eugen Cialîc, fost Președinte al Comisiei Interimare, luând cuvântul,
spune că situațiunea politică nepermițându-i a mai sta în fruntea conducerii
comunale, și-a înaintat demisia Ministerului de Interne. Înainte de a pleca ține să
aducă colaboratorilor din Comisia Interimară, adâncă recunoștință pentru munca
cinstită și devotată intereselor comunei. De asemenea, D-sa aduce mulțumiri D-lui
Șt. Istrate, fost Prefect al județului, care a avut bunăvoința să înscrie în bugetul
anului 1932 suma de 500.000, pentru lucrări edilitare. Are credința că și d-l Iulian
Petrescu, actualul Prefect, va avea aceiași solicitudine pentru orașul Călărași. În
continuare, D-sa aduce mulțumiri corpului funcționăresc al comunei, căruia îi aduce
meritate elogii pentru devotament în serviciu și corectitudine. Le-a purtat o grijă
deosebită și solicită din partea D-lui Tiberiu Chiril, președinte al Comisiei
Interimare să aibă aceiași solicitudine pentru funcționari.
D-sa în continuare, spune că pleacă de la conducerea comunală cu regretul
celui ce n-a putut să facă tot ce a vrut să facă pentru oraș. A atacat în plin, cu tot
curajul, toate problemele mari. Dacă nu a putut realiza în întregime toate
intențiunile, aceasta se datorește în primul rând vremurilor grele pe care le străbatem
cu toții și în special greutăților financiare. A voit să rezolve chestiunea apei, a uzinei
electrice, a halei, probleme ce s-au pus de altfel tuturor acelora care au gospodărit
comuna în ultimii 15 ani.
Chestiunea halei nu a putut căpăta rezolvare, deoarece comuna nu are un
teren propriu unei asemenea construcțiuni. Lasă succesorilor grija de a continua
intervențiile pentru recăpătarea terenului vândut Băncii Naționale, care este cel mai
indicat pentru o hală modernă. A realizat în schimb o modestă piață de cartier, Piața
„Mihai Viteazu”.
Chestiunea apei va fi rezolvată prin mărirea debitului zilnic, odată cu
punerea în funcțiune a sondajului No. 2, pentru alimentare cu apă subterană.
199
Uzina electrică poate fi mărită cu 500 H.P. dacă actuala Comisie Interimară
va perfecta convențiunea stabilită cu municipiul Galați și vor începe construcția
noilor hale pentru mașini, rezolvându-se astfel în mod definitiv problema
iluminatului electric în orașul Călărași. În rezumat, D-sa spune că a făcut atât cât a
putut și cât finanțele comunei i-au permis-o. Termină, mulțumind colaboratorilor și
funcționarilor și felicită noua Comisie Interimară pentru greaua sarcină pe care și-a
luat-o și-i dorește succes mai mare.
D-l Tiberiu Chiril, Președintele Comisiei Interimare, mulțumește pentru
atențiunea acordată de înaltul guvern prin demnitatea încredințată pentru a doua
oară. Sarcina ce o ia este mai grea decât cea din trecut, întrucât criza financiară și
economică s-a accentuat din ce în ce mai mult, ea răsfrângându-se și asupra
comunei. Resursele au scăzut simțitor, în timp ce nevoile s-au mărit. Parte din
nevoile comunei au fost îndeplinite de d-l Eugen Cialîc, restul le va îndeplini D-sa
cu colaboratorii din Comisia Interimară. Va continua opera începută în trecut și cu
bunăvoința și concursul neprecupețit al d-lui Prefect, se vor traduce în fapt toate
operele edilitare de care are nevoie comuna. D-sa în continuare arată că chestiunea
halei l-a preocupat în trecut, dar traducerea în fapt nu s-a putut face din cauza lipsei
de fonduri și din cauza rezistenței Băncii Naționale, de a ne retroceda terenul vândut.
Va continua intervențiile pe lângă Banca Națională.
În chestia apei spune că va continua opera întreprinsă de d-l Eugen Cialîc,
dacă rezultatele vor fi satisfăcătoare și dacă fondurile o vor permite, pentru ca
populația orașului să aibă într-adevăr o apă potabilă. Terminând, d-sa se adresează
funcționarilor comunali, pe care îi cunoaște și apreciază, solicitându-le tot concursul
în administrația comunală promițând a avea aceiași atitudine pentru ei.
D-l Prefect, luând cuvântul în calitate de cetățean al orașului, mulțumește
fostei comisii interimare pentru lucrările concepute și roagă actuala conducere
comunală să aibă în grijă executarea lucrărilor, lucru greu de îndeplinit în epoca de
criză economică în care ne zbatem. D-sa în calitate de Prefect al județului, promite
a da tot sprijinul și binevoitorul concurs ca și în trecut, când în calitate atât de
deputat, cât și de prefect administrativ al județului, a înzestrat spitalul din localitate
cu o nouă clădire pentru tratament cu aparate moderne. Recomandă principala grijă
a conducerii comunale, ca și a guvernului de altfel să fie plata servitorilor comunei
– a funcționarilor -, reducând cheltuielile de material. Terminând felicită actuala
Comisie Interimară și îi urează activitate rodnică.
D-l N. Săndulescu, șeful serviciului tehnic comunal, luând cuvântul în
numele funcționarilor comunali, mulțumește D-lui Eugen Cialîc, pentru cuvintele
frumoase adresate funcționarilor, care vor fi un imbold pentru ei ca și de acum
înainte să-și îndeplinească îndatoririle față de comună. Asigură actuala Comisie
Interimară de același devotament, activitate și conștiinciozitate ca și în trecut.
Președintele Comisiei Interimare, ss/indescifrabil T. Chiril

Membrii: ss/indescifrabil,
_____________________________________________________________
200
218
1932 iunie 26, Călărași. Articolul De la Școala Comercială Superioară de băieți
Călărași, publicat în ziarul local “Biruința”, în care se informează că pe 8 iunie 1932
a absolvit cursurile prima promoție de elevi a școlii.
De la Școala Comercială Superioară de băieți Călărași

În ziua de 8 iunie 1932, a avut loc solemnitatea închiderii cursurilor de fine
de an.
În asistența corpului didactic, a reprezentantului Camerei de Comerț, dl. Ilie
R. Ionescu, a părinților și elevilor școlii, dl. Ioan Săvulescu, directorul școlii, a ținut
cuvântarea ocazională, făcând un scurt istoric al școlii și arătând că școala a fost
înființată în anul 1928 și după patru ani de existență scoate prima promoție de
absolvenți…
Mulțumește Camerei de Comerț pentru concursul material dat, d-lor
profesori pentru munca depusă și relevă armonia ce a domnit în anul școlar sfârșit…
Remarcăm că la Școala de comerț Călărași, cu un corp profesoral distins, se
depune o vie activitate și astfel de școli trebuie să fie cât mai atent și cât mai mult
ajutate…
_____________________________________________________________
Biruința, din 21 iunie 1932
219
1932 august 1, Călărași. Articolul ASPECTE VESELE ȘI TRISTE, publicat în ziarul
local “Pământul nostru” referitor la modul în care s-au desfășurat alegerile
parlamentare din luna iulie 1932 la o secție de vot din Călărași.
ASPECTE VESELE ȘI TRISTE

Localul de vot, Școala nr. 2 de băieți, împodobită cu manifestele
Guvernului, ia aspect de sărbătoare. Programele tuturor partidelor, respectate astăzi
printr-un acord tacit, stau cuminte unul lângă altul: țărăniștii alături de averescani,
Uniunea Națională lângă gogiști, iar lupiștii, georgiștii și vechiul Partid Liberal
formează o agreabilă treime, cu gânduri nu tocmai amicale față de Cercul, care
amintește, fără să vrea, infinitul dureroaselor agonii financiare.
Agenții tuturor partidelor, în fruntea cărora lucrează un venerabil bătrân, -
care cu această ocaziune și-a înstrăinat și ultimile simpatii -, își freacă mâinile ca
înaintea unui match.
Comandantul gărzii, un simpatic și inteligent artilerist, dă cu glas domol și
totuși energic ultimile ordine oamenilor săi.
Președintele intră calm, sigur și serios...
Se ivesc primii votanți. Sunt în majoritate săteni. Agenții își laudă partidele
din care fac parte; unul mai strălucitor laudă Cercul, invocând amintirea fericirilor
trecute și solicitând încrederea pentru culmea mizeriilor viitoare.
Alegătorii dau sceptic din cap, resemnați ca vitele duse la tăiere...
Căldura se lasă moleșitoare, aerul devine greu și apăsător.
201
Din când în când răzbește vocea președintelui, care dă ordine: “Alți 11. Mai
repede!”
Electorii Guvernului fac front. Apare un candidat, os de fost și viitor prim-
ministru. Venit din lumea mare a Capitalei, activitatea de zi a alegerilor îl obosește
și după un sfert de oră de tăcere resemnată, se retrage pentru a se odihni...
Rând pe rând sosește Prefectura, condusă de actualul titular, care-și caută o
mască serioasă și gravă...
Vin și măturătorii, care votează sub supravegherea conducătorului
comerțului local. Comandantul sergenților își aduce la vot cohorta. Și Administrația
financiară vine la vot compactă...
Georgiștii sunt în extaz. Dl. Căpitan Pescaru descoperă în fiecare grupă de
11, cel puțin 12 voturi georgiste...
Rezultatul scrutinului este un duș rece pentru toate grupările, de altfel
necesar în căldura de cuptor care plutește în localul de vot.
Iar la sfârșit, tinichelele pregătite de guvernanți pentru liberalii duciști, sunt
retrase prudent și depozitate în curtea toptangiului de pe Strada Mare, căruia desigur
îi vor fi de folos la alegerea Colegiului său.
Reporterul pedestru
_____________________________________________________________
Pământul nostru, din 1 august 1932
220
1932 august 1, Călărași. Rezultatul definitiv al alegerilor din iulie 1932 pentru Camera
Deputaților, așa cum a fost consemnat în paginile ziarului local „Pământul nostru”.
REZULTATUL DEFINITIV AL ALEGERILOR PENTRU CAMERĂ

În Ialomița au fost proclamați aleși: I. Răducanu, Gh. Vlădescu-Albești și I.
F. Buricescu (național-țărăniști); Const. Banu (Gruparea Gh. Brătianu); Marius
Roșca (liberal); Vasile Roșețeanu (Partidul Poporului).
Grație câtorva sutimi, Guvernul nu a pierdut și al patrulea mandat.
E pentru prima oară când Guvernul pierde în Ialomița 3 mandate. Și slavă
Domnului, că ingerințele și abuzurile au fost stăpâne!
_____________________________________________________________
Pământul nostru, din 1 august 1932
221
1932 septembrie 5, Călărași. Informație publicată în ziarul local “Biruința”
referitoare la înfiinarea în Călărași a Gimnaziului particular Diacon Dobrescu.
Dl. Profesor Diacon Alexandru Dobrescu din Călărași a luat lăudabila

inițiativă pentru înființarea unui Gimnaziu în Călărași. Acest gimnaziu, care a și fost
aprobat de Ministerul Instrucțiunii, este particular, sub direcțiunea chiar a Sfinției
Sale, și începe a funcționa chiar la 1 septembrie a. c.
202
Înscrierile se fac ca la liceul de stat, cu excepțiunea că elevii sunt primiți
fără nici un fel de examen.Aceste înscrieri se fac în str. Dobrogei nr. 23, la sediul
Gimnaziului.
_____________________________________________________________
Biruința, din 5 septembrie 1932
222
„Calendarul”referitoare la protestul pensionarilor din Călărași din cauza marilor
restanțe la plata pensiilor.
CĂLĂRAŞI. — Printre pensionarii din localitate domneşte o vie agitaţie

din cauza neplății pensiilor pe ultimile luni.
Cu toate intervențiile din ultimul timp, nu s-a putut face nimic. Pentru a
protesta contra acestor stări de lucruri, pensionarii locali s-au întrunit Sâmbătă în
grădina publică, protestând contra neachitării pensiilor, deşi în acest scop s-au dat
acreditive, însă acestea au fost întrebuinţate pentru alte scopuri. Grupul de
pensionari, în frunte cu dl. colonel Pruşan, a pornit spre Administraţia financiară
pentru a protesta. S-a cerut ca o delegaţie, în frunte cu dl. colonel Pruşan, să fie
primită de dl. administrator financiar. Delegaţia a cerut să se arate ce întrebuinţări
s-au dat acreditivelor venite pentru pensii.
Dl. administrator Vlădoianu a arătat cu acte rostul întrebuinţării acestor
acreditive, după care delegaţia a cerut ca să se facă intervenţii la Bucureşti pentru
achitarea restanţelor.
Dl. Vlădoianu a promis că va face tot posibilul pentru a satisface cererea
pensionarilor.
Pensionarii apoi s-au răspândit în linişte.
Întrebând câţiva pensionari, aceştia mi-au răspuns că sunt într-o situaţie
foarte gravă. Aproape nici nu mai au ce mânca. Jalea lor e de nedescris. Pe lângă
aceasta, sunt mulţi care au copii la şcoală, şi acum când încep cursurile şcoalelor,
copiii lor sunt ameninţaţi a fi daţi afară.
_____________________________________________________________
Calendarul, din 15 septembrie 1932
223
„Universul” referitoare la înființarea Asociației oamenilor de presă din Călărași.
Călăraşi, 27 sept. În scopul apărării intereselor profesionale, ziariştii din

localitate au pus bazele unei Asociaţiuni de presă. La adunarea de luni seara, au
participat aproape toţi directorii ziarelor din localitate cu redactorii respectivi şi
corespondenţii cotidienelor din Capitală. Au fost prezenţi d-nii: Remus Cicei, N.
Cristofir, Const. Chiriac, V. Nicolescu, Eugen Cialâc, Leon Gherson, directori de
203
ziare; Paul Teodorescu, Al. V. Stanciu, C. Grigorescu, C. A. Vlădescu, I. Ionescu-
Oiţă, N. Popescu-Vaidomir, R. I. Opran, N. St. Mocanu, Dinu Cristea şi St. Soare.
Sub preşedinţia d-lui Cicei, s-a luat în cercetare proiectul de Statut şi s-a
votat cu mici modificări de unanimitatea membrilor prezenţi, după care s-a păşit la
alegerea Comitetului şi Comisiunii de cenzori.
În Comitet au fost aleşi d-nii: Av. Eugen Cialâc, preşedinte; Dinu Cristea,
vice-preşedinte; Leon Gherson, secretar general ; C. Grigorescu, casier; N. Popescu
Vaidomir, bibliotecar; R. I. Opran şi I. Ionescu-Oiță, membri.
În Comisiunea de cenzori au fost aleşi d-nii: Paul Teodorescu, Al. V.
Stanciu şi N. St. Mocanu.
La ora 10 seara a fost o masă colegială.
_____________________________________________________________
224
1932 noiembrie 12, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete Călăraşi către
Prefectura Judeţului Ialomiţa prin care solicită sprijin financiar în vederea bunei
desfăşurări a activităţii şcolare.
Şcoala profesională de fete Călăraşi Nr. 93/12 noiembrie 1932
Domnule prefect,
Cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune ca, la întocmirea bugetului pe
anul 1933, să fiu înscrisă tot cu suma de lei 150.000 cu care ne-aţi venit în ajutor în
anul financiar 1932, întrucât Ministerul nu ne mai dă absolut nimic, ori, cum
populaţia şcolară în această şcoală o formează fiicele de ţărani, care pe lângă
cheltuielile necesare şcolii şi mica taxă ce o plătesc au de suportat plata gazdelor, ar
urma în cazul când dvs. nu ne treceţi cu suma din 1932, să anunţăm pe aceşti părinţi,
ţărani împovăraţi, că taxa şcolară se va mări simţitor, şcoala neavând alt drum de
mers, ceea ce-i va descuraja grozav, aceasta fiind singura şcoală din judeţ pentru
pregătirea fiicelor lor, care primesc o meserie si o bună îndrumare, fie pentru a-şi
cîştiga existenţa zilnică la nevoie, fie pentru a-şi conduce gospodăria inteligent
venindu-i foarte mult în ajutor bărbatului prin priceperea cu care îşi va îmbrăca
copiii şi toată casa, precum şi sănătatea de care tot ea se va îngrijii prin eforturile şi
cunoşinţele culinare pe care le câştigă în această şcoală.
Şcoală aceasta nu este o şcoală de lux, ci o şcoală de îndrumare sănătoasă a
mamelor de mâine şi este singura şcoală la îndemâna ţăranului şi orăşanului sărac
unde pot să-şi lumineze odraslele pentru a fi de folos mâine, lor şi mediului
înconjurător.
Nădăjduim cu toată inima în sprijinul dvs. şi vă rugăm cu insistenţă în
numele părinţilor necăjiţi, care bucurie o produce pe a noastră cei care muncim
pentru ei şi în special pe a dvs., domnule prefect, care aveţi posibilitatea să ajutaţi şi
moralmente pe fii acestui judeţ.
204
Cu asigurări de perfectă stimă.
Director,
E.H.Duda Secretară ss/indescifrabil,
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Şcoala profesională de fete Călăraşi, dosar nr. 28/1932, f. 453,
concept.
225
1932 noiembrie 7, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Prefecturii județului Ialomița trecerea spitalului din localitate sub administrația
județului sau înscrierea în buget a unei subvenții pentru ca spitalul să poată funcționa.

No. 2364/7 noi. 1932
DOMNULUI PREFECT AL JUDEȚULUI IALOMIȚA,

Spitalul comunal din orașul Călărași, a aparținut până mai acum câțiva ani
județului Ialomița, după care a fost trecut la stat, care după numai un an de zile l-a
trecut în sarcina comunei, cu obligația de a-i da pe fiecare an o subvenție de
1.000.000 (un milion) lei, pentru întreținerea lui.
Această subvenție însă, statul a micșorat-o pe fiecare an, până ce anul acesta
a redus-o la 300.000 (trei sute mii) lei.
Având în vedere că primăria nu mai poate întreține pe viitor acest spital
numai cu subvenția de 300.000 lei, întrucât când s-a dat acest spital de către stat în
sarcina comunei, nu ni s-a creat și veniturile corespunzătoare, așa după cum se
prevede în legea administrației locale.
Vă rugăm ca să se treacă din nou acest spital sub administrația județului,
prevăzându-se fondurile necesare pentru întreținerea lui în bugetul județului, pe anul
1933. În cazul când nu se va trece acest spital la județ, vă rugăm să se prevadă în
bugetul județului pe anul 1933, suma corespunzătoare pentru întreținerea bolnavilor
din județ care vin să se caute în acest spital.
Țin să vă aduc din nou la cunoștință Domnule prefect, așa după cum am
avut onoarea să arat și înaintea consiliului județean, că din numărul bolnavilor
căutați în acest spital 60 % sunt din județ, așa după cum se poate constata din
rapoartele D-lui medic primar al spitalului.
Totdeodată vă mai facem cunoscut că pentru anul acesta, fosta Comisie
Interimară a județului, n-a prevăzut în bugetul județului nici o subvenție pentru acest
spital, așa după cum s-a procedat în anii trecuți, când județul ne-a acordat subvenție
între 5 – 300.000 lei, din care cauză comuna are un deficit de 300.000 lei la cheltuieli
prevăzute pentru întreținerea spitalului. În caz că nici această subvenție pentru
întreținerea bolnavilor ce vin din județ, nu va fi prevăzută în bugetul anului 1933,
primăria se vede silită să închidă acest spital, menținând numai dispensarul unde vor
fi căutați bolnavii din oraș.
205
Contând însă pe aceiași bună voință a D-tră, care ne-ați arătat-o și anii
trecuți, sperăm că veți scăpa primăria orașului de această sarcină, pe care nu o mai
poate suporta mai departe.
Primar,
ss/ T. Chiril Secretar General,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
226
1932 decembrie 1, Călărași. Proces-verbal încheiat cu ocazia sărbătoririi în cadrul
Liceului „Știrbei Vodă” a actului de la 1 decembrie 1918.

Astăzi, 1 Decembrie 1932, conformându-ne ordinului Onor Inspectorat –
Șef școlar Buc. No. 29126/932, motivat de al Onor Ministerului Instrucțiunii și
Cultelor No. 179.021/932, am suspendat cursurile școlii și am sărbătorit actul
„Unirii Ardealului la Patria mumă”, după următorul program:
1. D-l Profesor Const. Fierăscu a rostit cuvântarea ocazională.

2. Elevul Florea F. Nicolae cl. VII a făcut lectură din „Ardealul” de N.
Bălcescu.
3. Elevul Ionescu P. Ion cl. V a recitat: „Cântăreților de la oraș” de Octavian
Goga.
4. Elevul Brătulescu D. Ionel cl. V a recitat: „Izbânda” din folclorul
bănățean.
5. Elevul Dinescu D. D-tru cl. VII a recitat: „Cântec” de George Coșbuc.
6. Elevul Mușătescu N. Nicolae cl. V a recitat: „Ardealul” de Mircea
Rădulescu.
7. Corul liceului a intonat „Imnul României Mari”, cor mixt de A. Irela.
Au luat parte toți D-nii profesori, părinți și elevi.

Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal, semnat de noi.
Director,
ss/indescifrabil D. Șofran Profesori, ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Liceul Știrbei Vodă, dosar 26/1931-1935, f. 48, original
227
1932 decembrie 20, Călăraşi. Adresă prin care artista Maria Filotti solicită Primăriei
oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal pentru susţinerea unui spectacol.
206
Primit: 20 decembrie 1932
Domnule primar,
Subsemnata Maria Filotti, societară de onoare a Teatrului Naţional din
Bucureşti, facând un turneu de propagandă culturală si naţională în vechiul regat şi
mai cu seamă în teritoriile alipite, turneu aprobat de Ministerul Instrucţiunii şi
jucând astă seară, marţi 20 decembrie 1932, piesa Manon Lescaut în oraşul Călăraşi
şi reţeta fiind extrem de slabă faţă de enormele cheltuieli ce le am cu trupa de 20 de
persoane, costume, decoruri proprii, voiaj, cor, etc., vă rog să binevoiţi a dispune să
mi se aprobe sala Teatrului comunal în mod gratuit, precum şi lemnele necesare
pentru încălzitul sălii şi în acelaşi timp a se lua un număr de bilete pentru domnii
funcţionari, spre a putea acoperi măcar în parte enormele speze ce le suport.
Primiţi, vă rog, domnule primar, asigurarea stimei şi recunoştinţei mele.
ss/Maria Filotti
D-sale domnului primar al oraşului Călăraşi.
Rezoluţie: Se aprobă a se da gratuit sala.
_____________________________________________________________
228
1933 ianuarie 12, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile ziarului
„Viitorul” referitoare la constituirea unei societăți al cărei scop este amenajarea unui
ștrand și a unei plaje peste Borcea.
Știri din Călărași. Datorită iniţiativei luată de dl. colonel S. Alexandrescu,

comandantul Regimentului 20 Art. şi preşedintele Clubului sportiv din localitate,
împreună cu alţi intelectuali ai oraşului nostru, au pus bazele unei societăţi care are
de scop să creeze în faţa orașului Călăraşi, pe malul opus al apei Borcea, un ștrand
şi o plaje care să ajute la buna dezvoltare a copiilor şi tineretului nostru.
În urma convocărilor făcute a răspuns la această inițiativă un mare număr
de fruntași ai oraşului, care au aderat la această iniţiativă, alegând un comitet, care
să strângă fondurile necesitate de această importantă operă, în care au fost
desemnați: preşedinte, dl. colonel S. Alexandrescu, vice-preşedinţi dl. Tiberiu
Chiril, actualul primar al oraşului şi dl. avocat Eugen Cealâc, fost primar al oraşului,
casier dl. Emanoil Grădinescu, farmacist, secretar dl. căpitan Ghenoiu, iar membri
d-na si dl. Ştefan Istrate, d-na Olga Grădişteanu. d-na Lucreția Cealâc, d-şoara Elena
Duda, d-na şi dl. J. Mănicută, comandantul Legiunii de jandarmi, d-na şi dl. avocat
Jean Manolescu, d-na şi dl. D. Ranetescu, decanul Baroului, d-na și dl. Camil
Deburly.
Pentru procurarea fondurilor, s-a primit propunerea d-lui colonel
Alexandrescu de a se organiza un matineu dansant la Reg. 20 Art. pentru ziua de
14 Ianuarie, ora 6 p. m. De asemenea s-a proiectat o serie de alte manifestaţiuni
culturale, serbări, chermeze, etc. cu care până în luna Iulie a. c. să se poată realiza
fondul necesitat de această operă de o însemnătate care nu poate scăpa nimănui.
207
Oraşul nostru, va căpăta, prin crearea acestui strand şi prin formarea acestei
plaje pe care se pot face adevărate cursuri de educaţie fizică tineretului şi copiilor
noştri, un mijloc modern de profilaxie a boalelor și apărarea sănătății lui.
_____________________________________________________________
229
1933 ianuarie 12, Călăraşi. Articol din ziarul local “Pamântul nostru” referitor la
modul cum a fost primit de publicul călărăşean, spectacolul prezentat de artista
Maria Filotti.
TEATRALE
Oraşul nostru trăieşte într-o zodie fericită. Într-o singură săptămână am avut
două reprezentaţii teatrale şi amândouă cercetate de un public care invadase şi
ocupase până la refuz sala Teatrului comunal. Marea noastră artistă Maria Filotti,
însoţită de un ansamblu meritoriu, a interpretat pe nemuritoarea Manon Lescaut,
făcându-ne să simţim fiorul artei.
Jocul ei ne-a făcut să uităm şi lipsa de decor şi lipsa unei scene pe care să
se poată monta cum trebuie o piesă şi lipsa de aer şi ne-a răzbunat chiar de lipsa unei
vieţi artistice în oraşul nostru.
Din ansamblu am remarcat pe dnii Mielu Constantinescu, Gărdescu,
Angelescu, Chamel şi dra Cella Marion.
_____________________________________________________________
Pământul nostru, din 12 ianuarie 1933.
230
1933 februarie 27, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete Călăraşi către
Ministerul Instrucţiunii prin care solicită să se revină asupra hotărârii de desfiinţare a
şcolii.

Nr. 53/27 decembrie 1933
Domnule ministru,
Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă următoarele:
Vestea desfiinţării acestei şcoli a consternat toată lumea şcolară,
profesoarele şi în gradul cel mai înalt pe părinţi. Lumea oraşului care cunoşte toată
activitatea acestei şcoli, sacrificiile ce s-au făcut şi roadele care s-au remarcat, ia
parte cu tot regretul la această împrejurare tocmai cu această şcoală.
Domnule ministru, găsim cu cale, în interesul dreptăţii, ca la desfiinţarea
şcolilor din acest oraş, să cerceteze care şcoală dă elemente de ordine, disciplină şi
muncă şi aceea să rămână.
208
Şcolile de lux în care părinţii îşi trimit copii, să-şi plătească singuri acest
lux, pentru sărăcime însă, din care fac parte toţi copiii acestei şcoli, în număr de 174,
este absolut necesar ajutorul statului şi este o şcoală care merită acest ajutor.
Vă rugăm în numele tuturor celor care sunt legaţi de această şcoală cu toată
inima, să n-o socotiţi printre cele desfiinţate dându-i posibilitatea să-şi ducă mai
departe activitatea în interesul păturei obijduite.
Vă alăturăm şi un memoriu de unde se poate vedea sumele cu care a
contribuit onor minister şi comitetul în timp de 13 ani, când în ţară sunt atâtea şcoli
pentru care s-a plătit chiria din bugetul statului, precum şi toate celelalte nevoi.
Pe lângă acestea, inspecţiile făcute în decursul celor 13 ani, de când este
trecută la stat, sunt cu laude şi cuvinte bune în ce priveşte conducerea şi activitatea
acestei şcoli.
Şcoala noastră n-a dat funcţionare, numărul lor nu se ridică la maximum 20,
din populaţia de 2208 eleve care au frecventat şcoala din 1919 încoace, asa că din
acest punct de vedere, şcoala noastră n-a îngreunat bugetul statului.
Chiar şi aceste 20 slujitoare, dacă nu li se dădea posibilitatea de-a intra la
stat, n-ar fi existat. Dacă luăm la verificat alte şcoli, într-un timp mult mai scurt au
dat un procent de slujbaşe cu mult mai mare de beneficiare ale veniturilor statului.
Directoare,
ss/E.H.Duda
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Şcoala profesională de fete Călăraşi, dosar 28/1932, f. 22, concept.
231
1933 martie 3, Călăraşi. Adresă prin care Asociaţia sindicală a presei din judeţul
Ialomiţa solicită Primăriei oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal pentru susţinerea
unor conferinţe.
Asociaţia sindicală a presei din judeţul Ialomiţa - Călăraşi
Domnule primar,
Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a ne pune la dispoziţie sala Parcului
comunal, duminică 30 aprilie 1933, orele 4.30 p.m. cînd urmează să conferenţieze
domnul B. Marian, ziarist din Bucureşti, despre Cel dintâi ziar românesc:
amintiri şi impresii în cadrul unui Festival pe care îl organizează Asociaţia noastră.
Avînd în vedere scopul pur cultural ce urmărim, vă rugăm să binevoiţi a ne
acorda gratuitatea.
Primiţi, vă rugăm, domnule primar, asigurarea deosebitei noastre
consideraţiuni.
Preşedinte,
ss/Eugen Cialîc Secretar general,
ss/N. Popescu – Vaidomir
Călăraşi, 1933 martie 3
209
D-sale domnului primar al oraşului Călăraşi
Rezoluţie: Se aprobă a se da gratuit sala.
_____________________________________________________________
232
1933 martie, Călăraşi. Apel al Comitetului de organizare a aniversării Centenarului
oraşului Călăraşi prin care solicită contribuţia cu obiecte a cetăţenilor oraşului pentru
înfiinţarea unui muzeu.
Ialomiţeni,
Anul acesta la 18 aprilie, se împlinesc 100 de ani de când Călăraşii au
devenit Oraş şi Capitală a judeţului Ialomiţa.
Un comitet de cetăţeni a hotărît să serbeze acest eveniment în chip cât mai
cuviincios posibil.
Printre altele, s-a hotărît aranjarea unui muzeu retrospectiv, în care, prin
obiectele ce se vor expune, să se evidenţieze diferitele faze evolutive parcurse în
toate ramurile de activitate, care formează viaţa acestui oraş şi judeţ.
În acest scop adresăm un apel călduros tuturor ialomiţenilor, pe care îi
rugăm să contribuie fiecare cu ce pot permite la înfăptuirea acestui muzeu.
Nu există familie, nu există casă, nu există om, care să nu aibă un cât de mic
obiect mărturie a trecutului.
Sunt scoarţe vechi, scoarţe ialomiţene, sipeturi, tronuri, lăzi, icoane vechi,
cărţi vechi, acte şi hrisoave, diferite obiecte de podoabă, bijuterii, inele, ceasuri,
lanţuri, apoi monezi vechi, medalii; dar mai ales sunt costume vechi, costume
naţionale proprii judeţului, mobile, arme, şi nu-i casă în care să nu se găsească unelte
vechi pentru lucratul pământului, vase şi obiecte de căsnicie.
Nu există casă în care să nu se păstreze cu sfinţenie vreun obiect, amintire
strămoşească scumpă şi dragă celor ce o posedă, dar tot atît de preţioasă şi celor care
ar putea să o vadă într-un muzeu, ca dovadă nebănuită a trecutului frumos al acestui
judeţ.
Comitetul organizator al acestui muzeu roagă pe toţi cei ce posedă aceste
obiecte, să înţeleagă toată frumuseţea şi măreţia scopului ce ne-am propus şi să
trimită aceste obiecte pentru Muzeul judeţului Ialomiţa, cel mai târziu pînă la 15
mai.
Obiectele se vor trimite pe adresa Prefecturii, care garantează păstrarea şi
restituirea lor, imediat după terminarea serbărilor.
De aceea rugăm încă o dată şi ne adresăm tuturor cărturarilor şi
necărturarilor, ne adresăm tuturor celor care iubesc acest judeţ, să ne înţeleagă şi să
ne ajute în opera ce întreprindem.
Cinstirea trecutului este mândria prezentului şi chezăşia viitorului; această
deviză trebuie să fie în sufletul şi convingerea tuturor.
210
Pentru orice informaţii a se adresa d-lui dr. P.Samarian, medic primar al
spitalului din Călăraşi.
În numele Comitetului organizator,

ss/Iulian Petrescu
Prefectul judeţului Ialomiţa
Călăraşi, martie 1933
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Colecţia Lazăr Belcin, doc. nr. 4;
233
1933 aprilie 6, Călăraşi. Adresa prin care Şcoala profesională de fete mulţumeşte lui
Ioan Răducanu, rector al Academiei de comerţ şi deputat de Ialomiţa, pentru sprijinul
adus la menţinerea funcţionării şcolii.

Nr. 88/6 aprilie 1933
Domnule rector,
Avem deosebita plăcere de a vă aduce la cunoştinţă următoarele:
Comitetul şcolar al Școalei profesionale de fete din Călăraşi – Ialomiţa, în
şedinţa sa din ziua de 31 martie 1933, a luat cunoştinţă prin domnul Nae Uşurelu,
membru în comitet şi delegaţia prezentată la Bucureşti pentru susţinerea şcoalei, de
puternicul şi hotărâtorul domniei voastre sprijin dat pentru ca şcoala noastră să nu
fie desfiinţată şi a hotărît ca să vă aducă vii mulţumiri atât din partea comitetului cât
şi a părinţilor pentru acest mare act, făcut în binele copiilor noştri, lucru pe care-l
săvârşim prin prezenta.
Preşedintă Comitet școlar, ss/E.H. Duda
D-sale domnului Ioan Răducanu, rectorul Academiei de Comerţ şi deputat de

Ialomiţa
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Şcoala profesională de fete Călăraşi, dosar 28/1932, f. 370, concept.
234
1933 mai 6, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Universul”
referitoare la Bilanțul realizat de Filiala Călărași a Societății “Principele Mircea”
după 10 ani de activitate.
Călărași. Societatea „Principele Mircea“, filiala Călăraşi, împlineşte 10 ani

de rodnică activitate, pe tărâmul realizărilor sociale.
Înfiinţată în 1923, societatea în tot timpul a făcut toate sforţările pentru a se
veni în ajutorul copiilor săraci, procurându-le îngrijire medicală şi medicamente,
alimente şi îmbrăcăminte. Societatea dispune de un Dispensar medical, instalat în
211
localul Serviciului sanitar al oraşului, unde, în fiecare Vineri, se dau consultaţii
pentru copii, de medicul societăţii, dl. dr. I. Opran. Copiii înscrişi la societate aparţin
păturei celei mai sărace a oraşului. Datorită grijei pe care o pune societatea,
mortalitatea copiilor a scăzut simţitor, dacă se ţine seama de faptul că în regiunea
noastră e de luptat, pe lângă alte lipsuri, cu o climă nesănătoasă, prielnică
paludismului, şi cu o apă impură, influenţând nefast sănătatea plăpândelor vlăstare.
Societatea a putut întreţine dispensarul, care necesită 25 - 30.000 lei anual.
Pe lângă această realizare, societatea dispune de suma de 245.569 lei, depuşi la
Banca Naţională, cu care intenţionează a se construi un dispensar propriu.
În 1932 societatea a avut în îngrijire un număr de 233 copii.
Din aceştia, au murit în cursul anului 7, toţi de debilitate congenitală.
În total s-au dat 2321 consultaţiuni la dispensar şi 1671 la domiciliu. De
asemenea s-a distribuit o mare cantitate de alimente şi îmbrăcăminte, cu ocazia
marilor sărbători, precum şi medicamente în valoare de 2.365 lei, plus cele provenite
din donaţia dlui. medic primar.
Pe lângă acestea s-au trimis copii la Bucureşti, pentru diferite operaţii, pe
cheltuiala societății.
Cu această bogată activitate depănată an de an, timp de un deceniu, s-a
prezentat Societatea Principele Mircea. în faţa Adunării generale, sub preşedinţia d-
nei Margareta V. N. Stanciu, în localul Prefecturii judeţului.
După citirea Raportului Comitetului şi a Raportului casierului, s-a dat
descărcarea cuvenită de gestiunea pe 1932.
A fost ales noul Comitet, având ca preşedintă pe d-na Margareta Stanciu,
realeasă.
Au fost proclamaţi membri de onoare d-nii: procuror L. S Belcin., avocat E.
Cialâc şi avocat Ștefan Istrate, fost prefect, pentru ajutorul şi atențiunea acordate
societății
S-au luat măsuri pentru sărbătorirea „Săptămânii Copilului şi a Mamei" de
la 1 la 7 Mai.
Pentru activitatea neobosită a filialei Călăraşi, Centrala Societăţii a acordat
d-nelor care au lucrat în comitet timp de peste 5 ani, distincţia „Insigna de argint“,
iar d-nei preşedintă „Insigna de aur".
O activitate desfăşurată timp de 10 ani, pe acest ogor, fără nici un folos
personal, ci pornită numai dintr-un adânc altruism, se cuvine a fi remarcată acum,
la sfârşitul unui deceniu.
_____________________________________________________________
235
1933 mai 21, Călărași. Adresa Cercului Subofițerilor Reangajați din Călărași prin care
face cunoscut Primăriei orașului Călărași că își va construi un local propriu și solicită
autorizația de construire.
212
CERCUL SUBOFIȚERILOR REANGAJAȚI DIN GARNIZOANA CĂLĂRAȘI
Către Primăria orașului Călărași

Am onoare a vă face cunoscut următoarele: Cercul Subofițerilor activi din
această garnizoană dorește a construi în acest oraș, un local propriu, în str.
Cantacuzino, No. 30, pentru instrucția și cultura lor, pe locul proprietate ce s-a
cumpărat în acest scop.
Alăturat se înaintează și un plan în dublu, rugându-vă să bine voiți a ne da
cuvenita autorizațiune.
Totodată, vă comunicăm că, folosința apei necesară construcției localului se
va procura din râul Borcea, prin mijloace proprii de care dispunem.
Având în vedere că acest cerc fiind o instituție socială, aparținând tuturor
subofițerilor, ce se vor perinda ani de a rândul prin această garnizoană și care nu
sunt decât fiii acestui oraș și județ, pe de altă parte clădirea ce se construiește va face
fală orașului, constituind un monument de artă și cultură pentru corpul subofițerilor.
Vă rugăm a supune Consiliului comunal să aprecieze opera de înfăptuire și
a ne da cuvenita aprobare, scutindu-ne de toate taxele comunale.
Președintele Cerc. subofiț. reangajați

Căpitan ss/indescifrabil
______________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 20/1933, f. 45, original.
236
1933 iunie 7, București. Extras din articolul CONGRESUL LIGII CULTURALE,
publicat în ziarul „Neamul Românesc”, în care este relatat modul în care s-au
desfășurat festivitățile organizate la Călărași în zilele de 3, 4 și 5 iunie 1933.
CONGRESUL LIGII CULTURALE

-Festivitățile de la Călărași-
În zilele de Duminică, 4 Iunie şi Luni, 5 Iunie, a avut loc, la Călăraşi,
Congresul anual al Ligii Culturale.
Membrii Ligii Culturale, care au participat la congres, au sosit în localitate
în cursul după amiezei zilei de Sâmbătă, În vederea sosirii congresiştilor, secţia
Călăraşi a Ligii Culturale a luat toate măsurile ca primirea şi găzduirea să decurgă
în mod regulat, evitându-se neplăcerile, îndeobşte inerente, ale evenimentelor de
acest fel. Gara Călăraşi, împodobită cu flori şi ramuri verzi, a fost prevăzută cu un
Birou de informaţii al Ligii Culturale.
Seara, la ora 6, a sosit la Călăraşi, dl. prof. N. Iorga, preşedintele Ligii
Culturale, cu d-na şi d-ra, însoțit de dl. prof. Munteanu-Râmnic, de dl. Zaharia
Florian şi alţi fruntaşi ai Ligii.
213
În gară, dl. prof. Iorga şi însoţitorii d-sale au fost întâmpinaţi de oficialităţile
oraşului, de membrii Ligii Culturale, secţia Călăraşi, şi secţiile din provincie,
precum şi de un numeros public al oraşului.
De la gară, preşedintele Comitetului executiv al Ligii, a fost condus în oraş,
unde a găzduit la dl. D. Raneteseu, preşedintele secţiei Călăraşi a Ligii Culturale.
Un arc de triumf a fost ridicat în b-dul Gării, iar casele aflate pe străzile
parcursului numerosului convoi, au fost împodobite cu flori, verdeaţă şi covoare
naţionale. De-a lungul parcursului, dl. prof. Iorga a fost viu ovaţionat de mulţime.
Festivităţile şi lucrările de Duminică 4 Iunie.
La orele 9 dimineaţa a avut loc la biserica Sf. Nicolae, catedrala oraşului,
Te Deum-ul si sfinţirea drapelului secţiei Călăraşi. Serviciul religios a fost oficiat
de P.S.S. Episcopul Gherontie al Tomisului, secundat de arhimandritul Popescu,
protoereul Dobre, pr. Gh. Ioneseu şi diaconii Gh. Popescu şi Al. T. Dobrescu.
A urmat ţintuirea drapelului Ligii, secţia Călăraşi. Prima ţintă a bătut-o dl.
prof. N. Iorga. Au urmat apoi d-nii: Dum. Munteanu-Râmnic, Scraza, Raneteseu,
Cialâc, Grădinescu şi Chindea.
P.S.S. Episcopul Gherontie a încredinţat drapelul sfinţit d-lui prof. N. Iorga,
iar d-sa l-a transmis d-lui Eugen Cialâc. secretarul secţiei Călăraşi.
De la biserică asistenţa s-a îndreptat spre parcul Palatului administrativ,
unde este ridicat bustul profesorului V. N. Stanciu, regretatul animator al vieţii
culturale a oraşului, omul de bine şi fost preşedinte al Ligii Culturale, secţia Călăraşi.
Convoiul avea înainte grupul de cercetaşi din oraş, care purta drapelul
sfinţit.
La monument s-a oficiat un scurt serviciu religios.
Apoi au luat cuvântul dl. Al. Niţescu av., preşedintele Comitetului de
iniţiativă de ridicare a bustului, care a evocat faptele, activitatea şi meritele
profesorului V. N. Stanciu. D-sa, încheind, a predat bustul d-lui prof. Tiberiu Chiril,
primarul oraşului, spre a rămâne în îngrijirea autorităţii comunale.
Au mai vorbit d-nii D. M. Ranetescu, preşedintele secţiei Călăraşi şi avocat
Eugen Cialâc, secretarul secţiei.
Ia cuvântul la sfârşit dl. prof. Tiberiu Chiril, care în numele profesorilor
Liceului Ştinbey-Vodă, slăveşte memoria lui V. N. Stanciu, făgăduind, ca primar al
oraşului că va păstra cu sfinţenie şi cu respectul memoriei dispărutului, bustul
acestuia.
Cei prezenţi s’au îndreptat apoi spre Sala comunală din parc, unde au avut
loc şedinţele Congresului.
La ora 11 jum. dim. lucrările Congresului s-au deschis sub preşedinţia d-lui
prof. N. Iorga. S-a procedat la alegerea biroului, alcătuit în modul următor: dl. prof.
N. Iorga. Preşedinte, d-nii. D. Raneteseu, preşedinte al secţiei Călăraşi. Chirescu -
Constanţa, Chindea - Cheorghieni Ciuc, Boiciuc - Bucovina, membri; secretari dnii.
Zaharia Florian, secretar general al Ligii Culturale, Elie Ardeleanu şi Eugen Cialâc.
Cel dintâi ia cuvântul P.S. S. Episcopul GHERONTIE al Tomisului...
Dl. prof. TTBERIU CHIRIL, primarul oraşului Călăraşi, aduce oaspeţilor,
omagiul şi salutul cetăţenilor călărăşeni...
214
Dl. LAURENŢIU MOLDOVANU, aduce salutul Asociaţiei pentru Cultura
şi Literatura Poporului Românesc, cu centrul la Sibiu...
Dl. DUMITRU MUNTEANU - RÂMNIC aduce salutul de încredere şi
colaborare al Adunării generale a Ateneului Român din Bucureşti şi al preşedintelui,
prof. dr. C. Anghelescu.
Dl. ALEX. V. STANCIU aduce expresiunea admiraţiei şi sincerei afecţiuni
pentru dl. prof. N. Iorga, din partea studenţimei ialomiţene...
Dl. LEON GHEORGHIU, reprezentantul Ateneului popular din Călăraşi,
aduce salutul băştinaşilor şi coloniştilor români macedoneni din oraş...
Ultimul ia cuvântul dl. NICOLAE IORGA, președintele Ligii, care rostește
o foarte importantă cuvântare despre rostul și viitorul Ligii culturale...
După lucrările de deschidere a urmat o masă comună la care au participat
peste 200 de persoane. Au toastat P.S.S. Episcopul Gherontie al Tomisului, procuror
Lazăr Belcin, col. Traian Nicolescu și avocat Șt. Șerbănescu. A răspuns dl. prof. N.
Iorga. Lucrările au continuat după amiază când s-a procedat la alegerea cenzorilor
și supleanților și când secțiile din provincie au dat raportul și au făcut propuneri.
Liga Culturală, secția Călărași, a dat la orele 9 jum. seara, în sala Parcului comunal,
un Festival în onoarea congresiștilor. S-a produs cu acest prilej tineretul școlar și
intelectual al orașului. Școlile secundare profesionale și de meserii, s-au produs cu
jocuri naționale, recitări și coruri. De asemenea au executat arii naționale Soc. corală
„Freamătul”, Soc. corală „Melodia“ și orchestra Regimentului 23 infanterie
Călărași. Luni, 5 Iunie, congresiștii au vizitat Silistra și coloniile de români
macedoneni ai jud. Durostor.
_____________________________________________________________
Neamul Românesc, din 7 iunie 1933
237
1933 iunie 24, Călărași. Adresa Garnizoanei Călărași prin care face cunoscut
Primăriei orașului Călărași ziua când se pune piatra fundamentală la localul Cercului
Subofițerilor Reangajați.
Garnizoana Gălărași
No.3910/1933.VI.24
Domnule Primar,
Cercul Subofițerilor Reangajați din Garnizoana Călărași, urmând ca în ziua
de 26 iunie 1933 orele 11,30 a pune piatra fundamentală la localul pe care îl clădesc.
Cu onoare vă roagă să binevoiți a lua parte cu întregul personal de sub
direcția Domniei Voastre împreună și cu Consiliul comunal.
Comandantul Garnizoanei Călărași,

Colonel, ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
215
238
1933 august 26, Călărași. Extras din procesul-verbal al ședinței Consiliului comunal
al orașului Călărași în care se aprobă planurile și devizul pentru construirea unei hale
centrale în piața Știrbei Vodă.

-Consiliul Comunal-
Azi 26 august 1936
C O N S I L I U L,
Având în vedere că pentru construcțiunea halei centrale, lucrare aprobată de
consiliul comunal, a fost angajat arhitectul Cristinel, care a depus planurile
definitive ale construcțiunii;
Având în vedere că aceste planuri au fost aprobate de consiliul tehnic
superior din Ministerul Lucrărilor Publice, prin Jurnalul Nr. 171 din 1 august 1933;
Având în vedere că, pentru executarea lucrării, s-a ținut licitație publică în
ziua de 21 august 1933, cu respectarea tuturor formelor legale;
Având în vedere procesul-verbal al comisiei de licitații, din care se constată
că ing. I. Iliescu a prezentat oferta cea mai avantajoasă,
CU MAJORITATE DE VOTURI,
I. Aprobă planurile și devizul pentru construcțiunea unei hale centrale în
piața Știrbei Vodă din acest oraș, întocmite de arhitectul George Cristinel și aprobate
de consiliul tehnic superior.
II. Confirmă rezultatul licitației ținută în ziua de 21 august 1933, pentru
darea în întreprindere a construcțiunii halei și adjudecă definitiv executarea lucrării
asupra Dlui ing. Ion Iliescu la prețul de lei 3.115.152 sub rezerva avizului favorabil
al Oficiului central de Licitații.
Dl Primar este autorizat a încheia și semna contractul de întreprindere...
Primar, ss/indescifrabil
Consilieri, ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
239
1933 septembrie 1, Călăraşi. Invitaţia şi programul aniversării Centenarului oraşului
Călăraşi trimise de Prefectura judeţului Ialomiţa Liceului de fete Călăraşi.
Prefectura jud. Ialomiţa

Comitetul de organizare al serbărilor Centenarului oraşului Călăraşi
INVITAŢIE
În zilele de 8, 9 şi 10 septembrie a.c., vor avea loc în oraşul Călăraşi serbările
centenarului acestui oraş, eveniment ce va fi sărbătorit cu un deosebit fast.
216
Ne permitem a vă aduce la cunoştinţă aceasta şi a vă ruga să binevoiţi a
onora cu prezenţa domniei voastre aceste serbări la care ni s-a promis şi prezenţa M.
Sale Regelui şi care vor decurge după programul notat de pe verso.
Preşedinte – Prefect
ss/indescifrabil Secretarul Comitetului,
(ss) indescifrabil
Doamnei directoare a Liceului de fete cu corpul profesoral - Loco.

_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul de fete Sf. Gheorghe Călăraşi, dosar 5/1932-1934, f. 7 – 7v,
original.
240
1933 septembrie 5, Călărași. Adresa prin care Căpitănia Portului Călărași comunică
primăriei că în ziua de 5 septembrie sosește în port monitorul „Lascăr Catargiu” și
vedeta No. 5 pentru a participa la serbările Centenarului orașului.

No. 711/1933 septemvr. 5
Domnule Primar
Avem onoare a vă comunica că, astăzi orele 15, va sosi în acest port,
monitorul “Lascăr Catargiu” și Vedeta No. 5, unități trimise de Marina Regală
Română, pentru a lua parte la serbările Centenarului orașului Călărași.
ss/indescifrabil
D-Sale, Domnului Primar al orașului Călărași

_____________________________________________________________
241
1933 septembrie 15, Călărași. Relatare din ziarul local „Țăranul” privind modul în
care au decurs festivitățile organizate pentru a marca Centenarul orașului Călărași.
Vineri, 8 septembrie 1933, au avut loc în orașul nostru festivitățile

Centenarului orașului Călărași, capitala județului Ialomița, într-un entuziasm de
nedescris al cetățenilor orașului sărbătorit. Serbările au început la orele 11 și
jumătate printr-un Te-Deum la Catedrala orașului, unde au asistat membri ai
Guvernului, notabilitățile orașului și o mulțime imensă de cetățeni ai orașului și din
județ. Remarcăm în asitență: dl. D. R. Ioanițescu, ministru al Sănătății, Muncii și
Ocrotirilor Sociale, ca delegat al Guvernului la Sărbătorile Centenarului, d-nii
subsecretari de stat Șerban și Petre Andrei, dl. I. Mihalache, vicepreședinte al
217
Partidului Național Țărănesc și fost ministru, dl. general Todicescu, Ion Răducanu,
rectorul Academiei Comerciale din București, președintele Partidului Național
Țărănesc din Ialomița și fost ministru, Tiberiu Chiril, primarul orașului Călărași, d-
nii parlamentari ai județului I. F. Buricescu, Gh. Vlădescu-Albești, Gh. Nucă, Vasile
Popescu și alții...
După oficierea serviciului religios, s-a depus o coroană la Monumentul
eroilor, în cinstea celor căzuți pe câmpul de luptă, cu care ocazie dl. Tiberiu Chiril
a rostit o cuvântare...
Apoi s-a luat jurământul Cohortei de cercetași din Călărași, cu care ocazie
dl. Petre Andrei a ținut o frumoasă cuvântare despre rolul și îndatoririle cercetașului
român și le-a amintit că cercetașii sunt obligați să facă pe zi cel puțin o faptă bună.
După luarea jurământului cercetașilor, asistența în corpore s-a îndreptat spre
Parcul comunal, unde luând loc pe Tribuna oficială, s-a primit defilarea școlilor
primare, trupelor din Garnizoană și a cercetașilor.
La orele 1 și jumătate a început banchetul dat de Primăria orașului Călărași.
În timpul banchetului dl. Tiberiu Chiril a luat cuvântul: …cu toată criza
actuală, orașul Călărași e în perspectivă de a fi curând înzestrat cu două opere
edilitare de cea mai mare importanță, o hală modernă și modificarea actualului
sistem de alimentare cu apă potabilă și higienică… Ne mai rămâne de realizat trei
mari opere edilitare: canalizare, un abator sistematic și o baie comunală și atunci
vom putea să zicem că orașul Călărași este cu adevărat un oraș modern și civilizat…
A luat cuvântul apoi reprezentantul Guvernului, dl. D. R. Ioanițescu, care
într-o frumoasă cuvântare a arătat istoricul comercial al orașului Călărași și că numai
liberarea Dunării a dat dezvoltarea târgușorului de pe malul Borcei. Își exprimă
credința nestrămutată în dezvoltarea edilitară a orașului și în dezvoltarea lui, care nu
poate avea loc decât prin comerț, așa cum s-a născut.
Domnul I. Răducan a luat cuvântul în final…
La orele 5, oaspeții, împreună cu o mulțime de cetățeni, s-au îndreptat spre
Expoziția agricolă care a avut loc la Reg. 20 artilerie, unde dl. D. R. Ioanițescu a
tăiat tradiționala panglică și a deschis astfel expoziția.
_____________________________________________________________
Țăranul, din 15 septembrie 1933
242
1933 octombrie 8, Bucureşti. Cerere a artistului Mihail Vulpescu, fiu al judeţului, de
a i se pune la dispoziţie sala Cazinoului pentru un concert susţinut în cinstea
conjudeţenilor.
Mihail Vulpescu
de la Opera din Monte-Carlo Bucureşti, 8 octombrie 1933
Domnule primar,
Dorind să dau un concert la Călăraşi – duminică seara, 29 octombrie, cu
onoare vă rog să-mi acordaţi sala Cazinoului şi lumina în acea seară gratuit.
218
Ce am făcut şi fac pentru judeţul nostru ca ialomiţean mă îndrituieşte să vă
cer această înlesnire.
Mă recomand Domniei voastre din partea domnului ministru Răducanu.
Primiţi, vă rog, d-le primar, cu mulţumirile mele, asigurarea sentimentelor
mele cele mai distinse.
ss/Mihail Vulpescu
Domniei sale domnului primar al oraşului Călăraşi, jud. Ialomiţa.
Rezoluţie: Se aprobă sala în mod gratuit pe ziua de 29 octombrie.

_____________________________________________________________
243
1933 noiembrie 16, Călăraşi. Cerere a unui grup de intelectuali ialomiţeni care solicită
Primăriei oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal pentru desfăşurarea lucrărilor
adunării de constituire a Ateneului cultural.
Primit: 16 noiembrie 1933

Nr. 8372
Domnule primar,
Un grup de tineri intelectuali ialomiţeni, pătrunşi de importanţa mare şi
necesitatea imperioasă a întreprinderii unei vii propagande de culturalizare a masei
populare din oraşul Călăraşi şi judeţul Ialomiţa, a luat iniţiativa fondării unui Ateneu
cultural, a cărui adunare generală de constituire va avea loc în ziua de 21 noiembrie
a.c., ora 5 p.m. în sala Parcului comunal, pentru care vă rugăm să binevoiţi a ne da
cuvenita aprobare.
Cu deosebit respect, Grigore Popescu – Ialomiţa

D-sale domnului primar al oraşului Călăraşi.
_____________________________________________________________
244
1933 octombrie 29, București. Extras din articolul Punerea pietrei fundamentale a
Halei oraşului Călăraşi, publicat în ziarul bucureștean “Dreptatea”.
PUNEREA PIETREI FUNDAMENTALE A HALEI ORAŞULUI

CĂLĂRAŞI
Ieri a avut loc - cu un deosebit fast - punerea pietrei fundamentale a
construcţiei moderne a unei hale în oraşul Călăraşi, situată în Piaţa Ştirbey Vodă, în
prezenţa d-lui Ion Răducanu, rectorul Academiei de înalte studii comerciale, fost
ministru, d-lui Costel Nicolescu, prefectul judeţului, d-lui Tiberiu Chiril, primarul
oraşului şi a unei imense mulţimi de cetăţeni ai oraşului pe faţa cărora se citea
219
satisfacţia şi recunoştinţa realizărilor pozitive ale guvernului Partidului Naţional-
Țărănesc.
Solemnitatea a început prin oficierea unui serviciu religios de către toţi
preoţii din Călăraşi în frunte ca protoereul oraşului, Dimitrie Dobre.
După oficierea serviciului religios dl. T. Chiril, primarul oraşului a rostit o
cuvântare...
Vorbeşte apoi dl. Costel Nicolescu, prefect, urmat de dl. Ion Răducanu, fost
ministru...
_____________________________________________________________
Dreptatea, din 29 octombrie 1933
245
1933 noiembrie 3, Călăraşi. Tabel nominal întocmit de Poliţia Călăraşi cuprinzînd
hotelurile existente în oraş.(Extras)
Poliţia oraşului Călăraşi

Nr. 2384/3 noiembrie 1933
TABLOU
de hotelurile, hanurile şi locuinţele amenajate pentru pasageri
din oraşul Călăraşi
____________________________________________________________
Nr. Firma hotelului Clasa Nr. Camere Numele şi prenumele

crt. cu un cu două proprietarului sau
_____________________________pat___paturi______antreprenorului___
1. Hotel Regal I 12 14 Constantin N.Georgescu

2. Hotel Doicescu I 12 9 Scarlat S.Doicescu
3. Hotel Petculescu I 8 5 G. G. Petculescu
4. Hotel Gogu Popescu II - 5 Tudor Cîmpac
5. Hotel R. Chiţescu II 3 3 Roza Chiţescu
____________________________________________________________
Şeful Poliţiei
(ss)Tănăsescu Şeful Bir. Administrativ
Comisar aj.(ss) indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Poliţia Călăraşi, dosar 2/1933, f. 256, original.
246
1933, decembrie 19, București. Informație publicată de ziarul bucureștean
„Universul” referitoare la instalarea noului Consiliu de administrație al Camerei de
Comerț din Călărași.
220
Vineri la ora 12 a. m. s-a făcut instalarea noului consiliu al Camerei de
comerţ şi industrie din Călăraşi.
În fruntea Consiliului, funcţionează ca preşedinte dl. I. P. Dragomirescu,
unul din negustorii de frunte ai oraşului.
Luând în primire conducerea Camerei, d-sa a promis că va avea în vedere
nevoile comercianţilor din localitate, sprijinindu-i şi ajutându-i atunci când ei vor
avea nevoie de sfatul și de ajutorul său.
În Consiliul comunal, unde tot d-sa funcţionează ca prim delegat, este în
postul unde poate face mult bine păturei nevoiașe a populației.
_____________________________________________________________
247
1933, Călărași. O scurtă analiză a activității Camerei de Comerț și Industrie
Călărași pe perioada 1925-1933.
CAMERA DE COMERȚ ȘI DE INDUSTRIE CĂLĂRAȘI
O scurtă privire asupra a opt ani de existență a Camerei de Comerț și de

Industrie Călărași
Istoric. Camera de Comerț și de industrie Călărași a luat ființă legală în
anul 1925 mai 7, odată cu promulgarea Legii pentru reorganizarea acestor
instituțiuni. De fapt Camera s-a constituit la 8 octombrie 1925, dată de când se poate
vorbi de activitatea ei. Camera de Comerț și de Industrie Călărași a luat ființă dintr-
o necesitate mult simțită de comerțul județului Ialomița și în special al orașului
Călărași, care pe lângă că concentrează toată viața administrativă, Călărașiul fiind
capitala județului Ialomița, dar prin așezarea lui la Brațul Borcea face legătura între
marea arteră de comunicație, bătrânul Danubiu cu întinsul și producătorul Bărăgan,
atât de mult apreciat prin exuberanța lui de cereale care permite scurgerea a zeci de
mii de vagoane de cereale anual în jos către Brăila prin Marea Neagră către țările
din bazinul Mediteraneean și Occidentul Europei și coloniile acestor țări, iar în sus
către Iugoslavia, Austria, Cehoslovacia și Germania.
Această cameră până în 1925 a ființat sub forma unei secții aparținând de
Camera de Comerț și Industrie București, iar activitatea ei se reducea la un minuscul
oficiu între „Hinterlandul Județul Ialomița” și metropola București. Oficiul s-ar fi
putut asemui aidoma unei pompe aspiratoare a cărei funcționare se rezuma numai în
a pompa veniturile de aici pentru necesitățile metropolei.
Odată cu înființarea Camerei de comerț și de industrie Călărași, comercianții
au putut avea un organ prin care să sesizeze forurile competente pentru a avea grijă
de nevoile și lipsurile comerțului și industriei din această regiune reușind să rezolve
multe din chestiunile economice de ordin general.
Realizările practice ale Camerei de comerț și de ind. Călărași efectuate de
la 8 octombrie 1925, data înființării și până la 31 decembrie 1933 sunt următoarele:
221
În domeniul cultural - economic.
1. Camera a înființat în anul 1925 o școală elementară de comerț de băieți
în Călărași, care se găsește în anul al VIII-lea al funcționării ei și a dat până acum 6
promoții de absolvenți. Școala este întreținută exclusiv de cameră pentru care se
cheltuiește circa 500.000 (cinci sute mii) lei anual, ceea ce pe tot acest timp revine
la lei 4 milioane.
2. Camera a pus la dispoziția școlii superioare de băieți din Călărași, local
pentru funcționare, iluminatul și încălzitul, școala funcționând în același local cu cea
elementară.
3. A acordat diferite subvenții pentru școlile: de arte și meserii, școala
elementară de comerț din Slobozia, școala practică de ucenici din Călărași și școala
de industrie casnică din Călărași, Academiei Comerciale din București și celei din
Cluj, subvenție pentru propaganda economică, etc., evaluate la circa 300.000 lei
anual, în tot acest timp circa 2.400.000.
4. Publică un buletin informatic.
5. A creat o bibliotecă publică cuprinzând legile în vigoare și lucrări cu
privire la mișcarea economică românească.
6. A creat un serviciu de informații și de prețuri care trimite și dă datele
cerute ori cărei instituții sau persoane, cum și institutului statistic al statului.
În domeniul administrativ.
1. În anul 1926 Camera a cumpărat un teren în suprafață de 1.284 m.p. în
plin centrul orașului, pe care în anul 1928-1929, a construit un imobil care să
adăpostească serviciile Camerei, ale Bursei de Mărfuri și Camerei de Arbitraj,
precum și școlilor comerciale. Terenul împreună cu imobilul au costat pe Cameră
4.709.088 lei, iar mobilierul figurează în ultimul inventar cu 471.360 lei al Camerei
și lei 182.000 al școlii comerciale elementare de comerț.
2. În același an s-a înființat Bursa de mărfuri și cereale.
3. În anii 1927 și 1929 a construit două localuri la oborul de cereale Călărași,
pe care le-a amenajat, suficient pentru a răspunde rolului pentru care au fost create
oboarele de cereale. S-au cheltuit numai pentru imobilele oborului de cereale
Călărași circa 70.000 lei.
În total valoarea imobilelor acestor oboare de cereale se cifrează la
1.000.000 lei, iar mobilierul lor la 70.000 lei.
4. A înființat și organizat oboarele de cereale în comunele: Călărași,
Slobozia, Urziceni, Lehliu, Țăndărei, Piua-Petri, Andrășești, Sighireanu, Căzănești,
Dragoș-Vodă, Făcăeni, Fetești, Balaciu și Gâldău.
Utilitatea oboarelor s-a dovedit pe deplin fiindcă anual au fost frecventate
la circa 70 – 90.000 care cu cereale, număr care în anii din urmă a crescut la 110.000.
5. A creat Oficiul de înmatricularea firmelor care răspunde unei simțite
nevoi economice și unde fiecare comerciant cu o sumă neînsemnată și fără
formalitate satisface o cerință legală.
Dacă se are în vedere scurta durată de funcționare a acestei Camere cum și
veniturile ei față de un buget mediu de 4.200.000 lei anual, înseamnă că 25 % din
222
buget au fost investițiuni cu caracter permanent, 35 % pentru școli și subvenții, iar
restul de 40 % cheltuieli de administrare.
Din cele de mai sus se deduce că această cameră și-a verificat deplin
existența și că ea corespunde într-adevăr rolului social-economic-cultural pentru
care a fost creată și pentru aceasta opinăm ca această cameră să ființeze mai departe
fiind de un real folos comerțului și industriei din județul Ialomița.
Președinte, ss/indescifrabil
Prim Secretar, ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dosar 1/1933, f. 276-278,
248
1934 ianuarie 6, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Curentul” referitoare la
arestarea legionarilor din Călărași, după asasinarea la Sinaia a premierului I. G. Duca.
Călărași. În urma odiosului atentat săvârşit contra fostului prim ministru I.

G. Duca de către unul din membrii „Gărzii de fier”, Ministerul de Interne a ordonat
arestarea tuturor membrilor acestei organizaţii.
Până în prezent au fost arestaţi peste 150 legionari. Triarea lor s-a făcut de
către dl. N. Popescu - Băleni, prefectul judeţului, împreună cu d-nii maior Petrescu,
comandantul Legiunei de jandarmi Ialomiţa şi G. Tănăsescu, poliţaiul oraşului.
Toţi legionarii au fost depuşi provizoriu în localul Școalei primare de băeţi
No. 2, unde sunt păziţi de jandarmi. La mulţi din şefii lor s-au găsit manifeste, arme
şi acte compromiţătoare. Parte din ei, după ce au fost triaţi, au fost depuşi în Arestul
preventiv local.
Toate actele compromiţătoare au fost ridicate şi depuse la Legiunea de
jandarmi.
_____________________________________________________________
Curentul, din 6 ianuarie 1934
249
1934 ianuarie 16, București. Articolul Înfiinţarea unei secţii a Uniunii Fundaţiilor
regale la Călăraşi, publicat în ziarul „Universul”, în care se precizează faptul că urbea
de pe Borcea se află printre cele 11 orașe din România în care s-a decis înființare de
secții ale Fundațiilor regale.
ÎNFIINŢAREA UNEI SECŢII A UNIUNII FUNDAŢIILOR REGALE LA

CĂLĂRAŞI
În desfăşurarea vastului său program cultural, Uniunea Fundațiilor regale, a
ales 11 oraşe din țară în care să experimenteze în anul acesta aplicarea unuia din
cele mai importante puncte ale acţiunii sale: prezentarea conferenţiarilor locali şi
de la Centru într-o disciplină și într-un cadru de continuitate
223
Între aceste oraşe figurează şi capitala Ialomiţei, unde datorită iniţiativei şi
muncii depusă de un grup de cărturari, în frunte cu d-nii D. M. Ranetescu, Eugen
Cialîc, dr. P. Samarian, etc., viaţa intelectuală locală este foarte însufleţită,
participând la ea toată elita oraşului şi interesând toate straturile societăţii.
În scopul de a se pune bazele Secţiunii de conferinţe Călăraşi, a sosit în
localitate dl. Petre Comarnescu, care a adunat la un loc pe toţi cei capabili să aducă
la îndeplinire Programul de activitate al Fundaţiilor regale.
Întruniţi în sala de consiliu a Baroului local, cărturarii oraşului au desemnat
un Comitet, din care fac parte, pe lângă prefectul judeţului, primarul şi ajutorul de
primar, protoereul judeţului, comandantul Garnizoanei, directorii şcolilor secundare
şi d-nii: D. M. Ranetescu, decanul baroului, Eugen Cialîc, avocat, fost primar al
oraşului, Aurel Teodorescu, fost prim preşedinte de tribunal, C. Fierescu, profesor,
dr. P. Samarian, laureat al Academiei Române şi d-ra Gârleanu, profesoară. S-a
hotărît începerea Programului de activitate al secţiei.
Se vor organiza 10 şezători, la care vor conferenţia cinci personalităţi ale
vieţii universitare şi cinci cărturari locali.
Prima va fi Duminică, 4 Februarie, când va conferenţia dl. prof. I.
Simioncscu.
În program vor figura și nume din viaţa artistică a Capitalei, care vor aduce
un nou aport manifestărilor culturale locale.
_____________________________________________________________
250
1934 februarie 26, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
în care se menționează faptul că Mircea Eliade a ținut o conferință în sala Parcului
comunal.
Călărași, 26 febr. CONFERINŢA D-LUI MIRCEA ELIADE. Duminică, la

ora 9 seara, în sala Parcului comunal, a fost a doua reuniune culturală, organizată de
Secţia locală a Fundaţiilor culturale regale.
Dl. av. D. M. Ranetescu, preşedintele secţiei locale, a rostit cuvântul
inaugural. Dl. Mircea Eliade a ţinut o conferinţă despre „Viaţa aventuroasă a
spătarului Milescu“...
După conferinţă, pianistul Nicolae Guerro a executat din Chopin, Brahms şi
Liszt, iar d-na Evantia Costinescu, concertistă la Filarmonică, a cântat, acompaniată
la pian, cântece româneşti de Kiriac, Brăiloiu, Borgovan şi T. Brediceanu.
_____________________________________________________________
251
1934 martie 14, București. Sub titlul Din Călărași, ziarul bucureștean „Viitorul”
publică mai multe informații privind transporturile și viața culturală locală.
224
DIN CĂLĂRAȘI
Vaporul N. F. R. „Borcea“ a început cursele între Călăraşi şi Silistra. La
toate sosirile cu vaporul în portul Călăraşi, pasagerii au imediată legătură cu trenul
spre Bucureşti şi Constanţa. În portul Călăraşi, pasagerii veniți cu trenul, au legătură
cu vaporul spre Silistra.
Direcţia C. F. R. a decis înfiinţarea vagonului direct Călăraşi-Bucureşti, fără
transbordare în Gara Ciulniţa. Acest vagon va fi ataşat la toate trenurile.
Dl. C. Petrescu, vice-preşedinte al Camerei de Comerţ, a fost ales preşedinte
al Comitetului şcolar al Școalei superioare de comerţ din Călăraşi.
În oraşul nostru s-a deschis zilele acestea o Expoziţie de caricaturi, în care
figurează toate personalităţile din Călăraşi. Se remarcă lucrările d-lui Nelu Popescu,
dotat cu un talent real și puternic.
Din iniţiativa Baroului de Ialomiţa, a fost sărbătorit dl. avocat Alex.
Bădulescu, fost prefect şi senator. D-sa a împlinit 40 de ani de activitate
profesională.
În seara de 16 Martie Ansamblul Tănase va juca, în sala Parcului Comunal,
Revista „Tănase - Napoleon“ de Kiriţescu.
_____________________________________________________________
Viitorul, din 14 martie 1934
252
1934 mai 11, Călărași. Proces – verbal de alegere a președintelui Secției Ialomița a
Camerei de Comerț și Industrie Circumscripția Brăila.
CAMERA DE COMERȚ ȘI DE INDUSTRIE CIRC. BRĂILA - SECȚIA

IALOMIȚA
Proces – Verbal nr. 1
Subscrișii Constantin Petrescu, Nicu Filipescu și Penciu Iliescu, membri în
Comisiunea interimară a Camerei de Comerț și de Industrie Circ. Brăila - Secția
Ialomița, fiind numiți în aceste calități prin Deciziunea ministerială Nr. 10809/934,
a Onor Ministerul Industriei și Comerțului, după ce am fost instalați de către dl. Th.
Copoiu, prim președintele Tribunalului Ialomița, astăzi 11 mai 1934, orele 11
dimineața, depunând legiuitul jurământ, ne-am întrunit tot astăzi, la orele 18, la
sediul Secției și procedând la alegerea Președintelui Secției, conform art. 9, al. 6 din
Legea pentru reducerea Camerelor Profesionale, publicată în Monitorul Oficial Nr.
19, din 30 aprilie 1934, am ales prin aclamație Președintele Secției pe dl. Constantin
Petrescu – comerciant.
Drept care am format prezentul proces - verbal.
Secretar, ss/Ioan R. Săvulescu

_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dosar 3/1934-1935, f. 26.
225
253
1934 mai 15, Călărași. Corespondență inserată în ziarul “Universul”, referitoare la
inaugurarea la Călărași a Expoziției cărții.
Călăraşi, 15 mai. Inaugurarea Expoziţiei cărţii la Călăraşi. Marţi dim. s-

a făcut deschiderea Expoziţiei cărţii din oraşul nostru, în localul Unirea, de față fiind
şi P. S. S. Gherontie, episcopul Tomisului şi Constanţei.
Au fost prezenţi, d-nii N. Popescu-Băleni, prefectul judeţului, Aurel
Teodorescu, primarul oraşului, avocat D. M. Ranetescu, preşedintele secţiei
Fundaţiilor culturale regale, procuror L. S. Belcin, colonel Dumitriu, comandantul
Garnizoanei, colonel Modreanu, comandantul Reg. 5 cav., Dl. Badac, şeful poliţiei,
prof. C. Fierăscu, diac. Al. T. Dobrescu, pr. Gh. Ionescu, avocat Elizeu Iliescu, dr.
C. Belciu, avocat Șt. Istrate, Th. Ivanovici, director Șc. arte şi meserii, Const.
Grigorescu director Șc. sup. de comerţ, Virgil Deghetto, director Șc. inf. de comerţ,
Em. Grădinescu, avocat Ion A. Ionescu, Aurel Popărescu, licenţiat în litere,
institutorii: D. N. Popescu, N. Ţopescu, N. P. Stănescu, Anghel Popescu, St.
Brăcăcescu, d-nele Buzoianu, N. Grigore, St. Popescu etc.
La orele 12 dim., s-a oficiat un serviciu religios de pr. protoereu V.
Nanculescu, pr. D. Dobre, pr. M. Dumitrescu, după care asistenţa vizitează expoziția
frumos aranjată, cu concursul librăriilor Cartea Românească, Liceul de băieţi
“Ştirbey-Vodă” şi Liga Culturală. P. S. S. Episcop se opreşte la standul Liceului de
băieţi, la care dl. prof. C. Fierăscu dă explicaţiile cuvenite. P. S. S. Episcop
Gherontie rosteşte aci o cuvântare.
Dl. prof. de 1. română, Const. Fierăscu, de la Liceul de băieţi, în numele
organizatorilor, mulţumeşte P. S. S. pentru cinstea ce o aduce sărbătorii cărţii în
oraşul nostru.
Dl. N. Popescu-Băleni, prefectul judeţului, spune că prezența P. S. S.
Episcop Gherontie constituie, pentru prietenii cărţii de la noi, un moment înălţător.
Termină, aducând omagii M. S. Regelui, sprijinitorul acestei mari opere.
_____________________________________________________________
254
1934 iunie 23, Călăraşi. Adresa societăţii Tenis Club din Călăraşi către Liceul de fete
Călăraşi prin care adresează invitaţia cadrelor didactice şi elevilor de a participa la
inaugurarea ştrandului local.
Societatea Tenis Club Călăraşi

Nr. 3169 din 22 iunie 1934
Liceului de fete Sf. Gheorghe

Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă, că această Societate, va inaugura
ştrandul ce l-a amenajat pe malul opus al oraşului, în ziua de 24 iunie 1934, odată
cu serbarea zilei apelor, sub auspiciile autorităţilor locale.
226
Avînd în vedere marele interes ce trebuie să aibă tineretul pentru soare şi
aer şi necesitatea de a încuraja operele de igienă socială, vă rugăm să binevoiţi a ne
onora cu prezenţa corpului profesoral şi tuturor elevilor dumneavostră.
Serbarea va începe la ora 10,30.
Trecerea elevilor în baltă se va face gratuit cu podul plutitor.
Preşedintele Societăţii Tenis Club

Lt. Colonel,
ss/Nicolae Deculescu
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul de fete Sf. Gheorghe Călăraşi, dosar 34/1933, f. 222, original.
255
1934 iunie 25, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul” în care
sunt publicate listele depuse pentru Alegerile locale de la 27 iunie 1934.
Călăraşi, 25 Iunie. Miercuri, 27 iunie, sunt alegerile pentru Consiliul

comunal al oraşului Călăraşi. Înaintea corpului electoral se prezintă patru liste a câte
28 membri, care solicită încrederea populaţiunii.
Lista No. 1. este a Partidului Naţional-Liberal şi are în frunte pe dl. Aurel
Teodorescu.
Lista No. 2, în frunte cu d. prof. Tiberiu Chiril, cuprinde reprezentanţi
Partidului Naţional-Țărănesc.
Lista No. 3. având în frunte pe dl. R. Cicei, este lista georgiştilor, sub forma
unei liste cetăţeneşti.
Lista No. 4, este o listă apolitică. Pe ea figurează o serie de fruntaşi ai vieţii
noastre publice şi reprezentanţii tuturor breslelor. În capul ei stă dl. Eugen Cialâc.
avocat şi fost primar al oraşului, secondat de dl. inginer N. Săndulescu, fost şef al
Serviciului tehnic comunal, şi d-na Margareta Stanciu, prezidenta Soc. „Principele
Mircea“. Pe aceeaşi listă mai figurează dl. G. Baciu, preşedintele „Uniunii micilor
industriaşi“ şi alţi 9 meseriaşi de toate categoriile.
_____________________________________________________________
256
1934 iunie 27, Călăraşi. Raportul Căpităniei portului Călăraşi către Inspectoratul
general al navigaţiunii şi porturilor cu privire la desfăşurarea Serbării apelor din 24
iunie.
Căpitănia portului Călăraşi

Nr. 439/1934 iunie 27
Către,
Inspectoratul General al Navigaţiunii şi Porturilor
Ziua de 24 iunie, Ziua Apelor, s-a serbat în acest an, cu un fast deosebit:
227
Comitetul de organizare a fost compus din domnul colonel Nicolae
Deculescu, comandantul Reg. 20 Artilerie, preşedintele Tenis Clubului din
localitate, maior Şeicărescu şi subsemnatul. La orele 10 s-a oficiat un Te-Deum, iar
răspunsurile au fost date de corul Melodia.
Asistenţa în frunte cu domnul N. Popescu Băleni, prefectul judeţului,
magistraţi, avocaţi şi alţi notabili ai oraşului, au vizitat apoi instalaţiunile noului
ştrand, realizat datorită muncii depusă de d-l colonel N. Deculescu şi maior
Şeicărescu, cu concursul nostru, urmând programul serbărilor nautice, care s-a
desfăşurat între Gura Borcii şi Port.
S-au executat curse de bărci cu 2 şi 4 rame, diferite demonstraţiuni şi
concursuri de înot bine reuşite.
În cadrul concursurilor de înot, au fost curse de viteză la 400 de metri şi
curse de fond de la 5000 metri, cu rezultate foarte satisfăcătoare.
Serbarea s-a terminat în cele mai bune condiţiuni lăsând o impresie frumosă
publicului.
În tot timpul personalul acestei Căpitănii a supravegheat de aproape
măsurile de siguranţă luate şi nu s-a întâmplat nici un accident.
Căpitănia Portului Călăraşi,

ss/R. Petrescu
___________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Căpitănia Portului Călăraşi, dosar 156/1934, f. 181, concept.
257
1934 iulie 1, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul” cu
menționarea rezultatului alegerilor locale de la 27 iunie 1934.
Călărași. REZULTATUL ALEGERILOR COMUNALE

Miercuri s-au făcut alegerile pentru Consiliul comunal al oraşului Călăraşi.
Nu s-a înregistrat nici un incident. S-au prezentat la vot 2336 alegători, din 3.300
înscrişi, având a alege între 4 liste depuse.
Au obţinut: Lista nr. 1 (guvernamentală) - 1.373 voturi; Lista nr. 2 (naţional-
ţărănistă) - 487 voturi; Lista nr. 3 (georgisto-averescană) - 283 voturi, iar Lista nr.
4, gospodărească - 123.
Au fost anulate 70 voturi.
A reuşit lista guvernamentală, luând 21 mandate, iar lista naţional-ţărănistă
a obţinut cincimea, luând 7 mandate.
_____________________________________________________________
258
1934 august 4, Călărași. Extras din procesul-verbal nr. 2 al ședinței Consiliului
Comunal al orașului Călărași din 4 august 1934, prin care aprobă schimbul de teren
pentru amenajarea unui stadion pentru activități sportive.
228
-Consiliul comunal-
CONSILIUL
Având în vedere cererea Districtului F.R.F.A. Călărași și referatul
serviciului tehnic comunal;
Având în vedere expunerea D-lui Primar și considerând că tineretul orașului
nostru are nevoie absolută de practica sportului în toate ramurile lui, pentru întărirea
fizică, spre a putea rezista climatului nefavorabil orașului;
Având în vedere că pentru amenajarea unui teren de sport comuna a
repartizat un teren, care s-a constatat insuficient, cum și faptul că Primăria posedă
în același plan un alt teren mai mare, care ar corespunde scopului pentru care se
solicită;
ÎN UNANIMITATE,
Aprobă schimbul de teren solicitat de Districtul F.R.F.A. Călărași, pentru
amenajarea unui teren de sport și se destină terenul în suprafață de 3 ha 020 m.p. cu
o latură pe șoseaua Slobozia.
Nemaifiind alte chestiuni la ordinea zilei, D-l primar a ridicat ședința la ora
8 seara.
Dat și semnat de noi azi 4 august 1934.
Primar, ss/Aurel Teodorescu

Consilieri delegați: ss/indescifrabil
Secretar General, ss/ Dinu Cristea
_____________________________________________________________
259
1934 septembrie 13, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face
cunoscut directoarei Școlii primare nr. 2 de fete că a fost înființată în oraș Școala
primară mixtă nr. 4, care va funcționa provizoriu în localul Școlii de fete nr. 2.

No. 5376/13 sept. 1934
Doamnei Directoare a Școlii primare No. 2 de fete.

Avem onoare a vă aduce la cunoștință că Ministerul Instrucțiunii Publice,
prin Deciziunea No. 5854/934, a înființat pe data de 1 septembrie 1934, în acest
oraș, o școală primară mixtă cu No. 4, care va deservi populația școlară din cartierele
Spoitori, al Gării și Cartierul A.
Această școală până în prezent nu are nici local și nici mobilierul necesar
funcționării. Pentru ca școala să poată funcționa efectiv până la achiziționarea de
către comună a unui local în acest scop, vă rugăm a aproba ca în mod provizoriu,
229
această școală să funcționeze în localul școlii primare No. 2 de fete și sub direcțiunea
Dv., după amiază când sălile de clasă sunt libere.
Primar,
ss/Aurel Teodorescu Secretar general,
ss/indescifrabil
__________________________________________________________________
260
1934 octombrie 25, Călărași. Adresa prin care Primăria Călărași comunică
Societății „Principele Mircea” – filiala Călărași că s-a aprobat schimbul de teren
solicitat, acordându-se o suprafață de 700 m.p. în cartierul C, pentru construirea
unui dispensar.

No. 6987/25 oct. 1934
D-nei
Președintă a Soc. „Principele Mircea”
Filiala Călărași
Rezultat adresei D-tră No. 47 din 25 septembrie 1934, avem onoare a vă
face cunoscut că prin deciziunea Consiliului comunal al orașului cu No. 3, luată în
ședința de la 27 septembrie a.c., s-a aprobat ca în schimbul terenului donat în anul
1927 de primărie acelei societăți pentru construirea unui dispensar, să vi se dea o
suprafață de 700 m.p. din lotul No. 14, careul 4, cart. C, având 41,40 m pe latura
despre vest, ce se învecinează cu lotul No. 15, destinat pentru biserică, 39,80 m pe
latura dinspre est, tot din lotul 14, destinat pentru școală, 17,26 m pe latura de sud
pe str. Mărășești și 17,20 m, la nord, latura ce se învecinește cu Tudor Ivan și Nicu
Brăcăcescu.
Aducându-vă la cunoștință cele ce preced, vă rugăm a lua măsuri pentru
efectuarea actului de schimb.
Primar,
ss/Aurel Teodorescu Secretar General,
ss/indescifrabil
____________________________________________________________
261
1934 noiembrie 10, Călărași. Informație publicată în ziarul local “Pământul”
referitoare la finalizarea lucrărilor de construcție ale Dispensarului Societății
“Principele Mircea” din Călărași.
230
Societatea „Principele Mircea” și-a văzut realizat dispensarul. O clădire
falnică se înalţă în noul cartier. Acolo va functiona de aci înainte Serviciul de
asistenţă socială al acestei minunate organizatiuni samaritene.
Felicităm întregul comitet al societăţii pentru această realizare și pe d-nii
Băleni, prefectul județului, Teodorescu, primarul orașului, pentru înţelegerea cu care
au sprijinit inițiativa.
Mai însemnăm aci numele doamnelor Margareta Stanciu, Louisa Ionescu,
Mia Maior Bassarabescu și d-lui Eugen Cialîc, care au format Comisia permanentă
de construcție, pe umerii căreia a stat toată greutatea realizării, şi al d-lor arhitect
Scărlătescu, dirigintele lucrării și inginer Săndulescu, întreprinzătorul construcției,
care au ridicat acest real monument al oraşului.
_____________________________________________________________
Pământul, din 10 noiembrie 1934
262
1934 noiembrie 11, Călărași. Articolul Cercul Subofițerilor din Călărași, publicat în
ziarul local “Biruința” în care se menționează faptul că Teatrul Cercului subofițerilor
este finalizat grație eforturilor depuse de comandantul Regimentului 23 Infanterie.
CERCUL SUBOFIȚERILOR DIN CĂLĂRAȘI

Desigur că sunt foarte mulți, chiar din Călărași, care nu știu de această
măreață clădire ce s-a ridicat în centrul orașului și sunt și alții care deși știu, n-au
avut cel puțin curiozitatea să o viziteze.
Un străin, și mai ales din cei cunoscători, ar rămâne foarte impresionat cum
liniștitul și retrasul port de pe malul Borcei a avut norocul să devină proprietarul
unui edificiu pe cât de occidental, pe atât de superior din punctul de vedere al
scopului pentru care a fost creat.
Ca unul ce am avut ocazia să fiu martor zi de zi la ridicarea localului de
teatru al subofițerilor am rămas profund mișcat… de satisfacția și mulțumirea ce o
citești în ochii tuturor acum la terminarea Cercului.
Așezat pe una din cele mai pitorești poziții, construit după toate cerințele
occidentale ale unui teatru, destinat celei mai nobile meniri, constituie astăzi cel mai
frumos local public din Călărași, cu care multe capitale de județ s-ar mândri...
Toate acestea se datoresc d-lui colonel Traian Niculescu, comandantul
Regimentului 23 Infanterie, al cărui nume se leagă de Călărași pentru totdeauna.
_____________________________________________________________
Biruința, din 11 noiembrie 1934
263
1934 decembrie 15, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face
cunoscut Școlii profesionale de fete că i s-a donat un teren de 1.414 m.p. pentru a fi
amenajat ca grădină pentru recreația elevelor.
231
No. 8675/15 decembrie 1934
D-nei Directoare a Școlii Profesionale de fete – Loco

Rezultat adresei D-tră No. 156/934, avem onoare a vă face cunoscut că prin
Deciziunea Consiliului comunal cu No. 5 luată în ședința de la 29 noiembrie1934,
și aprobată de Prefectura județului Ialomița, cu ordinul No. 29566/934, vi s-a donat
terenul proprietatea comunei, situat în cartierul C, careul 4, parcela 15, în suprafață
de 1.414 m.p., spre a fi amenajat în grădină pentru recreația elevelor acelei școale,
neputându-i-se schimba această destinație sub nici un motiv.
Aducându-vă la cunoștință cele ce preced, vă rugăm a vă prezenta la oficiul
primăriei, spre a lua măsurile necesare pentru întocmirea actului de donațiune.
Primar,
ss/Aurel Teodorescu Secretar General
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 14/1934, f. 31, copie.
264
1934 decembrie 25, Călăraşi. Articol publicat în ziarul local “Biruinţa” referitor la
mişcarea sportivă din oraşul Călăraşi.
Odată zăpada căzută, activitatea sportivă a grupărilor locale a încetat până

în primăvară cînd îşi vor lua din nou activitatea. Socotim necesar ca în câteva
cuvinte să redăm mai jos bilanţul sportiv al fiecarei grupări pe anul 1934 ca şi
proiectele lor pentru sezonul viitor.
În oraşul nostru, cu o activitate sportivă destul de veche şi apreciată în
cercurile sportive de aiurea cu care au venit în contact, se numără 3 grupări: Tricolor,
Venus şi Clubul Atletic Ialomiţean.
Dintre acestea, primele două se menţin la un nivel mai ridicat, graţie
materialului şi moralului pe care îl posedă. În fruntea acestor grupări se găsesc
oameni care ocupă în viaţa socială a acestui oraş locuri de frunte şi care muncesc cu
dragoste pentru sportul favorit azi poporului românesc fotbalul.
Pe lîngă acestea se mai găsesc suporterii grupărilor respective, sau mai bine
zis chibiţii, în limbajul nostru sportiv, care pe lângă ocupaţiile lor zilnice şi destul
de grele pentru timpurile de azi găsesc totuşi câteva clipe pe care le închină, cu
dragoste şi devotament grupărilor favorite.
Dacă ar mai fi lipsit şi aceşti îndrăgostiţi ai sportului, astăzi cu drept cuvânt
sportul călărăşean ar fi căzut într-o totală anemiere, căci domnii conducători ai
acestui bogat judeţ nu s-au gândit nicodată la sănătatea de mâine a tinerilor sportivi.
Ce ar fi fost dacă domnii edili ai acestui oraş ar fi avut puţină bunăvoinţă pentru
construirea unui stadion al oraşului? Şi slavă domnului bani pentru altele s-au dat
232
numai pentru sport nu, totuşi sperăm că anul 1935 va aduce sportivilor visul lor:
stadionul.
Revenind la ceea ce începusem, să continuăm cu activitatea fiecărei grupări.
Prima echipă care s-a impus anul acesta este Tricolorul, de sub preşedenţia d-l St.
Criciotoiu, printr-o activitate prodigioasă reuşind să-şi adjudece titlul de campion al
turului de toamnă în districtul Călăraşi – Silistra. În decursul anului au susţinut 18
matchuri dintre care au câştigat nouă, au pierdut trei, iar şase le-au terminat la
egalitate.
A două grupare, Venus, de sub preşedenţia d-lui avocat Avram Popescu –
Băleni, după un început promiţător în primăvară, când s-a clasat al III-lea în
campionatului districtului Silistra, la egalitate de puncte cu campionii Vifor –
Dristor, au cunoscut spre sfârşit un declin de formă ocupând locul patru în
clasament. Au jucat 19 matchuri câştigând opt, au pierdut opt, iar trei le-au terminat
la egalitate.
A treia grupare C. A. I., de sub conducerea d-lui Şt. Soare, a avut anul acesta
o activitate redusă, mărginindu-se la întâlniri cu celelate grupări locale Venus şi
Tricolor. Dintre echipele străine care ne-au vizitat în sezonul expirat menţionăm:
Juventus, Sportul studenţesc, Voievodul Mihai, A.S.C.A.M. şi Telefoanele din
Bucureşti, Jupiter din Bazargic, Marina din Constanţa, C.F.R Teiuş şi C.F.R.
Constanţa.
Din localitate s-a deplasat: Tricolorul la Constanţa, Bazargic şi Silistra,
Venus la Silistra şi Urziceni. Pentru viitor, grupările locale se gândesc de pe acum
la sezonul apropiat pentru desfăşurarea unei activităţi cât mai intense.
Totuşi una din problemele ce preocupă cercurile sportive locale este crearea
unui corp de arbitri pentru campionatul local. Credem că domnii conducători se vor
strădui şi vor îndeplini astfel unul din dezideratele sportului local.
Desigur, gândurile tuturor, pe lângă cele enumerate mai sus, se îndreaptă
spre un teren de fotbal, care să fie de folos atât publicului amator pentru a fi scutit
de un drum lung şi obositor pînă la Regimentul 23 Infanterie, cât şi grupările locale
care sunt nevoite să suporte chiria terenului Reg. 23 Inf., care e destul de apăsătoare
pentru timpurile de azi, şi care chirie, chiar dacă e plătită, în schimb nu au nici cel
mai mic confort: bănci pentru public, teren marcat şi serviciul de ordine.
Dumitrescu I. Mihai
_____________________________________________________________
Biruinţa, din 25 decembrie 1934.
265
1935 februarie 4, Călărași, Corespondență inserată în paginile ziarului „Universul”
în care este anunțat faptul că duminică, 3 februarie, la Călărași a avut loc constituirea
Asociaţiei „Tineretul Aviatic Român”.
Călăraşi, 4 Februarie. Constituirea Asociaţiei „Tineretul Aviatic

Român” la Călăraşi. Duminică dimineața, 3 februarie 1935, la sediul Cohortei de
233
cercetaşi „Știrbey Vodă“, s-a ţinut şedinţa de constituire a Asociaţiei „Tineretul
aviatic român” din localitate.
Iniţiativa a avut-o dl. locot. Ştefan Niculescu, comandantul Centuriei de
cercetași ai Liceului de băieți.
S-a format un Comitet din d-nii: preşedinte de onoare, colonel N.
Deculescu; conducător, locot. St. Niculescu; ajutor de conducător, locot. Zaharia;
secretar general, G. Grosu; secretar de şedinţă, Gogu Ionescu; casier, Sofronie
Teodorescu; membri d-ra Linica Dumitrescu, d-ra Maria Stănescu, d-nii Ștefan
Criciotoiu, avocat Savin Furnică, locot. Teodorescu, sub-lt. Gh. Furnică, cenzori d-
nii N. Pop. Vaidomir și avocat N. St. Mocanu.
S-au înscris până în prezent 55 membri.
Noua asociaţie îşi propune să răspândească dragostea pentru aviaţia
naţională, atât în rândurile tineretului cât şi a publicului, prin organizarea de şezători
serbări, conferinţe, filme aviatice, etc.
T. A. R. local îşi va inaugura activitatea printr-o şezătoare, în cadrul căreia
va conferenţia un reprezentant al A.R.P.A. din București.
_____________________________________________________________
266
1935 februarie 6, Călăraşi. Adresă prin care Societatea culturală a Liceului Ştirbei-
Vodă solicită Primăriei oraşului Călăraşi sala Teatrului comunal pentru o conferinţă
ţinută de scriitorul Gala Galaction.
Primit: 6 februarie 1935

Domnule primar,
Societatea culturală a Liceului Ştirbei – Vodă, invitând pe scriitorul Gala
Galaction a ţine o conferinţă în oraşul nostru, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a
dispune să ni se acorde gratuit sala Teatrului comunal pe ziua de 21 februarie 1935.
Preşedintele societăţii,
ss/profesor, C.Fierăscu
Domniei sale, domnului primar al oraşului Călăraşi
Rezoluţie: Se aprobă gratuit.

