Fenesan Costin - Diplomatarium Banaticum I Costin Fenesan - 2016

https://biblioteca-digitala.
ro
Costin Feneşan
DIPLOMATARIVM BANATICVM
VOL. I
https://biblioteca-digitala.ro
COSTIN FENEŞAN
DIPLOMATARIVM
BANATICVM
Vo L. I
EDITURA MEGA • CLUJ-NAPOCA • 2016
Lucrare finanţată de
MUZEUL BANATULUI MONTAN REŞIŢA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

FENEŞAN, COSTIN
Dimplomaticum Banaticum I Costin Feneşan. -
Cluj-Napoca: Mega, 2016-
2 voi.
ISBN 978-606-543-763-0
Voi. 1. - 2016. - Index. - ISBN 978-606-543-764-7
94( 498.5)"l0/15"
©Costin Feneşan, 2016
EDITURA MEGA I www.editurarnega.ro

e-mail: mega@editurarnega.ro
CUPRINS
Introducere ..................................................................................................... 7
Regeste ........... „ „ „ . „ ............ „ „ ............... „ ..... „ ............................................ 17
Abrevieri ...................................................................................................... 34
Documente ................................................................................................... 35
Indice onomastic ........................................................................................ 353
Indice toponimic ........................................................................................ 373
INTRODUCERE
Acum mai bine de treizeci de ani, continuând activitatea laborioasă a

lui Pesty Frigyes din ultimul sfert al secolului al XIX-lea, am publicat un
prim volum de documente medievale bănă1ene din secolele XV-XVII, pe
care le culesesem în diferite arhive din ţară . Acesta a fost urmat după mai
mulţi ani de un volum în care am reunit diplome de înnobilare şi blazon din
secolele XVI-XVII referitoare la Banat, pe care le-am adunat din mai multe
arhive din ţară şi de peste hotare 2 . Recent am scos la iveală documentele
referitoare la prezenţa efemeră a cavalerilor teutoni în Banatul Severinului
în prima jumătate a secolului al XV-iea, izvoare păstrate în diferite arhive
din străinătate 3 . În acelaşi timp, am înregistrat cu satisfacţie faptul că, mai
ales în ultimele două decenii, mai mulţi istorici (Adrian Magina, Livia
Magina, Marius Diaconescu, Viorel Achim, Petrovics Istvan ş.a.) au
publicat, în diferite reviste de specialitate sau în volume din ţară şi de peste
hotare, documente izolate sau mănunchiuri de documente medievale
bănăţene din secolele XIV-XVII, îmbogăţind ceea ce ne era cunoscut şi
oferindu-ne, totodată, noi perspective de abordare a realităţilor din Banatul
medieval. De asemenea, se cuvine amintit faptul că, în unele colecţii de
izvoare - fie generale, fie tematice - care au fost publicate în România şi
Ungaria, au văzut lumina tiparului mai multe documente privind Banatul în
Evul Mediu. În mod cu totul deosebit se cuvine a fi însă remarcată editarea
de dată foarte recentă, prin grija Liviei şi a lui Adrian Magina, a celui de-al
doilea volum al diplomatariului consacrat comitatului Timiş şi oraşului
Timişoara în anii 1430-1470, în care sunt reunite documentele adunate şi
transcrise de Pesty Frigyes în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea4 .
La rândul nostru, am continuat calea pe care am pornit acum mai
bine de patruzeci de ani, strângând în diferite arhive şi biblioteci din ţară şi
1
Costin Feneşan, Documente medievale bănăfene (1440-1653), Editura Facla, Timişoara,
1981, 217 p. + 12 pi.
2
Idem, Diplome de înnobilare şi blazon din Banat (secolele XVI-XVII), Editura de Vest,
Timişoara, 2007, 273 p.
3
Idem, Cavalerii teutoni în Banatul Severinului şi la Dunărea de Jos în prima jumătate a
secolului al XV-iea, Editura Cosmopolitan-Art, Timişoara, 2015, 311 p.
4
Diplome privind istoria comitatului Timiş şi a oraşului Timişoara, voi. II (1430-1470).
Culese de Pesty Frigyes. Ediţie, note şi comentarii de Livia Magina şi Adrian Magina,
Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014, 478 p.
8 COSTIN FENEŞAN
de peste hotare documente referitoare la Banatul medieval. Socotim că a