_____________________________________________________________
267
prin care este anunțată inaugurarea Salii de teatru a Cercului Subofițerilor cu un
spectacol în care urma să joace marele artist George Vraca.
234
Călărași. INAUGURAREA UNUI TEATRU NOU. — Duminică, 17
Februarie a. c., se va inaugura noul local de teatru „Cercul militar”, construit prin
îngrijirea Societăţii Subofiţerilor din garnizoana Călăraşi.
Sala de teatru corespunde tuturor cerinţelor şi nevoilor oraşului, lipsit până
acum de o sală de teatru cum trebuie.
Cu acest prilej, în seara de 17 Februarie se va da primul spectacol inaugural,
de turneul marei artiste Marioara Voiculescu, care va reprezenta piesa „Făcliile” în
3 acte de Henri Bataille. Din ansamblu fac parte dl. George Vraca, d-nele Maria
Anca, A. Pop Marţian, etc.
_____________________________________________________________
268
1935 februarie 28, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” referitoare la
modul în care au fost comemorați cei 150 de ani de la executarea lui Horea, Cloșca și
Crișan.
Călăraşi, 28 Februarie. Comemorarea a 150 de ani de la Revoluţia

maritirilor naţionali Horea, Cloşca şi Crişan, s-a făcut în oraşul nostru cu deosebit
fast.
Dimineaţa, la Biserica Sf. Nicolae, s-a oficiat un Te-Deum, de preoţii Marin
Dumitrescu, Dobre şi Diacon Dobrescu, în prezenţa autorităţilor civile, militare şi
şcolare, după care, în sala Parcului comunal, a avut loc o Serbare publică, cu
concursul şcoalelor din localitate. Serbarea s-a deschis cu Imnul Regal Român,
executat de Corul Școalei profesionale de fete, sub conducerea d-nei prof.
Mihăilescu.
A luat cuvântul, din partea corpului didactic, dl. prof C. Fierăscu, de la
Liceul de băieţi, subliniind importanţa mişcării din tara moţilor pentru conştiinţa
naţională. Corul elevilor de liceu, sub conducerea elevului Ionescu P. Ion, din clasa
VII-a, a executat „Graiul neamului”. Elevul Emanoil Ovidiu, de la Școala superioară
de comerţ, a făcut lectură din “Crăişorul” d-lui Liviu Rebreanu. Dl. M. I. Muşetescu,
institutor licenţiat în litere şi filosofie, în conferinţa d-sale, după ce arată importanţa
celor sărbătoriţi, se ridică împotriva curentului de revizuire, pe care asupritorii noştri
de odinioară îl lansează acum. Serbarea se încheie cu „Pe-al nostru steag e scris
Unire”, executat de Corul Liceului de băieți.
_____________________________________________________________
269
1935 martie 30, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” prin care se aduce
la cunoștință faptul că pe data de 25 martie s-a constituit „Asociaţiei Presei“ din orașul
Călăraşi şi jud. Ialomiţa.
235
Călărași. CONSTITUIREA „ASOCIAȚIEI PRESEI“. — Din iniţiativa d-
lui N. Cristofir, directorul ziarului local „Biruinţa“, s-a ţinut ieri, 25 martie, la
redacţia numitului ziar, şedinţa de constituire a „Asociaţiei Presei“ din orașul
Călăraşi şi jud. Ialomiţa.
Au luat parte gazetarii locali, reprezentanţii cotidianelor din Capitală, şi
admiratorii presei.
Dl. N. Cristofir, după ce arată scopul convocării, roagă pe dl. avocat Aurel
Teodorescu, primarul oraşului, să prezideze şedinţa.
Dl. primar mulțumeşte pentru cinstea ce i se face, manifestându-şi bucuria
pentru avântul luat de presa locală.
Dl. N. Popescu Vaidomir spune că faţă de importanţa asociaţiei ce se
constitue, e necesar să pătrundă la conducere elemente cu o garanţie de activitate
viitoare, spre a contribui la ridicarea presei de provincie.
După ce se ia cunoştinţă de Statute, se procedează la alegerea Comitetului,
precum urmează: preşedinte - prof. Constantin G. Grigorescu, directorul Șc. sup.
comerţ, conducătorul ziarului „Voinţa Ialomiţei“; vicepreşedinţi - d-nii Nic.
Cristofir, directorul ziarulul „Biruinţa“ şi N. Popescu Vaidomir redactorul ziarului
„Biruinţa“; secretar general - dl. avocat Gh. Sacerdoţeanu; casier - dl. Stelian
Brăcăcescu; membri - d-nii avocat N. St. Mocanu, Alex. V. Stanciu, Ion V. Miron
(Slobozia) şi D. Rădulescu; cenzori, d-nii - Gh. Buzoianu, D. Vasilescu, Gh. Baciu.
Dl. avocat E. Cialâc, directorul ziarului „Pământul“, a fost desemnat
preşedinte de onoare.
Adunarea generală, în unanimitate, a proclamat ca membri de onoare ai
„Asociaţiei presei“ din Călăraşi, pentru merite excepţionale în gazetărie, pe d-nii
prof. N. Iorga, Stelian Popescu, Pamfil Şeicaru şi Nichifor Crainic.
Dl. av. E. Cialâc a fost împuternicit să facă formele legale în justiţie, pentru
ca Asociaţia să obţină calitatea de persoană juridică, după care se va afilia Federaţiei
Presei de provincie.
_____________________________________________________________
270
1935, aprilie 19, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Dimineața”
prin care se informează că Ministerul Lucrărilor Publice finanțează construirea unei
șosele moderne spre Chiciu pentru a înlesni comunicațiile terestre dintre Silistra și
Călărași.
CĂLĂRAŞI, 19. — Se cunosc greutăţile care paralizează în timpul iernii

comunicaţiile dintre Călăraşi şi Silistra. Datorită acestui fapt Silistra rămâne izolată
de restul ţării câte 2—3 luni pe an.
În urma insistentelor intervenţii ale fruntaşilor celor două judeţe, Ministerul
Lucrărilor Publice a hotărât ca între aceste două oraşe să se facă o şosea, care va fi
lucrată prin cele mai moderne procedee şi care va străbate toată Balta Călăraşilor, şi
va uni Chiciu cu oraşul nostru printr-un pod de granit şi un pod peste Jirlău.
236
Societatea concesionară a realizat traseul, iar acum aduce materialele de
construcţie pentru ca şoseaua să poată fi terminată până în toamnă.
_____________________________________________________________
271
1935 aprilie 25, Calăraşi. Proces – verbal îmcheiat în cadrul şedinţei Comisiei de
colaborare a judeţului Ialomiţa privind măsurile ce trebuie luate în vederea sărbătoririi
de către muncitorii călărăşeni a zilei de 1 Mai.
Proces-verbal
Astăzi 25 aprilie 1935, ora 17
Subsemnaţii Nicolae Popescu-Băleni, prefectul judeţului Ialomiţa, colonel
Modreanu Rodrig, comandantul garnizoanei, Lazăr Belcin, prim-procuror al
Tribunalului Ialomiţa, căpitan N. Ştefănescu, comandantul Legiunii de jandarmi
Ialomiţa şi D. Badac, şeful Poliţiei orașului Călăraşi, formând comisia de colaborare
a judeţului Ialomiţa, în conformitate cu ordinul Ministerului de Interne, Direcţiunea
generală a Poliţiei, nr. 31566 S/935- astăzi data şi ora de mai sus, ne-am întrunit în
şedinţa specială în localul Prefecturii spre a aviza măsurile ce urmează a se lua în
vedere sărbătoririi de către muncitori a zilei de 1 Mai.
Pentru asigurarea şi menţinerea ordinei în judeţ, comisiunea dispune
următoarele măsuri ce trebuiesc luate:
1. Garnizoana locală va ţine consemnat[ă] în cazărmi o unitate militară, cu
efectiv de 100 de oameni pe timpul de la 28 aprilie la 2 mai 1935.
2. Pentru paza edificiilor publice, prefectură, poştă, telefon, administraţie
financiară, Banca Naţională, Poliţia va organiza posturi fixe.
3. Pentru paza Staţiei C.F.R. şi Depoul C.F.R., Garnizoana va lua măsuri de
pază.
4. Pentru Uzina electrică, apă şi filtru, paza se va face de Legiunea de
Jandarmi.
5. În serile zilelor de 28, 29, 30 aprilie şi 1 Mai, se vor organiza de către
Garnizoană şi poliţie zece patrule a cîte 2 oameni.
6. Pe teritoriul rural se vor lua măsuri prin organele jandarmeriei şi poliţiilor
comunale să se organizeze o pază strictă a tuturor edificiilor publice, a celor de
utilitate publică, precum şi a tuturor lucrărilor de artă ca: posturi, poduri şi linii
C.F.R., etc., pe timpul de la 28 aprilie la 2 mai.
7. Posturile telefonice din tot judeţul vor funcţiona în tot acest timp
permanent de la ora 6 dimineaţa pînă la orele 12 noaptea.
8. D-l şef al poliţiei va încuviinţa sărbătorirea acestor zile numai sindicatului
căruţaşilor din acest oraş, strada M. Cantacuzino nr. 70, prin întruniri ţinute în
localuri închise şi serbări câmpeneşti în grădini sau locuri situate în marginea
oraşului sau din afară de oraş. În acest scop d-l şef al poliţei va lua contact cu
conducătorii acestui sindicat stabilind de comun acord, în detalii, modalitatea
desfăşurării întrunirii şi serbării.
237
Se va lua garanţii scrise din partea conducătorilor sindicatului menţionat că
vor păstra ordinea, în care scop d-l şef al poliţiei îşi va organiza poliţia proprie
condusă de comisari de ordine, care vor avea o banderolă distinctivă la mînă.
Totodată conducătorii organizaţiei îşi vor mai lua obligaţiunea că vor îndepărta din
rândurile lor orice element de dezordine şi vor semnala poliţiei instigatorii
comunişti, care eventual ar căuta să se strecoare în rândurile lor. În conformitate cu
prevederile art. 27 din Legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra liniştii
publice s-au autorizat membrii acestui sindicat să poarte în ziua de 1 Mai insigne
festive reprezentând un răsărit de soare cu inscripţia 1 Mai 1935, de formă
triunghiulară colorată: una galben şi alta în portocaliu. De asemenea sunt permise în
timpul întrunirii în săli şi la serbări portul pancardelor şi inscripţiuni care să cuprindă
revendicări muncitoreşti, neadmiţându-se inscripţiuni cu caracter provocator, care
ar atinge liniştea publică. Sunt interzise manifestaţiunile sau atrupamentele în stradă,
portul steagurilor roşii şi carele alegorice.
9. D-l comandant al Legiunii de jandarmi, şeful poliţiei locale şi d-nii primi
– pretori din judeţ vor menţine legătura permanent cu d-l prefect al judeţului, căruia
îi vor aduce la cunoştinţă toate informaţiunile şi constatările din judeţ.
10. Totodată constatăm că, în intervalul de la 28 martie pînă la 25 aprilie 1935,
nu s-a descoperit în acest judeţ nici o persoană sau asociaţie care să lucreze contra
siguranţei statului.
Pentru care am dresat prezentul proces – verbal.
Prefectul judeţului,
ss/Nicolae Popescu Băleni Comandantul Garnizoanei
ss/Rodrig Modreanu
Prim procuror,
ss/indescifrabil Comandantul Legiunii de jandarmi,
ss/indescifrabil
Şeful poliţiei, ss/indescifrabil
____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Poliţia Călăraşi, dosar 1/1935, f. 229, original
272
1935 mai 3, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Dreptatea”
referitoare la Întrunirea naţional-țărănistă din Călăraşi, soldată cu excluderea din
partid a avocaților N. Ioan și D. M. Ranetescu.
CĂLĂRAŞI. Întrunirea naţional-țărănistă din Călăraşi-Ialomița. — Joi

seara a avut loc la Clubul partidului, o mare întrunire a Partidului Naţional-Țărănesc.
Deşi întrunirea a fost anunţată în ajun, totuşi un public extrem de numeros
a ţinut să ia parte, făcând sala neîncăpătoare.
Întrunirea a fost prezidată de dl. I. Răducanu, fost ministru şi şeful
Organizaţiei de Ialomiţa.
Au mai luat parte la această întrunire d-nii: av. Costel Nicolescu, fost prefect
si vice-preşedintele organizaţiei; institutor N. P. Stănescu, consilier comunal; prof.
238
Tiberiu Chiril, fost primar al oraşului; av. Gogu Dumitrescu; av, dr. I. Pan. Muşică;
inst. D. N. Popescu; inst. D. Vasilescu; av. Mielu Marinescu; Mircea C. Dobrescu;
av. Ilie Hagimihali; av. Vasile Popescu-Slobozia, fost senator; prof. I. F. Buricescu,
fost deputat; Titi Copoiu-Slobozia; Vişan Parotă-Slobozia; inst. Radu Silivestru-
Slobozia; ing Săndoiu, etc., etc...
La urmă s-a ratificat definitiv excluderea din partid a d-lui avocat N. Ioan,
şi a d-lui D. M. Ranetescu, decanul baroului, care ceruse înscrierea în partid.
A urmat apoi o masă comună la Restaurantul Gheorghiţă Antonescu.
_____________________________________________________________
Dreptatea, din 3 mai 1935
273
1935 iunie 27, Călăraşi. Proces – verbal întocmit de inspectorul şcolar Pamfil
Georgian cu prilejul inspectării Şcolii Superioare de Comerţ din Călăraşi.
Proces – verbal
Încheiat azi 27 iunie 1935
În mai multe rînduri am inspectat Şcoala superioară comercială de băieţi din
Călăraşi şi îmi fac o deosebită plăcere de a consemna aci constatările pe care le-am
făcut. Şcoala este condusă de d-l Grigorescu – profesor de limbă franceză, director
din noiembrie 1933. Luptînd cu multe greutăţi, întrucît şcoala este extrabugetară,
domnia sa a reuşit să rezolve toate cerinţele ce s-au ivit, astfel că mersul şcoalei nu
s-a resimţit. Elevii au urmat regulat cursurile, s-a predat după programa analitică şi
totul s-a îndeplinit cu multă regularitate, ca şi cum şcoala ar fi fost de stat. Desigur
străduinţa conducătorului şcolii n-a fost prea uşară ca să poată îndeplini cu atîta
succes toate cerinţele şi să poată nu numai să menţină şcoala, dar să o ridice şi să o
claseze ca pe una din şcolile bune din regiunea noastră şcolară.
Arhiva şcolii este în ordine; lucrările de cancelarie sunt ţinute la zi; ordinele
inspectorului şi Ministerului executate; material didactic necesar cursurilor de
asemenea se află şi se înmulţeşte în fiecare an; biblioteca de specialitate este în curs
de completare. În sfârşit, nici un capitol prevăzut de regulament pentru funcţionarea
unei şcoli n-a fost lăsat la o parte, ci, în măsura posibilităţilor a fost rezolvat pentru
satisfacerea cerinţelor mai de seamă. Îmi fac de asemenea o datorie de a ruga
instituţiile şi autorităţile din oraş să sprijine cât mai mult şcoala aceasta, care va
deservi şi o bună parte din Cadrilater şi să ajute efectiv pe directorul ei, care face
operă culturală şi educaţie şi care desfăşoară o activitate demnă de invidiat pentru
instituţia pe care o conduce. Voi face un raport special onor. Minister pentru a trece
câteva catedre în buget, mai ales că la această şcoală se fac detaşări de profesori din
alte localităţi, pe care îi plăteşte în prezent Comitetul şcolar.
Inspector
ss/Pamfil Georgian
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 11/1935, f. 34, copie.
239
274
1935 iunie 28, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Dimineața” prin
care cititorii sunt informați că echipa locală Tricolorul a devenit campiona Ligii de
Sud.
Călărași. Duminică, 23 Iunie 1935, finala Campionatului Ligii de Sud s-a

disputat în oraşul nostru, între echipa locală Tricolor şi Olimpia-Bucureşti.
După un joc foarte interesant şi o luptă aprigă, victoria a revenit
călărășenilor cu 2-0, care au devenit astfel campionii Ligii de Sud...
Tricolorul a învins pentru că a ştiut ce vrea, deşi jocul desfăşurat de el, a fost
un joc pur de campionat.
A arbitrat dl. lt. Bruckner, care a ştiut să nu lase ca un match de importanţa
acestuia să degenereze, deşi bucureştenii căutau la un moment dat să intimideze prin
intervenţiile lor.
Este un defect al echipelor din Bucureşti care se cred invincibile de către
provinciali şi desigur că într-o atare situaţie ca cea de Duminică, caută un ţap
ispăşitor şi îl găsesc în persoana arbitrului.
Cu această ocazie ţin să remarc câteva rezultate din palmaresul echipei
locale „Tricolor“ pe care le-a obţinut în trecut şi anul acesta.
A învins pe Tricolor-Ploeşti, când aceştia erau campioni ai districtului
Bucureşti şi ai ligii, la Ploeşti cu 5—4 (3— 1), iar la Călăraşi au făcut 0—0.
A învins pe Săgeata-Constanţa cu 2—1 la Constanţa şi 4—0 la Călăraşi. Pe
C. F. R. Bucureşti, în cea mai bună formaţie, în anul 1933 cu 3—1. Pe Voevodul
Mihai cu 5—0 şi pe A. S. C. A. M. cu 5—3. Cu Unirea Tricolor a făcut 1—2.
Iar în campionatul Lgii anul aceasta pe Vifor-Bazargic cu 4—0, pe Ermis-
Galaţi cu 3—1 şi pe Olimpia cu 2—0.
_____________________________________________________________
Dimineața, din 28 iunie 1935
275
1935 iulie 6, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Dimineața” în care
se informează despre întrunirea de protest a comercianților și industriașilor din
localitate.
CĂLĂRAȘI, 6. — Din iniţiativa Sfatului Negustoresc, filiala locală, a avut

loc, zilele trecute, o întrunire a comercianţilor şi industriaşilor din oraşul şi judeţul
nostru.
După ce conducătorii Sfatului au arătat scopul convocării, au avut loc
discuţiuni aprinse auspra situaţiunii în care se găseşte comerţul, datorită măsurilor
economice ale Guvernului. În special, s-au adus grave critici noului regim de import
şi export. La sfârşit, adunarea a expediat o telegrama de protest, d-lui prim ministru
Tătărescu, cu următorul cuprins:
„Comercianţii şi industriaşii din Ialomiţa, întruniţi în şedinţă
extraordinară, apelează la dv. pentru modificarea regimului actual de import şi
240
export, care scumpind traiul, apasă greu viaţa poporului şi aduce prăbuşirea
întregului comerţ cinstit. Rugăm lăsaţi completa libertate comerţului“.
Totodată, s-a hotărât continuarea luptei pentru înlăturarea acestei situaţii
nenorocite, care dăunează economiei naționale.
_____________________________________________________________
276
1935 iulie 23, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Dreptatea”
referitoare la Greva brutarilor din localitate.
CĂLĂRAŞI. Greva brutarilor din Călăraşi — Timp de câteva zile

populaţia oraşului nostru a fost lipsită de pâine, din cauza brutarilor care au declarat
grevă, cerând urcarea preţului la kg. de pâine. Deşi recolta nouă de grâu este mult
mai ieftină, totuşi brutarii oraşului nostru, profitând de slăbiciunea edililor noştri, au
declarat grevă. Cu toate ameninţările, Consiliul comunal întrunit urgent a decis
menţinerea actualului preţ obligând pe brutari să scoată pâine. Brutarii, în urma
acestei hotărâri au început a scoate pâine, însă de o greutate mult mai mică ca înainte.
Astfel că acum pâinea de un kg nu cântăreşte decât 750 gr. şi se vinde cu 6 lei.
Nu înţelegem de ce această toleranță din partea autorităţilor locale.
Toţi cei găsiţi cu pâine lipsă la cântar, să fie imediat daţi judecăţii şi să li se
ridice brevetul.
_____________________________________________________________
Dreptatea, din 23 iulie 1935
277
1935 august 30. Călăraşi. Ordin al Prefecturii judeţului Ialomiţa către Poliţia Călăraşi
prin care îi face cunoscut că a aprobat studenţilor ialomiţeni să se întrunească în
congres la Călăraşi, în zilele de 29 şi 30 august 1935.
Prefectura jud. Ialomiţa

Nr. 17322 Călăraşi, 28 august 1935
D-lui şef al poliţiei - Loco

Avem onoarea de a vă face cunoscut că, în urma petiţiunii înregistrată la nr.
17322/935, am aprobat Cercului studenţilor ialomiţeni să ţină un congres în oraşul
Călăraşi în zilele de 29 şi 30 august a.c., cu caracter exclusiv profesional.
Rog luaţi măsuri în consecinţă.
Prefect,
ss/Nicolae Popescu Băleni
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Poliţia Călăraşi, dosar 2/1935, f. 360, original.
241
278
1935 octombrie 9, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Ministerului de Interne un ajutor de 1,5 milioane lei pentru a termina lucrările la Hala
din Piața Știrbei Vodă.
Primăria orașului Călărași No. 7440/9 oct. 1935

Serviciul Contabilității
Către
MINISTERUL DE INTERNE
Dir. Administrației locale – București
Avem onoare a vă supune la cunoștința d-vs. următoarele:
În anul 1933, comuna a angajat construirea unei hale pe locul unde funcționa
piața cu niște gherete de scânduri de un aspect specific oriental și în condițiuni atât
de neigienice, că punea într-un permanent pericol sănătatea locuitorilor. Lucrarea
costă circa 4 milioane lei, din care până în prezent comuna a plătit 2 milioane, iar
antreprenorul a efectuat lucrări de peste 3 milioane lei. De la angajarea lucrării,
încasările au scăzut în așa fel că anul acesta n-am mai putut onora nici o situațiune,
din care cauză antreprenorul a oprit lucrarea și ne amenință cu proces și daune.
Administrația financiară ne-a sechestrat cotele adiționale pentru datorii
către Casa generală de pensiuni, încât din încasările ce facem, abia am putut face
față plăților de furnituri pentru uzinele comunale, spre a nu lăsa orașul fără apă și
lumină, lăsând însă salariile funcționarilor neplătite din iulie a.c.
Aceasta este situațiunea financiară a acestei comune în preajma iernii;
amenințați de antreprenor cu proces și daune, salariile neplătite și veniturile
sechestrate. Hala trebuie terminată cu orice sacrificii, întâi, pentru a feri comuna de
daune și apoi, ea fiind gata și pusă în exploatare, este o sursă principală de venituri
pentru comună.
Pentru aceasta avem nevoie și solicităm sprijinul D-vs. acordându-ne un
ajutor de cel puțin 1.500.000 lei din fondurile speciale ale Ministerului de Interne,
salvând prin aceasta comuna de la un proces, care ar greva veniturile mulți ani.
Șeful Contabilității,
ss/Dinu Cristea
____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 36/1935, f. 6-7, concept.
279
1935 octombrie 12, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Curentul”
referitoare la alegerea lui Aurelian Bentoiu, subsecretar de stat la Justiție, ca șef al
liberalilor locali.
CĂLĂRAȘI, 22. Ieri a avut loc la Călărași o întrunire a șefilor de sectoare și a

președinților organizațiilor comunale ale Partidului Național Liberal din jud.
Ialomița.
242
După discuțiunile purtate asupra situației politice, cât și asupra activității d-
lui Marius Roșca, participanții au hotărât debarcarea acestuia de la conducerea
Organizației județene și încredințarea șefiei d-lui Aurelian Bentoiu, subsecretar de
stat la Ministerul Justiției. S-a hotărât ca zilele acestea, o delegație de fruntași
liberali din Ialomița, în frunte cu dl. deputat Polizu-Micșunești, să se prezinte d-lor
Dinu Brătianu și prim-ministrului Gh. Tătărăscu, pentru a cere ratificarea acestei
alegeri.
Faptul a produs în cercurile politice locale o deosebită impresie, dat fiind că
marea personalitate a d-lui Bentoiu întrunește și în județul Ialomița unanime
simpatii.
_____________________________________________________________
Curentul, din 12 octombrie 1935
280
1935 octombrie 23, Călăraşi. Raport al Poliţiei Călăraşi către Inspectoratul Regional
de poliţie Bucureşti, referitor la situaţia politică, economică-socială şi culturală din
raza sa de competentă (Extras).
Poliția Călărași
4404/23.XI.1935
Domnule inspector,
La ordinul dvs. nr. 30932 din 21 octombrie 1935 în legătură cu ordinea şi
siguranţa publică, stare economică, culturală etc., avem onoarea a vă raporta cele ce
urmează:
Mişcarea de dreapta propriu zisă
1) Liga apărării naţional creştine.
Până la figurarea în partid a dlui Octavian Goga avea câţiva reprezentanţi în
localitate printr-un număr infim de membri fără nicio activitate, deoarece în
localitate şi judeţ deabia se găsesc 100 familii evreieşti, risipite în diferite oraşe, iar
majoritatea în oraşul Călăraşi, aşa că din acest punct de vedere ordinea nu putea fi
periclitată.
Filiala era condusă de Dl Nicolae Cristofir, directorul ziarului Biruinţa din
localitate.
Prin fuziunea cu partidul Dlui Octavian Goga, azi Partidul Naţional
Creştin, această grupare a devenit o forţă politică – în judeţ – bine organizată, sub
conducerea Dlui Dr. Banu, deputat de Ialomiţa, ales ca reprezentant al fostului partid
agrar al Dlui O. Goga, azi fuzionat cu L.A.N.C.
Ceea ce trebuie remarcat însă, este faptul că de la desfiinţarea Gărzii de
Fier parte din membrii s-au înscris în partidul Dlui O. Goga.
Noul partid, în decursul timpului, a ţinut 2-3 consfătuiri, despre care s-a
raportat Dv. la timp, atunci când era aproape să se producă o spărtură, deoarece Dl
Dr. Banu dorea să urmeze programul vechiului partid, situaţie reconciliată mai
târziu, prin comunicatul dat de direcţia partidului în urma explicaţiunilor date de Dl
Dr. Banu.
243
Ultima întrunire s-a raportat Dv. cu nr. 5605 din 9 decembrie, în care raport
se arăta că în seara zilei de 8 spre 9 decembrie 1935 Dr. Banu sosind în localitate,
întro consfătuire intimă cu 20 de partizani, neadmiţându-se accesul altor personae,
au hotărât înfiinţarea asociaţiei culturale a partidului intitulată Înainte, cum şi de a
înfiinţa în comune biblioteci săteşti unde membrii partidului să se deplaseze şi prin
conferinţe să-i cultive şi să-i atragă în sânul partidului, ca astfel să se reorganizeze
şi să constituie o forţă mai puternică în judeţ. Consfătuirea a început la ora 18 şi a
durat până la 22.
Se supraveghează, pas cu pas, activitatea membrilor, contactul şi relaţiunile.
2) şi 3). Nu există formaţii ale Tineretului Cămăşilor Albastre şi nici ale
Tineretului L.A.N.C. dizident, de sub conducerea Dlui V. Trifu.
Extrema dreaptă.
1) Garda de Fier, exponentul politic al Legiunii Arhanghelul Mihail,
reprezintă în judeţ o mişcare puternică al cărui şef este D-rul Pantelimon din
Slobozia, şi a luat fiinţă în luna martie 1933, fiind desfiinţată la 9 decembrie acelaşi
an.
În urma evenimentelor cunoscute, s-a identificat pe teritoriul rural ca
membrii regulat înscrişi 181, iar pe teritoriul urban 48 membri şi 200-300
simpatizanţi.
În acest timp au fost depuşi în Arestul Preventiv 51, dar după triere au rămas
numai 5 în frunte cu d-rul Pantelimon, care au fost trimişi la Jilava pentru
încarcerare.
S-a exercitat o strictă supraveghere, raportându-se contactul şi deplasările.
Actualmente delegaţi din Bucureşti s-au deplasat în oraşele noastre şi a
înfiinţat din elementele fostei organizaţii Garda de Fier partidul Totul pentru Ţară.
Astfel, în cursul lunii septembrie a.c. a început în oraşele Urziceni şi
Slobozia, propaganda pentru înjghebarea partidului Totul pentru Ţară, iar în ziua de
21 noiembrie 1935, un grup de legionari, circa 20, au sosit din Bucureşti în oraşul
Urziceni şi au luat contact cu preotul Totolici, fruntaş gardist, iar de aici s-a îndreptat
spre Slobozia unde au întâlnit pe Dr. Pantelimon, cu care de asemenea s-au
consfătuit.
Au plecat apoi spre Ţăndărei şi Feteşti, fiind semnalaţi Legiunii de Jandarmi
spre supraveghere.
În acest judeţ partidul Totul pentru Ţară se poate considera constituit, cu
membrii fostei organizaţii Garda de Fier.
De toate acestea s-a raportat Dvs. la timp şi exercităm o strictă supraveghere
a activităţii, deplasărilor şi contactului ce au.
În cazul unei reprimări, Legiunea este bine încadrată, iar la comunele urbane
avem forţe poliţieneşti şi la extrem forţă armată cu efectiv suficient.
Atât curentele de dreapta cât şi extremele lor nu au nici un ziar local.
Mişcarea muncitorească.
Pătura muncitorească o formează aici în primul rînd căruţaşii din port, apoi
căruţaşii din oraş, ce deservesc pe cerealiştii şi negustorii din oraş şi sunt organizaţi
în sindicat, sub conducerea lui Nică Roman şi dau un număr de circa 300.
244
Ceilalţi nu sînt organizaţi şi între aceştia, ce se ridică la aproape 200 ca
număr şi cei din port, există un conflict permanent pe motiv că aceştia din port fiind
organizaţi şi cu contract colectiv în regulă nu permit celor din oraş să facă
transporturi în port deoarece munca în port nu durează decît în timpul verii, de unde
urmează să-şi asigure existenţa şi pe timpul iernii, pe câtă vreme cei din oraş au
existenţa asigurată prin ceea ce desfăşoară tot timpul. Pe aceste consideraţiuni s-au
făcut cîteva anchete de Ministerul Muncii. Majoritatea sunt de naţionalitate români
şi prea puţini de origine bulgară, dar românizaţi.
A doua categorie sunt hamalii, în număr de 120, ce lucrează prin rotaţie la
încărcatul cerealelor. Majoritatea sunt români şi bulgari, dar românizaţi, şi câţiva
turci. În timpul iernii lucrează la depozitele de lemne şi în servicii particulare.
Înglobăm aici si meseriaşii necalificaţi, negustorii din diferite bresle şi micii
industriaşi cu un număr de aproape de 850 lucrători, organizaţi după Codul Muncii
şi înscrişi regulat la Corporaţia locală.
Nu s-a observat nici o mişcare la muncitorime din iniţiativa lor proprie,
răspunzând numai la vreo două întruniri provocate de meseriaşii patroni şi au fost
raportate. Naţionalitatea - majoritatea români şi prea puţini de naţionalitate bulgară
şi greacă.
Sunt înregimentaţi în partide politice, iar la muncitorimea minoritară până
în prezent nu s-a observat vreo acţiune subversivă şi nici nu formează vreo asociaţie
cu caracter cultural, minoritar sau iredentist.
Mişcarea socialistă
O mişcare socialistă, democrată, unitară sau independentă, nu există în
judeţul nostru.
Se pronunţase un început de mişcare socialistă prin anul 1918-1919,
condusă de avocatul Zaharia Bîrlan şi Eliseu Iliescu cum şi de un anume Ştefan
Teodorescu, care de multă vreme e stabilit în Bucureşti şi semnalat la timp Direcţiei
Generale a Poliţiei ca comunist, dar mişcarea nu a putut trăi fiind înăbuşiţi cu ocazia
intrării Reg. 83 Infanterie în Călăraşi, întrucît aceştia au scos un drapel roşu, strigînd
Jos armata, trăiască socialismul.
Din acest motiv filiala socialistă a fost desfiinţată în 1919.
De atunci şi pînă azi nu s-a mai produs nici o mişcare sau vreo manifestare
şi nici nu s-a depus vreo listă la alegerile parlamentare judeţene sau comunale, care
să indice existenţa unei mişcări socialiste.
Totuşi credem că muncitorii manuali şi meseriaşii de toate categoriile,
înscrişi regulat în partidele de guvernămînt, dacă eventual s-ar depune vreo listă de
nuanţă socialistă, ar vota cu aceştia.
Azi conducătorii fostei mişcări socialiste se găsesc înscrişi în partidele
recunoscute, ca de ex.: Dl Zaharia Bârlan în partidul Dlui Vaida, iar Eliseu Iliescu,
în partidul Naţional Creştin.
Influenţa comunistă.
Până în prezent nu s-a putut identifica o asemenea organizaţie pe teritoriul
judeţului, supraveghindu-se numai cei vizaţi de noi în mişcarea socialistă şi
elementele răzleţe şi în trecere prin judeţul nostru, cum a fost de exemplu un anume
245
Mircescu Dumitru, trimis de Prefectura Poliţiei Capitalei la urma sa în comuna
Ciochina. Numitul a fost prins în judeţul Tighina pe când voia să treacă în Rusia. În
prezent nu se mai găseşte în sectorul nostru, fiind semnalat la timp Direcţiei
Generale a Poliţiei.
Actualmente prin controlul şi supravegherea de aproape a elementelor
străine cum şi prin informaţiile ce am întreprins, sperăm să putem culege probe
palpabile în legătură cu acţiunea comunistă în cazul când va exista.
În ce priveşte acţiunea teroristă a extremelor, până în prezent nu s-a
întâmplat.
Populaţia minoritară.
Populaţia minoritară din judeţul nostru este compusă din bulgari, sârbi,
greci, ruşi, turci şi evrei, bineînţeles că minoritatea evreiască o vom trata separat.
Dintre populaţiunile minoritare, asupra cărora trebuieşte îndreptată
supravegherea noastră sunt bulgarii şi ruşii, din punct de vedere al influenţei
comuniste şi iredentei bulgare.
Din multe consideraţiuni de ordin material şi lipsă de personal nu s-a putut
exercita o supraveghere strictă, însă avem ferma convingere că familiile bulgăreşti
deşi în localitate şi judeţ nu au aşezăminte de cultură ca: şcoli, biblioteci şi localuri
de întâlnire spre a întreţine o propagandă de agitaţie, totuşi, în contactul familiar este
susţinută şi este imposibil ca în judeţul nostru, învecinat cu Cadrilaterul, minoritarii
bulgari să nu aibă legături cu V.D.R.O. şi D.R.O.
În prezent întreprindem o serie de informaţiuni spre a culege date asupra
activităţii populaţiei minoritare, în ceea ce priveşte comunismul şi iridenta bulgară.
Minoritari de naţionalitate rusă nu avem decât 25 şi care sunt actualmente
de aproape supravegheaţi, ca şi bulgarii. Credem că în scurtă vreme să raportăm date
precise.
Chestiunea evreiască.
În judeţ şi oraşe populaţia evreiască aproape că nu contează comparativ cu
alte judeţe.
Astfel, în oraşul Călăraşi se găsesc 120 familii, Slobozia 5 familii şi
Urziceni 15 familii.
Sunt organizaţi în două comunităţi: una de rit spaniol sub conducerea lui
Segal Simion şi secunda de rit ortodox sub conducerea Dlui Kohn.
Nu există loji masonice, ligi culturale, asociaţii sportive, presă de
propagandă pe chestiunile sociale etc....
Sionismul, n-a pătruns în judeţul nostru, puţinele familii existente nu şi-au
exprimat dorinţa de a emigra, totuşi, s-a încercat aci prin anul 1933, de către avocatul
Tuli Rozenthal, preşedintele ramurei sioniste Hasonier Haţair din Bucureşti de a
pune bazele sionismului în localitate, dar n-a prins din cauza numărului mic al
evreilor, aşa că ramificaţiile sionismului ca: revizionişti, Keren Haişad, Keren
Haimet, Haşomer Heţaiz, Hahaluţi etc. nu sunt constituite în localitate.
Starea de spirit este liniştită, iar politiceşte sunt înregimentaţi în partidele de
guvernământ.
246
Mişcarea fascistă şi hitleristă.
Este inexistentă în judeţ.
Mişcări sociale.
Pensionarii civili nu sunt organizaţi în localitate însă aşteaptă să se
organizeze mai întâi funcţionarii publici, despre a căror mişcare vom vorbi la
capitolul chestiunilor profesionale.
În schimb însă pensionarii militari sunt organizaţi şi afiliaţi la societatea
pensionarilor militari, cu o filială condusă de d-l Căpitan Moroianu, având o secţie
ajutor şi credit.
Atât pensionarii civili cât şi militari se arătau nemulţumiţi pe vremurile când
se achitau cu întârziere pensiile, nemulţumiri ce azi s-au ameliorat, prin achitarea la
timp a drepturilor.
Există teamă mai cu deosebire la pensionarii militari cu ocaziunea
armonizării salariilor funcţionarilor publici, să nu-i atingă şi pe ei prin ştirbirea
drepturilor.
Invalizii, văduvele de război sunt organizaţi încă din anul 1928, sub
preşedenţia căpitanului Miron Petrescu şi a d-nei Maria Cruţescu.
Scopul asociaţiei este cunoscut iar nemulţumirile din trecut au scăzut prin
achitarea drepturilor. Singura care mai persistă este insuficienţa pensiilor şi speră
într-o rectificare în plus.
Demobilizaţii nu au o organizaţie propriu-zisă, însă în cursul anul 1934
căpitanul A. Zamfir preşedintele Generaţiei de foc a încercat, printr-o întrunire
ţinută la Slobozia, acest judeţ, să-i organizeze însă nu a reuşit din cauză că cei vizaţi
nu au răspuns la apelul făcut, aşa că această mişcare a eşuat deocamdată. Despre
aceasta s-a raportat Dvs. la timp.
Liga Antirevizionistă Română sub preşedinţia Dlui avocat – decan al
baroului Ialomiţa-, D. Ranetescu, cu scop naţional şi destul de cunoscut, a ţinut în
cursul lunei decembrie o întrunire despre care s-a raportat.
Chestiunea ţărănească. În legătură cu această chestiune nemulţumirea e
provocată de impozitele ce le plătesc şi în special zvonul că va fi urcate şi în faptul
că Direcţia Cadastrelor n-a trimis încă până azi inginer care să desăvârşească
parcelarea loturilor, mai cu osebire că actualul guvern a mai împroprietărit şi acum
o mare parte din ţărani.
Impozitele frământă toate straturile sociale şi pe acestă chestiune
nemulţumirile se înteţesc, îndeosebi din cauza crizei care bîntuie.
Cei mai loviţi sunt cei nevoiaşi, care de abia îşi pot cîştiga existenţa.
Blocul cetăţenesc, mişcare izolată şi cu prea puţini aderenţi, a fost
reprezentată în judeţ prin căpitanul de rezervă C. Chiriac ca preşedinte şi preotul V.
Dobreanu.
În alegerile trecute pentru ca să poată întruni numărul de propunători la
depunerea listei, a trebuit să apeleze la muncitorii din port.
Cu toate acestea, în anul 1934, căpitanul Chiriac a întreprins o acţiune
izolată, trimiţând ameninţări scrise oamenilor de stat şi guvernanţilor, aducând şi
247
insulte M.S. fapt pentru care l-am dat judecăţii, fiind condamnat la şase luni şi o zi
închisoare.
Mişcarea se supraveghează de aproape.
Asociaţia Bărbăţie şi Credinţă, cu o filială în judeţ, condusă de Ion
Prodănescu, activează în scopul de a-şi revendica drepturile prin legea încă
neaplicată.
Asociaţia Virtutea Militară de Război, condusă de Ioan Pârloagă, nu mai
activează întrucât revendicările le-au obţinut prin lege.
Asociaţia ofiţerilor de rezervă, constituită sub preşedinţia dlui Ioan Niţescu
– proprietar -, activează actualmente în sensul că foştilor luptători de la partea activă
nu li se acordă reduceri pe C.F.R., împroprietăriri etc., toate însă în mod paşnic.
Asociaţia Avântul Ţării, prezidată de Const. Petrescu, fără nici o activitate.
Cercetaşii şi străjerii – conduşi de căpitanul Dudescu activează intens în
rîndurile elevilor şi elevelor de liceu.
Tineretul Aviatic – condus de d-l colonel Deculescu, scopul de asemenea
cunoscut.
Asociaţii Feminine – cu scop filantropic: Societatea Principele Mircea şi
Crucea Roşie - prima prezidată de d-na Margareta Stanciu, iar secunda de d-na Sofia
Bădulescu.
Asociaţia Presei Ialomiţene – prezidată de dl C. Grigorescu, directorul
Şcolii Comerciale, întrunind în asociaţie pe directorii ziarelor locale Pământul,
Biruinţa, Năzuinţa, Glasul Bărăganului, Voinţa Ialomiţei, Tineretul ţărănesc şi pe
toţi redactorii lor. Scopul pur profesional.
Societăţi sportive .
1. Clubul Atletic – preşedinte Ştefan Soare, funcţionar P.T.T., numără 80
membri.
2. Tenis – Club – 100 membri.
3. Venus – preşedinte av. A. Belciu cu 100 membri.
4. Tricolorul – cu 100 membri şi preşedinte d-l Lazăr Belcin.
Societăţi corale.
Melodia – are 85 membri, preşedinte d-l Ionescu.
Freamătul – condus de Sachelarie cu 75 membri.
Asociaţii culturale.
1. Liga Culturală – preşedinte av. D. Ranetescu cu bibliotecă proprie.
2. Ateneul Popular Român – prezidat de d-l Popescu şi constituit din
tineretul intelectual local, cu aproape 100 membri. Scopul educativ.
3. Fundaţiunea Regală Română, cu o filială în localitate, al cărei scop este
cunoscut, sub preşedenţia d-lui Popescu Băleni, prefectul judeţului.
4. Cercul Intelectual Ialomiţean ce va lua fiinţă în cursul lunii ianuarie, sub
preşedenţia d-lui procuror Belcin.
Chestiuni profesionale.
Funcţionarii publici de stat, judeţ şi comună. Anul trecut s-a încercat a se
constitui într-o filială a Societăţii Funcţionarilor publici Bucureşti, condusă de d-l
248
Hârjescu, încercarea abandonată din cauză că nu au răspuns la apelul lansat de d-l
V. Marinescu, secretarul general al Camerei de Comerţ din Călăraşi.
Starea de spirit a funcţionarilor, complet demoralizaţi pe deoparte din cauză
insuficienţei salariilor, iar pe de alta fiindcă trăiesc sub imperiul nesiguranţei, creată
de diferite legi.
Personalul C.F.R. - nemulţumit din cauza încadrărilor, fapt ce constituie o
agitaţie permanentă, în senul de a provoca întruniri de protestare şi prin componenţii
lor fac propagandă prin răspândirea de manifeste, ca la viitoarele întruniri să declare
pe actualii conducători trădători ai intereselor profesionale. Sunt afiliaţi în asociaţiile
centrale C.F.R. Despre aceasta s-a raportat la timp.
Profesorii, institutorii şi învăţătorii par nemulţumiţi din câte a putut
transpare, din cauza definitivatului şi transferării prin încadrare şi de statutul
funcţionarilor publici. Nu s-a produs nici o manifestare.
Funcţionarii comerciali – constituiţi în filială a societăţii Generala a
funcţionarilor particulari din România, cu sediul în str. Vînători, nr. 69.
În general luptă pentru urcarea salariilor, 8 ore lucru la comerţ, legiferarea
ajutorului de şomaj şi legiferarea calificării profesionale. Nu sunt mulţumiţi de
proiectul Ministerului Muncii pentru pregătirea profesională, exercitarea meseriilor
şi comerţului.
Se ţin întruniri pentru înjghebarea Frontului Unic al tuturor asociaţiilor
funcţionarilor particulari din ţară, în vederea atingerii scopului. Filiala de aici este
condusă de funcţionarul particular I. Blebea.
Sectele religioase.
Adventiştii de ziua 7-a, au luat fiinţă în judeţ cam prin anul 1910, găsind
teren favorabil în comuna Brătianu, Valea Ciorii, Dor Mărunt, Făcăeni, Lupşani,
Radu Vodă, Principesa Ileana, Perişoru, Raşi, Ferdinand, Bărcăneşti, Moldoveni, cu
un total de 306 adepţi.
În oraşul Călăraşi cu 7 adepţi şi fiinţează din anul 1931. Parte din comune
nu au case de rugăciuni şi se adună pe la particulari. Predicatorii au mai multe
comune în activitate, iar ca şef predicator Scarlat Popa.
Baptiştii, contează din anul 1912, s-a dezvoltat în comunele: Feteşti,
Pietroiu, Piua Petrii, Jegălia, cu un total de 52 adepţi.
Au case de rugăciuni autorizate, iar ca predicator pe un anume Niţă
Dumitrescu.
Teodoristul a luat fiinţă în 1932 şi a prins numai în comuna Gimbăşani, cu
un număr de 13 adepţi. Nu au casă de rugăciuni.
Nazarinenii, nu contează, cu un singur adept.
Celelalte secte nu există.
Starea Economică.
Starea agricolă. Judeţul Ialomiţa este un judeţ eminamente agricol şi se
cultivă din întinderea 476.341 ha, iar cerealele formează bogăţia şi ocupaţiunea de
seamă a ţăranilor.
Recolta din acest an a fost mult superioară celei din anul trecut, dând un
plus de peste 30 % cu toate că o parte a judeţului începând din satul Jegălia şi
249
continuând spre nord până la Feteşti, Făcăeni, Vlădeni aproximativ cam 5000 ha au
fost bântuite de secetă făcând ca recolta să fie submediocră.
În schimb restul judeţului după cum arătam mai sus, a fost destul de bogat
şi prin plusul lui a acoperit pierderile cauzate de secetă.
Ceea ce este mai îngrijorător, este că tot pe aceiaşi porţiune din cauza secetei
nu s-au putut face ogoare de toamnă şi nici însămânţări de toamnă, iar în restul
judeţului abia s-a putut semăna jumătate din întinderea însămânţată anul trecut.
Interesele agricultorilor sunt susţinute de Camera Agricolă, care se
străduieşte de a raţionaliza şi sistematiza munca, iar din punct de vedere zootehnic
depune toată stăruinţa, pentru îmbunătăţirea rasei animalelor, înmulţind numărul
staţiilor de montă la 15.
Deasemenea s-a depus stăruinţă în privinţa plantaţiilor, împădurindu-se cu
salcâmi parte din judeţ, mai expusă viscolului pe timp de iarnă şi care în timpul verii
să contribuie la schimbarea climatului.
Starea de spirit a agricultorilor este în aparenţă liniştită neinspirând din
punct de vedere al siguranţei, nicio îngrijorare, nemulţumiri existând numai din
cauza impozitelor şi cele de ordin personal cu agricultura.
Despre comerţ şi industrie.
a) Comerţul şi industria oraşelor şi judeţului nostru se tratează ca mic şi
mare comerţ, mica şi marea industrie. Micul comerţ cuprinde şi comercianţii, en
detaille, de toate felurile (băcani, manufacturişti, cârciumari, etc.) iar comerţul este
reprezentat prin bănci şi societăţi cooperative. Micul comerţ este destul de dezvoltat
şi oarecum mai favorizat ca cel din alte localităţi, oraşul fiind pe de o parte un punct
de legătură cu Cadrilaterul, deservind interesele cetăţenilor şi în port iar pe de alta
nevoile sătenilor din împrejurimi, dau oarecum viaţă comerţului. Prin excepţie acest
comerţ suferă pe timpul iernii din cauza lipsei de comunicaţie atît cu Dârstorul, prin
îngheţarea Dunării, cât şi cu împrejurimile din cauza drumurilor care devin
impracticabile. Micii comercianţi sunt organizaţi în sfaturi negustoreşti, al cărei
preşedinte este d-l A. Balcanschi. Starea de spirit a micilor comercianţi se prezintă
mulţumitoare şi discuţiunile ce le întreţin sunt în jurul impozitelor evaluate în mod
exagerat, încât sursa de venituri nu acoperă capacitatea de plată. Anul acesta prin
Sfatul negustoresc s-a protestat contra proiectelor de legi, ca aceea a calificări
profesionale etc. în mod paşnic. Ca vederi politice sunt înregistraţi în partide de
ordine, activând în mod legal.
b) Comerţul mare îl reprezintă instituţiile bancare, societăţile cooperative şi
de asigurare în număr de 29 în Călăraşi şi 142 în judeţ. Capitalurile acestei
instituţiuni se învârtesc mai cu deosebire în comerţul de cereale, de peşte şi de vite,
care la un loc formează cele trei izvoare de producţie naturală şi bogăţie ale acestui
judeţ. Criza de numerar se resimte şi aici din a cărei cauză afacerile s-au redus în
mod simţitor. Oraşul prezintă un avantaj deosebit, fiind port şi astfel prin el se poate
scurge surplusul cerealelor pentru export.
c) Industria mică. Deşi judeţul Ialomiţa excelează prin bogăţii naturale ca:
cereale, peşte, vite, etc. nu s-a dezvoltat industrii în legătură cu aceste izvoare de
bogăţie, din cauză că majoritatea proprietarilor locuiesc la centru şi au investit
250
capitalurile în alte afaceri comerciale. Astfel lipsesc industrii în legătură cu
agricultura, creşterea vitelor, pescuitul, fabrici de spirt, tăbăcării, ţesătorii, tricotaje,
fabrici de conserve etc. aşa că nu se poate vorbi de o adevărată industrie, totul
reducându-se la aşa zisa industrie mică, formată din patroni, meseriaşi de diferite
ateliere locale, compuse din 97 industrii mici în Călăraşi şi 291 în cuprinsul
judeţului.
d) Industria mare se referă la acea a morăritului şi nici aceea dezvoltată
suficient, fiindcă se importă făina în cantităţi mari din alte localităţi. Oraşul Călăraşi
posedă două ateliere mari mecanice, două mori sistematice şi două fabrici de
tăbăcărie, iar în judeţ 73 stabilimente industriale majoritatea mori. Interesele
comercianţilor şi ale comerţului în general sînt susţinute de Camera de Comerţ şi
Industrie, prin Bursa de cereale şi mărfuri Călăraşi. În oraş şi judeţ funcţionează 9
oboare de cerale.
Starea financiară.
Efectele crizei de numerar se resimt şi aici căci economia suferă, iar creditul
a dispărut cu desăvîrşire.
Încasările merg greu, din cauza lipsei de numerar, cetăţenii neputîndu-şi
valorifica produsul muncii spre a putea face faţă obligaţiunilor, sau din cauza lipsei
de lucru sunt în imposibilitate de a plăti.
Spionajul.
După cum arătam la capit. despre iredentişti, că judeţul şi în special oraşul
nostru, prin vecinătatea lui cu jud. Durostor, ne dă ferma convingere că prin oraş se
scurg toţi agenţii informativi şi curieri ai iredentismului bulgar, aceiaşi convingere
o exprimăm şi în acest capitol, deoarece un fapt ne-a întărit bănuiala că acest oraş
este un centru de legătură unde agenţii de informaţii iau contact cu curierii, ba ceva
mai mult există aici şi rezidenţi, fapt despre care s-a raportat şi pe care îl repetăm
din nou şi anume:
Fostul ofiţer informativ Daffa C. de la Reg. 23 Infanterie ne-a comunicat la
sfârşitul anului 1934 că un ordin confidenţial local, cunoscut de D-sa la o oră din zi,
peste 6 ore, ordinul în chestiune se transmitea de către Radio din Tiraspol.
Dacă până în prezent servicul de informaţiuni al nostru a fost defectuos, din
cauză, pe de o parte, a lipsei informatorilor, iar pe de altă parte al unui personal
selecţionat, pentru chestiuni de siguranţă, actualmente, în urma unui mic serviciu de
informaţiuni, sperăm să identificăm o asemenea acţiune, având chiar ceva elemente
şi despre care s-a raportat Dvs. cu rapoartele noastre nr. 12 din 15 şi nr. 5622 din 10
decembrie 1935
În vederea desăvârşirei acţiunii noastre, am dat severe dispoziţiuni de
supraveghere elementelor suspecte, ca supuşilor străini, voiajorilor, comercianţilor
ambulanţi, artistelor, civililor locali şi străini de localitate, din anturajul ofiţerilor
etc…
În legătură cu transmiterea informaţiunilor Radio Odessa şi Tiraspol fac o
intensă propagandă.
Am luat contacte cu Garnizoana, care prin cei patru ofiţeri informatori ai
regimentelor locale şi cu informatorii lor să stabilim o strânsă colaborare.
251
Concluziuni.
În acest judeţ s-ar putea lucra intens din punct de vedere informativ care să
pătrundă în toate straturile sociale, în ce priveşte ordinea şi siguranţa publică, dar nu
se poate atinge scopul din cauza lipsei elementelor materiale spre a putea întreţine
un personal informativ selecţionat, care să ne pună în curent cu toate mişcările
sociale, iar pe de altă parte nu ni se dă cel puţin strictul necesar spre a se putea ţine
o evidenţă generală în legătură cu siguranţa şi ordinea publică.
Ne mărginim numai la acest deziderat care este cel mai principal şi de a
cărui înfăptuire depinde succesul nostru profesional.
Astfel fiind vă rugăm să binevoiţi a aprecia şi dispune.
Semnătura,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Poliţia Călăraşi, dosar 2/1935, f. 242-250, concept.
281
1935 noiembrie 18, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Dimineața” relativă la
activitatea Portului Călărași în cursul lunilor septembrie și octombrie 1935.
CĂLĂRAŞI, 16. Activitatea portului Călăraşi — În ultimul timp,

activitatea portului nostru a fost destul de accentuată.
În cursul lunilor Septembrie şi Octombrie a intrat și ieșit din port un număr
de 165 vase, sub diferite pavilioane şi anume: 117 vase româneşti, cu 10241 tone cu
diferite mărfuri, 19 sub pavilion austriac, care au încărcat 7777 tone cereale şi
derivate, 3 sub pavilion francez, cu 800 tone cereale, 3 sub pavilion cehoslovac, care
au ieşit cu o încărcătură de 1800 tone cereale, 4 sub pavilion elen, cu 1400 tone
cereale, 3 germane, cu 1001 tone cereale, 3 sub pavilion iugoslav, cu 1083 tone
cereale, 10 sub pavilion unguresc, cu 4148 tone cereale şi 1 sub pavilion belgian,
încărcând 100 tone cereale.
Majoritatea acestor vase, având pe bord cereale româneşti, au fost îndrumate
spre Austria, Ungaria și Cehoslovacia.
_____________________________________________________________
282
1935 decembrie 5, Călăraşi. Tabel nominal întocmit de Serviciul sanitar al judeţului
Ialomiţa, cuprinzînd medicii particulari şi oficiali, precum şi farmaciştii din oraşul
Călăraşi.
Serviciul sanitar al judeţului Ialomiţa

No. 4856/5 decembrie 1935
252
Tablou
de medici oficiali şi particulari din oraşul Călăraşi şi farmaciştii.
Medici
Pompei Samarian – medic primar Spital Călăraşi
Virgil Tudorache – medic secundar Spital Călăraşi
Leonida Boca – medic radiolog Spital Călăraşi
Ion R. Opran – medicul oraşului Călăraşi
mr. D-tru Stoican – medicul garnizoanei Călăraşi
cpt. Şt. Manoliu – medicul Regimentului 5 Călăraşi
C-tin Belciu – medic particular
Vasile Alexandrescu – medic particular
Silvu Cohn – medic particular
Natan Bernfeld – medic particular
cpt. Săvulescu – medic Regimentul 23 Infanterie
N. Vicol – medic Regiment 20 Artilerie
Farmacişti
Virgil Grădinescu
Raiza Holkaer Herzog
Maria Beroniade
Medic primar,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Serviciul sanitar al judeţului Ialomiţa, dosar 243/1935, f. 230
283
1935 decembrie 13, Călărași. Adresa prin care Asociația Română pentru Propaganda
Aviației – Filiala Călărași comunică Primăriei că în ziua de 15 decembrie 1935 în
Catedrala orașului se va sfinți stindardul „Tineretului Aviatic Român ” și depunerea
legământului de către „Micii zburători” și invită pe primar să ia parte la manifestație.
ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU PROPAGANDA AVIAȚIEI

Călărași, 13 decembrie 1935
Domnule Primar,
Avem onoare a vă aduce la cunoștință că duminică 15 decembrie 1935, ora
11 a.m., la Catedrala orașului se va sfinți Stindardul „Tineretului Aviatic Român
A.R.P.A.”, al cărui naș va fi domnul prof. univ. Trancu – Iași, Vice Președintele
A.R.P.A. București. Totodată se va depune și legământul către Patrie, Rege și
Aviație de către „Micii sburători”.
253
Cum la această manifestație, se simte mai mult ca oricând nevoia prezenței
D-vs., vă rugăm să binevoiți a lua parte și chiar a vorbi „Micilor sburători” de
însemnătatea acestei zile.
La ora 3,30 p.m. va fi o serbare la Cercul Subofițerilor, la care va lua
cuvântul și dl. prof. univ. Trancu – Iași.
Primiți vă rugăm, asigurarea distinselor noastre considerațiuni.
Președinte,
Lt. col. ss/indescifrabil Conducător,
Lt. ss/indescifrabil
Domniei Sale, Domnului Primar al orașului Călărași

__________________________________________________________________
284
1936, ianuarie 11, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul
“Dimineața” sub titlul Anul sportiv la Călăraşi în care se realizează o retrospectivă a
activității fotbalistice desfășurate în anul 1935.
Anul sportiv la Călăraşi

CĂLĂRAŞI, 11. De curând s-a închis cel mai frământat an sportiv pe care
l-a cunoscut lumea sportivă a oraşului nostru. Anul 1935 a însemnat dealtfel un
apogeu în tânăra dar viguroasa mişcare sportivă locală.
Cele două titluri de campioni ai districtului Călăraşi-Silistra şi al Ligii de
Sud, pe care meritoasa grupare „Tricolorul” le deţine, este o chezăşie că foot-ballul
călărăşan e în progres şi că merită aceste trofee.
În câteva cuvinte vom încerca să dăm activitatea fiecărei grupări pe anul
expirat.
Prima grupare care s-a impus cu autoritate a fost „Tricolorul”. Campioană a
districtului Călăraşi-Slistra, reuşeşte să-şi adjudece titlul de campioană a Ligii de
Sud, învingând în finală pe Olimpia-Bucureşti cu 2-0.
Dispută baraj dublu cu Tricolor Ploieşti, obţinând respectiv 5-2 şi 2-6,
pierzând în ultimul moment posibilitatea de a intra în Divizia Naţională B. Totuşi în
urma apelului câştigat joacă două matchuri în Divizia B cu Prahova-Ploieşti (2-2) şi
Elpis Constanța (4-1), pentru ca apoi să fie retrogradată, răpindu-i-se posibilitatea
de a se afirma şi de a ridica sportul călărăşan la clasa pe care o merită.
Tricolorul a disputat în total 17 matchuri, din care a câştigat 11, a pierdut 4
si a terminat la egalitate 2, marcând 49 goluri și primind 20.
A doua grupare, „Venus”, a avut de asemenea o activitate lăudabilă. În
campionat a dispus de toti adversarii; din cauza matchurilor pierdute în tur nu s-a
putut clasa decât a treia.
254
De asemenea în Cupa României a eliminat pe Vifor Silistra cu 4-0 şi pe
A.C.S.A. Bucureşti cu 2-1, fiind eliminată de Elpis Constanta cu 5-2, după ce la
Călăraşi terminase printr-un draw (4-4).
A disputat în total 16 matchuri, din care a câştigat 9, a pierdut 5 şi a terminat
la egalitate 2, marcând 40 goluri şi primind 27.
Gruparea „Venus” dă o deosebită importanţă rezervelor, pe care le cultivă
pentru a le pregăti pentru echipele de primă categorie.
În anul 1935 grupările locale au primit vizita echipelor: Olimpia, A.C.S.A.
Turda şi Telefoane (București), Tricolor și Prahova (Ploiești), Elpis (Constanţa),
Vifor (Bazargic), etc., cum şi a numeroase echipe din Silistra.
De asemenea „Tricolor” s-a deplasat la Galaţi, Constanţa, Ploeşti şi Silistra
iar „Venus” la Constanţa, Silistra, Iaşi, etc.
Unul din dezideratele care a căpătat început de realizare în anul expirat este
construcţia noului stadion al oraşului. Graţie concursului pecuniar oferit de Primăria
şi Prefectura locală se speră că el va putea fi în curând terminat. Definitiva lui
terminare este o condiţie de viabilitate pentru sportul local. Căci din cauza
deficitelor înregistrate la cele mai multe din matchurile organizate aci, starea
materială a grupărilor lasă de dorit. Acest stadion terminat, prin poziţia lui, va
contribui la creiarea unui numeros public sportiv, care va da posibilitatea grupărilor
să-şi întocmească bugete excedentare, să organizeze întâlniri cu grupări de prima
mână din Capitală, din Liga de Vest şi de Centru, etc.
Să sperăm că atât autorităţile cât şi amicii sportului local, pe care-i vedem
în persoana d-lor St. Şerbănescu, fost primar şi preşedinte de onoare al Clubului
„Tricolor”, Eugen Cialîc, un permanent animator al cauzelor frumoase, fostul
conducător al districtului Călăraşi, A. Pop.-Băleni, ajutor de primar, St. Criciotoiu,
preşedintele Clubului „Tricolor”, Petrescu - C. A. M., preşedinţele clubului
„Venus”, colonel Deculescu, N. Negrescu, subadministrator financiar, etc., se vor
strădui să găsească mijloacele de a putea termina stadionul şi de a continua tradiţia
sportului călărăşan.
Un alt deziderat, şi anume constituirea unui corp de arbitri oficiali, a fost
realizat în parte, căci doi din vechii sportivi ai Călăraşului, dl. Costel Mateescu şi
dl. Săvulescu au fost recunoscuţi arbitri oficiali ai oraşului nostru. Dar 1935 a fost
şi un an de doliu pentru sportul călărăşan, care a avut de suferit pierderea valoroşilor
jucători Gh. Tomescu şi Nelu Radulescu, a căror amintire va rămâne neştearsă în
memoria foştilor camarazi de sport.
Anul 1936 e chemat să realizeze deci promisiunile îmbucurătoare pe care ni
le-a prilejuit fostul sezon sportiv.
_____________________________________________________________
Dimineața, din 14 ianuarie 1936
285
1936 ianuarie 28, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” referitoare la
modul în care a fost sărbătorită la Călărași Unirea de la 24 ianuarie 1859.
255
Călărași. SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 24 IANUARIE. — În oraşul nostru,
ziua Unirii s-a sărbătorit cu deosebit fast şi cu participarea tuturor asociaţiilor
culturale, profesionale, patriotice, sportive, şcolare etc. La ora 10 dim. s-a oficiat la
Biserica Sf. Nicolae un serviciu religios la care au participat şefii autorităţilor civile
şi militare, precum şi un numeros public. Au fost de faţă dl. primar al oraşului, Aurel
Teodorescu, dl. I. Moldoveanu, directorul Prefecturii, din partea prefecturii, dl.
general Dumitriu, comandantul Garnizoanei, d-nii consilieri Th. Copoiu, C.
Alexandrescu, şefii instituţiilor, col. Nica, col. Nicolau, col. Deculescu cu întregul
corp ofiţeresc etc. O companie sub comanda d-lui căpitan Gh. Nicolaide, a dat
onorurile. Liga antirevizionistă a fost reprezentată prin d-nii avocat N. Ioan, fost
prefect şi vicepreşedinte şi avocat N. Mocanu, secretarul general al Organizaţiei
judeţene de Ialomiţa. După Te-Deum dl. col. Nicolau a vorbit trupei despre
importanţa zilei, după care a urmat defilarea şcolilor şi a trupei.
După amiază, la ora 4, a fost în sala Cercului subofiţerilor un Festival artistic
cu participarea tuturor școlilor.
_____________________________________________________________
286
1936 aprilie 21, Călăraşi. Adresă a Prefecturii judeţului Ialomiţa către Primăria
oraşului Călăraşi prin care-i cere să ia parte împreună cu funcţionarii la solemnitatea
inaugurării Aeroportului Călăraşi.
Prefectura judeţului Ialomiţa Nr. 7162

Călăraşi, 21 aprilie 1936
Domnlui Primar al oraşului - loco

Avem onoare a vă ruga a lua parte la inaugurarea Aeroportului Călăraşi,
care va avea loc în ziua de 26 aprilie 1936, ora 10 dimineaţa, în prezenţa dlui
ministru al aerului, Caranfil.
Prezenţa funcționarilor este obligatorie.
Prefect,
ss/indescifrabil
Rezoluţie: Se vor invita dnii consilieri şi dnii funcţionari vor lua cunoştinţă
semnând.
_____________________________________________________________
287
1936 aprilie 30, București. Articol cu titlu Meeting aerian la Călăraşi, publicat în
ziarul “Universul” în care este descrisă festivitatea de inaugurare a Aeroportului
Călărași.
256
MEETING AERIAN LA CĂLĂRAŞI
La Călăraşi s-a inaugurat în ziua de 26 crt. Aeroportul local. Cu acest prilej
a fost un meeting aerian, şi mai multe persoane au primit botezul aerului.
La festivitate au luat parte d-nii Popescu-Băleni, prefectul judeţului,
primarul oraşului, comandor aviator Rădulescu Scarlat, directorul Aviaţiei civile,
reprezentant al Subsecretariatului de Stat al Aerului, cpt. comandor aviator Ionescu
Manoil, Gr. Trancu-Iaşi, reprezentând A. R. P. A., lt. comandor aviator Pantazi, cpt.
aviator Gherasim, d-ra Brăescu, ing. Cociaş, etc.
Au mai participat - în frunte cu dl. g-ral Todicescu, comandantul
Garnizoanei Silistra - 400 şcolari, membri ai T.A.R. (Tineretul Aviatic Român), A.
R. P. A. din Silistra, precum şi T. A. R. din Călăraşi cu dl. lt. col. Deculescu.
După serviciul religios, dl. Popescu-Băleni, prefectul judeţului, a arătat că
oraşul Călăraşi va face toate sacrificiile ca să devină un centru comercial, iar prin
propagandă şi şcoli de pilotaj va căuta sa susţină aviaţia civilă dându-i o deosebită
desvoltare. Mulţumeşte d-lui subsecretar de stat al aerului pentru sprijinul şi
interesul arătat pentru desvoltarea oraşului Călăraşi.
Primarul oraşului promite, la rându-i, tot sprijinul pentru propăşirea aviaţiei.
Dl. comandor Scarlat Rădulescu scoate în evidenţă importanţa comercială a
liniilor de transport aerian şi mulţumeşte celor ce au ajutat la inaugurarea acestui
aeroport. Promite tot sprijinul necesar înfiinţării în localitate a unei şcoli de pilotaj
şi dezvoltării liniei aeriene.
_____________________________________________________________
288
1936 mai 12, București. Anunț al Ministerului de Industrie și Comerț prin care face
cunoscut că în baza Decretului Regal nr. 1083, din 12 mai 1936, s-a aprobat
reinființarea a 16 camere de comerț și de industrie, printre care și cea de la Călărași.
MINISTERUL DE INDUSTRIE ȘI COMERȚ

Prin Decretul Regal No. 1083 din 7 mai 1936, se aprobă înființarea
următoarelor Camere de Comerț și de Industrie: Alba – Iulia, Bălți, Buzău, Cahul,
Călărași, Hotin, Piatra-Neamț, Râmnicu-Sărat, Râmnicu-Vâlcea, Roman, Silistra,
Turnu-Măgurele, Cetatea-Albă, Bazargic, Caracal și Tighina.
Pentru conformitate,
Vicepreședinte,
ss/V. Mateescu
Secretar, ss/Ioan R. Săvulescu
_____________________________________________________________
257
289
1936 mai 17, București. Extras din articolul Adunarea generală a Ligii Culturale din
Călăraşi, publicat în ziarul “Neamul Românesc”, care descrie modul în care s-au
desfășurat lucrările Adunării generale anuale a Secțiunii Călărași a Ligii Culturale.
ADUNAREA GENERALĂ A LIGII CULTURALE DIN CĂLĂRAŞI

Aseară a avut loc în sala de bibliotecă a Ligii, din Palatul Comunal,
Adunarea generală ordinară a secţiei Călăraşi, sub preşedinţia d-lui D. M.
Ranetescu, decanul Baroului Ialomița...
Dl. EUGEN CIALÎC, secretarul general al secţiunii, face un amănunţit
raport asupra activităţii secţiunii în ultimii doi ani. D-sa arată cum actualul comitet
a sporit biblioteca ligii şi a organizat un ciclu de peste 30 şezători în ultimii doi ani.
Liga a luat parte, în acest răstimp, sprijinind toate manifestaţiunile culturale şi
naţionale ale judeţului şi oraşului, acordând burse şi ajutoare celor care au dovedit
că merită această încredere. Datorită continuei activităţi a secţiunii, ea a fost elogiată
de Comitetul Central în rapoartele ce a prezentat în Congresele de la Văleni şi
Cernăuţi, obţinând o diplomă de onoare pentru sârguinţa pe care a depus-o în opera
de unificare sufletească şi culturală a acestui colţ de ţară...
Adunarea luând cunoștință de adresa primăriei Călăraşi, prin care se cere a
se evacua Biblioteca din Palatul Comunal, a dat împuternicire Comitetului să
expună d-lui primar al oraşului necesitatea unei asemenea instituţii de cultură şi să
ceară menţinerea ei mai departe în actualul local.
De asemenea s-a delegat o comisie compusă din d-nii prof. Fierăscu,
Grigorescu, Guţulescu, procuror Belcin şi avocat E. Cialîc, cari să reprezinte Liga
la Sărbătoarea cărţii din Călăraşi.
După ce s-a luat în discuţiune şi programul de viitor al secţiei, s-a dat
delegaţie d-lor D. M. Ranetescu, Eugen Cialîc, L. S. Belcin şi d-nei Aurelia
Rădulescu să reprezinte secţiunea, la Congresul de la Braşov.
Şedinţa a fost ridicată de d. D. M. Ranetescu, care a subliniat solidaritatea
membrilor Ligii Culturale, cărora le-a adus mulţumiri pentru toată solicitudinea ce
arată nevoilor culturale ale regiunii noastre.
_____________________________________________________________
Neamul Românesc, din 17 mai 1936
290
1936 mai 23, Călăraşi. Adresă prin care Comisiunea muncii din Portul Călăraşi
solicită Primăriei oraşului cedarea unei suprafeţe de teren pentru construcţia unui
cămin muncitoresc.
Comisiunea muncii din Portul Călăraşi

Nr. 21/22 mai 1936
Domnule primar,
În numele a peste 300 de muncitori din portul Călăraşi, rugăm să binevoiţi
a supune Onor consiliului ce prezidaţi cererea noastră, de a ni se dona de către
258
Primăria oraşului Călăraşi o suprafaţă de 500-600 mp din terenul ce aveţi în imediata
vecinătate a pichetului de grăniceri. Acest teren este necesar pentru clădirea unui
cămin muncitoresc.
Cunoscînd sentimentele d-voastră bune, cum şi ale întregului consiliu, nu
mă îndoiesc că ne veţi da tot sprijinul în realizarea operei mai sus arătată care este
de o mare utilitate pentru viaţa muncitorilor din port.
Preşedintele comisiei muncii

ss/indescifrabil
Rezoluţie: Dl secretar va studia şi referi. S-a dat prin Deciziunea Consiliului

comunal cu nr. 8 din 25 iunie 1936.
_____________________________________________________________
291
1936 mai 24, Călăraşi. Raportul Şcolii profesionale de fete Călăraşi înaintat
Ministerului Instrucţiunii prin care solicită un nou sprijin financiar necesar finalizării
lucrărilor de construcţie a localului propriu.

Nr. 361/ 24 mai 1936
Domnule ministru,
Respectuos supunem cunoştinţei Domniei voastre următoarele:
Comitetul Şcolar al şcoalei noastre, cu toate sacrificiile făcute pentru a
economisi, a putut să realizeze suma de 1.700.000 lei, în decurs de cîţiva ani, pe care
i-a cheltuit pentru construirea localului propriu. Astăzi însă ne vedem în situaţia
nenorocită de a nu mai putea continua această construcţie decât prin binefăcătorul
domniei voastre ajutor, subvenţionând-o cu suma de 2.000.000 lei, necesară pentru
terminare. În cazul când onor Minister nu ne poate ajuta, această construcţie cu care
s-au cheltuit şi banii comitetului şi suma de 814.522 lei dată de onor minister ar fi
sortită să rămână pradă intemperiilor iar şcoala să locuiască într-o clădire complet
improprie unei instituţii de cultură. Vă rugăm călduros, domnule ministru, să mai
aveţi în vedere că în această şcoală îşi capătă cultura şi meseria copii de oameni
foarte săraci şi de ţărani, care nu au posibilitatea să ajute şcoala cu sume pentru
construcţie.
Încheiem această rugăminte cu credinţa că binevoitorul Domniei voastre
concurs ni-l veţi da şi acum ca şi în alte dăţi, asigurându-vă de cea mai profundă
recunoştinţă.
Directoare,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Şcoala profesională de fete, dosar 36/1935, f. 31, concept.
259
292
1936 mai 24, Călărași. Extras din corespondența publicată de ziarul “Universul”
referitoare la vizita efectuată la Călărași de ministrul Instrucțiunii Publice, vizită
ocazionată de aniversarea Semicentenarului Liceului Știrbei Vodă.
Călăraşi, 24 Mai. Astăzi s-a serbat în oraşul nostru cu un deosebit fast

Semicentenarul Liceului de băeţi „Ştirbey-Vodă“. La festivitate a asistat şi dl. dr. C.
Angelescu ministrul Instrucţiunii Publice.
Oaspeţii au fost întâmpinaţi în gara Ciulniţa de către dl. prefect al judeţului
N. Popescu-Băleni şi şefii autorităţilor de unde, cu maşinile Prefecturii, au venit spre
oraș...
După ce s-au făcut prezentările, oaspeţii au fost conduşi la pavilionul
Prefecturii...
După aceia dl. ministru a fost condus la clădirea fostei Școale normale şi
Școala primară de fete nr. 2, de sub conducerea d-nei Ţopescu, unde a fost pe deplin
mulţumit de ceea ce a văzut. A trecut după asta să viziteze Școala de arte şi meserii,
de sub direcţia d-lui Th. Ivanovici. Oaspeţii au fost conduşi în sala de expoziţie,
unde sunt expuse câteva lucrări de artă executate în atelierele şcoalei. Dl. ministru a
mulţumit şi şi-a exprimat mulţumirea şi admiraţia pentru lucrările expuse, adresând
cuvinte de laudă maeştrilor şi elevilor şcoalei. După ce au fost vizitate atelierele
celor patru secţiuni ale şcoalei, dl. ministru a vizitat şcolile primare de băieţi nr. 1 şi
2, după care a venit la Școala profesională de fete, de sub direcţia d-nei Valeria D.
Bătrânu.
Directoarea şcoalei a propus şi dl. ministru Angelescu a primit ca această
şcoală să se numească de azi înainte „Liceul industrial de fete prof. dr. C.
Angelescu”. În sălile de expoziţie ale şcoalei vizitatorii au avut de admirat lucrări
de adevărată artă românească lucrate în şcoală ca: rufărie, covoare, lucru de mână,
rochii, etc. Încântat de ce a putut vedea în această şcoală, dl. ministru a promis că va
da sprijinul material necesar pentru ca şcoala să poată să-şi termine localul propriu
şi să fie în stare să continue opera începută. În cartea de aur d-sa a scris: Admirabile
lucrări executate de această şcoală. De aceea am fost mulţumit şi exprim profunda
mea recunoştinţă directoarei şi corpului didactic pentru dragostea şi munca ce
depun. Şcoala poate servi drept model.
De aci oaspeţii au fost conduşi la şcoalele comerciale, unde dl. prof. C. V.
Grigorescu, directorul Școalei superioare de comerț, a urat bun venit şi a arătat
doleanţele populaţiei călărăşene în domeniul învăţământului: 1) Trecerea în bugetul
statului a cursului superior al Liceului de fete; 2) Trecerea la stat a şcoalelor de
comerţ şi 3) Înfiinţarea internatului la Liceul de băeţi. D-sa a arătat situaţia
şcoalelor profesionale şi a cerut sprijinul pentru aceste şcoale de simţită utilitate
pentru oraş. Dl. ministru, dr. C. ANGELESCU, a răspuns arătând atenţia ce d-sa a
acordat totdeauna învăţământului practic şi spunând că e de acord şi caută prin orice
mijloace a canaliza curentul tineretului dornic de cultivare spre şcolile
porofesionale. Numai aşa putem fi stăpâni în această ţară, când românii vor şti să
domine în toate tărâmurile de activitate.
260
De la şcoalele comerciale oaspeţii sunt conduşi la Gimnaziul de băieţi de
sub conducerea diac. Al. Dobrescu, după care se îndreaptă spre Liceul de fete. D-na
Magdalena Stănescu, directoarea liceului, a arătat starea mizeră în care se găseşte
localul şcoalei, cerând sprijin pentru a se putea construi o nouă clădire. A fost
înmânat de asemenea d-lui ministru Angelescu un memoriu prin oare se cere
trecerea la stat a cursului superior al liceului pentru ca prin economiile ce se pot
realiza astfel şcoala să-şi poată construi un nou local. Dl. ministru a semnat în Cartea
de aur elogiind corpul profesoral pentru munca şi devotamentul ce depun şi a promis
un sprijin efectiv şi imediat.
De aci oaspeţii s-au îndreptat spre Liceul de băeţi „Ştirbey Vodă“, care-şi
sărbătoreşte Semicentenarul. Solemnitatea s-a desfăşurat în „Sala de festivităţi“ a
liceului. Pe lângă oaspeţi, corpul profesoral şi foşti elevi, a asistat şi un numeros şi
select public din oraş şi împrejurimi...
Te-Deumul a fost oficiat de către protoereul V. Nanculescu şi preoţii Dobre
şi Marin Rădulescu. Răspunsurile au fost date de către corul „Freamătul“, de sub
conducerea d-lui I. Bratu. După Te-Deum, corul liceului a intonat „Imnul Regal“,
după care corul şi orchestra au cântat “Imnul Liceului”, compus cu prilejul
Semicentenarului de către d. N. Buicliu - profesor de muzică. Imnul a fost viu
aplaudat, iar compozitorul felicitat de către dl. ministru C. Angelescu...
După Ion Guțulescu, directorul liceului, prof. Tiberiu Chiril, decanul
corpului profesoral, I. F. Buricescu, din partea foștilor directori, V. V. Haneș, din
partea absolvenților liceului, ia cuvântul ministrul Angelescu, care în final spune:
“Exprim deci cele mai calde felicitări profesorilor acestui liceu, şi urez instituţiunii
să-şi continue linia ascendentă de propăşire, menţinându-şi rangul pe care şi l-a
câştigat prin vrednicia şi munca neobosită a acelor care sunt adevăraţii apostoli ai
culturii româneşti“.
Oaspeţii au vizitat apoi sălile de clasă, laboratoarele de fizică şi chimie, sala
de bibliotecă, Expoziţia de lucru manual şi desen.
A urmat o masă comună în sala Parcului comunal.
_____________________________________________________________
293
1936 iulie 22, București. Adresa Subsecretariatului de Stat al Aerului prin care solicită
Primăriei orașului Călărași începerea imediată a lucrărilor de construcție a aerogării
și hangarului și amenajare a Aeroportului Călărași.
SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI – București

Nr. 3756/1936 iulie 22
Primăriei orașului Călărași

În conformitate cu cele hotărâte de dl. Subsecretar de Stat al Aerului cu
onoare vă facem cunoscut următoarele:
261
Lucrările de amenajarea aeroportului Călărași și a terenurilor de ajutor din
jud. Ialomița, construcțiunile de aerogară, hangar, etc., ce urmează să se execute pe
aeroportul Călărași, va trebui să înceapă imediat având caracter de extremă urgență.
Având în vedere că aeroportul Călărași și terenurile de ajutor sunt cerute de
Marele Stat Major pentru Apărarea națională, vă rugăm să binevoiți a interveni
pentru realizarea lor. Pentru executarea acestor lucrări se vor folosi fondurile
prevăzute în bugetul Jud. Ialomița, al primăriei Călărași și al tuturor comunelor din
jud. Ialomița, pentru Aviație. Din aceste fonduri lei 700.000 se vor rezerva pentru
construcția hangarului, care împreună cu suma de lei 100.000 aprobată de dl.
Caranfil drept aport din bugetul Subsecretariatul de stat al Aerului, va constitui plata
ratei pe anul în curs. Diferența până la valoarea integrală a hangarului care va fi cca.
1.800.000 lei se va plăti din bugetul anului viitor.
Directorul Aviației Civile,

Cpt. C-dor av. ss/ Scarlat Bădulescu pt. conf.
Subșef de Birou, ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
294
1936 iulie 24, Călăraşi. Adresă prin care Serviciul judeţean de drumuri Ialomiţa
prezintă Prefecturii judeţului Ialomiţa proiectul pentru construirea aerogării la
Aeroportul Călăraşi, solicitând ordonanţarea sumei necesare.
Serviciul judeţean de drumuri şi poduri Ialomiţa Nr. 892/24 iulie 1936
Onor Prefecturii judeţului Ialomiţa

În ceea ce priveşte aeroportul Călăraşi unde urmează a se construi de
urgenţă o aerogară, avînd în vedere schiţa de plan şi devizul tip întocmite de Direcţia
arhitecturii din Direcţia aviaţiei civile, s-a întocmit alăturatul proiect în valoare de
lei 160.000, calculat şi în ipoteza posibilităţii ca unele transporturi şi manopere să
fie executate gratuit cu militarii din garnizoană. Pe baza acestui proiect şi având în
vedere că Subsecretariatul de stat al aerului a intervenit pentru a urgenta executarea
construcţiei aerogării şi instalaţiilor aferente vă rugăm să binevoiţi a aproba
executarea lucrării pe cale de regie directă de către acest serviciu în limita sumei de
mai sus.
În acelaşi timp, ţinînd seama că în intervalul de o lună construcţia se poate
ridica, inclusiv acoperişul, şi că aceste lucrări costă după deviz lei 100.000, vă rugăm
a dispune ordonanţarea acestei sume ca prim avans pe numele subsemnatului.
Şeful serviciului,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Serviciul Tehnic al judeţului Ialomiţa, dosar 571/1936, f. l, original.
262
295
1936 august 16, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Universul”
relativă la modul în care a fost sărbătorită la Călărași Ziua Marinei.
Călăraşi, 16 August. Ziua marinei la Călăraşi. Ieri s-a sărbătorit în oraşul

nostru Ziua marinei, cu care ocazie au fost comemoraţi şi eroii marinari îngropaţi în
Cimitirul eroilor din localitate.
La ora 11, în pavilionul Agenţiei N. F. R., s-a oficiat un serviciu divin de un
sobor de preoţi. Au asitat la ceastă solemnitate capii autorităţilor civile şi militare,
întreg corpul ofiţeresc din garnizoană, marinarii vedetei ancorate în portul nostru, şi
un numeros public.
După slujba religioasă s-a coborât în apă o frumoasă ancoră de flori, în semn
de recunoştinţă pentru marinarii pieriţi vitejeşte în timpul războiului din 1916-1918.
_____________________________________________________________
296
1936 august 24, București. Informație de presă publicată în “Gazeta Sporturilor”
referitoare la fuziunea intervenită între cluburile călărășene Tricolor și Venus.
Înfiinţarea Diviziei Naționale C a determinat în toate oraşele din provincie

o vie activitate.
În acest scop, Tricolor şi Venus, două formaţii valoroase din Călăraşi, au
decis să fuzioneze pentru a putea face o figură din cele mai bune în campionatul
diviziei C.
Foştii campioni ai Ligii de Sud, Tricolor Călăraşi, vor avea o frumoasă
ocazie să-şi valorifice resursele de care dispun.
_____________________________________________________________
Gazeta Sporturilor, din 24 august 1936
297
1936 octombrie 19, Călăraşi. Proces – verbal încheiat de inspectorul general I. G.
Marinescu, din Ministerul Instrucţiunii Publice, cu ocazia inspecţiei efectuate Liceului
Ştirbei-Vodă Călăraşi.
Proces – verbal
În ziua de 19 octombrie, anul 1936, am inspectat Liceul de băieţi din
Călăraşi.
Am văzut în amănunţime localul şcolii care este curat, aerisit şi foarte bine
întreţinut.
Şcoala are o bibliotecă relativ bine utilată, pusă la dispoziţia elevilor din
cursul superior, condusă de profesorul de limba română, şi biblioteci pe clase, pentru
clasele I-IV. Ar fi de dorit să se aboneze biblioteca şi la câteva reviste literare şi
ştiinţifice. Muzeul de ştiinţe naturale este foarte bine intreţinut şi dotat aproape cu
263
tot materialul necesar. Se vor procura colecţiuni de petrografie şi se vor completa
planşele. Ar fi bine să se lucreze planşe şi de către elevii şcolii. Muzeul posedă
numeroase exemplare de păsări împăiate din fauna locală, cum şi un început de
ierbar cu plante de stepă şi baltă.
Laboratorul de fizică şi de chimie este binişor utilat şi întreţinut cu deosebită
grijă. Trebuie să se separe materialul de chimie de cel de fizică şi să se doteze
amfiteatrul cu perdele negre spre a se putea utiliza epidiascopul şcolii. Este bine să
se procure de urgenţă şi aparatul pentru proiectarea filmelor, care să se adapteze
epidiascopului.
Inspector general,
ss/I. G. Marinescu
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi, dosar 30/1934, f. 9, original.
298
1936 octombrie 19, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Curentul” relativă la
instalarea noului Consiliu de conducere al Camerei de Comerț de la Călărași.
CĂLĂRAŞI, 17. Instalarea Consiliului Camerei de Comerţ din

Călăraşi. - Am arătat la timp lista noului consiliu al Camerei de comerţ din
localitate. Joi, în Palatul Camerei de comerţ, s-a desfăşurat solemnitatea instalării
acestui consiliu.
Au fost fată noii membri, precum şi un important număr de comercianţi şi
fruntaşi liberali. Instalarea s-a făcut dc către dl. Theodor Copoiu, prim preşedintele
Tribunalului Ialomiţa şi preşedinte al Biroului electoral, asistat de dl. grefier St.
Criciotoiu, secretarul acestui Birou electoral.
Preşedinte al Camerei de comerţ a fost ales dl. Const. Petrescu-Nisip, fostul
preşedinte.
După formalităţile de rigoare ale instalării, dl. Th. Copoiu a urat noului
consiliu spor la muncă pentru realizarea programului ce-şi propune.
Dl. C. Petrescu-Nisip, mulțumeşte în numele său personal cât şi al
consiliului şi promite că nu va amăgi cu nimic încrederea ce li s-a acordat prin
alegerea în noile posturi. Expune după aceea, în scurt, programul dc activitate al
consiliului.
După solemnitate s-a servit asistenței o masă.
_____________________________________________________________
Curentul, din 19 octombrie 1936
299
1936 decembrie 2, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
referitoare la modul în care a fost sărbătorită Ziua Unirii Ardealului cu Patria Mamă.
264
Călăraşi, 2 Decembrie. Ziua Unirii Ardealului a fost sărbătorită în oraşul
nostru cu un fast deosebit. Cu această ocazie s-a făcut şi o manifestaţie
antirevizionistă de proporţii grandioase.
Toate magazinele şi edificiile au fost pavoazate cu drapele, iar casele
particulare cu covoare naţionale.
La 10 dimineața s-a oficiat un serviciu divin de către un sobor de preoţi. La
acest serviciu au asistat toate autorităţile, în frunte cu d-nii N. Pop. Băleni, prefectul
judeţului, general Dumitriu, comandantul Garnizoanei, Aurel Teodorescu, primarul
oraşului, etc.
După oficierea serviciului divin, preotul confesor al Garnizoanei a arătat
importanţa zilei şi a adus binecuvântarea Bisericii.
Dl. col. NICA s-a adresat tinerilor premilitari şi trupei arătând sacrificiile
făcute de înaintaşi pentru înfăptuirea idealului naţional şi datoria lor de a menţine
cu orice jertfă această măreaţă operă.
După aceasta, întreaga asistenţă s-a încolonat în ordine, cu muzica militară
în frunte, şi a mers până la sala Cercului subofiţerilor unde a fost o măreaţă
manifestaţie naţională cu concursul tuturor asociaţiilor culturale, patriotice şi
profesionale din oraş şi în prezenţa tuturor notabilităţilor şi a unui numeros public.
_____________________________________________________________
300
1937 ianuarie 6, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Curentul”
relativă la modul în care a fost sărbătorită în oraș Boboteaza.
CĂLĂRAŞI, 6. — Ziua de 6 Ianuarie, ziua Botezului Domnului, a fost sărbătorită

cu o solemnitate deosebită.
La ora 11 a. m., după slujba religioasă de la Biserica Sf. Nicolae (Catedrală),
s-a format cortegiul spre port. S-au încolonat, în ordine, toţi preoţii din oraş cu
icoanele şi praporele. În frunte, dl. N. Popescu-Băleni prefectul judeţului, A.
Teodorescu, primarul oraşului, șefii de autorităţi civile şi militare, câte o companie
de onoare din fiecare regiment, directorii de şcoli primare şi secundare, corpul
profesoral, corpul ofiţeresc şi un imens public.
Pe cheiul din port s-a oficiat un serviciu divin de către soborul preoţilor din
oraş. Răspunsurile au fost date de corul „Freamătul“, de sub conducerea d-lui prof.
I. Bratu.
La orele 12,10, după terminarea slujbei religioase, un avion s-a desprins din
orizont, venind dinspre Ostrov. După o recunoaştere a locului, s-a lăsat deasupra
Borcii la o mică înălţime şi din el a fost aruncată Sf. Cruce. Un pluton de ostaşi a
tras focuri de armă și sirenele din port au anunţat clipa sfântă a Botezului.
_____________________________________________________________
265
301
1937 ianuarie 15, Călărași. Corespondență publicată de ziarul “Curentul” referitoare
la mărfurile care au fost exportate prin Vama Călărași în anul 1936.
CĂLĂRAŞI, 15. Exportul prin Vama Călăraşi — În cursul anului 1936

vama Călăraşi a desfăşurat o activitate intensă.
S-au exportat prin portul nostru, 8.113.589 kg. porumb, 6.918.938 kg. orz,
100.000 kgr. ovăz, 7.871.888 kg. secară, 2.271.820 kg. mei, 174.440 kg. mazăre
furajeră, 190.000 kg. tărâţe de grâu, 2.740.000 kg. uruială de orz, 595.000 kg.
mazăre Victoria, 63.670 kg. răpită de cultură şi 120 000 kg. fasole.
S-a mai trimis în cabotaj în portul Brăila 826.576 kg. grâu, 6.803.975 kg.
porumb, 150.865 kg. orz, 1.184.799 kg. fasole, 93.535 kg. rapiţă, 23.560 kg. secară
şi 369.040 kg. mazăre.
Majoritatea mărfurilor au fost exportate în Germania, Austria, Ungaria şi
Cehoslovacia.
_____________________________________________________________
302
1937 februarie 7, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Dimineața” referitoare la
întâlnirea călărășenilor cu d-ra Smaranda Brăescu, aviator de renume european, prima
femeie parașutist din România, campioană europeană și mondială la parașutism.
CĂLĂRAŞI, 7. — Zilele trecute, a avut loc în sala Cercului subofiţerilor,

conferinţa d-rei Smaranda Brăescu, asupra „Impresiilor din raidul Bucureşti-Roma-
Tripoli şi retur".
D-sa a povestit publicului călărăşean peripeţiile raidurilor făcute.
Înainte de conferinţă, dl. locot. Niculescu Ştefan, conducătorul Tineretului
Aviatic Călărăşean, după ce a arătat munca depusă de asociaţie timp de doi ani şi
activitatea desfăşurată de această grupare la oraşe şi la sate, a urat d-rei Brăescu bun
venit şi i-a mulţumit pentru concursul dat asociației. Apoi a urat d-rei Brăescu, din
partea „micilor sburători călărăşeni" tot succesul la realizarea raidului de traversare
a Atlanticului, pe care intenţionează să-l facă.
A urmat conferinţa d-rei Brăescu. Curajoasa noastră aviatoare, timp de mai
bine de o oră, a plimbat publicul cu gândul prin văzduh, prin Italia şi Africa.
Cu calm şi modestie, a povestit peripeţiile prin care a trecut, atât la dus cât
şi la întors. A plecat din Bucureşti, la 28 Aprilie 1936, cu 760 lei în buzunar. Acest
fapt a impresionat deoarece a dovedit tenacitatea, dragostea de ţară şi de aviaţie a d-
rei Brăescu.
Conferenţiara a mulţumit d-lor miniştri de la legaţiile româneşti care i-au
dat concursul material. Apoi a schiţat în câteva cuvinte, aspecte din Italia şi Libia, a
povestit cum era să cadă în Mediterana, din cauză că i se oprise motorul aparatului,
apoi cum a fost nevoită să aterizeze la Alexandria, unde şi-a deteriorat un plan al
266
avionului. În sfârşit, a ajuns în Bucureşti, unde n-a stat mult şi a plecat într-un nou
raid Bucureşti-Stockholm. Din nenorocire n-a putut sbura decât până la Varşovia.
_____________________________________________________________
303
1937 februarie 21, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” referitoare la
efectele inundațiilor generate de creșterea apelor Borcei.
Călăraşi, 21 Februarie. Portul Călăraşi a fost inundat. După cum am

anunţat la timp, apele râului Borcea au crescut neobișinuit de mari.
În ultimele 24 ore s-au înălţat cu 65 cm. şi au trecut peste cheurile portului,
inundâdu-1 complet.
Apele au ajuns la mai mult de 1 m înălţime peste liniile de cale ferată.
Torentele lovesc în clădirea Gării Călăraşi-Port, ameninţând localul Căpităniei de
port şi al Agenţiei N.F.R.
In Balta Călăraşi nu mai există nici un petec de pământ neacoperit de apă.
Multe animale, oi şi porci, care n-au putut fi scoase la timp şi-au găsit pieirea în
valuri.
În depozitele de lemne de pe malul Borcii, apele au făcut mari pagube. Peste
60 vagoane de lemne de foc au fost luate de valuri şi duse în larg.
_____________________________________________________________
304
1937 martie 15, București. Articolul cu titlul Soarta Liceului comercial din Călăraşi,
publicat în ziarul “Curentul” în care se face apel la ministrul Educației Naționale
pentru bugetarea Liceului comercial din Călărași.
SOARTA LICEULUI COMERCIAL DIN CĂLĂRAŞI

O frumoasă sărbătorire i s-a făcut d-lui dr. C. Angelescu, ministrul Educaţiei
Naţionale, în ziua de 26 Mai 1936, cu ocazia vizitării şcoalelor din oraşul Călăraşi-
Ialomiţa. Cu această ocaziune părinţii elevilor Liceului comercial din Călăraşi au
adus la cunoştinţa d-lui ministru că acest liceu de 12 ani, de când a luat fiinţă, totuşi
statul nu a contribuit absolut cu nimic în tot acest timp, deoarece este şcoală
extrabugetară şi pentru aceasta taxele şcolare sunt de lei 7.500 anual, fără internat,
o povară destul de mare pentru părinţii acestor elevi, care în majoritate sunt plugari
români. Şi întrucât în Transilvania, Moldova, Bucovina şi Basarabia, sunt atâtea
licee comerciale care în majoritatea lor sunt frecventate de străini într-o proporţie de
60— 80 la sută, deoarece numai ei cunosc mai bine foloasele acestor licee
comerciale, l-au rugat atunci, şi mai roagă încă odată, pe această cale, pe dl. ministru
dr. C. Angelescu ca promisiunea d-sale să fie un fapt împlinit, trecând Liceul
comercial de la Călăraşi, Ialomiţa, în bugetul statului „pentru ca şi noi românii,
267
după cum d-sa a spus, că trebue să stăpânim şi noi românii viaţa comercială şi
industrială din această ţară, actualmente aproape înstrăinată’’.
Rugămintea părinţilor se mai îndreaptă şi tuturor domnilor parlamentări din
jud. Ialomiţa pentru înfăptuirea acestui deziderat de interes naţional.
_____________________________________________________________
Curentul, din 15 martie 1937
305
1937 martie 31, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Universul” în
care este prezentat rezultatul alegerilor de la 25 martie pentru Consiliul județean.
Călărași. NOUL CONSILIU JUDEŢEAN — În urma alegerilor de la 25

Martie, Consiliul judeţean va avea 11 consilieri liberali, 10 naţional-creştini şi 9
naţional-ţărănişti şi anume:
Liberali - Ion D. Niculescu Dor Mărunt, Gh. Gh. Grigoriu, Vasile T.
Dobrescu, Popilian C. Alexandru, Tudorică Stelian, Filimon I. Bratu, Atanase
Poenaru, Niculae Popescu, Virgil I. Şerbănescu, Vasile Afenduli şi Moroianu N.
Iacob.
Naţional-Creştini - Doctor Gh. Banu, Căpitan P. Chiriacescu, doctor Traian
Epure, Dumitru Belizarie Popescu, Ion T Dragnea, preot I. Ciolcă, preot Gheorghe
S. V. Popescu, Ion Șt. Jurlăianu, Nicolae Mustaţă şi Borundel C. Neacşu.
Naţional-Țărănişti - Ion Răducanu, Costel Niculescu, Vasile Popescu,
Anastase Teodorescu, Paul Teodoru, Ştefan Mateescu, Cornel Chiţu, Ion P. Muşică
şi Mihail Marinescu.
La aceştia se vor adăuga şi cei 7 consilieri de drept.
_____________________________________________________________
306
1937 mai 27, Călăraşi. Adresă prin care Asociaţia presei din Ialomiţa informează
Primăria oraşului Călăraşi despre lucrările Congresului Federaţiei Generale a
Presei Provinciale din România (F.G.P.P.) care urmează să aibă loc în Călăraşi,
solicitând sprijin material.
Asociaţia Presei din Ialomiţa

Comitetul de organizare al Călăraşi, 27 mai 1937
Congresului F.G.P.P.
Domnule primar,
În seara zilei de 5 iunie 1937, sîmbătă, cu trenul de ora 20 şi 10, sosesc în
Călăraşi membrii Federaţiei Generale a Presei provinciale din România (F.G.P.P.)
care va ţine în Călăraşi, în cursul zilei de 6 iunie, duminică, Congresul Comitetului
său de direcţie.
268
Cum acest eveniment ziaristic a luat în toate oraşele unde a avut loc
proporţiile unei sărbători intelectuale dată în onoarea ziariştilor şi a presei, ca un
omagiu adus misiunii lor sociale şi puterii de a influenţa opinia publică modernă, vă
aducem la cunoştinţă cele de mai sus, rugându-vă să binevoiţi a lua parte la acest
congres ca factor principal şi a ne da preţiosul d-voastră concurs moral şi material
prin organele de care dispuneţi, concurs care ne este absolut necesar ca să putem
face faţă îndatoririlor ce ne impune această vizită.
Făcând congresiştilor o primire cât mai strălucită şi cât mai impecabilă
organizată din toate punctele de vedere, ridicăm astfel şi cu prilejul acesta, în faţa
celor mai distinşi membrii ai presei, prestigiul oraşului Călăraşi la înălţimea cinstei
care ni se face nouă tuturor şi a d-voastră de către cea de a patra putere în stat.
Asociaţia Presei ialomiţene fiind prea slabă materialiceşte pentru a putea
face faţă singură acestui eveniment, vă roagă călduros să binevoiţi a o sprijini
moraliceşte şi materialiceşte în copleşitoarea sarcină ce are de îndeplinit în
organizarea civilizată a acestei recepţiuni. Subzistenţa congresiştilor în seara zilei
de sîmbătă 5 iunie, vă rugăm să binevoiţi a o prezida şi organiza d-voastră în calitate
de amfitrion al oraşului pentru aceşti distinşi oaspeţi. Vor fi aproximativ 45 de
congresişti la care se adaugă o delegaţie a Comitetului presei locale, plus invitaţii d-
voastră oficiali, pe care îi veţi socoti de cuviinţă, aproximativ 80 de tacâmuri.
Cum la acest Congres vor lua parte cei mai eminenţi ziarişti din ţară şi din
capitală, năzuim ca această vizită să se desfăşoare în oraşul Călăraşi, într-unul din
cadrele cele mai ademenitoare pentru oaspeţi, năzuinţă care credem că ne-o
recomandaţi d-voastră cel dintâi. Pentru lămuriri de amănunt vă stăm la dispoziţie
personal oricând. Programul definitiv al Congresului şi al festivităţilor vi-l vom
înainta în timp util.
În aşteptarea răspunsului d-voastră, vă salutăm.
Preşedinte, Secretar,
ss/Nic. Ioan ss/Gh. Sacerdoţeanu
Domniei sale domnului primar al oraşului Călăraşi.

_____________________________________________________________
307
1937 iunie 1, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” prin care se
informează că au fost depuse listele electorale pentru Alegerile locale complementare
de la 2 iulie 1937.
Călărași, 1 iunie. Alegerile complimentare pentru Consiliul oraşului nostru

au fost fixate pentru ziua de 2 Iulie. Se vor alege 14 consilieri.
Astăzi a fost prima zi pentru depunerea candidaturilor. S-au depus opt liste:
liberală, în frunte cu d. Aurel Teodorescu, actualul primar; naţional-ţărănistă, în
frunte cu d. prof. Chiril Tiberiu, fostul primar al oraşului; georgistă, în cap cu d.
269
avocat Ioan E. Bătrânu; radical-ţărănistă, în frunte cu dl. Nicolae Țopescu, fost
deputat; a „Frontului Românesc“, în cap cu dl. avocat D. M. Ranetescu, decanul
baroului. Listele nr. 6 şi 7 sunt camuflate, prima a naţional-ţărăniştilor, iar a doua o
liberalilor; ultima, lista nr. 8, e a naţional-creştinilor şi are în frunte pe dl. prof. Ioan
Ştefănescu.
_____________________________________________________________
308
1937 iunie 12, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul
„Curentul”referitoare la modul în care s-au desfășurat manifestările care au marcat
Ziua Eroilor în urbea de pe Borcea.
Călăraşi, 12. ZIUA EROILOR. — De Ziua Eroilor s-a făcut în oraşul nostru o
pioasă şi înălţătoare procesiune.
La ora 10, s-au adunat în faţa Bisericii Sf. Nicolae catedrală toate şcolile,
armata, reprezentanţii autorităţilor civile, militare şi bisericeşti, delegaţii asociaţiilor
şi societăţilor culturale, patriotice şi profesionale, străjerii şi străjerele, premilitarii,
veteranii, foştii luptători, corpul didactic primar şi secundar, corpul ofiţeresc,
precum şi un mare număr de cetăţeni.
S-a oficiat un serviciu divin de către soborul tuturor preoţilor din oraş după
care, în ordine, procesiunea a parcurs str. Eliade Rădulescu până la Cimitirul eroilor.
Pe tot parcursul corurile şi muzica Reg. 23 inf. au cântat rugăciuni şi Imnul eroilor.
La cimitir, după ce s-a făcut apelul celor căzuţi, s-a oficiat un nou serviciu
religios pentru pomenirea eroilor.
După aceea au vorbit d-nii: maior N. Deleanu, în numele armatei, prof. I. N.
G uţulescu, directorul Liceului de băieţi „Ştirbey Vodă“, în numele corpului
didactic, al asociaţiilor culturale şi organizaţiilor străjereşti, C. Atanasiu, în numele
foştilor luptători şi pr. V. Nanculescu, protoereul judeţului în numele bisericii, după
care întreaga procesiune a defilat în faţa d-lor N. Pop-Băleni, prefectul judeţului,
Aurel Teodorescu, primarul oraşului, col. R. Modreanu, comandantul Garnizoanei,
şi a celorlalţi şefi de autorităţi.
Seara s-a făcut retragere cu torţe.
_____________________________________________________________
Curentul, din 15 iunie 1937
309
1937 iunie 25, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile ziarului
„Curentul” în care este relatat faptul că în ultima ședință a Consiliului local s-a luat
decizia amenajării Pieței “Victoria” unde urma să fie ridicată statuia regelui
Ferdinand I.
Călăraşi, 25. ȘEDINŢA CONSILIULUI COMUNAL AL ORAŞULUI

CĂLĂRAŞI. Vineri, la orele 11 a. m., a avut loc şedinţa Consiliului comunal al
270
oraşului nostru. La această şedinţă au luat parte pentru ultima oară consilierii ieşiţi
la sorţi. Alegerile complimentare, care se ţin la 2 iulie, vor indica cei 14 membri
care vor complecta Consiliul în şedinţa de constituire de la 18 iulie.
Şedinţa a fost prezidată de dl. Aurel Teodorescu, primarul oraşului, asistat
de dl. Const, Petruş, secretarul general al Primăriei. După aprobarea sumarului
şedinţei anterioare, s-a luat în discuţie şi aprobat bugetul comunei suburbane
Mircea-Vodă pe exerciţiul 1937- 1938.
Luându-se în discuţiune preţurile maximale, ele au fost menţinute întocmai
aşa cum au fost fixate prin ordonanţele anterioare.
S-au aprobat apoi cheltuelile necesare scarificării Bulevardului Gării şi
amenajării Pieţii „Victoria”. Piaţa aceasta se va lucra la intersecţia străzii Petre
Enescu cu Bulevardul Gării şi Bulevardul „Ferdinand I”. Ea va fi pavată cu granit
şi amenajată de jur împrejur cu grădiniţe de flori. În centrul ei se prevede rondul în
care urmează să se ridice statuia regelui Ferdinand I. Piaţa va fi astfel amenajată ca
să aibă o scurgere normală prin canale care să dea în canalul colector din str. Petre
Enescu.
Pentru toate aceste lucrări a fost aprobată suma de 145.000 lei. Lucrările vor
începe imediat şi vor fi terminate în maximum trei săptămâni. Inserată în paginile
ziarului
După ce s-au discutat şi aprobat diverse lucrări curente, şedinţa a fost
ridicată la orele 13.
_____________________________________________________________
Curentul, din 28 iunie 1937
310
1937 iulie 3, București. Articolul intitulat La Călărași ZIUA APELOR sub patronajul
„Gazetei sporturilor” în care se precizează că în premieră Concursul de natație pe
distanța Gura Borcei – Călărași se organizează sub patronjul ziarului bucureștean
„Gazeta Sporturilor”.
LA CĂLĂRAȘI ZIUA APELOR SUB PATRONAJUL „GAZATEI SPORTURILOR”

Mâine, 4 iulie, Călăraşiul - după câţiva ani de delăsare - îşi îmbracă din nou
haina de sărbătoare, trezit la viaţă de o activitate întreruptă fără rost, de o necesitate
căreia trebuie să i se dea cea mai mare atenţie. Şi probabil că ceasul redeşteptărei a
sunat, acel ceas ce de mult era aşteptat a fi înţeles şi care - coincidenţă - după exact
10 ani îşi face loc în sufletele tuturor printr-o rechemare de toţi simpatizată, printr-
o probă sănătoasă, de toţi aşteptată cu înfrigurare, singurul examen al pasiunei
sportive, singura manifestare ce poate aduna mii de oameni. Căci, să nu surprindă,
Concursul de înot organizat la Călăraşi are darul de a întruni pe ambele maluri ale
Borcei mii de oameni.
E tot ce poate fi mai atractiv și lupta concurenţilor e atât de pasionantă încât
la sosire toţi sunt sleiţi de sforţările parcursului. De aceea, acest concurs e atât de
populat și de spectatori, dar și de înotători. Toate echipele din ţară îşi fac un merit
din a participa, cu atât mai mult că acest concurs e dotat şi cu trofee importante.
271
Trecând însă peste aceste considerente — până la descrierea desfăşurărei
probei ce va avea loc mâine pe distanţa Gura Borcei - Călăraşi, 7 km., vom evidenţia
interesul deosebit depus de dl. prefect de Ialomiţa, de dl. colonel Modreanu,
comandantul Garnizoanei şi de dl. Al. Munteanu, directorul „Gazetei Sporturilor”,
care din acest concurs, în cadrul Zilei apelor, au căutat să ne prilejuiască un
eveniment.
Urmărim activitatea prodigioasă a Comitetului de organizare, care sperăm
că nu se va desminţi și ne rezervăm - după serbări - dreptul de a detaila frumoasa
serbare a călărăşenilor dotată cu nu mai puţin frumoasa Cupă a Prefecturei de
Ialomiţa, la care şi-au anunţat participarea cei mai buni înotători.
_____________________________________________________________
Gazeta Sporturilor, din 3 iulie 1937
311
1937 iulie 3, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Curentul” referitoare la
rezultatele înregistrate în urma Alegerilor complementare pentru Consiliul local
Călărași, care au avut loc pe 2 iulie 1937.
Călăraşi, 3 iulie. — Ieri, 2 iulie, au avut loc în orașul nostru Alegerile

Comunale complimentare.
Au obţinut: Liberalii - 976 voturi; Naţional-Țărăniştii – 523; Naţional-
Creştinii – 309; Frontul Românesc – 158; Georgiştii – 160; Radical-Țărăniştii – 45;
Anulate - 57
Vor avea liberalii 9 mandate, iar naţional-ţărăniștii 5. Ceilalți n-au obținut
cincimea.
_____________________________________________________________
Curentul, din 9 iulie 1937
312
1937 iulie 20, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Guvernatorului B.N.R. prelungirea termenului de folosință asupra terenului aparținând
Agenției B.N.R. Călărași, pe care a fost mutată provizoriu Piața alimentară a orașului.
Primăria orașului Călărași No. 5657/20 iulie 1937
DOMNULE G U V E R N A T O R,
Avem onoare a vă aduce la cunoștință că Primăria acestui oraș, luând
hotărârea de a înzestra orașul cu o hală centrală de carne și zarzavat, care să
corespundă cerințelor de salubritate, în vara anului 1933 a început construcția
localului pe locul destinat în acest scop. Odată cu începerea lucrărilor, piața
alimentară a orașului a fost strămutată în mod provizoriu pe terenul viran
proprietatea B.N.R., situat în imediata vecinătate a halei, teren pe care ați binevoit
să ni-l puneți la dispoziție pentru folosință în mod gratuit.
272
În anul următor, Primăria acestui oraș, din lipsă de fonduri, a fost nevoită să
sisteze lucrările de construcția halei, lucrările fiind sistate definitiv și nici în
campania anului acesta nu se va putea duce la sfârșit lucrarea începută. Cum
termenul acordat de D-tră pentru folosința acelui teren a expirat, cu onoare vă rugăm
să bine voiți a ne acorda o prelungire a folosinței acelui teren până ce Primăria va fi
în măsură să termine definitiv lucrările de construcția halei.
Avem convingerea că D-tră veți aprecia situația excepțională financiară în
care se găsește Primăria acestui oraș, datorită căruia în prezent este în imposibilitate
să termine o lucrare începută și veți soluționa favorabil cererea noastră, ținând seama
și de faptul că actualmente nu intenționați să construiți pe acel teren un local propriu
al agenției B.N.R. din localitate. În cazul când D-tră veți lua o hotărâre în acest sens,
Primăria acestui oraș se obligă a vă pune la dispoziție imediat și în perfectă stare
terenul în chestiune.
În așteptarea răspunsului D-tră, vă rugăm D-le Guvernator, să primiți odată
cu asigurarea deosebitei noastre considerațiuni și toate mulțumirile în numele
cetățenilor acestui oraș.
PRIMAR,
ss/Aurel Teodorescu Secretar,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 16/1937, f. 15-16, copie
313
1937 august 29, Călărași. Corepondență din Călărași publicată în ziarul “Universul”
referitoare la primul meci disputant în Divizia C de echipa locală Tricolor-Venus.
Călăraşi, 29 August. Astăzi s-a disputat în oraşul nostru, pe Stadionul

comunal de sporturi, primul match de foot-ball în cadrul Campionatului Diviziei
naţionale C., între S.T.B. din Bucureşti şi Tricolor-Venus din localitate. Localnicii
au aruncat în luptă elemente tinere şi pline de elan, izbutind să învingă pe adversari
cu scorul categoric de 9 – 1, după ce la pauză conduceau cu 2 – 1. Rezultatul e o
adevărată surpriză. Partida a fost tot timpul la discreţia învingătorilor, care şi-au
depăşit cu mult adversarul. Jocul a fost de o factură superioară şi plin de faze
interesante. A arbitrat corect dl. Gh. Filip, din Constanţa.
____________________________________________________________
314
1937 septembrie 11, Călărași. Corespondență publicată de ziarul „Dimineața” care
descrie modul deosebit în care a fost întâmpinat în Gara Călărași locotenetul Felix
Țopescu care se întorcea victorios de la mai multe concursuri de călărie în care
reprezentase România.
273
Călăraşi, 11. Sărbătorirea unui ofiţer. — Zilele acestea, s-a înapoiat în
localitate, venind din străinătate, dl. lt. Felix Țopescu, unul din membrii Echipei de
cavalerişti, care a reprezentat România la o serie de concursuri internaţionale şi la
care s-a plasat mai mult decât onorabil.
În gară, ofiţerul a fost întâmpinat de întreg corpul ofiţeresc al Regimentului
5 cavalerie, în frunte cu dl. colonel Modreanu, de numeroşi prieteni şi admiratori,
de elevii şcolilor locale şi de un numeros grup de străjeri şi străjere.
La coborârea din vagon, dl. lt. F. Țopescu a fost primit cu urale, după care
dl. colonel Modreanu a evidenţiat performanţa călăreţilor români, care au
reprezentat demn Ţara peste hotare. Au mai vorbit d-nii căpitan Dranca, in numele
O. E. T. R. şi colonel Deculescu, în numele Garnizoanei şi societăţilor sportive din
localitate.
Vădit emoţionat, dl. lt. Țopescu a răspuns mulţumind tuturor pentru cinstea
şi simpatia arătate.
_____________________________________________________________
315
1937 octombrie 13, Călăraşi. Proces-verbal de recepţie provizorie a localului Liceului
industrial de fete Călăraşi.
Proces-verbal
Astăzi 13 octombrie 1937
Subsemnaţii: Sevastia Botez, preşedinta Comitetului şcolar al Liceului

industrial de fete Dr. C. Angelescu din Călăraşi, Valeria Bătrînu, directoarea
liceului, Jeana Sterescu, profesoară şi membră în Comitetul şcolar şi arhitect
inspector general N. Stănescu, din Ministerul Educaţiei Naţionale, ne-am întrunit în
comisie în noul local al liceului, unde fiind de faţă şi domnul inginer N. Săndulescu,
antrepenorul lucrărilor acestui local, am procedat - în vederea intrării liceului în
local cu începere de la 25 octombrie a.c., când expiră contractul pentru vechiul local
– la primirea provizorie a localului din partea întreprinderii.
Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal semnat de noi.
Preşedinte,
Sevastia Botez Delegatul Ministerului Educaţiei Naţionale
N. Stănescu
Director, Antreprenor, Membră,
V. Bătrînu N. Săndulescu J. Stănescu
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul Industrial de fete Călăraşi, dosar 2/1937- 1939, f. 395, copie.
274
316
1937 noiembrie 2, Călărași. Corespondență publicată în paginile ziarului „Curentul”
prin care se face cunoscut faptul că pe 8 noiembrie, în curtea Palatului administrativ
din Călărași se va desveli statuia ridicată în memoria lui Mihail Gh. Cantacuzino.
CĂLĂRAŞI, 2. Un bust al lui M. Gh. Cantacuzino la Călăraşi. — Din

iniţiativa unui Comitet de foşti prieteni s-a ridicat în curtea Palatului administrativ
un bust lui M. Gh. Cantacuzino, fost ministru al Justiţiei şi unul din fruntaşii
judeţului nostru.
Fondurile necesare au fost strânse prin colectă publică, astfel că opera capătă
şi semnificaţia unui act de recunoştinţă din partea ialomiţenilor faţă de cel care a
sprijinit înfăptuirea multor lucrări de interes obştesc în judeţul Ialomiţa.
Solemnitatea desvelirii acestui bust va avea loc în ziua de 8 Noiembrie a. c.
în cadru de adevărată sărbătoare, la care vor participa, pe lângă oficialităţi, un mare
număr de foşti colaboratori şi prieteni ai defunctului.
_____________________________________________________________
Curentul, din 7 noiembrie 1937
317
1937 noiembrie 24, București. Relatare publicată de ziarul legionar “Buna Vestire”
referitoare la întrunirea legionarilor care a avut loc la Călărași pe 18 noiembrie 1937.
Joi 18 Noiembrie s-a ţinut o mare întrunire la Călăraşi. Au vorbit, între alţii,
dl. Bănică Dobre şi dl. profesor Ion Zelea Codreanu. Opt sute de legionari în careu
au dat onorul în plin centrul oraşului. Peste trei mii de oameni se strânseseră să
asculte cuvântul fruntaşilor legionari şi să asiste la o solemnitate legionară.
După deschiderea şedinţei de cuib şi apelul celor căzuţi pentru legiune încep
cântecele legionare. Lumea cântă împreună cu legionarii.
Ia apoi cuvântul dl. Paul Costin Deleanu care arată ţinta şi misiunea istorică
a generaţiei legionare.
Uriaş şi dominator, Bănică Dobre îi urmează. Timp de zece minute,
tovarăşul Iui Moţa şi al lui Marin vorbeşte despre lupta legionară, despre culmile ei,
despre morţii ei.
În sfârşit, ultimul ia cuvântul d1. profesor Ion Zelea Codreanu. O viață de
luptă închinată ideii naţionale, se perindă înaintea ascultătorilor. Toată lumea are
lacrimi în ochi când sfârşeşte tatăl Căpitanului.
Apoi şedinţa se închide tot în sunetul cântecelor legionare.
_____________________________________________________________
Buna Vestire, din 24 noiembrie 1937
318
1937 decembrie 30, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Curentul”
în care este relatată instalarea noului prefect impus de Partidul Național Creștin.
275
CALARAŞI, 30. Festivitatea de la Călăraşi. — Astăzi a avut loc
solemnitatea instalării noului prefect al judeţului Ialomiţa, dl. P. Chiriacescu. După
formalităţile tradiţionale, dr. Pop-Băleni, fostul prefect, a prezentat, personalul
prefecturii de la care şi-a luat rămas bun, mulţumindu-le pntru înţelegerea ce i-au
arătat şi munca ce au depus în cursul celor patru ani cât d-sa a condus destinele
judeţului. D-sa a urat, apoi, noului prefect, dl. P. Chiriacescu, spor la muncă. D. I.
Şerbănescu, directorul prefecturii, a vorbit în numele funcţionarilor salutând pe noul
prefect şi asigurându-l de întreg devotamentul.
Dl. P. Chiriacescu, prefectul judeţului a mulţumit tuturor şi a arătat că d-sa
vine în fruntea prefecturii în timpuri destul de grele.
Speră ca noua conducere gospodărească, naţională, creştină şi ţărănească a
judeţului să însemne o primă şi însemnată etapă în era nouă ce se inaugurează şi care
are drept scop: „România a Românilor“.
După acestea noua conducere a judeţului a ţinut să-şi inaugureze activitatea
printr-un serviciu divin oficiat în chiar cabinetul prefectului de către preoţii D.
Dobre şi Georgescu.
Pr. G. Georgescu arată că Partidul Naţional - Creştin în Ialomiţa a trăit prin
credinţă în Dumnezeu, prin nădejdea în d-nii Octavian Goga şi A.C Cuza, care vor
mântui ţara, şi prin dragostea faţă de dl. dr. Gh. Banu. Aceste trei mari virtuţi i-au
asigurat izbânda de azi. De aceea, cu aceiaşi credinţă, nădejde şi dragoste şi cu
gândul la Marele îndrumător M. S. Regele Carol II, vor porni cu toţii la treabă, pe
drumul marilor înfăptuiri.
_____________________________________________________________
319
1938 ianuarie 11, Călărași. Extras din Procesul-verbal încheiat în ședința de instalare
a Comisiei Interimare a orașului Călărași.
P R O C E S - V E R B A L No.1
Încheiat în ședința de instalarea Comisiunei Interimare a orașului Călărași,
de la 11 ianuarie 1938, orele 12 a.m.
Prezenți D-nii: P. Kiriacescu, Prefectul județului Ialomița, Aurel P.
Teodorescu, fost primar al orașului, Adrian Popescu Băleni și I.P. Dragomirescu,
foști ajutori de primar, Lazăr S. Belcin, Președintele Comisiunii Interimare, Nicolae
Traian, vicepreședinte, Constantin Banciu, Gheorghe Lebu, Ion Scarlat, Grigore
Lăzărescu, Vasile Nicolescu-Bucelea, Vasile Z. Constantin, Vasile Stroescu și
Gheorghe Stroescu, membri, absent fiind D-l Dr. Const. Belciu.
D-l P. Kiriacescu, Prefectul jud. Ialomița, declară ședința deschisă.
D-l Secretar al primăriei a dat citire adresei No. 540 din 19 ianuarie 1938, a
Prefecturii jud. Ialomița, prin care face cunoscut că prin ordinul telegrafic No. 526
din 19 ianuarie 1938, al D-lui Ministru de interne, s-a comunicat că prin Deciziunea
ministerială No. 524 din 10 ianuarie 1938, s-a numit o comisiune interimară la
primăria Călărași, în locul consiliului comunal dizolvat prin Înaltul Decret No. 9,
276
publicat în Monitorul oficial No. 5 din 6 ianuarie a.c., compusă din D-nii: Lazăr S.
Belcin, președinte; Nicolae Traian, vicepreședinte; Dr. Const. Belciu, Constantin
Banciu, Gheorghe Lebu, Ion Scarlat, Grigore Lăzărescu, Vasile Nicolescu-Bucelea,
Vasile Z. Constantin, Vasile Stroescu și Gh. Stroescu, membri.
D-l Prefect al județului, invită pe D-nii membri ai Comisiunei Interimare,
să depună legiuitul jurământ...
După terminarea operațiunii instalării, ședința a luat sfârșit la orele 1 p.m.
Președintele Comisiunei Interimare,

ss/Lazăr Belcin Secretar,
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
Arh. Naț Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 33/1938, f. 4-5, original
320
1938 ianuarie 20, București. Adresa prin care Ministerul Sănătății și Ocrotirilor
Sociale solicită Primăriei orașului Călărași să-i pună la dispoziție gratuit un teren din
apropierea spitalului pentru a construi o policlinică cu baie populară.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI OCROTIRILOR SOCIALE

Serviciul Tehnic
135643/20 ian 1938
Domnului Primar al orașului Călărași,

Pentru plasarea construcției Policlinicii cu baie populară proiectată ca și
pentru amenajarea și extinderea ce vom da actualului spital din orașul Călărași,
fiindu-ne necesar terenul viran situat în imediat apropiere a spitalului din str.
Marinache Popescu, colț cu str. Sf. Împărați, vă rugăm să aprobați cedarea acestui
teren în mod gratuit, în scopul înființării acestei importante opere sanitare și de
utilitate publică de care orașul Dvs. are absolută nevoie.
De hotărârea pe care o veți lua, vă rugăm a ne comunica cât mai curând,
cunoscând că s-a dat dispozițiuni Serviciului Tehnic al ministerului pentru
întocmirea planurilor acestor construcțiuni.
Vă anexăm în copie două exemplare după planul de situație al Spitalului cu
terenul menționat.
MINISTRU,
ss/indescifrabil Director,
ss/indescifrabil
Rezoluție: Comisiunea aprobă să se doneze cu totul gratuit suprafața de 1398 (una

mie trei sute nouă zeci și opt) metri pătrați din terenul parcelat, situat lângă spitalul
județului și arestul preventiv, în vederea construirii policlinicii cu baie populară. În
ce privește suprafața de 1924 (una mie nouă sute două zeci și patru) metri pătrați,
cu care au fost deja împroprietăriți decorații de război, ne mai fiind în proprietatea
277
comunei , urmează să se facă cunoscut Ministerului Sănătății, care va aviza asupra
măsurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică. La comisie. Președinte,
ss/ indescifrabil.
_____________________________________________________________
321
1938 februarie 2, București. Articolul Tricolor - Venus (Călăraşi) şi-a ales noul
Comitet de conducere, publicat de ziarul bucureștean „Gazeta Sporturilor”.
TRICOLOR - VENUS (CĂLĂRAŞI) ŞI-A ALES NOUL COMITET DE

CONDUCERE
Gruparea călărăşeană Tricolor - Venus este în plină refacere. În dorinţa de
a se clasa cât mai onorabil, s-au luat câteva măsuri care vor duce la rezultatul scontat.
Primul lucru este alegerea unui nou Comitet, care are următoarea înfăţişare:
Col. N. Deculescu, preşedinte; St. Criciotoiu şi I. Petreseu, vice-preşedinţi; căpitan
Sonda, lt. Nicu Russu, C. Călinescu, Iorgu Dumitrescu, Mitică Albu și lt. Russu
Marinescu, membri; C. Tănase, prof. Ion Nicolaide şi N. Tănase, cenzori.
Noul comitet şi-a propus strângerea de fonduri, pentru a pune la dispoziţia
jucătorilor toate cele necesare. Astfel, pe lângă listele de subscripţii lansate, va da în
seara zilei de Sâmbătă, 5 Februarie a. c., un bal, având pentru aceasta şi concursul
d-lui prefect P. Chiriacescu, un mare sportiv.
În ceea ce priveşte chestiunea antrenorului, se pare că în cel mai scurt timp
acest deziderat va deveni fapt împlinit.
_____________________________________________________________
Gazeta Sporturilor, din 2 februarie 1938
322
1938 februarie 5, Călărași. Corespondență pentru ziarul legionar “Buna Vestire”
referitoare la întrunirea electorală a legionarilor de la Călărași, de la sfârșitul lunii
ianuarie 1938.
CĂLĂRAŞI. — În localitate fusese anunţată încă de mai multă vreme o

importantă întrunire a partidului Totul pentru Ţară, la care şi-au anunţat participarea
candidaţii judeţului Ialomiţa şi un numeros grup de fruntaşi ai Mişcării Legionare.
Astfel au sosit ieri în localitate d-nii Alexandru Cantacuzino, Mihail
Polihroniade, Mircea Eliade, Valeriu Cârdu, Paul Costin Deleanu etc.
Încă de dimineaţă toate barierele oraşului au fost închise şi baricadate de
jandarmi, pentru a face imposibilă intrarea candidaţilor şi a populaţiei venită să
asiste la impunătoarea manifestaţie legionară. N-au putut pătrunde în oraş nici măcar
lăptarii. Un val uriaş de legionari - câteva mii - ameninţă să rupă cordoanele de
jandarmi. La gară s-a încercat arestarea comandanţilor şi fruntaşilor legionari.
Aceştia nu s-au intimidat însă şi au reuşit să pătrundă în oraş.
278
Pe de altă parte, cordonul de la barieră a putut fi spart, o bună parte din valul
mulţimii legionare prezente, reuşind să ajungă la locul întrunirii. Întrunirea s-a putut
ţine numai cu coloana - foarte numeroasă de altfel - care a reuşit să spargă zăgazurile
jandarmereşti de la barierele oraşului. Manifestaţia a avut loc în curtea d-lui av.
Ranetescu, decanul Baroului de Ialomiţa. Peste 1500 oameni au luat parte la şedinţă.
Au vorbit d-nii MIHAIL POLIHRONIADE, ALEX. CANTACUZINO -
comandanţi legionari -, senator legionar dr. PANTELIMON, decan RANETESCU,
MIRCEA ELIADE, VALERIU CÂRDU, EMIL BULBUC, PREOTUL
DOBRESCU din Amara, PAUL COSTIN DELEANU.
Şedinţa s-a terminat în cântece legionare, care au despicat văzduhul turnând
în sufletele curate ale celor din jur nădejdiile înfăptuirii României Legionare, al cărei
mers nimeni nu mai poate să-l oprească.
Populaţia a ţinut să-şi manifeste în acelaşi timp toată dreapta indignare în
fața procedeelor abuzive ale autorităţilor.
Răniţii sunt în spitalul din Călăraşi.
____________________________________________________________
Buna Vestire, din 5 februarie 1938
323
1938 februarie 19, Călăraşi. Raport al Prefecturii judeţului Ialomiţa către Ministerul
de Interne referitor la starea de spirit a locuitorilor oraşului Călăraşi după instaurarea
dictaturii regale.

Nr. 3337/1938, februarie, 19
Domnului ministru de interne – Bucureşti

Avem onoarea a supune cunoştinţei dvs. că starea de spirit a populaţiei
oraşului Călăraşi se prezintă liniştită.
Nu se poate spune că instalarea noului guvern nu şi-a arătat efectul şi în
acest judeţ. Într-adevăr, toate agitaţiunile, întrunirile sau nemulţumirile cu caracter
politic au dispărut făcând loc unei situaţii foarte prielnice pentru bunul mers al
administraţiei întrucât se pare că atât slujbaşii statului cât şi locuitorii oraşului se
arată mulţumiţi de încetarea propagandei electorale. Bineînţeles, afară de unele
cazuri izolate, individuale, contra cărora s-au luat măsuri dictate de împrejurări, în
conformitate cu prevederile legale.
A încetat orice propagandă, pînă în prezent, din partea partidelor politice.
În general însă putem spune că starea de spirit a populaţiei se prezintă sub
bune auspicii, dar că totuşi reclamă o continuă supraveghere spre a cunoaşte la timp
orice aspiraţiuni, tendinţe sau doleanţe, fie locale, fie de ordin general ale populaţiei.
Prefect,
col. V. Nica
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 7/1938, f. 57, copie
279
324
1938 februarie 21, Călăraşi. Comunicatul Primăriei oraşului Călăraşi referitor la
organizarea Plebiscitului din 24 februarie 1938 pentru modificarea Consituţiei.
PUBLICAŢIUNE
Potrivit înaltului Decret Regal din 20 februarie 1938, poporul român este
chemat, în ziua de 24 februarie 1938, să se rostească asupra primirii noii
constituţiuni.
La votare vor participa toţi alegătorii înscrişi în listele electorale pentru
adunarea deputaţilor.
Participarea la vot este obligatorie.
Votarea va începe la ora 8 şi va dura pînă la ora 17.
Votul se va face prin declaraţiune verbală, înaintea biroului de votare.
Se vor ţine liste deosebite de cei care au votat pentru şi de cei care au votat
împotrivă.
Primar delegat,
Constantin Burada
Nr. 1572/1938 februarie 21
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul industrial de fete Călăraşi, dosar 2/1937-1939, f. 905, original.
325
1938 martie 8, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
relativă la modul în care s-a desfășurat procedura de depunere a jurământului pe noua
Constituție.
Călăraşi (Ialomiţa). JURĂMÂNTUL PE NOUA CONSTITUŢIE. În întreg

judeţul nostru s-a depus jurământul pe noua Constituţie.
În sala de şedinţe a Tribunalului Ialomiţa, Secția I-a, dl. prim-preşedinte Th.
Copoiu a luat jurământul întregii magistraturi călăraşene şi a corpului funcţionarilor
din Tribunal.
Avocaţii din Baroul de Ialomiţa au depus jurământul în faţa d-lui decan D.
M. Ranetescu.
La Prefectura judeţului, jurământul a fot luat de către pr. D. Dobre, în faţa
d-lui col. V. Nica, prefectul judeţului.
Cu aceeaşi solemnitate, funcţionarii comunei au jurat în faţa d-lui preşedinte
C. S. Burada, primarul orașului, de față fiind şi dl. col. V. Nica, prefectul judeţului.
Tot astfel s-a procedat în întreg județul.
_____________________________________________________________
280
326
1938 martie 8, Călăraşi. Decizia Prefecturii judeţului Ialomiţa prin care se instituie
cenzura asupra ziarelor locale.
Deciziune nr. 40
1938 martie 8
Noi, colonel Nica Vasile, prefectul judeţului Ialomiţa.
Avînd în vedere adresa Diviziei a X-a din Brăila nr. 33776/1938 prin care
ni se comunică că cenzura publicaţiunilor se va face de prefectură;
Avînd în vedere şi faptul că, de la o vreme, se publică în presa locală ştiri
necontrolate sau eronate.
Pentru aceste motive şi în conformitate cu art. 4 din înaltul Decret regal
pentru extinderea stării de asediu în toată ţara,
Decidem:
Cenzura tuturor publicaţiunilor se va face de prefectura judeţului. Cu
această însărcinare este delegat d-l secretar general al judeţului, care îmi va prezenta
spre cunoştinţă şi prealabilă aprobare textele articolelor care nu vor trebui publicate.
Despre această măsură se vor face comunicări scrise dlor directori de ziare
precum şi tipografiilor.
De asemenea, cu începere de astăzi, la prefectura judeţului ia fiinţă un birou
de presă, pus sub conducerea d-lui secretar general, care va da directorilor de ziare,
cu prealabila aprobare a subsemnatului, ştirile oficiale sau evenimentele ce vor
trebui să apară în ziare.
D-l secretar general al judeţului va executa prezenta deciziune.
Prefect,
ss/colonel V. Nica
_____________________________________________________________
327
1938 martie 23, Călăraşi. Proces-verbal încheiat de inspectorul general Radu Cosmin,
din Ministerul Instrucţiunii Publice, cu ocazia inspecţiei efectuate Liceului Ştirbei Vodă
din Călăraşi.
Proces-verbal
Azi 23 martie 1938
Păşesc pentru a doua oară în acest oraş voievodal.
Pentru întîia dată, acum şase ani, am venit în alaiul însufleţitor al Ligii
Culturale ce îşi avea Congresul anual în această urbe, pe care principele Barbu
Ştirbei a ridicat-o pe malurile Dunării. Port de desfacere şi pornire pe malurile
bătrînului Istru a bogăţiilor acestui pămînt – Bărăganul – iată-l acum, din chibzuita
281
alegere a lui Nicolae Iorga, preşedintele Ligii, lăcaş de adăpost, pentru două zile, al
membrilor Ligii Culturii Naţionale de pe întreg cuprinsul Romîniei mari. Neuitatele
zile de însufleţiri.
De atunci s-au scurs ani. Liga culturală şi-a spus cuvîntul în fiecare an, în
cîte un nou alt oraş, în vreme ce Călăraşii, care primiseră botezul însufleţirii
culturale, au urmat să trăiască mai departe din viaţa cărţii şi a spiritului, după ce
trăise şiruri de ani din a pământului îmbuibat de gând îmbelşugat, de icrele şi peştele
Borcii, de zaiafeturile celor înstăriţi.
Calc, azi, a doua oară. Însărcinarea mea oficială îmi îndreaptă primii paşi
spre cel mai înalt templu de cultură al urbei, spre Liceul de băieţi Ştirbei Vodă.
Vechi de 53 de ani, Liceul Ştirbei Vodă şi-a serbat semicentenarul acum
trei ani, sub patronajul ministrului şcolilor dr. C. Angelescu. Pornit de la o clasă
gimnazială, în 1884, pruncul spiritual călărăşean a crescut an de an. În 1907 era
Gimnaziul Ştirbei Vodă cu patru clase. În 1915 căpăta prima clasă liceală, clasa a
V-a. În 1919 ajunge liceu complet cu 8 clase. El numără azi 368 de elevi fii ai
Bărăganului.
Dropiile lui Odobescu, au devenit azi porumbeii Sfântului duh – coborât din
cerul Culturii Neamului ca să dea o nouă strălucire, azi, meleagurilor acestea.
Privesc în sălile liceului, portretele foștilor elevi și directori ai acestui liceu
cu nume voievodal: Mitriță Constantinescu, vigurosul latinist, fost director al
liceului Matei Basarab din București; Constantin Banu – finul cărturar și fost
ministru; Frații Petre și Vasile Haneș – două figuri bine cunoscute în lumea
dăscălească; I. Vasilescu-Valjean – elegantul urmaș al lui Caragiale; Generalul
Ionescu Munte, col. Sebastian – comandantul regimentului de Gardă; V. G.
Constantinescu – fost 15 ani Director al liceului; Ion Buricescu, fostul meu coleg, la
cursurile marelui Titu Maiorescu, amândoi din garda de onoare a celui mai strălucit
din seria noastră; Ion Petrovici, ce avea să ajungă neîntrecutul profesor de filozofie,
autor de valoroase opere literare și european conferențiar atât de căutat și cântat de
marile cotidiane și publicații filosofice-literare. În sfârșit, ministru al Educației
naționale care a lăsat fulgere de lumină rodnică în școala românească.
Iată pleiada celor care au cinstit liceul, orașul și județul acestui prea bogat
și fericit colț de țară.
Ajutat de o falangă de dascăli tineri și inimoși – directorul mă
încunoștiințează că liceul desfășoară o întinsă activitate extrașcolară prin serbări,
conferințe, biblioteci și naționalism. Din cei 368 de elevi, numai doi sunt străini.
Ceilalți 366 sunt toți, fii ai Bărăganului, români de baștină.
Străjeria e în formație. Directorul liceului a urmat cursurile Școalei de
străjerie și e acum comandantul stolului și al cohortei.
Corurile merg, la început, cam slab, cu un profesor suplinitor.
E de dorit, cât mai neîntârziat, să fie numit un bun profesor titular de muzică,
străjeria fiind bazată, întâi de toate, pe cântece însuflețitoare, ce imprimă liberul
vieții trupului și flacăra naționalismului sufletului.
Cercetez clasele. În clasa V-a. Istoria. Profesor I. Ștefănescu. Lecția despre
„Caesar, triumviratul”. La câteva întrebări, elevii răspund cu siguranță. Se dovedește
282
mulțumitor munca profesorului. Folosesc prilejul lecției pentru a vorbi elevilor
despre importanța pământurilor și neamului nostru – care încă de pe vremea lui
Caesar – dovedea o civilizație și bună stare ce ațâțase ambiția marelui Caesar de a o
cuceri. Dar, un destin tragic răpune în același an, sub lovituri de cuțit, pe Caesar –
la Roma, pe Burebista, primul mare rege al strămoșilor noștri – în Dacia!
Amintesc elevilor tot romanul plin de umbre și lumini, sânge și lacrimi,
zâmbete și bucurii, Calvar și Înviere al neamului nostru zămislit din seva Caesarilor
și viguroșilor Geto-Daci. Înșir toate virtuțile care au păstrat neamul nostru așezat „în
calea tuturor răutăților” cum zice Cronicarul – virtuți ce, după războiul de întregire,
le-am văzut irosindu-se, în cuprinsul țării cotropite de patru milioane de străini – azi
cetățeni români, uriaș cal al lui Ulyse între zidurile Troiei românești!
Studiul limbii latine și istoriei poporului român trebuie să trezească în
pieptul tineretului școlar flacăra mândriei romane și virtuțile ei străbune ce au dus
peste cuprinsul lumii acvilele ei biruitoare.
Noi românii nu suntem cuceritori; nu râvnim bunurile și pământurile altora.
Dar, avem datoria să apărăm pe al nostru, fie de invazii dușmane din afară, fie de
cotropiri oficiale ce secătuiesc vlaga și sufletul neamului.
Cu fruntea sus să spunem și noi ca strămoșii romani – în țara noastră și
numai a noastră; Suntem români!
În clasa VII – Germana. Prof. D. Șofran. Elevii răspund corect câtorva
întrebări ce pun asupra folosului limbii germane pentru noi românii. Dezvolt în fața
clasei însușirile culturale și civilizatoare ale vechiului popor german din opera lui
Goethe, Schiller, Kant, Schopenhauer, etc. Arăt influența filosofiei și poeziei
germane asupra lui Eminescu. Amintesc cultul românilor pentru școala „solidă”
germană, de dinainte de războiul cel mare, când mulți părinți din România, își
trimiteau cu entuziasm copiii să învețe ingineria, limbile clasice, filosofia ori
agronomia, mai bucuros în Germania decât în alte țări.
Metoda de lucru germană, a imprimat sigiliul ei în mulți dintre intelectualii
noștri români, mulți ajunși profesori universitari și miniștri. Un Titu Maiorescu, C.
Dimitrescu-Iași (Coco), P.P. Negulescu, Rădulescu Motru, Ion Petrovici, Simion
Mehedinți, P. Cerna, Ion Răducanu, Popovici Tașcă, etc.
Reînviez, însă, și influența nefastă a filosofiei lui Nietzsche, care a dus la
supraoamenii forței brute a Marelui Război, în care germanii au călcat în picioare
omenirea întreagă ca o invazie de noi barbari ai veacului nostru.
Azi, sub auspiciile unei noi religii a forței, privim spre Germania cu admirație pentru
forța ei creatoare în cadrul religiei naționaliste și cu îngrijorare pentru loviturile
neașteptate ce dă în pieptul Europei încă prea bună și creștină…
Dumnezeu s-aducă țara lui Goethe, Olimpianul, de la fulgerile lui Wothan,
la crucea blândului Crist!
În ambele clase, am pomenit elevilor de influența cărților asupra vieții
noastre. Azi, mai covârșitor ca ori când se cere un aspru control asupra lecturilor
particulare ale tineretului școlar. Dușmanii noștri, externi și interni, ca să ne piardă,
ne atacă temelia spirituală a neamului, școala și biserica.
283
Societatea Națiunilor, de la Geneva, acum câțiva ani, prin stăruința
secretarilor și membrilor ei mai mult sau mai puțin perciunați, ne cerea, adică ne
ordonă să scoatem din cărțile noastre de română și de istorie, toate pildele de vitejie,
de legende eroice, „ca să nu jignim pe conaționalii noștri minoritari sau pe vecini,
cu care trebuie să trăim în bune raporturi internaționale”. Ni se cerea, scurt, să dăm
foc actului nostru de naștere și botez, să ne sinucidem!
Pe de altă parte, o propagandă bine finanțată răspândea în tineretul nostru
un potop de publicații nefaste ieftine sau gratuite, iredentiste maghiare, iudaico-
sovietice, pornografice, imorale, anarhice, internaționale.
M.S. Regele țării ca un nou Hercule a curățit grajdurile lui Angias. El cere – ca
Voevod al Culturii, carte românească și educație națională. Străjeria înființată de El,
are acest scop de salvare a sufletului tineretului nostru din vrăjile pierii…
Sus inimile! Muncă și credință pentru Țară și Rege!
În Cancelaria Liceului, am ținut o amplă conferință întregului corp
profesoral, asupra noilor directive ale învățământului secundar.
Seara, după cercetarea bibliotecii, muzeului și sălii festive, părăsind liceul, am fost
izbit în fața lui, de un îngrozitor miros ce venea din larga gură de canal înfundat –
de îndelungată vreme. La doi pași, Dunărea așteaptă blajină să ducă departe infecția
pestilențială ce otrăvește aerul claselor și sănătatea sutelor de elevi.
De ce, oare, totdeauna edilii orașelor noastre s-au arătat așa de vitregi cu
higiena sărmanilor locuitori? Și doar, cetățenii urbei Călărași își plătesc regulat
dările către comună, pentru „Salubritatea Publică!”
Îmi spunea prietenul Eugen Cialîc, cel mai energic cetățean al orașului,
cunoscutul director al foii de cultură și simțire românească „Pământul”, omul
frumos și de o sănătate de oțel că, de când tot stăruie, sub toate guvernele să se
desăvârșească, odată, canalizarea și să se aducă apă – apă – apă curentă! – e luat
drept maniac.
În sfârșit, noua ocârmuire a orașului, în fruntea căreia se află un inimos și
harnic magistrat, Constantin Burada, a luat ca punct de onoare mântuirea orașului
de lepra infecțiilor înfundate pe canale și aducerea apei potabile.
Biruitorul va fi tot Eugen Cialîc!
Și liceul, școlile și elevii orașului, îi vor datora încă o recunoștință pe lângă
aceea ce-i poartă pentru toată activitatea lui de animator cultural ca Președinte al
Ligii Culturale locale, al Ateneului popular, al șezătorilor la care aduce distinși
conferențiari din București și din localitate dar, mai ales, pentru răspânditul său ziar
– revista „Pământul” - atât de cunoscut și apreciat de cititorii săi din cuprinsul
întregii țări.
Un fel de Maecena al Călărașilor acest Eugen Cialîc, prieten al școalei, al
profesorilor ca membru în comitete școlare, el, însuși, tată al unei încântătoare și
eminente copile, elevă a liceului de fete, gospodar harnic și gazdă a tuturor artiștilor,
scriitorilor și gazetarilor pripășiți prin această urbe.
Dar, pentru meritele lui de gazetar, Eugen Cialîc mai e și Președinte al Sindicatului
presei de provincie din Muntenia.
284
O idee sănătoasă și mare îl frământă: Să facă din Călărașii decăzuți ca port,
din vechea lui splendoare de grânar al Bărăganului, o cetate a culturii aici, la gurile
bătrânului Danubiu și să contribuie la românizarea integrală a Silistrei și
Cadrilaterului!
Începutul de sforțări adânci a dovedit-o. Școala și oștenii culturii românești
– profesori și elevi, intelectuali locali și din afară, sunt aici, pentru a lupta, alături de
el. Izbândă!
În fruntea liceului de băieți „Știrbei Vodă” din Călărași, stă un om de
nădejde, I. Guțulescu, de o solidă cultură clasică, distins pentru merite didactice și
de organizator cu „Meritul Cultural”, gustat conferențiar la radio, bun organizator al
străjeriei, om de bibliotecă, de laborator, autorul sălii festive a liceului în care se țin
serbări școlare și șezători culturale, fire dură ca înfățișare, dar de o largă bunătate și
filozofie a vieții care își închină cele mai rodnice ore din ocupațiile lui propășirii
școalei pe care o conduce cu mână energică, minte luminată și inimă de bun român.
Inspector general,
ss/Radu Cosmin
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi, dosar 30/1938, f. 19-23, original.
328
1938 mai 3, Călărași. Adresa prin care Camera de Comerț și Industrie Călărași aduce
la cunoștința Prefecturii județului Ialomița o parte din problemele de natură economică
care au preocupat instituția, dar nu au putut fi rezolvate.
Camera de Comerț și de Industrie Călărași
DOMNULE P R E F E C T,
Avem onoare a vă aduce la cunoștință parte din nevoile mai importante
constatate de această Cameră de Comerț și de Industrie, în comerțul și industria
ialomițeană, și care au preocupat îndeaproape această instituție, care totuși nu le-a
putut rezolva întrucât depășea puterile sale și care totuși pot fi foarte ușor rezolvate
de forurile de resort.
Construirea unor silozuri în Portul Călărași. Este paradoxal ca într-un județ
eminamente agricol cum este județul Ialomița, considerat grânar al țării, să fie totuși
lipsit de un siloz în Portul Călărași sau chiar de magazii rudimentare. Dacă problema
aceasta s-ar fi pus cu toată seriozitatea, așa cum era și firesc de altfel, de către
conducătorii județului Ialomița, care și ei la rândul lor erau un exponent al
agricultorilor ialomițeni, Portul Călărași care ocupă un loc principal între porturile
importante de export n-ar fi rămas pe ultimul plan.
Este tot atât de curios cum guvernele țării care s-au gândit la valorificarea
produselor agricole, n-au văzut că această valorificare nu este posibilă fără a avea
mai întâi mijlocul de a depozita cerealele și apoi de a le finanța, ceea ce mu se poate
obține decât prin silozuri.
285
Orașul Călărași, respectiv Portul Călărași, are o așezare aici de peste o jumătate de
veac și totuși nimeni n-a văzut importanța rezolvării acestei probleme care depășește
importanța locală, fiind tot odată o problemă de importanță națională.
Importul mașinilor agricole cu care se intenționează o îmbunătățire a culturii
cerealelor și deci marile investiții ce se fac în acest capitol de exploatare agricolă
nu-și obțin o completă utilitate dacă nu se ajunge în soluționarea standardizării
cerealelor pentru export și finanțării lor care nu se pot obține decât prin construiri
de silozuri.
Statului îi revine această importantă problemă de depozitare-selecționare-
conservarea și finanțarea cerealelor.
Silozurile din Constanța, Brăila și Galați nu rezolvă complet problema,
deoarece în aceste porturi finale de export cerealele se îndreaptă numai atunci când
exportul cerealelor merge către Levant.
Când însă cerealele se îndreaptă în susul Dunării către țările din centrul
Europei, care absorb majoritatea cerealelor românești, porturile mai sus arătate nu
pot contribui cu nimic la acest export, deoarece porturile dunărene între care intră
pe primul plan portul Călărași în mod rudimentar face oficiul de export pentru acele
țări.
Finanțarea comerțului de cereale este una din problemele centrale în negoțul
de cereale, mai ales în ultimii ani când prețul cerealelor s-a urcat, pe când
posibilitățile de finanțare au rămas aceleași.
Călărași, 3 mai 1938.
Președinte, Secretar,
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dosar 5/1938-1939, f. 46-
46v, copie
329
1938 iunie 2, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
referitoare la modul în care a fost sărbătorită Ziua Eroilor, cu care prilej au fost
reînhumate în Cimitirul Eroilor din oraș osemintele a 906 eroi căzuți în Războiul de
reîntregire a neamului.
Călăraşi, 2 Iunie. Impresionantă solemnitate la Călăraşi. Ziua eroilor, în

acest an, a fost sărbătorită în oraşul nostru cu un fast puţin obișnuit. Cu această
ocaziune au fost aduse şi depuse în osuarul construit anume în cimitirul din localitate
osemintele a 906 eroi aparţinând Reg. 23 şi 63 inf. şi 20 art., morţi în anul 1917 pe
zona de refacere din jud. Vaslui, la Crăciuneşti, Todireşti, Negreşti şi Frânciugi.
Osemintele acestor eroi au fost aduse la Călăraşi cu trenul în ziua de 1 iunie.
La sosirea trenului în gară se găseau toate şcolile din localitate, străjerii, armata și
286
premilitarii. Cele şaizeci de coșciuge au fost aşezate pe zece care mortuare şi
transportate pe piaţa din faţa Reg. 20 art. în jurul estradei din timp amenajată.
Aci au fost întâmpinate de câteva mii de orăşeni şi săteni. Carele au fost, în
scurt timp, ornate cu ghirlande de verdeaţă şi flori, pe coșciuge s-au aruncat coroane
şi buchete de flori, iar pe estradă s-au aprins lumânări şi tămâie.
Pelerinajul în faţa osemintelor a continuat până noaptea târziu, fiecare
asistent făcându-şi o datorie din a aprinde o lumânare şi a depune o floare în preajma
carelor mortuare.
Când noaptea a căzut pe deplin în jurul acestora, au mai rămas sute de
oameni, orăşeni şi săteni, cari s-au rugat până dimineaţa.
Dimineaţa, acestora s-au alăturat mereu alţii, aşa că la ora 9 și 30 minute,
când au sosit autorităţile, se găsea aci o masă de câteva mii de oameni.
Pe estradă ardeau mii de lumânări, iar fumul de tămâie se înălţa în nori deci
către cer.
Serviciul divin pentru pomenirea eroilor a fost oficiat de un sobor format de
toţi preoţii din localitate. Erau de faţă: dl. col. V. Nica, prefectul județului, dl.
consilier Th. Copoiu, prim preşedintele Tribunalului Ialomiţa, D. M. Ranetescu,
decanul Baroului de Ialomiţa, col. Vlădescu, comandantul Garnizoanei, C.
Mitrănescu, comandantul străjerilor din Ialomiţa, directorii şi directoarele de şcoli
primare şi secundare cu întreg corpul profesoral, şefii de autorităţi civile şi militare,
corpul ofiţeresc din Garnizoană, reprezentanţii tuturor asociaţiilor profesionale,
culturale şi patriotice, armata, străjerii, premilitarii, foştii luptători, văduvele de
război, etc.
După slujba religioasă, pr. G. GEORGESCU, protoereul judeţului, într-o
însufleţită şi mişcătoare cuvântare, arată că cei prezenţi la această solemnitate
participă la o pioasă aducere aminte, deoarece cei morţi sunt încă printre noi.
După aceea, asistenţa s-a încolonat şi în ordine s-a parcurs Bulevardul I. I.
C. Brătianu, str. Petre Enescu şi Heliade Rădulescu până la Cimitir.
Aci, după ce sicriele cu oseminte au fost depuse în Cimitirul eroilor, s-a
făcut o rugăciune pentru pomenirea tuturor eroilor, după care dl. col. V. NICA,
prefectul judeţului, arată pe scurt acţiunea dusă de Societatea „Cultul Patriei” pentru
ca osemintele celor 906 eroi să fie aduse în cimitirul din acest oraş. D-sa mulţumeşte,
în numele judeţului, d-lui general Avramescu, comandantul Brigăzii X infanterie,
prin a cărui stăruinţă s-a făcut această frumoasă operă, precum şi tuturor acelora care
au ajutat-o. Ar fi de dorit să fie aduşi toţi eroii ialomiţeni, care zac pe alte meleaguri.
E ultimul omagiu celor ce ne-au lăsat o Românie întregită.
Mai vorbeşte, în numele Armatei, dl. col. KIRIACESCU, comandantul Reg.
5 cavalerie, după care, în faţa Cimitirului eroilor şefii de autorităţi au primit defilarea
străjerilor şi străjerelor, foştilor luptători, premilitarilor şi armatei.
Seara a fost retragere cu torţe.
_____________________________________________________________
Universul, din 7 iunie 1938.
287
330
1938 iunie 27, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face cunoscut
Ministerului Educației Naționale că a aprobat să se doneze Comitetului școlar al
Liceului de fete terenul pe care a început construcția Școlii Normale de băieți.
Primăria orașului Călărași Nr. 6.363/27 iunie 1938
Domnului
Ministru al Educațiunei Naționale
Serviciul Arhitecturii – București
Rezultat adresei Dvs. Nr. 19510/3511 din 21 iunie a.c., avem onoare a vă
face cunoscut că prin Deciziunea Nr. 52 dată de noi, astăzi 27 iunie a.c., în baza
Înaltului Decret Regal Nr. 867/1938, am aprobat să se doneze Comitetului școlar al
Liceului de fete „Sf. Gheorghe”, din localitate suprafața de 3 ha 2757 m.p. din
terenul proprietatea comunei situat lângă Regimentul 5 Cavalerie, în scopul
desăvârșirii construcțiunei localului școalei normale de băieți, acum desființată,
afectat în mod definitiv pe seama și la dispoziția Liceului de fete din Călărași, prin
Deciziunea Ministerului Educațiunei Naționale cu Nr. 97.982/3511/1937.
Donațiunea acestui teren s-a făcut în condițiunile citatei deciziuni.
PRIMAR – DELEGAT,
ss/Const. S. Burada Secretar,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
331
1938 septembrie 2, Călărași. Adresa prin care Comitetul organizator comunică
Primăriei orașului Călărași că în ziua de 4 septembrie 1938 se va deschide în sala
Cercului Subofițerilor o expoziție agricolă-horticolă și-l invită pe primar să participe.
EXPOZIȚIA AGRICOLĂ-HORTICOLĂ
CĂLĂRAȘI – IALOMIȚA
No. 2824/2 septembrie 1938
DOMNULE P R I M A R,
Avem onoare a vă face cunoscut că, în ziua de 4 sept. a.c., ora 10 dimineața,
se va deschide la Călărași, în sala Subofițerilor, o mare Expoziție unde se vor expune
produsele agricole și horticole ale județului, de la marii și micii proprietari, cât și de
la instituțiile Statului.
Această Expoziție, la care vor participa reprezentanții Ministerului
Agriculturii, marii și micii plugari ai Bărăganului, va arăta tot ce a putut produce
pământul județului nostru în cursul acestui an, variația produselor și calitatea lor
excepțională.
288
În cadrul acestei importante manifestații plugărești se vor decerna premiile
agricultorilor participanți la concursul județean al grâului, cât și medaliile
„MERITUL AGRICOL” acordate la 18 plugari merituoși din județul nostru prin
Înalta grijă ce o poartă M.S. Regele Carol II-lea, agriculturii Țării.
Vă rugăm să bine voiți a nu lipsi de la această manifestație solemnă de
cinstire a muncii și recompensarea sacrificiilor, care va avea și darul de a strânge
rândurile plugarilor locali.
PREȘEDINTELE COMITETULUI ORGANIZATOR

PREFECT, Colonel, ss/ Vasile Nica
COMISAR TEHNIC
Directorul Serv. Agricol
Inspector, ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
332
1938 septembrie 8, Constanța. Decizia Rezidentului Regal al Ținutului Marea prin
care Eugen Cialîc este numit primar al orașului Călărași.
DECIZIUNE
No. 4
Noi, Nicolae Ottescu, Rezident Regal al Ținutului Mării;
Având în vedere dispozițiunile art. 10 alin.1 lit b, art. 13 alin 1 și art. 19 și
20 din legea administrativă, promulgată cu Înaltul Decret Regal No. 2919 din 13
august 1938 și publicat în Monitorul Oficial No. 187 din 14 august 1938;
Având în vedere interesele generale și de administrație locală ale comunei
urbane reședință de județ Călărași;
În virtutea drepturilor conferite de lege;
D e c i d e m:
Art. 1- Domnul Eugen Cialîc avocat, fost primar, se numește de noi, în
funcția de primar, iar Dl. Lazăr Belcin avocat, fost magistrat, fost primar, în
funcțiunea de ajutor de primar al comunei urbane reședință Călărași.
Art. 2 – Dl. șef al Serviciului Administrativ al Ținutului Mării este însărcinat
cu executarea prezentei deciziuni.
Dată, în Constanța la 8 septembrie 1938.
REZIDENT REGAL,
ss/N. Ottescu Secretar General,
ss/N. Rădulescu-Dobrogea
_____________________________________________________________
289
333
1938 septembrie 17, Călărași. Afiș al Primăriei orașului Călărași prin care se anunță
vizita în oraș a Rezidentului Regal al Ținutului Marea.
Cetățeni!
Astăzi, 17 septembrie 1938, la orele 16,30, Excelența Sa Domnul Nicolae
Ottescu, cel dintâi Rezident Regal al Ținutului Mării, sosește în orașul nostru.
Excelența sa vine în localitate pentru a cunoaște orașul, pentru a lua contact
cu populațiunea lui, pentru a-i înțelege nevoile și a se informa despre tot ce
interesează buna gospodărie, cinstita administrație și viguroasa propășire a tuturor
instituțiunilor publice și de interes obștesc din oraș și județ.
Chemăm deci întreaga populațiune a orașului întru întâmpinarea Excelenței
Sale, care trebuie primită cu toată dragostea, încrederea și întreg entuziasmul pe
care-l datorăm celui mai înalt demnitar al Ținutului nostru.
Excelența Sa va descinde în orașul nostru în fața Palatului Comunal la orele
17 și va fi întâmpinat aici de toate autoritățile din oraș și județ, de reprezentanții
tuturor categoriilor sociale și toată populația orașului.
Vă chemăm deci pe toți întru întâmpinarea Sa.
Prefectul județului Ialomița Primarul orașului Călărași

Col. V. Nica Eugen Cialîc
_____________________________________________________________
334
1938 octombrie 15, Călărași. Extras din Procesul-verbal al ședinței Consiliului
comunal în care s-a decis reluarea lucrărilor de construcție la Hala de alimente a
orașului.

P R O C E S - V E R B A L No. 87
Astăzi 15 octombrie 1938
Noi, Eugen Cialîc, Primarul orașului Călărași, jud. Ialomița;
Având în vedere că potrivit disp. art. 194, al. 2 din Legea administrativă,
publicată în Monitorul Oficial No. 187 din 14 august 1938, atribuțiunile prevăzute
în legea administrativă, până la alcătuirea noilor consilii, vor fi exercitate de primari;
Asupra cererii făcută de D-l ing. Ion Iliescu, prin petițiunea înreg. la No.
10768 din 15 octombrie 1938, prin care declară că revine la cererea sa anterioară și
se obligă să continue lucrările de construcție a halei, pentru executarea contractului
de întreprindere ce are cu Primăria,văzând și disp. art. 194 din legea administrativă,
D E C I D E M:
A se continua lucrările de construcția halei sistate din anul 1934 – până la
definitivarea lor, conform devizului, caietului de sarcini și contractului de
întreprindere existent, de către antrepriza ing. I. Iliescu. Lucrările vor fi definitiv
290
terminate până la 1 aprilie 1939, antrepriza ținând cont și executând și lucrările
prevăzute în devizul D-lui arhitect Căpșuneanu. Pentru lucrările ce se vor executa
de acum înainte și care sunt prevăzute în devizul inițial, se va ține seama de prețurile
stabilite de D-l arhitect diriginte G. Cristinel și cuprinse în devizul estimativ, ce ne-
a fost depus cu referatul înreg. la No. 10772 din 12 octombrie 1938, lucrări care se
urcă la suma de lei 1.042.051, pentru cele deja realizate ca și pentru lucrările de
fundație antrepriza acceptând a fi achitată conform devizului inițial.
Din suma de mai sus, se vor plăti lei 697.179 și numai treptat pe măsura
executării lucrărilor, și pe baza situațiunilor provizorii întocmite de D-l arh.
Diriginte, din fondul prevăzut în bugetul în curs la art. 88, a cărui alocație poate
asigura plata acestei sume, urmând a fi mărită pentru suplimentele de lucrări
necesare. De asemenea, se va mai achita antreprizei ing. Iliescu, și suma de lei
345.472, cuprinsă în ordonanța de plată a primăriei, rămasă în suferință din anul
1934. Plata se va face de îndată ce se va alimenta creditul prevăzut la art. 75, ea
urmând a fi dedusă din valoarea devizului întocmit de D-l arh. Cristinel, ultimele
lucrări de egală valoare cu a ordonanței ce i se achită, putând fi plătită în viitorul an
bugetar sau din actualul buget, în raport cu posibilitățile financiare ale primăriei,
antrepriza acceptând prin petiția ce ne-a adresat această modalitate.
Se mai aprobă să se plătească antreprizei ing. I. Iliescu și valoarea lucrărilor
de reparațiuni ce se vor face degradațiunilor ce s-au produs imobilului în decursul
celor patru ani, cât a fost lăsat în părăsire după un deviz estimativ, pe baza
constatărilor ce se vor face de organele ce vom desemna la vreme. Pentru lucrările
executate de antrepriză până în prezent, dar pentru care nu s-au făcut situațiuni, se
vor vedea, evalua pe baza devizului inițial, iar costul lor se va trece și plăti prin
bugetul anului 1939/940. În acest mod se sting toate litigiile dintre primărie și
antrepriză, acceptarea de către antreprenor a prezentei deciziuni, constituind o
tranzacție definitivă. Pentru completa terminare a lucrărilor la hală, constatăm că
mai sunt necesare investițiunile arătate în devizul estimativ suplimentar al arh.
Diriginte D-l G. Cristinel, în valoare de lei 541.330, un canal exterior de scurgere în
valoare de lei 244.400, porți de fier la intrări pentru a se închide hala în timpul nopții
și cuiere în compartimentele de măcelării, pentru care urmează a se face de urgență
deviz separat, de către autorul proiectului și dirigintele arhitect al lucrării.
Se va aviza la rectificarea bugetului înscriindu-se sumele necesare pentru
executarea lor. Concomitent se va ține licitație restrâns luându-se oferta de la casele
de specialitate, aceste lucrări cerând o capacitate de execuție și o încredere specială,
urmând ca executarea lor să înceapă chiar în această toamnă pentru a fi complet
terminate la data de 1 aprilie 1939.
Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.
P R I M A R,
ss/Eugen Cialîc Secretar,
ss/Const. Gh. Petruș
_____________________________________________________________
291
335
relativă la modalitățile folosite pentru a ajuta persoanele nevoiașe din Călărași în
preajma sărbătorilor de iarnă.
Călăraşi, 27 Decembrie. Oraşul nostru adăposteşte un impresionant număr

de oameni sărmani, care au nevoie de sprijin spre a putea duce o existenţă
omenească. De aceea, cu ocazia sărbătorilor s-a încercat şi s-a reuşit să se aducă în
viaţa acestora o clipă de mângâiere şi de uşurare.
În primul rând, toţi elevii şi elevele din şcolile secundare, dând curs
îndemnurilor venite de la „Straja Ţării”, au colectat importante sume de bani, cu
care s-a venit în ajutorul copiilor sărmani. În al doilea rând, comitetele de asistenţă,
instituite pe lângă fiecare şcoală primară şi secundară, au reuşit de asemenea să
formeze fonduri în bani şi alimente, cu care au fost ajutaţi elevii săraci ai acestor
instituţiuni de cultură.
Primăria oraşului Călăraşi, solicitată de numeroşii săraci rămaşi fără de
lucru şi loviţi de lipsuri în pragul unei ierni care se anunţă excesiv de grea, a lansat
o serie de liste de subscripţie către oamenii cu stare din localitate. Sumele adunate,
precum şi un credit extraordinar deschis din Bugetul comunii, au permis d-lui Eugen
Cialâc, primarul oraşului, să vină în ajutorul oamenilor cu adevărat săraci şi în
special al familiilor împovărate cu copii. D-sa a dispus ca acestora să li se acorde
ajutoare în lemne şi alimente. De asemenea Societatea „Principele Mircea“ a ajutat
parte din copiii cu adevărat săraci pe care această instituţiune îi are sub îngrijire şi
supraveghere medicală. Comitetul societăţii, obţinând de la dl. N. Ottescu,
rezidentul regal al Ținutului Mării, o subvenţie, a procedat la acordarea de ajutoare,
distribuind peste 100 rochiţe, zahăr, săpun, etc.
D-na Elena C. Boni, cunoscută filantropă, a distribuit de asemenea
numeroase daruri şi în special rochiţe, ciorapi, mânecuţe, etc. la un apreciabil număr
de copii sărmani, iar dl. maior Ştefănescu, comandantul Legiunii de jandarmi, a dat
masa la 10 copii săraci în tot timpul sărbătorilor, fapte care vorbesc de la sine şi n-
au nevoie de comentării.
_____________________________________________________________
336
1938 decembrie 28, Călărași. Adresa Asociației sportive „Victoria” Călărași prin
care solicită Primăriei terenul de tenis pentru a-l amenaja ca patinoar.
Asociația sportivă „Victoria” Călărași

102/28 decembrie 1938
Domnule Primar,
Asociația sportivă „Victoria” în dorința de a da sportivilor călărășeni
posibilitatea de a face sporturi de iarnă, cu onoare vă rugăm să bine voiți a ne ceda
292
terenul de tenis, proprietatea comunei, pe termen de la 29 decembrie 1938 și până
la 15 martie 1939, voind a-l amenaja pentru patinaj.
Asociația sportivă „Victoria” se obligă a suporta toate cheltuielile
amenajării și întreținerii patinoarului, iar 50 % din încasări să se verse comunei.
Cu stimă,
Președintele Societății „Victoria”
Lt. ss/ Russu Nicolae
D-sale, D-lui Primar al urbei Călărași – Ialomița.
Rezoluție: Se aprobă Soc. Victoria să amenajeze – fără a strica terenul - pentru

patinaj până la 1 martie 1939, urmând a da comunei 50 % din încasări. ss/ E. Cialîc
_____________________________________________________________
337
1939 februarie 28, Călăraşi. Adresa Asociaţiei Pentru Propaganda Aviaţiei -
filiala Călăraşi către Primăria oraşului Călărasi, prin care solicită fonduri în
vederea susţinerii activităţii pentru anul bugetar 1939-1940.
Filiala A.R.P.A. din judeţul Ialomiţa

Domniei sale, domnului primar al oraşului Călăraşi

Avem onoarea a vă aduce la cunoştinţă realizările înfăptuite de această
filială în cadrul statutului său, întocmit de Centrala A.R.P.A, pe anul 1938/1939, în
legătură cu dezvoltarea şi popularizarea Aeronauticii Naţionale şi anume:
a) Din fondurile sale proprii a cumpărat un avion, care a fost botezat în ziua
de 8 septembrie 1938, purtând numele judeţului nostru.
b) A înfiinţat un cerc pentru construcţia aeromodelelor reduse, zburătoare,
pe lângă gimnaziul industrial de băieţi din Călăraşi.
c) A trimis un elev bursier, din partea filialei, pentru a urma cursurile şcolii
de pilotaj A.R.P.A., spre a fi brevetat ca pilot de turism aerian.
d) A organizat mitingurile aviatice de la 8 septembrie în Călăraşi şi de la 9
octombrie 1938 în Urziceni, care au avut un desăvârşit rezultat moral şi de
popularizare a aviaţiei în straturile populaţiei.
Toate aceste realizări şi înfăptuiri s-au făcut cu mari sacrificii materiale din
partea filialei.
În anul 1939/1940, vom căuta să activăm cât mai mult în acest domeniu. În
acest scop, avem absolută nevoie de fonduri pentru a face faţă programului de
activitate ce ne-am propus ca să realizăm.
De aceea acum în preajma întocmirii noului buget pe anul 1939/1940 la
instituţia ce dvs conduceţi, vă rugăm să binevoiţi a înscrie o sumă cât veţi crede de
293
cuviinţă, ca subvenţie, pentru această filială, contribuind prin acest fapt la
dezvoltarea Aeronauticii Naţionale a Ţării.
Credem că rugămintea va avea un ecou favorabil în sufletul dvs., care
sunteţi un înţelegător al timpului, de eră constructivă şi consolidare a patriei.
Preşedinte,
ss/indescifrabil
Rezoluţie: S-a prevăzut.
_____________________________________________________________
338
1939 martie 5, Călărași. Corespondență pentru ziarul “România” – ediția de
Provincie, în care se face vorbire despre desfășurarea Adunării Generale a Filialei
Călărași a Societății de Cruce Roșie.
CĂLĂRAŞI, 5. Adunarea generală a Societăţii „Crucea Roşie" din

Călăraşi. Oraşul nostru adăposteşte o filială destul de activă a Societăţii Naţionale
de „Cruce Roşie", care a reuşit să adune an cu an un capital în efecte publice,
numerar şi materiale, care atinge suma de 700.000 lei.
Membrii filialei locale a Soc. „Crucea Roşie” au fost convocaţi în adunare
generală, care s-a ţinut în Sala de consiliu a Prefecturii judeţului, sub preşedinţia d-
nei Sofia Al. Bădulescu, preşedinta activă a societăţii.
Au participat doamnele Margareta V. N. Stanciu, Echisciolu, Hagimihale,
Nanculescu, Comănescu, Stănescu, Grebene, Miron Petrescu, Cruțescu, Louisa
Ionescu, Florica Constantinescu, precum şi numeroase văduve de războiu.
De asemenea au luat parte la adunare dl. Eugen Cialâc, primarul oraşului și
casier al Societății, Miron Petrescu, căpitan invalid, preşedintele Asociaţiei
invalizilor de război, D. Brătulescu, cenzor al filialei, I. Mihăilescu, directorul
sucursalei Băncii Naţionale, etc.
D-na Sofia Bădulescu a făcut o amplă dare de seamă asupra mersului
societăţii, arătând că în cursul ultimului an şi-a sporit veniturile cu 60.000 lei,
proveniţi din titluri, cotizaţiuni, baluri, organizate în oraş, etc. D-sa a cerut o
vrednică muncă din partea tuturor pentru progresul filialei. Dl. D. Brătulescu a citit
darea de seamă financiară a filialei şi raportul cenzorilor, după care adunarea, în
unanimitate, a dat cuvenita descărcare comitetului.
S-a procedat apoi la alegerea cenzorilor filialei, care au fost desemnaţi în
persoana d-lor: I. Mihăilescu, directorul sucursalei B. N. R., D. Brătulescu, Miron
Petrescu și D.N. Mateescu.
____________________________________________________________
România-Provincie, din 7 martie 1939
294
339
1939 martie 10, Călărași. Decizia Primarului orașului Călărași prin care satul
Măgureni se contopește definitiv la orașul Călărași.

DECIZIA No. 11
Astăzi 10 martie 1939
Noi, Eugen Cialîc, Primarul orașului Călărași;
Având în vedere că potrivit dispozițiunilor art. 194 al. 2 din Legea
administrativă, publicată în Monitorul Oficial No. 187 din 14 august 1938,
atribuțiunile prevăzute în legea administrativă până la alcătuirea noilor consilii, vor
fi exercitate de primari;
Astăzi, data mai sus arătată, asistat de d-l Const. G. Petruș, secretarul primăriei, am
procedat la cercetarea și soluționarea următoarelor chestiuni:
I. Asupra adresei No. 3820/939, a Prefecturei jud. Ialomița, înreg. la No.
2186/939, pentru contopirea la oraș a satului Măgureni, pendinte de acest oraș.
Având în vedere adresa mai sus menționată prin care se cere ca primăria să
ia o încheiere în sensul că satul Măgureni este contopit cu orașul Călărași și că se
alipește definitiv de oraș, nemaiexistând în nomenclatura satelor ca sat aparte;
Considerând că satul Măgureni în realitate este contopit la orașul Călărași
și că nici odată nu a contat ca unitate administrativă aparte de oraș;
Văzând și dispozițiunile art. 4 și în baza art. 31 din legea administrativă;
D E C I D E M:
Satul Măgureni, pendinte de acest oraș, se contopește definitiv la orașul
Călărași, capitala jud. Ialomița, ne mai existând în viitor în nomenclatura comunelor,
ca sat aparte.
Prezenta Deciziune se va comunica d-lui Prefect al județului Ialomița.
PRIMAR,
ss/Const. Petruș
__________________________________________________________________
340
1939 martie 19, București. Articolul Viaţa culturală la Călăraşi-lalomiţa, publicat de
ziarul “Neamul Românesc” în care sunt redate câteva acțiuni culturale initiate de
primăria locală.
VIAŢA CULTURALĂ LA CĂLĂRAŞI-LALOMIŢA

Actualul primar al oraşului nostru a înţeles de la început că un gospodar nu
trebuie să se preocupe numai de interesele materiale ale colectivităţii, căreia
urmează a i se da şi hrană pentru suflet.
295
În acest scop, dl. Eugen Cialîc, care a avut şi în trecut o frumoasă activitate
cultural-socială, a luat iniţiativa organizării unui ciclu de „convorbiri cu elevii“, în
cadrul cărora şcolarii din toate şcolile secundare locale să ia contact cu scriitorii
noştri de seamă, care să le vorbească despre carte şi binefacerile ei, despre datoriile
morale ale tineretului şi despre obligaţiunea pe care viitorii conducători ai ţării o au
de a se cultiva şi de a se forma oameni întregi şi drepţi. O asemenea „convorbire“ a
avut loc săptămâna trecută la Liceul de fete „Sf. Gheorghe“, fiind primită cu un
entuziasm îmbucurător atât de corpul profesoral, în frunte cu d-ra Hagiu, directoarea
şcolii, cât şi de elevele liceului.
Astăzi a avut loc o nouă manifestaţiune culturală din ciclul astfel organizat
la Liceul de băieţi „Ştirbei-Vodă“. În sala festivă a liceului au luat loc toţi elevii din
cursul superior al şcolii, corpul profesoral, în frunte cu d-nii Al. Z. Ionescu,
directorul liceului, Tiberiu Chiril, profesor, fost primar, R. Paully, Dinulescu, A.
Luca, Ailinchii, D. Şofran, N. Buicliu, I. Guţulescu, profesorii liceului, precum și
dr. Samarian, directorul Spitalului, Mircea Nicolescu, prim-procuror, Em. Nicolaide
şi R. Tomşa, procurori de secţie, Şt. Istrate, fost prefect, Gh. Ulescu, institutor,
precum şi un numeros public.
Dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului, a arătat scopul acestor “convorbiri“ care
vor să pună pe scriitorii mari ai ţării în contact cu sufletul şcolărimii. Mărturisindu-
se unii altora, elevii vor avea un spor de câştig pentru suflet şi pentru minte, care le
va ajută să devină cetăţeni întregi şi vrednici. D-sa a mulțumit corpului profesoral
al liceului şi d-lui Al. Z. Ionescu, directorul şcolii, pentru înţelegerea ce a dat
iniţiativei luată de Serviciul cultural al Primăriei.
Dl. G. M. Vlădescu, primit cu îndelungi aplauze, a dezvoltat apoi subiectul:
„Cum se scrie o carte“. Pornind de la întrebarea „pentru cine se scrie o carte“ şi
adresând o filipică la adresa celor mai mulţi dintre oamenii din aşa zisa pătură cultă,
care ocolesc cartea scrisă de literaţii români, conferenţiarul a arătat cum se poate
realiza cartea cea bună, care să înfioare inimele şi să dea pace conştiinţelor. D-sa a
exemplificat expunerea cu numeroase citate şi a sfârşit prin a ceti o schiţă originală,
ieşită din câteva întâmplări trăite chiar în oraşul nostru.
Serbarea s-a încheiat cu recitări şi coruri executate de elevii Liceului
„Ştirbei-Vodă“, sub conducerea d-lui prof. Buicliu.
_____________________________________________________________
Neamul Românesc, din 19 martie 1939
341
1939 mai 11, Călărași. Adresă a Camerei de Comerț Călărași prin care face cunoscut
Prefecturii județului Ialomița componența Comitetului de Direcție.
Camera de Comerț și Industre Călărași Nr. 1724/11 mai 1939
Prefecturii județului Ialomița

Prin procesul – verbal din 11 iunie 1938, Comitetul de Direcție al Camerei
a fost ales și compus astfel:
296
1. Vasile Mateescu, comerciant, Președintele Comisiei Interimare a Camerei
și al Comitetului de Direcție.
2. Const. Nicolae, comerciant, Vice – Președinte al Comisiei Interimare.
3. Gheorghe Câsâru, industriaș, membru în Comitetul de Direcție al
Camerei, desemnat de Comisiunea Interimară în ședința de la 12 iulie 1938.
4. Const. Bucoveanu, membru în Comisiunea Interimară.
Președinte,
ss/V. Mateescu Secretar,
ss/Ioan R. Săvulescu
_____________________________________________________________
342
1939 iunie 2, Călărași. Proces-verbal prin care s-a consemnat efectuarea recepției
provizorii a Halei centrale din orașul Călărași.
PROCES - VERBAL
Astăzi 2 iunie 1939
Subsemnații: Lazăr S. Belcin, ajutor de primar, arhitect Georges Cristinel,
dirigintele lucrărilor, ing. V. Roșca, directorul Întreprinderii comunale și cond. arh.
Anat. Cușnir, șeful serviciului tehnic al primăriei, constituindu-ne în comisie pentru
facerea recepției provizorii a lucrărilor executate de antreprenor ing. I. Iliescu, la
construcția Halelor centrale din orașul Călărași, ne-am deplasat la fața locului, unde
de față cu antreprenorul am constatat că lucrările sunt terminate, inclusiv cele
indicate în tabloul anexat la procesul-verbal din 31 mai 1939.
Ca urmare la cele constatate, comisia declară lucrările recepționate,
provizoriu, fiind executate conform devizelor, caietului de sarcini și în bune
condițiuni.
Pentru care am încheiat prezentul proces verbal.
MEMBRII COMISIEI,
Lazăr S. Belcin, Ajutor de primar, ss/indescifrabil
Arh. Dir. Georges Cristinel, ss/indescifrabil
Ing. V. Roșca, Dir. Întrepr. Comunale, ss/indescifrabil
Cond. Arh. Anat. Cușnir, șef serv. tehnic, ss/indescifrabil
Antreprenor, ing. I. Iliescu, ss/indescifrabil

__________________________________________________________________
297
343
1939 iulie 8, Călărași. Memoriu întocmit de Seriviul tehnic al Primăriei pentru
construirea unei Băi comunale în orașul Călărași.
Intrat: 8 iulie 1939

M E M O R I U
pentru construirea unei Băi Comunale în orașul Călărași, jud. Ialomița
În acest oraș, nefiind nici o baie publică (de Stat, comunală sau particulară),
cu toate că populația este de peste 20.000 locuitori; Primăria a prevăzut în bugetul
ei pe exercițiul financiar 1939/940, o sumă de lei 1.100.000 (un milion una sută de
mii), cu care dorește să construiască un stabiliment public, în condițiunile cele mai
higienice cu ultimele perfecțiuni tehnice.
Pe lângă ajutorul de 80.000 lei, dat de Ținutul Mării, totodată și Ministerul
Sănătății și As. Soc., prin Casa Sănătății, a binevoit ca pe lângă sprijinul material de
300.000 lei, să dea și un plan tip de baie populară, care a fost adaptat necesităților
comunei și în limita posibilităților materiale.
Pe baza acestui plan, Serviciul Tehnic al Primăriei a întocmit un deviz în
valoare de 1.100.000 lei, ale cărui anexe ca: (plan, ante măsurătoare, analiza de
prețuri, seria prețurilor) fac parte integrală din acest dosar, care a fost verificat conf.
art. 23 din legea pentru Apărarea Patrimoniului Public, de serviciul tehnic al
Întreprinderii Comunale Călărași.
Prețurile materialelor de construcție sunt cele luate de la depozitarii din
localitate, iar costul instalațiunilor este cel al pieței din București: „Weissman, Kurz
și Amper”. Lucrarea fiind de foarte mare importanță din punct de vedere sanitar,
pentru a veni în ajutorul populației nevoiașe din această localitate, spre a o feri de
atâtea boli molipsitoare, cu onoare vă rog să binevoiți a aproba executarea acestei
lucrări, pe cale de antrepriză.
Șeful Serv. Tehnic,

Cond. Arhitect, ss/Anatolie Cușnir
__________________________________________________________________
344
1939 august 5, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Universul”
referitoare la modalitățile prin care tradiționalul Bâlci de la Călărași poate avea o nouă
menire.
Călăraşi, 5 August. Un eveniment cu adânci rădăcini în trecut şi cu

frumoasă menire. În fiecare an, de Sf. Măria mică (8 Septembrie), oraşul nostru
adăposteşte târgul a cărui faimă a fost şi este încă destul de cunoscută. În Bâlciul de
la Călăraşi, vindeau negustorii mărfurile produse în timpul unui an întreg şi tot aci
mocanii şi plugarii ialomiţeni găseau un pic de distracţie după truda muncilor de
peste vară. În târgul de Sf. Mărie, tinerii rămâneau cu ochii pe fetele care nu se lăsau
298
prea mult chemate la viaţa unei gospodării noi. Plin de tot felul de mărfuri, de scule
şi unelte, bâlciul acesta era evenimentul de seamă al anului. Aşa a fost încă multă
vreme, până când mijloacele de locomoţiune moderne au făcut ca posibilităţile de
aprovizionare ale ialomiţenilor să se înmulţească şi ele, aşa că Târgul de la Călăraşi
a pierdut din importanţa sa.
În acest an însă, datorită sforţărilor ce se depun de conducătorii oraşului
nostru, evenimentul acesta va cunoaşte din nou o mare afluenţă de populaţie.
Datorită anului agricol îmbelşugat, se speră într-un succes material. De asemenea se
fac demersuri pentru organizarea unei Expoziţii zootehnice-agricole şi pentru
obţinerea reducerii pe C.F. R. pentru vizitatorii ei. Ideea acestei expoziţii este
minunată şi merită să se bucure de atenţia celor în drept. În această expoziţie
urmează să se expună toate produsele agricole şi zootechnice ale Ialomiţei. Vizitarea
expoziţiei de un însemnat număr de săteni ar transforma-o într-o şcoală pusă la
îndemâna celor mulţi şi i-ar da o frumoasă menire.
_____________________________________________________________
345
1939 august 16. Extras din procesul-verbal al ședinței Primăriei orașului Călărași în
care se decide angajarea scriitorului G.M. Vlădescu pentru coordonarea activității
culturale a orașului și revenirea asupra donației unui teren către Liceul de fete „Sf.
Gheorghe”.