venit acum vremea să le publicăm în cea mai mare parte a lor. Am optat să
cuprindem materialul documentar în două volume: primul, reunind
documente din secolul al XIV-iea până la 1552, anul în care a avut loc o
reaşezare din temelii a realităţilor din Banat; al doilea, înmănunchind
documente din a doua jumătate a secolului al XVI-iea şi până la sfârşitul
celui următor. Pe lângă documentele care văd cu această ocazie pentru
prima dată lumina tiparului, am socotit să republicăm - în cele mai multe
cazuri după o confruntare cu originalul - mai multe documente care au fost
deja editate în colecţii şi reviste din secolul al XIX-lea, devenite adevărate
rarităţi bibliofile, sau în periodice mai noi şi recente, la care accesul este
îngreunat de numărul de exemplare cu totul derizoriu. Am acordat o atenţie
deosebită identificării cât mai precise a aşezărilor medievale dispărute,
recurgând inclusiv la informaţiile oferite de toponimia locală. În acelaşi
timp, am semnalat atât particularităţile arheografice, cât şi cele de limbă ale
documentelor, după cum ne-am străduit să lămurim identitatea unor
persoane sau să desluşim rostul unor practici din activitatea de cancelarie.
Nu în ultimul rând, am încercat să atragem atenţia asupra documentelor
care, chiar dacă nu implică în mod nemijlocit spaţiul bănăţean, îi relevă o
dată mai mult statutul de zonă de contact şi interacţiune a unor forţe cu
interese de cele mai multe ori divergente.
În mod firesc, o foarte mare parte din documentele volumului de faţă
au ca obiect diferite acţiuni legate de regimul de proprietate, îndeosebi
asupra pământului: danii regale, schimburi de moşii, zălogiri ori confiscări
de moşii, vânzări de proprietăţi funciare ori acte de împărţite ale acestora,
hotărnicii de moşii sau acte de deposedare prin violenţă. Cu acest prilej,
ţinem să remarcăm că răscoala condusă de Gheorghe Doja (1514 ), care şi-a
avut epilogul tocmai sub zidurile Timişoarei, a dus la distrugerea de
numeroase documente, în mod deosebit a celor de proprietate, determinând
autoritatea regală să emită altele noi în anii care au urmat (vezi doc. 88 şi
doc. 89). În strânsă legătură cu documentele referitoare la regimul de
proprietate se află cele privind forţa de muncă principală din acea vreme -
iobagii, fie că este vorba de dreptul acestora de liberă strămutare, fie de acte
de violenţă îndreptate împotriva lor. Alte documente din volumul de faţă
privesc lumea cnezilor bănăţeni, îndeosebi a celor din zona de deal şi de
munte. Deosebit de interesante le socotim pe cele referitoare la familia
cnezială Pantea din Pwry, o aşezare din districtul Fârdea aflat în pertinenţele
exterioare ale domeniului cetăţii Hunedoara. Patru documente dintre 1455 şi
DIPLOMATARIUM BANATJCUM 9
1509 ne îngăduie să urmărim modul în care familia Pantea a înţeles să-şi