P R O C E S - V E R B A L No. 30
Astăzi 16 august 1939
Noi, Eugen Cialîc, Primarul orașului Călărași, jud. Ialomița.
Având în vedere că potrivit disp. art. 194 al. 2 din legea administrativă,
publicată în Monitorul Oficial No. 187 din 14 august 1938, atribuțiunile Consiliului
comunal, până la alcătuirea noilor consilii, vor fi exercitate de primari;
Astăzi, data de mai sus, asistat de dl Const. Petruș, secretarul primăriei, am
I.- Asupra cererii făcută de dl G.M. Vlădescu, scriitor și conferențiar, prin petiția
înreg. la No. 7452/939, spre a fi angajat în continuare pentru coordonarea activității
culturale a orașului;
Având în vedere cererea făcută de dl G.M. Vlădescu, scriitor și conferențiar,
de a fi angajat în continuare pentru intensificarea și coordonarea activității și
propagandei culturale în orașul Călărași;
Având în vedere că dl G.M. Vlădescu a mai fost angajat de primărie ultima
dată prin decizia No. 16 din 3 aprilie 1939, ca șef al serv. cultural și că angajamentul
D-sale a expirat pe ziua de 1 iulie 1939;
Având în vedere că sub raportul cultural sub îngrijirea D-sale, s-au ținut
conferințe publice precum și conferințe școlare la școlile din localitate și că
activitatea desfășurată de dl G.M. Vlădescu, a fost de un real folos tinerelor vlăstare;
299
Având în vedere că la data de 1 septembrie c., se redeschid cursurile școlare
și că activitatea cu caracter cultural-educativ, urmează să fie continuată și accentuată
mai ales acum la începutul anului școlar;
Având în vedere și referatul serviciului financiar din care rezultă că este
fond disponibil la art. 57 „Cheltuieli culturale, teatru, șezători, etc.”
D E C I D E M:
Aprobăm angajarea în continuare a d-lui G. M. Vlădescu, scriitor și
conferențiar, încredințându-i conducerea serviciului cultural al acestui oraș, pe timp
de la 15 august-15 noiembrie 1939, pentru coordonarea activității culturale a
orașului Călărași, servindu-i în acest scop o diurnă lunară de 5.000 (cinci mii) lei.
II. – Asupra situațiunei terenului în suprafață de 3 ha 2757 m.p., donat de primărie,
comitetului școlar al liceului de fete „Sf. Gheorghe” din Călărași.
Având în vedere că prin Deciziunea No. 52 din 27 iunie 1938, Primăria
orașului a donat Comitetului școlar al liceului de fete „Sf. Gheorghe” din Călărași,
o suprafață de teren de 3 ha 2757 m.p. din proprietatea comunei situată pe șoseaua
Călărași-Oltenița lângă Cazarma Regimentului 5 Cavalerie, spre a se desăvârși
construcția începută a vechii școli normale în care să funcționeze sus zisul liceu,
căruia prin Deciziunea No. 97.982/937 a Ministerului Educației Naționale i-a fost
afectată în scopul de a se evita funcționarea liceului de fete în actualul local, cu totul
impropriu și lipsit de cele mai elementare condițiuni de igienă;
Având în vedere că această donațiune a fost făcută cu condițiunea expresă
că va servi numai pentru desăvârșirea construcției începută în care să funcționeze
liceul de fete „Sf. Gheorghe” din localitate;
Având în vedere că de la data donațiunei și până în prezent, atât comitetul
școlar al liceului în chestiune, cât și Ministerul Educației Naționale, nu au luat nici
o măsură pentru desăvârșirea lucrărilor începute care au rămas în aceiași stare;
Având în vedere că între timp Ministerul Educației Naționale, a dispus ca
localul fostei școli normale, să fie afectat liceului de băieți „Știrbey Vodă” din
localitate, trecându-se peste condițiunile exprese ale donațiunei porțiunei de teren,
făcută prin Deciziunea primăriei mai sus amintită;
Având în vedere că nici liceul de băieți, căruia i s-a afectat această clădire,
nu a executat vreo lucrare pentru amenajarea acelui local;
Considerând că situația acestei clădiri pare a nu mai avea, nici un fel de
rezolvare, ea rămânând nefolosită de vreo instituție școlară, și ca atare nu s-a atins
scopul pentru care primăria și-a donat un important bun din patrimoniul ei, rezervat
anterior în vederea extinderii orașului, astfel că donațiunea, urmează să fie revocată,
cu atât mai mult cu cât nu s-a perfectat această donațiune prin acte autentice, iar
liceul de fete „Sf. Gheorghe” se dezinteresează de donațiune, întrucât localul afectat
acestei școale a fost destinat liceului de băieți „Știrbey Vodă”, care nu a făcut nici
un fel de diligență pentru acceptarea donațiunei făcută de primărie;
D E C I D E M:
Revenim asupra donațiunei suprafeței de 3 ha 2757 m.p., din terenul
proprietatea comunei, situat pe șoseaua Călărași-Oltenița lângă Cazarma Reg. 5
Cavalerie, făcută prin Deciziunea No. 52 din 27 iunie 1938, comitetului școlar al
300
liceului de fete „Sf. Gheorghe” din localitate, teren având dimensiunile arătate în
schița întocmită de serviciul tehnic comunal, cu scopul de a servi numai pentru
desăvârșirea construcției începute și pentru celelalte nevoi ale școalei și hotărâm
întrucât condițiunile donațiunei nu au fost respectate, ca suprafața de teren mai sus
amintită să revină de drept în patrimoniul comunei, unde se va inventaria.
Prezenta deciziune se va comunica atât comitetului școlar al Liceului de fete
„Sf. Gheorghe”, Liceului de băieți „Știrbey Vodă” din localitate, cât și Ministerul
Educației Naționale.
PRIMAR,
ss/Cristea
________________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 51/1939, f. 78-79, original
346
1939 septembrie 22, Călăraşi. Adresă a Gărzii Naţionale a Organizaţiei judeţene
Ialomiţa a Frontului Renaşterii Naţionale către Pimăria Călăraşi, prin care face
recomandările necesare privind organizarea funerariilor pentru ziua înmormântării
fostului prim-ministru Armand Călinescu.
Garda naţională F.R.N judeţul Ialomiţa Nr. 352/1939 septembrie 22
Domnului primar al oraşului Călăraşi,

În conformitate cu ord. nr. 5823/939 al Comandamentului Gărzilor
Naţionale, avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a dispune să se pună în vedere
funcţionarilor din administraţia dvs, membrii ai Gărzilor Naţionale F.R.N., să se
prezinte în ziua de 23 septembrie a.c., ora 13 la biroul Gărzii naţionale pentru a primi
uniforma necesară participării la serviciul religios ce se va face în oraşul Călăraşi,
prin îngrijirea autorităţilor locale, în ziua înmormântării fostului prim-ministru, dl
Armand Călinescu.
Sănătate!
Comandantul Gărzii Naţionale F.R.N. jud. Ialomiţa

ss/Căpitan Gh. Mexis
Rezoluţie: Funcţionarii mai jos notaţi se vor prezenta la Comandantul Gărzii şi vor
executa dispoziţiile.
1. Ion M. Ionescu
2. Constantin A. Constantin
3. Dumitru Ionescu
4. Gh. Vlădescu.
_____________________________________________________________
301
347
1939 septembrie 27, Călărași. Contractul încheiat între Primăria orașului Călărași și
Societatea Cooperativă „Universala” din București pentru construcția Băii publice.
C O N T R A C T
Între subsemnata Primăria orașului Călărași, prin reprezentantul ei legal
Eugen Cialîc, Primarul orașului Călărași, pe de o parte și Soc. „Cooperativa” pentru
întreprinderi de lucrări și construcțiuni „UNIVERSALA”, cu sediul în București,
str. Dr. Felix, No. 46, prin reprezentantul ei I. Neamțu și N. Cazacu, a intervenit
următorul contract de întreprindere:
1.- Obiectul contractului este construirea unei băi populare în orașul
Călărași, în conformitate cu planul, devizul lucrării și caietul de sarcini, care au
servit la ținerea licitației din 24 august 1939.
2.- Condițiunile: Primăria orașului Călărași, dă în întreprindere și Soc.
„Universala” din București, ia în întreprindere, construcția Băii populare descrisă
în acest contract, cu prețul total de lei 1.210.000 (un milion două sute zece mii),
sumă rezultată la licitația ținută în ziua de 24 august 1939 și aprobată de Rezidență
cu deciziunea No. 1107/939.
3.- Părțile declară că acceptă ca parte integrantă din prezentul contract,
planurile, devizele și caietul de sarcini, care au fost luate drept bază la ținerea
licitației din 24 august 1939.
4.- Întreprinzătorul este obligat a începe executarea lucrărilor de la data
semnării prezentului contract.
5.- Devizul cantității indicate și cu prețurile arătate de întreprinzător în
ofertă, conținând lucrările în sumă totală de lei 1.210.000, constituie un angajament
fix și obligatoriu, atât în ce privește felul și extensiunea lucrărilor, cât și costul
lucrării, cu alte cuvinte lucrările descrise în acest deviz vor trebui necondiționat
executate pe prețurile unitare aprobate, o majorare de preț la materiale sau manoperă
motivată prin urcarea prețurilor pieței fiind exclusă.
6.- Toate materialele de construcție vor fi procurate și întrebuințate în
conformitate cu prescripțiunile devizului și caietului de sarcini. Orice material
refuzat de primărie, în urma unei somațiuni scrise sau ordin de șantier, înscris în
condica de ordine de șantier va fi ridicat imediat de pe șantier de către întreprindere.
7.- Antrepriza este obligată de asemenea, înainte de a pune în executare
orice lucrare de pe planurile ori detaliile date de primărie sau arhitect, să verifice
cotele făcând cunoscut în scris diferențele ce din întâmplare (eroare) s-au strecurat.
8.- Pentru totalitatea lucrărilor sau pentru o parte din diferitele categorii de
lucrări, întreprinderea nu poate concesiona sau da lucrări la o terță persoană, fără
aprobarea primăriei.
9.- Termenul executării construcției și predarea completă a construcției, cu
toate instalațiunile, este până la 15 martie 1940, în caz de neterminare la timp, se
aplică o amendă de lei 1.000 (una mie) pentru fiecare zi de întârziere.
10. – Taxele de timbru și înregistrarea pentru prezentul contract precum și
impozitul din cifra de afaceri și orice alte taxe privind obiectul acestui contract, cad
302
exclusiv în sarcina antreprenorului. Acesta va suporta toate cheltuielile pentru
asigurările muncitorești și va asigura imobilul și materialele contra incendiului, fiind
direct răspunzător de toate pagubele ce s-ar produce din cauza acestora.
11.- Pentru orice litigiu provenit din prezentul contract, părțile declară că
acceptă competența Tribunalului Ialomița.
12.- Costul lucrărilor. Plata tuturor instalațiunilor se va face conform
descrierii din caietul de sarcini și pe bază de prețuri unitare din deviz.
13.- Recepții. Recepția provizorie se va face de către o comisiune numită de
primărie după completa terminare a lucrărilor, iar constatarea temperaturii se va face
în cursul iernii a anului de garanție la temperatura exterioară cea mai scăzută.
Recepția definitivă va avea loc după un an de la recepția provizorie, firma executantă
obligându-se a repara sau înlocui pe cheltuiala sa proprie orice stricăciuni s-ar ivi
din cauza chiar a calculării greșite a instalațiunei.
14.- Plata și reținerea pentru garanție. Plata lucrărilor se va face pe măsura
avansării lucrărilor, din bugetul primăriei.
După recepția provizorie se va restitui firmei garanția depusă la încheierea
contractului și se va reține o garanție în numerar de 3% pe anul de întreținere din
situația definitivă, care se va restitui după facerea recepției definitive.
Făcut astăzi 27 septembrie 1939.

Prin reprezentantul ei legal
PRIMAR, ss/EUGEN CIALÎC „UNIVERSALA”
Antreprenor,
ss/Construcția Neamțu
ss/N. Cazacu
__________________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 8/1940, f. 20-21, copie.
348
1939 septembrie 15, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile ziarul
“Universul” referitoare la realizările Primăriei locale și proiectele de viitor.
Călăraşi, 15 Septembrie. Realizări şi proiecte. Împlinindu-se un an de

când au fost instalaţi în fruntea oraşului Călăraşi, d-nii Eugen Cialîc, primarul
Capitalei Ialomiţei şi L. S. Belcin, primarul ajutor, au înaintat Rezidenţei regale a
Ţinutului Mării un Memoriu care rezumă eforturile administraţiei comunale în acest
răstimp.
Edilii noştri au încercat să înfăţişeze autorităţii tutelare efortul continuu pe
care-1 depun în scopul modernizării şi ridicării capitalei Ialomiţei la rangul de oraş
civilizat. Memoriul începe prin expunerea situaţiunii financiare a oraşului, care este
în definitiv termometrul realizărilor efective ale unei gospodării publice. Ocupându-
se de realizările edilitare cu care a fost dotat oraşul, edilii noştri arată în memoriu
că, în mai puţin de un an, oraşul Călăraşi a fost înzestrat cu una din cele mai
303
frumoase hale din ţară. Într-adevăr, actuala administraţie a reuşit să dăruiască
oraşului un stabiliment pentru vânzarea alimentelor, care poate figura cu cinste în
orice localitate de prim rang de la noi sau din străinătate. Edilii noştri au înscris în
programul de realizări al anului ce vine înzestrarea halelor cu frigorifere, în care
scop primăria duce tratative cu câteva case de specialitate din ţară şi străinătate. Tot
pentru anul viitor administraţia comunală îşi propune să înlesnească constituirea
unei cooperative care să organizeze o fabrică de ghiaţă artificială, pentru a se
interzice folosirea gheţei de baltă, care constitue un permanent pericol pentru
sănătatea obştească.
O altă problemă care a stat pe planul prim al preocupărilor conducătorilor
capitalei Ialomiţei o fost construcţia şi amenajarea unei băi publice. După continue
eforturi, s-a putut asigura un prim fond de 1.260.000 lei, deplin asigurat şi aflat în
casa comunii, pentru construcţia băii publice, care va fi aşezată pe terenul din
imediata vecinătate a spitalului comunal. Baia va avea o instalaţie de abur, duşuri
populare, cabine de lux, bazin cu apă rece, încălzire centrală şi va fi prevăzută şi cu
un adăpost pentru apărare pasivă. În acelaşi timp s-au făcut lăudabile eforturi pentru
realizarea unui ansamblu edilitar la intrarea în oraş, în faţa Gării centrale, care să
dea călătorului care soseşte în Călăraşi impresia că descinde într-un adevărat oraş.
Piaţa Gării, a cărei realizare va fi terminată până la sfârşitul lunii, va oferi călătorului
o frumoasă perspectivă. Dl. Eugen Cialîc intenţionează ca în mijlocul pieţii să aşeze
statuia domnitorului Barbu Ştirbei. O altă problemă aflată în studiul conducătorilor
oraşului este refacerea din temelii a Abatorului comunal. Primăria a reuşit să asigure
şi în această direcţie, apelând la sprijinul d-lui ministru Cornăţeanu, peste 500.000
lei, cu care va începe în curând construirea unui nou abator cu toate instalaţiunile
indicate de ştiinţă şi higienă. În cursul ultimului an s-au făcut lucrări de reparaţiune
la toate imobilele Primăriei, s-au reparat şcolile, s-a realizat o frumoasă operă de
asistenţă socială, s-a făcut un pas decisiv în viaţa culturală a obştei, s-a sprijinit
serviciul social, s-a modernizat Centrul prin dărâmarea imobilelor insalubre şi
gheretelor de scânduri, oraşul căpătând un aspect din ce în ce mai curat şi mai plăcut.
Dar cea mai frumoasă biruinţă edilitară a noului regim o constitue rezolvarea
fericită a problemei apei. Cea mai grea problemă, care s-a pus administraţiei locale
a fost problema apei. Populaţia oraşului nostru era permanent chinuită de lipsa apei
potabile. În special vara, când consumul este maxim, periferia era lipsită complet de
apă, gospodăriile fiind alimentate cu apă luată direct din Borcea. La instalarea sa în
fruntea oraşului, dl. Eugen Cialîc, a declarat că va căuta să rezolve problema apei,
care este problema capitală a localităţii noastre. Din ziua de 10 septembrie s-a pus
în funcţiune o centrifugă, cu un debit de 100 m. c. pe oră, care a reuşit să asigure
satisfacerea completă a nevoilor de apă pe ziua întreagă.
Cu o cheltuială minimă, faţă de importanţa ei, problema apei la Călăraşi a
fost rezolvată în ceea ce priveşte debitul, rămânând ca în viitor preocupările edililor
noştri să se îndrepte spre amenajarea filtrelor, introducerea unei staţiuni de
sterilizare şi refacerea conductelor de pe străzi. Totodată actuala administraţie a
demontat motoarele Uzinei electrice, pe care le-a trimis la Fabricele Lemaitre pentru
totală refacere. Restrângându-i-se pe timpul verii consumul electric, Uzina va fi pusă
304
în situaţia de a furniza, cu începere de la 20 octombrie, o lumină bună şi constantă,
evitându-se astfel uzura completă a instalaţiunilor care nu fuseseră de zeci de ani
revizuite şi puse la punct.
În acelaşi timp s-a refăcut, în cea mai mare parte, reţeaua electrică, punându-
se stâlpi noi, schimbându-se conductele uzate şi realizându-se noi legături între
cartiere şi uzină, pentru a se asigura o cât mai perfectă distribuţie a energiei electrice
la abonaţi.
_____________________________________________________________
349
1939 septembrie 30, Călăraşi. Adresa Căminului Cultural Orăşenesc Călăraşi catre
Liceul industrial de fete prin care solicită ca întreg corpul profesoral să participe la
activitatea acestei instituţii.
Căminul cultural orăşenesc Ştirbei Vodă Călăraşi – Ialomiţa

Doamnă directoare,
Avem onoare a vă face cunoscut că onor Fundaţia Culturală Regală
Principele Carol a aprobat constituirea şi a autorizat, cu nr. 111 Ialom. 63, din 12
august a.c., funcţionarea Căminului cultural orăşenesc Călăraşi, care a fost constituit
în ziua de 28 mai a.c.
Potrivit art. 102 şi 123 al. 2 din Reg. Legii Serv Social, toţi funcţionarii
publici şi salariaţii de stat, ţinut, judeţ sau comună, fiind membrii de drept ai
căminului.
Vă rugăm ca, în conformitate cu art. 7 din Legea Serviciului Social, să
acordaţi Căminului nostru tot sprijinul, atât al puterilor publice cît şi al mijloacelor
materiale, pentru ca el să poată corespunde scopului pentru care a fost creat,
dispunând ca toţi funcţionarii în subordine să participe efectiv la activitatea acestei
instituţii.
Sănătate!
Preşedinte, Director,
Domniei sale, doamnei directoare a Liceului industrial de fete - Loco.

_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul industrial de fete Călăraşi, dosar 8 bis/1939, f. 9, original.
350
1939 decembrie 5, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “România” –
ediția de Provincie, referitoare la modul cum a fost sărbătorită în localitate, pe 1
decembrie, Unirea cea Mare.
305
CĂLĂRAŞI. — Într-un cadru de aleasă sărbătoare s-au desfăşurat
festivităţile menite să cinstească pe eroii, cari s-au jertfit pentru Unirea cea mare şi
să comemoreze acest atât de important act din viaţa naţiunii noastre.
Populaţiunea oraşului a luat vie parte la această sărbătoare, care s-a început
printr-un Te-Deum, care a avut loc în Catedrala oraşului, în prezenţa d-lor general
P. Vlădescu, comandantul Garnizoanei, colonel V. Nica, prefectul judeţului, Eugen
Cialîc, primarul oraşului, L. S. Belcin, primar ajutor, colonel Țopârlan, comandantul
Reg. de inf., colonel C. Leonescu, comandantul Reg. de artilerie, colonel Alevra,
comandantul Reg. de cavalerie, ing. Bartemanov, şeful Serv. drumurilor naţionale,
N. Timiraş, preşedintele Tribunalului, Em. Nicolaid, prim procuror al Tribunalului,
St. Şerbănescu, decanul Baroului avocaţilor, dr. Hagi, medicul primar veterinar, dr.
Michăilescu, medicul primar al judeţului, C. Bătrânu, ing. agronom, directorul
Camerei Agricole, Dinu Cristea, şeful serviciilor Primăriei, maior Ghenoiu, căpitan
Pitiş, comandantul Pieţii, colonel Parotă, corpul profesoral al liceelor şi şcolilor
secundare din localitate, funcţionarii tuturor serviciilor publice din oraş, străjerii şi
străjerele, sub conducerea comandanţilor şi comandantelor respective, precum şi a
unui numeros public. În faţa Catedralei au luat loc unităţile militare din garnizoană,
stolurile de străjeri şi formaţiunile de premilitari cu drapelele şi muzica Reg. 23 inf.
Un sobor de preoţi, în frunte cu pr. Gh. N. Ionescu, revizor eparhial, V.
Nicolau, protoereul judeţului, Dim. Dobre, parohul Catedralei, pr. Marin
Dumitrescu, Sofie Popescu şi Diacon Dobrescu, a oficiat un Te-Deum, după care dl.
general D. Vlădescu, a trecut în revistă compania de onoare, în faţa căreia a rostit o
cuvântare, scoţând în relief rolul Dinastiei în realizarea Unirii. Dl. prof. Guţulescu,
a vorbit mulţimii despre însemnăţatea zilei şi datoria tineretului faţă de ţară, tron şi
naţiunea română, astăzi definitiv unită în graniţele ei fireşti.
După amiază a avut loc o frumoasă serbare străjerească, cu concursul tuturor
stolurilor de străjeri din localitate. Programul a avut ca punct central Ziua Unirii,
care a fost sărbătorită cu tot entuziasmul și cu toată strălucirea.
_____________________________________________________________
România-Provincie, din 5 decembrie 1939
351
1939 decembrie 13, București. Articolul cu titlul ADUNAREA POPULARĂ F. R. N.
DE LA CĂLĂRAŞI, publicat în ziarul “Universul”, în care este descris modul în care
s-a desfășurat evenimentul respectiv.
ADUNAREA POPULARĂ F. R. N. DE LA CĂLĂRAŞI

Duminică, 10 decembrie 1939, a fost la Călăraşi solemnitatea depunerii
jurământului celor 400 noi membri ai Gărzii Naţionale din acest judeţ.
Tot Duminică s-a ţinut în Călăraşi şi o mare Adunare Populară a F. R. N..
La ora 9 au sosit în Gara Călăraşi d-nii Constantin Giurescu, ministrul Frontului
Renaşterii Naţionale, gen. Traian Grigoreseu, rezident regal al Ținutului Marea, P.
306
S. S. Episcop Gherontie, gen. Petre Georgescu, Gh. Apostoleanu, secretar general
F. R. N. pentru agricultură şi alţi numeroşi fruntaşi ai Frontului.
Pe peronul gării au fost întâmpinaţi de oficialităţile locale, în frunte cu dl.
Eugen Cialâc, primarul oraşului, care a urat oaspeţilor bun venit. S-a format apoi un
cortegiu care s-a îndreptat spre primărie.
În sala de onoare a primăriei a avut loc o recepţie în cinstea oaspeţilor. Au
fost prezentaţi d-lui ministru şefii autorităţilor locale. Dl. ministru GIURESCU a
mulţumit pentru cuvintele de bun venit şi a spus: “Aducem un cuvânt de înfrăţire,
căci poate niciodată în desvoltarea istorică a poporului nostru nu a fost mai multă
nevoie de unire ca astăzi. Facem un apel călduros la tot ce este competenţă, energie,
autoritate, să ne ajute în această operă de ridicare politică a ţării.”
Dl. ministru Const. Giurescu, oaspeţii şi oficialităţile au mers apoi în Piaţa
Catedralei unde s-a desfăşurat solemnitatea depunerii jurământului acelor 400 de
membri ai Gărzii Naţionale.
După ce au primit defilarea detaşamentului Gărzii Naţionale, asistenţa s-a
îndreptat spre cazinoul din Parcul comunal, unde s-a ţinut adunarea.
Aici au luat cuvântul dl. EUGEN CEALAC, primar al orașului Călărași și
secretar F. R. N., dl. AURELIAN POPESCU, secretar F. R. N., dl. LASCĂR
BANU, secretar F.R.N. pentru comerț și industrie, dl. THEODORESCU
VALAHU, secretar de ținut al Frontului Renaşterii Naţionale, dl. deputat
MALTEZEANU, dl. I. APOSTOLEANU, secretar general al Frontului, dl.
CORNĂȚEANU, fost ministru, dl. gen. P. GEORGESCU, secretar general al
Ministerului F. R. N.
Ultimul a luat cuvântul dl. ministru C. Giurescu, care a spus, printre altele:
“Cred că sunt în gândul dvs., al tuturor, atunci când rog pe Cel de sus să dea zile
lungi şi fericite Regelui nostru Carol II ca cu puterea Lui de muncă, cu patriotismul
Său, cu dragostea Sa să ridice Ţara, s-o ducă la înflorire, putere si mărire.”
La sfârşit s-a trimis Suveranului următoarea telegramă: Membrii Frontului
Renaşterii Naţionale din judeţul Ialomiţa, întruniţi în adunare cetăţenească în
capitala judeţului, asigură cu adânc respect pe Majestatea Voastră de întreaga
recunoştinţă a fiilor Bărăganului pentru noul climat politic dăruit ţării. Constituind
vrednică armată de muncă şi creaţiune românească, ei stau fără şovăire în seraiul
Majestăţii Voastre şi al Ţării, urându-Vă ani mulţi şi domnie glorioasă.
Sănătate!.
CONST. GIURESCU
Ministrul organizării Frontului Renaşterii Naţionale
_____________________________________________________________
352
1940 ianuarie 1, Călăraşi. Tabel nominal, întocmit de Prefectura judeţului Ialomiţa,
cuprinzând tipografiile existente în oraşul Calaraşi.
307
Prefectura jud. Ialomiţa.
Nr. 112/10 ianuarie 1940
TABLOU
de tipografiile existente în oraşul Călărași la data de 1 ianuarie 1940
Nr. Denumirea Numele şi prenumele Deciziunea Adresa

crt. tipografiei proprietarului firmei
1. Tipografia Noastră A. I. Săvulescu 1364/1931 Știrbei Vodă, nr. 47

2. Ioniţă Cristescu Ioniţă Cristescu 1984/1931 Știrbei Vodă, nr. 24
3. Moderna Gh. Vîrtejanu 3205/1935 Știrbei Vodă nr.15
_____________________________________________________________
Se certifică de noi prezentul tablou.
Prefect,
ss/V. Nica
_____________________________________________________________
353
1940 februarie 8, Călăraşi. Comunicat al Gărzii Naţionale a Frontului Renaşterii
Naţionale-Filiala oraşului Călăraşi, prin care face apel pentru înscrierea de noi
membri.
Frontul Renașterii Naționale

Garda Naţională a oraşului Călăraşi
COMUNICAT
Garda Naţională a acesui oraş a luat fiinţă, ca anexă a F.R.N., pe ziua de 12
mai 1939. Cu începere de la 12 până la 29 februarie 1940 primeşte noi înscrieri de
membri, zilnic, între orele 11 ½ - 13 şi 18 – 19, la Cancelaria G.N., în Palatul
administrativ, unde se dau şi relaţiuni asupra condiţiunilor de admisibilitate.
Cei ce se prezintă pentru înscriere vor aduce livretul militar de ofiţer în
rezervă sau grad inferior. La 29 februarie a.c. înscrierile se închid în mod definitiv
pentru orişicine.
Sănătate!
Comandantul G.N.- oraşul Călăraşi,
Lt. rez. Belcin S. Lazăr Secretar, N. I. Postole
Nr. 236 – Călăraşi, 8 februarie 1940.

_____________________________________________________________
308
354
1940 martie 12, Călărași. Adresa Primăriei Călărași către Rezidentul Regal al
Ținutului Marea, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Inventarului Avuțiilor
Publice prin care aduce la cunoștință situația clădirii fostei școli normale și roagă să
se ia măsuri pentru terminarea acesteia.

Nr. 1176/12 martie 1940
Excelenței Sale, d-lui rezident regal al Ținutului Marea – Constanța

D-lui ministru al Educației Naționale – București
D-lui ministru al Inventarului Avuțiilor Publice – București
Avem onoare a supune hotărârilor Dvs. situațiunea în care se găsește
clădirea fostă a Școalei normale de băieți din acest oraș și care așteaptă o imediată
rezolvare din partea forurilor chemate să îngrijească de patrimoniul public.
Încă din anul 1925 a început să se construiască acest local, pentru școala
normală de băieți, care pe acea vreme exista. S-au executat în anii 1925/27, zidăria
parterului și etajului și a stat astfel zidurile neacoperite expuse intemperiilor până în
anul 1935 când i s-a făcut acoperișul. Apoi în anul 1937, când se hotărâse de
Ministerul Educației Naționale ca în parterul clădirii să fie mutat liceul „Știrbei
Vodă” din acest oraș s-au mai executat tencuielile, pardoselile și tâmplăria
parterului.
Astăzi situația clădirii este următoarea:
1. Parterul necomplet astfel ca să poată fi utilizat pentru școală, lipsindu-i
pardoselile coridoarelor, sobele, vopsitoria, scările, instalațiile de iluminat și de apă,
împrejmuire, etc.
2. Etajul netencuit, fără uși, fără ferestre, fără sobe, pardoseli, etc. și în care
iarna acestui an s-au depozitat imense cantități de zăpadă.
3. Acoperișul de țigle, în partea dinspre nord dezvelit de vânt, din care cauză
plouă în interiorul clădirii, astfel încât tencuielile tavanelor au început să cadă.
Pentru această clădire s-a cheltuit până acum peste 8 milioane, parte de către
fostul comitet școlar al fostei școli normale, parte de către Ministerul Educației
Naționale; or toate sumele cheltuite până acum pentru construirea acestei
monumentale clădiri vor fi iremediabil pierdute dacă nu se vor lua cele mai urgente
măsuri, pentru completa ei terminare și folosirea ei, fie în scopul pentru care a fost
creată, fie dându-i orice altă întrebuințare.
Părăsirea clădirii și lăsarea ei în voia sorții, constituie o pagubă imensă
pentru patrimoniul public, care trebuie – mai ales în momentele de față – evitată.
PRIMAR,
Eugen Cialîc SECRETAR,
Dinu Cristea
__________________________________________________________________
309
355
1940 aprilie, Călărași. O sinteză asupra activității Camerei de Comerț și Industrie din
Călărași de la înființare și până în aprilie 1940.
CAMERA DE COMERȚ ȘI DE INDUSTRIE CĂLĂRAȘI

I.Activitatea Camerei
Camera de Comerț și de Industrie din Călărași a fost înființată în anul 1925
prin Înaltul Decret Regal No. 1450 din 7 mai, prin Legea pentru reorganizarea
Camerelor de Comerț și de Industrie.
Camera de Comerț din Călărași are ca circumscripție teritorială județul
Ialomița.
Populația jud. Ialomița este de 360.000 locuitori, iar suprafața județului este
de 7.168 km. p.
Importanța județului Ialomița din punct de vedere economic constă în
agricultură, în creșterea vitelor și în pescuit, care ocupă o populație de aproximativ
80% din totalul locuitorilor. Comerțul ocupă un procent de 0,9%, iar industria 0,001
%, restul fiind alte ocupațiuni.
Cu alte cuvinte, agricultura covârșește în importanță toate celelalte
ocupațiuni și ramuri de activitate din județul Ialomița.
Imobilul Camerei este situat în plin centrul orașului Călărași, în piața lit. A,
construit în anii 1928-1929. Valoarea construcției este de lei 2.860.000, iar a
terenului pe care s-a construit imobilul în suprafață de 1.248 m.p. a costat lei
540.000.
Imobilul este ocupat în majoritate de Liceul Comercial de băieți, destinație
ce a avut-o în chiar planul construcției, restul imobilului fiind ocupat de Camera de
Comerț și de Bursa de Mărfuri. Imobilul construit formează numai un lot din planul
inițial al palatului camerei de Comerț, restul construcției urmând a fi terminată după
posibilitățile financiare ale camerei.
Compunerea actualei Comisiuni Interimare. Actuala Comisiune
Interimară a Camerei a fost numită la 21 iulie 1939 și constituindu-se, are
următoarea compunere:
D-l C. Ionescu Isac, comerciant de manufactură și a. Președinte;
D-l Gh. Câsâru, mare industriaș, Vice-Președinte;
D-l Const. Bucoveanu, comerciant de manufactură, membru în Comitet;
D-l Gheorghe Baciu, mic industriaș, membru în Comisie;
D-l Ioan Mihăilescu, Directorul Ag. B.N.R., comisarul Guvernului;
D-l Ioan R. Săvulescu, Profesor, prim secretar;
D-l P.P. Sfetcu, Inspector General de Finanțe, membru în Comisiunea de
control a camerei;
D-l Al. Nestor, expert contabil, membru în Comisiunea de control
Posibilitățile materiale ale Camerei.
Veniturile Camerei pe anul 1939/940 au fost realizate astfel:
Din venituri adiționale…………………………………lei 706.495
Din taxe pentru servicii prestate de Cameră…………...lei 280.632
310
Din exploatarea și administrarea oboarelor……………lei 2.325.215
Deci în total posibilitățile materiale ale Camerei au fost de lei 3.312.342.
Realizări. Rostul și avantajele pentru viața economică a acestor înfăptuiri:
Investițiuni în
a) Imobile proprii pentru Cameră, Liceul Comercial și Bursa de Mărfuri, lei
3.400.000.
b) În imobilele oboarelor de cereale, construcții și terenuri, lei 517.290.
c) În mobilierul și biblioteca Camerei, lei 341.817.
d) În mobilierul oboarelor de cereale, lei 105.115.
Preocupări de ordin local. Camera de Comerț din Călărași, deși tânără ca
instituție, ființând abia din anul 1925, totuși a îmbrățișat și a susținut cu toată căldura
realizarea nevoilor economice obștești ale județului. Astfel, din inițiativa ei s-a
înființat în același an 1925 Gimnaziul comercial de băieți în orașul Călărași, devenit
mai apoi Liceu comercial complet cu 8 clase.
Timp de 10 ani această școală a fost întreținută exclusiv din veniturile
Camerei, așa după cum și-a luat angajamentul față de ministerul Educației Naționale
la înființarea ei și chiar și după acest timp Camera a contribuit cu subvențiuni masive
la întreținerea și dotarea cu cele necesare a liceului comercial.
Bursa de Mărfuri și Camera de Arbitraj, ce au luat ființă tot din inițiativa și
prin sprijinul Camerei în anul 1926, au găsit o totală ospitalitate în imobilul Camerei
și a fost pusă în slujba comerțului de cereale a județului Ialomița spre a răspunde
nevoilor simțite ale acestui mare comerț local.
Oficiul Registrului Comerțului este astăzi instrumentul cel mai potrivit prin
care se poate obține o selecționare a comercianților prin noua sa organizare și prin
competența ce i s-a dat forului conducător. În Registrul Comerțului s-au înregistrat
până în prezent, de la înființarea lui din anul 1931, un număr de 3.834 de firme
individuale și un număr de 293 de firme sociale; s-au radiat 622 de firme individuale
și 82 firme sociale, în majoritate cooperative și bănci populare care au urmat legii
codului cooperației; s-au înregistrat 787 mențiuni la firmele individuale și 25
mențiuni la firmele sociale.
Oboarele de cereale în număr de 14 înființate, organizate și administrate
exclusiv de Cameră, funcționează în condițiuni optime și sunt în curs de a fi dotate
cu imobile proprii funcționării lor și locuirii de către personalul administrativ,
înzestrate cu aparate moderne de cântărire și de constatarea calității pentru obținerea
unei drepte valorificări a cerealelor.
Cea mai mare parte din aceste oboare fiind situate în apropierea silozurilor
de cereale ce s-au construit și sunt aproape gata de funcționare, vor fi prevăzute cu
lumină electrică ce se va obține de la silozuri și vor fi adaptate cerințelor moderne,
spre a corespunde rolului pentru care au fost create.
Pentru conducerea lor, pentru prima oară în anul 1938, s-a numit secretari-
controlori bugetari, toți cu studii, care asigură respectul legilor și bunul lor mers, cu
atât mai mult, cu cât actualmente sunt degajați de orice influențe și obligațiuni
politice.
311
Asistența comercianților. Deși s-a înființat către sfârșitul anului 1938 Casa
de asistență a comercianților scăpătați, pentru care atât comercianții, cât și Camerele
de Comerț au contribuit și contribuiesc în fiecare an cu importante sume bănești,
spre a se asigura o zi mai bună acelora care au contribuit decenii întregi la sarcinile
statului, totuși din cauze necunoscute nouă această casă de asistență nu a început a
funcționa încă. Din această cauză conducerea camerei noastre de Comerț s-a văzut
nevoită a acorda comercianților scăpătați neînsemnate ajutoare, totuși față de mult
simțitele lor nevoi în sumă de lei 70.000, osebit de contribuția obligatorie.
Posibilitățile financiare ale acestei case, pentru județul Ialomița ar fi destul
de frumoase, spre a ajuta în mod real și efectiv pe comercianții scăpătați, rezultând
aceasta din sumele destinate casei, după cum urmează:
Pe ultimele 3 luni din anul 1938/939, din adiționale s-a încasat lei 125.000; pe anul
1939/940 întreg idem lei 750.749, deci numai din adiționale s-a încasat suma de lei
875.749. Din contribuția Camerei pe anii 1938/939 și 1939/940 s-a consemnat casei
suma de lei 107.500, ceea ce revine pe un an și trei luni suma de 983.249, din care
nici un comerciant scăpătat din județul Ialomița n-a primit un leu. Posibilitățile de
finanțare deci a acestei Case ar fi anual între 800.000-900.000 lei, ceea ce i-ar
permite să contribuie într-o largă măsură la întreținerea comercianților scăpătați și
ajutorarea familiilor acestora.
Preocupări de ordin general. Problema naționalizării comerțului românesc
a început a căpăta soluționarea favorabilă, deoarece conducerea Camerei, prin
posibilitățile legale ce îi stă la îndemână, a făcut să înceteze pătrunderea în comerț
a elementelor străine, rezervându-se eventualele locuri disponibile noilor absolvenți
de școli comerciale ce vor dori să intre în comerț.
Din fericire însă putem constata că în județul Ialomița numărul
comercianților străini este cu mult prea neînsemnat, explicându-se aceasta prin
caracterul pronunțat ce îl are în această regiune agricultura, cu care profesiune nu se
prea îndeletnicește elementul străin, care se simte mai bine și mai în largul lui în
Problema fiscală a fost fericit rezolvată, desigur grație intervenției colective
a Camerelor de Comerț, prin introducerea patentei fixe în anul 1931 și apoi de a se
raporta impunerile fiscale în ultimii ani, fără ca contribuabilii comercianți și
industriași să mai fie supuși formalismului greoi al impunerilor.
Dispensarea micilor comercianți până la cl. 8-a de a ține registrele legale,
prevăzute de codul de comerț, a produs o mare ușurare acestora, mai ales dacă se
ține seamă că marea lor majoritate o formează comercianții ce nu au nici cursurile
primare complete, deci care abia știu a citi și a scrie, necum a mai ține registre după
regulile contabilității.
Problema valorificării cerealelor – construirea silozurilor. Încă din anul
1935 Camera noastră de Comerț, observând dificultățile ce le întâmpină comerțul
de cereale în această regiune din lipsa de magazii capabile de a depozita imensele
cantități de cereale ce se ofereau de către producător – agricultor la începutul
campaniei agricole, adică în lunile iulie, august și septembrie și din care cauză se
vindeau pe prețuri derizorii, Camera noastră s-a văzut silită să intervină atât pe lângă
312
administrația căilor ferate pentru a majora capacitatea de înmagazinare a magaziilor
aflate în stațiile de cale ferată, cât și pe lângă Ministerul Economiei Naționale și pe
lângă Banca Națională a României de a se rezolva această arzătoare problemă.
Camera noastră cerea ca pe cale de regie mixtă să se poată înfăptui cel puțin
în centrele mai importante, magazii-silozuri care, pe de o parte dădeau posibilitate
producătorului de a depozita și conserva marfa, iar pe de alta de a obține mijloace
de finanțare, de care simțea mare nevoie, pentru a recolta celelalte cereale a căror
maturitate se obținea mai târziu.
Problema silozurilor a căpătat soluționarea abia în anul 1939, când în județul
Ialomița a și început construirea a 9 silozuri în cele mai importante centre comerciale
și agricole și anume în portul Călărași, în gările Lehliu, Sighireanu, Ghimpați,
Mărculești, Urziceni, Căzănești, Țăndărei și Slobozia, toate înzestrate și cu uscătorii
electrice. Unele din ele fiind terminate își vor începe activitatea chiar în anul acesta,
odată cu ivirea noii recolte.
Dacă prin depozitarea cerealelor în silozuri se rezolvă problema
înmagazinării lor imediat după treier, în același timp se rezolvă și cea de a doua
mare problemă a finanțării cerealelor. Finanțarea cerealelor în epoca de mare
afluență va face ca prețurile lor să nu mai fie scăzute, așa cum se întâmplă
întotdeauna în timpul recoltării cerealelor, profitând din lipsa de credit unii
speculanți improvizați.
Dar, problema silozurilor, rezolvă în același timp și valorificarea
porumbului și în special al aceluia ce se recoltează din bălțile Dunării, care nu poate
ajunge la maturitate din cauza prea marii umidități a terenului de baltă și tot astfel
și a porumbului cultivat pe câmpia Bărăganului, întârziat uneori din cauza toamnelor
umede. De multe ori porumbul acesta recoltat în astfel de condițiuni nu se putea
întrebuința nici pentru furaj, iar comercializarea lui devenea foarte greoaie, fiindcă
starea de umiditate făcea să se altereze înainte de a fi uscat în uscătoriile particulare,
astfel că și producătorul și comerciantul aveau de suferit din cauza aceasta.
Va mai rămâne acum să se rezolve și problema finanțării cerealelor
însilozate, pentru care noi socotim nimerit ca aceasta să fie atribuită cooperației și
băncilor populare, ce urmează a fi adaptate acestei situațiuni.
În felul acesta comerțul de cereale se va degaja de marele număr de
comercianți străini care speculează așa cum vor munca noastră națională.
Împrumutul înzestrării armatei. Împrejurările politice internaționale și
starea de neutralitate a României, bineînțeles o neutralitate activă și constructivă, în
vederea prevenirii oricărei situațiuni neplăcute ce ar putea surveni țării noastre a
determinat în special pe comercianții români, ca și pe cei de alte naționalități ce
conviețuiesc laolaltă cu noi, să răspundă cu un elan și o însuflețire, întâlnită rareori
în marea masă a mulțimii, știind că prin contribuția lor asigură paza granițelor în
afară liniștea înăuntru și la adăpostul ei pot să-și continue nestingheriți afacerile lor.
Camera noastră, de acord cu celelalte autorități locale, din primul moment
a înțeles să-și facă datoria, subscriind ea însăși suma de lei 200.000, Bursa de
Mărfuri 40.000, iar comercianții din circumscripția Camerei peste 25.000.000. În
313
acest scop conducerea Camerei a vizitat toate centrele principale din județul Ialomița
a sfătuit și a obținut de la comercianții de toate categoriile rezultatul scontat.
Aplicarea celorlalte legiuiri ca aceea a speculei ilicite cum și contribuția
națională excepțională de 2% se fac după îndemnul Camerei în cele mai bune
condițiuni și se constată cu satisfacție că legile sunt cu strictețe aplicate, printr-o
bună înțelegere a comercianților, care au fost sfătuiți în casa Camerei să facă tot
posibilul ca aceste două legi să-și ajungă rezultatul dorit. Prima având ca scop un
precept moral, acela de a ajuta pe semenul său, prin faptul de a nu-i specula
modestele sale mijloace financiare, iar a doua de a contribui la salvarea patriei și a
intereselor sale naționale.
II. Situația economică a circumscripției Camerei
Comerțul. Priviri generale. Firmele comerciale ce activează în comerțul
ialomițean sunt în număr de 3.423, repartizate după cum urmează:
Firme individuale de origine etnică română……..……..3.090
Firme individuale de origine etnică ebraică………………. 65
Firme individuale de origine etnică elenă………………… 23
Firme individuale de origine etnică jugo-slavă…………… 24
Firme individuale de origine etnică turcă…………………. 6
Firme individuale de origine etnică albaneză……………… 2
Firme individuale de origine etnică bulgară……………….. 2
_________________
Total 3.212
Firme sociale cetățenie română…………………………211
Capitalul firmelor sociale este de lei 21.013.419
Caracteristica comerțului local din punctul de vedere numeric îl formează
comerțul alimentar de băcănii și băuturi în care activează 1.982 firme. Ca importanță
comerțul de cereale depășește toate celelalte feluri de comerț, deși activează numai
208 firme de cereale.
Comerțul de cereale este făcut de 172 firme românești, 23 evreiești, 12 elene
și una jugo-slavă.
Prin oboarele de cereale s-au negociat în cursul anului 1939/940 un număr
de 129.496 care cu cereale, ceea ce reprezintă cam 9.060 vagoane de diferite cereale
și o valoare de lei 362.393.000.
Prin portul Călărași s-au manipulat în același an 6.103 vag. cereale, 1.076
vag. lemne de foc, 798 vag. de piatră și 654 vag. diferite mărfuri, deci un total de
8.631 vagoane.
Cât timp Dunărea este navigabilă, cerealele se încarcă în portul Călărași în
punctele de încărcare de pe brațul Borcea, unele din ele apucând direcția direct
pentru export în Germania, iar celelalte mergând în cabotaj spre Brăila. În timpul
când Dunărea este înghețată adică în lunile decembrie, ianuarie, februarie și martie,
cerealele merg pentru export prin portul Constanța. Comerțul cu pește se face cu
orașul București și cu orașele de pe Valea Prahovei. Comerțul de vite se face cu
orașul București, iar actualmente se face pentru aprovizionarea armatei.
314
Industria. Priviri generale. În general, județul Ialomița este lipsit de o
industrie serioasă din cauza ocupației principale a locuitorilor județului, care o
formează agricultura, cum și pentru faptul că acest județ se află prea aproape de
Metropola țării, a cărei industrie umbrește pe aceea din județele limitrofe.
Singura industrie care merită o atenție mai mare este a morăritului, care
ocupă 30 mori sistematice și 230 mori țărănești. Celelalte 16 feluri de diferite
industrii sunt cu totul neînsemnate și constau în: 2 textile, una metalurgică, 2
chimice, 6 pentru materiale de construcție, una ceramică, 3 tăbăcării și una piuă de
postav. În aceste industrii lucrează un număr de 571 lucrători români și 60 de alte
naționalități.
Materiile prime utilizate sunt cele indicate de însăși denumirea lor și care în
majoritate se obțin din localitate, în afară de bumbac, care pentru moment se aduce
din alte părți. Industriile satisfac cerințele locale pentru gospodăriile ialomițene și
produsele lor nu depășesc granițele județului.
III. Concluzii asupra stării economice a circumscripției Camerei
Din cauza evenimentelor politice internaționale care au avut repercursiuni
directe asupra stării economice a județului Ialomița, și bineînțeles și asupra restului
țării, putem afirma că agricultura, comerțul și industria au mers tot în ascensiune; că
gospodăria agricolă s-a consolidat prin valorificarea produselor sale, la care a
conlucrat în primul rând statul și în al doilea rând circumstanțele actuale; că
comerțul valorificându-și la prețuri curente mărfurile, s-a degajat de creditele ce altă
dată i se acordau cu destulă larghețe, consolidându-se astfel întreprinderile
comerciale și că industria prin sporirea consumului pentru armată, abia este în
măsură a satisface cerințele consumului intern.
Bine înțeles se exceptează marile industrii extractive al căror prisos fiind
exportat urmează a ține în balanță importul de materii și mărfuri străine necesare
consumului național.
Sub aceste auspicii, dacă țara va fi ferită de actualul război ea se va putea
consolida și mai mult, grație bogățiilor sale naturale care îi prisosesc, a muncii
intense desfășurată în toate ramurile de producțiune, a consumului disciplinat și a
unei politici bine chibzuită, exprimată prin Frontul Renașterii Naționale, ea va ieși
consolidată spre binele poporului român.
Călărași, aprilie 1940
PREȘEDINTE,
ss/C. Ionescu Isac PRIM SECRETAR,
ss/Ioan R. Săvulescu
_____________________________________________________________
original
315
356
1940 mai 1, Călăraşi. Invitaţie adresată de conducerea Spitalului pentru a participa la
masa dedicată dr. Samarian Pompei care părăseşte spitalul şi oraşul Călăraşi.
Spitalul Călărași
Domnule medic,
Domnul Doctor P. Samarian, părăseşte pe ziua de astăzi 1 mai c. Spitalul şi
Oraşul Călăraşi.
Direcţiunea Spitalului are dorinţa să-l sărbătorească printr-o masă amicală
şi în acelaşi timp cât mai intimă cu putinţă. Pentru aceasta vă roagă să binevoiţi a
lua şi Dvs. parte, la masa care va avea loc astăzi, ora 9 seara, la Restaurantul Troacă.
Medic primar Director,

ss/Leonida Boca
1 Mai 1940, Călăraşi.
____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Spitalul Călăraşi, dosar 4/1940, f. 85, original.
357
1940 iulie 19, Constanţa. Ordin al rezidentului regal al Ţinutului Marea către primarul
oraşului Călăraşi prin care îi cere să impulsioneze acţiunea de înscriere a noi membri
în Partidul Naţiunii.
România
Ţinutul Marea - Serviciul administrativ
Nr. 10583/19 iulie 1940

Suntem informaţi că încă până în prezent populaţia nu este destul de
informată asupra importanţei înscrierii în Partidul Naţiunii, ceea ce face pe mulţi să
întîrzie înscrierea în partid.
Rugăm dispuneţi o largă publicaţie de îndemn la înscriere care să cuprindă
şi prescripţiunile din lege care suprimă drepturile de pensie, salar, practica de
meserii, profesii libere, etc. pentru cei ce nu se înscriu în partid pînă la data de 1
august 1940.
Rezident regal,
ss/general de divizie adjutant, Grigorescu
_____________________________________________________________
316
358
1940 iulie 20, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face cunoscut
Rezidentului Regal al Ținutul Marea situația înscrierilor în Partidul Națiunii.

Nr. 4153/20 iulie 1940
Excelenței sale, Domnului rezident regal al Ținutului Marea

La ordinul Excelenței Voastre No. 10583/940, avem onoarea a vă face
cunoscut că în orașul nostru înscrierile în Partidul Națiunii s-au făcut în număr mai
mult decât îmbucurător. Astfel până astăzi au fost înregistrate 4750 cereri, față de
2868 înscriși în F.R.N., deși un număr destul de mare de cetățeni sunt în momentul
de față sub arme.
Totuși am luat noi măsuri pentru îndemnarea cetățenilor încă neînscriși de
a face act de adeziune față de Partidul Națiunii.
PRIMAR,
EUGEN CIALÎC Secretar,
Dinu Cristea
__________________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 62/1940, f. 16, copie
359
1940 august 6, Călărași. Adresa prin care Căpitănia Portului Călărași comunică
Direcției Marinei Comerciale trupele transportate de la Silistra la Călărași.

Nr. 199/6 august 1940 Secret
Către Direcțiunea Marinei Comerciale-București

La ordinul Dvs. Nr. 4791 M./1940, raportăm că în ziua de 4 august 1940, s-
au transportat în condițiuni perfecte de la Silistra la Călărași, semicoloana Reg. 45
Art. și Rezerva Reg. 12 Roșiori. Transportul s-a efectuat la ora 20 și s-a raportat
Dvs. cu raportul nostru Br. 196 din 5 august 1940.
În privința transportului permisionarilor din Brigada 7 Cavalerie nu avem
nici o știre, întrucât informațiile ce le primim de la comandanții transporturilor, sunt
foarte neprecise, păstrându-se secretul, deci, posibil fiind, că Rezerva Reg. 12
Roșiori, ce s-a transportat, să facă parte din Brigada 7 Cavalerie, lucru care nu ni s-
a adus la cunoștință.

ss/N. Crittia
_________________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Căpitănia Portului Călărași, dos. 11/1940, f. 285, original
317
360
1940 august 10, Călăraşi. Comunicat al Primăriei oraşului Călăraşi prin care se aduce
la cunoştinţa publicului că la Călăraşi se va organiza tradiţionalul Bâlci anual.
PRIMĂRIA ORAŞULUI CĂLĂRAŞI

PUBLICAŢIUNE
Se aduce la cunoştinţă generală, că anul acesta ca şi în anii precedenţi, va
avea loc:
Marele Bâlci anual
recunoscut în ţară ca cel mai vechi şi foarte important, din punct de vedere
comercial.
La acest bâlci se aduc spre vînzare orice fel de mărfuri.
Terenul pe care se formează bâlciul este situat în faţa gării.
Durata bâlciului propriu-zis, va fi de la 1 pînă la 12 septembrie 1940 avînd
temeiul la 8 septembrie (Sf. Maria mică). Distribuirea locurilor pe care se vor
construi prăvăliile va avea loc în ziua de 29 august 1940, începând de la orele 8
dimineaţa; astfel că amatorii sunt înştiinţaţi să se prezinte, spre a-şi primi locurile ce
li se vor atribui, după felul comerţului şi conform planului întocmit de primărie.
Nu se admit subînchirieri şi nici persoane interpuse. Totodată, atragem
atenţiunea domnilor comercianţi că administrarea bâlciului se face de comună în
regie.
În legătură cu bâlciul, va avea loc în zilele de 1, 2 şi 3 septembrie
Marele tîrg de vite
Taxele de vânzare şi intrare în obor au fost scăzute.
Proprietarii vitelor vor avea asupra lor biletele respective spre a-şi stabili, la
cerere, identitatea, iar pentru vitele aduse spre vânzare, biletele de proprietate şi
sănătate.
Primar,
ss/Dinu Cristea
Nr. 7360/1940 august 10
_____________________________________________________________
361
1940 septembrie 11, Călăraşi. Adresa Primăriei Călăraşi către avocatul Al. Niţescu,
fostul preşedinte al organizaţiei locale a Partidului Naţiunii, prin care îi aduce la
cunostinţă că partidul respectiv a fost desfiinţat.

Nr.8472 din 11 sept. 1940
Domnului Al. Niţescu, avocat - Loco
318
Avem onoare a vă comunica că Ţinutul Marea ne face cunoscut că Partidul
Naţiunii – al cărui preşedinte orăşenesc aţi fost - cu toate organizaţiile sale, este
desfiinţat.
Comunicându-vă cele de mai sus, vă rog a proceda în consecinţa şi a vă
conforma întocmai acestor dispoziţiuni.
Primar,
ss/Dinu Cristea
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 7/1940, f. 18 v, concept.
362
1940 septembrie 13, București. Informație de presă publicată de ziarul „Universul”
referitoare la vizita făcută la Călărași de rezidentul Ținutului Marea pentru
organizarea primirii în zonă a evacuaților din Cadrilater.
VIZITA D-LUI GENERAL TRAIAN GRIGORESCU, REZIDENTUL

ŢINUTULUI MAREA.
La 8 Septembrie a sosit pe calea aerului în Călărași dl. general Traian
Grigorescu, rezidentul Ținutului Marea, însoţit de dl. N. Protopopescu, director de
cabinet.
Întâmpinat la aeroport de dl. col. V. Nica, prefectul judeţului, d-sa a fost
condus la primărie unde a avut o scurtă consfătuire cu d-nii Eugen Cialâc, primarul
oraşului, L .S. Belcin, ajutor de primar şi dl. colonel Stănculescu, inspector general
administrativ, care sosise de la Silistra, detaşat fiind cu conducerea lucrărilor de
evacuare din Cadrilater.
După ce dl. rezident regal a ascultat în amănunţime felul în care s-a
organizat trecerea locuitorilor din judeţele din sudul Dobrogei şi aşezarea lor în
județul Ialomiţa, a pornit spre comunele Jegălia şi Socariciu, verificând pe teren
modul cum se fac evacuările şi dând dispoziţiuni pentru înlesnirea trecerii peste
Dunăre şi Borcea.
__________________________________________________________________
363
1940 octombrie 9, Călărași. Adresa Primăriei orașului Călărași către Subsecretarul
de Stat al Colonizărilor și Populației Evacuate prin care face cunoscut comportamentul
călărășenilor față de coloniștii evacuați din Cadrilater.
Primăria orașului Călărași Nr. 6589/9 octombrie 1940

Domnului,
SUBSECRETAR DE STAT AL COLONIZĂRILOR ȘI POPULAȚIEI
EVACUATE - BUCUREȘTI
319
Orașul nostru a fost supus unei grele încercări cu ocazia evenimentelor din
august și septembrie 1940. Zeci de mii de coloni români, goniți de evenimente, de
la căminele lor, au luat drumul pribegiei și au trecut pe aici, iar unii dintre ei, români
din Silistra și autoritățile județului Durostor s-au și stabilit aci.
Cu această ocazie populația orașului Călărași și-a făcut din plin datoria, iar
reprezentanții autorităților locale au stat zi și noapte pe teren, lămurind , îndrumând
și ajutând pe cei pe care furtuna vremurilor i-a desprins de la vetrele lor.
Doamnele din Societatea de Cruce Roșie și-au făcut la rândul lor datoria,
înființând o cantină și un post de prim ajutor, care a funcționat în permanență de la
23 august la 25 septembrie a.c., operă la care și-a dat concursul și tineretul studios
al școlilor noastre.
Pribegii au fost deci îmbrățișați cald de Călărășeni, iar populația și
reprezentanții autorităților de toate categoriile, înfrățiți în muncă au dat obolul de
dragoste și de înțelegere celor care aici luau din nou sau pentru prima dată contact
cu pământul ospitalier al vechiului regat.
Au fost aici oameni care și-au făcut datoria, unii dintre ei mai mult decât
datoria. Fără a numi însă pe nimeni din cei care au străjuit la drama populației
românești a Cadrilaterului, îmi fac o datorie de suflet din a vă înfățișa, Domnule
Ministru, spiritul care a însuflețit pe Călărășeni în ultimele două luni, spirit de
vrednicie, de înțelegere a durerilor celor plecați de la căminurile lor, și de adâncă
dragoste creștină și românească pentru frații veniți de pe meleagurile Dobrogei.
PRIMAR,
Eugen Cialîc Secretar,
Const. Petruș
_____________________________________________________________
364
1940 octombrie 19. Adresa Inspectoratului Școlar al județului Ialomița către Primăria
orașului Călărași prin care aduce la cunoștință crearea a două posturi în cartierul Tir-
Cărămidari și solicită luarea de măsuri ca aceste două posturi să funcționeze.
Inspectoratul Școlar al jud. Ialomița

Nr. 8386/19 oct. 1940
Domnule Primar,
Urmare la No. 7461 din 9 oct. 1940, am onoare a vă face cunoscut că în
urma dispozițiilor luate de D-l Inspector General al Reg. Constanța, prin procesul
verbal din 8 oct. 1940, s-au mai înființat două posturi de învățător pe lângă școala
primară băieți No. 2 din localitate, care vor funcționa într-un salon particular ce se
va închiria în cartierul Tir-Cărămidari, venind de astfel în ajutorul populației
nevoiașe a cartierului.
320
În acest scop, cu onoare vă rugăm să bine voiți a ne pune la dispoziție
mijloacele necesare pentru funcționarea acestor două posturi, din fondul de lei
20.000 ce ni s-a comunicat prin adresa Dv. No. 8404 din 30 sept 940, deoarece
urmează a se închiria sala necesară și servitor până la 1 apr. 1941, după care vă
rugăm să bine voiți a lua măsuri pentru a trece în buget sumele necesare pentru
întreținerea acestor două posturi.
p. Inspector școlar jud.,

ss/indescifrabil
Rezoluție|: Se vor cere oferte de către Inspectorat pentru mobilierul necesar, care
vor fi supuse aprobării organelor comunale, după care se va proceda la încheierea
contractului.
ss/ Eugen Cialîc.
_____________________________________________________________
365
1940 noiembrie 22, București. Extras din volumul Cartea Neagră - Suferințele
evreilor din România 1940-1944 referitor la abuzurile legionarilor față de evreii din
Călărași.
22 Noiembrie 1940. Izbucnește teroarea legionară la Călărași (jud.

Ialomița). În mijlocul nopții au fost ridicați din casele lor toți bărbații evrei (cca. 45).
Toți aceștia au fost înghesuiți într-o hrubă la sediul legionar, unde timp de
2 zile și 2 nopți au fost bătuți aproape fără întrerupere, întinși pe scânduri cu fața în
jos și bătuți pe pielea goală cu frânghii ude, de către echipe de câte 4 legionari, care
se schimbau pe măsura oboselii.
Rabinul Moise sin Faibiș Goldenberg a fost chinuit cu mai multă sălbăticie
decât ceilalți, pentru a fi determinat să scrie 2 scrisori (una în românește și alta în
idiș) adresate medicului Dr. Silviu Cohn, căruia i-a cerut să salveze neamul,
omorând 3 legionari.
Toți au fost obligați să semneze o scrisoare în alb.
Tuturor li s-a pus în vedere că trebue să părăsească orașul în termen de 5
zile, neavând însă voie a pleca la București, Ploești, Brăila, Galați sau Constanța.
În ziua de 25 Noiembrie au fost eliberați, dar o parte au fost reținuți, din
ordinul ajutorului de primar Nistor, pentru a mătura străzile.
Medicul Dr. Silviu Cohn, de două ori rănit în războiul de întregirea
neamului, a fost dus în centrul orașului, legat de un stâlp al infamiei și în timp ce
farmacistul Duțescu îl pălmuia și sângele curgea șiroaie pe obraz, copii și
haimanalele orașului dansau în jurul lui și rupeau fire sau smocuri de păr din cap.
Îndată după eliberare au început presiuni și amenințări adresate
comercianților pentru a-i sili să predea întreprinderile lor, legionarilor. Astfel
321
comerciantul Iancu Levy. din str. Sf. Niculae Nr. 32, invalid din războiul de întregire
a neamului, (mâna amputată în urma luptelor de la Tatlageac) a fost somat să predea
asociatului său, Tudor Velicu, toate drepturile sale asupra întreprinderii ce aveau în
tovărășie, pe preț de 20% din valoare.
_____________________________________________________________
Matatias Carp, Cartea Neagră - Suferințele evreilor din România 1940-1944, vol. I, Ed.
SOCEC, Bucuresti, 1946, p. 143-144
366
1940 noiembrie 25, Călăraşi. Memoriu întocmit de Serviciul Tehnic al jud. Ialomiţa şi
înaintat Prefecturii judeţului Ialomiţa, cu privire la lucrările necesare Palatului
Administrativ din Călăraşi, ca urmare a pagubelor provocate de cutremurul din 10
noiembrie 1940.
Serviciul Tehnic al jud. Ialomiţa Nr.8374/25 noiembrie 1940
Domnule Prefect,
În urma cutremurului produs în ziua de 10 noiembrie 1940, Comisia tehnică
a Serviciului Tehnic din judeţul Ialomiţa, prin procesul - verbal încheiat la 11
noiembrie 1940, a opinat că Palatul Ad-tiv din oraşul Călăraşi a suferit stricăciuni
importante, care trebuiesc urgent reparate pentru ca astfel, pe deoparte să se
consolideze imobilul, iar pe de altă parte să se asigure securitatea fruncţionarilor,
îndepărtând tencuielile ce ameninţă să se prăbuşească.
În acest scop am întocmit alăturatul deviz de reparaţii în valoare de 160.000
lei, sumă ce se va plăti din fondul alocat Prefecturii pentru întreţinerea imobilelor
proprietatea judeţului.
Preţurile sunt astfel calculate ca lucrarea să se execute pe cale de antrepriză
– prin buna învoială – având în vedere urgenţa lucrărilor şi timpul înaintat, iar costul
materialelor de bază este cel la zi de pe piaţa locală. Întrucît numai în curs de
executare a lucrărilor se va putea constata cu deamănuntul măsurile adecvate ce vor
trebui luate în toate cazurile, s-a trecut la articolul „Diverse şi neprevăzute” o sumă
mai mare de 8%, tocmai pentru a se putea preîntâmpina cheltuielile ce vor mai
rezulta în plus peste cele prevăzute în celelalte articole ale devizului.
Lucrarea fiind foarte urgentă, propunem grabnica aprobare a devizului, pe
de o parte pentru a se putea trece repede la executarea lucrărilor, iar pe de altă parte
pentru a se preîntâmpina producerea unor stricăciuni mai mari pentru care Serviciul
Tehnic nu-şi asumă nici o răspundere.
Şeful serviciului,
ss/indescifrabil Cond. arhitect
ss/indescifrabil
Domnului prefect al judeţului Ialomiţa.
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Serviciul Tehnic al judeţului Ialomiţa, dosar 630/1940, f. 18, original.
322
367
1940 decembrie 2, Călărași. Proces verbal de recepție definitivă a lucrărilor de
construcție a Halelor centrale pentru carne și zarzavat din Piața orașului Călărași.
Proces - verbal
Astăzi 2 decembrie 1940
Subsemnații Al. Nestor - ajutor de primar, arh. Georges Cristinel –
dirigintele lucrărilor, ing. V. Roșca – directorul Întreprinderii Comunale, delegat șef
al serviciului tehnic comunal și Dinu Cristea – șeful serv. administrativ, în baza
delegațiunilor No. 11.290-11.294/940, potrivit art. 189 din legea administrativă,
constituiți în Comisiune pentru facerea recepției definitivă a lucrărilor de executarea
halelor centrale pentru carne și zarzavaturi, a căror recepție provizorie s-a făcut la
data de 15 noiembrie 1939, conform procesului verbal aflat la dosarul No. 86/939,
Având în vedere că termenul de garanție de un an, prevăzut în Contractul de
întreprindere la art. 20, a expirat la 15 noiembrie 1940, ne-am transportat la fața
locului în prezența antreprenorului, unde verificând în amănunt toate lucrările
prevăzute în deviz, am constatat că sunt în stare bună.
Față ce cele constatate, declarăm recepționate în mod definitiv toate
lucrările executate în baza Contractului de întreprindere dintre Primăria orașului
Călărași și D-l ing. I. Iliescu, contract aflat la dosarul No. 86/933, cum și a celorlalte
contracte ce au urmat în vederea definitivării lucrărilor de construcția halei, pe care
contracte le declarăm desfăcute, urmând ca toate sumele reprezentând rețineri din
garanții și cele depuse de antreprenor să i se restituie.
Membrii comisiei de recepție:

Ajutor de primar, Al. Nestor, ss/indescifrabil
Arhitect diriginte, Georges Cristinel, ss/indescifrabil
Șef. Serv. Tehnic, ing. V. Roșca, ss/indescifrabil
Șef Serv. Administrativ, Dinu Cristea, ss/indescifrabil
Antreprenor, ing. I. Iliescu, ss/indescifrabil

__________________________________________________________________
368
1940 decembrie 3, Călărași. Referat al secretarului Primăriei orașului Călărași cu
privire la cererea Societății „Universala” de prelungire a termenului de terminare a
construcției Băii publice din orașul Călărași.
3 decembrie 1940
REFERAT
Asupra cererii Soc. „Universala”, am onoare a referi următoarele: La 27
septembrie 1939, primăria acestui oraș a încheiat un contract de întreprindere cu
323
Soc. „Universala” societate cooperativă pentru întreprinderi de lucrări și
construcțiuni din București, pentru construcția unei băi populare în orașul Călărași.
Contractul a fost încheiat pe baza rezultatului licitației publice ținută la 24 august
1939, confirmat de Ținutul Marea.
Potrivit art. 9 din Contractul de întreprindere termenul pentru executarea
lucrărilor și predarea completă cu toate instalațiile, a fost la 15 martie 1940,
prevăzându-se în contract clauza că în caz de nepredare la timp să se aplice o amendă
de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Construcția însă nu a putut fi terminată și predată la termen din pricina
evenimentelor și societatea a obținut diverse prelungiri pentru predarea lucrărilor,
ultimul termen fiind la 5 septembrie 1940.
Cu cererea înreg. la No. 8954/940, a cerut o nouă prelungire de termen pe
motivul că instalațiile ce trebuiau montate la baie, date în mod gratuit de Ministerul
Sănătății nu i-au fost puse la dispoziție.
Prin Deciziunea No. 30 din 8 octombrie 1940, s-a aprobat Soc.
„Universala” o prelungire – pentru ultima dată – a termenului de predarea lucrărilor
cu trei zeci de zile de la data deciziunei.
În acea deciziune se prevede că dacă nici la termenul acordat lucrările nu
vor fi terminate, amenda de 1000 lei pe zi de fiecare zi de întârziere se va socoti de
la data de 15 martie 1940, așa cum prevede contractul de antrepriză.
Deciziunea a fost înaintată spre aprobare organului tutelar, adică Ministerul
de Interne, potrivit art. 192 din legea administrativă, care potrivit legii urmează să
se pronunțe. Ministerul nici după expirarea termenului de 30 zile de la primirea
actului nu a comunicat aprobarea.
La baie, între timp, s-au continuat lucrările mai rămânând a se executa unele
instalații aprobate de Ministerul Sănătății care nici până în prezent nu au fost aduse
în localitate.
Soc. „Universala” cu cererea de față cere a i se comunica termenul aprobat
de 30 zile, care – precizează – urmează să curgă de la data primirii materialelor și
instalațiunilor aprobate de Ministerul Sănătății.
Rog să binevoiți a dispune.
Secretar,
Rezoluție: Se acordă un ultim termen până la 24 dec. 1940 pt. ca baia să poată fi
pusă în stare de funcționare. Dacă nu se va respecta acest termen Societatea
„Universala” conf. contractului va plăti daune de 1000 lei. pt. fiecare zi de
întârziere, cu începere de la 8 nov. 1940. 11.XII.1940, ss/indescifrabil
__________________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 8/1940, f. 159-159v, original.
324
369
1940 decembrie 19. Adresa prin care organizația Ialomița a Mișcării legionare
comunică primăriei să ia măsurile necesare în ziua sosirii în oraș a lui Nicolae
Pătrașcu, secretarul general al Mișcării Legionare.
Mișcarea Legionară
Organizația jud. Ialomița No. 642/1940 Dec. 19
Către,
Primăria orașului Călărași – Loco
Vă rugăm să binevoiți a lua măsurile necesare astfel ca duminică 22
decembrie 1940, cu ocazia sosirii în Călărași a D-lui Comandant Niculae Pătrașcu,
Secretarul General al Mișcării Legionare, orașul să fie pavoazat cu drapele.
TRĂIASCĂ LEGIUNEA ȘI CĂPITANUL!
p. Șeful județului,
ss/indescifrabil
__________________________________________________________________
370
1940 decembrie 21, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face
cunoscut Prefecturii județului Ialomița că vor veni 50 de familii de pescari evacuați din
Cadrilater și cere să ia măsuri ca să fie cazați în comunele Mircea Vodă și Model.

Domnului,
Prefect al județului Ialomița – Loco
Avem onoare a vă comunica că, Comisariatul evacuărilor din Dobrogea cu
telegrama No. 27972 din 21 decembrie 1940, ne face cunoscut că s-a repartizat
orașului nostru 50 familii de pescari evacuați, care urmează să sosească din zi în zi
și cere a se lua măsuri pentru cazarea lor. Cum în acest oraș au fost cazați toți
refugiații din Silistra și jud. Durostor, suntem puși în situațiunea de a nu mai găsi
nici o casă liberă pentru adăpostirea celor 50 de familii de pescari.
Pentru a nu rămâne în frig acum în timp de iarnă, vă rugăm să binevoiți a
lua măsuri ca să fie cazați în comunele Mircea Vodă și Model, întrucât aceste
comune nu adăpostesc evacuați și au și avantajul că fiind pe malul apei, au
posibilități de câștigarea existenței.
PRIMAR,
ss/ Dr. Const.P. Secelea Șeful Serviciului,
ss/Dinu Cristea
__________________________________________________________________
325
371
1941 ianuarie 22, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
referitoare la starea necorepunzătoare în care a ajuns Parcul orașului și clădirea
fostului Teatru din parc.
Călăraşi, 22 ian. Grădina şi sala Parcului comunal din Călăraşi ruinate.

În ultimul an, atât grădina cât şi sala Parcului comunal din oraşul nostru, au devenit
ruine.
Grădina a fost lăsată pe seama unui grădinar îngrijitor, care probabil şi-a
văzut mai mult de interesele sale, iar clădirea Parcului comunal, din cauza
neîngrijirii s-a deteriorat în aşa hal, încât a devenit improprie întrebuinţării. Sala a
fost închisă şi s-au pus de jur împrejurul clădirei grinzi care să ferească pe trecători
de eventuale accidente.
În acest fel oraşul a pierdut una din puţinele sale săli publice şi a fost lipsit
de cea mai atrăgătoare parte a lui, Grădina publică.
Refacerea lor, se poate realiza fără a aduce vre-o sarcină nouă în bugetul
comunei.
Odată cu primăvara, în campania de primenire şi refacere a oraşului poate
fl înscrisă şi această operă.
Refacerea grădinei şi a clădirii Parcului comunal nu necesită atât material
cât mână de lucru. În sălile clădirii astfel refăcute se poate instala acea bibliotecă
publică de care populaţia Călăraşului are tot mai simţită nevoie.
În acest fel bătrâna clădire a Parcului comunal poate recăpăta însemnătatea
ei în viaţa oraşului.
_____________________________________________________________
372
1941 ianuarie 30, Călărași. Apelul lui D.N. Mateescu către locuitorii orașului prin
care le aduce la cunoștință că a fost desemnat primar și solicită din partea acestora
înțelegerea situației în care se află orașul.
IUBIȚI CONCETĂȚENI,
După propunerea aproape unanimă a fruntașilor orașului, de toate
categoriile și breslele și în special a elitei intelectuale, cărora le mulțumesc cu
recunoștință, am fost onorat și însărcinat de D-l General Antonescu, Conducătorul
Statului, cu administrarea și gospodărirea orașului nostru.
În aceste grele timpuri de zdruncin general, poate cele mai grele, care s-au
abătut vreodată asupra noastră, cu toții trebuie să înțelegem greutățile situațiunii de
astăzi și să nu pretindem belșugul și comoditatea de trai de altădată.
De nici unele nu avem din belșug.
Chiar pâinea, care este hrana de bază atât pentru bogat cât și pentru sărac,
nici ea nu este îndestulătoare, căci după cum știți, recolta extrem de slabă de grâu
326
din anul trecut a județului nostru, care întotdeauna a fost grânarul României, abia –
abia ne va ajunge până la noua recoltă și numai prin economie și raționalizare.
Eu vă rog, recomandând și cerând tuturor: cumințenie, liniște, curățenie
sufletească, gânduri curate de cetățeni conștienți pentru restabilirea sentimentului
patriotic adevărat, sănătos și înălțător.
Vă mai cer largă îngăduință, resemnare și adaptare cu stoicism, la starea de
trai generală cauzată de situațiunea grea în care ne găsim, nu chiar din vina noastră.
Eu personal vă asigur, că voi depune toate puterile mele de muncă, toată
strădania cu dragostea și râvna, de a face tuturor un trai cât mai suportabil, depunând
continuu tot efortul omenesc posibil ce poate depune un om în îndeplinirea unei
datorii și ajungerea unui scop.
Să avem cu credință curată în Dumnezeu, nădejdea venirii unor vremuri mai
bune și să mulțumim Cerului că avem la conducerea Țării pe omul providențial, pe
D-l General Antonescu, care va rămâne sigur în istoria noastră, ca cel mai mare și
înțelept conducător, pe care l-a avut și-l va avea vreodată nația românească.
Dumnezeu să-i dea sănătate și la toți de asemenea.
PRIMARUL ORAȘULUI CĂLĂRAȘI,

D. N. MATEESCU
30 ianuarie 1941.
__________________________________________________________________
373
1941 ianuarie 31, Călăraşi. Raport al Oficiului de muncă Ialomiţa, înaintat Prefecturii
judeţului cu privire la abuzurile săvârşite de soldaţii germani care au devastat şi ocupat
localul breslei muncitorilor din Călăraşi.
Camera de muncă Constanţa - Oficiul Ialomiţa

Nr. 119/1941, luna ianuarie ziua 31 Confidenţial,
Domnule prefect,
Avem onoare a vă reclama următoarele:
Conform ordinului telegrafic – confidenţial al Ministerului Muncii nr.
197/1940, prin care ordin se desfiinţeză toate breslele de muncitori, meseriaşi şi
funcţionari, din toată ţara, pe ziua de 29 şi 30 decembrie împreuna cu d-nul D.
Gheorghiu, inspector general al muncii Constanţa, şi cu d-nul I. Pruncu,
administrator financiar al jud. Ialomiţa am procedat la aplicarea sus-menţionatului
ordin.
În acest scop am luat până la noi ordine asupra noastră averea mobilă şi
imobilă a breslelor din Călăraşi.
La sediul breslei muncitorilor din port am lăsat averea mobilă a acestei
bresle în localul ei ce-l are închiriat până la 2 iunie 1941, având o cameră încuiată,
cheia fiind ţinută de noi, iar cealaltă cameră era la dispoziţia muncitorilor.
327
Ieri, 30 ianuarie 1941 ora 16 p.m., un delegat al muncitorilor ne face
cunoscut că soldaţii germani au venit şi ocupat localul forţând şi uşa de la camera în
care era mobilierul breslei muncitorilor din port.
Ducându-ne la faţa locului am constatat că uşa încuiată de noi era deschisă
şi camera ocupată de ostaşi germani iar întregul mobilier dat afara.
Găsind pe d-nul comisar Buicliu la faţa locului, i-am spus că nu trebuia
forţată uşa întrucât acolo este averea Ministerului Muncii şi ca să ni se elibereze
camera pentru a fi repus acolo mobilierul ce fusese dat afară.
D-l comisar Buicliu ne-a spus că aşa are ordin şi mobilierul să-l ducem unde
vom şti noi.
Binevoiţi a dispune, d-le prefect, ca cele două camere să fie lăsate libere,
una pentru a repune mobilierul dat afara, iar cealaltă pentru a adăposti pe cei 200 de
muncitori din port.
Preşedinte, Secretar,
Domniei sale, Domnului prefect al judeţului Ialomiţa.

_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 156/1941, f. 3, original
374
1941 februarie 2, Călăraşi. Raport al Şcolii profesioanale pentru ucenici din Călăraşi
înaintat Prefecturii prin care arată că localul şcolii a fost ocupat de trupele germane şi
solicită aprobare pentru a ţine cursurile în localul Liceului Ştirbei Vodă.
Cursul profesional pentru ucenici din Călăraşi

Onor
Prefecturii judeţului Ialomiţa
Fiind evacuaţi din şcoală pentru cantonarea trupelor germane, cu onoare vă
rugăm să binevoiţi a dispune să ni se aprobe ţinerea cursurilor în localul liceului
Ştirbei Vodă, întrucât este singurul local în care găsim numărul de 6 clase de care
avem nevoie.
Cursurile noastre urmează să se ţină după încetarea cursurilor acestui liceu.
Director,
ss/Florian Buterez Secretar,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
328
375
1941 februarie 5, Călărași. Deciziunea nr. 3 a Primăriei orașului Călărași prin care
se cercetează și soluționează problema revizuirii denumirii străzilor din orașul
Călărași.

P r o c e s - v e r b a l No. 3
Ședința de la 5 februarie 1941
Noi, Dumitru N. Mateescu, Primarul orașului Călărași, județul Ialomița:
Având în vedere dispozițiunile art. 194 al. 2 din legea administrativă prin
care ni se dă dreptul de a decide asupra tuturor actelor juridice și administrative, care
sunt în competența Consiliului comunal până la alcătuirea noilor consilii;
Astăzi, data de mai sus, asistat de D-l Const. Petruș, secretarul primăriei, am
I. Asupra revizuirii denumirii străzilor din cuprinsul orașului Călărași.
Având în vedere ordinul Ministerului Afacerilor Interne No. 889 A din 13
februarie 1941, adresat D-lor Prefecți ai județelor, publicat în Monitorul Oficial No.
12 din 15 ianuarie 1941, prin care se ordonă în vederea recensământului general al
României, să se facă identificarea tuturor clădirilor, revizuirea denumirii străzilor și
numerotarea caselor;
Considerând că în acest scop, Primăria în ședința de la 25 ianuarie 1941, a
instituit 15 comisiuni, care să execute aceste lucrări, lucrări care au fost terminate
astăzi, urmând a fi înaintate Prefecturii județului Ialomița;
Având în vedere că serviciul tehnic comunal ne referă că unele străzi din
cuprinsul orașului, piețe și stradele nu au denumiri sau cele existente nu mai
corespund, astfel că urmează a li se da noi denumiri;
În baza dispozițiunilor art. 194 al. ultim din Legea administrativă;
D E C I D E M:
Străzile, piețele și stradelele din cuprinsul orașului Călărași, vor purta
următoarele denumiri:
I. În orașul vechi. B-dul Carol, str. Lt. Șt. Stoenescu, str. Tudor
Vladimirescu, str. Gh. Lazăr, str. Ștefan cel Mare, str. Gh. Demetrescu - fostă Sf-ții
Împărați, str. Lt. Gh. Echisciolu, str. Petre Enescu, str. Mihai Viteazu, str. Eliade
Rădulescu, str. Lt. Dr. Oct. Găliceanu - fostă Dobrogei, str. Cuza Vodă - fostă
Portului, str. C. A. Rosetti, str. Eugen Munte, str. Colonel Filiti, str. Atanase
Stoenescu, str. Lt. Gh. Haneș – fostă Viitorului, str. Rahova, str. Plevna, str. Grivița,
str. București - fostă I.G. Duca, str. Lt. Const. Popescu - fostă Vânători, str.
Marinache Popescu - fostă Spitalului, str. Sf. Nicolae, stradela Grădișteanu, B-dul
Traian, str. P. Șerbănescu, stradela Lt. Balcanschi, str. M. Cantacuzino, str. Știrbei
Vodă, str. Transilvania, str. Mihail Eminescu, str. Anton Pan, str. M. Kogălniceanu,
str. Valter Mărăcineanu.
II. În cartierul A. B-dul Principele Nicolae, str. Principesa Ileana, str.
Oituz, str. Principele Mircea, str. Regina Maria, B-dul Ferdinand, B-dul Avram
329
Iancu, str. Regele Mihai, str. Alexandru cel Bun - fostă Gh. Christodorescu, str.
Unirii, Piața Tache Ionescu, str. Elena Doamna.
III. În cartierele B și C. Str. Lt. M. Stoicescu - fostă G-l Praporgescu, str.
Victoriei - fostă Dragoslavele, str. G-l Dragalina, B-dul I. C. Brătianu, str. Răzoare,
Piața Mareșal Averescu - fostă Piața gării, str. Dr. V. Babeș, str. Basarabia fostă C.
Banu, str. Slobozia, str. Mărășești, str. Călugăreni.
IV. În cartierul D. Str. Demobilizaților, str. Invalizilor, str. Dunărea, str.
Principesa Elena.
V. În cartierul E. Str. Sf. Vasile, șoseaua Călărași-Oltenița, str. Sf.
Pantelimon, str. Borcea, str. Bibescu Vodă, str. Ezerului, str. Bărăgan.
VI. În cartierul Măgureni. Str. Petru Rareș, str. Dobrogea, str. V.
Alecsandri, str. Dimitrie Cantemir, str. Matei Basarab, str. Vasile Lupu, str.
Costache Negri, str. Dimitrie Bolintineanu, str. Vasile Conta, str. Mircea cel Mare,
str. Vlad Țepeș.
VII. În cartierul 23 Infanterie. Stradela Cireșoaia, stradela Muncelu,
stradela Doamna Despina, stradela Negru Vodă, stradela Oltenia, Piața Domnița
Bălașa.
Se vor lua măsuri pentru confecționarea tăblițelor necesare pentru montarea
lor la încrucișările străzilor, în care scop serviciul tehnic comunal va întocmi de
urgență devizul.
P R I M A R,
ss/D. N. Mateescu Secretar,
__________________________________________________________________
376
1941 februarie 5, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași comunică
Prefecturii județului Ialomița că funcționarii primăriei nu au lipsit de la serviciu și nici
nu s-au baricadat în sediul legionar din Călărași în zilele rebeliunii legionare.

Nr. 231 din 5 februarie 1941
DOMNULUI PREFECT AL JUD. IALOMIȚA

În referire la adresa Dvs. No. 164 Secret din 31 ianuarie a.c., avem onoare
a vă încunoștiința că nici unul dintre funcționarii acestei primării nu a lipsit de la
serviciu în zilele de 21-23 ianuarie 1941, și nici nu a stat baricadat la sediul legionar
din Călărași.
Singură, D-ra Maria Florescu, impiegată cl. II-a, dactilografă la această
primărie, a absentat de la primărie în zilele de 21 și 22 ianuarie 1941, fiind delegată
să lucreze cu mașina de scris la sediul legionar, conform aprobării dată de fostul
330
primar Dl Dr. Constantin Secelea, în urma cererii făcută de mișcarea legionară cu
adresa înreg. la No. 11.487/940, însă a revenit la primărie în dimineața zilei de 23
ianuarie 1941, orele 9, când a observat că la sediul legionar nu se mai lucra și nu
mai avea deci nevoie de serviciile sale.
Se anexează declarația numitei.
P R I M A R,
ss/ D. N. Mateescu Secretar,
ss/Const. Petruș
__________________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 71/1941, f. 13, copie
377
1941 februarie 10, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași comunică
Ministerului Afacerilor Interne că nu a avut cazuri de funcționari care să fi participat
la rebeliune.

DOMNULUI,
MINISTRU AL AFACERILOR INTERNE
Direcțiunea Administrației de Stat
Referindu-ne la ordinul D-tră No. 2292 A din 4 februarie 1941, avem onoare
a vă supune la cunoștință că în liniștitul nostru oraș, nu am avut cazuri de funcționari
de stat care să fi participat la rebeliune, luând poziție contra oștirii sau să fi comis
acte din cele arătate în ordinul D-tră mai sus menționat.
P R I M A R,
D. N. Mateescu Secretar,
________________________________________________________________
378
1941 februarie 18, Călăraşi. Proces-verbal încheiat de Remus Uncu, inspector
administrativ al Regiunii şcolare Bucureşti, cu ocazia inspecţiei efectuate la internatul
Liceului Ştirbei Vodă Călăraşi.
Proces-verbal
18 februarie 1941
Am inspectat astăzi internatul Liceului de băieţi din Călăraşi, unde sunt
găzduiţi 118 elevi şi care funcţionează în localul fostei şcoli normale. Internatul a
fost înfiinţat în cursul acestui an şcolar, ceea ce explică aspectul de improvizaţie al
331
dormitoarelor cu mobilier desperecheat şi în variate culori. Ţin să remarc însă
curăţenia gasită la bucătarie şi la sala de mese.
Din fostul local nu se foloseşte decît parterul: saşe dormitoare, o sală de
meditaţie, sala de mese, bucătărie, o cancelarie a pedagogilor şi dormitorul
pedagogilor. Cele cinci pogoane ale fostei şcoli normale au devenit proprietatea
acestui internat procedându-se la plantarea, în parte, cu arbori fructiferi şi la
folosirea pentru grădinărie.
Inspector al Regiunii Bucureşti,

ss/Remus Uncu
_____________________________________________________________
379
1941 februarie 27, Călărași. Adresa prin care Asociația Sportivă Nautică
„Tricolorul” Călărași comunică Primăriei orașului Călărași scopul pentru care a fost
înființată, eforturile pe care le face și solicită o subvenție care să fie înscrisă în bugetul
primăriei, pentru a-și putea atinge scopul propus.
Asociația Sportivă Nautică

TRICOLORUL
Nr. 122 / 1941 februarie 27
Domnule P R I M A R,
Asociația Sportivă Nautică „TRICOLORUL” din Călărași, persoană
juridică, constituită sub toate formele legale și afiliată la O.S.R., care este forul
suprem al sportului românesc, a luat naștere în acest oraș, port al Dunării, în prima
sa fază, sub denumirea de Asociația Nautică „Victoria”, încă de acum doi ani, din
inițiativa unor iubitori de apă și sporturi nautice, printre care s-au numărat
magistrați, avocați și fruntași ai orașului.
Astăzi, își continuă existența sub noua sa denumire și formă, rezultată din
contopirea sa cu alte asemenea asociațiuni locale, în scopul de a ne uni sforțările și
a porni astfel, pe un drum spinos, de promovare, cu orice preț, a sporturilor nautice
în această regiune, de a cultiva, răspândi, populariza și întreține vie, tuturor
ialomițenilor, dragostea pentru activitate și viață marinărească; de a crea în generația
tânără un cât mai mare număr de iubitori de apă, de cunoscători ai problemelor în
legătură cu apa și în fine de a înființa un parc de ambarcațiuni cu vele, rame și motor,
căci acolo unde este o apă, trebuie să existe și o cât de mică inițiativă cu caracter
nautic, care să stimuleze și să dea posibilitatea localnicilor să beneficieze în cât mai
utilă și largă măsură de apa care ne înconjoară și care, în afară de agrementul, peste
măsură de gustat, al unei plimbări pe apă -, în afară de practicarea în plină natură, a
unui sport dintre cele mai complete, a canotajului, a înotului, etc. – mai trebuie avut
în vedere, în mod cât se poate de serios, și dezvoltarea astfel a cunoștințelor
marinărești însăși și a tot ce aparține și ne poate da apa, prin croaziere mici ce se vor
332
face cu ambarcațiuni proprii cât și cu vase cu propulsie mecanică, închiriate în acest
scop – toate acestea mai ales pentru o țară cu ieșire la mare, ca țara noastră și scăldată
de apele celui mai mare fluviu comercial european -, și mai cu seamă când, în zilele
noastre s-a putut constata că transporturile pe căile maritime și fluviale aduc bogăție
țării ce le practică, prin ieftinătatea costului cărăușiei și prin propaganda ce o poate
aduce unei țări, făcându-i cunoscut pavilionul în toate colțurile lumii.
O țară de plugari, ca țara noastră și care are în prezent o marină comercială
în devenire, cu perspective de viitor dintre cele mai încurajatoare și frumoase, are
nevoie și de marinari, singurii ce dau calitatea unei marine și tăria unui început,
putând crea posibilitatea de propășire a unei marine tinere, cum este a noastră.
Scopul acesta de a forma suflete și ținute de marinari, îndrăgostiți de apă și
de tot ce ne poate ea da și pune la dispozițiune, este și va fi scopul de prim ordin al
asociațiunei noastre, menționând chiar, cu o oarecare jenă, că de la punerea
temeliilor acestui oraș, este pentru prima oară când se constituie și se organizează,
sub auspiciile unei asociațiuni, îndemnurile și inițiativele în această direcțiune,
tutelate de vârsta și priceperea în cele marinărești, a celor din fruntea acestei
asociațiuni, și care în mod categoric voiește să ajungă și la o ridicare morală și
socială a populației de pescari, marinari, barcagii.
Cum desigur că Domnia Voastră, care din fericire poate perfect de bine să
aprecieze, ca nimeni altul, că orice inițiativă, ca să poată ființa și își duce existența
mai departe, are absolută nevoie de încurajare și susținere – de altfel așa cum se
cere, în ultimul timp prin publicațiuni periodice și se recomandă prin ziarele
cotidiane, că este momentul când oficialitatea trebuie să intervină pentru a da viață
tuturor încercărilor sportive din țara noastră, care sunt pe patul de moarte -, zic, în
acest complex de considerațiuni și situații, venim astăzi în fața Domniei voastre,
spre a vă solicita, cu toată căldura sufletelor și gândurilor noastre curate și dârze, ce
voim să punem într-o încercare supremă de a face în acest port, ceea ce trebuia să
existe încă de mulți ani în urmă, și a vă ruga, ca luând în considerațiune că un port
ca al nostru și cu un lac limitrof cu o întindere atât de mare și propice de cele mai
frumoase și întremante sporturi nautice, nu poate fi lipsit, mai departe, de un parc
de ambarcațiuni și utilajul necesar, cât și de un ștrand modern, cu cabine confortabile
și amenajat cu diferite aparate de gimnastică, și apreciind Domnia voastră, să
binevoiți a aproba și a dispune ca pe noul an bugetar al Primăriei Călărași,
asociațiunea sportivă nautică „Tricolorul”, să fie menționată cu o sumă ce veți crede
de cuviință, sub formă de subvenție, de care inițial asociația are cea mai riguroasă
nevoie și fără de care, trebuie să mărturisim, nu putem aproape pune nici primul pas,
pe drumul anevoios ce ne-am hotărât să înfruntăm, pentru a da acestui sport, un
îndemn și un început de inițiativă, atât de cerut în această direcțiune și de prim ordin
pentru un port al Dunării.
În această ordine de idei, credem că este demn de relevat cazul Germaniei,
care cu toate că nu are beneficiul unui fluviu atât de mare ca al nostru și a unei ieșiri
la mare, însorită ca țărmul de argint al mării noastre, totuși are constituite și
organizate perfect, peste 22.000 de asociațiuni sportive nautice, în timp ce la noi
acestea se pot număra câte una, două ici, colea.
333
Subvenția ce veți binevoi a ne o acorda, vă va înscrie cu litere de aur în
cartea de înfăptuiri a orașului Călărași, iar noi, cei îndrăgostiți de apă și cu suflete
de marinari, vom vedea în deciziunea Domniei voastre, un gest părintesc de
proteguire și încurajare pentru noi cei ce nu voim decât să facem ceea ce nu s-a făcut
încă pe aceste meleaguri, adică o înjghebare nautică, care să dea gustul și să formeze
marinarul de mâine, de care are atâta nevoie tânăra marină a noastră.
Încredințați, Domnule primar, că toate cele arătate și solicitate de noi, vor
găsi ecou părintesc în sufletul și gândul Domniei voastre, vă rugăm să primiți din
partea asociațiunii sportive nautice „Tricolorul”, sentimentele de înaltă gratitudine
și de mulțumire profundă ce vă datorăm și pe care vă rugăm să le primiți din partea
noastră
PREȘEDINTE,
ss/Anghel Piperiu – Ofițer de Marină, în rezervă
indescifrabil SECRETAR GENERAL,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
380
1941 aprilie 2, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” relativă la
inaugurarea cursurilor Școlii de infirmiere din Călărași.
Călăraşi, 2 Aprilie. Într-un cadru festiv, s-au deschis, la Spitalul din

Călăraşi, cursurile pentru pregătirea infirmierelor voluntare, pe care le organizează,
cu concursul medicilor din localitate, Societatea de „Cruce Roşie”.
După ce pr. Alexandrescu, de la Biserica „Sf. Împăraţi", a oficiat serviciul
divin şi a urat spor la muncă elevelor şi corpului profesoral, dl. Eugen Cialic,
preşedintele filialei, a arătat necesitatea ca elementele active ale societăţii călărăşene
să se pregătească temeinic spre a fi de folos în orice împrejurare ţării.
Cursurile vor fi predate la Spitalul local de d-na dr, Seteanu, d-ra dr.
Profiriu, d-nii dr. Gr. Zlota, dr. Gr. Seteanu şi masor medic Buşe Epure, după
programul întocmit de d-na dr. Seteanu, care a fost delegată de Comitetul filialei să
conducă Școala de infirmiere a „Crucii Roşii“.
Şcoala are cursuri teoretice şi cursuri practice, în cadrul cărora elevele vor
asista la operaţiuni, vor deprinde facerea de bandaje, îngrijirea bolnavilor, etc.
După terminarea cursurilor, care vor ţine circa 30 zile, elevele care vor
frecventa în mod regulat atât lecţiunile teoretice cât şi lecţiile practice, vor fi supuse
unui examen, după care vor primi diplome de infirmiere auxiliare voluntar.
_____________________________________________________________
334
381
1941 mai 26, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului „Gazeta
Sporturilor” relativă la aniversarea a 25 ani de activitate a Societății sportive
Tricolorul Călărași.
CĂLĂRAŞI. Soc. sportivă „Tricolorul" din Călăraşi, şi-a serbat 25 de

ani de existență. Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate sportivă, a Societăţii
„Tricolorul”, la l Mai a avut loc o reuniune sportivă, prin disputarea matchului de
foot-ball între gruparea bucureşteană S. T. B. şi gruparea locală Tricolor.
Matchul s-a terminat cu victoria Tricolorului cu scorul de 2-0 (1-0).
Timpul ploios şi terenul prea moale a împiedicat ca matchul să aibă o alură
mai frumoasă şi în acelaşi timp şi spectaculoasă.
Din cauza ploii, reuniunea sportivă a fost urmărită de un număr foarte redus
de spectatori.
S-au remarcat de la S.T.B, Tudorache, Socec, Bentu, Cojocaru, Stănescu şi
Tcaciuc.
De la Tricolor, Ionescu care a fost cel mai bun din 22, urmându-i, în ordine,
Butu, Dumitru, Salam, Apostol, Cucu şi Criciotoiu.
Au marcat Apostol şi Ştefănescu.
La fluerul d-lui Săvulescu s-au aliniat următoarele formaţii:
S. T. B.: Knobloc, Cornel, Tudorache, Socec, Bentu, Stoianovici, Stănescu,
Niculescu, Taciuc, Cojocaru şi Vasiliu.
TRICOLOR: Cucu, Ionescu, Popescu, Butu, Stănescu, Dumitru, Apostol,
Salam, Ştefănescu, Silivescu, Criciotoiu (Dănilă).
_____________________________________________________________
Gazeta Sporturilor, din 26 mai 1941
382
1941 mai 28, Călărași. Extras din Deciziunea nr. 12 a Primăriei orașului Călărași prin
care se modifică nomenclatura unor străzi ale orașului.

P r o c e s v e r b a l No. 12
Ședința de la 28 mai 1941
Având în vedere că prin Deciziunea No. 3 din 5 februarie 1941, primăria
acestui oraș a revizuit denumirea străzilor din oraș, pe baza ordinului Ministerului
Afacerilor Interne No. 889 A din 13 ianuarie 1941;
În baza dispozițiunilor art. 194 din legea administrativă,
D E C I D E M:
Revenim asupra Deciziunii No. 3 din 5 februarie 1941 și aprobăm ca str.
Ștefan cel Mare, să poarte denumirea de „Locot. Gh. V. Haneș”, iar strada Locot
Gh. V. Haneș, să recapete denumirea „Viitorului”, avută în trecut, precum și ca str.
Dorobanți să fie denumită str. „Locot. Aviator Nicolae V. Mirescu”, pe acea stradă
aflându-se așezat căminul părintesc al eroului.
335
Serviciul tehnic comunal, va lua măsuri de întocmirea devizului pentru
confecționarea tăblițelor necesare pentru montarea lor la încrucișarea străzilor.
P R I M A R,
ss/D.N. Mateescu Secretar,
ss/Const. Petruș
__________________________________________________________________
383
1941 iulie 14, Călăraşi. Apelul Primăriei oraşului Călăraşi către tineretul călărăşean
pentru a-şi da concursul la executarea unor lucrări cu caracter obştesc.

Apel către tineret,
Pentru îndeplinirea muncii de folos obştesc obligatorie conform ordinului
Ministerului Culturii Naţionale şi al Cultelor, Primăria oraşului Călăraşi, solicită
munca benevolă a 10-15 tineri voinici, elevi sau studenţi, care ar ajuta ca salahori la
lucrarea de reparaţie ce se face la sala Teatrului Comunal şi la amenajarea terenului
de tenis din parc.
Munca brută nu trebuie dispreţuită, ea constituie un regenerator al forţelor
fizice acţionând recreativ şi pentru facultăţile intelectuale şi de înălţare a calităţilor
sufletesti.
Opera la care sunt rugaţi a se înscrie pentru muncă tinerii elevi sau studenţi
trebuie sa fie considerată ca o mândrie şi distincţie, căci prin munca braţelor lor ne
va ajuta ca să repunem vechea sală a Teatrului comunal, de care pe toţi ne leagă
atâtea amintiri plăcute, înaltului său rol şi scop, de locaş public pentru desfăşurarea
şi în viitor a tuturor manifestărilor locale pe tărâm cultural, artistic, social, distractiv,
etc.
Înscrierile se primesc la Primăria oraşului.
Pt. primar,
D.N.Mateescu Secretar,
C. Petruş
Nr. 8304/1941 iulie 14
_____________________________________________________________
384
1941 iulie 16, Călărași. Proces verbal de constatare și recepționare a unor lucrări
executate de Societatea „Universala” la Baia comunală din orașul Călărași.
336
PROCES VERBAL DE CONSTATARE
Astăzi 16 iulie 1941
Subsemnații: Nic. St. Mocanu, ajutor de primar al orașului Călărași, ing. I.
Ivanov, șeful serv. tehnic comunal și ing. V. Roșca, directorul Întreprinderii
comunale Călărași, constituindu-ne în baza delegației dată de Primărie prin decizia
No. 131/941, în comisiunea de constatare;
Văzând că Dl arhitect-antreprenor A. Anghelescu, reprezentantul legal al
Soc. Cooperativa „Universala” din București, în calitate de lichidator al acestei
societăți, lipsește de la această recepție, deși a fost încunoștiințat și chemat prin
telegrama acestei primării cu No. 8324 din 10 iulie a.c., am procedat la constatarea
lucrărilor executate de antrepriza „Universala”, soc. Cooperativă pentru
întreprinderi și construcțiuni din București la baia comunală Călărași și am constatat
următoarele:
1. Sus numita antrepriză a executat până în prezent numai o parte din lucrări,
trecute în alăturatele foi de evaluație I și II și în măsurătorile definitive I și II.
2. Lucrările parțiale după articole din proiect, constatate ca terminate, sunt
executate în bune condițiuni conform indicațiunilor din devizul estimativ și caietul
de sarcini.
3. Tabloul lucrărilor executate se calculează conform acestor foi de
evaluație la:
a) Lei 464.382 după Foaia de evaluație față de lei 479.640, prevăzuți în
situația provizorie No. 11 din 8.XI.941, rezultând o diferență de 15.258 lei, care
trebuie să fie restituită de antrepriză.
b) Lei 45.312 după foaia de evaluație II față de lei 40.060, prevăzuți în
situația provizorie No. 1 din 21.X.939, rezultând o diferență de 5.252 care poate să
fie plătită antreprizei.
Scăzând 5.252 lei din 15.258 lei, reiese că antrepriza este obligată să
restituie în total 10.006 lei.
Această sumă poate fi acoperită în primul rând din garanția de 26.000 lei
depusă la prezentarea ofertei.
Pentru care am încheiat prezentul proces verbal de constatare și am declarat
recepționate pentru Primăria Călărași, lucrările mai sus arătate.
Membrii Comisiei de constatare:

NIC. ST. MOCANU – Aj. de Primar, ss/ indescifrabil
Ing. I. Ivanov – șeful Serv. Tehnic, ss/indescifrabil
Ing. V. Roșca – directorul Întrep. Comunale, ss/indescifrabil
__________________________________________________________________
385
1941 iulie 18, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul “Universul”
referitoare la vizita efectută de episcopul Gherontie soldaților care au fost raniți pe
front și se aflau internați la Spitalul județean și Spitalul militar din localitate.
337
Călăraşi, 18 iulie. Astăzi, fiind în vizită prin oraşul nostru, P. S. Sa
episcopul Gherontie al Tomisului a ţinut sa viziteze spitalul unde sunt îngrijiţi primii
răniţi ai războiului desrobitor de neam. La ora 11 a. m., P. S. Sa, însoţit de dl. D. N.
Mateescu, primarul oraşului, a fost condus la Spitalul judeţean şi la cel militar unde
au fost întâmpinaţi de medicii spitalului şi studenţii care fac în aceste spitale munca
de folos obştesc, de dl. Eugen Cialîc, preşedintele Societăţii de Cruce Roşie, dl.
avocat Nic. St. Mocanu, ajutorul de primar al oraşului, pr. dr. Staicu, referent al
Episcopiei, pr. Rădulescu, Gh. Ionescu, revizor eparhial şi Nicolau, protoiereul
judeţului. La Spitalul judeţean oaspeţii au fost întâmpinaţi de dl. dr. Zlotta, care i-a
condus în toate saloanele. P. S. Sa episcopul Gherontie a semnat în registrele
spitalului, dând arhiereşti binecuvântări şi mulţumiri tuturor celor ce ostenesc în
acest locaş. Răniţilor li s-au împărţit ţigări şi cărţi de cetit din partea edililor oraşului.
La Spitalul militar, oaspeţii au fost conduşi de dl. dr. col. Veliza, şeful spitalului. Şi
aici au fost împărţite ţigări şi cărţi. P. S. Sa a donat o sumă cu care să se ofere
Duminică, masa de prânz tuturor răniţilor aflaţi în spital. Înaltul prelat a stat de vorbă
cu fiecare rănit în parte şi la toţi a constatat aceeaşi bună dispoziţiune şi acelaşi
nemărginit regret că nu pot lua parte şi la ultimele lupte pentru dezrobirea
Basarabiei.
_____________________________________________________________
386
1941 septembrie 20, Călăraşi. Raport al Liceului industrial de fete Călăraşi înaintat
Prefecturii judeţului Ialomiţa prin care solicită să-i fie repartizat un local
corespunzător pentru începerea cursurilor întrucât localul propriu a fost rechiziţionat
pentru spital.
Liceul industrial de fete Călăraşi

Domnule prefect,
Avem onoare a vă aduce la cunostinţă următoarele:
Localul Liceului industrial de fete din Călăraşi fiind rechiziţionat pentru
spital, cursurile n-au putut începe conform dispoziţiunilor Ministerului Educaţiei
Naţionale. Întrucât şcoala are nevoie pentru funcţionare de minimum 11 încăperi
(opt clase plus ateliere mecanice, cancelaria profesorilor, secretariat), în care
dimineaţa vor fi cursurile teoretice cu 305 eleve, iar după-amiaza cursurile practice,
vă rugăm stăruitor domnule prefect, să binevoiţi a dispune să ni se cedeze un local
încăpător pentru a putea deschide cursurile cel mai tîrziu pe ziua de 1 octombrie a.c.
Primiţi, vă rugăm, domnule prefect, asigurarea deosebitei stime ce vă
păstrăm.
Directoare, (ss) Constantinescu Scraba
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul industrial de fete Călăraşi, dosar 13/1941-1942, f. 690, copie.
338
387
1941 octombrie 4, Călărași. Deciziunea Primăriei orașului Călărași prin care aprobă
procurarea materialelor necesare instalării statuii regelui Ferdinand evacuată de la
Silistra.

D E C I Z I U N E No. 12.983
Noi, Eugen Cialîc, Primarul orașului Călărași, județul Ialomița.
Având în vedere raportul biroului bunuri și economat, prin care cere
procurarea din comerț a materialelor necesare instalării statuiei Regelui Ferdinand,
evacuată de la Silistra;
Având în vedere devizul estimativ cu No. 417, întocmit de Serviciul tehnic
comunal, în valoare de lei 9.155;
Având în vedere și referatul biroului contabilității, dat potrivit disp. art. 179
din legea administrativă, din care reiese că pentru procurarea acestor materiale este
fond disponibil la art. 35 din bugetul general pe exercițiul în curs;
Văzând și dispozițiunile Decretului Lege pentru simplificarea formalităților
pentru aprobări de lucrări și angajări de cheltuieli, publicat în Monitorul Oficial No.
21 din 26 ianuarie 1940;
Având în vedere și decizia Ministerului Afacerilor Interne, cu No. 7190
C/941, prin care fixează normele pentru exercitarea bugetelor comunale;
D E C I D E M:
Aprobăm procurarea materialelor necesare instalării statuii Regelui
Ferdinand, prevăzută în devizul estimativ, întocmit de Serv. Tehnic comunal, în
limita sumelor prevăzute în deviz.
Procurarea materialelor se va face prin tratare directă.
Serviciul financiar, biroul bunuri, va îndeplini formalitățile cerute de legea
contabilității publice și normele pentru ținerea licitațiilor, publicat în Monitorul
Oficial No. 127/931 și No. 21/940.
Dată și semnată de noi astăzi 4 octombrie 1941.
P R I M A R,
ss/EUGEN CIALÎC Șeful Bir. Bunuri și Economat,
ss/C. Domnișoru
__________________________________________________________________
388
1941 decembrie 3, Bucureşti. Adresă prin care scriitorul G. Ciprian, solicită Primăriei
oraşului Călăraşi concursul pentru sărbătorirea a 30 de ani de activitate teatrală.
339
Primit: 3 decembrie 1941
Domnule primar,
Cunoaşteţi răsunetul pe care l-a stârnit în ţară şi peste frontieră lucrarea mea
Omul cu mârţoaga, reprezentându-se cu succes la Berlin (1930), Praga (1932),
Berna (1934) şi la Paris (1937) şi nu mă îndoiesc că v-aţi bucurat ca şi mine că o
piesă românească a izbutit să biruie şovinismul şi dispreţul suveran cu care literatura
noastră originală era întîmpinată în străinătate.
A fost o biruinţă grea care a cucerit unanim sufragiile opiniei noastre publice
şi pentru care aş fi bine meritat recunoştinţa forurilor oficiale.
Prin nefericire, însă, plaga politicianismului profesionist era pe atunci în
plină eflorescenţă şi din fondurile de propagandă culturală nu se împrtăşea decât
plevuşca electorală a regimului de tristă aducere aminte.
Acum, împlinind 30 de ani de teatru, sărbătoresc activitatea mea teatrală
într-un turneu jubiliar. Vă solicit concursul, rugându-vă să organizaţi sărbătorirea
potrivit aprecierii d-voastră, marţi 9 decembrie 1941.
Mi-ar face o deosebită cinste să asistaţi la festivitate şi ca spectator şi ca
cuvântator şi v-aş fi recunoscător dacă în seara sintetică a bilanţului meu artistic aţi
repara vitregia trecutelor regimuri înmânându-mi la rampă obolul sintetic al
aprecierii d-voastră.
Primiţi, vă rog, domnule primar, încredinţarea deosebitei mele
consideraţiuni.
G. Ciprian,
societar cl. I. al Teatrului Naţional,
Domnului primar al oraşului Călăraşi.
Rezoluţie: Cu toată plăcerea stau la dispoziţia d-lui G. Ciprian, al cărui talent şi

biruinţe fac cinste întregului neam.
____________________________________________________________
389
1941 decembrie 13, Călărași. Proces verbal încheiat de Traian Migia – inspector
general administrativ, cu ocazia inspecției efectuată la Primăria orașului Călărași.
PROCES - VERBAL
azi 13 decembrie 1941
Subsemnatul Traian Migia, inspector general administrativ al
Circumscripției Constanța, inspectând Primăria orașului Călărași, în prezența dlui
primar Eugen Cialîc, am constatat cele de mai jos:
Am cercetat pe teren următoarele:
Baia comunală aflătoare în construcție. Dl primar a reluat lucrările de
construcție care stagnau din noiembrie 1940. Până la 1 ianuarie va fi pusă în
funcțiune. Fondurile sunt asigurate. Va avea 6 cabine, cameră de aburi, cameră cu 8
340
dușuri, încălzire centrală cu aparatele necesare pentru apa caldă, rezervoare de
combustibil și un cuptor de deparazitare. Este o realizare frumoasă.
Dl primar va avea grijă ca în planul său de activitate pentru viitor să intre
organizarea unei bune administrări și îngrădirea.
La Secția de pompieri militari am aflat o dotare bogată și organizare și
ordine gospodărească exemplară, sub conducerea plutonierului Haralambie.
La Abator, am constatat că este vechi, neutilat, rău plasat, expus
inundațiilor, tăierile se fac în condițiuni foarte slabe.
Dl primar are în planul său de activitate și rezolvarea acestei probleme. În
acest scop a luat contact cu dl. Ministru Subsecretar de Stat al Agriculturii și
Domeniilor, de la care a obținut planurile tip, precum și o primă subvenție de
280.000 lei. Mai dispune de circa 600.000 lei din exercițiile închise.
Din bugetul abatorului se va mai realiza suma de lei 200.000. Proiectul însă
are o valoare de lei 3.000.000. Primăria va studia posibilitățile de a întrebuința acest
fond chiar în cursul exercițiului viitor, cu aprobarea ministerului.
Hala centrală de carne și zarzavaturi este o clădire nouă, corespunzătoare
cerințelor moderne. Este necesar însă a se controla sever și permanent ținerea în
stare de curățenie a măcelăriilor. Dl primar a luat pe loc măsuri prin intendent.
Cantina obștească. S-a pus în funcțiune o cantină pentru elevii săraci de la
toate școlile primare (6) din oraș. Sunt înscriși permanent 80 elevi săraci. În realitate
însă iau masa la prânz în medie, 100 elevi. Cantina este bine dotată și organizată.
Hrana este foarte bine gătită. Cantina va funcționa chiar și în vacanță. Această
acțiune a primăriei, cu concursul corpului didactic primar și al comitetului de
patronaj este foarte bine reușită.
Cu domnul inginer șef al serviciului tehnic, ing. Săndulescu, pensionar
angajat provizoriu cu aprobarea Ministerului, am constatat și pe teren că din lipsă
de fonduri, în anul acesta nu s-au putut executa lucrări. Fondul prevăzut în
programul de lucrări în sumă de 363.918, nu s-au întrebuințat încă. Se va întrebuința
totuși, pentru aprovizionări de materiale de întreținere.
Din 36,436 m lungime de drumuri, cu o suprafață de 49 ha 1272 m.p. abia
28 ha 4144 m.p. sunt acoperite cu pavaje și șoseluiri, restul de 20 ha 7128 m.p. sunt
în stare naturală.
Nevoile totale se cifrează la o valoare de 120 milioane lei. Față de această
stare a întocmit un plan redus care se poate eșalona pe următorii 2-3 ani, cu bani și
prestație.
Prestația până acum nu a fost înființată. S-a întocmit și s-a aprobat de
Ministerul Afacerilor Interne regulamentul pentru înființarea prestației și de acum
se va face aplicarea. Ea va fi întrebuințată pentru refacerea drumurilor din oraș. Se
pune în vedere dlui primar și dlui inginer să organizeze întrebuințarea prestației,
conform ordinului Domnului Ministru al Afacerilor Interne.
Cu dl inginer Valerian Roșca, directorul Întreprinderilor Comunale, am
cercetat Uzinele de apă și de electricitate și Serviciul de salubritate.
341
Uzina electrică funcționează în bune condițiuni. Nu are motoare de rezervă.
Deocamdată nu se întrevede nici o posibilitate pentru procurare. Nevoile curente
sunt satisfăcute.
Uzina de apă însă nu mai corespunde împrejurărilor. Ea scoate apa din
Dunăre, nu o mai filtrează suficient. În afară de aceasta, în timp de vară nu poate
satisface decât 1/3 din cantitatea necesară.
Această problemă a intrat în primul plan al preocupărilor dlui primar și ale
consiliului de colaborare. Dl primar are un proiect al lucrărilor de amplificare
întocmit de dl profesor H. Theodoru și aprobat de Consiliul Tehnic Superior. D-sa
depune toate stăruințele pentru realizarea acestui plan, care în 1934 avea o valoare
de lei 20.000.000.
Domnul Ministru al Afacerilor Interne, a luat personal cunoștință de această
problemă și a acordat din fondurile Ministerului o subvenție de 2.000.000 lei. În
adevăr primăria cu mijloacele proprii – nu poate realiza planul integral și este
absolută nevoie de a fi subvenționată în măsura cea mai mare posibilă.
Dl primar a luat inițiativa strângerii de sume din contribuții benevole. Până
acum, în cursul lunilor noiembrie și decembrie s-a adunat suma de lei 272.490.
Serviciul de Salubritate este insuficient organizat. Nu are venituri
suficiente, deci a trebuit să reducă personalul la 28 din 60. Evident, cu acest personal
serviciul nu se poate face în condițiuni mulțumitoare.
Ceea ce se poate face este să se excludă posibilitatea de a se vedea diferite
străzi sau puncte, pe artere principale, cu gunoaie și murdării. Chiar pe terenurile și
în jurul clădirilor întreprinderilor se pot face îmbunătățiri în ordine și curățenie,
precum și o mai bună îngrijire a animalelor.
În ce privește ridicarea taxelor pentru serviciile prestate de întreprinderi,
deși este justificată de împrejurări, chestiunea se va trata cu toată prudența, față de
sensibilitatea consumatorilor.
Am cercetat, cu concursul dlui Gr. Melidonian, șeful serviciului financiar al
prefecturii, situația financiară și gestiunea curentă a primăriei.
Executarea bugetului se face în condițiuni bune.
Contul de gestiune al exercițiului 1940/941, este înaintat la minister.
Proiectul de buget pe exercițiul 1942/43 este în studiu, se adună materialul
necesar, avându-se în vedere că bugetul trebuie să fie gospodăresc, cu o proporție
de cel puțin 1/3 pentru investiții, conform ordinelor Domnului Ministru al Afacerilor
Interne.
Consiliul de colaborare al orașului este în funcțiune, ține ședințe cu ordine
de zi prestabilită și comunicată membrilor, iar dezbaterile sunt bine conduse și
privesc chestiuni importante.
Astfel în ședința de la 1 decembrie a.c. s-au tratat chestiuni ca: dezvoltarea
uzinei de apă, organizarea prestației, refacerea drumurilor (străzilor) comunale și
planul de activitate pe trei ani, conform ordinului Ministerului și Inspectoratului
General de circumscripție.
342
În ce privește planul de activitate, primăria încă nu are unul întocmit pentru
o durată mai lungă. Abia în ședința de la 1 decembrie s-a hotărât aceasta, cum arăt
mai sus.
Are însă un plan de activitate pentru perioada de la 10 sept. 1941 până la 31
martie 1942. El cuprinde lucrări edilitare, aprovizionarea și diverse ca: linii de
comunicație, parcuri, grădini, acțiuni culturale, asistență socială, sănătate publică,
economie, industrie și comerț.
Din acest program unele prevederi s-au realizat, restul se va realiza. În acest
scop domnul primar și consiliul de colaborare sunt rugați a depune toată stăruința.
Aprovizionarea orașului cu pâine și lemne este asigurată pentru o perioadă
oarecare. Consiliul de colaborare, în ședința de la 1 decembrie, în prezența d-lui
prefect, a tratat problema aprovizionării în ansamblul său, cu deosebită atenție la
aprovizionarea pentru sărbătorile Crăciunului.
Hotărârile luate dacă vor fi executate și vor avea și concursul autorităților
de toate categoriile, se sperează că aprovizionarea se va face satisfăcător. D-l prefect
și d-l primar depun toată stăruința pentru ca populația să nu sufere.
Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal.
INSPECTOR GENERAL ADMINISTRATIV

ss/Traian Migia
__________________________________________________________________
390
1941 decembrie 31, Călăraşi. Adresa prin care Primăria Călăraşi răspunde
chestionarului Serviciului sanitar al judeţului.

Nr. 17863 din 31 decembrie 1941
Domnului medic primar al judeţului Ialomiţa - Loco

În referire la adresa dvs. nr. 11641 din 19 decembrie 1941, avem onoare a
vă comunica următoarele date cerute de dvs.:
1) Numărul populaţiei oraşului Călăraşi este de 18.745 suflete, după
recensământul populaţiei efectuat la 6 aprilie 1941.
2) Suprafaţa oraşului Călăraşi este de 4 km pătraţi, ultima măsurătoare
făcându-se în anul 1925.
3) Oraşul Călăraşi are o singură comună suburbană Mircea-Vodă, cu o
populaţie de 3473 suflete, rezultată la recensământul din 6 aprilie 1941, suprafața
ocupată de acea comună este de 1,8 km pătrati.
4) Asezămintele de binefacere din oraşul nostru sînt:
a) Soc. Principele Mircea filiala Călăraşi depinzând de centrala din
Bucureşti, cu local propriu întreţinut de societate.
343
b) Soc. de Crucea Roşie filiala Ialomiţa depinzând de centrala din
Bucureşti ; nu are local propriu, sediul ei fiind instalat în imobilul Unirea,
proprieteatea Ministerului Sănăţăţii şi Ocrotirilor Sociale.
5) Farmaciile şi drogheriile din oraş sunt următoarele:
a) Farmacia La Ancora a d-lui Emil Dragomir.
b) „ Sf. Gheorghe a d-nei Maria Beroniade.
c) „ Româneasca a d-lui Radu Duţescu
d) „ M.Manoliu arendată d-lui S. Grumberg.
e) Drogheria Palatului a d-nei farmaciste Liuba Săvulescu.
6) Oraşul nu are decât o singură baie publică, proprietatea Primăriei oraşului
care va fi pusă în funcţiune în curînd.
Primar,
ss/Const. Petruş
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 5/1941, f. 90, copie.
391
1942 ianuarie 9, Călărași. Adresa prin care Prefectura județului Ialomița face
cunoscut directorului Liceului Știrbei Vodă că în ziua de 17 ianuarie 1942 va avea loc
în sala Cercului Subofițerilor o ședință literară festivă, cu participarea poeților Ion
Minulescu și Dimitrie Iov.
Prefectura județului Ialomița

Domnule Director,
Sub auspiciile Ministerului de Interne, cu adresa Nr. 004954 A din 6 martie
1941, și al Ministerului Propagandei, cu adresa Nr. 3.043, și autorizația Ministerului
Educației Naționale Nr. 184.701, d-nii Ion Minulescu, deținătorul premiului național
de poezie, col. Gheorghe Brăescu, mare mutilat de război, D. Iov, Alex. Cazaban și
Virgil Carianopol, membrii ai Asociației Scriitorilor Români, vor ține la Sala
Teatrului Cercul Subofițerilor din Călărași, în ziua de sâmbătă, 17 ianuarie 1942,
ora 8 seara, o ședință literară festivă în care d-nii autori români se vor produce cu
operele lor, sub patronajul nostru, colonel M. Ștefănescu - prefectul județului și
Eugen Cialîc - primarul orașului Călărași.
Cum din produsul net al acestei șezători, se va aloca o sumă pentru mărirea
fondului de ajutorare al familiilor ostașilor căzuți la datorie și mai având în vedere
o cât mai intensă propagandă culturală a județului nostru, vă rugăm a ne onora cu
prezența dv. și a ne reține alăturatele bilete pentru instituția d-voastră.
Sperăm că acest apel al nostru va găsi sprijinul d-voastră.
Suma se va înainta serv. financiar al Prefecturii până în ziua de joi 15
ianuarie 1942.
344
Prefect,
ss/Col. M. Ștefănescu Primar,
ss/Eugen Cialîc
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Liceul Știrbei Vodă Călărași, dosar 53/1941-1942, f. 37, original
392
1942 ianuarie 13, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” referitoare la
problemele discutate în Şedinţa Consiliului de colaborare de pe lângă Primăria
Călăraşi.
Călărași, 13 ianuarie. Şedinţa Consiliului de colaborare de pe lângă

Primăria Călăraşi. În sala de consiliu a Primăriei oraşului Călăraşi, s-a ţinut
Ședinţa Consiliului de colaborare de pe lângă această primărie, sub preşedinţia d-lui
Eugen Cialîc, primarul oraşului.
Au luat parte la dezbateri şefii autorităţilor locale şi reprezentanţii
comerţului, profesiunilor şi intelectualilor, precum şi dl. col. Mihail Ştefănescu,
prefectul judeţului şi avocat Nic. St. Mocanu, ajutorul de primar al oraşului.
Dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului, arată că prezenţa la şedinţele consiliului
a membrilor lui este obligatorie, iar împotriva celor care înţeleg să nu participe se
vor lua sancţiuni de către ministerele respective. D-sa expune problemele care
urmează să fie înscrise în Planul de lucru de anul viitor şi la care consiliul trebue să-
şi dea avizul, apreciind utilitatea lor ca şi ordinea în care să se înfăptuiască. În ce
priveşte abatorul comunal, care astăzi constitue o ruşine pentru oraş, iar sacrificarea
vitelor pentru consumul public în acest abator un permanent pericol, se va înscrie în
noul buget suma de lei 1.600.000 cu care să se facă primele lucrări pentru un nou
abator modern şi corespunzător cerinţelor de higienă.
În problema drumurilor, Serviciul tehnic comunal a întocmit planurile
pentru aprovizionarea cu materialele necesare reparării unor străzi devenite
impracticabile. Au fost expuse apoi preocupările actualei conduceri a primăriei, în
ce priveşte înfiinţarea unei policlinici locale, de acord cu Ministerul Sănătăţii. Au
fost arătate şi se vor înscrie în planul de lucru problemele în legătură cu asistenţa
socială, educaţiunea mamelor şi creşterea copiilor.
Au luat parte la discuţiuni, făcând propuneri, d-nii dr. L. Boca, dr. Gr. Zlota,
dr I. Lupaşcu, N. Țopescu. I. Bătrânu, decanul baroului, etc.
S-a trecut apoi la discutarea importantei probleme a apei de băut şi
renovarea Uzinei de apă a oraşului. Dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului, arată că din
contribuţiuni benevole, începând de la 1 noiembrie 1941 s-au strâns 914.000 lei. Iar
din subvenţiunile acordate de Ministerul de Interne şi Prefectura judeţului, încă
2.500.000 lei.
Dl. ing. Rădulescu, delegatul Ministerului Agriculturii să facă sondaje
pentru captarea apei subterane, dă toate lămuririle în legătură cu aceste operaţiuni.
345
Dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului, arată că pe baza încuviinţării anterioare
dată de Consiliul de colaborare, Primăria va păşi fără întârziere la realizarea
proiectului d-lui prof. Teodoru, privitor la alimentarea cu apă a oraşului din râul
Borcea, dacă sondajele începute nu vor izbuti să dea de un strat de apă subterană din
care să se poată alimenta oraşul. Dl. col. Mihail Ştefănescu, prefectul judeţului, a
declarat că va acorda tot sprijinul său acestei opere.
Consiliul primeşte cu multă satisfacţiune făgăduinţa d-lui prefect, iar dl.
primar al oraşului aduce mulţumiri pentru această făgăduinţă.
La sfârşitul şedinţei, membrii Consiliului au fost conduşi să viziteze Baia
comunală, care va fi dată folosinţei publicului în scurtă vreme.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 21 ianuarie 1942
393
1942 ianuarie 31, Călărași. Buletin informativ al Camerei de Comerț și Industrie din
Călărași privind situația comercială la 31 ianuarie 1943.
CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE CĂLĂRAȘI-IALOMIȚA
Buletin informativ confidențial

pe ziua de 31 ianuarie 1943
Situația pieței – În general piața alimentară este slab aprovizionată. Cererea
mare, oferta insuficientă – excepție carnea de vită și slănina care se găsește în
cantități suficiente. Pâinea rea, mălai puțin, zahăr puțin, prețurile puțin majorate
comparativ cu anul trecut, aceiași epocă, afară de prețurile la pâine, mălai, zahăr,
ulei, care sunt majorate simțitor.
Mersul vânzărilor – Lipsa de tranzacțiuni mai importante. Publicul
rezervat la cumpărături populația orașului fiind în majoritate pensionari și mici
funcționari cu salarii modeste. Populația rurală rezervată din cauza mărfurilor
surogate.
Transporturile – vămuirile. Se face greu din cauza zăpezilor mari și
înghețului. Import și export nu se face în acest anotimp, Dunărea fiind înghețată.
Situația diferitelor mărfuri de comerț
Alimentar – Din cauza zăpezilor neobișnuit de mari și a viscolului,
transporturile cu vehiculele extrem de anevoioase. Astfel fiind aprovizionarea
orașului Călărași se face foarte greu. Piața se resimte în toate compartimentele. De
asemenea într-o foarte mare măsură influențează la abținerea producătorilor de a
veni cu produsele alimentare la piață spre vânzare și prețurile maximale care sunt
considerate neremuneratorii.
Îmbrăcămintea și încălțămintea – Articole de îmbrăcăminte se găsesc însă
foarte scumpe și fiind cu celofibră clientela se abține de a cumpăra, încât piața este
anemică. Încălțămintea lipsește, talpa și pielea foarte rară, doar ce se primește de la
oraș. Populația rurală și copiii de școală în special suferă foarte mult, fiind lipsită
total de încălțăminte.
346
Fierărie și articole electrotehnice – Articole de fierărie lipsesc de pe piață,
celelalte obiecte de electrotehnică se găsesc greu și scumpe.
Bancă – Asigurări – Operațiuni fără importanță.
Cereale – Derivate – Comerț etatizat.
Lemne – combustibil – petrol – În iarna aceasta orașul a fost aprovizionat
cu lemne de foc în cantitate suficientă. Petrolul lipsește din cauza transporturilor
greoaie pe C.F.R.
Librărie – Editură – Lipsa hârtiei a provocat urcarea prețurilor la toate
tipăriturile tipografice și articole de librărie.
Chimicale – Droguri – Afaceri normale cu lipsuri de specialități.
Târguri de carne, legume, fructe și pește – Carnea de vită și slănina se
găsesc suficient pe piață în zilele de tăiere, iar slănina rămâne nevândută uneori.
Legumele scumpe, însă se găsesc cartofii puțin, fructe – mere sunt suficient aduse,
pește foarte puțin.
Observațiuni – În general populația de la oraș duce greul fiind insuficient
hrănită și îmbrăcată. Populația rurală în schimb, o duce foarte bine având în
majoritatea lor tot ce le trebuie, în special alimente, obiecte de îmbrăcăminte și le-a
procurat din timp, când se găseau și erau și de bună calitate, astfel că se poate spune
că ar avea ca singură lipsă numai încălțămintea. Starea de spirit a populației rurale
este bună mai ales când i se explică că sunt alți frați de ai lor în alte regiuni de munte
care n-au ce mânca. Bine înțeles că țăranul român de la șes nu cunoaște starea de
restricții și de regim. Populația săracă de la oraș însă duce starea de privațiuni care
se încearcă a fi ameliorată prin asistența socială. Populația urmărește cu grijă
situațiunea operațiunilor militare și mersul războiului și față cu acest sentiment de
grijă neglijează lipsurile zilnice - pe care le subordonează stării de război – deci
există o înțelegere a stării de lucruri.
PREȘEDINTE, PRIM SECRETAR,

ss/indescifrabil ss/Ioan R. Săvulescu
_____________________________________________________________
original
394
relativă la deschiderea Băii comunale din localitate.
CĂLĂRAŞI (Ialomiţa). DESCHIDEREA BĂII COMUNALE. — Baia

comunală, de curând terminată, a fost pusă în funcţiune şi dată folosinţei publicului
călărăşean, deocamdată numai pentru cadă şi duşuri, urmând ca peste câteva zile să
funcţioneze şi baia de aburi.
Baia funcţionează în fiecare zi de la 8 dimineața şi până seara şi poate fi
folosită de oricine. Taxele fixate pentru public sunt de 50 lei la cadă, aburi 40 şi 20
347
lei la duşuri. Funcţionarii au reducere. Au fost fixate zilele de miercuri şi vineri după
amiază, pentru şcolile din localitate, iar marţea, toată ziua, pentru doamne.
Meseriaşii, muncitorii, precum şi orice grupare poate obţine reducere pentru
membrii săi, când fac baia în grup.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 22 februarie 1942
395
1942 martie 27, Călărași. Corespondență inserată în paginile ziarului “Curentul”
referitoare la vizita efectuată la Călărași de gen. Vasiliu, inspectorul general al
Jandarmeriei.
CĂLĂRAŞI, 27. Zilele trecute dl. general Vasiliu, inspectorul general al

Jandarmeriei şi subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne a vizitat oraşul
nostru făcând şi inspecţiunea autorităţilor locale.
D-sa a sosit la orele 9 dimineața cu un automotor şi a fost primit în Gară de
toţi şefii de autorităţi, în frunte cu d-nii Eugen Cialîc, primarul oraşului, I. Drăghici,
subprefectul judeţului, etc., de unde a mers la Prefectura judeţului. Aci s-a interesat
de mersul lucrărilor pentru preîntâmpinarea inundaţiilor din judeţ şi de nevoile
bugetare ale Prefecturii.
D-sa a fost apoi condus la Uzina de apă unde i s-au dat toate explicaţiunile
privitoare la construirea digului cu ajutorul căruia uzina a fost scăpată de la inundaţie
şi unde a asistat la executarea lucrărilor de continuarea construirii acestui dig.
A mai vizitat partea inundabilă a oraşului, după care a inspectat Legiunea
de jandarmi şi Poliţia locală. Cu această ocaziune s-a constatat nevoia tot mal simţită
ca Legiunea să-şi construiască un local propriu şi modern care să corespundă
cerinţelor acestei legiuni,
Dl. ministru subsecretar de stat Vasiliu a vizitat apoi localul Primăriei unde
a fost întâmpinat de dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului şi Nic. St. Mocanu, ajutorul
de primar al oraşului. La primărie s-a servit oaspeţilor masa.
De la Călăraşi dl. general Vasiliu şi-a continuat vizita sa de inspecţiune la
Constanţa, unde a plecat la orele 12 cu acelaşi automotor.
_____________________________________________________________
Curentul, din 29 martie 1942
396
1942 iunie 22, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” în care este descris
modul în care a fost marcată la Călărași trecerea unui an de la intrarea României în
război.
Călăraşi, 22 iunie. Un an de la intrarea României în război. La ora 11, s-

a oficiat un Te-Deum în Catedrala oraşului, pentru biruinţele din primul an de luptă
împotriva duşmanului cotropitor.
348
Slujba a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu P. S. S. Episcopul
Gherontie al Constanţei, înconjurat de preoţi din oraş şi de arhidiaconul Calistrat de
la Episcopie.
Au asistat d-nii col. M. Ştefănescu, prefectul judeţului, Eugen Cialîc,
primarul oraşului, col. Kiselevschi, şefii autorităţilor civile şi militare, delegaţiuni
de premilitari, etc. şi peste 50 de invalizi din actualul război.
După slujbă. P. S. S. Episcopul Gherontie a subliniat importanţa zilei de 22
iunie pentru neamul românesc, ea constituind un popas sărbătoresc în lupta cea mare
pentru redobândirea sfintelor noastre hotare.
S-a trecut apoi în revistă compania de onoare a unei unităţi din garnizoană.
Oraşul a fost pavoazat, vitrinele împodobite cu portretele Suveranului şi
Conducătorului, iar muzica militară a concertat în Piaţa Primăriei.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 28 iunie 1942
397
1942 iulie 6, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași comunică
Ministerului Afacerilor Interne că a început canalizarea orașului și solicită acordarea
autorizației pentru ca specialistul societății Petrodava să se deplaseze la Călărași.

Nr. 4531 din 6 iulie 1942
Domnului,
ministru al Afacerilor Interne – București
Conform planului de lucrări aprobat de acel Departament și din subvenția
acordată în acest scop, Primăria acestui oraș, prin Întreprinderea Comunală Călărași,
a început lucrările pentru canalizarea orașului.
Singura firmă care posedă tipare, conform planurilor elaborate și care a fost
convinsă să pășească fără întârziere la transportarea de specialiști și tipare în
localitate este soc. „Petrodava” din București, cu care întreprinderea a contractat
turnarea conductei colectoare, etc. în valoare de circa 500.000 lei.
Pentru conducerea lucrărilor societatea urmează a trimite pe dl Edvin
Apotecker, singurul ei specialist și pentru care Întreprinderea a făcut cuvenitele
demersuri la acel Departament de a obține autorizarea de deplasare, autorizație care
însă n-a fost încă eliberată.
Cum lucrările ce se fac din fondul comun sunt îndeaproape controlate de
Dv. și cum orice întârziere în eliberarea autorizațiunii solicitate face imposibilă
realizarea acestei lucrări de mare interes obștesc; cum pe de altă parte o altă firmă
nu putem angaja, întrucât nu găsim, iar alt specialist nu poate fi improvizat, vă
rugăm, Domnule Ministru, a dispune imediata eliberare a cuvenitei autorizațiuni de
deplasare în localitate a dlui Edv. Apotecker, noi luându-ne obligațiunea de a-l
supraveghea îndeaproape pentru a asigura orice măsuri de siguranță veți binevoi a
ordona.
349
D-sa va sta în localitate timpul strict necesar pentru turnarea formelor
canalului proiectat, care trebuie, conform contractului, terminate în maximum 90
zile.
În același timp, solicităm aceiași autorizațiune pentru trei zile pentru dl D.
Apotecker, proprietarul firmei, acest timp fiind strict limitat la cel necesar punerii în
funcțiune a șantierului și organizării acestei importante lucrări.
PRIMAR,
ss/ Eugen Cialîc Secretar,
ss/C. Petruș
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dos. 17/1942, f. 22-22v, copie
398
1942 iulie 28, Călăraşi. Extras din Raportul Prefecturii judeţului Ialomiţa înaintat
Ministerului Afecertilor Interne, privind situaţia industrială şi socială a oraşului
Călăraşi.

Nr. 8974/1942 iulie 28
Domnule ministru,
Răspunzând ordinului dvs. nr. 21344/1942, vă raportăm următoarele:
Industria. În oraşul Călăraşi industria este reprezentată prin singura
întreprindere industrială, moara Vineşiu, care produce făină penrtu fabricarea pâinii,
atât unităţilor din garnizoană, cât şi pentru populaţia oraşului în parte, deoarece unii
brutari îşi procură făina din alte localităţi.
În oraşul Călăraşi avem două fabrici de tăbăcărie a căror aprovizionare cu
materiale prime, se face cît se poate de anevoios, deoarece pieile de vită se strâng şi
de centrul de strângere Bucureşti.
De asemeni toate celelalte inteprinderi industriale din raza acestei poliţii
suferă tot din cauza lipsei de materiale prime.
Mâna de lucru de specialitate este suficientă, întreprinderile neavând
aproape de lucru.
Social. Muncitorii de toate categoriile, odată cu venirea primăverii şi cu
începerea activităţii şi-au găsit plasamente suficiente, însă prost retribuiţi în raport
cu noul val de scumpete ce s-a abătut asupra tuturor. Nemulţumiri în rîndurile lor
până în prezent nu am avut de înregistrat.
Funcţionarii sunt nemulţumiţi de actuala ordine în stat căci nu pot face faţă
cu toate sforţările ce depun scumpetei. Cu salariile existente nu pot face faţă nici
cerinţelor indispensabile. Chiar cu puţinul ce au, nu pot cumpăra absolul nimic,
deoarece lipsa din ce in ce mai accentuată a articolelor de primă necesitate se resimte
şi se tem că nici acest puţin nu se va găsi mai târziu, deoarece pînă la recolta nouă
este un timp destul de lung şi se anunţă o recoltă nu prea excelentă. Speră însă intr-
350
o rezolvare fericită a acestei probleme vitale. Acelaşi svon persistă şi în rândurile
pensionarilor, ale liber profesioniștilor, avocații, medicii, inginerii etc., care sunt
nemulţumiţi de actuala situaţie căci resimt lipsa clientelei şi sunt stingheriţi din
cauza concentrărilor.
Faţă de curentele politice, populaţia nu se manifestă cu nimic, pierzându-şi
încrederea în felul de guvernare al tuturor partidelor ce s-au perindat pe la cârma
ţării.
Prefect,
ss/col. Ştefănescu Mihai
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 25/1942, f. 327- 328‚ concept.
399
1942 august 2, Călărași. Corespondență pentru ziarul “Universul” referitoare la vizita
de lucru pe care a făcut-o la Călărași ministrul Afacerilor Interne, general de corp de
armată, D. I. Popescu.
Călăraşi, 2 August. Vizita d-lui ministru al Afacerilor Interne la

Călăraşi-Ialomiţa. Sâmbătă, la ora 10 dimineața, a sosit în localitate, venind de la
Bucureşti, dl. general de corp de armată D. I. Popescu, ministrul Afacerilor Interne,
D-sa a descins la Prefectura judeţului, unde a fost primit de dl. colonel Mihail
Ştefănescu, prefectul judeţului, care i-a făcut un amănunţit raport, asupra situaţiunii
din judeţ.
Imediat după aceia dl, ministru a convocat pe toţi şefii serviciilor prefecturii,
în frunte cu dl. I. Drăghici, subprefectul judeţului şi în prezenţa d-lui colonel M.
Ştefănescu, s-a informat asupra modului în care se execută fiecare serviciu,
însărcinările ce-i revin precum şi asupra felului în care se pot raţionaliza şi simplifica
serviciile prefecturilor de judeţ.
Apoi, au fost convocaţi şefii de servicii ai Primăriei, în frunte cu dl. C.
Petruş, secretarul primăriei, cari au expus pe rând normele după care se efectuiază
lucrările periodice şi greutăţile în executarea lor. De asemenea, dl. Eugen Cealîc,
primarul oraşului, a expus situaţia grea în care se află serviciile administraţiei
comunale, care din cauza însărcinărilor ce primesc în cadrul altor departamente, sunt
obligate să neglijeze tocmai atribuţiunile ce-i revin prin legile de organizare
respective.
Apoi, dl. general de corp D. I. Popescu a avut o conferinţă cu prefeetul şi
primarul oraşului, care i-au expus mersul afacerilor curente şi modul în care se
execută lucrările ce se fac din fondul comun al Ministerului Afacelor Interne.
La ora 12 jumătate, conducătorul Departamentului Internelor, după o scurtă
vizită în oraş, a părăsit localitatea, îndreptându-se spre judeţul Constanţa.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 6 august 1942
351
400
1942 septembrie 3, București. Adresa Ministerului Sănătății prin care face cunoscut
directorului Spitalului din Călărași măsurile ce trebuie luate în urma vizitării spitalului
de către ministrul Sănătății.
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI Nr. 1993/3 septembrie 1942

OCROTIRILOR SOCIALE
Cabinetul Ministrului
Domnule medic primar director,

Referitor la vizita ce am făcut-o Spitalului ce conduceți țin să vă exprim
mulțumirile mele pentru activitatea ce depuneți în organizarea acestei instituțiuni.
Totdeodată, am onoarea a vă ruga să binevoiți a lua de urgență următoarele
măsuri menite să îmbunătățească funcționarea Spitalului.
1. Reparațiile de mare amploare, cu punerea unui planșeu de beton și
dărâmarea zidurilor interioare nu se vor mai executa.
2. Serviciile de consultații vor trebui mult mai bine amenajate și înzestrate.
3. Se vor termina toate micile reparații de la cutremur, se vor amenaja și
repara băile și toate instalațiile sanitare și se vor vopsi paturile, noptierele și
mobilierul din saloane.
4. Spitalul va funcționa cu maximum de paturi care se pot instala. În acest
scop veți lua măsuri ca să se instaleze 180 paturi în spital, Ministerul Sănătății și
Ocrotirilor Sociale urmând să expedieze 30 de paturi.
5. Mesele ginecologice de lemn ce se găsesc în saloanele de bolnavi vor fi
puse pe foc. Se vor procura dulapuri bine construite pentru a se ține rufăria
bolnavilor în fiecare salon.
6. Curtea Spitalului va fi mult mai bine amenajată și va fi cultivată în
întregime.
7. Pavilionul de boli contagioase va fi complet mobilat și mai bine instalat.
8. Vă rog să luați măsuri ca medicul primar director al Spitalului să se mute
din clădirea ce o ocupă actualmente în spital. Aceasta întrucât este absolut necesar
să se organizeze aici serviciile de consultații și sediul serviciului sanitar al orașului
care trebuie să fie în contact permanent cu Spitalul de Stat.
9. De asemenea vă rog să luați măsuri ca să se acorde Laboratorului
Spitalului fonduri pentru a se procura mese de laborator cu faianță sau cristal și
pentru a se completa înzestrarea sa.
10. Întrucât regretatul Dr. Pompei Samarian a organizat și a condus cu un
deosebit prestigiu Spitalul din Călărași, cred necesar ca să se pună o placă pentru a
comemora amintirea acestui eminent medic. Tot astfel cred necesar ca un portret al
Dr-ului Pompei Samarian să fie așezat în incinta Spitalului.
Placa ar urma să aibă textul de mai jos:
„În amintirea Dr-ului Pompei Samarian, medic primar director al Spitalului de
Stat din Călărași de la.... până la ..... care a condus cu un deosebit prestigiu și
autoritate acest spital, îngrijind cu devotament și competență pe cei suferinzi.”
352
Vă rog să-mi referați până la 15 octombrie 1942 executarea prezentelor
dispozițiuni, comunicându-mi în amănunt cele realizate.
Primiți, vă rog, Domnule Medic Primar Director, asigurarea deosebitei mele
considerațiuni.
M I N I S T R U,
Profesor, ss/ Dr. Tomescu
Domniei Sale,
Domnului Dr. Boca, medic primar, director al Spitalului de stat Călărași
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Spitalul Călărași, dosar 356/1942, f. 320-320v, original
401
1942 octombrie 8, Călăraşi. Raport al Poliţiei Călăraşi înaintat Prefecturii judeţului
Ialomiţa referitor la incendiul declanşat la Moara comercială Ştefan Vineşiu din
Călăraşi.
Poliţia de reşedinţă Călăraşi

Nr. 24976/1942 octombrie 8
Către
Avem onoare a raporta că în această noapte, începând de la orele 21, a
izbucnit un incendiu la moara comercială şi ţărănească Ştefan Vineşiu din acest
oraş.
A ars complet moara comercială cu silozul ei, afară de moara ţărănească,
uzina cu maşinile, depozitele de făină şi tărâţe care sunt în afară de orice pericol,
deşi focul nu este încă complet localizat, rămânând încă focare la care veghează
pompierii şi sunt pe cale de stingere completă.
Pagubele aproximative, după declaraţia proprietarului, ar fi de circa 10
milioane de lei, iar pentru refacerea completă a stricăciunilor cauzate de acest
incendiu, ar necesita în prezent circa 30 milioane lei.
Sunt bănuieli cu totul altele decât un act de sabotaj.
Parchetul cu concursul nostru cercetează şi vom raporta la timp rezultatul.
Şeful poliţiei,
ss/C. Movilescu
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Poliţia Călăraşi, dosar 1/1942, f. 30, concept.
402
1942 octombrie 25, Călărași. Corespondență din Călărași inserată în paginile ziarului
“Universul” referitoare la lucrările care se efectuează pentru renovarea și
modernizarea Uzinei de apă a orașului.
353
Călăraşi, 25 octombrie. Lucrările pentru renovarea uzinei de apă din
Călăraşi. Se cunosc sforţările pe care le depune administraţia oraşului Călăraşi, în
scopul de a realiza noua Uzină de apă, menită să dea oraşului o instalaţiune capabilă
să satisfacă atât nevoile actuale ca şi cele viitoare şi să înlăture toate neplăcerile pe
care populaţia le suportă din cauza insuficienţei actualelor instalaţiuni.
Datorită acestor sforţări, în prima campanie de lucrări, s-a putut construi un
monumental edificiu, care va cuprinde instalaţiunile pentru pomparea apei filtrate,
precum şi o altă clădire în care s-au şi instalat staţiunile de sterilizare şj purificare a
apei.
În acelaşi timp, se continuă lucrările pentru construirea unui rezervor
subteran de 700 m. c., precum şi noua clădire a viitoarelor filtre. Au fost comandate
tuburi de fontă de circa 4.000.000 lei pentru legarea diverselor părţi componente ale
uzinii, iar în cursul acestei săpămâni se vor semna contractele cu casele ,,Sultzer” şi
Brown-Boveri“, pentru echiparea uzinii cu pompe hidraulice şi aparatura electrică,
astfel că cel mai târziu la toamna viitoare întreaga instalaţiune va fi complet
terminată şi dată în folosinţă.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 30 octombrie 1942
403
1942 noiembrie 8, Călărași. Corespondență publicată de ziarul “Universul” sub titlul
Activitate culturală la Călăraşi.
Călăraşi, 8 noiembrie. Activitate culturală la Călăraşi. La Primăria

oraşului nostru, s-a ţinut o consfătuire a membrilor Sfatului cultural al oraşului
Călăraşi în vederea organizării unor şezători culturale-patriotice şi a întocmirii
programului de viitor.
La consfătuire au luat parte d-nii Eugen Cialîc, primarul oraşului, Nic.
Mocanu, ajutorul de primar. Al. Z. Ionescu, directorul Liceului de băeţi, G.
Vasilescu, directorul Liceului comercial, d-na Constantinescu-Scraba, directoarea
Liceului industrial de fete, d-na Gheorghiu din partea Liceului industrial de fete, dl.
Ene, directorul Gimnaziului industrial de băeţi, D. N. Mazilu, inspector şcolar, I.
Vlad, subinspector, d-nele directoare ale şcolilor primare de fete: Elena Stănescu,
M. Buzoianu, M. Vasilescu, d-nii directori ai şcolilor primare: M. Stoenescu,
Cegăneanu, Pr. G. Popescu, Păpureanu,
S-a hotărît ca şezătorile să se ţină în fiecare duminică, la fiecare şcoală, câte
una pe săptămână şi programul să cuprindă, pe lângă o conferinţă cu subiect de
actualitate, şi scurte recitări, coruri, piese, etc. Înaintea fiecărei şezători se va oficia
o slujbă religioasă de la biserica respectivă, unde preotul paroh va ţine o predică.
Programul a fost întocmit astfel: la 15 noiembrie - Școala No. 2 fete; 22
noiembrie -Școala No. 4 mixtă; 29 noiembrie - Școala No. 2 băeţi; 4 decembrie -
Liceul „Ştirbey Vodă“; 6 decembrie - Școala No. 1 băeţi; 13 decembrie - Școala No.
3 băeţi; 16 decembrie - Serbarea datinelor de Crăciun, organizată de toate şcolile
primare; 17 decembrie - Serbarea datinelor de Crăciun, organizată de toate şcolile
354
secundare; 17 ianuarie - Școala No. 3 fete; 24 ianuarie - Ziua Unirii, organizată de
toate şcolile primare şi secundare din oraș; 31 Ianuarie - Liceul de fete „Sf.
Gheorghe"; 7 februarie - Școala mixtă din Măgureni; 14 Februarie - Liceul industrial
de fete; 21 februarie - Școala No. 1 fete şi 28 Februarie - Liceul comercial de băeţi.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 12 noiembrie 1942
404
1942 noiembrie 17, Călăraşi. Raport al Spitalului Călăraşi, înaintat Serviciului
Sanitar al judeţului Ialomiţa, cu privire la activitatea şi personalul spitalului pe
perioada 1887-1942.
Spitalul Călăraşi
Nr. 2283 din 17 noiembrie 1942
Către
Serviciul sanitar al judeţului Ialomiţa
La ordinul dvs. nr. 7868/1942, avem onoarea a vă comunica că am înaintat
Ministerului Sănătaţii – cabinetul ministrului – istoricul complet al Spitalului
Călăraşi cu raportul nostru nr. 1170 din 7 iunie 1942, - din care extragem
următoarele date:
- construcţia actualului spital a început la 23 iulie 1887, pe locul dăruit
Primăriei de fostul prefect căpitan Gh. Filip Lenş, medic al spitalului fiind dr. Iulius
Abeles. Terenul avea 4800 mp; construcţia a costat 147.200 lei şi a fost terminată în
1888;
- numit prin concurs medic al acestui spital dr. Anghel Ionescu, care
funcţionează între anii 1887-1892;
- în 1893 s-a mai construit o spălătorie şi o magazie. În 1898 un pavilion de
consultaţii, în 1930 un pavilion de radiologie. În 1931 găsim că funcţionează pe
lângă spital un laborator de malarie, care este transformat în laborator de analize. În
anul 1936-1938 se construieşte un etaj pentru serviciul de chirurgie;
- între 1938-1939 se construieşte un pavilion de contagioşi.
- între anii 1892-1912 a fost medic al spitalului dr. Dumitrescu Brăila;
- între anii 1912-1939 a fost medic al spitalului dr. Pompei Samarian;
- în 1933 se numeşte medic primar radiolog dr. Leonida Boca;
- în 1936 se numeşte medic de laborator dr. Elena Ionescu;
- în 1937 se numeşte medic primar chirurg dr. Grigore Zlota;
- în 1940 se numeşte medic primar internist dr. Grigore Setereanu.
În 1888 spitalul funcţionează cu 25 paturi şi următorul personal: un medic,
un ajutor, un intedent, o lenjeriţă şi personal de serviciu.
În 1894 se numeşte un medic secundar. În 1911 spitalul funcţionează cu 30
de paturi. Între 1919-1920 cu 40 de paturi. În 1937-1938 cu 80 de paturi, în 1940 cu
120 de paturi, iar în anul 1942 cu 150 de paturi.
355
În ultimii 3 ani deşi evenimentele militare şi politice au împiedicat bunul
mers al spitalului, totuşi s-au realizat progrese vizibile.
Azi spitalul funcţionează cu patru secţiuni: chirurgie, medicină internă,
pavilion de contagioşi, laborator de analize cu subcentru antirabic şi radiologie.
În timp de 54 de ani, numărul bolnavilor s-a ridicat enorm. Numărul
internaţilor, analizelor şi examenele de specialitate cresc zilnic. De exemplu, în
1887, găsim spitalizaţi 509 bărbaţi şi 180 femei, însumând în total un număr de 7800
zile de căutare.
În 1930 găsim 35 de paturi cu un total de 15.370 zile de căutare şi 8.270
consultaţii, iar în 1940 găsim 120 paturi cu un total de 43.384 zile de căutare şi 5.047
consultaţii.
În anul 1942 până în prezent activitatea spitalului este în plină creştere motiv
pentru care la vizita făcută de către d-l ministru al sănătăţii în localitate, numărul
paturilor a fost sporit la 180.
Numărul zilelor de spitalizare pînă la 1 noiembrie 1942 este de 31.119.
Consultaţii la chirurgie 3271, medicală 2759, antirabic 418, radiologie
5340, analize de laborator 1217.
Director,
medic primar ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Serviciul sanitar al judeţului Ialomiţa, dosar 428/1942, f. 33-34,
original.
405
1942 decembrie 7, Călăraşi. Raport al Primăriei Călăraşi către Inspectoratul
administrativ Constanţa referitor la activitatea desfăşurată de serviciile primăriei în
anul 1942.

Domnului inspector general administrativ al circ. V Constanţa

Conformându-ne ordinului dvs. telegrafic nr. 2029, din 5 decembrie 1942,
avem onoarea a vă expune mai jos mersul serviciilor acestei primării.
Datorită împrejurărilor prin care trecem, activitatea administraţiei comunale
a fost extrem de mult îngreunată prin numeroasele sarcini impuse acesteia.
Problemele aprovizionării populaţiei, cărora trebuie să le dăm o atenţie deosebită,
absorb cea mai mare parte din activitatea serviciilor comunale, împietând asupra
bunului mers al problemelor de ordin gospodăresc.
Graţie stăruinţelor depuse putem afirma că oraşul a fost aproape normal
aprovizionat, dar s-au întâmpinat şi se întâmpină multe greutăţi. Ne îngăduim însă
a observa că, deşi aprovizionarea oraşului cu zahăr şi ulei se face comform cotelor
atribuite de Subsecretariatul de stat al aprovizionării, datorită întârzierii acestuia
până în prezent nu s-a atribuit cota de zahăr pe luna octombrie şi cota de ulei pe luna
356
noiembrie a.c., ceea ce face ca populaţia să sufere, creându-se o stare de spirit
dăunătoare.
În ceea ce priveşte funcţionarea serviciilor comunale, aceasta se realizează
în mod mulţumitor, deşi greutăţile ce se întâmpină la fiecare pas sunt foarte mari.
Deşi administraţia comunală a pus în aplicare pe data de 1 octombire 1942
Regulamentul de organizare al serviciilor comunale şi noua schemă a funcţiilor, nu
s-a putut face un pas înainte faţă de situaţia precedentă pe consideraţiunea că
posturile vacante nu au putut fi completate.
Cea mai dezastruoasă este însă situaţia secţiei tehnice comunale, care şi în
prezent este lipsită de conducerea unui titular şi a ajutorului prevăzut în schemă.
Această secţie aglomerată de lucrări edilitare este condusă de un inginer pensionar
cu angajament. De asemenea, lucrările ce se execută prin Întreprinderea comunală
(amplificarea şi renovarea uzinei comunale de apă, reparaţiuni radicale motoarelor
uzinei electice, canalizarea unei porţiuni a oraşului) sunt satisfăcătoare.
Sub raport igienic şi al salubrităţii publice, administraţia comunală a făcut
şi face toate eforturile ca oraşul să fie la înălţimea unui centru civilizat.
Pentru depistarea şi tratarea bolnavilor în măsură a periclita sănătatea publică s-au
organizat razii sanitare, prin grija serviciului sanitar al oraşului cu concursul
organelor poliţieneşti. S-au aplicat tratamente la domiciliu celor uşor bolnavi, iar cei
mai grav bolnavi au fost internaţi în spitalul local.
Pentru asistenţa medicală a populaţiei şcolare, cu concursul Ministerului
Culturii Naţionale, s-a organizat o policlinică care va fi inaugurată în ziua de 9
decembrie a.c. şi va sta în permaneţă la dispoziţia elevilor tuturor şcolilor din
localitate. Baia publică comunală, care a fost pusă în funcţiune la începutul anului
acesta, este frecventată de un mare număr de cetăţeni care nu au posibilitatea să facă
baie în căminele lor.
În ce priveşte asistenţa socială, activitatea comitetului de patronaj a fost mai
mult decât meritorie. S-a asigurat în largă măsură asistenţa invalizilor, văduvelor şi
orfanilor de război prin ajutoare băneşti şi în natură. În colecta din 6 decembrie 1942,
Ziua mamei şi a copilului, s-au realizat 400.000 lei, care vor fi folosiţi în scopul
ajutorării celor ce au căzut pe front.
Referitor la activitatea de ordin spiritual, administraţia comunală a înlesnit
vizitarea oraşului de numeroase turnee teatrale; în plus, primăria a organizat, cu
concursul corpurilor profesorilor de grad secundar şi primar şi al celorlalţi
intelectuali din oraş, şezători săptămânale la şcolile din localitate, şezători cu
programe artistice şi cultural naţionale, care atrag atenţiunea deosebită a
numerosului public care le frecventează.
Primar,
ss/C. Petruş
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 16/1942, f. 690-691, concept.
357
406
referitoare la renovarea Palatului comunal din Călăraşi.
Călărași, 24 decembrie. Renovarea Palatului comunal din Călăraşi. Prin

neobosita strădanie a d-lui Eugen Cialâc, primarul oraşului nostru şi a
colaboratorilor săi, localul Primăriei a fost supus unei migăloase operaţiuni de
refacere, care a început din luna Iunie a. c. Cu toate greutăţile inerente actualei stări
de război, s-a putut reface complet acoperişul cu tablă nouă, tencuielile interioare şi
exterioare, lemnăria exterioară şi interioară, vopsitoria, mozaicul din holul de jos,
precum şi scările exterioare şi interioare, care au fost construite din nou cu piatră de
marmură albă.
Graţie acestor lucrări, Palatul comunal a luat un aspect cochet şi a dat o nouă
înfăţişare centrului oraşului, în care e plasat. Lucrările de finisaj fiind aproape
isprăvite, conducătorii oraşului au luat hotărîrea ca la şedinţa primă a consiliului de
colaborare, care se va ţine luni 28 crt, să se oficieze şi o slujbă religioasă, la care vor
participa toţi şefii instituţiunilor locale, foştii şi actualii demnitari, precum şi
membrii consiliului.
Cu această ocaziune, primarul oraşului va înfăţişa rezultatele primei
campanii de lucrări masive, începută în mai 1942.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 29 decembrie 1942
407
1943 ianuarie 5, Călărași. Adresa prin care Prefectura județului Ialomița comunică
Primăriei orașului Călărași programul zilei de Bobotează la Călărași.
Prefectura jud. Ialomița

D-lui Primar al orașului Călărași

Am onoare a vă aduce la cunoștință că ziua de 6 ianuarie 1943, Botezul
Mântuitorului se va sărbători conform programului arătat mai jos, în asistența
autorităților locale civile și militare.
Se vor arbora drapele românești.
Aceasta spre cunoștința D-Voastră.
p. PREFECT,
ss/Drăghici Iuliu Șeful Serviciului,
ss/I. Munteanu
358
P R O G R A M U L
ZILEI DE BOBOTEAZĂ LA CĂLĂRAȘI – IALOMIȚA
Ora 10 dim. - Serviciul Sf. Liturghii la Catedrala orașului și la toate celelalte

biserici, care se va termina la orele 10,30.
Ora 10,40 - Formarea cortegiului pe piața din fața Catedralei. Se vor
încolona: clerul, precedat de sf. icoane și prapore, șefii autorităților, elevii școlilor
primare și secundare, premilitarii, extra-școlarii, compania de onoare cu muzica și
drapel, public. Cortegiul se formează cu delegații de la toate bisericile și cu toți
preoții de la toate bisericile din oraș. Parohii vor îngriji ca aceste delegații să fie
prezente în Piața Catedralei la orele 10,40 dim. precis.
Ora 11 dim. - Ceremonialul Botezului apelor și aruncarea sf. cruci în
Borcea. Traseul: Piața Catedralei - Știrbei Vodă - Dobrogea - Căpitănia Portului.
Poliția locală ia măsuri de ordine și siguranță atât în piața Catedralei, pe traseu cât
și la locul indicat pentru Sfințirea apelor/În fața Căpităniei Portului.
Ora 11,30 - Reîncolonarea în aceiași ordine și reîntoarcerea pe același
traseu. Preoții conduc icoanele la Catedrală. Șefii autorităților primesc defilarea în
fața Primăriei locale. Se iau aceleași măsuri de ordine.
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 51/1943, f.1, original
408
1943 martie 7, București. Articolul Cuvinte lăudabile pentru activitatea sportivă
călărășeană, publicat în ziarul „Gazeta Sporturilor”.
Cuvinte lăudabile pentru activitatea sportivă călărășeană

Fotbalul a fost dintotdeauna pasiunea sportivilor din Călăraşi. Activitatea de
anul trecut în acest domeniu, o demonstrează. Cele două echipe locale, Victoria şi
Tricolorul au scos rezultate meritorii chiar în fata echipelor divizionare. Astfel
Tricolorul a învins Sp. Studenţesc cu 2-1, deşi bucureştenii aveau în formaţie pe
Ghinea, Schulder, Beraru, etc. În “Cupa României”, tânăra şi puternica formaţie
Victoria a întâlnit pe Gloria CFR din Galati, care se prezentase cu lotul complet, din
care nu lipsea Justin, Tudose, Couşa, Jarcă, Căpuşan, etc. Doar după o luptă aprigă,
oaspeţii au învins cu 1-0, goalul fiind marcat cu concursul vântului. Victoria a jucat
admirabil, făcând cea mai bună partidă din carieră, şi aceasta datorită portarului
Zaharia, fundaşilor Piplea şi Beioglu (recent achiziţionat de Venus-Bucureşti) şi
Joga Toma, care a anihilat complet pe Cucula, deși are o înălţime minimă, dar şi un
talent viguros.
Odată cu venirea primăverii apropierea sezonului a pus în picioare grupările
de fotbal care şi-au anunţat componenţii, în vederea reluării antrenamentului. Cum
însă majoritatea jucătorilor sunt sub arme, grupările vor apela la juniori, iar dacă
timpul va permite, conducătorii celor două cluburi existente vor perfecta o întâlnire
amicală.
359
Nici atletismul nu va fi dat uitării, un grup de tineri entuziaşti pregătind
organizarea şi punerea unei baze atletice temeinice la Călăraşi. Se ocupă cu aceasta
în special dl. Soare şi talentatul instructor Z. Petrescu, proaspăt absolvent al
cursurilor ţinute vara trecută la ANEF.
Din sursă bine informată se mai află că de Rusalii urbea de pe malul stâng
al Borcei va fi teatrul unei grandioase manifestaţiuni cu caracter sportiv. Totodată
se va organiza un cross pe distanţa de 3 km, rezervat elevilor de curs secundar, al
cărui traseu de parcurs se va stabili ulterior.
Districtul sportiv Călăraşi maj face următoare comunicare: Ca urmare a
ratificării alegerei Comitetului sportiv districtual, O.S.R. revine cu adresa nr. 1231
din 20 Februarie 1943 cu noi Instrucţiuni, cu care ocazie felicită pe conducători ca
fiind primii pe ţară ce au pornit la acţiunea de reorganizare a sportului, adăogând că
“oraşul Călăraşi a avut întotdeauna sportivi întreprinzători”. Este o distincţie
îmbucurătoare pentru Călăraşi, care ar trebui să înţeleagă sensul şi să pornească la
înfăptuiri, cu atât mai mult că în urma audienţei d-lui Şt. Soaree la dl. prof. I.
Gheorghiu, Şeful Sportului Românesc, cu care ocazie a fost din nou felicitat, sportul
călărăşean, şi inclusiv cel ialomițean se va bucura în viitor de un larg sprijin.
Patria mică a “părintelui sportului românesc”, dl. gen. Virgil Bădulescu,
trebuie să devie la granița de Sud un focar de cultură, de minți luminoase şj brațe
oțelite.
_____________________________________________________________
Gazeta Sporturilor, din 7 martie 1943
409
1943 martie 8, Călărași. Adresă a Liceului Știrbei Vodă către Prefectura județului
Ialomița prin care transmite unele date pentru completarea Monografiei județului
Ialomița.
Liceul Știrbei Vodă Călărași

Nr. 1377/1943 martie 8
Domnule Prefect,
La adresa Dvs. Nr. 5028/943, avem onoare a vă comunica, mai jos, datele
privind situația acestui liceu, necesare completării monografiei județului Ialomița.
Liceul Știrbei Vodă a fost înființat în anul 1884 ca gimnaziu cu 4 clase
bugetare, devenind liceu cu 8 clase în 1919, iar în 1941 a fost transformat în liceu
tip D., cu 12 clase bugetare. Actuala clădire a aparținut județului și a fost donată
Ministerului Culturii, prin Înalt Decret Regal Nr. 2920/1907. Clasa I-a a funcționat
în anul școlar 1884-1885 cu un număr de 26 elevi, dintre care au promovat 11. Liceul
ajunge în 1928-29 la un număr de 528 elevi, iar în 1940-1941 la un număr de 660
elevi, prin refugierea unui număr de elevi de la Silistra și Bazargic, când liceul a
funcționat cu 16 clase. Acum liceul are o populație școlară de 575 elevi.
În 1925 s-a construit în curtea liceului un pavilion pentru nevoile dezvoltării
liceului. În ultimii 10 ani localul liceului a suferit transformări, fiind consolidat cu
360
planșeuri de beton, s-a construit o sală de festivități și altele. Totuși actualul local
nu satisface toate necesitățile de dezvoltare normală a liceului. În 1940 liceul
deschide un internat în localul clădirii destinată unei școli normale, care adăpostește
în momentul de față 70 elevi interni.
Printre profesorii care au ilustrat în trecut catedra la acest liceu au fost D-
nii: N. N. Crețu – secretar general al Min. Cult. Naționale, Petre V. Haneș, Gh. V.
Constantinescu, I. F. Buricescu, V. N. Stanciu, Tiberiu Chiril, I.U. Soricu, etc.
Dintre elevii care au urmat cursurile la gimnaziu au fost D-nii: Ministru
Aurelian Pană, General Georgescu Petre, V. V. Haneș, General Oprescu Mincu,
Ionescu Vion, Dragoș Protopopescu, - prof. universitar, etc.
Director
Al. Z. Ionescu
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Liceul Știrbei Vodă, dosar 58/1942-43, f. 228, copie
410
1943, mai 5, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” în care sunt
enumerate lucrările edilitare care au fost atacate în forță la Călărași.
Călăraşi, 5 Mai. La Călăraşi au început lucrările edilitare. De la 1 Mai

au început intense lucrări în toate sectoarele gospodăriei comunale.
Astfel a fost deplin turnat în beton marele rezervor subteran al Uzinei de
apă, cu o capacitate de 700 m. c. şi au început lucrările pentru realizarea noii staţiuni
de filtrare a apei potabile.
De asemenea, Întreprinderea comunală a confecţionat peste 500 tuburi de
beton necesare fântânilor de apă potabilă care se vor construi în cursul acestui an în
judeţ. S-au aprovizionat toate şantierele cu pietriş şi nisip şi s-au transportat de la
Cernavoda primele 10 vagoane de ciment necesare lucrărilor de la Uzina de apă și
lucrărilor de pavaje.
S-au aşezat borduri de beton pe ambele trotuare ale străzii Basarabia și s-a
pavat cu dale de beton armat Str. Slobozia, pe toată întinderea localului Școlii
profesionale de fete.
În acest timp s-au început şi lucrările de modernizare a trotoarelor pe str. Sf.
Împăraţi, Vânători, Echisciolu şi Viitor.
S-au luat măsuri ca în jurul Palatului administrativ să se creieze o zonă verde
şi se lucrează intens la refacerea radicală a Teatrului Comunal, care trebuie să fie
gata cel mai târziu la 5 Iulie a. c.
Primăria va fabrica 200.000 cărămizi, pentru construcţia „Casei Copilului”
şi a halelor de pescărie. În „Casa Copilului” se vor instala Cantina şcolară şi
Orfelinatul fiilor celor căzuţi la datorie.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 12 mai 1943
361
411
1943 iulie 29, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” referitoare la
concursurile de joc, port si cânt românesc, care au avut loc la Călărași pe 18 iulie 1943.
Călăraşi. 29 iulie. Concursurile de joc, port si cânt românesc de la

Călăraşi. În ziua de 18 iulie a fost în oraşul nostru, o splendidă manifestare a
căminelor culturale din întregul judeţ.
Echipele acestor cămine au participat la concursurile de joc, port şi cântec
românesc, organizate de Căminul cultural al judeţului Ialomiţa. A fost o
manifestaţiune unică şi plină de surprize pentru publicul asistent, atras din toate
părţile judeţului.
Concursurile s-au deschis la orele 15,00 în prezenţa unei numeroase
asistenţe şi în faţa unui juriu, din care au făcut parte personalităţi de cultură din oraş,
în frunte cu dl. col. Leonida Popescu, prefectul judeţului.
S-a urmărit prezentarea sub forma unor manifestaţiuni reprezentative
diferitele aspecte locale ale jocului, portului şi cântecului ialomiţean, înfătişându-se
totdeodată şi strădaniile neclintite şi pline de folos ale dascălilor şi preoţilor din
satele dragului nostru Bărăgan.
Manifestaţiunea s-a început prin intonarea „Imnului Regal” de toate
echipele participante la concursuri. A urmat desfăşurarea jocurilor, cântecelor şi
înfăţişarea costumelor, fiecare echipă întrecându-se a se înfăţişa în ce satul lor are
mai frumos şi mai plin de măreţie şi farmec...
Manifestaţiunea a fost încheiată prin câteva cântece naţionale şi patriotice
executate de corul „Melodia”, din oraşul nostru, condus de dl. Nicolae Ionescu.
La sfârşit dl. col. Leonida Popescu, prefectul judeţului, a mulţumit
participanţilor pentru ţinuta demnă şi însufleţirea în care s-au prezentat la
concursuri.
A încheiat prin urări de viată lungă, sănătate şi victorie, adresate M. S.
Regelui şi Conducătorului. Intreaga asistenţă a intonat “Imnul Regal”.
Manifestaţiunea aceasta, care va rămâne în viaţa cultural-patriotică a
oraşului si judeţului nostru ca un eveniment de seamă, s-a sfârşit la orele 21,00 într-
un entuziasm de nedescris.
_________________________________________________________________________
Universul-Provincie, din 30 iulie 1943
412
1943 august 6, Călăraşi. Extras din Raportul Prefecturii judeţului Ialomiţa înaintat
Ministerul Afacerilor Interne refertoare la starea de spirit a populaţiei.

Nr. 3762/1943 august 6
Domnului ministru al afacerilor interne - Bucureşti

Referitor la starea de spirit a populaţiei judeţului rapotăm următoarele:
362
Populaţia este înţelegătoare şi se supune legilor.
În rândurile populaţiei se manifestă unele nemulţumiri şi îngrijorări,
produse fie din cauza dispoziţiunilor primite de sus, fie din cauza anumitor zvonuri
răspândite de alarmiştii care încă nu s-au încadrat în regimul actual şi care, profitând
de conjunctura în care ne găsim, caută să producă nemulţumiri generale.
Restricţiunile aplicate în vânzarea petrolului lampant nemulţumesc
populaţia care până astăzi îl întrebuinţa pentru preparatul hranei şi care să fie lăsat
liber în vânzare, fără a li se stabili cota, spunând că lemnele sunt scumpe şi chiar şi
lipsă.
Cota săptămânală de 500 litri carburanţi, fixată pentru orice motor agricol,
sau de moară este cu totul insuficientă faţă de recolta abundentă din acest an în
judeţul nostru.
Aceste nemulţumiri, fiind controlate personal de subsemnatul, am găsit că
sunt juste şi fac următoarele propuneri:
Să se lase liberă vânzarea oricărui fel de carburanţi sau dacă aceasta nu este
posibil, sa se intervină locului în drept, pentru a se stabili următoarele cote: 250 kg
carburanţi pe zi pentru un motor agricol, 250 kg carburanţi pe zi pentru fiecare
moară ţărănească şi 500 kg carburanţi pe zi pentru fiecare moară comercială.
Sunt nemulţumiri în rândurile familiilor celor plecaţi pe front, prin aceea că
nu primesc ajutoare şi aceasta din cauza scrisorilor trimise de pe front în interiorul
ţării şi în care se arată că de către comandanţii lor li se spune că acasă li se dă
familiilor ajutoare, oricare i-ar fi situaţia materială şi că sunt scutiţi şi de orice
impozit.
În această privinţă am lămurit pe aceste familii că de impozit nu este nimeni
scutit, iar ajutoarele se acordă numai celor îndreptăţiţi prin lege.
Prefectul judeţului Ialomiţa

ss/col. Leonida Popescu
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 520/1943, f. 137-138, concept.
413
1943 august 23, Călărași. Corespondență publicată de ziarul “Universul” referitoare
la vizita canonică a P. S. Episcop Eugeniu, efectută la Călăraşi pe 22 august 1943.
Călăraşi, 23 August. Vizita canonică a P. S. Episcop Eugeniu, la

Călăraşi. În ziua de 22 c., oraşul nostru a fost cinstit cu vizita P. S. S. Episcop
Eugeniu al Tomisului, cu care ocaziune înaltul prelat a oficiat în Biserica Alexe
slujba religioasă pentru sfinţirea lucrărilor de renovarea locaşului.
Întâmpinat în faţa bisericii de soborul tuturor preoţilor, P. S. S. Eugeniu a
fost apoi primit în locaşul renovat prin grijă epitropiei „Casei Alexe” cu ritualul
special unor asemenea ocaziuni.
Înaltul prelat a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de acelaşi sobor de preoţi,
în asistenţa unui mare număr de credincioşi. Erau de asemenea de faţă d-nii col.
363
Leonida Popescu, prefectul judeţului, Eugen Cialîc, primarul oraşului, Nic. St.
Mocanu, ajutorul de primar al oraşului, prof. I. N. Guţulescu, directorul Căminului
cultural, etc.
Răspunsurile au fost date de corul „Melodia”, de sub conducerea d-lui
Nicolae Ionescu.
După serviciul religios S. S. pr. Sofie Popescu, preotul paroh al bisericii, a
vorbit în numele clerului şi mirenilor enoriaşi ai bisericii, arătând cinstea ce se face
acestei parohii prin vizita P. S. S. Episcop al eparhiei Tomisului.
S. S. Pr. Gh. Georgescu, a vorbit în numele Epitropiei “Casei Alexe”,
arătând în cifre, opera realizată de epitropie fără sprijinul cuiva. S. S. a mulţumit
înaltului prelat pentru binevoitoarea atenţiune de a oficia personal slujba pentru
sfinţirea acestor lucrări şi i-a urat ani mulţi de viaţă şi rodnică păstorie.
I. P. S. Episcop Eugeniu, a mulţumit pentru frumoasele clipe de bucurie ce
i s-au procurat cu ocaziunea acestei vizite. Armonia dintre preoţi şi enoriaşi îşi dă
roadele şi trebuie cultivată mai departe.
P. S. S. a ţinut apoi o înălţătoare predică, explicând Evanghelia zilei prin
fapta creştinească şi românească a lui Alexe Popescu ctitorul bisericii care, plecat
din Transilvania, sărac şi fără altă putere decât tăria credinţei lui şi iubirea de neam,
a izbutit să dureze şi bogăţii dar şi casă lui Dumnezeu. Spre deosebire de unii care
strâng averi în mod necinstit, pe care vremea şi dreptatea le spulberă fără a se alege
ceva din ele, Alexe Popescu a agonisit o avere care i-a supravieţuit şi va trăi multă
vreme de aci înainte spre a perpetua veacului numele şi fapta lui creştinească şi
românească.
P. S. episcop încheind, evidenţiază necesitatea ca noi toţi să ne strângem
rândurile în jurul credinţei noastre, în jurul armatei şi conducătorilor noştri pentru
binele şi viitorul tuturor şi al neamului întreg.
După solemnitate, înaltul prelat a stat de vorbă cu câţiva săteni şi cetăţeni
din oraş, cu care s-a întreţinut despre nevoile bisericilor respective.
După amiază, P. S. S., însoţit de părintele egumen Gh. Ionescu, revizor
eparhial şi dl. avocat Nic. St. Mocanu, ajutorul de primar al oraşului, a vizitat
Biserica în construcţiune „Sf. Gheorghe“ şi Biserica „Sf. Nicolae-Măgureni“ a cărei
refacere a fost începută de curând de părintele Mateescu, preotul paroh al bisericii,
dând lămuriri şi instrucţiuni asupra lucrărilor ce au să se facă pe viitor.
_________________________________________________________________________
Universul-Provincie, din 28 august 1943
414
1943 septembrie 7, Călărași. Proces verbal de recepție definitivă a lucrărilor
executate în Piața din fața Gării Călărași.
Proces verbal de recepție definitivă

Subsemnații: Nic. Șt. Mocanu, ajutor de primar, Arhitect Gh. Ionescu și
Const. Petruș, secretarul primăriei, întruniți în Comitetul de recepție, în baza
364
delegațiunii date de d-l Primar, am procedat la recepționarea lucrărilor de manoperă
executării rondoului din fața stației C.F., la intersecția B-dl I.I.C. Brătianu, str. G-
ral Praporgescu și str. Răzoare, cu piatră brută și am constatat următoarele:
1. Lucrarea s-a executat în regiei conform proiectului Nr. 29/1943 și a
situației aici alăturate.
2. Mâna de lucru a fost executată cu meșteri și salahori angajați de primărie
cu ziua și plătiți cu ștatele de plată din 10, 12 – 17 iulie, 19 – 24 iulie, 25 iulie – 1
august și 2 – 7 septembrie a.c., în sumă totală de lei 224.900 (două sute două zeci și
patru de mii nouă sute), iar materialele necesare au fost date de primărie, lucrarea
executându-se sub supravegherea directă a serviciului tehnic comunal.
3. Lucrarea este executată în bune condițiuni și se recepționează definitiv.
Membrii Comisiei de recepție:

ss/Nic. Șt. Mocanu, ajutor de primar
ss/Arhitect Gh. Ionescu
ss/Const. Petruș, secretarul primăriei
_____________________________________________________________
415
1943 septembrie 10, Călărași. Corespondență din Călărași publicată de ziarul
„Universul”în care este descrisă procesiunea de inaugurare a lucrărilor efectuate în
ultimii trei ani.
Călăraşi, 7 Septembrie. Trei ani de activitate edilitară la Călăraşi. Oraşul

nostru a cunoscut în ultimii ani o vastă campanie de lucrări edilitare, menită să
schimbe cu desăvârşire aspectul capitalei Ialomiţei. În acest răstimp oraşul a obţinut
o serie de lucrări de interes obştesc, care totalizate reprezintă suma de circa jumătate
miliard lei. Din acestea, o sută de milioane costă lucrările executate de Primăria
oraşului nostru, iar restul sunt lucrările de poduri executate pe şoseaua Călăraşi—
Chiciu, Silozul cu o capacitate de 600 vagoane din portul Călăraşi, lucrări de şcoli,
biserici, etc.
În ultimii trei ani, Primăria oraşului nostru a realizat o baie comunală, care
este frecventată de un numeros public și care se amortizează cu o mare uşurinţă; un
Cazinou Comunal, care a schimbat cu desăvârşire aspectul Parcului din vecinătatea
Borcii; a renovat din temelii Palatul comunal şi a executat mai bine de 10 km.
trotuare şi borduri de beton sclivisit. În plus, prin Întreprinderea comunală s-a
început executarea noii Uzine de apă, canalizarea oraşului şi renovarea radicală a
Uzinei de electricitate.
Inaugurarea tuturor acestor lucrări s-a făcut, într-un cadru sărbătoresc, în
ziua de 6 septembrie, la ora 9 dimineața, în prezenţa tuturor şefilor autorităţilor civile
şi militare şi a unui numeros public. Erau de faţă d-nii: col. Leonida Popescu,
prefectul judeţului, Eugen Cialîc. primarul oraşului, col. Al. Marinescu,
comandantul Garnizoanei, colonel Deleanu, maior Simionescu, N. St. Mocanu,
365
ajutor de primar, Al. Z. Ionescu, directorul liceului, N. Mazilu, inspector şcolar, C.
Petruş, secretarul Primăriei. N. D. Popescu, preşedintele Federalei „Borcea“, C.
Davidesou, directorul Federalei, d-na Maria Constantineseu-Scraba, directoarea
liceului industrial, C. Hârjeu, P. Mitulescu, Dinu Cristea, ing. Roşca, G. Melidonian,
şefi de servicii, ing. Roșculeţ, şeful Serv. Drumuri naţionale, maior Popescu şi cpt.
Ilie Gavrilă de la inspectoratul P.P., I. Sandu, ad-tor financiar delegat, directorul B.
N. R., comisarii Roman, Dinescu, cpt. P. Bogdan, comandantul Portului, etc., etc.
Solemnitatea a fost începută printr-un serviciu divin, oficiat de un sobor de
preoţi, în frunte cu pr. G. N. Ionescu, revizor eparhial şi pr. I. Chiriţă, protoereul
judeţului.
Dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului, într-o vibrantă cuvântare, a arătat că în
timp ce ostaşul român îşi dovedeşte vitejia şi puterea sacrificiului pe câmpiile de
bătaie, în interior administraţia, sub imboldul Mareşalului conducător, ctitoreşte noi
aşezăminte. Enumeră apoi toate realizările administraţiei comunale, care în aceşti
din urmă ani a reuşit să dea oraşului o baie publică, un palat comunal complet
renovat, un cazino ce face cinste localităţii şi peste 20 lucrări de pavaje şi trotuare,
care realmente au schimbat faţa oraşului.
De asemenea administraţia comunală a realizat o nouă Uzină de apă, astăzi
în plină construcţie, canalizarea oraşului, al cărui proiect a fost aprobat şi ale căror
lucrări încep imediat, o casă a copilului pentru orfelinat şi cantina orfanilor de
război, etc. D-sa aduce apoi omagiul populaţiei oraşului către Suveran şi către
Conducătorul Statului.
Dl. col. Leonida Popescu, prefectul judeţului, arată că într-un vast şantier de
muncă a fost transformată întreaga ţară, care deşi în războiu, totuşi se dotează cu
numeroase opere de interes obştesc, a căror inaugurare se face astăzi, nu numai în
oraşul Călăraşi, ci în întreg judeţul.
D-sa termină aducând mulţumiri primarului şi colaboratorilor săi pentru
realizările obţinute şi aducând urări de sănătate şi izbândă pentru Conducător si
Iubitul nostru Suveran.
Numerosul public a vizitat apoi clădirea Teatrului comunal, transformat
într-un cazino şi a admirat opera realizată de administraţia comunală cu un minimum
de cheltuială. Parte din asistenţă a vizitat lucrările de canalizare, precum şi celelalte
lucrări date în folosinţa obştească şi pe care Primăria a reuşit să le realizeze cu
minimum de cheltuială, aproape toate fiind executate în regie. Astfel au fost vizitate
Uzina de apă, Casa copilului, Piaţa gării - refăcută şi modernizată - şi parte din
lucrările de pavaje și trotuare.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, de la 10 septembrie 1943
416
1943 septembrie 12, Călărași. Adresa prin care Comitetul județean de Patronaj
comunică Primăriei orașului Călărași programul pentru vizita Mariei Mareșal I.
Antonescu la Călărași.
366
COMITETUL JUDEȚEAN DE PATRONAJ
IALOMIȚA
No. 2402/1943 septembrie 12
Domnului Primar al orașului Călărași,

Avem onoare a vă transmite mai jos, programul stabilit pentru vizita D-nei
Maria mareșal I. Antonescu , ce va avea loc marți 14 septembrie 1942, de la orele
8-13 și vă rugăm să binevoiți a lua cunoștință și măsuri de executarea lui.
Se atrage în mod stăruitor atențiunea asupra punctualității de care trebuie să
se țină seama în executarea programului.
Ținuta: pentru doamne de preferință costumul național, iar pentru domni:
haine de culoare închisă.
P r e ș e d i n t e,
ss/Col., Leonida Popescu Șeful Bir. Ad-tiv,
ss/indescifrabil
PROGRAM
Ora 8,00 Sosire pe aeroport. Primesc pe D-na mareșal: o delegație de văduve și

orfani de război, șefii autorităților, delegații ale școlilor secundare, o delegație a
Comitetului de Patronaj.
Ora 8,15 – 8,45 Vizită la „Principele Mircea” și „Policlinica școlară”. Sunt de față:
Personalul Policlinicii, Comitetul de conducere al „Pr. Mircea”. Se va asista la
formarea fișelor elevilor trimiși de Inspectoratul școlar.
Ora 8,45 – 9,10 Liceul industrial de fete. Se va vizita atelierul pentru confecțiuni
rufe pentru orfani. Participă: D-na Constantinescu Scraba, cu personalul didactic.
Ora 9,15 – 9,45 Prefectura județului. Se vizitează birourile Consiliului de Patronaj.
Ora 9,50- - 10,30 Orfelinatul județului. Primește o delegație a Comitetului de
Patronaj în frunte cu D-na colonel Popescu.
Ora 10,30 – 10,45 Centrul de colectare la Primăria Călărași. Primește D-nii: C.
Mitrănescu, S. Mircescu, Al. Z. Ionescu și N. Mazilu
Ora 10,45 – 11,30 Punerea pietrei fundamentale la cantina și orfelinatul județului.
Oficiază întreg soborul preoților din oraș. Dă răspunsul corul „Melodia”. Iau parte
toți șefii autorităților cu funcționarii respectivi, școlile primare și secundare.
Ora 11,30 – 11,45 Cantina Garnizoanei.
Ora 11,50 – 12,30 Serbare la cazinoul comunal.
_____________________________________________________________
417
1943 octombrie 25, Călărași. Extras din Procesul-verbal al ședinței Consiliului de
colaborare în care se aduce la cunoștință rezultatul inspecției făcute la Călărași de
Conducătorul Statului, mareșalul Ion Antonescu.
367
Consiliul de colaborare
P r o c e s - v e r b a l no. 13
Ședința plenară ordinară de la 25 octombrie 1943
Președinția D-lui Eugen Cialîc, Primarul orașului Călărași, asistat de D-l
Const. Petruș, Secretarul Primăriei.
Înainte de a se lua în discuțiune chestiunile înscrise la ordinea zilei, D-l
Primar aduce la cunoștința Consiliului rezultatul inspecției D-lui Mareșal Ion
Antonescu, Conducătorul Statului, în localitate, în ziua de 23 octombrie 1943. D-l
Mareșal Ion Antonescu, însoțit de suita sa și de D-nii Generali Pantazi, Ministrul
Apărării Naționale, Prof. G. Alexianu, Guvernatorul Transnistriei și Inspector
General Administrativ, Col. M. Ștefănescu, a sosit în gara Călărași la orele 15 și 20
minute, unde potrivit protocolului a fost întâmpinat de subsemnatul, Comandantul
garnizoanei și Șeful poliției. Au fost vizitate pe rând următoarele instituții și
stabilimente din oraș:
Atelierele Guvernământului Transnistriei. D-l inginer Sava, conducătorul
atelierelor a prezentat personalul și a înfățișat realizările de până azi (atelierul de
strungărie, turnătorie, etc.).
Halele centrale de carne și zarzavat. Aici s-a constatat starea perfectă de
curățenie a tuturor compartimentelor, precum și faptul că halele sunt bine
aprovizionate.
Liceul comercial de băieți, condus de directorul său dl. prof. S. Mircescu, s-
a prezentat mulțumitor.
Regimentul 23 Infanterie. Aci dl. Mareșal Ion Antonescu, a fost primit și
condus de dl. Lt. Col. Deleanu Nicolae. Au fost cercetate dormitoarele trupei,
magaziile de efecte și munițiuni, bucătăriile, infirmeria. D-sa s-a întreținut cu ofițerii
și soldații regimentului, rămânând pe deplin mulțumit de ținuta ostașilor și starea de
curățenie a cazarmei.
La Primăria orașului, dl. mareșal a fost întâmpinat de dl. ajutor de primar
Nic. St. Mocanu, care a prezentat personalul superior al primăriei. Aici D-sa s-a
interesat de executarea bugetului administrației comunale, de starea demografică a
orașului, de bolile epidemice și sociale. Au fost apoi discutate îndelung problemele
capitale ale orașului: alimentarea cu apă, canalizarea și pavajiile. D-sa a fost plăcut
impresionat de starea perfectă de curățenie a localului primăriei, graficele
prezentate, albumele cu fotografii referitoare la lucrările executate și în curs de
executare, proiectele lucrărilor, etc.
Noua uzină de apă a orașului și Șantierul lucrărilor de canalizare, lucrări
ce se realizează în mare parte cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, i-au dat
satisfacție D-lui Mareșal, constatând că au fost atacate cu toată vigoarea două
probleme de mari proporții ale târgului nostru. Aici a constatat că lucrările
executându-se în regie se realizează mari economii.
Șoseaua Călărași-Chiciu, arteră de interes național ce se realizează de
Ministerul Lucrărilor Publice, a fost de asemenea vizitată. S-au constatat degradările
făcute islazului comunal prin construirea acestei șosele.
368
Baia comunală a fost găsită în perfecte condițiuni de igienă, subliniindu-se
importanța ei în menținerea sănătății publice.
Gimnaziul industrial de băieți nu dă randamentul necesar, nefiind dotat cu
instalațiuni și instrumente specifice. S-a recomandat D-lui Guvernator G. Alexianu
să fuzioneze atelierele guvernământului cu cele ale școlii industriale.
Spitalul județean și Laboratorul de analize, conduse respectiv de Dr. L.
Boca și Dr. Elena Ionescu, s-au evidențiat prin curățenia lor, deși nu sunt la nivelul
instituțiilor similare, mai moderne. Secția chirurgicală a fost prezentată de D-l dr.
Gr. Zlota.
Școala primară No. 1 de băieți, a fost prezentată de dl. N. D. Mazilu,
inspector școlar. Școala este bine întreținută, iar Colțul Eroilor bine organizat.
La Orfelinatul întreținut de Consiliul de patronaj județean, dl. mareșal a stat
de vorbă cu orfanele adăpostite aici.
Biserica Sf. Gheorghe, ridicată pentru cinstirea Eroilor, a cărei târnosire se
va face la 26 octombrie, a impresionat mult pe dl. mareșal. D-sa a subliniat strădania
Pr. Gh. N. Ionescu, ctitorul lăcașului, arătând că acolo unde preoții sunt la înălțimea
misiunii, credința se întărește.
Spitalul militar, instalat în localul fostei școli normale, a fost cercetat în
amănunțime. Posibilitățile de dezvoltare viitoare a acestui stabiliment au interesat
îndeosebi pe dl. Mareșal.
La Liceul teoretic de băieți „Știrbey Vodă”, condus de directorul său Gh.
Vasilescu, dl. Mareșal s-a interesat de frecvența școlară și de fișele de sănătate ale
elevilor. Au fost inspectate biblioteca, sala de festivități, laboratoarele, etc.
Liceul industrial de fete a fost dat exemplu de curățenie și organizare. D-na
Constantinescu-Scraba, directoarea liceului, a prezentat corpul didactic și sălile de
cursuri, atelierele, etc.
Policlinica școlară și Dispensarul Soc. Principele Mircea, prezentate în
condiții excelente D-lui Mareșal, i-au dat prilejul să fixeze rostul acestor instituții
de asistență socială atât de necesare pentru creșterea și sănătatea copiilor.
Judecătoria mixtă, Judecătoria rurală și Tribunalul au fost prezentate de
șefii instanțelor respective. S-a constatat aici activitatea magistraților și bunele
rezultate ale noilor legiuiri de accelerare a judecății proceselor.
Ultima instituție vizitată a fost Prefectura județului, unde dl. Mareșal, în
conferința ce a avut loc, s-a declarat mulțumit de constatările făcute, dând îndrumări
pentru o mai bună gospodărire de viitor. A înscris în Cartea de aur a Primăriei
elogioase aprecieri la adresa atât a prefecturii, cât și a Administrației comunale care
„sunt îndrumate pe căi remarcabile de progres”. Pe tot timpul vizitei în oraș dl.
mareșal a fost ovaționat de populația orașului. Dl. Mareșal a părăsit orașul la orele
20 și 30 minute, fiind condus la gară de demnitarii locali.
D-l Primar încheind expunerea, aduce mulțumiri tuturor șefilor de instituții
și subalternilor care prin strădania lor neobosită au prezentat Conducătorului
Statului în condiții excelente instituțiile și stabilimentele vizitate.
____________________________________________________
369
418
1943 octombrie 4, Călărași. Corespondență publicată de ziarul „Universul” în care
este prezentată cititorilor șezătoarea Grupării învăţătorilor scriitori din Călăraşi,
manifestare care a avut loc în sala Teatrului din Parcul comunal, recent renovată.
Călăraşi, 4 Octombrie. Șezătoarea Grupării învăţătorilor scriitori la

Călăraşi. În sala Teatrului comunal, renovată şi modernizată, s-a desfăşurat
şezătoarea Grupării învăţătorilor scriitori, organizată în cadrul Căminului cultural
orăşenesc de Asociaţia învăţătorilor din jud. Ialomiţa.
Un public imens, format din ceea ce are mai ales judeţul Ialomiţa, a urmărit
cu un viu interes desfăşurarea programului şezătorii. În fruntea celor prezenţi notăm
pe I. P. S. S. Episcopul Eugeniu al Constanţei, d-na şi dl. colonel Leonida Popescu,
prefectul judeţului, Eugen Cialîc, primarul oraşului, Mircea Georgesc, preşedintele
Asociaţiei învăţătorilor, D. N. Popescu, preşedintele Federalei „Borcea”, prof. P. V.
Haneş, N. D. Mazilu, inspector şcolar, procuror Alfred Petrescu, pr. G. N. Ionescu,
revizor eparhial, G. Vasilescu, directoru1 Liceului „Ştirbei Vodă”, pr. Dima, pr. G.
Dumitrescu, precum şi numeroşi şefi de autorităţi, învăţători şi învăţătoare,
profesori, ofiţeri, etc.
Şezătoarea a fost deschisă de corul „Freamătul”, care sub bagheta d-lui Ionel
Bratu, a executat Imnul Regal şi câteva melodii populare.
După ce dl. Mircea Georgescu, preşedintele Asociaţiei, a prezentat pe
oaspeţi, dl. D. V. Ţoni, fost ministru, a rostit conferinţa sa intitulată “Momente din
lupta naţională a învăţătorilor”. Cu o perfectă identificare cu subiectul conferinţei
sale, preşedintele Asociaţiei generale a învăţătorilor a scos în relief strădania
învăţătorimii din toate ţinuturile româneşti şi jertfa ei pe altarul patriei.
Dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului, a subiiniat la rându-i, jertfa
învăţătorului erou, din sufletul căruia s-a tors epopeea neamului pe câmpiile de
bătaie.
Dl. Mircea Ispir, preşedintele Grupării învăţătorilor scriitori, a prezentat pe
scriitorii care au completat programul.
Au citit din operele proprii d-nii B. Iordan, Octav Sargeţiu, I D. Pietrari,
Serbescu-Lopătari, Petre Dinu, etc. toţi smulgând aplauzele asistenţei.
După şezătoarea atât de gustată de publicul local, a urmat o agapă
profesională, la care au luat cuvântul, între alţi scriitori oaspeţi, primarul oraşului,
preşedintele Presei ialomiţene şi dl. D. V. Ţoni.
_____________________________________________________________
419
1943 octombrie 27, Călărași. Corespondență din Călărași pentru ziarul „Universul”
referitoare la sfințirea Bisericii Sf. Gheorghe pe 26 octombrie 1943.
Călăraşi, 27 octombrie. SFINŢIREA NOII BISERICI DIN CALARASI.

La 26 cor., s-a desfăşurat în oraşul nostru o impresionantă solemnitate prilejuită de
370
sfinţirea noii Biserici cu hramul Sf. Gheorghe, ridicată în amintirea eroilor
răsboaielor noastre de întregire, la care întreaga populaţie a oraşului a ţinut să
participe.
Slujba religioasă şi tot ritualul ocazional au fost săvârşite de P. S. Episcopul
Eugeniu Laiu al Constanţei, înconjurat de un sobor de 14 preoţi, din oraş şi judeţ.
Noua biserică este construită din iniţiativa şi cu strădania pr. Gh. Ionescu,
revizor eparhial, ajutat de un Comitet de construcţie, format din meseriaşi,
comercianţi, muncitori, funcţionari, etc.
Lucrările au fost începute acum 12 ani şi au fost duse la bun sfârşit numai
prin permanenta stăruinţă a ctitorilor, care au colectat ban cu ban din fiecare casă şi
de la fiecare cetăţean din cartier.
Astăzi biserica este complet terminată, zugrăvită în interior şi împodobită şi
încununează o operă măreaţă. Ea este cea mai frumoasă biserică din oraş, şi una din
cele mai încăpătoare.
După slujba religioasă de târnosirea bisericii, S. S. Pr. Gh. N. Ionescu,
revizor eparhial şi ctitor al bisericei, a înfăţişat strădania Comitetului timp de mai
mult de 10 ani, pentru desăvârşirea construcţiei acestei biserici.
Pornită într-un moment în care viaţa era dominată de preocupările materiale,
în cale s-au ridicat greutăţi de tot felul pe care cu mare greutate şi numai prin
perseverenţă, Comitetul de construcţie le-a putut învinge. S. S. a arătat apoi că numai
înţelegerea ce a primit din partea cetăţenilor şi contribuţia acestora mârinimoasă i-a
putut permite să definitiveze lucrările.
A mulţumit autorităţilor pentru sprijinul pe care l-au dat ca şi tuturor celor
ce au contribuit la strângerea fondurilor şi împodobirea bisericii.
P. S. S. Episcop Eugeniu Laiu, a mulţumit pentru neînchipuit de frumoasa
zi ce i-a fost dat să trăiască în Călăraşi. Biserica ridicată în memoria Eroilor noştri
este opera colaborării ideale între Biserică şi drept credincioşi. Ea s-a ridicat și cu
sprijinul autorităţilor şi dovedeşte că acelor care luptă pe front, noi le putem oferi
înălţări sufleteşti nu numai arme ucigătoare.
P. S. S. mulţumeşte ctitorului bisericei şi colaboratorilor lui, autorităţilor şi
tuturor cetăţenilor ce au contribuit la înălţarea bisericii.
Dl. col. Leonida Popescu, prefectul judeţului, spune că opera desăvârşită
astăzi de pr. Gh. N. Ionescu, este o operă mare şi dă un exemplu pe care toţi preoţii
din judeţ trebuie să-l imite.
Dl. cpt. Iacob Moroianu, casierul Comitetului de construcţie, vorbeşte în
numele acestui comitet şi arată munca desfăşurată de preotul ctitor al bisericii.
Dl. Eugen Cialîc, primarul oraşului, arată că luând în primire biserica nou
construită, în numele populaţiei şi a credincioşilor, ce se vor ruga în ea, are obligaţia
să mulţumească celor ce s-au străduit pentru ridicarea ei. Fapta pr. Ionescu şi a celor
ce l-au ajutat, vorbeşte despre tăria de credinţă a oraşului şi va sta mărturie veac
după veac de puterea spirituală a neamului nostru. Este cu atât mai lăudabilă această
operă, cu cât ea s-a ridicat prin contribuţia unanimă a tuturor cetăţenilor în slujba
cărora va fi pusă.
371
La urmă s-a oficiat un parastas, în cadrul căruia au fost pomeniţi toţi eroii
întregirii noastre naţionale.
Solemnitatea s-a sfârşit cu o agapă, care s-a dat în sala Parcului comunal, la
care a participat, alături de autorităţile comunale şi judeţene, ctitorii bisericei,
precum şi numeroşi credincioşi.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 1 noiembrie 1943
420
1943 decembrie 8, Călăraşi. Adresa Liceului industrial de fete Călăraşi către Liceul
Ştirbei Vodă, prin care ii cere să participe la o serbare organizată pentru strângerea
unor fonduri necesare ajutorării elevelor sărace.
Liceul industrial de fete Călăraşi

Domnule director,
Cu onoare vă aducem la cunoştinţă că şcoala noastră va da în ziua de 12
decembrie 1943, ora 10 dimineaţa, în sala Cercului subofiţerilor, o serbare cu piesa
Cei opt pitici şi Rozalba cu scopul de a veni în ajutorul elevelor sărace de la această
şcoală.
Vă rugăm stăruitor a îngădui ca şi elevii de la şcoala ce cu onoare conduceţi
să ia parte la această serbare.
Preţul pentru elevi este de lei 70.
Preţul pentru persoanele mari lei 120.
Biletele se găsesc la casă, în ziua serbării.
Directoare,
ss/indescifrabil
D-sale domnului director al Liceului de băieţi Ştirbei Vodă, Călăraşi.

_____________________________________________________________
421
1944 ianuarie 26, Călărași. Extras din Procesul verbal al ședinței Consiliului de
colaborare cu privire la problemele școlilor din Călărași.
II. Problema școlilor din Călărași

D-l Primar arată că în ședința precedentă a Consiliului de colaborare de la
20 decembrie 1943, luându-se în discuție problema școlilor din localitate, problemă
care trebuie pusă pe planul imediatelor realizări, s-a avizat ca o comisiune formată
din primarul orașului, inspectorul școlar al județului și câțiva cetățeni, să se prezinte
în audiență D-lui Ministru al Culturii Naționale, spre a-i expune printr-un memoriu
372
situația școlilor locale, solicitând atențiunea acelui departament pentru remedierea
situației actuale. Memoriul în cauză a fost înmânat de D-sa D-lui Profesor I.
Petrovici, Ministrul Culturii Naționale, care a primit cu multă bunăvoință problema
școlilor locale și a dispus ca un arhitect al Casei școalelor și un delegat al
Ministerului să se deplaseze în localitate și cercetând situația la fața locului, să
procedeze la planificarea problemei pe mai mulți ani. Primăria printr-o circulară a
cerut tuturor școlilor, să arate nevoile atât prezente, cât și de viitor ale lor, pentru ca
problema fiind din vreme studiată, delegatul Casei Școalelor să poată concretiza cu
preciziune aceste nevoi. Astfel, s-a cerut ca într-o primă parte să fie înfățișate
nevoile de primă urgență, reparații și amenajări, iar în a doua parte propunerile de
dezvoltare în viitor a școlilor locale. Toate școlile au răspuns la circulara primăriei,
iar propunerile făcute sunt judicios întocmite și interesante.
Se știe că școlile din localitate pe lângă că sunt insuficiente, sunt improprii
și nu corespund cerințelor actuale. De asemenea ele nu sunt bine plasate, adică nu
sunt suprapuse pe circumscripții școlare, copiii fiind obligați să parcurgă distanțe
mari la și de la școli.
D-l Primar, continuând expunerea arată că tot în legătură cu problema
școlilor se pune și aceea a găzduirii elevilor. În oraș nu sunt internate pentru
găzduirea elevilor din județ, ceea ce face ca aceștia să frecventeze școlile secundare
din alte centre ca București, Ploiești, Brașov, Buzău, Brăila, etc., când mai normal
ar fi ca să urmeze la școlile din capitala județului lor natal.
În continuare, D-l Primar arată că Oficiul P.T.T. din localitate, nu are un local
propriu și Primăria ar fi dispusă ca să cedeze acestei instituții localul școlii primare
No. 2 de băieți, care este insuficient pentru școală și nu are nici curte spațioasă
pentru recreație, în schimbul unei sume de bani, cu care să se construiască două școli
primare în cartierul B.
A luat legătura cu Direcțiunea generală P.T.T., pentru a se trata cedarea
localului școlii primare No. 2 băieți și dacă se va ajunge la un acord, atunci Oficiul
poștal local ar avea un local central, așa cum cer nevoile acestei instituții, iar
Administrația comunală ar putea construi localuri de școală primară, unul pentru
băieți și altul pentru fete, într-un sector al orașului cel mai indicat după școlaritatea
copiilor.
D-l N. Țopescu, membru în Consiliu, spune că orașul nostru are absolută
nevoie de 3 școli primare, două în cartierul B și una pentru școala No. 3 băieți, care
nu are un local propriu.
D-l G. Vasilescu, Președintele Consiliului Interșcolar, în legătură cu localul
fostei școli normale, în care funcționează internatul liceului Știrbei Vodă și în care
în prezent este instalat Spitalul militar local, spune că este informat că
Departamentul Sănătății studiază problema înființării unui spital mixt civilo-militar
în acest local, în schimb cedându-se Ministerului Culturii Naționale, actualul local
al spitalului civil, pentru a fi folosit ca internat al liceului de băieți.
Dl Dr. Grigore Zlota, arată că Ministerul Sănătății, a și trimis în localitate
un arhitect, care să studieze problema sub acest aspect, însă propunerea nu poate fi
373
realizabilă, deoarece amenajarea localului fostei școli normale în spital, ar necesita
o sumă considerabilă.
D-l avocat I. Bătrânu, opinează că acest local s-ar putea folosi mai bine
pentru o școală superioară de agricultură, plasată aici în capitala Bărăganului.
D-l N.D. Mazîlu, Inspector școlar, arată că sunt unele școli primare din oraș,
în care nu se mai poate funcționa și cere să se urgenteze punerea lor în stare de
funcțiune.
D-l General rez. M. Ștefănescu, Inspector General Administrativ,
precizează că problema școlilor din localitate, în actuala conjunctură, așa cum a fost
pusă, nu poate fi realizată, deoarece necesită fonduri considerabile pe care
Ministerul Culturii Naționale nu le are la dispoziție. Deocamdată trebuie luate
măsuri ca să se facă reparațiunile necesare actualelor localuri, precum și măsuri de
buna lor întreținere, spre a se asigura astfel funcționarea lor. Pentru că nu este
suficient să ai un local spațios și modern, dacă nu se iau măsuri de buna lui
întreținere.
În urma discuțiunilor la care au mai luat parte și D-nii C. Mitrănescu, D.N.
Popescu, Arh. C. Herjeu, etc. și a propunerilor făcute, Consiliul avizează:
1. Pentru studierea propunerilor făcute de Direcțiunea școlilor din localitate,
să se alcătuiască două comisiuni, una formată din directorii și directoarele școlilor
secundare din localitate, care să studieze problema școlilor secundare și altă
comisiune formată din directorii și directoarele școlilor primare din localitate, care
să studieze problema școlilor primare.
Comisiunile pot lucra cu orice număr de membri.
2. Să se ia imediate măsuri pentru executarea reparațiunilor necesare punerii
în stare de funcționare a școlilor primare, dându-se în același timp și o mare
atențiune îngrijirii localurilor, în care scop să se ceară Ministerului Culturii
Naționale, fondurile necesare.
_____________________________________________________________
422
1944 aprilie 10, Călăraşi. Adresă a Prefecturii judeţului Ialomiţa trimisă Poliţiei
oraşului Călăraşi prin care-i face cunoscut că în localul Liceului Ştirbei Vodă se
instalează un spital militar.

Nr. 8023/1944 aprilie 10
Domnule şef al Poliţiei Călăraşi

Motivat de adresa Regimentului 23 Infanterie P.S. Nr. 9 din 5 aprilie a.c.
urmată de pe ordinul Marelui Stat Major, Nr. 50216 din aprilie 1944, comunicat
acestei unităţi de permanenţa Diviziei 10-a cu nr. 1036 din 3 aprile 1944, am onoare
a vă face cunoscut că în localul Liceului Ştirbei Vodă se instalează Spitalul militar
374
Brăila şi vă rog a lua măsuri pentru cazarea lui când va sosi conform Deciziunei
ministeriale Nr. 233/1944.
Prefect,
ss/col. Leonida Popescu Şeful Biroului M.O.N.T,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh.Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar 342/1944, f. 88, copie.
423
1944 mai 17, Călăraşi. Raportul Liceului industrial de fete înaintat Direcţiei
Învăţământului profesional privitor la modul în care s-a organizat procesul instrucativ-
educativ în condiţiile generate de starea de război.
Liceul industrial de fete Călăraşi-Ialomiţa Nr. 491/17 mai 1944
Domnule Director,
Avem onoare a vă comunica că repartizarea activităţii şcolare de la această
şcoala, pe luna mai 1944, s-a aranjat de noi după cum urmează:
Elevele au fost împărţite în patru grupe de câte 20 eleve pe zi, pentru a nu
fi prea numeroase în caz de alarmă în oraşul nostru. Doamnele şi domnişoarele
profesoare şi maistre lucrează împărţite pe grupe la lucrările de îmbrăcăminte date
de Consilul de patronaj pentru orfanii de război, iar prin rotaţie supravegheză
restaurantul Consiliului de patronaj al judeţului care funcţionează în localitate.
De asemenea, prin rotaţie, o grupă de doamne şi domnişoare şi maistre
lucrează la spitalul de campanie nr. 2 al Crucii Roşii, care se află instalat în localul
şcoalei nostre. Totodată s-a fixat şi luna de concediu pentru fiecare doamnă şi
domnişoară profesoară şi maistră. Această lună de concediu s-a aranjat în aşa fel ca
activitatea şcolară să nu sufere nici într-o lună. Menţionăm că am făcut aceiaşi
repartizare şi pentru doamnele profesoare şi maistre, precum şi a elevelor care s-au
prezentat să activeze la această şcoală, venite ca refugiate sau evacuate de la alte
şcoli.
Vă rugăm, domnule director, să binevoiţi, a dispune să ni se comunice dacă
este necesar să va înaintăm şi un tabel nominal al tuturor doamnelor şi
domnişoarelor profesoare şi maistre, cu arătarea activităţii individuale.
Directoare, Secretară,
ss/Constantinescu Scraba ss/Dumitrescu
D-sale domnului director al învăţământului profesional

-Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor-
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul industrial de fete Călăraşi, dosar 21/1943, f. 174, copie.
375
424
1944 mai 18, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași comunică
Comandamentului German Teritorial de la Călărași reprezentațiile cinematografice
pentru soldații germani.

Nr. 3404/1944 mai 18
Domnului colonel Gerhardus

Comandamentul German Teritorial Călărași
În urma convorbirii ce am avut cu Dvs. am chemat la acest oficiu pe
proprietarii cinematografelor locale, cu care am convenit următoarele:
Vor avea loc pentru ostașii germani din localitate săptămânal câte două
reprezentații cinematografice, în zilele de miercuri și sâmbătă, între orele 17,30 –
19,30, fie cu filme proprii, fie cu filme procurate de Dvs.
În cazul când filmele vor fi puse la dispoziție de cinematografe, atunci costul
intrării la spectacol va fi de 30 lei în loc de 80 lei de persoană, iar dacă filmele vor
fi procurate de Dvs., intrarea va fi redusă la 15 lei de persoană.
Prima reprezentație: Sâmbătă 20 mai, la orele 17,30 cu filmul „Nevasta
Brutarului” și o completare germană la Cinematograful „Select” (str. M.
Cantacuzino la Cercul Subofițerilor).
Primarul orașului Călărași,

ss/Eugen Cialîc
_____________________________________________________________
425
1944 mai 23, Călărași. Procesul-verbal al Comisiei Interimare a Camerei de Comerț
și Industrie Călărași prin care se stabilesc măsurile de ajutorare a comercianților
scăpătați, a comercianților refugiați și a răniților din spitale de către Comitetul local
de Patronaj ce funcționează pe lângă Cameră.
Camera de Comerț și Industrie Călărași

Comisiunea Interimară
Ședința de la 23.V.1944
Noi, Ion Bărbulescu, președintele Comisiunei Interimare, Anton Rădulescu
– vicepreședinte, Spiridon Gociman – membru și Ioan R. Săvulescu, prim secretar,
întruniți în Comisiunea Interimară azi data de mai sus, la sediul camerei am luat în
cercetare Deciziunea No. 19 din 16 mai 1944 a Consiliului de patronaj al jud.
Ialomița, prin care se hotărăște instituirea unui Comitet local de patronaj pe lângă
această cameră cu scopul: ajutorarea comercianților scăpătați; ajutorarea
comercianților refugiați; ajutorarea refugiaților fără mijloace de întreținere;
376
ajutorarea răniților din spitale, orfanilor, văduvelor și tuturor acelora ce se va
constata că au nevoie de asistență.
Comisiunea,
Având în vedere faptul că până în prezent nu s-a putut pune în aplicare legea
pentru asigurarea și asistența comercianților și că din această cauză ajutoarele pe
care Camera le acordă sunt insuficiente, ceea ce are drept urmare necesitatea acestor
comercianți de a apela la caritatea publică fapt care aruncă o lumină neplăcută
asupra instituției comercianților.
Având în vedere că în această situațiune se mai găsesc și alți comercianți
refugiați și foarte mulți refugiați care nu-și pot obține hrana și întreținerea zilnică.
Pentru a veni în ajutorul acestora,
Comisiunea hotărăște următoarele:
1. Înființarea unui cămin în orașul Călărași, pentru comercianții scăpătați în
care scop se va lua măsuri de a se închiria un imobil sau o parte de imobil.
2. Acordarea de ajutoare bănești și de materiale cantinei Crucii Roșii din
localitate, unde să fie hrăniți comercianții scăpătați locali, comercianții refugiați și
alți refugiați care au nevoie de asistență zilnică.
3. Acordarea de ajutoare bănești lunar acestor comercianți scăpătați, care
din diferite motive nu pot veni/sta la cămin sau lua masa la cantină.
4. Acordarea de îmbrăcăminte acelor comercianți scăpătați care prin felul
cum se prezintă fac o impresie ce dezonorează clasa comercianților.
De asemenea, Comisiunea:
Având în vedere nevoile de hrană suplimentară ce au răniții din spitalele
militare și de Crucea Roșie din oraș și județ, precum și de unele materiale necesare
amenajării sau completării unor amenajamente de la spitalele unde-și găsesc
alinarea durerilor și suferințelor cei circa 500 de răniți și bolnavi, care s-au sacrificat
pentru ocrotirea și apărarea noastră a celor din napoia frontului, hotărăște să se
acorde o cât mai largă asistență răniților din spitale, în alimente și materiale.
În acest scop Comisiunea hotărăște să se formeze un comitet de comercianți
și foști comercianți, care împreună cu Comisiunea Interimară a camerei să
alcătuiască Comitetul de patronaj instituit pe lângă această Cameră de Comerț și
care va avea ca rază de activitate întreg județul Ialomița.
Comitetul de Patronaj compus din 20 membrii, din care 4 de drept – acei
din Comisiunea interimară – și 16 membri colaboratori, desemnați de Comisiunea
Interimară dintre actualii comercianți și foști comercianți.
Comitetul va alege din sânul său un Comitet de Direcție compus din un
președinte, un vice președinte și un membru.
Secretarul Camerei va fi de drept și secretarul Comitetului de Patronaj și al
Comitetului de Direcție.
Atribuțiunile Comitetului de Patronaj sunt:
De a colecta bani, alimente și materiale de la membrii ei – comercianți și
foști comercianți – care au sau au avut firme înmatriculate la Camera de Comerț și
Registrul Comerțului;
De a primi orice sume de bani și valori de la oricine, sub orice formă;
377
De a cultiva și întreține viu spiritul de ajutorare mutuală între comercianți și
al aproapelui, războiul actual deschizând răni morale și fizice ce vor avea nevoie de
un timp îndelungat pentru vindecarea lor;
De a ajuta la întreținerea căminului comercianților scăpătați, cantinelor,
spitalelor de Cruce Roșie și răniților din spitale, cum și a tuturor instituțiilor de
binefacere pentru ca în acest mod acestea să nu mai poată apela la contribuția și
sprijinul comercianților, care de acum înainte urmează a răspunde cu ajutorul lor
numai față de Comitetul de Patronaj de pe lângă această Cameră de Comerț;
Comitetul de Patronaj a stabilit cuantumul sumelor de bani și fiecare
comerciant va fi obligat a dona anual sau lunar, ținând seamă de puterea sa
financiară.
Comitetul de Patronaj va avea și va administra gestiunea sa aparte de aceea
a camerei, urmându-se normele prevăzute pentru funcționarea Comitetului de
Patronaj, prin regulamentul Nr. 20 din 13 iunie 1942.
Pentru executarea lucrărilor de gestiune se va însărcina parte din personalul
Camerei.
Normele după care urmează a se pune în aplicare programul de asistență al
Comitetului de patronaj se vor stabili prin statutele Comitetului.
_____________________________________________________________
original
426
1944 iunie 12, Călărași. Articol publicat în ziarul “Universul” în care este relatată
prima vizită efectuată la Călărași de către Chesarie Păunescu, noul episcop al
Episcopiei Tomisului.
Noul Episcop al Tomisului, P. S. S. Episcopul Chesarie Păunescu, a făcut

prima vizită oficială în oraşul nostru, autorităţile şi populaţiunea primind pe noul
chiriarh cu tot entuziasmul si conform traditiilor.
La ora 8 dim. se găseau în incinta portului Călăraşi şefii autorităţilor civile
şi militare în frunte cu d-nii col. Leonida Popescu, prefectul judeţului, Eugen Cialîc,
primarul oraşului, col. Iliescu, comandanţii de unităţi, comandantul premililtar,
delegaţii învăţământului primar şi secundar, şefii instituţiilor de cultură şi de
binefacere, şi un centru premilitar, care a dat onorurile.
P. S. S. a sosit de la Ostrov însoţit de pr. ec. Atanasie Popescu, consilierul
episcopiei, şi a fost primit la debarcader de clerul local în frunte cu pr. ec. Gh. N.
Ionescu, revizor eparhial, pr. Gh. Georgescu, consilier cultural al episcopiei şi pr.
Chiriţă, protoereul judetului.
Şefii autorităţilor au urat episcopului Tomisului bun sosit. Mulţimea şi P. S.
S. Episcopul au venit la catedrală, unde clerul l-a primit cu Sf. Cruce şi Evanghelia.
După ce s-a oficiat Sfânta Liturghie de P. S. Episcop şi un sobor de preoţi,
a urmat o recepţie la care pr. Gh. N. Ionescu, a făcut un raport asupra stării morale
a credincioşilor şi asupra situaţiei clerului din Călăraşi şi din judeţ. D. Eugen Cialîc,
378
primarul oraşului, a urat noului chiriarh o păstorie lungă și bogată în realizări ca şi
d. colonel Leonida Popescu, prefectul judeţului.
P. S. S. Chesarie a mulţumit credincioşilor şi autorităţilor pentru calda
primire făcută, cu toate că avioanele inamice apărute deasupra oraşului n-au lăsat pe
toţi credincioşii să ia parte la recepţia organizată de autorităţi.
După amiază, P. S. Episcop, însoţit de prefectul judeţului, de primarul
oraşului şi de consilieri, a vizitat biserica Sf. Împăraţi, biserica Sf. Ioan (Alexe), şi
biserica Sf. Gheorghe, de curând terminată şi sfinţită prin grija unui comitet de
credincioşi prezidat de pr. G. N. Ionescu. În fiecare biserică se găseau adunaţi
parohienii respectivi în frunte cu preoţii cari au primit pe Episcop cu sfânta cruce şi
Evanghelia.
În tot cursul vizitei pe care a făcut-o oraşului, P. S. S. Episcop a fost urmărit
cu adânc respect de întreaga populaţiune a capitalei Ialomiţei.
_________________________________________________________
Universul-Provincie din 17 iunie 1944
427
1944 iunie 21, Bucureşti. Ordin al Inspectoratului şcolar al regiunii Bucureşti către
Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi prin care îi cere să preia actele fostului Liceu Diacon
Dobrescu din localitate care îşi încetează activitatea.
Inspectoratul şcolar al regiunii Bucureşti

Nr. 25.884/21 iulie 1944
Liceului Ştirbei Vodă Călăraşi

Ca urmare la ordinul nostru nr. 25.884 din 24 iunie 1944, transcris Liceului
Diacon Dobrescu şi în conformitate cu ordinul Ministerului Nr. 71934/1944, avem
onoare a vă face cunoscut că întrucât Liceul Diacon Dobrescu încetează de a mai
funcţiona de la sfîrşitul anului şcolar 1943/1944, urmează să preluaţi imediat, cu
inventar, conform art. 111 din Legea învăţământului particular şi 204 din
Regulamentul aceleiaşi legi, pînă la 15 august a.c., întreaga arhivă, toate matricolele,
registrele, actele elevilor şi scriptele acestei scoli de la înfiinţare şi până la sfîrşitul
anului şcolar 1943/1944.
Această lucrare de predare va fi neapărat terminată până la data menţionată,
urmând să se facă constatările cuvenite de inspectorat.
Inspector general şef,

ss/indescifrabil Şeful biroului,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi, dosar 63/1943-1944, f. 20, original.
379
428
1944 iulie 15, Călăraşi. Raportul Liceului Ştirbei Vodă Călăraşi, înaintat Prefecturii
judeţului Ialomiţa referitor la situaţia şcolară din prima jumătate a anului 1944.
Liceul teoretic de băieţi „Ştirbei Vodă” Călăraşi-Ialomiţa

Nr. 2439/1944 iulie 15
Domnule prefect,
La ordinul dvs. nr. 1654 din 12 iulie 1944 privitor la activitatea Liceului
Ştirbei Vodă din Călăraşi de la 1 aprilie până în prezent avem onoare a vă raporta
următoarele:
Cursurile şcolilor secundare s-au terminat anul acesta în ziua de 6 aprilie,
când a avut loc conferinţa de sfârşit de an pentru stabilirea situaţiei şcolare a elevilor.
În cursul lunii mai 1944 s-au ţinut examenele particulare, sesiunea integrală
pentru toţi elevii care, din cauza evenimentelor, nu s-au putut prezenta în sesiunea
din luna martie la şcolile secundare unde depuseseră examenul primordial.
De la 15 mai a început munca de război pentru toţi elevii şcolii noastre şi
pentru elevii de curs secundar refugiaţi în oraşul Călăraşi sau în cuprinsul judeţului
Ialomiţa. Elevii din cursul superior au fost încadraţi în formaţiunile de A.P.,
formaţiuni care funcţionează pe lângă liceul Ştirbei Vodă, Primăria oraşului
Călăraşi, Spitalul civil şi Centrul de informaţii A.P.
Tot de la 15 mai a.c. au început şedinţele de educaţie extra-şcolară, conform
instrucţiunilor Ministerului Culturii Naţionale între orele 7-10 pe stadionul oraşului.
În cursul săptămânii au loc activităţile literare şi ştiinţifice. Aceste şedinţe se ţin
miercurea şi joia.
S-au organizat de asemenea cu elevii şcolii şezători săptămânal care s-au
ţinut în faţa răniţilor de la spitalele din localitate.
Între 20 iunie şi 5 iulie 1944 a avut loc examenul de bacalaureat, din comisia
examenului făcând parte şi un număr de patru profesori de la şcolile noastre.
În speranţa că în toamnă cursurile şcolilor secundare vor începe în mod
normal, s-a arătat Ministerului Culturii Naţionale situaţia localurilor de şcoli din
localitate, pentru ca ministerul, de acord cu Marele Stat Major, să dispună dacă este
cazul să fie eliberate şcolile în întregime sau 50%, aşa cum am avut instrucţiuni.
Director şi preşedinte al Consiliului interşcolar,

ss/Prof. Gh. Vasilescu
Domniei sale D-lui prefect al judeţului Ialomiţa.

_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi, dosar 63/1943-1944, f. 30, concept.
380
429
1944 iulie 21, Călăraşi. Proces-verbal încheiat de inspectorul general Ion Dănilă cu
ocazia inspectării modului în care îşi desfăşoară activitatea Centrul şcolar de pe lîngă
Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi.
Proces-verbal
În zilele de 25 iunie, 9 iulie şi 21 iulie 1944 aflându-mă în acest oraş, am
cercetat organizarea şi activitatea centrului şcolar de pe lângă liceul Ştirbei Vodă şi
am asistat la şedinţele ţinute la 25 iunie şi la 9 iulie pe terenul de sport. Am găsit aci
tineretul de toate categoriile: şcolari, extraşcolari şi premilitari, dar am văzut pe
străzile oraşului foarte mulţi tineri plimbându-se în timpul fixat pentru şedinţă.
Foarte frumos s-au prezentat premilitarii liceului comercial din localitate.
De asemenea foarte bine s-a desfăşurat şedinţa cu elevii liceului Ştirbei Vodă şi cu
elevii liceului comercial. Asistau un mare număr de profesori. La extraşcolari lucrul
mergea foarte greu.
Şedinţele duminicale vor fi continuate conform ordinelor ministerului.
Şedinţele din cursul săptămînii s-au ţinut acasă la d-nii profesori Nicolaide (partea
ştiinţifică) şi prof. Dinulescu (partea literară). Nu s-au putut face la liceu din cauză
că este ocupat aproape complet de Spitalul Crucii Roşii nr. 3 (cu 164 răniţi). Aceste
şedinţe se vor continua până la 31 iulie a.c.
Repet că din cauza ocupării localului biblioteca n-a mai putut fi pusă la
dispoziţia elevilor. Se poate totuşi lucra cu cărţile ce se pot cumpăra sau se găsesc
la elevi.
Excursii n-am mai putut constata să se fi făcut decât doar pentru strângerea
plantelor medicinale donate spitalului.
Inspector general,
ss/dr. Ion Dănilă
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Liceul Ştirbei Vodă Călăraşi, dosar 30/1934, f. 94v, original.
430
1944 august 9, Călărași. Adresă prin care Primăria orașului Călărași comunică
ministrului Afacerilor Interne situația specială a localurilor de școli din orașul
Călărași.

Nr. 5136/1944 august 9
Domnului ministru al Afacerilor Interne

Cabinetul Domnului Ministru Prof. Petre Strihan
La ordinul D-tră No. 52.117 din 25 iulie 1944, am onoare a raporta
situațiunea specială a localurilor de școli din orașul Călărași:
381
a) Școlile secundare și tehnice sunt toate ocupate de serviciile sau
formațiunile armatei și anume:
1. Liceul „Știrbei Vodă”, adăpostește spitalul Crucea Roșie No. 3.
2. Liceul „Sf. Gheorghe”, este ocupat de atelierele Etapelor.
3. Liceul industrial de fete, este ocupat de spitalul Crucea Roșie No. 2
4. Liceul Comercial de băieți, este ocupat de spitalul Crucea Roșie No. 2
5. Școala tehnică industrială, este ocupată de Atelierul 22 căruțe și
harnașament.
b) Școlile primare au următoarea situațiune:

1. Școala primară No. 1 băieți, este ocupată de spitalul No. 3 Crucea Roșie.
2. Școala No. 2 băieți, ocupată de Atelierele Etapelor.
3. Școala No. 1 fete, în care funcționează și școala No. 2 băieți, este ocupată
de atelierele Etapelor.
4. Școala No. 2 fete, este de asemenea ocupată de Atelierele Etapelor.
5-6. Școlile Mixtă No. 4 și Măgureni, sunt ocupate de formațiunile armate
germane.
Singura școală liberă este No. 3 de fete, în care este instalată cantina Crucii
Roșii, clădirea neputând fi folosită decât pentru 4 clase, ea fiind provenită din
donațiune și deci improprie de a putea primi o altă școală în interiorul ei.
Față de cele de mai sus, - deși am convocat organele școlare (directori,
Comitet școlar comunal și organele Inspectoratului școlar), cărora le-am pus în
vedere ordinul D-tră de a pregăti deschiderea școlilor la 1 septembrie 1944, nu
putem crede că această operațiune se va putea realiza atâta vreme, cât localurile
școlilor primare și secundare sunt ocupate de formațiunile armate.
În consecință, vă rugăm să binevoiți a dispune să se facă intervențiunile de
rigoare ca școlile să fie urgent eliberate, spre a putea fi reparate și dezinfectate, parte
din localuri fiind deteriorate, iar parte fiind îmbâcsite de miros de pielărie, etc., care
trebuie radical aerisite și puse în situația de a nu îmbolnăvi școlarii care le vor
frecventa.
Chiar soluția de a se elibera numai jumătate din localuri nu este fericită,
deoarece în localitate majoritatea școlilor primare au câte 7 clase, deci lucrează pe
întreaga zi, toate având o populație școlară peste posibilitățile normale de capacitate
ale clădirilor.
În localitate sunt libere 3 clădiri ale cazărmilor, în care pot funcționa atât
spitalele cât și atelierele Etapelor, astfel încât prin adoptarea acestor soluții, atât
formațiunile armatei, cât și școlile ar putea funcționa, în mod ideal, nestingherindu-
se unele pe altele.
Primarul orașului Călărași,

ss/Eugen Cialîc
_____________________________________________________________
382
431
1944 august 24, Bucureşti. Ordin al Ministerului Afacerilor Interne către Prefectura
judeţului Ialomiţa prin care se cere dezarmarea trupelor germane şi menţinerea ordinii
în judeţ.
Ministerul Afacerilor Interne Bucureşti, 24 august 1944

Către,
Continuaţi activitatea administrativă conform legilor în vigoare. În legătură
cu poliţia, jandarmii şi comandanţii de garnizoană asiguraţi ordinea interioară în cel
mai perfect spirit de dreptate în cadrul ideilor anunţate prin proclamaţia
M.S.Regelui. Aveţi grijă pentru aprovizionarea populaţiei în special a refugiaţilor.
Trupele germane trebuiesc dezarmate de unităţile armatei române şi apoi internate
în lagăre. Orice ezitare sau întârziere atrage sancţiuni grave. Raportaţi telegrafic
cifrat orice eveniment important.
Comunicaţi prezentul ordin Inspectorilor General Ad-tivi, Comandanţilor
de Garnizoană, tuturor organelor administrative, poliţiilor şi Legiunei de Jandarmi.
Ministrul Afacerilor Interne

ss/general Aldea Aurel
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Ialomiţa, Prefectura judeţului Ialomiţa, dosar 20/1944, f. 24, copie.
432
1944 august 25, Călăraşi. Raport al Preturii plăşii Călăraşi adresat Prefecturii
judeţului Ialomiţa prin care face cunoscut incidentul ce a avut loc în seara zilei
precedente între locuitorii comunei Mircea Vodă şi germanii din localitate.
Pretura plaşii Călăraşi

Nr. 3211/25 august 1944
D-le prefect,
Astă seară pe la orele 8,30 s-a produs în comuna Mircea Vodă un incident
între câţiva nemţi ce aveau în grija lor un mic depozit în acea comună şi care voiau
să plece şi între un grup de locuitori şi premilitari în frunte cu şeful de post ce au
voit să-i dezarmeze.
În timp ce se schimbau focuri de armă, a venit dinspre Bucureşti o maşină
germană care a luat pe nemţi din comună şi a fugit spre Călăraşi.
Pretor, ss/indescifrabil
D-lui prefect al judeţului Ialomiţa.

_____________________________________________________________
383
433
1944 august 29-31, Călărași. Extras din Raportul col. Damiescu, fostul comanadant al
Garnizoanei Călărași, referitor la luptele desfășurate în zona orașului Călărași în
perioada 29-31 august 1944.
Cele mai importante acţiuni au fost desfăşurate la Călăraşi de unităţile

militare române, în zilele de 29—31 august 1944, împotriva unei divizii hitleriste
comandate de generalul Burkhard, care venea spre oraş din direcţia Slobozia, cu
intenţia de a trece în Bulgaria. Fiind informat că o coloană germană de aproximativ
3 000 de oameni cu cca. 200 de maşini se îndrepta spre oraş, am luat de urgenţă
măsurile necesare pentru a o opri şi dezarma. Acest lucru a fost înlesnit de faptul că,
în tot timpul deplasării diviziei hitleriste spre Călăraşi, populaţia din satele de pe
şoseaua Călăraşi-Slobozia ne informa despre mişcările trupelor fasciste.
La 29 august 1944, ora 14,30, comandantul Centrului instrucţie infanterie
marină a primit din partea Garnizoanei Călăraşi ordinul de a se deplasa spre oraş, în
vederea dezarmării coloanei hitleriste semnalate din direcţia Slobozia. Cu un
batalion constituit din trei companii puşcaşi şi o companie de armament greu, acesta
s-a îndreptat, la ora 15,30, spre Călăraşi. După alegerea unei poziţii de luptă la 2 km
nord Călăraşi au fost instalate armele automate pentru a bara cu foc în special
şoseaua. La ora 17,30 întregul batalion, în compunerea căruia s-au încadrat şi gărzile
de la aeroport, a intrat în dispozitiv.
La ora 18,15 şi-au făcut apariţia trupele hitleriste care, somate fiind, s-au
oprit în faţa dispozitivului trupelor noastre. Reprezentanţii coloanei hitleriste au
pretins să fie lăsaţi să treacă în Bulgaria prin Călăraşi. În această situaţie, am cerut
comandantului hitlerist să se predea. Acesta, însă, sub diferite pretexte, a respins
propunerea noastră. Atunci, comandamentul român a hotărît începerea atacului. La
ora 18,45, aruncătoarele noastre au deschis focul asupra coloanei hitleriste reuşind
să incendieze cîteva maşini. Surprinşi de focul eficace al aruncătoarelor, hitleriştii
au început să se împrăştie pe câmp, unii pe jos, alţii cu maşinile, reacţionând cu focul
armelor automate şi al tunurilor de calibru mic de pe câteva tancuri. Mulţi dintre
hitlerişti au fost nevoiţi să se predea, iar pierderile suferite de coloană s-au ridicat la
100 de morţi. Când o parte din trupele hitleriste s-a îndreptat spre câmp, trecînd linia
ferată cu intenția probabilă de a intra în oraș prin partea de vest, Compania a 2-a
română a fost deplasată de la punctele de intrare din nordul oraşului la marginea de
vest, pe linia spitalului, pentru a opri pătrunderea în localitate, către pod, pe această
direcţie.
În acelaşi timp, în satul Cacomeanca s-a organizat un pluton din 60 de
oameni şi 3 puşti mitraliere pentru bararea ieşirii spre Olteniţa, iar la încrucişările
de drumuri dinspre Ceacu- Independenţa spre Călăraşi şi Olteniţa, pentru bararea
acestora, a fost trimis un detaşament compus din 200 de oameni şi un obuzier, în
seara zilei de 29 august. Deoarece din direcţia Bogdana nu se mai semnala nici o
mişcare, s-a hotărît trimiterea detaşamentului în sprijinul Garnizoanei Călăraşi. La
ora 21, la 2 km est de cantonul de pe şoseaua Cacomeanca-Călăraşi, detaşamentul a
întâlnit o formaţiune germană, asupra căreia a deschis foc, avariind o maşină
384
blindată şi capturând 13 hitlerişti, dintre care 1 locotenent-colonel şi alţi 3 ofiţeri.
Continuând drumul spre oraş, detaşamentul a întâlnit la ora 22:15, în apropierea
satului Mircea Vodă, astăzi cartier al Călăraşiului, o formaţiune hitleristă de maşini,
care, după schimburi violente de focuri, a fost împrăştiată. La ora 23, detaşamentul
a fost înştiinţat că o parte din trupele hitleriste oprite la nord de Călăraşi se îndreptau
cu 30—40 de maşini, peste câmp, căutând drumul Ceacu-Olteniţa. În zorii zilei de
30 august, coloana hitleristă a fost oprită prin foc şi dezarmată de detaşamentul
Regimentului 3 artilerie gardă, care bara şoseaua Ceacu-Cacomeanca-Olteniţa. O
parte din maşini s-au strecurat în comuna Cacomeanca, unde au fost oprite şi
dezarmate de 2 grupe de luptă din acelaşi regiment. Au fost capturate cu această
ocazie 11 maşini cu 11 ofiţeri, 39 de subofiţeri şi 156 de soldaţi,
În seara zilei de 29 august, ora 22, au mai sosit ca întăriri în Călăraşi trei
companii din Regimentul geniu marină, care au fost instalate la sud de oraş cu
misiunea de a apăra podul. Aceste măsuri erau necesare pentru ca trupele române să
poată trece la dezarmarea numeroşilor hitlerişti care ajunseseră în zona respectivă,
cu intenţia de a trece în Bulgaria.
La 30 august, Garnizoana Călăraşi dispunea de forţe suficiente pentru a
trimite patrule de recunoaştere în împrejurimile oraşului, cu misiunea de a deschide
foc împotriva hitleriştilor şi a-i dezarma. În acţiunea de curăţire din această zonă,
numai până la ora 12 au fost dezarmaţi 9 ofiţeri superiori, 16 ofiţeri inferiori, 57 de
subofiţeri, 1 500 de soldaţi şi au fost capturate 29 de autocamioane, predate apoi
Garnizoanei Călăraşi. Deoarece la ora 12 au fost semnalate noi coloane hitleriste din
direcţia Sighireanu - Vlad Ţepeş – Ceacu - Călăraşi. Compania a 2-a aflată în vestul
oraşului a fost întărită, conform ordinului garnizoanei, cu două companii de
pontonieri şi Compania auto a Regimentului geniu marină.
Până la 31 august 1944, prin acţiunile de curăţire din această zonă au fost
dezarmate şi capturate grosul trupelor hitleriste aflate aici şi un bogat material de
război, armament, muniţii şi materiale sanitare.
Astfel, trupele Garnizoanei Călăraşi, împreună cu batalionul ce mi-a fost
trimis la Călăraşi de Regimentul de infanterie marină de la Roseţi, au făcut prizonieri
pînă la această dată un important număr de hitlerişti, între care: 1 general
(Burkhard), 15 ofiţeri superiori, 160 de ofiţeri inferiori, 860 de subofiţeri şi 4 100
de soldaţi. Puţinii fascişti care mai reuşiseră să rămână ascunşi şi după 31 august au
fost dezarmaţi în primele zile ale lunii septembrie. La 4 septembrie 1944, operaţia
de curăţire fiind complet terminată, unităţile româneşti s-au putut întoarce în
comunele în care erau cantonate.
____________________________________________________________
Anale de Istorie, nr. 4/1964, p. 143-145
434
1944 august 31, Bucureşti. Telegrama Ministerului de Interne către Prefectura
judeţului Ialomiţa prin care îi sunt făcute cunoscute numele partidelor politice admise
să acţioneze legal.
385
Ministerul Afacerilor Interne
Nr. 19260/31 august 1944
Telegramă
Prefecturii judeţului Ialomiţa – Călăraşi
Conform hotărârii Guvernului sunt admise întrunirile politice numai
următoarelor partide: Naţional Țărănesc, Liberal, Comunist, Social-Democrat,
precum şi ale următoarelor grupări politice: Frontul Plugarilor, condus de dl. Groza,
gruparea d-lui Ralea, Uniunea Patriotică, condusă de d-nii Magheru şi profesor
Vlădescu Răcoasa.
Restul partidelor nu au voie să ţină întruniri.
Şefii localnici ai partidelor sau grupărilor politice de mai sus anunţă pe
comandanţii de garnizoană şi pe prefect când ţin întruniri.
Mai sunt admise întruniri profesionale ale sindicatelor.
Ministrul Afacerilor Interne,

ss/general Aldea
_____________________________________________________________
435
1944 septembrie 17, Călărași. Proces verbal cu privire la bunurile materiale rămase
de la germani și ridicate de trupele sovietice fără forme, precum și la vasele sub pavilion
român și francez ridicate de sovietici.
CĂPITĂNIA PORTULUI CĂLĂRAȘI

Proces - verbal
No. 1802, astăzi data 17 septembrie, anul 1944,
Noi, colonel Vasiliu Luca Valerian, Comandantul Regimentului Infanterie
Marină, împreună cu Petre N. Bogdan, căpitanul Portului Călărași, constatăm
următoarele cu privire la situația bunurilor materiale de toate categoriile rămase de
la germani și ridicate de trupele sovietice fără nici o formă la datele menționate în
cuprinsul prezentului act, precum și vase române și franceze.
A. Situația vaselor capturate de la germani pentru care s-au întocmit acte
de captură, ridicate de trupele sovietice fără nici o formă.
1. Șlep I.R.P. No. 27328 sub pavilion german încărcat cu 315.112 kg mazăre
pentru Elveția, luat din port de către trupele sovietice la data de 3 septembrie 1944,
cu remorcherul Aurora, fără forme și cu destinație necunoscută.
2. Șlep D.D.S.G. No. 67108 sub pavilion german încărcat cu 138.103 kg
cartofi conservați, luat din port de către trupele sovietice la data de 9 septembrie
1944, cu remorcherul Dionisia, fără forme și cu destinație necunoscută.
mazăre pentru Germania, luat din port de către trupele sovietice, la data de 9
septembrie 1944, cu remorcherul Dionisia, fără forme și cu destinație necunoscută.
386
pături militare germane, luat din port de către trupele sovietice la data de 13
septembrie 1944 deșert, cu remorcherul S.H. Mărăști, fără forme și cu destinație
necunoscută, după ce mai întâi încărcământul a fost descărcat și luat de către trupele
sovietice.
5. Șlep D.D.S.G. „G” sub pavilion german, deșert, luat din port de către
trupele sovietice, la data de 13 septembrie 1944, cu remorcherul S.H. Mărăști, fără
forme și cu destinație necunoscută.
6. Șlep B. L. No. 138 sub pavilion german, încărcat cu 249.500 kg cărbuni,
luat din port de către trupele sovietice, la data de 4 septembrie 1944, cu remorcherul
Portolo, fără forme și cu destinație necunoscută.
7. Șlep S.B.D. No. 4 sub pavilion german, încărcat cu 100.000 kg veselă și
cearceafuri, luat din port de către trupele sovietice, la data de 14 septembrie 1944,
cu remorcherul S.H. Mărăști, fără forme și cu destinație necunoscută, după ce mai
întâi încărcământul a fost descărcat și luat de către trupele sovietice.
8. Șlep S.B.D. No. 608 sub pavilion german, încărcat cu 50.000 kg ovăz,
luat din port de către trupele sovietice, la data de 13 septembrie 1944, cu remorcherul
S.H. Mărăști, fără forme și cu destinație necunoscută.
9. Șlep motor Arnulf sub pavilion german, deșert, luat din port de către
trupele sovietice la data de 13 septembrie 1944, cu remorcherul S.H. Mărăști, fără
10. Șlep Arnsdorf sub pavilion german, încărcat cu 200.000 kg făină și
100.000 kg orz, luat din port de către trupele sovietice la data de 13 septembrie 1944,
cu remorcherul S.H. Mărăști, fără forme și cu destinație necunoscută, după ce mai
întâi marfa a fost descărcată și luată de către trupele sovietice.
11. Șlep Klaus sub pavilion german, încărcat cu 350.000 kg efecte militare
germane, luat din port deșert de către trupele sovietice, la data de 13 septembrie
1944, cu remorcherul S.H. Mărăști, fără forme și cu destinație necunoscută, după ce
mai întâi efectele au fost descărcate și luate de către trupele sovietice.
12. Șlep Hollenburg sub pavilion german, încărcat cu 135.700 kg cartofi
conservați, luat din port de către trupele sovietice, la data de 3 septembrie 1944, cu
remorcherul Aurora fără forme și cu destinație necunoscută.
13. Șlep M.F.T.R. No. 1011 sub pavilion ungar , deșert, luat din port de către
trupele sovietice, la data de 13 septembrie 1944, cu remorcherul S.H. Mărăști, fără
14. Șlep M.F.T.R. No. 1112 sub pavilion ungar, încărcat cu 389.058 kg
porumb, luat din port de către trupele sovietice, la data de 3 septembrie 1944, fără
B. Situația vaselor române pentru care s-au făcut forme de captură pentru marfă,
ridicate de către trupele sovietice fără nici o formă.
1. Șlep C.N.R. No. 1029 sub pavilion român, încărcat cu 462.300 kg grâu,
luat din port de către trupele sovietice la data de 9 septembrie 1944, cu remorcherul
Sirin, fără forme, cu întregul caric și cu destinație necunoscută.
387
2. Șlep Victoria sub pavilion român, încărcat cu 300.000 kg alimente, luat
deșert din port de către trupele sovietice, la data de 7 septembrie 1944 cu
remorcherul Paris, fără forme și cu destinația Ostrovul Ciocănești, după ce mai întâi
alimentele au fost descărcate și luate de către armata sovietică.
C. Situația vaselor sub pavilion român ridicate de către trupele sovietice
fără nici o formă.
1. Remorcher Alice pavilion român, plecat din port la 6 septembrie 1944,
fără forme și cu destinație necunoscută.
2. Remorcher Erica pavilion român, plecat din port la 19 septembrie 1944,
fără forme la Silistra.
3. Remorcher N.F.R. Brâncoveanu plecat din port la 12 septembrie 1944,
fără forme cu destinație Oltenița.
4. Șlep spital Rufcu/C.N.R. 1347/ pavilion român, luat din port de către
trupele sovietice, la data de 12 septembrie 1944, cu remorcherul N.F.R.
Brâncoveanu, fără forme cu destinație Oltenița.
D. Situația vaselor sub pavilion francez ridicate din port de către trupele
sovietice fără nici o formă.
1. Remorcher Mistral pavilion francez, ridicat din port la data de 6
septembrie 1944, fără forme și cu destinație necunoscută.
2. Remorcher Paris pavilion francez, ridicat din port ultima oară la 7
septembrie 1944, fără forme cu destinație Ostrovul Ciocănești, iar de aici fără a i se
cunoaște destinația.
Comandantul Regimentului Infanterie Marină,

ss/Colonel Vasiliu Luca Valerian
Căpitanul Portului Călărași
ss/Petre Bogdan
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Căpitănia Portului Călărași, dosar 1/1944, f. 21-22, original
436
1944 septembrie 20, Călărași. Proces-verbal de constatare în care sunt consemnate
animalele ridicate de trupele sovietice de la Ferma Călărași.
Proces verbal
Subsemnatul inginer agronom Gh. Tatoiu, șeful Fermei Călărași, asistat
fiind de Dl. Al. Petruș subadministratorul fermei, P. Ștefănescu – casier gestionar,
C. Boitan – contabil, Ion Novi – șef de cultură și Dl Antoci Vasile stagiar, constatăm
că de la data de 1 septembrie și până astăzi trupele de aviație sovietice instalate la
fermă, cum și alte coloane de trupe în trecere, cu toate inistențele noastre a ridicat
fără nici o formă, inventarul de mai jos aparținând Camerei Agricole Cetatea Albă.
Ferma Noul Caragaci și anume:
OVINE: oi – 96, mioare – 29, berbeci – 9, miei – 2. Total – 136.
388
Pentru cele de mai sus am dresat prezentul proces verbal în patru exemplare.
Șeful Fermei Călărași,

Ing. Agr. ss/Gh. Tatoiu Subadministrator,
Ing. Agr. Al. Petruș
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Poliția Călărași, dosar 7/1944, f. 305, copie
437
1944 septembrie 20, Călăraşi. Apel al organizaţiei judeţene Ialomiţa a Blocului
Naţional Democratic, prin care cheamă cetăţenii judeţului la unitate de acţiune.
BLOCUL NAŢIONAL DEMOCRATIC

Ialomiţeni,
Prin actul istoric de la 23 august, poporul român s-a aliniat în rândurile
popoarelor iubitoare de pace, gata să facă totul pentru a dobândi şi pentru a-şi croi
o viaţă nouă.
Tot ce s-a făcut în ţară în ultimii ani a fost nebunie. S-a jucat pe trupul ţării
cu inconştienţă şi adesea cu gândul criminal.
Trei ani am sângerat într-un război pe care neamul nostru nu l-a avut în
inimă.
Tineretul nostru a murit cu sutele de mii într-o luptă dinainte pierdută. De
la o vreme războiul acesta nenorocit venise pe pământul ţării noastre ameninţând cu
prăbuşirea totală alături de nemţii care au jefuit ţara de bunurile pământului roditor
şi care au răpit o bună parte din Ardealul nostru scump.
După ce naţiunea muncitoare a fost sărăcită şi încătuşată ani de zile în
favoarea unei clici de profitori, după ce a fost secătuită avuţia naţională prin
cheltuielile zadarnice, hotărârea de luptă a poporului muncitor de la oraşe şi sate a
pus în sfârşit capăt unei aventuri care împinsese ţara pe margini de prăpastie.
Dictatura a luat sfârşit iar guvernul Blocului naţional democratic, format din
partidele Naţional-ţărănesc, Social-democrat, Comunist şi Naţional-liberal,
însemnează începutul unei ere noi, în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor
ţării sunt garantate şi vor fi respectate.
Alături de aliaţii noştri şi cu ajutorul lor, trupele române în cooperare cu
armata sovietică au şi trecut hotarul impus prin arbitrajul de la Viena, pentru
dezrobirea pământului Transilvaniei noastre de sub ocupaţie străină.
Încrezători în ursita ţării noastre, vom învinge greutăţile punând în serviciul
ţării cinste şi muncă, înţelepciune şi curaj, omenie şi înţelegere pentru clădirea unei
ţări noi şi libere.
Blocul Naţional Democratic, constituit deocamdată în jud. Ialomiţa din
partidele Naţional-Țărănesc şi Social-Democrat, până la prezentarea
împuterniciţilor celorlalte două partide, grupând tot ce are mai reprezentativ ţara,
expresia adevăratei voinţi populare, vă cere prin noi ca şi în judeţul Ialomiţa, toţi
locuitorii să stea uniţi într-o solidaritate indisolubilă, fiindcă numai astfel îşi poate
389
aduce la îndeplinire greaua sarcină ce i-a revenit, din vina altora, şi numai astfel va
putea vindeca rănile sângerânde ale ţării.
Călăraşi – Ialomiţa, 20 septembrie 1944.
Blocul naţional democratic

Comitetul judeţului Ialomiţa
Partidul Naţional Țărănesc, Partidul Social-Democrat
Dr. I. Pan Muşică Mihai I. Videriu
_____________________________________________________________
Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Colecţia de documente, nr. 14, original.
438
1944 septembrie 30, Călărași. Proces verbal de constatare a pagubelor suferite de
clădirea Liceului Știrbei Vodă în timpul ocupației sovietice.
LICEUL ȘTIRBEI VODĂ CĂLĂRAȘI

Proces – verbal
Subsemnații, prof. Gh. C. Vasilescu –Directorul liceului Știrbei Vodă,
Eugen Cialîc – primarul orașului Călărași, Stelian Brăcăcescu, Căpitan N. Mușetesu
– delegatul Garnizoanei Călărași, Pr. Al. Alexandrescu, prof. C. Lița, prof. Toma
Georgescu – membrii ai Comitetului școlar, magistrat Anton Virgil, profesori:
Rigobert Pauly, I. Ștefănescu, A. Dinulescu, D. Șofran, Virgil Deghetto, Al.
Nicolaide, I. Scocioreanu, A. Steriade – secretarul liceului, C. Mischia, Gh. Costea,
Ștefan Firea - pedagogii liceului și Dobre Petrescu – intendentul liceului, intrând în
localul Liceului Știrbei Vodă, ocupat de armata sovietică, începând cu data de 4
septembrie și până astăzi 30 septembrie 1944, am constatat că averea școlii a suferit
următoarele pagube:
1. S-a distrus cristalul de la masa profesorilor.
2. S-a luat din sala de bibliotecă care era încuiată cu cheie și lacăt, cortina
de pluș de la sala de festivități, trei pendule, un ceas rotund de perete, toate draperiile
de pluș de la cancelaria directorului și a profesorilor, una saltea de lână, două
plăpumi, trei paturi, două cuverturi, două perne, două fețe de masă, opt prosoape,
materiale de apărare pasivă, toate lanternele cu baterii, fluierele, lămpile cu ulei,
preșuri de cocos din sala de festivități și din celelalte săli ale liceului, un covor de
lână național din camera inspectorilor.
3. S-a luat aparatul de radio al liceului, una mașină de scris format mare,
marca Remington.
4. S-a luat din laborator care era încuiat cu cheie și lacăt, două patefoane cu
toate plăcile, toate transperantele de pânză ale liceului care erau depozitate în
laborator.
5. S-au luat paturi care aparțineau internatului liceului, scaune de stejar care
în parte, au fost găsite distruse.
390
6. S-a ridicat un motor de automobil cu toate accesoriile pe care liceul îl
primise prin Cercul de Recrutare Ialomița pentru practica elevilor.
7. S-au luat instrumentele cabinetului medical, cristalul de pe biroul
secretarului, toate gălețile școlii, precum și circa trei vagoane lemne.
8. S-au luat de asemenea toate drapelele școlii.
Aceste lipsuri au fost constatate în ziua de 30 septembrie, la părăsirea școlii
de armata sovietică.
Pentru lipsurile din laboratorul de fizico-chimice și din biblioteca școlii care
au fost găsite în dezordine, rămâne să se stabilească prin verificare amănunțită a
întregului inventar.
Aceste lipsuri vor fi comunicate Ministerului Culturii Naționale printr-un
raport ce se va face ulterior.
Directorul liceului, Primarul orașului Călărași

ss/Gh. C. Vasilescu ss/Eugen Cialîc
Delegatul Garnizoanei Călărași
ss/Cpt. N. Mușetescu
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Liceul Știrbei Vodă Călărași, dosar 66/1944-1945, f. 140, copie
439
1944 octombrie 2, Călărași. Adresa Căpităniei Portului Călărași către Direcțiunea
Marinei Comerciale cu privire la aplicarea armistițiului și retragerea gărzilor
sovietice.
Căpitănia Portului Călărași

No. 1847/2 octombrie 1944
Către
Onor Direcțiunea Marinei Comerciale - București
Raportăm:
Până la data de 19 septembrie 1944, au fost instalate gărzi sovietice pe toate
vasele aflate în port; după această dată, pentru că toate șlepurile au fost luate de
armata sovietică, s-au ridicat și gărzile. Din acest moment nu s-au mai amestecat în
atribuțiunile autorităței din port, ni se cere însă stăruitor zi de zi, a se pune la
dispoziția armatei remorchere și șlepuri pentru diverse transporturi de materiale și
cum în acest port nu mai avem vase, vă rugăm, să binevoiți a dispune, să se intervină
către Înaltul Comandament Sovietic, a dispune, să se trimită din porturile din aval
și pune la dispoziția acestei căpitănii de port vase, cu care să putem face față tuturor
cerințelor autorităților militare aliate sovietice.
ss/ Petre Bogdan
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Căpitănia Portului Călărași, dosar 1/1944, f. 139, original
391
440
1944 noiembrie 7, Călărași. Informație de presă publicată în ziarul “Scânteia”
referitoare la modul cum s-au desfășurat manifestările dedicate aniversării a 27 de ani
de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie.
În sala cinematografului Select din localitate, în cadrul F. N. D., s-a

organizat o mare întrunire în ziua de 7 Noiembrie, pentru sărbătorirea celei de a 27-
a aniversări a Marei Revoluţii Socialiste.
Întrunirea a fost deschisă de tov. av. Costel Niculescu, preşedintele
organizaţiei județene lalomița a Uniiunii Patriotice(U.P.), arătând însemnătatea zilei
şi roadele Marei Revoluţii Socialiste, evocând figura genialului Lenin, şi aducând
elogii Marelui Conducător Stalin.
Au vorbit: Ing. Dumitru Ştefănescu, directorul Camerei Agricole, în numele
Grupării Inginerilor Agronomi Democraţi, prietenul Ionel Oprescu, din partea
Sindicatalui alimentar, prietena Steliana Const. Niculescu, profesoară, în numele
femeilor din U. P. şi F. N. D., prietenul av. Nicolae Ion, în numele P. S. D., plut.
invalid Miu Dumitru şi prietenul av. Ath. Georgescu Ciurea, în numele U. P.
După terminarea întrunirii, întreaga asistenţă încolonată şi în perfectă
ordine, a manifestat pe străzi, strigând lozincile: “Trăiască Marea Revoluţie
Socialistă!“, „Trăiască Mareşalul Stalin!“, „Trăiască Armata Roşie şi Armata
Română Democrată!“, „Trăiască Frontul Naţional Democrat!“, „Trăiască prietenia
popoarelor U. R. S. S. cu poporul român!“, „Trăiască Partidul Comunist din
România!”.
_____________________________________________________________
Scânteia, din 14 noiembrie 1944
441
1944 noiembrie 26, București. Comunicat publicat în “Monitorul Oficial” referitor la
numirea în funcția de primar al orașului Călărași a avocatului Atanasie Georgescu
Ciurea.
Prin deciziunea ministerială nr. 17.999 din 26 noiembrie 1944, d-l avocat
Atanasie Georgescu – Ciurea se numește în funcțiunea de primar al orașului de
reședință Călărași, în locul d-lui avocat Eugen Cialîc, a cărui funcțiune încetează pe
data prezentei deciziuni.
D-l avocat Tănase R. Tănase se numește în funcțiunea de ajutor de primar
al orașului de reședință Călărași în locul d-lui avocat N. Mocanu, a cărui funcțiune
încetează pe data prezentei deciziuni.
_____________________________________________________________
Monitorul Oficial al României, din 2 decembrie 1944, p. 7828
392
442
1944 decembrie 15, Călărași. Istoricul evenimentelor desfășurate în portul Călărași
de la 1 august 1944 până la 1 decembrie 1944, consemnate de căpitanul Portului
Călărași.
Căpitănia Portului Călărași

15 decembrie 1944
ISTORIC
Ordinea cronologică a evenimentelor
de la data de 1 august 1944 până la data de 1 decembrie 1944
1 – 22 august 1944: Nimic important de semnalat.

23 august 1944.
Ora 11 noaptea. După difuzarea apelului adresat de către M. S. Regele
MIHAI I poporului și armatei române, imediat am și dispus întărirea gărzilor în port
/aceasta în unire cu comandantul militar al portului în urma hotărârii luată de
subsemnatul/ și paza vaselor încărcate cu muniții, cu ostași grăniceri, interzicând
intrarea și ieșirea în și de la bordul vaselor a ori căror persoane civile și militare ce
ar încerca aceasta.
24 august 1944.
Ora 5 dimineața. S-a interzis intrarea în port a ofițerilor și trupelor germane
și s-a procedat la dezarmarea gărzilor germane aflate pe vase.
25 august 1944.
Ora 7 seara. Din informații 2 vedete rapide germane au sosit dinspre
Hârșova la Cernavodă. Imediat au început a se trage focuri de armă de la uscat și de
pe vedete, după care vedetele s-au retras înapoi.
26 august 1944.
Ora 11 dimineața. Din informații, comandantul militar al portului
Cernavodă a vorbit cu Hârșova care i-a comunicat cum că nouă vase germane au
trecut prin fața portului Hârșova și la somațiile făcute n-au vrut să se predea
continuându-și drumul înspre portul Cernavodă.
Ora 18,45 seara. Din informații cele nouă vase de război germane odată
ajunse la Cernavodă au început să bombardeze orașul din mai multe direcții cu toate
armele de bord producând mai multe incendii în oraș la clădiri și la cazarma
regimentului 36 Infanterie. Canonada a durat până la ora 10,30 seara. Sunt morți și
răniți din partea populației. După bombardarea orașului Cernavodă cele nouă vase
de război germane au urcat în susul Dunărei spre portul Silistra.
Cu adresa nr. 78 din 26 august 1944, am cerut comandantului yachtului
Regal „Luceafărul” de a lua toate măsurile de siguranță a navelor M.S. Regelui
Mihai I.
Cu adresa nr. 79 din 26 august 1944, am cerut Garnizoanei Călărași a se
trimite la Gura Borcei de sus pentru orice eventualitate, în cazul când vasele inamice
germane ar încerca să forțeze gura canalului în spre Călărași, 4 tunuri antitanc.
393
Telefonic am cerut apoi Regimentului Infanterie Marină de la punctul
Roseți-Ialomița a ne da trupe și pune la dispoziție mijloace de siguranță pentru
bararea canalului Gura Borcei de sus.
Ora 9 seara, telefonic am comunicat Regimentului Infanterie Marină de la
punctul Roseți, după cum telefonic am fost informați de către Garnizoana Călărași,
că de la Fetești trec în sus pe canalul Borcea, vase germane de război și să se ia toate
măsurile de siguranță.
27 august 1944.
Ora 8 dimineața. Dinspre Cernavodă se aude canonadă.
Ora 8,30 dimineața. Pichetul Grăniceri Chiciu telefonic ne comunică cum
că prin fața pichetului au trecut în sus pe Dunăre spre Oltenița 27 vase de război
germane și cele două vedete rapide germane. Cele două vedete rapide germane
evoluează la gura Borcei făcând recunoaștere.
Mai sus de pichetul Chiciu un vas de război german a eșuat pe un banc al Insulei
Păpuriș.
Ora 9,15 dimineața. S-a comunicat de noi telefonic căpităniei portului
Oltenița cum că cele 27 vase de război germane se îndreaptă spre Oltenița cu toată
viteza.
Ora 9,20 dimineața. Plutonul Grăniceri Călărași telefonic ne informează
cum că o vedetă rapidă germană evoluează în fața pichetului de la Gura Borcei.
Ora 9,30 dimineața. Pichetul Grăniceri Chiciu telefonic ne informează că
cele două vedete germane continuă a evolua la Gura Borcei în așteptarea unui al
doilea convoi de vase de război germane care se văd urcând în sus pe Dunăre spre
Silistra.
Ora 9,45 dimineața. Lt. Tone comandantul plutonului 3 Grăniceri Călărași
a cerut să i se pună la dispoziție o șalupă spre a merge la Gura Borcei împreună cu
un grup de ostași între care și garda căpităniei portului formată din doi oameni. Am
pus la dispoziție șalupa Delfinul rechiziționată de către garnizoana Călărași, iar
combustibilul 72 litri benzină a fost dat de către căpitănia portului Călărași.
Ora 9,50 dimineața. Centrul de Informații Călărași ne informează telefonic
cum că de la Fetești a plecat în sus pe Borcea spre Călărași un remorcher cu două
vase de răniți.
Ora 10,30 dimineața sublocotenent Stancu Miron din Reg. Art. 3 Gardă,
comandant de baterie, a trecut la Gura Borcei cu 2 tunuri. Germanii au aruncat în
aer un șlep al lor la km 372.
Ora 11 dimineața telefonic am cerut regimentului Infanterie Marină de la
punctul Roseți să se trimită la Gura Borcei de sus un batalion oameni pentru a
respinge o eventuală încercare de trecere a inamicului în vederea fixării unui cap de
pod, admițând cazul că vasele de război germane oprite la Oltenița se vor înapoia
spre Călărași.
Ora 11,10 dimineața telefonic am comunicat d-lui colonel Iliescu
Comandantul Garnizoanei măsurile luate de către noi și ne-a cerut să trimitem un
remorcher cu un bac a primi trupele de la Regimentul Infanterie Marină Roseți,
trupele din garnizoana Călărași fiind evacuate.
394
Ora 11,25 dimineața am dispus ca remorcherul Alis proprietatea Spiru
Dumitriu, aflat în port, să remorcheze bacul Sft. Nicolae și să pornească la Roseți a
primi de la Regimentul Infanterie Marină trupa. În Garnizoana Călărași nu mai
avem trupe, au rămas numai posturi de sentinele pentru paza cazărmilor.
Ora 12 din zi remorcherul Alis cu remorcă bac Sft. Nicolae au plecat spre
Roseți a primi trupele.
Ora 12,25 din zi, caporalul Petrescu de la pichetul grăniceri Chiciu telefonic
ne informează că primul convoi de vase germane s-a compus din: 14 vedete rapide
și 27 vase de război germane, iar al doilea convoi din 24 vase de război germane și
23 vedete rapide, și că una dintre vedetele rapide se vede scoborând în josul apei
dinspre punctul Moara arsă sus de Silistra.
Ora 1,20 p.m. pichetul grăniceri Chiciu telefonic ne informează că trei vase
de război germane urcă în sus spre Oltenița.
Ora 1,30 p.m. d. colonel Vasiliu comandantul Regimentului Infanterie
Marină Roseți ne informează că pentru paza gurii canalului Borcea a trimis trupele
necesare.
Ora 1,35 p.m. din cauza apelor în scădere remorcherul Alis a rămas pe uscat
la punctul Modelul în timp ce naviga spre Roseți a primi trupele necesare pentru
paza canalului la Gura Borcei. Am trimis în ajutor șalupa D.M.C. 14 și șalupa
Delfinul.
Ora 2,25 p.m. remorcherul Alis readus la linia de plutire s-a înapoiat în port
împreună cu șalupa D.M.C. 14 și șalupa Delfinul. Ambele șalupe au consumat 75
litri benzină.
Ora 2,35 p.m. remorcherul N.F.R. Brâncoveanu a sosit de la Galați cu un
transport de 30 răniți și 2 morți. Răniții au fost debarcați și internați în spitalele
evacuate iar morții înhumați.
În baza adresei No. 907616 din 27 august 1944 a Comandamentului General
al Etapelor – Serviciul Intendenței semnată de către domnul General de Divizie
Olimpiu Stavrat, Comandantul general al Etapelor, ora 5 p.m. s-a pus la dispoziție
șlepul captură M.F.T.R. 1011 pentru ambarcarea la bord a depozitului de
echipament și subzistențe din Călărași evacuat la Corabia. Aprobarea telefonică a
Direcțiunii Marinei Comerciale la raportul nostru telegrafic No. 1729/1944.
Ora 7,30 p.m. au sosit trupele marinei trimise de Regimentul Infanterie
Marină.
Ora 7,40 p.m. au sosit în port două vagoane C.F.R. Crucea Roșie pentru
ambarcarea răniților care urmează a sosi cu șlepul Rufco remorcat de remorcherul
Erica.
28 august 1944.
Ora 7 dimineața a sosit în port șlepul C.N.R. Rufco la remorca
remorcherului Erica de la Galați cu 300 răniți evacuați de la spitale. Răniții au fost
debarcați și trecuți în spitalele din Călărași.
Ora 10,30 dimineața am plecat în recunoaștere până la Gura Canalului
Borcea cu șalupa D.M.C. S-a consumat 45 litri benzină.
395
Ora 12,15 p.m. plutonul grăniceri Călărași telefonic ne informează cum că
au trecut în sus pe Dunăre și a acostat la Silistra una vedetă rapidă germană.
Ora 12,20 p.m. telefonic am comunicat garnizoanei cum că o vedetă rapidă
germană venind dinspre Cernavodă a acostat la Silistra.
Ora 12,30 p.m. pichetul grăniceri Chiciu telefonic ne informează cum că au
trecut în sus pe Dunăre spre Oltenița patru vase de război germane și o vedetă rapidă.
Ora 12,35 p.m. telefonic am comunicat d-lui colonel Iliescu, comandantul
garnizoanei, cum că au trecut în sus spre Oltenița patru vase de război germane și o
vedetă rapidă.
Ora 5 până la 7 p.m. amerizat în port 15 hidroavioane venite de la Constanța.
Am procedat cu șalupa D.M.C. 14 la manevrele de amerizare.
29 august 1944.
Ora 7 dimineața am dispus ca remorcherul Erica aflat în port să procedeze
deîndată la readucerea la linia de plutire a șlepului Loiben încărcat cu muniții rămas
pe uscat 2 km jos de Călărași.
Ora 9,30 dimineața șlepul a fost readus la linia de plutire.
Ora 2,30 p.m. se semnalează că o coloană de 7 blindate germane cu circa
6000 oameni venind de la Buzău se îndreaptă cu toată viteza prin Slobozia spre
Călărași.
Ora 5 p.m. coloana germană sosit pe terenul Poligonului de tragere 5 km
depărtare de Călărași. S-a cerut de către autoritățile militare ca această coloană să
depună armele, au refuzat însă. S-au continuat tratativele și acordat termen până la
ora 1 din noapte.
29 august 1944, continuare.
Ora 1 din noapte, trupele noastre: Artilerie, Marină și Infanterie au deschis
focul asupra coloanei germane. Sunt morți și răniți în rândurile germane, după care
s-au predat.
În această zi, la ora 3 p.m. am luat măsuri de dispersare a remorcherului
Brâncoveanu sosit cu răniți și a șlepului C.N.R. Rufco vas spital. S-a făcut manevră
în port cu șalupa D.M.C. 14.
30 august 1944.
Ora 7 dimineața o coloană blindată germană a trecut la punctul Ciocănești
cu intenția de a trece Dunărea în Bulgaria. S-au luat măsuri de împiedicare și
dezarmare de către trupele de grăniceri.
Ora 10,30 dimineața coloanele germane se predau. Trec grupuri de
prizonieri către Reg. 23 Infanterie. S-au luat prizonieri: 1 general pe nume
Burdkardt, 20 ofițeri superior, 197 ofițeri inferiori, 1017 subofițeri și 5073 soldați.
Ora 12 din noapte pichetul grăniceri Chiciu telefonic ne informează cum că
un avion fără luminile reglementare a trecut dinspre Călărași la Silistra unde a
aruncat o parașută luminoasă, după care s-a înapoiat luând direcția Călărași.
Ora 4 p.m. sosește în port un convoi format din următoarele vase: șlep
Victoria pavilion român; șlep Klaus german; șlep D.D.S.G. 67252 german; șlep
Harnsdorf german; șlep D.D.S.G. „G” cu făină german; șlep motor Arnolf german;
șlep S.F.N.D. Paris sub pavilion francez; remorcher S.F.N.D. Mistral sub pavilion
396
francez. Convoiul a sosit cu răniți germani: 200 grav, 400 ușor și 600 soldați germani
valizi. S-a procedat la dezarmarea lor.
Informații: Remorcherul Lavoiser sub pavilion francez, proprietatea Soc.
Franceze S.F.N.D. a fost minat și aruncat în aer de germani la data de 28 august
1944 în apropiere de Piua Petri malul stâng km 240-242 iar personalul a fost luat de
germani și nu se mai poate ști nimic despre soarta lor. Șlepul D.D.S.G. 6734 încărcat
cu 50 vagoane porumb de la Brăila a fost scos de germani din convoiul
remorcherului Mistral de către șalupele germane 71 și 72, tras la km 269 partea
dobrogeană punctul Topalu, minat și aruncat în aer. Tot în ziua de 28 august 1944,
din șlepul S.B.D. 608 din convoiul remorcherului S.F.N.D. Mistral, pe o distanță de
2 -3 km de la intrarea de jos a canalului Borcea, începând de la Piua Petri în sus pe
canal, germanii au aruncat în apă circa 12 vagoane muniții proiectile antiaeriene.
31 august 1944. În orașul Călărași au sosit primele coloane de recunoaștere
ale trupelor motorizate sovietice.
1 septembrie 1944. La malul liber se instituie gardă a trupelor sovietice. De
către comandantul militar al portului Iorgu Ionescu, căpitan Mihăilescu Eremia și
căpitan Roguschi Cristea din reg. infanterie Marină, se procedează la trierea și
clasarea materialelor strânse de la prizonierii germani de pe cele 7 șlepuri sosite cu
răniți germani la ora 4 p.m. data 30 august 1944.
2 septembrie 1944. Trupele sovietice sosesc în oraș.
3 septembrie 1944.
Ora 9 dimineața sosește în port monitorul Basarabia și remorcherul N.F.R.
Basarab precum și o vedetă a Flotei de Dunăre Sovietice având la bord pe Erou al
Uniunii Sovietice căpitan rangul 3 Derjavin.
La ora 9,10 dimineața Erou al Uniunii Sovietice, căpitan rangul 3 Derjavin,
trece la bordul monitorului Basarabia unde sunt chemat împreună cu comandantul
militar al portului a ne prezenta pentru a primi ordine. Odată prezentați ni s-a dat
următorul ordin:
„Comandantului militar al portului Călărași Iorgu Ionescu.
1. Ordon:
a) Organizați toate posibilitățile tehnice pentru a scoate de pe uscat nava
Bucovina;
b) Numiți pentru lucru: 1. Remorcher Traian și Paris; 2. Două drăgi; 3.
Parâme necesare /sârme/; 4. Șalupe pentru legătură.
c) A se termina lucrul de scoatere de pe uscat și a se aduce monitorul la km
370 până la orele 10 din 4 septembrie 1944.
d) Pentru a se duce la bun sfârșit această misiune să se pună toate
mijloacele posibile care ar putea asigura scoaterea de pe uscat a navei.
e) Răspunderea scoaterii de pe uscat a monitorului Bucovina o poartă
comandantul militar al portului Călărași Iorgu Ionescu și căpitanul portului Petre
Bogdan.
Prim înlocuitor al comandantului flotei de Dunăre
Erou al Uniunii Sovietice
Căpitan Rangul 3 /ss/ Derjavin”
397
Pe cât posibil mai curând am pornit la fața locului cu remorcherul Paris și
Draga Azis No. 3 după ce mai întâi am luat cabluri de la următoarele șlepuri: Șlep
N.F.T.R. No. 1112 – 120 metri cablu; șlep C.N.R. 1029 – 150 metri cablu; șlep
D.D.S.G. 65134 – 150 metri cablu; șlep D.D.S.G. 67108 – 150 metri cablu din care
una subțire 14m/m și una de 22 m/m.
La punctul Ostrovul Ciocănești am ajuns la ora 6 p.m. S-a fixat draga în
apropierea monitorului pentru dragare.
Monitorul se află pus pe fund jumătate lungimea navei între Ostrov și malul
bulgar. Adâncimea apei spre prova monitorului circa 2 picioare.
Ora 6 p.m. agentul de port Vasile Birtulescu este împușcat de un ofițer
sovietic și transportat la spital.
4 septembrie 1944.
Ora 5 dimineața se încep operațiunile de salvare a navei cu remorcherul
Paris. Orice încercare rămâne zadarnică.
Ora 8 a.m. sosește remorcherul N.F.R. Traian cu draga Aurora și remorcher
Alis.
Ora 11,30 dimineața se începe manevra de scoatere a navei cu cele două
remorchere. Operațiunea continuă până la ora 1 p.m. Se rup mai multe cabluri fără
ca nava să fi fost mișcată. Operațiunile de salvare și dragarea în jurul navei continuă,
nava nu se mișcă.
Ora 1 p.m. sosește remorcherul Alis înapoiat de la Călărași aduce un
specialist la draga Azis și șalupa D.M.C. 14.
Ora 4 p.m. subsemnatul m-am înapoiat la Călărași. Operațiunile de salvare
continuă.
4 septembrie 1944, continuare.
Ora 4 p.m. în drum spre Călărași cu șalupa D.M.C. 14 ne-am întâlnit cu d.
Erou al Uniunii Sovietice căpitan rangul 3 Derjavin care ne-a cerut ca șalupa D.M.C.
14 să fie pusă imediat la dispoziția vaselor de salvare pentru legătură.
Ora 5 p.m. șalupa D.M.C. 14 s-a înapoiat la punctul Ostrovul Ciocănești.
La locul unde monitorul se află rămas pe fund, punctul Ciocănești a sosit și
remorcherul Păun și cu tot efortul depus de către toate vasele aflate în acel punct, nu
s-a reușit de a se readuce nava la linia de plutire.
5 septembrie 1944. Vasul N.F.R. Brâncoveanu, remorcherele Dragoș
N.F.R., Mistral, Alis și Erica au părăsit portul plecând la Gura Balii cu transport de
portițe ale regimentului Pontonieri. În port nu mai avem nici un vas motor. Se
procedează febril la descărcarea mărfurilor rămase captură de la germani de către
trupele sovietice. Trupele sovietice împart populației sărace alimente și efecte.
6 septembrie 1944. Operațiunile de salvare a monitorului Bucovina
continuă. Nava nu a putut fi readusă la linia de plutire. Trupele sovietice procedează
febril la descărcarea mărfurilor de pe șlepurile rămase captură de la germani.
7 septembrie 1944.
Ora 5 dimineața s-a cerut de către Comandamentul Armatei Sovietice a li
se pune la dispoziție bărci, barcaze, șlepuri și poduri cu sbaturi acționate cu mâna.
398
S-au pus la dispoziție 5 poduri cu sbaturi, 40 bărci, barcazul Sft. Nicolae, șlepul
Victoria, bacul Toni.
Remorcherul Paris care sosise în port în misiune, a remorcat toate aceste
ambarcațiuni formate convoi până la Gura Borcei de sus. Convoiul a părăsit portul
la ora 1 p.m. La ora 5 dimineața remorcherul Eric a eșuat la Gura Borcei de sus.
Remorcherul Paris împreună cu șlepul Victoria și barcazul Sft. Nicolae au plecat la
punctul Ostrovul Ciocănești pentru ambarcarea muniției aflată la monitor și
readucerea navei la linia de plutire.
Remorcherul N.F.R. Brâncoveanu înapoiat de la Gura Bala face manevre în
port, vasul fiind oprit de armata sovietică ca vas spital. Șalupa D.M.C. 14 în timpul
când făcea legătura cu vasele de salvare, ziua 6 septembrie 1944, a suferit avarii la
corp și elice, o aripă a elicei ruptă iar fundul crăpat pe unde se infiltrează apa. A fost
înapoiată la Călărași pentru reparații. Se procedează febril la descărcarea mărfurilor
de pe șlepurile rămase captură de la germani de către trupele sovietice. Trupele
sovietice împart populației sărace alimente și efecte.
8 septembrie 1944. Se continuă cu descărcarea șlepurilor de către armata
sovietică. Trupele sovietice împart populației sărace efecte și alimente. O macara
plutitoare nr. 5 pavilion sovietic venită de la Kerson rămâne pe uscat la punctul
Roseți la data de 6 august 1944.
9 septembrie 1944. Se ridică garda instalată de către trupele sovietice în port.
Rămas gardă numai la vasele ce au fost complet descărcate. 2 ofițeri sovietici ne
face cunoscut că va trimite un căpitan militar de port pe lângă căpitănia portului.
Remorcherul Erica se găsește eșuat la gura Borcei de sus. Remorcherul N.F.R.
Brâncoveanu plecat la Ostrov a ambarcat păcură. Nu s-a mai înapoiat în port ci a
plecat la Oltenița.
10 septembrie 1944.
Ora 8 dimineața căpitanul militar de port sovietic se prezintă la căpitănia
portului și cere să i se pună la dispoziție pentru a pleca la Silistra și Oltenița șalupa
D.M.C. 14 care a fost reparată și elicea turnată din nou. Costul reparațiunilor se
ridică la suma de lei 14000 pe care trebuie să o achităm noi.
Ora 9 dimineața 3 ofițeri sovietici ne cere a le pune la dispoziție o șalupă a-
i duce la Silistra. Nu avem în post nici o șalupă și nici remorchere.
Ora 11 dimineața Comandantul Pieței maior sovietic și un alt maior cere ca
șalupa D.M.C. 14 să pornească cu un bac la Ostrov cu o mașină și un d. general
sovietic.
Ora 11,30 dimineața căpitanul de port militar sovietic ne dă ordin să
aducem la linia de plutire macaraua No. 5 pavilion sovietic eșuată la punctul Roseți.
Nu avem nici un remorcher, nici alte vase și nici posibilitatea a ne transporta la fața
locului. Am cerut ca D-sa să intervină să ni se trimită un vas puternic pentru această
operațiune.
Ora 3 p.m. șalupa D.M.C. 14 a plecat cu bacul împreună cu d. general
sovietic și mașina la Ostrov.
Ora 5 p.m. sosit de la Ostrov șalupa Romana. Căpitanul de port sovietic ne
cere ca șalupa Romana să remorcheze șlepul spital C.N.R. Rufco și să plece la
399
Oltenița. Șalupa nu are benzină. Ni se cere să dăm benzină. Căpitănia portului nu
mai are întrucât benzina aflată în depozit a fost ridicată cu un camion de către
trupele sovietice care au mai luat și un butoi de zinc de 200 litri capacitate.
Intervenim la garnizoană. Nu au benzină. Se intervine de către căpitanul de port
militar sovietic pe lângă comandamentul sovietic a ne da benzină. Nu au.
Ora 8 seara căpitanul de port militar sovietic cere telefonic de la căpitănie
comandamentului sovietic să ne dea benzină. Se răspunde că benzina se va da a doua
zi.
11 septembrie 1944.
Ora 9 dimineața șlepul M.F.T.R. 1011 a fost descărcat de efectele militare
ale depozitului de echipament și subzistență din Călărași.
Ora 9,10 dimineața benzina cerută comandamentului sovietic nu a sosit
încă.
Ora 11 dimineața șalupa D.M.C. 14 s-a înapoiat de la Ostrov.
Ora 3 p.m. am plecat cu șalupa D.M.C. 14 la punctul Roseți să încerc
readucerea la linia de plutire a macaralei No. 5 pavilion sovietic. Macaraua se află
pusă pe fund travers pe canal cu prova în malul stâng și în imposibilitate de a fi
readusă la linia de plutire până ce apele nu vor crește. Am încercat scoaterea ei cu
șalupa D.M.C. 14 însă nu s-a putut.
Ora 6 p.m. am părăsit punctul Roseți și am ajuns la Călărași cu șalupa
D.M.C. 14 la ora 7,45 p.m.
12 septembrie 1944.
Ora 7,50 dimineața remorcherul Brâncoveanu înapoiat de la Oltenița a
părăsit din nou portul plecând la Oltenița cu remorcă șlep spital C.N.R. Rufco. O
șalupă a yachtului regal „Luceafărul” anume Taifun se află la dispoziția
Comandamentului Flotei de Dunăre Sovietice. Șalupa a fost apoi restituită. Yachtul
Regal „Luceafărul” din cauza apelor mici în pericol a atinge fundul.
La ora 10 dimineața am plecat cu șalupa D.M.C. 14 împreună cu
comandantul militar sovietic al garnizoanei la Gura Borcei de sus a studia
posibilitățile de readucere la linia de plutire a remorcherului Erica.
12 septembrie 1944, continuare.
Ora 12 din zi ne-am înapoiat în port după ce mai întâi comandantul militar
al garnizoanei sovietice a trecut în vizită yachtul regal „Luceafărul”.
Ora 5 p.m. a sosit în port venind de la Silistra Comandantul Flotei de mare
sovietic care a notat șlepurile aflate în port dând dispoziții ca în dimineața zilei de
13 vasele să fie duse la Silistra.
Ora 5,30 p.m. Comandantul Flotei de Mare se îmbarcă pe remorcherul S.H.
Mărăști care ia la remorcă și șalupa D.M.C. 14 și pleacă la Silistra. S-a instituit gardă
sovietică la șlepurile care trebuie să plece la Silistra.
13 septembrie 1944.
Ora 6,30 dimineața remorcherul S.H. Mărăști sosește în port și ia la remorcă
șlepul D.D.S.G. „G” cu care pleacă la Silistra ora 7 dimineața.
Ora 8 dimineața remorcherul S.H. Mărăști se înapoiază și ia la remorcă
șlepul S.B.D. 608 cu care pleacă la Silistra.
400
Începând din seara zilei de 12 spre 13 septembrie 1944 plouă continuu.
Ora 10 dimineața remorcherul S.H. Mărăști înapoiat de la Silistra a luat la
remorcă șlepul S.B.D. 4 și șlep motor Arnulf pe care le-a transportat la Gura Borcei
de sus.
Ora 2 p.m. șlepul M.F.T.R. 1011 plecat la remorca remorcherului S.H.
Mărăști la Gura Borcei de sus.
Ora 3 p.m. șlep Klaus și șlep D.D.S.G. 67252 au plecat la remorca
remorcherului S.H. Mărăști la Dunăre și șlep Arnsdorf.
Ora 6 p.m. șlepul S.H. 19 plecat la remorca remorcherului Paris la monitorul
Bucovina.
14 septembrie 1944.
Ora 9 dimineața șlepul N.F.R. 182 remorcat de remorcherul S.H. Mărăști a
plecat la Gura Borcei de sus a încărca materialele de pe șlepul Dimitrios aflat ca
ponton al yachtului regal „Luceafărul” și care a fost luat de armata sovietică.
Ora 10 dimineața sosit în port vaporul pasager S.R.D. Ismail amenajat ca
vas spital având arborat pavilion sovietic.
Ora 6 p.m. a sosit remorcherul S.H. Cetatea. În port numai avem nici un vas
în afară de șlepurile Loiben german și S.D.P. 7001 slovac încărcat cu muniții și șlep
D.D.S.G. 6521 german încărcat cu butoaie goale de fier aflate în aval de portul
Călărași 2 km punctul Model. Șlep N.F.R. 182 ține loc de ponton al yachtului Regal
„Luceafărul”.
16 septembrie 1944.
Ora 11 dimineața sosit în port remorcherul Eugenia pavilion român cu
remorcă șlepurile: T.L. Comosvien tank din care s-au descărcat tuburi de fier și șlep
1703 pavilion jugoslav. La ora 7,30 dimineața zilei de 16 septembrie 1944,
monitorul Bucovina a fost scos de pe uscat de la punctul Ostrovul Ciocănești, după
care remorcat de remorcherul Traian a scoborât spre Galați. Macaraua No. 5 sub
pavilion sovietic eșuată la punctul Roseți în urma apelor în creștere a fost readusă la
linia de plutire. Cota apelor 1.12 + 18.
17 septembrie 1944. Pe tankul Comosvien s-au îmbarcat mașini și camioane
ale armatei sovietice.
18 septembrie 1944. Pe șlepul No. 17703 pavilion jugoslav s-au îmbarcat
mașini și camioane ale armatei sovietice.
19 septembrie 1944. Șlepul No. 17703 pavilion jugoslav și tank Comosvien
au părăsit portul la remorca remorcherului Eugenia ora 6 p.m. plecând spre Silistra.
Remorcherul Erica eșuat la Gura Borcei de sus, a fost readus la linia de plutire ora
5 p.m. și trecut în fața Silistrei la dispoziția armatei sovietice. Ora 6 p.m. vaporul
S.R.D. Ismail a părăsit portul plecând la Oltenița.
De la 20 septembrie până la 1 decembrie 1944 nimic important de semnalat.

ss/Petre Bogdan
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Căpitănia Portului Călărași, dosar 1/1944, f. 203-211
401
443
1945 februarie 10, Călărași. Informație publicată în Ziarul “Universul” referitoare la
constituirea Sindicatului profesorilor din Călărași și județul Ialomița.
Asociaţia profesorilor secundari din oraşul şi judeţul nostru a ţinut Adunarea

generală sub preşedinţia d-lui prof. Aurel Dinulescu, pseşedintele asociaţiei. După
Darea de seamă a activităţii desfăşurată de asociaţie şi după aprobarea gestiunei s-a
luat în discuţiune problema sindicalizării profesorimei ialomiţene. Adunarea a
hotărât transformarea asociaţiei în sindicat profesional. S-au semnat actele
constitutive şi s-au ales membrii care să constituie comitetul noului sindicat și care
să reprezinte interesele tuturor profesorilor în lupta începută pentru apărarea
intereselor lor profesionale.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 10 februarie 1945
444
1945 februarie 12, Călărași. Articolul inaugural al ziarului “Ialomița Liberă” care
va deveni oficiosul Organizației PCR de la Călărași.
La apariția primului număr al săptămânalului “Ialomița Liberă”, închinat

maselor muncitoare din județul nostru, socotim necesar să arătăm cititorilor noștri
drumul ce îl vom urma.
Organ de informație cinstită și orientare democratică hotărâtă, ziarul nostru
va încerca în primul rând să risipească neștiința și confuzia ce domneșc acum în
județul nostru asupra mersului evenimentelor și va desluși drumul de urmărit pe linia
progresului social.
Paginile ziarului nostru vor fi deschise tuturor nevoilor și durerilor claselor
sociale muncitoare de la țară sau de la oraș, căutând să obținem pentru ele împlinirea
dreptelor lor revendicări.
“Ialomița Liberă” va lupta contra rămășițelor legionare și fasciste, sub orice
formă ar fi camuflate; contra exploatatorilor și marilor speculanți ce măresc mizeria
poporului; pentru susținerea efortului de război alături de Națiunile Unite până la
completa înfrângere a hitlerismului; pentru strângerea legăturilor de prietenie cu
Uniunea Sovietelor și cu celelalte națiuni democratice; pentru unirea tuturor forțelor
democratice ale țării; pentru înfăptuirea imediată a marilor reforme sociale înscrise
în programul de guvernare al Frontului Național Democrat; pentru un Guvern al
Frontului Național Democrat.
_____________________________________________________________
Ialomița Liberă, din 12 februarie 1945
445
1945 februarie 17, Călărași. Declarația prof. Rigobert Pauly din Misiunea
Universitară franceză cu privire la ocuparea și eliberarea de către armata sovietică a
localului Liceului Știrbei Vodă.
402
DECLARAȚIE
Subsemnatul Pauly Rigobert, profesor din Misiunea Universitară franceză, la
liceul Știrbey Vodă din Călărași, declar următoarele:
După amiază, în ziua de 4 septembrie 1944, pe la orele 18, un potpolcovnik
din armata sovietică, însoțit cu alți doi ofițeri și de câțiva soldați, toți din armata
roșie, au venit la liceu și au somat Direcțiunea să evacueze imediat tot localul. După
schimbarea a câtorva cuvinte, locot-colonel a tolerat să se lase cele două încăperi
unde erau depozitate lucrurile de la liceu, încuiate cu chei și lacăte, precum și
dulapurile de la cancelarie cu arhivele care mai rămăseseră, promițând că nimeni nu
va viola aceste depozite. S-a instalat în liceu un stat-major de aviație, care a stat aici
cam vreo 12 zile. La plecarea lor a mai rămas un grup mai mic de ofițeri și soldați
sovietici.
Cât timp au rămas aici, nimeni n-a putut intra în clădire, santinelele de la uși
nu lăsau pe nimeni să se apropie. Când s-a aflat că rămăsese puțină trupă în localul
nostru, Directorul nostru a intervenit de mai multe ori pe lângă autoritățile românești
spre a cere liberarea liceului, însă nici prefectura, nici primăria, nici comenduirea
română n-au putut face nimic, localul rămânea inviolabil. În ziua de 29 septembrie,
văzând că data se apropie pentru începerea cursurilor și că localul liceului este mereu
ocupat, m-am gândit singur să fac un demers special.
Prin încurajări particulare, cunoscând pe D-l maior Umanschi, comisar al
armatei sovietice și eram în bune raporturi cu Domnia sa, m-am dus la dânsul pe la
orele 17 în ziua aceea; i-am explicat care-i situația, i-am repetat acest lucru de 2 ori,
întărind totul prin cuvântul meu de onoare și am văzut cu plăcere cum a dat ordin ca
localul să fie liberat „imediat, imediat”. Eu am venit la liceu, unde personalul se
ocupa cu curățirea pavilionului și după câteva minute a venit și un domn căpitan rus,
se vede, era comandantul micii garnizoane și pe care-l chemaseră în grabă.
M-am înfățișat la acest căpitan spunându-i ceea ce îmi zisese D-l maior
Umanschi și am rămas destul de surprins când mi-a spus că pleacă, dar că numai a
2-a zi, la 5 dimineața ne va înmâna cheile. Am luat notă. Pe urmă a venit D-l Director
al nostru, i-am spus cele întâmplate și atâta. A doua zi, elementele armatei sovietice
au eliberat într-adevăr localul; la constatarea situației materiale eram mulți profesori
precum și D-l Primar, un reprezentant al garnizoanei, un magistrat. S-a constatat că
lipseau anumite lucruri, că localul avea nevoie de o curățire radicală, dar aceasta nu
ne interesează. Intendentul nostru o va spune mai pe larg.
Drept care am făcut această declarație.
(ss) R. Pauly
Comandeur de la Legion d’Honneur
Călărași, 17 februarie 1945
Conform cu originalul,
Director, ss/ Ion Guțulescu
____________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Liceul Știrbei Vodă, dosar 66/1944-1945, f. 145, copie
403
446
1945 februarie 26, Călărași. Informație de presă publicată de ziarul local “Ialomița
Liberă” referitoare la înființarea Cooperativei Victoria.
Săptămâna aceasta s-au pus bazele unei cooperative de aprovizionare și

consum “Victoria”. Isvorâtă din nevoia maselor de oameni nevoiași, lipsiți de
posibilitatea de a se aproviziona cu alimentele și îmbrăcămintea strict necesară,
Cooperativa “Victoria” are menirea să ușureze viața concetățenilor noștri...
Până în prezent au aderat numeroși cetățeni subscriind aporturi din cele mai
însemnate.
Comitetul provizoriu de conducere a închiriat un local de desfacere a
mărfurilor în str. Petre Enescu 12 și în curând cooperativa își va începe activitatea.
Sediul provizoriu, unde se primesc și înscrierile membrilor, este în str.
Știrbei Vodă 17, la Uniunea Patrioților.
_____________________________________________________________
Ialomița Liberă, din 26 februarie 1945
447
1945 martie 27, Călărași. Raportul comisarului ajutor al Poliției Călărași cu privire
la camerele de hotel și locuințele particulare din orașul Călărași, ocupate de armatele
sovietice stabile sau în trecere.
POLIȚIA DE REȘEDINȚĂ CĂLĂRAȘI

Nr. 323 din 27 martie 1945
DOMNULE ȘEF,
Am onoare a raporta mai jos camerele și imobilele din orașul Călărași ocupate
de trupele sovietice stabile sau în trecere în perioada de timp de la 25 februarie 1945
la 20 martie 1945.
1.. CAMERE DE HOTEL

1. Hotel Doicescu, proprietatea Doicescu, str. Valter Mărăcineanu, una
cameră a 300 lei pe timp de 11 zile, fără foc.
2. Hotel REGAL proprietatea Vasile Penciu, cinci camere ocupate zilnic de
la 21 februarie 1945 a 300 lei camera, fără foc.
2. CAMERE/LOCUINȚE
1. Imobilul din str. Sf. Nicolae 33, proprietatea Maria Voiculescu cu zece
camere, chiria socotită 120.000 lei anual, ocupate de Comisia Aliată de Control.
2. Imobilul din str. București 170, opt camere, proprietatea D-nei ENESCU,
chiria aproape 80.000 lei anual, ocupat de Comisia Aliată de Control.
3. Imobilul din str. Mihai Viteazu Nr. 12, proprietatea dr. Dobrescu, opt
camere, ocupat de la 25 februarie la 4 martie 1945, de trupe sovietice și de la 16
martie 1945 de alte trupe sovietice. Chirie 250.000 lei anual.
404
4. Imobilul din str. Știrbei Vodă Nr. 22, proprietatea Ionescu, ocupat numai
una cameră de un ofițer sovietic, chiria de lei 3000 lunar.
5. Imobilul din str. Cantacuzino 31, proprietatea Vișan Parotă, una cameră
ocupată de un ofițer sovietic, chiria de lei 3000 lunar.
6. Imobilul din str. Cantacuzino 23, proprietatea Manole Ioaniți, două camere
ocupate de la 25 februarie la 4 martie a.c. Chiria de lei 5000 lunar.
7. Imobilul din str. Cantacuzino 42, proprietatea Filip Antonescu, două
camere, chiria 6000 lei lunar.
8. Imobilul din str. Griviței 142, proprietatea Anton Rădulescu, una cameră
ocupată de un ostaș sovietic, cu prețul de lei 3000 lunar.
9. Imobilul din str. H. Rădulescu Nr. 32, proprietatea Elena Dumitrescu, una
cameră ocupată de șoferul mecanic al Comisiei Aliate de Control, prețul lei 3000
lunar.
10. Avocat Teodorescu, str. Știrbei Vodă nr. 6, are ocupată în imobilul său
una cameră de către un ofițer sovietic, cu începere de la 17 martie 1945.
3. CAMERE OCUPATE CU BUNURI PENTRU U.R.S.S.
1. Imobilul din str. Știrbei Vodă 46, proprietatea Iacob Leon, una cameră cu
chirie de lei 3000 lunar.
2. Imobilul din str. București 153, proprietatea Anton Rădulescu, una cameră
cu chiria de lei 5000 lunar.
3. Imobilul din str. București 164, proprietatea Glod Gh., una cameră cu chiria
de lei 5000 lunar.
Rugându-vă să binevoiți a dispune.
Comisar ajutor,
ss/indescifrabil
____________________________________________________
448
1945 aprilie 4, Călărași. Apelul A.R.L.U.S. – Filiala Călărași trimis Primăriei orașului
Călărași odată cu statutul filialei și 20 de formulare pentru înscriere în filială.
„A. R. L. U. S.” – FILIALA CĂLĂRAȘI

APEL
În orașul Călărași a luat ființă la data de 4 februarie 1945 „ASOCIAȚIA
Română pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică”/A.R.L.U.S. – Filiala
Călărași.
Inițiată și sprijinită de un grup de cetățeni din toate straturile sociale (ofițeri,
ingineri, doctori, avocați, profesori, magistrați, muncitori, comercianți, meseriași,
etc.) această Asociație trebuie să devină un instrument real de cunoaștere și
colaborare cu marea Republică de la Răsărit, la care trebuie să participe toți cetățenii
conștienți și dornici de adevăr.
405
Cum Dvs. cu întregul personal al instituției trebuie să sprijiniți Asociația
noastră, vă trimitem odată cu Apelul nostru, statutul A.R.L.U.S. împreună cu un
număr de 20 formulare de înscriere, cu rugămintea de a fi completate de către cei ce
înțeleg să cunoască corect, științific și real Uniunea Sovietică.
Formularele completate vă rugăm a le trimite prin curier la sediul A.R.L.U.S.
– Filiala Călărași, str. Petre Enescu,, nr. 33, etaj.
PREȘEDINTE
C. Damiescu
DOMNULUI PRIMAR AL ORAȘULUI CĂLĂRAȘI

_____________________________________________________________
449
1945 mai 2, Călărași. Corespondență publicată în ziarul “Universul” referitoare la
modul cum a fost sărbătorită la Călărași ziua de 1 Mai.
Primul 1 Maiu sub regimul democratic s-a sărbătorit, în oraşul nostru, în

cadru festiv şi cu participarea tuturor oamenilor muncii din oraş şi judeţ. Oraşul a
fost pavoazat şi a îmbrăcat haina de sărbătoare. Pancarde mari şi afişe sugestive
aminteau populaţiei însemnătatea zilei şi chemau pe muncitori la manifestaţia,
menită să arate sforţările continui pe care muncitorii cu braţele, intelectualii, plugarii
şi toate celelalte categorii le fac pentru realizarea dezideratelor impuse de războiu şi
progres. Tineretul progresist a afişat în întreg oraşul chemările sale şi îndemnurile
tinereţii sale. Edificiile instituţiilor publice ca şi cele particulare arborau drapelele
naţionale şi ale Naţiunilor Unite. Portretele conducătorilor celor trei mari popoare
erau expuse alături de ale M. S. Regelui Mihal I. Meetingul s-a desfăşurat pe
Aeroportul local, asistând organizaţiile muncitoreşti şi sindicatele de toate
categoriile. S-au aliniat aci intelectuali şi mici comercianţi, meseriaşi şi salariaţi
particulari, funcţionari publici şi muncitori manuali, Armata şi Tineretul progresist,
într-un entuziasm contaminator. Întreg poporul muncitor a ţinut să asiste la această
sărbătoare. Au participat deasemenea toţi şefii autorităţilor civile şi militare. Aici au
vorbit despre însemnătatea zilei şi sarcinile impuse muncitorimii de către nevoile
răsboiului d. Const. Nicolescu, prefectul judeţului, d. colonel comandant al unei
unităţi din localitate, conducătorii locali ai muncitorimii, etc. Au fost trecute în
revistă rezultatele de până acum şi s-au trasat liniile luptei viitoare. Apoi asistența
s-a încolonat în cea mai desăvârşită ordine intrând în oraş. În faţa Palatului
Prefecturii de judeţ şefii autorităţilor au primit defilarea miilor de oameni ai muncii
de toate categoriile, cari au dovedit încă odată voinţa lor nesdruncinată de a continua
lupta începută, până la victoria definitivă şi împlinirea tuturor speranţelor lor. Seara,
muzicile militare au cântat în pieţele publice.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 2 mai 1945
406
450
1945 mai 9, Călăraşi. Referat întocmit de membrii comisiei constituită pentru
verificarea funcţionarilor primăriei care fac obiectul Legii epuraţiei, înaintat
primarului oraşului Călăraşi.
Domnului Primar al oraşului Călăraşi

Conformându-ne ordinului Dvs. şi potrivit dispoziţiunilor ordinului
telegrafic No. 3.300 din 19 aprilie 1945, al Ministerului Afacerilor Interne-Cabinet,
avem onoare a vă face cunoscut că am luat în cercetare situaţia funcţionarilor acestei
primării, în vederea întocmirii celor 3 tablouri, specificate în ordinul telegrafic de
mai sus, care să cuprindă pe cei ce se încadrează în art.2,5 şi 6 din legea epuraţiei
No. 217 din 29 martie 1945. Verificând în mod amplu cazierele, precum şi trecutul
politic al fiecărui funcţionar, am constatat următoarele:
a) Pentru art. 2 din Legea epuraţiei.
La primăria acestui oraş avem un număr de 3 (trei) funcţionari ce s-ar putea
încadra în dispoziţiunile art. 2 lit. c din legea epuraţiei şi anume:
1. Const. Domnişoru - şeful secţiei administrative;
2. Dumitru Oprişan - registrator;
3. Tudor Constantin – intendent, care în toamna anului 1940 luna octombrie,
ziua 10 s-au înscris – fără să activeze-, în fosta organizaţie locală legionară.
După informaţiile culese reese că aceşti funcţionari s-au înscris în urma
presiunilor politice din acea vreme la care au fost supuşi, activarea lor în cadrul
organizaţiei legionare nerămânând decât simplă înscriere, neeliberându-li-se nici
cartea respectivă de membrii. Totodată, faţă de comportarea acestor funcţionari,
dând totdeauna dovadă de conştiinciozitate şi supunere în îndeplinirea ordinelor
primite, ne permitem a crede că nu e cazul să fie încadraţi în dispoziţiunile art. 2 lit.
c.
În ceeace priveşte dispoziţiunile art. 2 lit. a, b, d, şi e, la primăria acestui
oraş nu sunt funcţionari care să fi activat, colaborat sau participat la manifestaţiuni
de orice fel pentru realizarea intereselor şi scopurilor hitleriste sau fasciste în
România.
b) Pentru art. 5 din Legea epuraţiei.
La primăria oraşului Călăraşi nu avem cazuri de funcţionari care ar urma
să fie epuraţi ca fiind numiţi sau angajaţi în perioada de timp 6 septembrie 1940 –
23 august 1944.
c) Pentru art. 6 din Legea epuraţiei.
Toate înaintările şi încadrările efectuate în perioada de timp de la 6
septembrie 1940-23 august 1944, au fost făcute cu respectarea tuturor
dispoziţiunilor legale.
9 mai 1945
Membrii comisiei.
(ss) indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria orașului Călăraşi, dosar 21/1945, f. 3-3v, original.
407
451
1945 iunie 4, Călărași. Informație de presă publicată în paginile ziarului local
“Ialomița Liberă” referitoare la instalarea noului primar al orașului Călărași și a
ajutorului de primar.
Duminică, 27 mai 1945, în prezența d-lui prefect Costel Niculescu, a avut

loc instalarea noilor edili, tov. Ștefan Bâtlan, ca primar și tov. avocat C. Zamfir, ca
ajutor de primar.
După ce s-a citit decizia de numire și după depunerea jurământului, d-l
prefect C. Niculescu i-a prezentat pe noii demnitari...
_____________________________________________________________
Ialomița Liberă, din 4 iunie 1945
452
1945 iunie 29, Călărași. Memoriul directorului liceului Știrbei Vodă din Călărași prin
care aduce la cunoștință ministrului Culturii Naționale si Cultelor gravele probleme cu
care se confruntă școală și solicită sprijin pentru rezolvarea acestora.
Liceul de băieți „Știrbei Vodă”

Călărași – Ialomița
Nr. 1647/1945 iunie 29
DOMNULE MINISTRU,
Am onoare a vă raporta următoarele:
Liceul „Știrbei Vodă”, în cei peste 60 de ani de existență ai lui, ca un adevărat
far de lumină, înfipt la margine de Bărăgan, a instruit și educat mii de feciori de
țărani, plugari ai Ialomiței și pământului dobrogean.
Anul 1936, a încununat cu mari serbări, ce s-au desfășurat sub acoperișul său,
stăruința de 50 de ani a acestui focar de cultură. În urma serbărilor semicentenarului,
ce au prilejuit vizita Ministrului Educației Naționale din acel timp, liceul nostru a
putut căpăta un însemnat ajutor material din partea ministerului, datorită căruia s-a
putut evita un adevărat dezastru provocat de zidurile șubrede ale acestuia, ziduri ce
amenințau – în permanență –viața a sute de copii, ce-și primeau educația aici. S-au
făcut cu această ocazie amenajări, transformări și consolidări bătrânei noastre clădiri
pentru care ținem să aducem mulțumiri Onor Minister, ce și-a însușit atunci temerile
noastre, remediindu-le în parte. Au trecut zece ani. Consolidările începute la acea
dată trebuiau neapărat continuate. Constructorii de atunci au opinat că se impuneau
a fi realizate în chiar anii următori. Cu durere însă trebuie s-o spunem că, nu s-a mai
făcut nimic de atunci.
Domnule Ministru, am satisfacția de a fi fost susținătorul și realizatorul
consolidărilor, amenajărilor și transformărilor de acum zece ani, în calitatea ce am
avut-o atunci de director al liceului. Vreau să cred că și astăzi voi găsi din partea
Ministerului înțelegere deplină, prin aceea că nu veți lăsa să se întâmple nenorocirea
408
ce pândește întreaga populație școlară, prin prăbușirea unor plafoane sau ziduri
rămase neconsolidate încă din perioada de lucrări din anii 1936-1937.
În acest scop, vă rugăm respectuos Domnule Ministru, a delega un domn
arhitect sau inginer din Casa Școalelor spre a vă arăta adevărul celor relatate de noi.
Odată cu aceasta, socotim de a noastră datorie să supunem Domniei Voastre și alte
neajunsuri de care suferă școala noastră. Avem o populație de aproape 800 elevi din
întreg întinsul județului Ialomița, cât și din județul Constanța limitrof nouă. De
câțiva ani rămân sute de elevi neînscriși la liceul nostru, din lipsă de locuri. Școala
are numai 12 încăperi, funcționarea claselor, care se ridică la 15, lasă mult de dorit,
lucru care face să funcționeze și după amiază; anexele școlii lasă și mai mult de
dorit. Într-adevăr, școala nu are sală de gimnastică, nici sală de bibliotecă și nici sală
pentru muzeul de științe naturale, muzică sau desen. Sala de festivități, în care se țin
serbările tuturor școlilor din localitate, este cu mult neîncăpătoare, provenind dintr-
o clasă amenajată.
Liceul nostru, deși cu tradiție, astăzi nu mai are nici internat. A folosit în acest
scop, timp de trei ani (1940-1943), un local al Ministerului ce fusese construit pentru
școală normală și care amenajat de noi în internat, cu fondurile școlii noastre și ale
Ministerului, ne-a fost încredințat nouă spre folosință, urmând a fi introdus în
patrimoniul liceului. Din 1943 ni s-a luat acest local de Ministerul Armatei și
transformat în spital militar stabil. Nu se știe când îl vom mai putea recăpăta. Rugăm
Onor Minister a interveni pe lângă Ministerul Armatei să mute spitalul din localul
acesta în altă clădire din oraș sau alt oraș, liberând astfel unul din localurile
Ministerului Culturii Naționale, care cu puțină cheltuială s-ar putea amenaja într-un
grandios internat pentru școlărimea călărășeană. Deja în această clădire a funcționat
în bune condițiuni timp de trei ani (1940-1943) internatul școlilor secundare din
localitate (liceul teoretic și liceul comercial).
Acestea sunt necesitățile de mare urgență ce se impun liceului nostru și pentru
care facem apelul cel mai respectuos și călduros persoanei Domniei Voastre. Ele se
rezumă în:
a) Consolidările unor ziduri prin planșeuri.
b) Transformarea podului în etaj, în care să se poată amenaja mai multe
încăperi.
c) Intervenția Onor Minister la Ministerul Armatei pentru evacuarea spitalului
militar din internatul școlii, care – terminat – poate și pe viitor să servească pentru
toate școlile din localitate.
Vă rugăm, Domnule Ministru, să binevoiți a cerceta cu toată atenția memoriul
de față, făcându-vă realizatorul și consolidatorul unei opere care bine merită toată
solicitudinea din partea D-voastră.
D I R E C T O R,
Ion N. Guțulescu
D-sale, domnului ministru al culturii naționale și al cultelor – București
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Liceul Știrbei Vodă Călărași, dosar 66/1944-1945, f. 55-57, copie.
409
453
1945 august 6, Călărași. Adresa Primăriei orașului Călărași către Prefectura județului
Ialomița cu privire la colectarea de animale în contul Armistițiului.

Nr. 3791/1945 august 6
DOMNULUI PREFECT AL JUDEȚULUI IALOMIȚA

Biroul Armistițiului – Loco
La adresa Dvs. No. 15.500/945, avem onoare a vă încunoștiința că în cadrul

misiunii ce i-a revenit acestei instituțiuni, cu ocazia colectărilor de animale în contul
armistițiului, nu putem spune că au fost cazuri de opuneri, răzvrătiri, amenințări sau
loviri săvârșite de populație contra organelor colectoare, întrucât populația a înțeles
sarcinile ce decurg pentru noi din aplicarea convenției de armistițiu.
S-a observat însă cu ocazia colectării de vaci, o afluență destul de mare de
cetățeni, care motivând lipsa de alimente de pe piață, când laptele pentru foarte
multe familii este singura hrană de seară și sarcinile familiare grele, solicitau
amânarea sau chiar anularea ordinului de predare.
PRIMAR
ss./ St. Bâtlan Șeful Bir. Armistițiului,
ss/ T. Hagianu
____________________________________________________
454
1945 august 14, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași comunică
Ministerului Afacerilor Interne răspunsul la chestionarul cu problemele rezolvate de
administrația comunală.

Nr. 3677, 1945 august 14
DOMNULUI MINISTRU AL AFACERILOR INTERNE

Oficiul de Documentare și Studii Administrative
La ordinul D-vs. nr. 111.825 din 2 iulie 1945 avem onoare a vă raporta
următoarele:
De la punctul 1 până la punctul 13 nu am avut cazuri în raza acestui oraș.
13. Prin decizia Ministerului Afacerilor Interne nr. 21.080 din 2 august
1945, publicată în Monitorul Oficial nr. 178 din 8 august 1945, au fost puși în
disponibilitate în baza legii pentru purificarea administrațiilor publice din 30 martie
1945, un număr de trei funcționari: 1 șef de secție, un registrator și 1 intendent.
410
14. A luat ființă la primăria acestui oraș Sindicatul funcționarilor primăriei
și Întreprinderii Comunale cu un număr de 79 membri.
15. În cadrul sindicatului s-a obținut până în prezent: orarul de vară de 7 ore
de lucru pe zi și aprovizionarea cu lemne de foc pentru iarna 1945/946, în curs de
realizare.
16. Nu s-a înființat până în prezent nici un economat pentru funcționarii
publici.
17. Au fost 2 (două) cazuri de sabotaj economic, constatate conform legii
din 3 mai 1945, de organele administrative. Unul a fost soluționat prin achitare, iar
al doilea se află în curs de judecată.
18. S-a executat o singură lucrare publică de refacere a străzii București la
intrarea în oraș în dreptul Regimentului 5 Călărași, în valoare de 500.000 lei, în curs
de execuție, în valoare de lei 9.240.000.
19. Pentru întocmirea planului de sistematizare s-a prevăzut în buget la art.
9 suma de lei 872.530 și nu s-a cheltuit până în prezent nimic. Pentru reparații,
construcții, împrejmuiri de edificii proprietatea comunei s-a prevăzut sub art. 23
suma de 7.350.000 din care s-a executat refacerea străzii București.
20. Printre problemele locale cele mai importante care au făcut obiectul
preocupărilor Ad-ției comunale în ultimul timp se situează cele în legătură cu
aprovizionarea populației cu articole de primă necesitate. În această direcție s-au
luat măsuri pentru aprovizionarea cu lemne de foc pentru iarna 1945/946, cu
concursul Ocolului Silvic din localitate, precum și pentru îndestularea pieții locale
cu legume și zarzavaturi.
De asemenea Ad-ția comunală face eforturi pentru înfrânarea speculei cu
articolele de primă necesitate, sprijinind acțiunea de stabilizare a prețurilor.
PRIMAR,
ss/STEFAN BÂTLAN Secretar,
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
455
1945 septembrie 2, București. Informație de presă publicată de ziarul bucureștean
“Gazeta Sporturilor” referitoare la organizarea la Călărași a unui meeting nautic.
Mâine are loc la Călăraşi un meeting nautic al cărui ,,clou“ îl constitue

Campionatul Dunării, care se dispută pe distanta de 14 km între Silistra şi Călăraşi.
Întrecerea este dotată cu cupele „G-ral Virgil Bădulescu“ şi „Col. Nicu
Deculescu“. Prima va fi decernată celei mai bune echipe de înnotători, iar cealaltă
câştigătorului.
Reamintim că în 1943, proba aceasta a fost câştigată de Uoracek
(Metropola) şi în 1944 de Mahmut (C. A. I. Călăraşi).
411
Întrecerea va fi încadrată de probe de viteză, fond, spate, sărituri, curse de
bărci şi şalupe.
_____________________________________________________________
Gazeta Sporturilor, din 2 septembrie 1945
456
1945 septembrie 4, Călărași. Corespondență pentru ziarul „Universul” referitoare la
modul în care au fost primiți ostașii Regimentului 23 Infanterie reveniți de pe frontul
antifascist.
Ostaşii Regimentului 23 infanterie, din localitate, întorşi de pe front în

oraşul nostru, au fost primiţi cu un entuziasm nedescris de întreaga populaţiune.
Întâmpinaţi cu flori şi urale, ei au trecut pe sub arcuri de triumf improvizate
din verdeaţă şi pavoazate cu placarde pe care erau urările de bun sosit.
În întâmpinarea trupelor au ieşit toţi cetăţenii oraşului, şcolile, sindicatele,
asociaţiile, corpurile profesionale precum şi autorităţile locale.
După oficierea unui serviciu religios de mulţumire pentru eroica comportare
a trupelor, d. primar al orașului le-a urat bun venit, după care confesorul Garnizoanei
a vorbit despre eroismul trupelor înapoiate de pe front şi jertfa celor căzuţi pentru
eliberarea ţării. Ostaşii au parcurs apoi străzile Bucureşti, Dobrogea şi Ştirbei Vodă,
în aclamaţiile mulţimii şi peste un covor de flori.
La primărie, ei au defilat în faţa autorităţilor civile şi militare, după care s-
au îndreptat spre Grădina publică. Aici li s-au împărțit daruri, țigări, etc., și s-au ținut
mai multe cuvântări ocazionale. La urmă ostașii au intrat în cantonamentele din
comuna suburbană Mircea Vodă.
Seara, fanfara militară a regimentului a cântat în Centrul orașului și s-a făcut
retragerea cu torțe.
_________________________________________________________________________
Universul-Provincie, din 13 septembrie 1945
457
1945 septembrie 19, Călărași. Adresa Poliției orașului Călărași prin care comunică
Prefecturii județului Ialomița localurile de școli ocupate de trupele sovietice.
POLIȚIA ORAȘULUI CĂLĂRAȘI

Nr. 12290 din 19 septembrie 1945
Către,
PREFECTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA
Bir. Armistițiului
La ord. Dvs. Nr. 18974/1945, avem onoare a raporta mai jos localurile de
școli ocupate de unitățile sovietice:
412
1. LICEUL COMERCIAL, are ocupată o parte de unitățile sovietice Nr.
77171 (două clase și 1 cancelarie) de la data de 12 august 1945. În acel liceu sunt
cartiruite și unități din sectorul de pază român.
2. Școala primară băieți nr. 2, str. Cantacuzino, ocupată de unitatea 77171 de
la 12 august 1945.
3. Gimnaziul industrial din str. Spitalului, ocupat de la 2 august 1945.
4. Școala primară mixtă cart. A, ocupată de la 1 august 1945, de trupele
sovietice.
5. Școala primară ANA POPESCU, str. Spitalului, este ocupată de la 25 iunie
1945 și până în prezent de o unitate română de pontonieri.
Binevoiți a dispune.
ȘEFUL POLIȚIEI
ss/indescifrabil Șeful Bir. Armistițiului,
ss/indescifrabil
____________________________________________________
458
1945 octombrie 22, București. Anunțul publicat în ziarul “Sportul” din Capitală prin
care sunt date informații despre prima reuniune de box organizată la Călărași, care
urma să aibă loc pe 24 octombrie 1945.
Marţi 24 Octombrie, va avea loc în sala Cercului Militar din Călăraşi, prima
reuniune de box, organizată de Tineretul Progresist din localitate, în colaborare cu
Organizația Sportului Popular.
Remarcăm că reuniunile din provincie iau tot mai mare avânt: în curs de 15
zile au loc nu mai puţin de 4 reuniuni toate organizate de O. S. P.
Programul, foarte interesant, este următorul: Guță Roman (Călăraşi) -
Dumitru Ion (I. O. R.); Ion Stoica (Călăraşi) - M. Caraiman (Alimentara); Aurel
Belciu (Călăraşi) - Marcu Winterfeld (Textile); Gheorghiu (C. F. R.) - Traian
Mihalache (Metalurgie); I. Statomir (Malaxa) - Alex. Roman (Mociorniţa).
_____________________________________________________________
Sportul, din 22 octombrie 1945
459
1945 noiembrie 19, Călăraşi. Adresa Primăriei Călăraşi către comandantul
Garnizoanei sovietice din localitate cu privire la folosirea clădirii Parcului comunal,
care le-a fost pusă la dispoziţie.
PRIMĂRIA ORAŞULUI CĂLĂRAŞI Nr. 5743/1945, noiembrie 19
Domnului,
Comandant al Garnizoanei Sovietice – Loco.
413
Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a cerceta următoarele: Primăria oraşului
Călăraşi a pus la dispoziţia Brigăzii de Artilerie Sovietică, sala parcului comunal
pentru a înfiinţa acolo un Club, cu condiţia ca îngrijitorii parcului comunal, clădirii
şi mobilierului să locuiască mai departe în locuinţele lor din acea clădire şi să aibă
grijă de materialul şi mobila ce au pus la dispoziţia Unităţii Sovietice odată cu Sala
parcului.
Vă rugăm deci a interveni locului în drept a se respecta libera folosinţă a
personalului nostru asupra locuinţelor şi mobilelor ce le au în primire, fiind vorba
de funcţionarii unei instituţii publice. Totodată, vă rugăm a interveni spre a se opri
instalarea în acea clădire de motoare sau maşini ce prin funcţionarea lor pot provoca
incendierea clădirii.
Primar,
(ss) Ştefan Bâtlan Secretar,
(ss) Const. Petruş
_____________________________________________________________
Arh. Naţ. Călăraşi, Primăria oraşului Călăraşi, dosar. 42/1945, f. 41, copie.
460
1945 noiembrie 22, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Administrației Financiare Ialomița să-și dea acordul pentru ca Liceul industrial de fete
să funcționeze în localul moștenitorilor Diacon Dobrescu.

Nr. 5798/1945 noiembrie 22
DOMNULUI ADMINISTRATOR FINANCIAR AL JUD. IALOMIȚA – Loco

Avem onoare a vă aduce la cunoștință că localul Liceului industrial de fete
din localitate a fost rechiziționat pentru trupele sovietice, fiind singura clădire din
oraș, proprie pentru instalarea unui spital. Această rechiziție s-a făcut cu condițiunea
ca trupele sovietice să cedeze proprietatea Moșt. Diacon Dobrescu, din str. Mihai
Viteazu, ocupat de trupele sovietice, în care local s-a strămutat provizoriu liceul
industrial de fete. Fiind informați că între proprietarii imobilului în cauză și
Administrația financiară Ialomița, există un contract de închiriere, cu onoare vă
facem cunoscut că liceul industrial de fete înțelege să-și asume obligațiunile
contractuale față de proprietari, pe timpul cât va fi în situația nevoită să folosească
acest imobil. În același timp, vă rugăm să binevoiți a da și adeziunea Dvs. pentru
folosința imobilului de către liceul industrial de fete, în caz contrariu școala riscând
să-și închidă cursurile.
PRIMAR,
ss/Ștefan Bâtlan Secretar,
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
414
461
1945 noiembrie 26, Călărași. Adresă a Primăriei Călărași către Controlorul statistic
al județului Ialomița prin care i se comunică date statistice privind populația orașului
și situația însămâmțărilor de toamnă.

Nr. 5828 din 26 noiembrie 1945
DOMNULUI
CONTROLOR STATISTIC AL JUDEȚULUI IALOMIȚA
La adresa dvs. Nr. 310 din 25 noiembrie 1945 avem onoare a vă comunica
datele solicitate pentru Comisia Aliată de Control:
1. Numărul populației orașului Călărași este de 26.401 suflete, după
Recensământul din 1941, la care s-a adăugat excedentul natural pe anii 1942, 1943,
1944 până la 1 ianuarie 1945 și excedentul artificial prin migrațiuni din anii 1940 și
1944.
2. Compunerea pe naționalități: români - 23.254 suflete, unguri – 54,
germani – 93, alți și nedeclarați – 2.990, majoritate muncitori, funcționari,
comercianți și mici industriași.
3. Recolta acestui an: mijlocie.
4. Însămânțări de toamnă s-au executat în bune condițiuni. Au fost
însămânțate 303 ha, dintre care 275 ha cu grâu iar 28 ha cu orz, întrecând suprafața
prevăzută în Planul de cultură.
5. Situația reformei agrare: nu avem nici un caz de reformă agrară la orașul
Călărași
PRIMAR
Ștefan Bâtlan
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Ialomița, Prefectura județului Ialomița, dosar 518/1945, f. 202, original
462
1945 decembrie 30, Călărași. Raport al Poliției de reședință Călărași către Prefectura
județului Ialomița referioare la starea de spirit a populației orașului.
POLIȚIA DE REȘEDINȚĂ CĂLĂRAȘI Nr. 11033 din 30 decembrie 1945

-Biroul de Siguranță-
Către
Cu privire la starea de spirit a populației
Starea de spirit a populației este îngrijorătoare, mai ales din punct de vedere
economic, deoarece pe piața locală lipsesc articolele de primă necesitate și în special
cele alimentare, iar prețurile în general cresc din zi în zi.
415
Această situație este speculată de cercurile reacționare, care prin diferite
comentarii caută să arate că autoritățile de resort nu iau măsuri de înfrânarea
speculei, că nu se poate ajunge la o stagnare a prețurilor și la o echilibrare dintre ele
și salarii etc.
Din punct de vedere politic, populația manifestă încredere în actualul
Guvern, mai ales în urma comunicatelor de presă și radio, prin care s-a adus la
cunoștință hotărârile luate la conferința de la Moscova în ceea ce privește încheierea
păcii și discuțiunile și rezultatul cu privire la țara noastră…
În general toată lumea care până acum a fost împănată de tot felul de
svonuri, arată oarecare destindere și așteaptă cu satisfacție măsurile ce se vor lua
pentru binele tuturor și în special pacea mult așteptată.
ȘEFUL POLIȚIEI
D. Ungureanu ȘEFUL BIR. DE SIGURANȚĂ
Comisar șef Miu Dumitru
_____________________________________________________________
463
1946 ianuarie 14, Călărași. Tablou de lucrările indispensabile a se executa în orașul
Călărași în campania de lucru a anului financiar 1946/947.
TABLOU
de toate lucrările indispensabile a se executa în cuprinsul orașului
în campania de lucru a anului financiar 1946/947
I. LUCRĂRI DE DRUMURI Valoarea aproximativă

1. Refacerea pavajelor străzii M. Cantacuzino, pe partea
carosabilă și trotuare………………………. …….................. lei 60.000.000
2. Idem pe str. București ………………………………………” 60.000.000
3. Idem pe str. Grivița …………………………………………” 60.000.000
4. Idem str. C. A. Roseti, Cuza Vodă și Aurora……………….” 10.000.000
5. Reparațiunile trotuarelor și pavajelor existente și executarea
de trotuare din nou pe străzi…………………………………..” 10.000.000
TOTAL lei 200.000.000
II. LUCRĂRI SANITARE ȘI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

6. Construirea unui abator pentru tăierea vitelor ………...... lei 100.000.000
7. Terminarea Orfelinatului Călărași …………………….....” 7.000.000
8. Construirea unui azil de bătrâni și infirmi………………..” 45.000.000
9. Înzestrarea serviciului de salubritate cu procurare de
416
unelte și mașini ……………………………………………..” 150.000.000
10. Amenajarea stadionului de sport………………………...” 20.000.000
TOTAL 322.000.000
Insistăm asupra necesității executării lucrărilor arătate mai sus la nr. 1, 2, 5,

6, 7, 8 și 9 în campania de lucru a anului 1946, fiind absolut necesare și anume:
Cele de la nr. 1 și 2. Străzile M. Cantacuzino și București, două artere
principale de circulație, care fac legătura orașului cu comunele învecinate, au ajuns
în stare aproape necirculabile și întreruperea circulației pe aceste străzi periclitează
aprovizionarea orașului.
Cele de la nr. 4. Străzile C. A. Roseti, Cuza Vodă și Aurora, care fac legătura
orașului cu portul Călărași, de asemenea sunt complet impracticabile și necesitatea
refacerii lor este absolut necesară.
Cele de la nr. 6. Din lipsa unui abator, tăierea vitelor se face în aer liber, în
condițiuni cu desăvârșire necorespunzătoare cu higiena orașului și construirea unui
abator de mulți ani a format preocuparea de căpetenie a Primăriei dar, din lipsă de
mijloace, a rămas neconstruit până acum. Această stare de lucruri nu mai poate
dăinui, pentru că periclitează sănătatea cetățenilor, controlul sanitar veterinar
neputându-se face eficace.
Cele de la nr.7. În ultimii doi ani s-a construit în acest oraș o clădire pentru
Orfelinat și Cantină, pentru copii orfani de război dar care nu este complet terminată,
lipsindu-i tencuielile exterioare, sobele, scările, etc. Pentru ca Orfelinatul să poată
continua în condițiuni bune este nevoie de completarea lui.
Cele de la nr. 8. În acest oraș nu există un azil pentru bătrâni și infirmi și
acești nenorociți se înșiruie pe străzile orașului, dând astfel un spectacol lamentabil,
deci este necesar să se execute un azil unde să fie adunați acești nenorociți.
Cele de la nr. 9. Curățenia orașului se face astăzi foarte primitiv, cu
măturători, iar ridicarea gunoaielor de pe străzi se face cu patru căruțe cu boi, care
nu ajung să ridice gunoiul de pe toate străzile decât la interval de o lună.
De asemenea ridicarea gunoaielor menajere de la locuințele cetățenilor se
face cu două căruțe, care nu pot ridica gunoaiele decât la intervale de 2-3 luni și
chiar mai mult.
Pentru higiena orașului acest serviciu este cu totul insuficient și necesită înzestrarea
lui cu mijloace de transport mecanice și cu personal suficient.
P R I M A R,
ss/Ștefan Bâtlan Șeful Serv. Tehnic,
ss/Subinginer N. Săndulescu
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Primăria orașului Călărași, dosar 8/1946, f. 13-14, copie
417
464
1946 ianuarie 19, Călărași. Proces verbal al Consiliului politic ce funcționa pe lângă
Primăria Călărași în care se discută problemele edilitare ale orașului Călărași.

CONSILIUL POLITIC
PROCES-VERBAL
Astăzi 19 ianuarie 1946
Noi, Ștefan Bâtlan - primarul orașului Călărași, C. Zamfir – ajutor de primar,
Pr. Prof. I. Bădărică – delegatul Uniunii Patriotice, St. Anghelide - delegatul
Partidului Comunist, Petre Clinciu – delegatul Partidului Social Democrat, astăzi
data de mai sus constituindu-ne în Consiliu politic, ne-am întrunit în localul
Primăriei, la orele 12, spre a lua în discuțiune problemele edilitare ale orașului
Călărași, în urma convocării făcute de primărie cu adresa nr. 308 din 19 ianuarie
1946.
Dl. Ștefan Bâtlan, primar al orașului a dat citire ordinului telegrafic al
Ministerului Afacerilor Interne cu No. 455 din 12 ianuarie 1946, prin care se cere
Primăriei să înainteze acelui departament programul lucrărilor necesare orașului
Călărași. D-sa expune consiliului memoriul înaintat de Primărie și Întreprinderea
Comunală a orașului Călărași referitoare la lucrările absolut necesare a fi înscrise în
programul pe exercițiul 1946/947.
În urma discuțiunilor și propunerilor făcute Consiliul aprobă în unanimitate
memoriile prezentate de dl. primar al orașului și solicită Ministerului stăruitor
sprijinul său pentru realizarea acestui program de lucrări.
PRIMAR
ss/Ștefan Bâtlan Membrii, ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
465
1946 februarie 14, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Comandamentului sovietic local să evacueze unitatea militară care ocupă clădirea
Școlii primare de băieți nr. 2 pentru ca elevii să poată continua cursurile.
PRIMĂRIA ORAȘULUI CĂLĂRAȘI Nr. 482, 1946 februarie 14
Către,
COMANDAMENTUL SOVIETIC – Loco
Una din unitățile sovietice este cartiruită în localul Școalei primare No. 2 de
băieți din acest oraș, str. Valter Mărăcineanu, No. 2 (lângă parc), fapt care împiedică
pe copii să urmeze cursurile, pierzând anul școlar.
418
Pentru a curma îngrijorarea părinților acestor copii de prezenta situație,
respectuos vă rugăm să binevoiți a aprecia și dispune evacuarea acelei unități
sovietice în altă parte.
Primiți, vă rugăm mulțumirile noastre.
PRIMAR,
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
466
1946 aprilie 11, Călărași. Adresa Primăriei orașului Călărași către Cercul Teritorial
Ialomița prin care comunică că cedează un teren în schimbul celui din fata Regimentului
23 Infanterie, unde se va construi un abator.

Nr. 2196/1946 aprilie 11
DOMNULUI COMANDANT AL CERCULUI TERITORIAL IALOMIȚA

Bir. Domenii Militare – Loco
Rezultat adresei D-tră No. 6278 din 10 aprilie 1946 și urmare adresei noastre
No. 101 din 28 februarie 1946, către Ministerul de Război, avem onoare a vă face
cunoscut că primăria acestui oraș, consimte să cedeze o suprafață de 40.000 m.p.
din terenul proprietatea comunei învecinat cu terenul Depozitului regional al armatei
în schimbul terenului egal ca suprafața, situat în fața Regimentului 23 Infanterie, pe
care administrația comunală va construi un abator comunal.
PRIMAR,
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
467
1946 mai 10, Călărași. Afișul manifestărilor organizate la Călărași pentru a marca
Ziua Regatului, Ziua Independenței și Ziua victoriei împotriva Germaniei naziste.
PROGRAMUL
Sărbătoririi Zilei de 10 Mai 1946
Se aduce la cunoștința tuturor că în ziua de 10 Mai 1946, în afară de
aniversarea Independenței și a Regatului, se va sărbători și victoria împotriva
armatelor hitleriste. Cetățenii orașului Călărași sunt rugați să participe la această
sărbătorire, care se va desfășura după cum urmează:
419
Ora 10,00 – Te-Deum la Biserica Catedrală oficiat de întregul cler în
prezența autorităților civile și militare din localitate. Se vor rosti cuvântări de către
reprezentantul bisericii, armatei și guvernului.
Ora 11,00 – Defilare pe str. Știrbei Vodă în fața Primăriei. Participă școlile,
organizațiile patriotice, armata.
Ora 20,00 – Retragere cu torțe.
În tot timpul zilei, autoritățile, magazinele și locuințele particulare vor fi
pavoazate cu drapele naționale și aliate, iar în timpul retragerii cu torțe, iluminate.
Prefect, CONST. MITRĂNESCU
_____________________________________________________________
468
1946 mai 22, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită
Ministerului Afacerilor Interne o subvenție pentru realizarea unor lucrări edilitare de
care orașul are nevoie.

Nr. 765/1946 mai 22
DOMNULUI MINISTRU AL AFACERILOR INTERNE

BUCUREȘTI
Primăria acestui oraș și-a înscris în programul ei de lucrări pe exerc.
1946/47, anexat la lucrările de buget printre alte lucrări de investițiuni cu subvenții
de la fondul comun și refacerea unor importante artere de circulație din cuprinsul
orașului.
Cum în prezent ne găsim la sfârșitul a două luni de la deschiderea campaniei
de lucrări, primăria acestui oraș, din lipsă de fonduri, se găsește în imposibilitatea
de a realiza lucrările înscrise în programul ei pe exerc. 1946/47 și în special cele cu
caracter de extremă urgență, a căror înfăptuire nu poate suferi întârzieri.
Printre lucrările de drumuri, administrația comunală și-a programat
refacerea pavajelor de pe str. M. Cantacuzino și str. București, cele mai importante
artere de circulație ale orașului, care în prezent se găsesc într-o completă stare de
impractibilitate, refacerea acestora impunându-se cu cea mai mare urgență.
Supunându-vă la cunoștință cele ce preced și animați de dorința de a păși
măcar în parte la realizarea lucrărilor edilitare de care orașul are absolută nevoie, ne
îngăduim a apela la bunăvoința D-tră și a vă ruga să binevoiți a ne acorda o subvenție
de la fondul comun pentru refacerea susmenționatelor străzi, a altor lucrări de
drumuri în raza orașului, precum și pentru terminarea orfelinatului local și
înzestrarea uzinei electrice cu un nou grup electrogen, cu actualele instalații ale
uzinei orașul fiind amenințat să rămână fără lumină și în consecință și fără apă.
Întrucât evaluarea lucrărilor susmenționate s-a făcut la întocmirea bugetului,
sumele înscrise în programul de lucrări nu mai corespund prețurilor curente, astfel
că pentru realizarea susmenționatelor lucrări necesită astăzi sumele următoare:
420
1. Refacerea pavajelor pe str. M. Cantacuzino…….… lei 98.000.000
2 Refacerea pavajelor pe str. București……………….” 173.000.000
3. Reparații de trotuare și executarea de trotuare ……..” 100.000.000
4. Terminarea Orfelinatului Călărași…………………..” 20.000.000
5. Amplificarea uzinei electrice prin înzestrarea cu un nou grup
electrogen…………………………………………..” 700.000.000
Total lei 1.091.000.000
Fiind încredințați că D-tră veți aprecia doleanțele ce vi le înfățișăm și ne
vom bucura de întreg sprijinul Domniei Voastre, vă rugăm Domnule Ministru, să
primiți toate mulțumirile noastre, în numele populației acestui oraș.
PRIMAR
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
469
1946 mai 23, Călărași. Corespondență referitoare la mitingul organizat la Călărași de
Partidul Social Democrat, duminică, 19 mai 1946, cu participarea lui Ștefan Voitec și
a altor lideri naționali.
Duminică dimineaţa s-a ţinut în sala Cercului subofiţerilor din Călăraşi o

mare întrunire a Partidului Social Democrat. Au luat parte dnii: Ştefan Voitec,
ministrul Educaţiei Naţionale, Tudor Ionescu, ministrul minelor şi Ion Burcă,
ministru subsecretar de stat la Interne.
Meetingul a fost deschis de dl. C. Popescu, care a salutat pe oaspeţi. Dl. I.
Burcă relevă importanţa F.U.M. şi declară că P.S.D. trebuie să lupte pentru izbânda
listei comune în alegeri.
Dl. Ştefan Voitec, ministrul Educaţiei Naționale începe prin a analiza
Platforma - Program a Blocului Partidelor Democratice care alcătuiesc Guvernul.
D-sa arată că deşi Partidul Social Democrat este prin ideologie republican, totuşi
sprijină şi colaborează cu M. S. Regele Mihai făuritorul Actului de la 23 August,
sprijină dreptul proprietăţii individuale şi libertatea oricărui cult religios. După ce
relevă acţiunea dusă de partidele din opoziţie, îndeamnă pe membrii P.S.D. ca să
lupte şi să învingă în bătălia alegerilor, aceasta pentru triumful adevăratei
democraţii.
Dl. Tudor Ionescu, ministrul minelor, face un amplu expozeu al reformelor
economice prevăzute în Platformă, analizând pe fiecare în parte şj insistând în
deosebi asupra etatizării Băncii Naţionale şi încheie îndemnând pe social-democraţi
să lupte pentru reuşita listei comune în alegeri.
_____________________________________________________________
Universul-Capitală, din 23 mai 1946
421
470
1946 iunie 4, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași informează
Prefectura județului Ialomița cu privire la lucrările efectuate după 23 august 1944.

Nr. 3292, 1946 iunie 4
DOMNULUI PREFECT AL JUDEȚULUI IALOMIȚA

-LOCO -
La adresa D-tră No. 10.102 din 31 mai 1946,
Avem onoare a vă comunica mai jos datele referitoare la opera de
reconstrucție, întreprinsă de administrația comunală a acestui oraș, inclusiv
Întreprinderea comunală, în intervalul de la 24 august 1944 și până în prezent și
îndeosebi după data de 6 martie 1945.
LUCRĂRI EXECUTATE
I. Administrația comunală
1. Împietruirea străzii București pe partea carosabilă în fața Regt. 5
Cavalerie în lungime de 264 m.l., pe o suprafață de 2.376 m.p., lucrare executată în
intervalul 23 august 1944 – 5 septembrie 1945.
2. Pavaje de piatră brută și rigole pe str. București, Principesa Elena și M.
Cantacuzino, pe o suprafață de 1.198 m.p., executate în aceiași perioadă de timp.
3. Trotuare de beton sclivisit pe str. Viitor, M. Cantacuzino, G-ral Dragalina
și la Orfelinatul Călărași, în suprafață de 2.367 m.p., executate în intervalul de la 15
iulie 1945 și până în prezent.
II. Întreprinderea comunală
1. Executarea legăturilor de alimentare la motorul Sulzer Diesel de 60 H.P.
nou instalat și legăturile de aspirație și refulare la pompa centrifugă ce acționează
acest motor cu scopul măririi debitului de apă filtrată.
2. Terminarea și punerea în funcțiune a primului rezervor subteran nou
construit în care se depozitează apa filtrată.
3. Terminarea filtrelor noi rapide, cuplarea lor cu filtrele vechi, executându-
se în special legăturile între filtrele noi și rezervorul subteran și între acesta și
stațiunea de apă filtrată. Lucrarea s-a executat în primăvara anului 1945.
4. Punerea în funcțiune – prin executarea tuturor legăturilor de alimentare și
pompe – a unui al doilea motor Sulzer Diesel de 60 H.P. la stațiunea de pompare,
servind ca rezervă, lucrare executată în vara anului 1945.
5. Refacerea tencuielilor la rezervorul exterior subteran, lucrare efectuată
tot în vara anului 1945.
6. Montarea unei stațiuni provizorii de apă brută, pe malul stâng al Borcei,
înzestrată cu o pompă centrifugă de 150 m.c./oră, în scopul măririi debitului de apă
brută, lucrare executată în luna august 1945.
7. Repararea a două pompe de aspirație ale stațiunii de pomparea apei brute,
lucrare executată în vara anului 1945.
422
LUCRĂRI PROGRAMATE PE 1946/47 ȘI ÎN CURS DE EXECUTARE
I. Administrația comunală
1.Refacerea străzii M. Cantacuzino (partea carosabilă) pe o suprafață de
4.425 m.p.
2. Refacerea străzii București, pe o suprafață de 6.310 m.p.
3. Trotuare de beton din nou pe o suprafață de 3000 m.p.
4. Terminarea orfelinatului.
5. Amenajarea stadionului de sporturi.
Toate aceste lucrări sunt evaluate la încă 250.000.000 lei
II. Întreprinderea comunală
1. Continuarea lucrărilor de montarea conductei de aspirație și montarea
unei conducte de refulare de la stațiunea de pompare la filtrele de apă pe o lungime
de 300 m.l.
2. Achiziționarea pietrișului și nisipului necesar noilor filtre comunale.
3. Construirea noii stațiuni de pomparea apei brute și înzestrarea acesteia cu
mașini, conform proiectului.
4. Electrificarea unei părți a orașului prin trecerea de la curent continuu la
curent alternativ trifazic.
Lucrările programate în campania anului în curs au fost puse în executare,
numai în parte din lipsa fondurilor necesare. Pentru aceste lucrări, Ministerul
Afacerilor Interne, a acordat primăriei o subvenție de la fondul comun de
200.000.000 lei, cu totul insuficientă și din care până în prezent nu a primit nici o
sumă.
Primăria a expus într-un memoriu adresat Ministerului Afacerilor Interne,
această situație, în urma căreia s-a aprobat ordonanțarea unei prime tranșe din
această subvenție de 50.000.000 lei.
O altă dificultate constă în lipsa materialelor necesare lucrărilor ca piatră și
în special ciment. Fabrica de ciment de la Cernavodă, căreia primăria i-a prescris o
comandă de 10 vagoane ciment necesar lucrărilor în curs de executare și programate
în actuala campanie, nu a onorat comanda primăriei.
Distrugeri și pierderi cauzate de război, nu am avut de suferit.
PRIMAR AJ.,
ss/Const. Zamfir Secretar,
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
471
1946 iunie 11, Călărași. Decizie a primarului orașului Călărași de schimbare a
denumirii unor străzi.
423
DECIZIUNE
Nr. 12
Noi, Ștefan Bâtlan, Primarul orașului Călărași, jud. Ialomița;
Având în vedere că actualmente unele străzi din cuprinsul orașului Călărași,
poartă denumiri care nu mai corespund, astfel că se impune revizuirea denumirii
acestora;
Considerând, că pentru a evoca amintirea unor luptători pentru ridicarea
clasei muncitoare și a unor date importante în legătură cu instaurarea unei adevărate
democrații în țara noastră, se cuvine ca un omagiu adus acestor luptători și pentru a
sublinia importanța acestor date, să dăm numele lor unor străzi din cuprinsul
orașului;
În baza disp. art. 192 al. 2 și 194 al ultim din legea administrativă;
DISPUNEM
Art. I. Străzile mai jos menționate din cuprinsul orașului Călărași, vor purta
în viitor următoarele denumiri:
1. Str. Cuza Vodă fostă Portului, va purta numele decedatului Gh. Vasilescu
– Vasia, fiu al orașului Călărași, luptător neînfricat al clasei muncitoare.
2. Str. Lt. Echisciolu Gh., va purta numele decedatului I. C. Frimu,
căzut pentru cauza muncitorimii.
3. Str. Octavian Goga, va purta numele decedatului C. Dobrogeanu –
Gherea, doctrinar socialist.
4. Str. M. Cantacuzino, va purta denumirea de 23 August.
5. Str. Sf. Nicolae, va purta denumirea de 6 Martie.
Art. II. Secția tehnică comunală, va lua măsuri pentru confecționarea
tăblițelor necesare și montarea acestora la încrucișările străzilor a căror denumire a
fost schimbată, în care scop va întocmi de urgență devizul necesar.
Dată și semnată de noi, astăzi 11 iunie 1946.
P R I M A R,
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
472
1946 iunie 26, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași solicită Cercului
Teritorial Ialomița să-i pună la dispoziție un număr de recruți pentru a fi folosiți la
lucrările de la stadionul orașului.
424
Nr. 3854 din 26 iunie 1946
DOMNULUI COMANDANT AL CERCULUI TERITORIAL IALOMIȚA

Cu onoare vă aducem la cunoștință că pentru a se termina lucrările ce
necesită la stadionul sportiv din acest oraș, primăria nu dispune de brațe de muncă,
iar în momentul de față ne găsim în plină campanie agricolă și muncitorii din acest
oraș lucrează la munca câmpului.
Pentru aceasta vă rugăm să binevoiți a ne aproba un număr de 20-25 recruți,
care să fie întrebuințați în scopul arătat mai sus.
PRIMAR,
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
473
1946 august 9, Călărași. Publicațiune a Primăriei orașului Călărași prin care cetățenii
sunt anunțați că se pot aproviziona singuri cu produse alimentare și că este interzisă
scoaterea acestora din oraș.
PUBLICAȚIUNE
Se aduce la cunoștința populației acestui oraș că, administrația comunală
întâmpinând mari greutăți în aprovizionarea pieței cu articole alimentare și în special
cu pâine și mălai, a hotărât să dea posibilitatea cetățenilor de a se aproviziona
singuri, pe orice cale cu cele necesare.
Astfel fiind, cu începere de astăzi 9 august 1946, se lasă complet liberă
introducerea în oraș, a oricăror alimente ( grâu, făină, mălai, carne, untură, etc.), fără
nici o restricțiune și în orice cantități necesare gospodăriei fiecărui cetățean.
Se interzice cu desăvârșire, scoaterea din oraș a alimentelor mai sus
specificate, sub sancțiunea confiscării acestora.
Comercianții și persoanele care doresc a aduce alimente în cantități mari,
pentru a fi vândute în oraș, vor distribui acele alimente la prețurile oficiale.
PRIMARUL ORAȘULUI CĂLĂRAȘI,

ss/ȘTEFAN BÂTLAN
Nr. 4.682/1946 august 9
_____________________________________________________________
425
474
1946 august 21, Călărași. Adresă a Comitetului Electoral Județean către prefectul
județului Ialomița referitoare la modul în care urmează să fie marcată la Călărași Ziua
de 23 August 1946.
Blocul Partidelor Democrate Nr. 108/1946 august 21

-Comitetul Electoral județean-
Domnului prefect al județului Ialomița

Ziua de 23 August 1946 se va sărbători printr-un mare meeting ce va avea
loc la orele 10,00 dimineața în Parcul comunal, după ce în prealabil se va oficia un
Te-Deum la ora 9,00 dimineața la Biserica catedrală.
După terminarea meetingului va avea loc defilarea în fața primăriei orașului
Călărași pe strada Știrbei Vodă, iar după-amiază va fi o serbare artistică.
Vă rugăm să binevoiți a participa împreună cu toți d-nii funcționari din
instituția ce conduceți.
Președinte,
Stelian Tudorică Secretar,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
475
1946 august 22, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face cunoscut
Prefecturii județului Ialomița că Comandamentul sovietic care ocupă Liceul industrial
de fete poate funcționa la Regimentul 20 Obuziere.
PRIMĂRIA ORAȘULUI CĂLĂRAȘI Nr. 4098-4345/1946 august 22

Biroul Cartiruiri
Către, PREFECTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA - BIR. ARMISTIȚIULUI

La adresa Dvs. nr. 13.951/1946;
Avem onoare a vă aduce la cunoștință că Liceul Industrial de Fete din
Călărași continuă a fi ocupat de către Comandamentele escadrilelor Reg. 96
observatori sovietici.Aceste comandamente pot funcționa în Reg. 20 Obuziere, unde
au mai funcționat și Comandamentele unităților sovietice anterior cartiruite și unde
au și mobilierul necesar.
PRIMAR,
ss/ Ștefan Bâtlan Șeful Bir. Cartiruiri
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
426
476
1946 septembrie 1, Călărași. Corespondență publicată în ziarul “Universul”
referitoare la reluarea activității Căminului cultural “Barbu Știrbei” din localitate.
DESCHIDEREA CĂMINULUI CULTURAL

Căminul cultural „Barbu Ştirbei”, din oraşul nostru, şi-a reînceput
activitatea printr-o frumoasă manifestaţiune culturală, ce s-a desfăşurat în sala
Cercului subofiţerilor din localitate. Deschiderea serbării s-a făcut prin intonarea
Imnului Regal Român şi Imnul Sovietic de către Societatea corală „Melodia”. Dl.
Aurel Elefterescu, directorul căminului, a vorbit despre “Importanţa bibliotecilor
populare în viaţa Statului” după care a urmat un program de coruri şi recitări frumos
executate.
____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 1 septembrie 1946
477
1946 octombrie 7, Călărași. Deciziunea nr. 5788 din 7 octombrie 1946 a Primăriei
orașului Călărași prin care se aprobă rezultatul tratării directe pentru lucrările de
manoperă la stadionul orașului.
D E C I Z I U N E A No. 5788
Noi, Ștefan Bâtlan, Primarul orașului Călărași;
Văzând procesul – verbal al comisiei de licitații, încheiat în ziua de 7
octombrie 1946, ca urmare a deciziei noastre No. 4111/946 prin care s-a hotărât
ținerea unei tratări directe pentru lucrările de manoperă la stadionul orașului;
Având în vedere că din examinarea procesului-verbal încheiat de Comisie, a
lucrărilor aflate la dosar, se constată că tratarea s-a ținut cu îndeplinirea tuturor
formalităților legale și din una ofertă prezentată și admisă, Comisia a admis decât în
mod provizoriu oferta D-lui R. Rainea;
Pentru aceste considerațiuni și pe temeiul art. 189 din legea administrativă și
regulamentul ei de aplicare, cum și pe temeiul art. 12, 13, 16, 20 și 21 din Legea
pentru simplificarea formalităților de angajare a cheltuielilor administrațiilor locale
cu modificările ce i s-au adus prin Decretul Lege No. 1521 publicat în M. Of. No.
115 din 20 mai 1942 și legea No. 285 publicată în M. Of. No. 103 din 5 mai 1943;
D E C I D E M:
1. Se aprobă rezultatul tratării directe ce s-a ținut în ziua de 7 octombrie 1946
de către comisia de licitații și a tratării pentru lucrările de manoperă la stadionul
orașului, adjudecându-se în mod definitiv oferta D-lui R. Rainea, cu suma de lei
6.000.000.
427
Dată și semnată astăzi 7 octombrie 1946.
PRIMAR,
ss/ indescifrabil, St, Bâtlan Șeful Bir. Economic
ss/indescifrabil, B.C. Litvineanu
_____________________________________________________________
478
1946 octombrie 22, Călărași. Corespondență pentru Ziarul “Universul” în care este
descrisă solemnitatea de deschidere a cursurilor la Liceul teoretic “Știrbei Vodă” din
localitate.
Zilele trecute s-a deschis, cu solemnitatea obişnuită, noul an şcolar la Liceul

teoretic „Stirbei-Vodă”, din localitate.
Cu acest prilej, părintele Marin Dumitrescu, de la Catedrală, a oficiat un
serviciu religios, după care a ţinut o cuvântare îndemnând tineretul şcolar să fie
sârguitor, respectuos şi să ţină seama de timpurile grele prin care trec părinţii
şcolarilor, care se străduiesc să-i dea la învăţătură.
Dl. prof. I. N. Guțulescu, directorul liceului, a adus salutul şcoalei părinţilor
prezenţi, elevilor şi d-lor profesori educatori.
D-sa a îndemnat tinerimea şcolară la muncă, iar pe d-nii profesori să fie la
înălţimea vremurilor democratice prin care trecem.
La sfârşit, s-a cântat Imnul Regal de către elevii liceului, sub conducerea d-
lui Lăzărescu, profesor la acest liceu, şi s-a ovaționat pentru democrație și M. S.
Regele.
_____________________________________________________________
479
1946 octombrie 29, Călărași. Listele definitive de candidați pentru alegerile
parlamentare din 19 noiembrie 1946.

-Biroul Electoral-
TABLOU
De listele de candidați rămase definitive în seara zile de 29 octombrie 1946
Lista nr. 1 – Blocul Partidelor Democrate(BPD), cu semnul electoral „Soarele”

1. Agiu Constantin
2. Mirto Eduard
3. Gl. Pârvulescu Nicolae
4. Popescu Adrian-Băleni
428
5. Cristescu Nicolae
6. Nichifor Stere
7. Janeta Saphir
8. Tudorică Stelian
9. Barbu Gheorghe
Lista nr. 2 – Independentă, fără semn distinctiv
1. Tincu Petre
2. Enciulescu Constantin
3. Dan Ion
4. Tănase Ion
5. Vlad Ion
6. Pop Alexandru
7. Constantin Ștefana
8. Anastasiu Constantin
9. Ionescu Constantin
1. Cristescu Costea
2. Toma Vasile
3. Mitrea Alexandru
4. Avram Vasile
5. Constantin Ion
6. Stancu Stela
7. Antonescu Gheorghe
8. Andreescu Ion
9. Crețulescu Ion
1. Chivu Alexandru
2. Popescu Nicolae
3. Dumitrache Mihai
4. Colaj Ion
5. Pupezeanu I. P.
6. Marin Anghel
7. Marin Ion
8. Vasile D. Nicolae
9. Dumitru Petre
Lista nr. 5 – Partidul Țărănesc Democrat, cu semnul electoral „Două circumferințe
concentrice”
1. Alexa Gheorghe
2. Oprea Vasile
3. Grau Gheorghe
4. Alexa Alexandrina
5. Cruțu Constantin
6. Minea Ion
7. Enescu Ion
429
8. Marinescu Ion
9. Tănăsescu Radu
Lista nr. 6 – Partidul Național Țărănesc de sub președenția d-lui Iuliu Maniu, cu
semnul electoral “Ochiul”
1. Mușică Pan Ion
2. Popescu N. Dumitru
3. Preot Alexandrescu Alexandru
4. Jantea Nicolae
5. Nicolae Costea
6. Fulgeanu Gheorghe
7. Popescu Ștefan
8. Preot Gheorghe Ion
9. Vlădescu Ion
Lista nr. 7 – Partidul Social Democrat Independent de sub președenția d-lui C-tin
Titel Petrescu, cu semnul electoral “Fântâna cu cumpănă”
1. Ilie Dumitru
2. Ion Trandafir
3. Teodor Mitulescu
4. Anastasia C. Clinciu
5. Ovidiu Minea
6. Iliescu Ion
7. Dumitru Ioniță (Buzoianu)
8. Constantin I. Ștefan
9. Ilie Motrogan
Lista nr. 8 – Partidul Național Liberal de sub președenția d-lui Constantin Brătianu,
cu semnul electoral “Un unghi drept”
1. Bentoiu Aurelian
2. Cicei Romulus
3. Nicolescu M. Atanase
4. Butu Ion
5. Constantinescu Petre
6. Roșca Mihai
7. Chiriacu Victor
8. Nicolescu Stelian
9. Nițulescu Tudor
Se certifică de noi prezentul tablou
PREFECT
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Ialomița, Prefectura județului Ialomița, dosar 142/1946, f. 47-47v, original
430
480
1946 noiembrie 19, Călărași. Reclamație a avocatului Ion Manolescu adresată
Biroului Electoral Județean de la Călărași prin care sesizează faptul că nu i s-a permis
să intre în secția de votare la care fusese delegat de PNL.
Reg. No. 189/19.XI.1946
Domnule Președinte
Subsemnatul Ion P. Manolescu, avocat din Călărași, str. București nr. 130,
fiind delegat al Partidului Național Liberal, Lista nr. 8, cu adeverința nr. 148 din 13
noiembrie 1946, am voit să mă prezint la postul meu și am fost oprit de garda
soldaților care mi-au spus că au ordin să nu primească pe nimeni, chiar, ziceau ei,
de-ar fi dl. general.
În zadar am insistat și am arătat delegația mea.
Am martori, pe care îi voi arăta, la nevoie.
Cu perfectă stimă,
Jean P. Manolescu, avocat
D-sale D-lui Președinte al Biroului Electoral - Călărași
Rezoluție: 21 noiembrie 1946. Se respinge, petiționarul urmând să se adreseze

președintelui Secției de votare pentru a-i permite intrarea în localul de vot. Preș.
Bir. Electoral Ialomița ss/indescifrabil
__________________________________________________________________
Arh. Naț. București, Ministerul Justiției. Direcția juridică. Alegeri pentru Adunarea
Deputaților 1946, dosar 1817/1946, f. 18, original
481
1946 noiembrie 19, Călărași. Telegramă trimisă președintelui Biroului Electoral
Județean Ialomița de către A. Nicolescu, candidat din partea P.N.L., prin care reclamă
nereguli la secțiile de votare din Călărași.
Călărași, M. 1090 din 19.11.1946. TIMBRATĂ LEGAL
PREȘEDINTELUI BIROULUI ELECTORAL JUD. IALOMIȚA – LOCO

Subsemnatul vă reclamă următoarele:
La Secția 2 Călărași asistenților nu li s-a permis să intre în localul de vot
spre a-și îndeplini însărcinarea. Stop.
La Secția 3 Călărași s-a petrecut același lucru, neputând să instalez decât un
singur asistent, abia la ora 9,10 și care a fost silit să părăsească sala.
La Secția 4 militară Călărași asistenții nu au fost primiți și personal nu am
putut pătrunde decât către ora 10, prin bunăvoința unui domn maior, iar asistenții
mi-au fost refuzați chiar de a rămâne în sala de vot.
431
La Secția 5 militară Călărași, cu toate insistențele mele, nu mi s-a permis să
intru în sala de vot și nici asistenților nu le-a fost dat acest acces.
Vă rog luați măsuri de a se intra în legalitate.
Cu stimă, A. Nicolescu, candidat al Listei nr. 8
Rezoluție: Se va cerceta. ss/indescifrabil

__________________________________________________________________
Deputaților 1946, dosar 1817/1946, f. 17, original
482
1946 noiembrie 19, Călărași. Contestația lui Dumitru N. Popescu, candidat din partea
P.N.Ț.-Maniu, adresată președintelui Biroului electoral județean, privind neregulile
constatate la secțiile de votare din Călărași.
Primit 19 noiembrie 1946, ora 16,10

Reg. No. 187 din 19.XI.1946
Subsemnatul Dumitru N. Popescu, candidat pe Lista nr. 6 a P.N.Ț. de sub
președenția d-lui Iuliu Maniu la alegerile de deputați ce au loc astăzi 19 noiembrie
1946, declar că fac contestație contra felului cum se desfășoară operațiunea de
votare la toate cele 5 secțiuni de votare din orașul Călărași, județul Ialomița.
Motivele contestației mele sunt:
1) Toți asistenței Listei nr. 6 au fost împiedicați de către santinele să intre în
localurile secțiilor, pentru care aveau adeverințe de intrare eliberate de Biroul
electoral.
Accesul lor în secțiile de votare a fost permis numai după ora 7,30, după
începerea votării. Motivul împiedicării la secția a 4-a militară Călărași a fost că
adeverința prezentată de asistent nu avea specificat “Cazarma Brâncoveni”, desi
purta denumirile trecute în Publicația nr. 105/946 a Biroului Electoral Ialomița.
Prin această măsură arbitrară s-a urmărit ca asistenții și delegații să intre în
localul secției după începerea votării, ca să nu ia parte la verificarea urnelor conform
Legii electorale.
Martorii care știu de această împiedicare sunt: Jean Manolescu, cpt. Mancaș
Gheorghe, Alexandru Ursu, adj. Frățilă, Dumitru D. Dan, toți din orașul Călărași.
2) Vizitând personal secțiile de votare am constatat:
a) La Secția II-a, Prefectură
La intrarea subsemnatului în Sala de votare, buletinele votate se predau d-
lui Levy, asistent la Lista nr. 1, care le introducea în urnă.
Dl. grefier Mihăilescu a ștampilat cartea de votare a alegătorului C.
Georgescu Șepcaru înainte de a se prezenta președintelui pentru obținerea
buletinului de vot. Din această cauză președintele a refuzat să-i predea buletinul.
Numai la intervenția subsemnatului alegătorul a obținut buletinul.
432
b) La Secția III-a, Școala primară nr. 2 de fete
Președintele Secției, dl. doctor G. Dobrescu, a făcut propagandă fățișă
pentru Lista nr. 1, și anume:
Îndemna pe alegători cu voce tare să voteze Lista nr. 1 cu semnul Soarele;
Desfăcea buletinele, după prezentare, urmărind felul de votare al
alegătorilor.
Pe unii alegători, dovediți că n-au votat Lista nr. 1, îi amenința chiar în fața
biroului și-i nota într-un tabel pe care îl avea în fața sa. Astfel de amenințări s-au
adresat următorilor alegători: Olteanu Mihail – student, Stanca G. Tudor –
pensionară C.F.R., I. Nicolau – funcționar la Camera de Comerț. Martori care știu
de abuzurile săvârșite de către dl. dr. G. Dobrescu sunt: av. Jean Manolescu,
Diaconu N. – pensionar și alții ale căror nume le voi prezenta ulterior, toți din
Călărași.
La această secție a fost arestat asistentul Listei nr. 6, Diaconu Nicolae,
pentru motivul că a purtat în piept insigna cu semnul Ochiul.
c) La Secția IV-a Călărași-Militară
Dl. colonel Irimescu, președintele Secției de votare, explica modalitatea
votării arătând cu degetul unde urmează să pună alegătorul ștampila, și anume pe
Lista nr. 1 cu semnul Soarele. La această secție, delegații și asistenții opoziției n-au
putut lua contact nici cu alegătorii, nici cu localul de vot.
d) La Secția V-a Călărași-Militară
N-am putut pătrunde în localul de vot, fiind întâmpinat și oprit de santinelă.
La cererea mea insistentă a venit dl. maior Șerbu, care m-a întrebat ce vreau. I-am
arătat Cartea de candidat și l-am rugat să-mi dea voie în localul secției. D-sa m-a
întrebat mirat că ce rost am eu, candidat al P.N.Ț – ului Maniu să intru în localul de
vot. I-am explicat rostul prezenței mele acolo, dar în loc să mă anunțe a părăsit
antreul ieșind în curtea Regimentului. În fața acestei atitudini de neînțeles, am ieșit
și eu din interiorul pavilionului, unde era secția de votare.
e) La Secția I-a Călărași
Am fost întâmpinat de o ceată de huligani, care mi-au strigat huo, mi-au
spus criminal și trădător al poporului, m-au îngoldit cu pumnii și mi-au dat brânci
pe scările Primăriei.
Am cerut sprijinul comandantului Detașamentului militar, un domn
sublocotenent de la Batalionul mixt Marină, care m-a scăpat din mâna agresorilor.
Martorii care au fost față la această scenă sunt: Pantelimon D. – funcționar la
Camera de Agricultură, sublocotenentul comandant al Detașamentului militar și alți
cetățeni din orașul Călărași care așteptau să le vină rândul la vot și ale căror nume
le voi prezenta ulterior.
Binevoiți, vă rugăm Domnule Președinte, a vedea că cele de mai sus, așa
cum s-au petrecut cu călcarea Legii electorale, duc la nulitatea alegerilor.
Cu stimă,
s.s./D. N. Popescu
D-sale D-lui Președinte al Biroului Electoral Ialomița – CĂLĂRAȘI
433
Rezoluție: 21 noiembrie 1946. Se respinge ca nefondate toate punctele din
Contestație întrucât sunt în contradictoriu cu procesele verbale întocmite de secțiile
de votare. Președinte – ss/indescifrabil
__________________________________________________________________
Deputaților 1946, dosar 1817/1946, f. 3-15, original
483
1946 noiembrie 19, Călărași. Extras din Tabelul întocmit de Biroul Electoral al
județului Ialomița privind rezultatele înregistrate la nivelul orașului Călărași în urma
alegerilor generale de la 19 noiembrie 1946.
BIROUL ELECTORAL AL JUDEȚULUI IALOMIȚA
TABLOU
De rezultatul despuierii scrutinului secțiilor de votare pe liste de candidați
depuse la Alegerile pentru Adunarea Deputaților, efectuată în ziua de 19
noiembrie 1946
Secția 1 Călărași
Nr. Alegători înscriși în listele electorale – 2150
Voturi Lista nr. 1 cu semnul BPD – 1954
Voturi Lista nr. 2 independentă – 4
Voturi Lista nr. 5 cu semnul P.Ț.D. – 19
Voturi Lista nr. 6 cu semnul P.N.Ț. Maniu – 39
Voturi Lista nr. 7 cu semnul P.S.D. Independent – 5
Voturi Lista nr. 8 cu semnul P.N.L. Brătianu – 22
Nr. voturilor întrunite de toate listele de candidați – 2055
Voturi nule la despuiere – 47
Nr. total al votanților - 2102
434
Nr. total al votanților – 2881
Nr. Total al votanților – 2273
Secția 4 militară Călărași
Secția 5 militară Călărași
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Ialomița, Prefectura județului Ialomița, dosar 142/1946, f. 1
435
484
1946 decembrie 4, Călărași. Articolul Orașul Călărași fără pâine publicat în ziarul
bucureștean “Universul”.
ORAŞUL CĂLĂRAŞI FĂRĂ PÂINE

Călărași, 4 decembrie
Am arătat, la vreme, că aprovizionarea oraşului Călăraşi cu făină pentru
hrana populaţiunei, întâmpină dificultăţi serioase. Spuneam cu aceea ocaziune că,
dacă nu se vor lua măsuri pentru o aprovizionare serioasă, populaţiunea oraşului
Călăraşi va fi lipsită de pâine.
Faptele au confirmat prevederile noastre. Sunt aproape zece zile de când
oraşul Călăraşi nu are pâine. Se serveşte populaţiunei mălai şi uneori lipseşte şi
aceasta. Situaţiunea aceasta se datoreşte multor cauze, din care cea mai însemnată
este aceea că judeţele din care urma să se aprovioneze oraşul nostru nu-şi
îndeplinesc obligaţiunile decât în foarte mică măsură şi cu mari întârzieri şi greutăţi.
Cum judeţul nostru este, în acest an. complet deficitar, aprovizionarea
oraşului nu se poate face decât exclusiv din alte judeţe. Rugăm din nou forurile
superioare să ia măsuri serioase ca judeţele obligate să furnizeze făina sau grâul
respectiv să facă acest lucru fără întârziere, acum cât timp vremea se menţine bună
şi se mai pot face aprovizionări şi transporturi.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 13 decembrie 1946
485
1946 decembrie 15, Călărași. Proces-verbal încheiat de membrii Comitetului școlar
al Școlii primare nr. 3 de fete cu privire la constatarea și verificarea bunurilor și a
localului donat de fii defuncților Ana și Marinache Popescu.

Astăzi 15 Decembrie 1946, noi membrii comitetului școlar al școlii primare
No. 3 de fete din orașul Călărași, ce formăm comisia de constatare și verificare a
averii școlii primare No. 3 de fete, întrunindu-ne în cancelarie pentru constatarea și
verificarea localului, conform comunicării Inspectoratului școlar jud. Ialomița, dată
prin Buletinul Oficial din aug. 1946, am constatat următoarele:
1. Școala primară No. 3 fete din Călărași, a luat ființă în an școlar 1921/922,
când a funcționat în diferite localuri, neavând local propriu.
2. În anul 1923, la 20 iunie, dna Ecaterina I. Medigreceanu și dl Petre
Balaciu domiciliați în București, de comun acord, donează comunei Călărași, pentru
școala primară de fete, drepturile lor indivize de 1/3 de fiecare, adică în total 2/3 din
imobilul situat în Călărași, str. Mihai Viteazul No. 11, pe care îl au moștenire de la
defuncții D-lor părinți Ana și Marinache Popescu. Acest act de donație, este
autentificat de Trib. Ilfov, secția Notariat, No. 14777 din 20 iunie 1923 și transcris
436
de Trib. Ialomița, secția I în registrul de transcripțiuni sub No 4458 din 3 iulie 1923,
în timpul când era președinte al comisiei interimare a orașului Călărași, defunctul
Atanase Popescu Ulmu, care a luat imobilul în primire.
De la acea dată, școala are local propriu și poartă numele de școala primară
de fete No 3 „Ana și Marinache Popescu”.
3. Fiind o casă mare, nu a suferit modificări, pentru a putea funcționa ca săli
de clasă. Localul este f. bine întreținut, dar fiind vechi, are nevoie de reparații la uși
și ferestre, înlocuirea tablei de pe acoperiș, repararea jgheaburilor și a burlanelor de
ploaie, precum și a tencuielilor în interior și exterior, în unele părți ale clădirii.
De asemenea, este nevoie de refacerea instalației electrice și a instalației de
apă. Sperăm ca odată cu normalizarea timpurilor să se facă și aceste reparații, pentru
ca acest local de școală să devină unul din cele mai bune din oraș, care în prezent se
întreține foarte curat, pentru a păstra localul donat cu atâta generozitate de donatorii
fii ai defuncților „Ana și Marinache Popescu”, foști mari proprietari în jud. Ialomița.
4. Evaluarea și alte date necesare, se văd în anexele cazierului de la primărie
și de la școală, întocmite de membrii comisiei, delegații Primăriei, Prefecturii,
Serviciul tehnic și fișe, pe anul 1940, unde sunt și planurile localului și actul de
donație.
5. Menționăm că această donație s-a făcut la intervenția și stăruința depusă
în Moldova, la Huși, în timpul pribegiei, de către frații Atanase Popescu-Ulmu, fost
primar în Călărași, S. Sa Preot Sofie Popescu, actual preot în Călărași și președinte
al acestui comitet școlar și a defunctului diacon Alex. Dobrescu, fost profesor și
deputat, prieteni cu unii din moștenitorii localului.
Drept care am încheiat prezentul proces-verbal.
Membrii Comisiei de constatare și verificare:

Președintele Comitet. Școlar, ss/ Pr. Ec. Sofie Popescu
Membru delegat de Comit. șc., Lt. ss/indescifrabil
Directoarea școlii și secretara Comit. șc. ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Școala primară de fete nr. 3, dosar 65/1947, f. 37-37v, original
486
1947 ianuarie 13, Călărași. Adresa prin care Primăria orașului Călărași face cunoscut
Comunității Musulmane din oraș că a aprobat folosirea de către aceasta a Cimitirului
catolic.

Nr. 121 din 13 ianuarie 1947
Către,
COMUNITATEA MUSULMANĂ CĂLĂRAȘI
La intervenția Dvs. făcută cu adresa No. 1 din 1 ianuarie a.c., avem onoare
a vă face cunoscut că în urma cercetărilor făcute de Biroul Bunurilor, constatându-
437
se că cimitirul catolic din localitate este abandonat, am aprobat ca cimitirul în cauză
să fie folosit de Comunitatea Musulmană din Călărași, pentru înmormântarea
decedaților.
Cele câteva morminte ale catolicilor, nu vor fi desființate ci îngrijite de
paznicul cimitirului. De asemenea, cimitirul va fi împrejmuit.
Pe viitor catolicii decedați vor fi în mormântați în cimitirul ortodox.
PRIMAR,
ss/Ștefan Bâtlan Șeful Bir. Bunuri,
ss/B. C. Litvineanu
_____________________________________________________________
487
1947 ianuarie 23, București. Anunț publicat în ziarul „Universul”referitor la faptul că
la Călărași este epidemie de febră tifoidă și tifos exantematic.
EPIDEMIE DE FEBRA TIFOIDĂ ŞI TIFOS EXANTEMATIC LA CALARAŞI

(Ialomiţa)
În localitate s-a declarat o epidemie de febră tifoidă. Printr-o ordonanţă,
primăria arată măsurile pe care populaţiunea este obligată să le respecte în
interesul menţinerii sănătăţii şi pertru a împiedica întinderea boalei.
Odată cu febra tifoidă au mai fost semnalate şi mai multe cazuri de tifos
exantematic.
_____________________________________________________________
Universul-Provincie, din 23 ianuarie 1947
488
1947 ianuarie 31, Călărași. Extras din Ordonanța Primăriei Călărași privind
raționalizarea consumului de alimente în restaurantele din localitate.

Ordonanța nr. 538
Noi, Ștefan Bâtlan, primarul orașului Călărași, județul Ialomița,
Având în vedere deciziunea Ministerului Economiei Naționale nr. 3943 din
14 ianuarie 1947, publicată în “Monitorul Oficial” nr. 14 din 17 ianuarie 1947, care
prevede raționalizarea consumului la restaurante,
ORDONĂM
Art. 1. Cu începere de la data emiterii prezentei ordonanțe și până la noi
dispozițiuni, toate restaurantele și localurile similare, de toate categoriile din
cuprinsul orașului, vor putea servi consumatorilor numai menu-uri fixe, întocmite
conform dispozițiilor de mai jos.
438
Art. 2. Fiecare restaurant și local similar va putea pregăti zilnic cel mult șase
feluri de mâncare sau fripturi.
Carnea va putea fi folosită la pregătirea mâncărurilor cel mult trei zile pe
săptămână și anume:
Marți, carne de pasăre, găină sau rață;
Joi, pește, vânat, mezeluri și afumături;
Duminică, carne de bovine, ovine și porcine.
În celelalte zile din săptămână mâncărurile se vor pregăti fără carne.
Este cu desăvârșire interzisă pregătirea și servirea de:
a) Carne și preparate de gâscă, gâscan, curcan și curcă;
b) Icre negre sau roșii;
c) Sturioni: nisetru, morun, cegă, păstrugă, viză, sip;
d) Mezeluri și afumături de lux a căror fabricare este interzisă;
e) Brânzeturi de lux a căror fabricație este interzisă;
f) Paste făinoase, biscuiți, cornulețe, prăjituri și orice preparate din făinuri;
g) Omlete, clătite și alte preparate pe bază de ouă.
Art. 3. Gustările și aperitivele sunt interzise în orice local public.
Art. 4. Clientul va alege menu-ul fix, compus din două feluri, din care cel
mult unul va fi o friptură, care nu va depăși greutatea de 250 de grame. Ca
supliment se va putea servi fructe, cafea sau iaurt.
Art. 5. Timpul de servire a meselor în restaurante și localuri similare se
stabilește astfel:
a) Masa de prânz: orele 12,00-16,00
b) Masa de seară: orele 19,00-22,00.
Dată și semnată de noi, astăzi 31 ianuarie 1947.
PRIMAR
Ștefan Bâtlan
_______________________________________________________
489
1947 februarie 5, Călărași. Adresa prin care Poliția de reședință Călărași comunică
Primăriei orașului situația imobilului Ion Săvulescu.
Poliția de reședință Călărași

Nr. 8694 din 5 februarie 1947
Către,
Primăria orașului Călărași – Loco
La adresa D-Voastre nr. 588/947, referitor la rechiziționarea a patru camere
de la imobilul D-lui Ion Săvulescu din Călărași, str. Știrbei Vodă, necesare D-lui
general sovietic Nichitin avem onoare a comunica că două camere din acestea sunt
439
închiriate la o familie cu aprobarea primăriei Călărași din 23 noiembrie 1947, prin
ordinul rezolutiv pus pe cererea solicitantului de către D-l ajutor de primar Baciu
Gheorghe.
Deci din cele patru camere care urma să fie rechiziționate din constatările
noastre la fața locului, se poate rechiziționa numai un salon și o cameră.
Chestor,
ss/indescifrabil Comisar aj.,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
490
1947 martie 17, București. Articol publicat în ziarul „Gazeta Sporturilor” în care este
redat meciul de fotbal dintre S. T. B. și F. C. Călărași, câștigat de călărășeni cu scorul
de 4-3.
F. C. CALARAŞI A CUCERIT O VICTORIE NEAȘTEPTATĂ, ÎNVINGÂND

S.T.B. CU 4-3 (3-1)
Inaugurarea sezonului oficial în Divizia Naţională B. s-a făcut ieri după
amiază pe terenul S. T. B. Rezultatul întâlnirii constitue o surpriză căci F. C. Călăraşi
a învins S.T.B. cu 4—3 (3—1), după un match foarte disputat.
Jocul foarte dur a prilejuit un spectacol plin de peripeţii. Atmosfera, destul
de încărcată, a reuşit totuşi să nu influenţeze arbitrajul d-lui Ioachim.
Imediat după începere, S. T. B. ia conducerea dintr-o centrare a lui Combi
prin Dinescu.
La o greşeală a lui Mirea, portarul gazdelor, scorul este egalat.
Cel de-al doilea punct este înscris de Mihai, un punct de toată frumuseţea.
Înainte de pauză, Valogi centrează şi Bărbulescu reia în poartă.
S. T. B. începe puternic repriza a doua și domină cu autoritate, F.C. Călăraşi
retrăgăndu-se în apărare. La o minge înaltă trimisă de Ionescu-Ciupi, un apărător
advers atinge balonul cu mâna în careu. Penalty-ul este transformat de Căpățână.
Dar F. C. Călăraşi nu se pierde şi înscrie din nou prin Bărbulescu.
Surprinşi, bucureştenii contraatacă şi Dinescu stabileşte scorul final.
De la F. C. Călăraşi am remarcat pe: Dumitrescu, Bărbulescu, Salam şi
Gabor.
S.T.B. a avut cei mai buni oameni în Căpăţână şi Dinescu.
D-lui Ioachim i s-au aliniat echipele:
F. C. CALARAŞI: Cuşi, Belcin, Popescu, Dumitru, Dumitrescu, Joga,
Valogi, Bărbulescu, Salam, Gabor, Mihai.
S. T. B.: Mirea, Simionescu, Constantinescu, Ionescu, Căpăţână,
Dumitrescu, Combi, Cristea, Stelian, Dinescu, Mihăilescu.
_____________________________________________________________
Gazeta Sporturilor, din 17 martie 1947
440
491
1947 mai 21, Călărași. Adresa prin care Prefectura județului Ialomița transmite
Primăriei orașului Călărași programul sărbătoririi „Zilei Eroilor” din 22 mai 1947.

SERVICIUL ADMINISTRATIV
Nr. 7336 din 21 mai 1947
PRIMĂRIEI ORAȘULUI CĂLĂRAȘI

Avem onoare a vă transmite mai jos, programul întocmit cu ocazia
sărbătoririi „Zilei Eroilor”(22 mai 1947) și vă rugăm a lua cunoștință și măsuri în
consecință.
- Ora 10 dimineața - Adunarea autorităților, armatei, asociațiilor, populației
în piața din fața Catedralei.
- Ora 10,15 - Oficierea serviciului religios în sobor.
- Ora 10,45 - Raportul și trecerea în revistă a trupelor și detașamentelor de
onoare.
- Ora 11 – Formarea unei procesiuni și pornirea spre cimitir în ordinea
următoare: sfintele prapore, corul, preoții îmbrăcați în odăjdii, autoritățile civile și
militare, șefii grupărilor politice, reprezentanții Comandamentului sovietic,
reprezentanții Comunității israelite, membri I.O.V.R., Veteranii, asociațiile de foști
luptători, publicul, muzica, armata.
- Ora 12 – Așezarea în careu la Cimitirul Eroilor.
- Ora 12,10 – Slujba religioasă pentru pomenirea Eroilor, urmată de:
a. Cuvântul Bisericii.
b. Cuvântul unui ofițer superior din partea Garnizoanei.
c. Defilarea armatei în fața mormintelor Eroilor.
P R E F E C T,
ss/indescifrabil Șeful Serv. Ad-tiv,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
492
1947 iulie 1, București. Consemnare din Ziarul “Adevărul” prin care cititorii sunt
informați despre înființarea la Călărași a unei filiale a “Asociației româno-bulgare”.
Ieri a avut loc la Călăraşi o frumoasă manifestaţie de prietenie româno-

bulgară cu prilejul inaugurărei filialei locale a „Asociaţiei româno-bulgare".
Au luat parte din Capitală d-nii: prof. P. Constantinescu-Iaşi,
vicepreşedintele Camerei cu d-na, D. Ganev, ministrul Bulgariei la Bucureşti cu d-
na şi mai mulţi membri din comitetul asociaţiei româno-bulgare.
441
A mai fost de faţă şi o delegaţie de 50 de bulgari din Silistra, în frunte cu
deputatul Covacev şi d-rul Stoev, preşedintele Asociaţiei bulgaro-române din
Sîlistra.
D-nii prof. Constantinescu-Iaşi, în calitate de vice-preşedinte al Asociaţiei
Româno-Bulgare şi ministrul Ganev au rostit cuvântări în care au subliniat prietenia
dintre cele două popoare vecine.
_____________________________________________________________
Adevărul, din 1 iulie 1910
493
1947 iulie 22, Călărași. Adresa prin care Comisia locală a Sindicatelor Unite face
cunoscut Primăriei orașului Călărași că a înființat un cor și solicită sprijinul primăriei
pentru ca activitatea corului să se desfășoare normal.
COMISIA LOCALĂ A SINDICATELOR UNITE

CĂLĂRAȘI
Nr. 499/22 iulie 1947
D-l Primar al orașului – Loco

În vederea unei acțiuni efective de culturalizarea prin muzică și teatru a
Sindicatelor, Comisia locală a înființat un cor în perspectivă și o echipă teatrală.
Față de aceasta responsabilul cultural al Comisiei locale a selecționat
elemente din acea instituție care în parte, s-au și prezentat la repetiții.
Pentru organizarea unui program artistic cu care să ne prezentăm la toate
manifestațiile noastre, avem onoarea a vă ruga să luați măsuri ca toți coriștii să fie
dispensați de prezența la diferite întruniri sau alte manifestări, spre a li se da timp de
studiu, întrucât numărul acestor coriști față de masa sindicală este aproape
neînsemnat.
Repetițiile sunt fixate obișnuit în fiecare zi de luni, ora 10 doamnele și
domnișoarele, joia ora 18 domnii.
În mod excepțional, în cursul acestei săptămâni, se fixează: joi 24 iulie ora
18 fix, doamnele și domnișoarele și sâmbătă ora 18, domnii.
Ședințele se țin în localul școlii de fete nr. 1, strada 23 August.
PREȘEDINTE,
ss/indescifrabil Responsabil cultural,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
442
494
1947 iulie 22, Călărași. Proces-verbal încheiat în ședința Comisiei Interimare a
orașului Călărași în care s-a luat în discuție aprovizionarea orașului și problema
Abatorului comunal.
Proces – verbal nr. 1

Ședința de la 22 iulie 1947
Președinția D-lui Ștefan Bâtlan, primarul orașului Călărași, asistat de D-l
Const. Domnișoru, șeful Serv. administrativ, secretarul Comisiunii Interimare.
Membrii prezenți, d-nii: profesor Gh. Vasilescu, Constantin Stănescu, dr.
Damian Dăescu, Constantin Costăchescu, Nicolae Popescu, Mihail Barbu, Gh.
Bălănescu, Paul Stere, Vasile Toma, dr. Natan Berman, Atanase Costescu.
Membri absenți: d-nii ing. Platon Ijdorea și Gh. Ionescu Ghimpați.
La ședință a luat parte și d-l Const. Nicolescu, Inspector general
Administrativ.
Comisiunea Interimară fiind convocată pentru astăzi, conform art. 10 din
Regulamentul No. 4 din 31 mai 1947, pentru aplicarea Legii No. 135 din 25 aprilie
1947, spre a se pronunța asupra chestiunilor puse la ordinea zilei, chestiuni care au
fost comunicate D-lor Consilieri, odată cu convocarea 4.061 din 18 iulie 1947.
D-l primar constată că d-nii consilieri sunt în număr legal, conform art. 7
din Regulamentul No. 4 din 31 mai 1947, și a declarat ședința deschisă la ora 5,30
după amiază.
Deoarece ședința de astăzi, 22 iulie 1947, este prima ședință a Comisiunii
Interimare și are un caracter mai mult imperativ, d-l primar propune și Comisiunea
Interimară admite să se examineze la început regulamentul de funcționarea
Comisiunii Interimare, pentru a fi știut de toți d-nii membri.
Se citește ordinea de zi și Comisiunea aprobă ordinea de zi fixată.
I. Aprovizionarea orașului. D-l primar Ștefan Bâtlan expune stadiul în care
se găsește aprovizionarea orașului cu făină și mălai. Până acum 10 zile orașul era
lipsit completamente de făină și mălai. Grație însă ajutorului sovietic,
aprovizionarea orașului s-a îmbunătățit. În prezent suntem aprovizionați pentru
salariați și populație până la 10 septembrie 1947.
În prezent avem pe piață un număr de 17.145 cartele; consumul zilnic este
de 3.700 kg față de 6.500 kg cât era înainte.
Nemulțumirea populației care nu are cartele a crescut de când vânzarea
făinei și mălaiului la negru a fost interzisă cu desăvârșire.
Sigur că acești cetățeni s-ar putea aproviziona pe cont propriu din afara
orașului, unii din ei posedând mijloace materiale suficiente.
Zarzavaturi. Primăria are o grădină de zarzavat în suprafață de 10 ha cu
dublu scop. Întâi este o sursă în plus de aprovizionarea orașului și în al doilea rând
urmărește scăderea prețurilor pe piața locală. Piața este aprovizionată potrivit, având
în vedere că grădinile din jurul orașului au fost însămânțate mai târziu din cauza
443
apelor venite în primăvară. În urma ploilor credem că în cursul săptămânii acesteia,
piața va fi aprovizionată mai bine.
Totuși, cu grădinile de zarzavat din jurul orașului nu se poate face o
aprovizionare bună, mai cu seamă că în aceste grădini lipsește ceapa, fasolea verde,
varza și cartofii.
În vederea unei mai bune aprovizionări cu zarzavat, este necesar concursul
Prefecturii și Oficiului Economic, zarzavatul din plasa Călărași să fie dirijat la
Călărași prin primăriile care pe teritoriul lor au grădini de zarzavat ( Roseți, Gâldău,
Șocariciu, Dichiseni, Ciocănești, Rasa, Vărăști și altele), iar Camera Agricolă să
aducă zarzavaturi de la Andrășești.
Brânză. Brânza lipsește complet de pe piață din cauză că producătorii de
brânză vând brânza clandestin în alte părți, la prețuri mai mari.
Exemple: La noi brânza este fixată la prețul de 270.000 lei kg în detail,
suportând toate taxele către Stat, iar în afara județului oferă 340-350.000 pe kg.
Producătorii din județ să fie obligați să predea o cotă de 30% la centrele fixate de
Oficiul Economic și Prefectură, ca de la aceste centre să fie dirijată la Călărași și
celelalte orașe din județ, lipsite de brânză.
Nu este just ca cetățenii orașelor din Ialomița, să sufere de acest aliment,
când în județul nostru se fabrică zeci de vagoane de brânză, care iau drumul în alte
județe.
Asemenea se întâmplă și cu peștele. Din informații există un ordin al P.
A.R.I.D., ca toată producția de pește să fie expediată în altă parte. Primăria propune
ca cel puțin producția din Lacul Călărași – Ezerul, să fie lăsată pentru orașul
Călărași.
Să se facă o cantitate de pește sărat prin P.A.R.I.D. sau I.N.C.O.P., primăria
achitându-l la ridicare și distribuire.
Amintim că primăria nu dispune de fonduri, care să fie întrebuințate pentru
stocuri de iarnă și nici negustori nu sunt în Călărași, pentru asemenea operații care
reclamă capitaluri mari.
Carnea. Până în prezent orașul Călărași a fost aprovizionat cu excepția zilei
de 20 iulie 1947, când măcelarii în urma unui memoriu unde cereau majorarea de
40.000 lei kg., iar comisia de mercurial le-a aprobat 10.000 lei la kg. Ei însă au tăiat
mai puțină carne, urmărind prin aceasta o presiune pentru a obține un preț mai mare.
Primăria a fost sesizată de această manevră a măcelarilor și a luat toate măsurile
conform legilor în vigoare contra sabotorilor.
D-l M. Barbu, cere să se facă viza cartelelor populației nevoiașă care solicită
această viză.
D-l Nicolae Popescu, de asemenea cere să se facă viza cartelelor, deoarece
populația nevoiașă nu a cunoscut dispozițiile luate de primărie.
D-l Ștefan Bâtlan, primarul orașului Călărași, menționează că s-a fixat
pentru orașul Călărași, cantitatea de 3.200 kg făină pentru ieșirea din iarnă a multor
locuitori săraci, lipsiți de posibilitatea de a se aproviziona la preț liber, orașul având
astăzi cantitatea de 3.700 kg zilnic. Această cantitate nu a fost repartizata de
444
comisiunea de repartiția cerealelor pe baza numărului de cartele raportate de
primărie și peste această cantitate comisiunea nu ne mai repartizează nimic.
D-l M. Barbu. Din grâul trimis de U.R.S.S. urmează de a se da pâine la
populația nevoiașă. Cum sunt multe persoane care nu au vizat cartelele din motive
bine întemeiate, cere să se găsească o soluție și pentru vizarea acestor cartele.
D-l Vasile Toma, atrage atenția comisiei că s-au vizat cartele și la persoane
care au o situație materială destul de bună. Cum membrii Comisiunii Interimare sunt
reprezentanți ai păturii muncitorești urmează să stăruim și pentru ei.
D-l At. Costescu, menționează că sunt persoane care au renunțat la cartele,
dar care astăzi nu mai au posibilități de a-și procura făină și mălai la preț negru. De
asemenea sunt cazuri când s-au retras cartelele pe nedrept. D-sa cere să se găsească
o soluție pentru a se veni în ajutorul populației care nu și-a vizat încă cartelele.
D-l primar Șt. Bâtlan, propune ca primăria să aducă cazul la cunoștința
comisiunii de repartiție a cerealelor și să ceară să mărească numărul rațiilor în orașul
Călărași cu încă 500 de cartele. Propune de asemenea să se formeze o comisiune din
membrii comisiunii interimare, care să verifice registrul brutarilor și să admită noi
vize de cartele.
D-l Inspector General Ad-tiv al Circ. a IV-a Constanța se alătură propunerii
d-lui Ștefan Bâtlan, primarul orașului, în privința de a se interveni la Comisia de
repartiție a cerealelor, pentru mărirea numărului de rații și de a se institui o comisie
dintre membrii comisiunii interimare, pentru verificarea cartelelor.
D-l Const. Stănescu, cere ca pentru muncitorii care prestează munci grele să
se dea rații suplimentare de pâine.
D-l primar spune că aceste rații suplimentare de pâine se vor da la muncitorii
C.F.R., celor de la uzine și muncitorilor din port, pe baza tabelelor ce urmează a
depune la primărie.
D-l Gh. Bălănescu, arată că sunt mulți comercianți care nu mai pot procura
pâine la preț negru.
D-l Gh. Vasilescu, cere ca toate solicitările de cartele, să fie examinate de
la caz la caz. Se formează două comisiunii. Prima comisiune: d-l Vasile Toma, Gh.
Vasilescu și Const. Stănescu iar a doua comisiune d-nii: N. Popescu, Aurelian
Năescu și C. Costăchescu. Aceste comisiuni urmează a verifica viza cartelelor.
Abatorul comunal. Până în prezent orașul nu a avut un abator. Tăierile se
făceau până acum doi ani într-o baracă de scânduri și de când baraca s-a distrus de
inundații și furtul scândurilor de către răi făcători, tăierile s-au făcut sub un umbrar
sub cerul liber.
Prin intervenția primăriei și prin ajutorul dat de Camera Agricolă Ialomița,
s-a obținut de la Ministerul de Agricultură, armanul fost Crupenschi, expropriat
conf. reformei agrare din anul 1945.
În prezent au început lucrările de amenajare în limita fondurilor de care
dispunem. Se va amenaja sala mare de tăiere a vitelor mari, canalul de scurgere, un
puț absorbant, un puț pentru apă și un bazin de depozitarea apei, amenajarea biroului
D-lui medic veterinar și locuința paznicului.
Lucrările vor fi gata la 23 august 1947 și dat spre folosință.
445
D-l At. Costescu, cere ca în afară de lucrările menționate să se pietruiască și
ieșirea de la abator și strada până la linia ferată.
D-l primar menționează că în anul acesta nu se poate face, deoarece nu sunt
fonduri necesare înscrise în buget și lucrarea ar costa prea mult.
De asemenea, D-l primar, expune comisiunii că după terminarea
împrejmuirii grădinii publice, se va proceda imediat la repararea împrejmuirii
cimitirului, în care scop s-au luat deja măsuri.
D-l C. Costăchescu, atrage atenția primăriei că sentinele de la pod confiscă
toate crăcile culese de cetățenii săraci.
D-l primar spune că fapta grănicerilor constituie un abuz și se va interveni
în acest scop la plutonul de grăniceri local.
Președintele Comisiunii Interimare,

Primar, ss/indescifrabil Secretarul Comisiunii Interimare,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
495
1947 august 4, Călărași. Publicație a Primăriei orașului Călărași prin care aduce la
cunoștință că și în anul 1947 se va organiza marele bâlci anual.

P U B L I C A Ț I U N E
Se aduce la cunoștință generală că anul acesta , ca și în anii precedenți, va
avea loc în orașul nostru:
M A R E L E B Â L C I A N U A L (Sf. Maria)
Recunoscut în țară ca cel mai vechi și foarte important, din punct de vedere
comercial.
La acest bâlci se aduc spre vânzare orice fel de mărfuri.
Terenul pe care se formează bâlciul este cel situat lângă oborul comunal.
Durata bâlciului, propriu zis, va fi de la 1 până la 15 septembrie 1947, având
temeiul la 8 septembrie 1947 (Sf. Maria Mică).
Distribuirea locurilor, pe care se vor construi prăvăliile, va avea loc în ziua
de 29 august 1947, începând de la ora 8 dimineața: astfel că amatorii sunt înștiințați
să se prezinte, spre a-și primi locurile, ce li se vor atribui, după felul comerțului și
conform planului întocmit de primărie. Nu se admit subînchirieri și nici persoane
interpuse. Totdeodată atragem atențiunea domnilor comercianți că administrarea
bâlciului se face de comună în regie.
În legătură cu bâlciul, va avea loc în zilele de 1,2 și 3 septembrie 1947:
MARELE TÂRG DE VITE
446
Proprietarii vitelor vor avea asupra lor actele respective, spre a-și stabili, la
cerere, identitatea, iar pentru vitele aduse spre vânzare, biletele de proprietate și
sănătate.
Primar, ȘTEFAN BÂTLAN

Secretar, Const. Petruș
Nr. 4326/1947, august 4
_____________________________________________________________
496
1947 octombrie 23, Călărași. Adresă prin care Primăria orașului Călărași comunică
Cercului Teritorial Ialomița că nu deține situația imobilelor particulare rechiziționate
de trupele române sau sovietice.

Nr. 9878 din 23 octombrie 1947
Către,
CERCUL TERITORIAL IALOMIȚA – Loco
La adresa Dvs. nr. 12.871/947, avem onoare a vă face cunoscut că la acest
birou nu avem o situație exactă referitoare la localurile particulare rechiziționate de
trupele române sau sovietice pe raza acestui oraș, deoarece toate persoanele
cartiruite de noi la plecare nu mai sunt anunțate și în acest caz nu se poate face
această situație decât pe teren.
Vă rugăm să binevoiți a dispune să ni se transmită în copie ordinul M.A.N.
- Direcția Domenii Militare nr. 1.015.387/947, transmis de Regiunea II-a Militară
cu ordinul nr. 306.630/947, pentru a vedea dacă suntem obligați a efectua această
lucrare, deoarece necesită timp îndelungat și personal mai mult pentru înființarea de
echipe care să meargă din casă în casă.
În ceea ce privește localurile închiriate, problema nu interesează acest birou.
p. Primar,
ss/indescifrabil Șeful Bir. Rechiziții,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
497
1947 decembrie 2, Călărași. Darea de seamă a activității administrației comunale pe
luna noiembrie 1947 transmisă de Primăria Călărași Inspectorului General
Administrativ de la Constanța.

Nr. 6.075/ 1947, decembrie 2
447
Domnului,
INSPECTOR GENERAL ADMINISTRATIV
AL CIRC. IV-A CONSTANȚA
La ordinul Dvs. nr. 2359 din 12 noiembrie 1947, avem onoarea vă expune
mai jos evoluția administrației acestui oraș , pe luna noiembrie 1947.
I. Inspecții și deplasări
Ne-am deplasat în interes de serviciu la București în zilele de 21, 22 și 23
noiembrie 1947, pentru a lua în primire de la Atelierele auto mecanice Ștefan
Paradescu, autocisterna „Ford” a secției de pompieri Călărași, care a fost supusă
unor reparații generale. Lucrările au fost recepționate de o comisie de tehnicieni,
numită de Inspectoratul General al Pompierilor, lucrările costând suma de lei
238.000.
II. Evoluția administrativă
Se înaintează un număr de nouă tablouri întocmite în conformitate cu
ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 111.192 din 21 noiembrie 1945, care
privesc următoarele probleme:
1. Evoluția încasărilor pe exerc. 1947/48 – luna noiembrie 1947 (tablou
model 2).
2. Evoluția încasărilor islazului comunal pe exerc. 1947/48 (tablou model
4).
3. Executarea prestației pentru drumuri pe luna noiembrie 1947 (tablou
model 8).
4. Lucrări executate cu prestația pentru drumuri în luna noiembrie 1947
(tablou model 9):
5. Lucrări executate cu prestația pentru drumuri de la 1 aprilie 1947 până la
finele lunii noiembrie 1947 (tablou model 10).
6. Activitatea Întreprinderii comunale Călărași (controlată de Direcția
Generală a exploatărilor comunale) pe luna noiembrie 1947 (tablou model 13).
7. Stadiul executării planului de activitate al orașului pe exercițiul 1947/48
(tablou model 15).
8. Executarea planului de cultură în luna noiembrie 1947 (tablou model 20).
9. Asistența socială în cursul lunii noiembrie 1947 (tablou model 21).
III. Stadiul executării principalelor ordine
a) Deciziunea Ministerului Afacerilor Interne nr. 17.340 publicată în
Monitorul Oficial nr. 251 din 30 octombrie 1947, referitoare la întocmirea
regulamentului de organizarea serviciilor primăriei orașului, s-a pus în executare,
întocmindu-se regulamentul, care a fost votat de Comisiunea Interimară a orașului
(procesul verbal nr. 6 din 21 noiembrie 1947) și înaintat spre aprobare Ministerului
Afacerilor Interne, cu raportul nr. 6070 din 29 noiembrie 1947.
În vederea încadrării salariaților comunali în noua schemă de organizarea
serviciilor, fixată prin regulament, Comisiunea de personal a primăriei a început
verificarea fiecărui salariat și întocmirea avizelor, urmând ca lucrările să fie
definitivate după aprobarea regulamentului și directivelor date de D-tră, în
448
conformitate cu ordinul telegrafic nr. 18.489 din 17 noiembrie 1947, al Ministerului
Afacerilor Interne.
b) Agricultura. Campania de însămânțări în orașul Călărași, s-a desfășurat
normal, atingându-se procentul de 83% din planul inițial.
S-a prevăzut în plan a se însămânța cu grâu suprafața de 250 ha din care s-
a realizat numai 206 ha,
S-a primit cantitatea de 50.000 kg sămânță de grâu, care s-a distribuit la un
număr de 291 locuitori pentru 316 ha, distribuindu-se sămânță și locuitorilor din
acest oraș, pentru însămânțări pe terenuri proprietate situate în raza altor comune.
Organele însărcinate cu înscrierea locuitorilor pentru grâu, distribuirea
acestor cantități și îndrumările tehnice și-au făcut pe deplin datoria, campania de
însămânțări terminându-se cu succes prin realizarea aproape în întregime a planului
inițial. Acte de sabotaj sau pasivitate nu s-au semnalat.
În vederea exploatării în regie proprie a terenurilor agricole proprietatea
comunei, în suprafață totală de 65 ha 80 arii, primăria și-a întocmit un plan de
cultură, prevăzând în acest plan semănături de toamnă și de primăvară. Potrivit
acestui plan, administrația comunală a însămânțat suprafața de 21 ha cu grâu în
cursul lunii noiembrie 1947.
Cooperația a adus un aport important în această operă, distribuind prin
Coop. „Meșteșugarul” din localitate, întreaga cantitate de grâu repartizată acestui
oraș. Dat fiind că majoritatea celor îndreptățiți a primi sămânță de grâu, sunt
locuitori lipsiți de alte venituri, iar din agricultură din cauza secetei nu au tras
beneficii, s-a dispus ca la un număr de 256 locuitori, să li se dea sămânță pe credit.
În raza comunei nu au fost culturi de orez și bumbac.
Sfecla de zahăr s-a însămânțat 6 ha, recoltându-se 8.000 kg la hectar.
Starea semănăturilor de toamnă este bună, în urma ploilor abundente și climatului
cald, care a permis germinarea semințelor și dezvoltarea plantelor.
c) Aprovizionarea. Aprovizionarea orașului cu articole alimentare și
industriale, s-a făcut în cursul lunii noiembrie 1947, în condițiuni nesatisfăcătoare,
piața locală fiind îndestulată în măsura posibilităților cu unele articole.
Astfel, s-a făcut aprovizionarea orașului cu următoarele:
Pâine. S-a distribuit populației de 3 ori pe săptămână (vinerea, sâmbăta și
duminica), din cotele de grâu repartizate de Subsecretariatul de Stat al
Aprovizionării. S-au distribuit în total în cursul lunii 254.904 rații a 250 gr., 33.490
rații a 350 gr. și 2.604 rații a 500 gr., întrebuințându-se cantitatea de 54.930 kg.
făină, pentru fabricarea pâinii.
Mălai. S-a distribuit populației de 4 ori pe săptămână (luni, marți, miercuri
și joi), din porumbul pus la dispoziție de Federala „Borcea”. S-au distribuit în total
în cursul lunii 289.600 rații a 250 gr., 37.600 rații a 350 gr. și 2.880 rații a 500 gr.,
conform bonurilor din cartelă, totalizând 87.500 kg. mălai.
Zahăr. S-a distribuit populației pe baza bonului din cartela de alimente,
cantitatea de 5.264 kg., cota pe luna noiembrie 1947.
Ulei comestibil. S-a distribuit populației pe baza bonului din cartela de
alimente, cantitatea de 6.450 kg., cota pe luna octombrie 1947.
449
Săpun. S-a distribuit cantitatea de 982 kg., numai cota pe luna octombrie
1947, pentru posesorii cartelelor C și D 2.
Pește proaspăt. S-a distribuit populației între 500 – 1000 kg zilnic, prin
debitele de desfacere din hala de pescărie, din peștele vânat în Ezerul Călărași.
Pentru a se forma un stoc de pește sărat pentru iarnă, Primăria a intervenit la forurile
în drept, să repartizeze cantitatea de 5 vagoane, însă până în prezent nu s-a dat
această aprobare.
Ceapă. S-a adus în oraș prin grija comercianților de zarzavaturi și s-a vândut
populației cantitatea de 65.000 kg.
Cartofi. În cadrul programului de aprovizionare cu cartofi, s-au adus în
localitate prin I.N.C.O.O.P., cantitatea de 46.530 kg. cartofi, care s-au distribuit prin
comercianții locali, sub supravegherea primăriei, sindicatelor de salariați publici și
particulari, precum și a cetățenilor.
Carne. Tăierile de bovine, ovine și porcine, fiind suspendate, nu s-au
sacrificat decât două vite pentru cazuri de necesitate, în urma avizului organelor
veterinare, carnea distribuindu-se spitalului, orfelinatului și sindicatelor.
Lemne de foc. S-au adus în localitate pe calea apei, prin comercianții locali,
numai cantitatea de 450.000 kg. lemne de foc, cu care s-a aprovizionat în primul
rând școlile primare și câteva instituții. Această aprovizionare a fost îngreuiată din
cauza lipsei de numerar pe piața locală, neexistând comercianți cu capital
corespunzător operațiunilor de aprovizionare cu lemne de foc, pe de o parte, iar pe
de alta din cauza apelor scăzute, care n-au permis să se facă transporturi normale pe
calea apei. De abia către sfârșitul lunii s-au putut organiza transporturi mai
importante, când apele au început să crească și în urma stăruințelor administrației
comunale s-au pus la dispoziția unor comercianți, fonduri pentru aprovizionare prin
instituțiile de credit.
Administrația comunală a dus tratative pentru aprovizionarea orașului cu
200 vagoane lemne esență tare din alte regiuni, intervenind pentru aprobarea
programării acestei cantități și punerea la dispoziție a vagoanelor necesare. Pentru
operațiunile de finanțare și distribuire, primăria a dat mandat Coop. „Victoria” din
localitate. Această cantitate este programată a sosi în localitate în timp de 45 zile.
Pe de altă parte, Ocolul Silvic Călărași, a organizat tăieri în pădurile statului
„Floroaica” și „Bogdana”, cu lemnele rezultate, urmând a se face aprovizionarea
instituțiilor în primul rând și apoi a populației.
Pentru aprovizionarea salariaților comunali cu lemne de foc, s-au luat
măsuri pentru transportarea a 15 vagoane lemne programate de Oficiul Economic
de la proprietarul N. N. Seceleanu.
În urma intervențiilor făcute de primărie, s-a făcut aprovizionarea orașului
cu cantitatea de 500 m.p. geamuri și 1.000 buc. becuri electrice de diferite mărimi,
prin Coop. „Victoria”, care a finanțat această operațiune.
Sare s-a distribuit prin Coop. „Călărași” cantitatea de 18.550 kg., în cursul
lunii noiembrie 1947.
Petrol lampant s-a adus și distribuit populației cantitatea de 15 tone.
450
Articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. S-au adus de Coop. „Victoria”
următoarele mărfuri: 5002,30 metri americă; 1003,90 metri stambă albită; 180
perechi ciorapi bărbătești; 180 perechi ciorapi damă; 300 bobine ață; 2160 batire
ață; 100 perechi bocanci; 644 perechi pantofi damă și bărbătești.
Parte din aceste mărfuri, precum și cele aprovizionate ulterior, s-au
distribuit salariaților pe baza cartelelor cu puncte.
Nu s-a putut face aprovizionarea orașului cu fasole, brânză, usturoi și fructe,
aceste articole lipsind în regiunea noastră. Primăria însă a luat măsuri ca în limita
capitalului de care dispune comercianții locali, să facă aprovizionarea și cu aceste
articole.
d) Întreprinderi industriale. Întreprinderi industriale în oraș sunt foarte
puține, iar activitatea unora din acestea este extrem de redusă din cauza lipsei
materiilor prime.
Industria locală este rezumată la două fabrici de tăbăcărie, 3 mori țărănești,
o fabrică de lumânări, 2 turnătorii pentru nevoile locale, o fabrică de rahat, o fabrică
de mezeluri și două de ape gazoase.
Se impune crearea de noi industrii care să absoarbă brațele de muncă
disponibile în oraș.
De asemenea să se repartizeze cotele de piei pentru tăbăcăriile din localitate
și cantitățile necesare de materii prime celorlalte industrii.
e) Comerțul. Activitatea comercială în oraș a fost diminuată din cauza lipsei
de capital a micilor comercianți. Singurul comerț mai viu a fost cel din sectorul
alimentar și de articole casnice. În această direcție este necesar ca pe de o parte să
se intensifice activitatea cooperativelor care să facă aprovizionarea cu mărfuri de
orice fel suficiente cantitativ, iar pe de altă parte să se organizeze și magazine
particulare pe categorii de mărfuri și care să se bucure de credite suficiente, pentru
a se putea face aprovizionări normale.
f) Școlare. Atât școlile secundare, profesionale cât și cele primare
funcționează în condițiuni normale, cursurile începând la datele fixate de minister.
Localurilor de școli li s-au făcut reparațiunile necesare încă înainte de
începerea cursurilor. Starea de curățenie nu lasă de dorit.
De asemenea, s-a făcut în întregime aprovizionarea tuturor școlilor primare
cu combustibilul necesar, prin îngrijirea administrației comunale, din subvenția
acordată de comună pentru întreținerea învățământului primar. Școlile secundare se
aprovizionează prin organele C.A.P.S.-lui, aprovizionarea fiind în curs.
g) Mersul finanțelor. În cursul lunii noiembrie 1947, mersul încasărilor a
fost mai accentuat, realizându-se cele mai mari încasări lunare de la 15 august 1947.
Programul încasărilor față de cota aritmetică, pe timp de la 15 august – 30 noiembrie
1947, a crescut la 66%, iar în luna curentă a atins 105%.
Salariile funcționarilor sunt achitate la zi.
h) Starea sanitară umană. Nu s-a declarat în oraș nici un fel de epidemie.
Cazurile de boli mai importante au fost următoarele: 2 cazuri de tifos
exantematic în rândul militarilor veniți din afară, vindecate; 2 cazuri de febră tifoidă,
451
vindecate; 2 cazuri de scarlatină, unul vindecat și altul în convalescență. Sifilisul și
tuberculoza în ușoară creștere.
Pentru combaterea acestor flageluri (sifilis și tuberculoză) nu sunt
medicamentele necesare și nici personalul necesar, întrucât la conducerea
serviciului sanitar al orașului nu este un medic titular, postul fiind girat de medicul
Circ. Roseți. Propunem a se interveni la Ministerul Sănătății ca să se numească de
urgență un titular la serv. sanitar al orașului și să se înzestreze cu medicamentele
necesare acest serviciu, spre a se putea face față nevoilor actuale, precum și în
vederea campaniilor sanitare pe care administrația comunală împreună cu organele
sanitare le va organiza în chiar prima decadă a lunii decembrie 1947.
În vederea inoculării populației în această campanie pentru prevenirea
cazurilor de tifos exantematic și holeră, propunem a ni se trimite de urgență serurile
necesare.
i) Starea sanitară veterinară. Nu s-a declarat nici o epizootie. Cazuri de
boli mai importante nu au fost, activitatea serviciului veterinar limitându-se la
controlul sanitar veterinar al produselor de origine animală și controlul sanitar al
animalelor la oborul săptămânal.
j) Prestația. Executarea lucrărilor cu prestația a fost stingherită pe de o parte
din cauza timpului ploios, iar pe de alta din cauza neprezentării prestatorilor chemați
la lucru, care nu pot fi sancționați, întrucât în prezent nu s-au fixat amenzile ce
primăria urmează să le aplice acestora. Socotim că în rândurile unor cetățeni există
și rea voință pentru achitarea de această sarcină cetățenească. De aceea propunem a
se interveni la Ministerul Afacerilor Interne, pentru fixarea amenzilor ce urmează a
se aplica prestatorilor care nu se prezintă la lucru, pentru ca primăria să-i poată
sancționa.
k) Cooperative și bănci populare. Cele trei unități cooperatiste din Călărași,
au depus o vie activitate pentru difuzarea mărfurilor ce li s-au repartizat, atât în
sectorul alimentar, cât și în cel al mărfurilor industriale raționalizate. Activitatea
organelor de conducere a fost susținută, nesemnalându-se nici un fel de abatere.
l) Cămine culturale. Căminul cultural orășenesc reorganizat în cursul lunii
septembrie 1947, a pășit la organizarea unei intense activități culturale în masele
largi ale populației.
Prima manifestare publică în cursul acestei luni a fost montarea piesei
„Take, Ianke și Kadâr” cu colectivul de artiști ai căminului. Spectacolul a atras un
numeros public și s-a bucurat de o reușită deplină. Alte piese de teatru sunt în
pregătire pentru luna decembrie 1947.
m) Cum funcționează serviciile administrative și cum își îndeplinesc
organele administrative funcțiunile. În vederea coordonării și planificării activității
în toate sectoarele administrației comunale, se țin conferințe administrative, cu
funcționarii primărie, conducătorii de servicii și birouri. În cadrul acestor conferințe
fixate, șefii serviciilor comunale și conducătorii serviciilor organizate, dau rapoarte
de activitate, arătând rezultatele obținute și greutățile întâmpinate în bunul mers al
serviciilor. La aceste rapoarte se fac discuțiuni în cadrul conferinței.
În cursul lunii trecute s-a ținut o singură conferință.
452
Rezultatul practic al acestor conferințe s-a evidențiat impulsionându-se
activitatea în toate sectoarele administrației comunale. Organele administrației
comunale își îndeplinesc însărcinările în mod satisfăcător.
Întreprinderea comunală a orașului încă nu a ajuns să dea randamentul cerut,
întrucât încasările realizate sunt slabe, iar disciplina în muncă a personalului și în
special al directorului lasă de dorit. La această întreprindere se întâmpină greutăți în
încasarea taxelor pentru curent electric și apă de la instituțiile publice din oraș.
n) Munca voluntară. În conformitate cu ordinul Ministerului Afacerilor
Interne nr. 27.554 A. din 27 septembrie 1947, această primărie și-a întocmit un plan
general de realizări gospodărești. În acest plan s-au prevăzut curățirea cimitirului,
grădinilor și locurilor virane din cuprinsul orașului. S-a făcut apel la munca
voluntară a Sindicatelor și liceelor din localitate.
S-au executat următoarele lucrări prevăzute în planul general de realizări
gospodărești:
1. Curățirea și împrejmuirea cimitirului ortodox.
2. Curățirea terenului Maican No. 1, str. Știrbei Vodă.
3. Curățirea terenului Băncii Naționale din fața pieței (Hala centrală).
4. Curățirea și nivelarea terenului din str. M. Cantacuzino colț cu str. Eugen
Munte.
5. Curățirea și nivelarea terenului primăriei din B-dul Traian, în spatele
Pichetului de Grăniceri, precum și facerea gropilor necesare în vederea plantării de
arbori.
6. Curățirea terenului proprietatea primăriei de pe B-dul I.I.C. Brătianu, vis-
a-vis de liceul industrial de fete.
7. Curățirea terenului Balcanschi, str. Petre Enescu.
8. Curățirea terenului primăriei din spatele pescăriei. Urmează a fi amenajat
în vederea plantării cu arbori.
În afară de lucrările prevăzute în planul general de realizări întocmit, s-au
mai realizat următoarele:
-Împrejmuirea cimitirului cartierului Măgureni.
- Construirea unui gard nou de 14 m. l. la școala primară de băieți nr. 2 și
repararea restului de împrejmuire.
- Amenajarea terenului din piața mică (str. Petre Enescu), în vederea
înființării unei grădini.
- S-au procurat și depozitat la serviciul comunal de salubritate materiale
(cherestea și cuie) pentru construirea împrejmuirii grădiniței din piața mică și
scuarul de pe B-dul I.I.C. Brătianu. Pentru procurarea materialelor s-au colectat
sume de la cetățeni prin liste de subscripție, realizându-se suma de lei 47.300, iar
primăria contribuind din fonduri bugetare cu 20.000 lei.
-Amenajarea clădirii abatorului comunal cu fonduri proprii ale
administrației comunale.
În acțiunea de realizări gospodărești, s-au evidențiat d-nii: Mihai Barbu –
Președintele Consiliului sindical județean, Pr. Leonida Mateescu – Protoiereul
453
județului, precum și întreg Sindicatul funcționarilor publici, care a răspuns cu tot
elanul la apelul făcut de președintele Consiliului sindical județean.
o) Comisia Interimară a orașului, a ținut o singură ședință la 21 noiembrie
1947, având la ordinea de zi votarea regulamentului de organizare a serviciilor
primăriei, înființarea comitetelor de cetățeni, care să dea concurs administrației
comunale în diferite sarcini, ratificarea Deciziunei Comitetului de conducere al
I.C.C. referitoare la aprobarea bugetului și deschiderea unui credit suplimentar.
Comisia Interimară în acea ședință a hotărât înființarea a 7 comitete
cetățenești, puse sub conducerea a câte unui membru din comisie, care să
coordoneze activitatea acestora. În ședința de la 28 noiembrie 1947, au fost
convocați toți conducătorii comitetelor și s-a fixat programul de activitate pentru
fiecare din ele.
p) Starea de spirit. Starea de spirit a populației este foarte bună, cetățenii
urmărind cu interes toate reformele în spirit democratic înfăptuite de guvern. Astfel,
reforma Justiției, care a format și principala preocupare a guvernului în luna
noiembrie 1947, concretizându-se prin legea recent votată de parlament, care a fost
primită cu satisfacție în masele largi ale populației locale, reforma fiind explicată
marelui public prin conferințele și adunările ce s-au ținut de către organizațiunile
democratice locale. De asemenea, populația apreciază eforturile depuse de guvern
pentru raționalizarea și aprovizionarea cu unele articole de strictă necesitate.
r) Ordinea și siguranța. Măsurile de ordine nu sunt în întregime realizate
din cauza personalului insuficient față de nevoile actuale.
s) Politice. Se observă o activitate intensă a P.C.R. și a P.S.D. în vederea
realizării în fapt a Partidului Unic Muncitoresc, prin adunări de partid, publice și în
cadrul sindicatelor, în care se explică importanța acestei unificări, care constituie
avangarda clasei muncitoare, prelucrându-se și platforma program ce va sta la baza
acțiunii viitoare a noului partid.
Partidele Frontul Plugarilor, Național Popular și Național Țărănesc își
desfășoară activitatea pe linia trasată de guvern, sprijinind activitatea acestuia.
În urma eliminării din viața politică a Partidului Național Țărănesc – Maniu,
prin dizolvarea acestuia și condamnarea conducătorilor se observă o lămurire a
maselor asupra acțiunilor nefaste duse de conducătorii acestui partid, precum și o
mișcare a populațiunei, care se păstra până în prezent în rezervă, către grupările
democratice locale.
Acest fapt a fost subliniat și la adunările publice, organizate de grupările
politice din guvern, ținute în cele mai spațioase săli din oraș, care au devenit
neîncăpătoare.
PRIMAR,
ss/Const. Petruș
_____________________________________________________________
454
498
1947 decembrie 19, Călărași. Corespondență publicată în ziarul “Scânteia”
referitoare la inaugurarea noului abator din Călărași.
CĂLĂRAŞI. În prezenţa şefilor de autorităţi şi a unui mare număr de

muncitori, a avut loc inaugurarea noului abator comunal al oraşului Călăraşi.
Primăria oraşului a construit cu fonduri puţine un abator modern, pe locul
fostei moşii Krupenschi din Măgureni.
Au luat cuvântul tov. Ștefan Bâtlan, primarul oraşului, Ion Berca, prefectul
judeţului şi tov. Miron Nicolae din partea Org. jud. P. C. R.
_____________________________________________________________
Scânteia, din 19 decembrie 1947
499
1947 decembrie 30, Călărași. Cuvântarea responsabilului sindical din cadrul Camerei
de Comerț și Industrie Călărași cu ocazia zilei de 30 decembrie 1947.
T O V A R Ă Ș I,
Ziua de 30 Decembrie 1947 a adus o schimbare fundamentală formei noastre
de stat prin abdicarea Regelui Mihai I, țara noastră devenind „REPUBLICA
POPULARĂ ROMÂNĂ”.
Mișcarea Sindicală Română, care de-a lungul anilor a luptat și a sângerat
pentru drepturile și libertățile poporului, alături de toate forțele democratice, vede
în dărâmarea definitivă a monarhiei, înlăturarea piedicii care a stat în calea
dezvoltării progresiste a țării și bunei stări a poporului nostru.
Clasa muncitoare din România întâmpină cu însuflețire tânăra noastră
Republică Populară.
Sarcini noi ne așteaptă pe noi sindicaliștii, deschizându-se căi noi de mărețe
înfăptuiri, în lupta pentru dezvoltarea regimului de democrație populară pentru
apărarea independenței naționale și pentru asigurarea păcii.
Anul 1947 a fost un an de luptă încordată pentru înfrângerea greutăților de tot
felul, dar a fost și un an de mari realizări.
În anul 1948 pășim cu hotărâre și încredere, spre noi cuceriri democratice pe
tărâm economic, politic și social.
O mare răspundere apasă pe umerii noștri. Întărirea tinerei noastre Republici
Populare, dezvoltarea regimului nostru spre socialism, depind de hotărârea cu care
vom lupta pentru ridicarea permanentă a producției, pentru reconstrucția Republicii,
de vigilența cu care vom ști să apărăm drepturile și libertățile câștigate cu atâta trudă.
Dragi tovarăși,
Dragostea noastră pentru tânăra Republică Populară Română să o arătăm
printr-un avânt și mai mare de muncă pentru mărirea producției, aceasta pentru o
viață materială mai bună pentru toți cei ce muncesc de la orașe și sate.
„TRĂIASCĂ R.P.R.”
„TRĂIASCĂ LUPTA UNITĂ A CLASEI MUNCITOARE”
455
„TRĂIASCĂ C.G.M.”
RESPONSABIL SINDICAL,
ss/indescifrabil
_____________________________________________________________
Arh. Naț. Călărași, Camera de Comerț și Industrie Călărași, dosar 3/1947-1948, f. 65,
500
1947, Călărași. Extras din Raportul anual și Darea de seamă asupra activității Camerei
de Comerț și Industrie Călărași, pe anul 1947.
CAMERA DE COMERȚ ȘI DE INDUSTRIE

CĂLĂRAȘI – IALOMIȚA
RAPORT ANUAL
și Darea de Seamă asupra activității Camerei de Comerț și de Industrie
Călărași – Ialomița, pe anul 1947.
În linii generale, activitatea Camerei de Comerț și de Industrie Călărași, în
decursul anului 1947, a avut următoarea înfățișare:
Comisiunea Interimară, a ținut în acest an 5 ședințe, iar Comitetul de Direcție,
organul executiv al hotărârilor Comisiunei Interimare, a ținut 108 ședințe.
Preocupată în permanență de îmbunătățirea situației economice a județului
nostru, Camera noastră a făcut și trimis atât Ministerului Industriei și Comerțului cât
și Inspectoratului Comercial din Constanța, buletine informative confidențiale, în
care a arătat întotdeauna situația comerțului și industriei locale, în acest an, venind
în același timp cu diferite sugestii și propuneri pentru ameliorarea acestei situațiuni,
în limita posibilului și în concordanță cu interesele generale ale economiei naționale.
Astfel a intervenit la 26 februarie 1947, la Ministerele: Industriei și
Comerțului, Agriculturii și Domeniilor și la președinția Consiliului de Miniștri, ca
urmare la chemarea Guvernului țării, privitoare la mobilizarea națiunii pentru
realizarea planului de însămânțări, publicată în Mon. Of. nr. 44 din 22 februarie
1947, arătând situația reală existentă în județul Ialomița și accentuând multiplele
deficiențe create de numeroasele deciziuni restrictive în ceea ce privește schimbul
de semințe de tot felul între locuitori și în special circulația lor, care formau un
adevărat obstacol în calea realizării planului de însămânțări, cu deosebire în județele
bântuite de secetă timp de 2 și 3 ani, printre care se numără și județul nostru, făcând
concomitent cu aceasta propuneri concrete pentru remedierea situației create.
Cităm numai două din acele propuneri, esențiale pentru reușita campaniei de
însămânțări din primăvara anului 1947 și anume:
1. Pe tot timpul campaniei, să se admită schimbul liber de semințe de tot felul
(cereale, vegetale, oleaginoase sau leguminoase) între locuitori, precum și libera lor
circulație fără nici o altă formalitate decât simpla adeverință eliberată de primărie
sau comitetul agricol gospodăresc din comuna unde își are domiciliul cumpărătorul,
456
din care să se constate calitatea lui de agricultor precum și că are nevoie de acele
semințe pentru însămânțările de primăvară.
2. Abrogarea imediată a tuturor deciziunilor care prevăd restricțiuni cu privire
la vânzarea, schimbul și circulația produselor agricole, pe tot timpul campaniei de
însămânțări.
Ținem să menționăm cu satisfacție că, sugestiile noastre au fost apreciate de
conducerea departamentelor aferente și drept urmare s-a dat decizia nr. 364
publicată în Mon. Of. nr. 55 din 7 martie 1947, care a remediat și această situație în
spiritul celor preconcepute de noi, iar efectele ei pozitive n-au întârziat.
De asemenea, la apariția deciziei Ministerului de Finanțe, care determina
majorarea impozitelor pe comerț și cifra de afaceri cu de 20 ori, fără să se fi făcut
vre-o excepție pentru regiunile greu încercate de secetă, Camera noastră cu numărul
42, 764 din mai și nr. 803, 804 din iunie 1947, a înaintat atât Ministerului Industriei
și Comerțului cât și Ministerului de Finanțe, patru memorii, în care a arătat detaliat
situația economică dezastruoasă în care se găsea județul nostru, datorită secetei fără
precedent care l-a pustiit timp de 3 ani consecutiv, făcând propuneri concrete, în
primul rând pentru salvarea gospodăriilor sătești – baza unei economii sănătoase -,
prin dirijarea imediată și distribuirea în mediul rural din județ a porumbului necesar
la hrana acelei populații, ce a fost lăsată în voia sorții și numai ca să scape de spectrul
grozav al foamei, a trebuit să-și golească casele de toate bunurile adunate cu multă
sudoare, ca: covoare, preșuri, lenjerie, haine, până și zestrea fetelor și să plece în
județele excedentare de prin Oltenia și Banat, unde să le dea pe nimic (un sac sau
doi de porumb), iar cei care au avut vite, au dus și au luat pe un cal sau o vacă tot
un sac cu porumb, cerând în același timp și abolirea impozitului agricol pe exercițiul
1947/1948, pentru județul nostru.
Concomitent cu aceasta, față de repercursiunile tot atât de dezastruoase ce le-
a avut situația agricolă asupra comerțului și industriei locale, căci după cum am
arătat județul Ialomița fiind un județ eminamente agricol, consumatorul principal
agricultorul a fost înlăturat de pe piață în toți acești ani, Camera noastră, arătând
detaliat și această situație, spre a salvgarda comerțul, a cerut insistent și pentru acesta
un regim fiscal special, atribuit echitabil și corespunzător cu puterea de plată a
contribuabilului.
Cu aceiași satisfacție am constatat că și de astădată demersurile noastre nu au
fost zadarnice, căci, ca și în alte ocaziuni, au fost la fel de apreciate, iar drept urmare,
impozitele agricole au fost reduse la 50%, iar cele pe comerț cu 20-30% și ce era
mai principal, populația rurală a început să primească rații săptămânale de porumb,
care i-a asigurat hrana necesară și i-a dat posibilitatea să-și salveze bunurile ce i-au
mai rămas în gospodării.
Comitetul de Direcție al camerei, format din președinte, un membru delegat
al Comisiunii Interimare și prim secretarul Camerei, constituie organul executiv al
hotărârilor Comisiunii Interimare, iar potrivit dispozițiunilor legii 125 pentru
reglementarea exercițiului comerțului din 24 februarie 1941, este și organul
însărcinat cu acordarea autorizațiunilor comerciale.
457
În cadrul celor 108 ședințe pe care le-a ținut regulat în decursul anului 1947,
el a avut următoarea activitate:
A autorizat funcționarea a 152 firme noi dintre care: 151 firme individuale
comerciale și industriale și 1 firmă socială comercială. A mai autorizat diferite
mențiuni modificatoare în obiectul a 373 firme individuale și a 4 firme sociale, iar
în 108 cazuri și-a dat avizul pentru radierea definitivă a firmelor. În executarea
ordinului circular nr. 42.983/945, a avizat favorabil 359 cereri a diferiților solicitanți
de firme noi individuale. De asemenea pentru diferite adăogiri sau modificări în
obiectul exercitat al firmelor existente, a avizat favorabil cererile a 131 firme
individuale și sociale. În același timp a mai acordat 28 avize pentru obținerea de
brevete de băuturi spirtoase.
Alături de activitatea organelor de conducere ale Camerei noastre, expusă mai
sus, serviciile Camerei au executat următoarele lucrări, sub supravegherea și
conducerea prim secretarului Camerei, șeful Cancelariei și personalul acestei
instituții.
Biroul de studii al Camerei a prezentat următoarea activitate: Pe lângă
lucrările de ansamblu privind bunul mers al serviciilor Camerei, a dat consultații
juridice, în materia legiuirilor economice, diferiților solicitatori, membri ai Camerei
sau a celor interesați de a fi promovați ca viitori comercianți sau industriași. A
redactat memoriile și propunerile hotărâte de organele de conducere ale Camerei
privind problemele strict profesionale locale, sesizând în același timp și probleme
generale interesând economia noastră. A eliberat 39 legitimații pentru exercitarea
comerțului ambulant și a vizat în prelungire valabilitatea la alte 21 autorizațiuni de
acest gen. De asemenea a mai eliberat 8 carnete de voiajori.
În executarea legii nr. 349/945 și a deciziei 4561/947 a eliberat 51 numere de
ordine întreprinderilor producătoare, vizând totodată un număr egal de registre de
calculație. Ministerul Industriei și Comerțului a fost informat lunar, printr-un buletin
confidențial, asupra mersului comerțului și incidentelor ce au survenit în viața
economică locală.
În același timp, potrivit ordinului Inspectoratului Comercial Constanța, s-au
trimis regulat la Inspectorat, prețurile pieței Călărași, potrivit variațiunilor lunare și
la Ministerul de Finanțe, Direcția licitațiilor, potrivit variațiunilor bilunare, en-gros
și en-detail, pentru toate articolele alimentare, semifabricate și fabricate,
raționalizate sau libere.
A difuzat în permanență publicului interesat ca și organizațiilor profesionale
toate instrucțiunile, ordinele și deciziunile cu caracter economic, dând informațiuni
zilnice la cerere, privind ocrotirea mersului comerțului și industriei.
Biroul contabilității, pe lângă normala funcționare a contabilității, ajutat de
biroul cancelariei, a efectuat și condus ajutorarea comercianților scăpătați, care
potrivit legii 555/944 pentru organizarea asistenței comercianților și industriașilor
lipsiți de mijloace, au primit asistența camerei noastre. Astfel, în decursul anului
1947, un număr de 44 comercianți scăpătați sau membrii familiilor acestora, au
primit în medie lunar, până la stabilizare, sume variind progresiv de la 50 mii la 500
mii lei de persoană, iar după stabilizare, sume de la 50 lei la 1000 lei lunar.
458
Cel de al doilea buget executat după stabilizare, de la 15 august 1947 – 31
martie 1948, a avut alocat 170 mii lei, din care a și cheltuit până la 31 decembrie
1947, lei 23.800.
La capitolul subvenții, s-au acordat ajutoare la diferite școli industriale și
comerciale, cămine de ucenici, societăți de binefacere, precum și burse pentru elevi
și studenți săraci și merituoși, de la primul buget lei 2 milioane și din bugetul de
după stabilizare, 15.8.1947 – 31 martie 1948, lei 118.000.
Pentru abonamente la diferite reviste și ziare cotidiane, economice și
financiare primite la biblioteca camerei, s-au cheltuit lei 24.364 în perioada 15
august 1947 – 31 decembrie 1947.
Registratura Camerei a înregistrat în registrul ei de intrare și ieșire, un număr
de 6.768 de acte.
Activitatea Oboarelor de cereale din Circ. Camerei noastre din acest an, a fost
inexistentă, datorită secetei fără precedent, care a distrus recoltele de cereale timp
de trei ani în continuu, dar și datorită restricțiilor ce au fost foarte acute în ramura
de cereale. Aici este cazul să arătăm, cu multă părere de rău că, toate deciziunile
care s-au dat în ultimii ani, în ceea ce privește modul de colectare a cotelor
obligatorii de cereale, au ignorat cu desăvârșire oboarele de cereale, excluzându-le
definitiv din sistemul de colectare prin autorizarea unităților mandatare ale Indcoop-
ului, de a face colectări direct de la producător, la domiciliul acestuia. Colectările s-
au făcut fără nici un control, iar prețurile se stabileau uniforme, indiferent de
greutatea hectolitrică și puritatea cerealelor sau gradelor de umiditate și procentul
de boabe pătate, cum este cazul la porumb. În plus, adesea țăranii producători se
plângeau de rețineri abuzive de bani, sub diferite forme și pretexte. Toate acestea au
creat întotdeauna o atmosferă potrivnică comandamentului ceasului de față.
Camera noastră a sesizat regulat, la timp, în mod detaliat, aceste dificultăți,
prin buletinele confidențiale trimise Ministerului, insistând – după cum insistăm și
acum – asupra necesității de a se lua următoarele măsuri:
Sporirea autorității Comisiunilor de supraveghere a oboarelor de cereale, prin
elaborarea unei decizii, care să oblige, sub prevederea de sancțiuni, atât pe
producător cât și pe cumpărător, indiferent dacă acesta din urmă este delegat al
organelor oficiale de colectare ale statului, cooperative sau particulari, să satisfacă
toate operațiunile de livrare, vânzare, colectare sau schimb în natură, numai în
oboare sau rampe, care există la mai toate gările și nu ar obliga pe producător să se
deplaseze pe o distanță mai mare, deoarece și în cazul colectărilor directe, cerealele
se transportă tot de producători în aceleași gări unde se depozitează în silozuri, etc.
Numai în felul acesta, datorită controlului permanent pe care îl exercită organele
Camerelor de comerț în oboarele de cereale și în special datorită unei drepte și
echitabile valorificări ce se va face, toate oboarele fiind dotate cu aparate speciale,
producătorii își vor avea asigurate toate drepturile ce le sunt conferite prin legi și
regulamente. Prin aceasta s-ar elimina treptat neîncrederea sătenilor, iar colectările
ar putea fi cu mult sporite fără să se recurgă la rechiziționări sau ridicări silite, care
nu sunt câtuși de puțin indicate în noua așezare economică a țării pe baze
democratice.
459
Este bine să se știe că, oboarele de cereale, care sunt și un fel de burse în mic,
în toate timpurile și indiferent de sistemul economic, au fost cât se poate de utile în
procesul de circulație și valorificare a cerealelor și în general a produselor agricole,
justificându-și pe deplin existența, iar experiența ultimilor ani când aceste
instituțiuni au fost complet abandonate și scoase din sistemul obișnuit de colectare
și valorificare a cerealelor, pledează în același sens.
Este profund greșită și nu lipsită de interes, opiniunea colectorilor, precum și
cea tot atât de lipsită de experiență a unora din organele administrative, care se
străduiesc să înfățișeze ca inoportune aceste importante centre de desfacere și
necorespunzătoare noii situațiuni economice, adăugând la aceasta și falsa aserțiune
că, insistențele Camerelor de Comerț pentru aducerea colectărilor exclusiv în
oboare și rampe, s-ar datora numai dorinței acestora de a-și asigura perceperea
taxelor aferente. Or, dacă s-ar lua în considerație faptul că, taxele ce se percep de
Camerele de Comerț în oboare și anume 200 de lei la vagonul de 10 tone cereale și
300 lei la vagonul de 10 tone oleaginoase, sunt atât de infime și nu mai pot constitui
un venit de bază pentru bugetul unei Camere, abia fiind capabile să acopere
cheltuielile de administrarea lor, desigur că, atunci nu se va putea să nu se vadă
latura adevărată a acestor afirmațiuni, dorința de a continua și mai departe atribuirea
prețului la acele produse după propria apreciere, fără să se stabilească în prealabil
puritatea, gr. hectolitrică sau umiditatea și în special dorința de a nu fi controlați în
efectuarea acestor operațiuni.
În ce privește târgurile de animale, deși activitatea lor a fost înviorată,
restricțiile la vite fiind mai puțin acute, totuși a fost mult stingherită din cauza
intransigenței de care Camera noastră s-a izbit din partea primăriilor din localitățile
unde funcționează târgurile săptămânale de animale din județul nostru. Astfel, din
cele opt târguri existente astăzi, șapte, printre care se numără și cel din capitala
județului, sunt neîmprejmuite și nu posedă nici un fel de instalație din cele prevăzute
de legea Burselor de Comerț, respectiv de regulamentele interioare ale acestor
centre. Ceva mai mult, mai avem încă târguri, cum este cazul celui de la Țăndărei,
care funcționează pe un teren cât se poate de impropriu, mic, accidentat, cu o singură
intrare servind în același timp și ca ieșire, prezentând chiar pericol pentru viața și
bunul cetățenilor. Am intervenit în nenumărate rânduri, în scris, atât la primăriile
respective cât și la organele lor tutelare, cerând cu insistență împrejmuirea târgurilor
și desemnarea de alte terenuri mai corespunzătoare scopului, acolo unde este cazul,
dar fără să obținem vreun rezultat pozitiv.
Oficiul Registrului Comerțului, funcționând sub conducerea prim secretarului
Camerei și controlul judecătorului delegat, ca organ autorizat pentru înscrierea
actelor a căror publicitate este cerută de legea pentru înființarea unui registru al
comerțului, din 10 aprilie 1931, în decursul acestui an a avut de executat lucrarea
excepțională potrivit legii 250 din 15 iulie 1947.
Legea nr. 250 pentru modificarea și completarea unor dispozițiuni din legea
pentru înființarea unui registru al comerțului din 10 aprilie 1931, anulând pe data de
1 august 1947 certificatele de orice fel eliberate înainte de 1 august 1947 de Oficiile
Reg. Com. de pe lângă Camerele de Comerț și de industrie, precum și duplicatul
460
cererii de înmatriculare pe data de 1 octombrie 1947, a obligat ca toate firmele
înscrise în registrul comerțului, să ceară, iar Of. Reg. Com. să elibereze certificate
de existența firmelor, valabile 6 luni de la data eliberării lor. În cadrul acestei
operațiuni Of. Reg. Comerțului, cu concursul personalului Camerei de la celelalte
birouri, a revizuit toate firmele din orașul Călărași, precum și din județ.
Este necesar de reținut că, verificarea firmelor în provincie s-a făcut în
condițiuni dintre cele mai grele, delegații oficiului având de întâmpinat dificultăți,
ca cea a transportului în special, județul fiind lipsit de șosele, deplasarea făcându-se
foarte anevoios, iar firmele sunt răspândite în 204 comune rurale și trei urbane,
împrejurare care, cu totul independent de voința noastră, în ciuda străduințelor
depuse, a provocat o oarecare întârziere în desăvârșirea acestor operațiuni, anumite
primării ne înapoindu-ne nici până în prezent anumite lucrări ce aveam de executat.
În urma acestor verificări de firme, Oficiul Reg. Comerțului va putea avea o
situație fidelă a lor, care va reprezenta într-adevăr o oglindă a comerțului și industriei
din Circumscripția Camerei noastre.
La registratura Oficiului Reg. Comerțului, numărul hârtiilor intrate în
decursul acestui an, a fost de 23.534 bucăți.
Ca încheiere, servind cauza bunului mers al comerțului și industriei, am ținut
contact strâns cu firmele, ajutându-le, în limita posibilului, în multiplele lor nevoi
de fiecare zi.
Președinte,
ss/ At. Gheorghiu Prim-Secretar,
ss/ V.D. Marinescu
_____________________________________________________________
original
461
ANEXE
462
Anexa nr. 1
1919 ianuarie 11, Călărași. Publicație a Comisiei interimare prin care cere
cetățenilor care posedă bonuri de rechiziție să le prezinte pentru vizare.
463
Anexa nr. 2
1919 iunie 1, Călărași. Textul telegramei trimise lui Georges Clemenceau, primul
ministru al Franței, publicată în ziarul „Viitorul”, prin care călărășenii îl roagă
să susțină cererile României la Conferința de pace de la Paris.
464
Anexa nr. 3
1920 august 8, Călărași. Înștiințare publicată în ziarul local „Țăranul” referitoare

la înscrierea elevelor la cursurile Școlii Profesionale de fete din Călărași.
465
Anexa nr. 4
Clădirea Codrat Marinescu (Casa de Cultură de mai târziu), locul în care au avut
loc cele mai multe din întrunirile politice din perioada interbelică.
O imagine a Bâlciului organizat la Călărași, cu temeiul la 8 septembrie,

manifestare comercială de tradiție care atrăgea în fiecare an negustori din toată
țara.
466
Anexa nr. 5
1922 martie 23, București. Articol publicat în ziarul bucureștean “Neamul

Românesc”, intitulat Liga Culturală la Călărași, în care sunt prezentate succesele
obținute sub președenția lui V. N. Stanciu.
467
Anexa nr. 6
1923, martie 1, Călărași. Primul număr al ziarului “Drapelul Ialomiței”,

publicație a Organizației locale a Partidului Național Român, al cărui președinte
era Iuliu Maniu, prezent la Călărași pe 17 iunie 1923, la o mare întrunire publică.
468
Anexa nr. 7
1923 septembrie 14, Călăraşi. Adresă prin care Clubul sportiv “Tricolorul" din
Călăraşi, solicită Primăriei oraşului cedarea unui teren nefolosit de comună pentru
a putea fi amenajat ca teren pentru activități sportive.
469
Anexa nr. 8
1923 decembrie 22, București. Facsimil din ziarul “Viitorul”. Interviu cu primarul
Călărașiului, Athanasie Popescu-Ulmu, privind problemele edilitare ale orașului.
470
Anexa nr. 9
Două imagini ale străzii „Știrbei Vodă”, locație reprezentativă pentru Călărașiul
interbelic!
471
Anexa nr. 10
Noile corpuri de clădire adăugate Liceului de fete și Liceului de băieți în anii

1924-1925
472
Anexa nr. 11
Partidul Poporului a avut o organizație puternică la Călărași, generalul Averescu,

președintele partidului, fiind prezent în mai multe rânduri în orașul de pe Borcea.
În facsimil un comentariu despre vizita din 12 august 1923. Foto: Oficialitățile
locale îl așteaptă în gara Călărași (noiembrie 1926)
473
Anexa nr. 12
În anii interbelici prin Portul Călărași se expediau, în perioadele de vârf, între 30-
35 vagoane de cereale zilnic. De asemenea, din Gara fluvială vaporul de călători
“Borcea” făcea zilnic două curse dus-întors până la Silistra și Ostrov.
474
Anexa nr. 13
Numărul inaugural al Buletinului Camerei de Comerț și Industrie Călărași,

instituție înființată în mai 1925
475
Anexa nr. 14
Facsimil după pagina de titlu a Buletinului Oficial al Bursei Călărași, instituție

din subordinea Camerei de Comerț și Industrie care a intrat în atribuțiile legale la
1 ianuarie 1927
476
Anexa nr. 15
Monumentul Eroilor călărășeni căzuți în Primul Război Mondial, operă a

sculptorului Th. Burcă, inaugurat la 14 februarie 1926
477
Anexa nr. 16
Monumentul închinat Eroilor din Regimentul 5 Călărași, imediat după

inaugurare (iunie 1927) și astăzi
478
Anexa nr. 17
Fotbalul a fost ramura sportivă care a creat mari pasiuni în rândul călărășenilor,
iubitori de sport. În cele două imagini – echipele Juventus și Venus în anul 1926
479
Anexa nr. 18
Devenită o instituție puternică, care a încurajat atât comerțul local cât și

învățământul de profil, Camera de Comerț și Industrie și-a construit un local
impozant, recepționat în noiembrie 1930, în care a funcționat și Liceul comercial.
480
Anexa nr. 19
Profilul comercial al orașului era vizibil și în aspectul stradal, așa cum este ușor
de remarcat și din imaginile de mai sus
481
Anexa nr. 20
Alte două străzi cu un pronunțat caracter comercial: str. București și str. Sf.
Nicolae – Lipscanii Călărașilor din anii interbelici
482
Anexa nr. 21
Alături de Ziua Marinei, Boboteaza a fost și în perioada interbelică o sărbătoare

populară pe gustul călărășenilor. În imaginile de mai sus, aspecte de la Boboteaza
din anul 1932. De remarcat prezența în grup a primarului Eugen Cialâc
483
Anexa nr. 22
Același primar Eugen Cialâc în mijlocul fotbaliștilor, pe Stadionul Regimentului

23 Infanterie. În prima fotografie cu Echipa Venus, iar în cea de a doua cu
forbaliștii din Călărași și Constanța, la finalul meciului din 29 mai 1932
484
Anexa nr. 23
Facsimil după pagina de titlu a nr. 1 al ziarului “Pământul nostru”, devenit, mai
apoi, doar “Pământul”, unul din cele mai bune ziare care au apărut la Călărași,
ziar care l-a avut ca proprietar-editor pe Eugen Cialâc.
485
Anexa nr. 24
Nicolae Iorga în mijlocul participanților la Congresul Ligii Culturale, desfășurat

la Călărași în perioada 3-5 iunie 1933
486
Anexa nr. 25
Bustul lui V. N. Stanciu, profesor, avocat, prefect și senator de Călărași, amplasat

în Parcul Prefecturii și inaugurat cu prilejul Congresului Ligii Culturale din 3-5
iunie 1933, operă a sculptorului Constantin Baraschi
487
Anexa nr. 26
În perioada anilor 1919-1947 pe fotoliul de primar al Călărașiului s-au perindat

nu mai puțin de 17 persoane, mulți dintre aceștia având chiar două sau trei
mandate. În imaginile de mai sus, în ordine, cei mai performanți: Gheorghe
Cristodorescu (liberal), Tiberiu Chiril (național-țărănist), Eugen Cialâc
(independent) și Aurel Teodorescu (liberal)
488
Anexa nr. 27
1933 septembrie 8, Călărași. Imagini de la sărbătorirea Centenarului orașului. În

imaginea de jos, printre invitați, fruntașul țărănist Ion Mihalache
489
Anexa nr. 28
Zestrea edilitară a Călărașiului se îmbogățește cu un Pavilion de radiologie la

Spitalul județean, inaugurat în anul 1931 (sus) și clădirea Cercului Subofițerilor,
finalizată la sfârșitul anului 1934 (jos – în construcție)
490
Anexa nr. 29
“Săptămâna cărții”(12-20 mai 1934) la Librăria Cartea Românească din

Călărași
491
Anexa nr. 30
Inaugurat pe 17 februarie 1935, pe scena Cercului subofițerilor din Călărași au

fost prezenți în spectacole marii artiști ai vremii: Ion Brezeanu, Constantin
Nottara, George Vraca, Constantin Tănase. În imagine, anunțul pentru
spectacolul Birlic, susținut de celebrul comediant Grigore Vasiliu-Birlic
492
Anexa nr. 31
În perioada 1919-1947 la Călărași au apărut 24 de ziare locale. Imaginea de sus

datează din anul 1935, când s-a constituit Asociația Presei Ialomițene. În
imaginea de jos, pe primul rând, câțiva dintre editori și ziariști. În primul rând:
Const. Grigorescu, Nicolae Ion, Eugen Cialâc și Leon Gherson.
493
Anexa nr. 32
Imagini de la Aeroportul Călărași, inaugurat în aprilie 1936
494
Anexa nr. 33
Călărașiul interbelic a fost locul spre care se îndreptau mulți locuitori ai satelor
ialomițene pentru aprovizionare cu cele necesare traiului zilnic
495
Anexa nr. 34
1936 noiembrie 27, Călărași. Adresă a Prefecturii către Liceul de băieți

referitoare la Programul sărbătoririi zilei de 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri
496
Anexa nr. 35
În anul 1936 la Călărași apar trei licee de specialitate, două industriale (de băieți
și de fete) și unul comercial. În imaginea de sus - un facsimil după Apelul Liceului
comercial, iar în fotografia de jos - localul Licelui industrial de fete
497
Anexa nr. 36
Instaurarea Dictaturii regale, la 10 februarie 1938, a adus grotescul unor

manifestări faraonice și pe străzile Călărașiului. În imaginile de mai sus apecte de
la Adunarea Populară a F. R. N., organizată la Călărași pe 9 decembrie 1939, la
care a participat istoricul Constantin C. Giurescu, ministrul Frontului Renașterii
Naționale
498
Anexa nr. 37
August 1940. Evacuații din Cadrilater, debarcați în Portul Călărași
499
Anexa nr. 38
1940 noiembrie 22, Călărași. Facsimil după pag. 143 a volumului „Cartea
Neagră – Suferințele evreilor din România 1940-1944, vol. I”, în care sunt
descrise actele de barbarie ale legionarilor împotriva evreilor din Călărași
500
Anexa nr. 39
Statuia Regelui Ferdinand, operă a sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad, relocată de

la Silistra și amplasată în Parcul orașului Călărași în octombrie 1941
501
Anexa nr. 40
1942 octombrie, Călărași. Comemorarea eroilor călărășeni căzuți pe câmpurile

de luptă pentru eliberarea Basarabiei, procesiune ținută în fața Bisericii
Catedrale
502
Anexa nr. 41
Biserica Monument cu hramul Sf. Gheorghe, construită prin subscripție publică și

sfințită la 26 octombrie 1943 de P. S. Eugeniu Laiu, episcopul Tomisului
503
Anexa nr. 42
Facsimil după pagina de titlu a primului număr al ziarului “Ialomița Liberă”,

care va deveni oficiosul Organizației locale a Partidului Comunist Român. Va fi
editat până în anul 1952
504
Anexa nr. 43
Programul și imagine de la Sărbătorirea zilei de 10 mai 1946
505
Anexa nr. 44
Imagini de la manifestările dedicate aniversării zilei de 23 August 1946
506
Anexa nr. 45
Telegramă și sesizare olografă a candidatului liberal Athanase Nicolescu privind

nereguli constatate în timpul desfășurării Alegerilor Parlamentare din 19
noiembrie 1946
507
Anexa nr. 46
Publicație a Primăriei Călărași privind organizarea Marelui Bâlci anual și a

expoziției de vite care vor avea loc în perioada 1-15 septembrie 1947
508
CUPRINS
Cuvânt înainte............................................................................................3
Notă asupra ediției.....................................................................................5
Lista documentelor....................................................................................7
Documente................................................................................................38
Anexe........................................................................................................462
509
510
511
512
513

Călărașii În Documente Și Izvoare Istorice Vol II (1919-1947)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Călărașii În Documente Și Izvoare Istorice Vol II (1919-1947)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CĂLĂRAȘI

-Ediție întocmită de Constantin TUDOR și Nicolae ȚIRIPAN-

Autorii mulțumesc pentru sprijin Camerei de Comerț, Industrie și

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

I. Tudor, Constantin (ed.)

Editură recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice

Tipar: Mediaprint Călărași

Ing. Marius Grigore DULCE

După ce anul trecut, grație sprijinului primit din partea

Prof. dr. Constantin TUDOR

COMISIA INTERIMARĂ A ORAȘULUI CĂLĂRAȘI

Se aduce la cunoștința generală că în conformitate cu dispozițiile ordinului

Primăria oraşului Călăraşi

Şeful Serv.tehnic, (ss) indescifrabil

Duminică 4 mai stil nou un Te Deum a fost oficiat la catedrala orașului

Apele Dunării cresc continuu și au acoperit toate bălțile. Șoseaua Călărași-

D-lui Clemenceau – Paris

Călărași, 1 iunie 1919

În orașul nostru s-a înființat o societate pentru dezvoltarea educației fizice,

Comitetul județean provizoriu, ales de delegații comunelor în primăvara

Profesorii Liceului Știrbei Vodă, institutorii din oraș și câțiva învățători au

Din ințiativa d-lui general Râșcanu și a d-lui prefect Sima Niculescu,

Se face cunoscut că pe ziua de 1 octombrie vor funcționa în Călărași câte o

Domnului director al Gimnaziului „Ştirbei Vodă” Călăraşi

Călărași, 26 octombrie. Astăzi la orele 3 d. a. Opoziția Unită a ținut o

Chemare către alegători

Şcoala profesională de fete Călăraşi

CĂLĂRAŞ1. 10 ianuarie — Astăzi s-a deschis în localitate Congresul

Primit: 11 martie 1920

Domnului primar al oraşului Călăraşi

Numire de Prefect. – În ultimul moment aflăm că prefect al județului nostru

8. Rânceanu Traian Plut. “ Mort în înaintare pe Valea

Comandantul Regimentului 23 Infanterie,

Călărași, ZIUA EROILOR — Ziua de 17 Mai, ziua eroilor morți pentru

Serbarea Ligii Culturale și a Societății Reculegerea Românească. Liga

Sâmbătă 3 iulie, orele 9 seara, Școala normală de învățătoare din localitate

Căpitănia portului Călăraşi Nr.329, 1920 iulie 14

Inspectoratului general al porturilor - Galaţi

Căpitanul portului Călăraşi,(ss) indescifrabil

Şcoala profesională de fete gr.1 Călăraşi

Această şcoală a luat fiinţă în anul 1904 din iniţiativă particulară şi cu

Numărul restrâns al elevelor din ultimul an se datoreşte înfiinţării în oraş a

Domnului ministru al Instrucţiunii Publice - Bucureşti

...Societatea „Casa de Educație Națională” din acest oraș cere de a i se pune

Nr. 16/ 7 octombrie 1920

Societatea în nume colectiv Frații Prini – Atelier Mecanic, cu sediul în

CĂLĂRAȘI. Șezătoarea Cercului intelectual - A şasea şezătoare a Cercului

BANCA ȚĂRANILOR DIN IALOMIȚA

Cu începere de la 1 ianuarie 1921 Banca și-a deschis birourile în localul său

Domnului ministru al Muncii şi Ocrotirilor Sociale – Bucureşti

Domnule Inspector General,

Cu toată stima şi consideraţiunea,

CĂLĂRAŞI, 25 aprilie. — Ieri s-a ţinut în sala Codrat, o întrunire de

CĂLĂRAŞI 29 mai - Sărbătorirea Centenarului marelui om de stat Ion C.

CĂLĂRAȘI, 4. — Sâmbătă, Ia orele 5,45 p. m., s-a abătut asupra oraşului

Călărași, 29 septembrie 1921. Un puternic incendiu a distrus astă-noapte

PRIMĂRIA ORAȘULUI CĂLĂRAȘI

Din Călărași. Întrunire. Societatea “Avântul apărătorilor patriei“ din

Primăria oraşului Călăraşi

Preşedintele Biroului Electoral din judeţul Ialomiţa

Prefectura judeţului Ialomiţa

Ministerului de Interne – Serv. Admnistrativ

LIGA CULTURALĂ LA CĂLĂRAȘI