apere statutul şi proprietatea cnezială începând cu vremea lui Ioan de
Hunedoara şi până la markgraful Gheorghe de Brandenburg (doc. 41, 63,
76, 84). De acelaşi interes sunt documentele procesului desfăşurat la Curtea
regală între 1459 şi 1464, în care cnejii de la Ţerova îşi apărau proprietăţile
în faţa încercărilor de uzurpare a banilor de Severin (doc. 44, 45, 46, 49).
În cele ce urmează, vom adăsta, punctual, la câteva documente care,
socotim, merită o atenţie specială. Astfel, în volum publicăm versiunea cea
mai veche cunoscută până acum (doc. 43) a diplomei privilegiale din 29
august 1457, acordată de regele Ladislau al V-lea Postumul celor opt
districte româneşti din Banatul de deal şi de munte (Almăj, Mehadia,
Caransebeş, Lugoj, Caraşova, Bârzava, Ilidia, Comiat). Textul acesteia a
fost editat de Pesty Frigyes 5 după o copie de la începutul secolului al
XVII-iea în documentul principelui ardelean Gabriel Băthory din 4 mai 1609,
prin care acesta confirma şi transcria şi diploma de blazon acordată târgului
Lugoj de regina Isabella la 7 mai 1551 6 . În 1634 documentul privilegial din
1457 a fost transcris de arhivarii Capitlului din Alba Iulia după copia din
1609. Tot la Capitlul din Alba Iulia a fost redactată, la 5 iunie 1659, o altă
copie autentică a diplomei din 1457, anume la cererea caransebeşenilor
refugiaţi în Transilvania (Gheorghe Simon şi Ladislau Fiat) după ajungerea
oraşului şi comitatului lor în stăpânirea Porţii (1658). La 24 august 1800, în
urma cererii înaintate de prim-judele Lugojului, Sima Ştefanovici, de
consilierul Gheorghe Ştefanovici şi de notarul orăşenesc Moise Popovici,
Capitlul din Alba Iulia le-a eliberat acestora o copie autentică a diplomei din
1457, folosindu-se tot de documentul din 1609 al principelui Gabriel
Băthory. În 1883 copia din anul 1800 se mai păstra în arhiva Episcopiei
greco-catolice din Lugoj 7.
Descriind diploma din 1457 în conformitate cu practica juridică şi de
cancelarie a vremii, documentul din 1609 menţiona că aceasta „este
întocmită pe pergament, sub formă deschisă, fiind prevăzută şi întărită prin
5
Pesty Frigyes, A Szăreny varmegyei hajdani o/ah keruletek, Budapesta, 1876, p. 73-75
şi i d e m, Krass6 varmegye tărtenete, voi. III, Budapesta, 1882, doc. 312, p. 404-406.
6
Idem, Krass6, voi. IV, Budapesta, 1883, doc. 520, p. 251-255 şi doc. 521, p. 255-256.
Originalul pe pergament se păstrează în arhiva familiei Macskăsi de Tincova, la
Arhivele Naţionale din Cluj-Napoca.
7
Pesty Frigyes, Krass6, IV, p. 255. O copie contemporană a diplomei din 1609 a lui
Gabriel Băthory se păstrează la Magyar Orszăgos Leveltăr Budapesta, F. l: Erdelyi
fejedelmi kancellaria, VI. Liber Regius Gabrielis Băthory, p. 211-215.
10 COSTIN FENEŞAN
punerea sigiliului autentic în ceară roşie al aceluiaşi domn rege (Ladislau al

V-lea Postumul - C.F. )" 8 . Versiunea diplomei din 1457 pe care o publicăm
în volumul de faţă este o copie scrisă cu grafia umanistă caracteristică celei
de-a doua jumătăţi a secolului al XVI-iea. Se observă cât se poate de bine
că această transcriere redă întocmai - cu foarte puţine excepţii, lipsite de
orice importanţă - textul aşa cum apare în documentul din 1609. Cu toate
acestea, am sesizat o deosebire majoră. În marginea din dreapta sus a
versiunii pe care o publicăm figurează o menţiune care pune documentul
privilegial din 1457 într-o lumină cu totul nouă. Menţiunea făcută de
cancelaria regală este următoarea: „Din însăşi porunca domnului, a regelui,
în consiliu" (Commissio propria domini regis in consilia). Este, aşadar, cât
se poate de evident faptul că acordarea de către suveran a unor drepturi şi
prerogative consistente pe seama celor opt districte româneşti din Banat a
constituit obiectul unor dezbateri aprinse în consiliul regal, cu opinii
favorabile şi potrivnice, tranşate până la urmă prin decizia luată de suveran.
Amintirea proaspătă a ciocnirii cu otomanii pe zidurile cetăţii Belgrad (iulie-
august 1456), pericolul constant reprezentat de puterea militară a Porţii
pentru frontiera de sud-est a regatului, nevoia de a-i fideliza pe românii
majoritari din zonă şi deopotrivă sănătatea precară a regelui au fost, fără
îndoială, argumente convingătoare pentru un act de munificenţă de care alte
districte româneşti din Transilvania şi Banat n-au avut parte. Mai rămâne să
oferim o explicaţie în legătură cu menţiunea ciudată de pe verso-ul diplomei
din 1457 publicate de noi: „Copia privilegiului târgului Lugoj cu celelalte
opt sate care îi sunt alăturate. Comitatul Severinului" (Paria privilegii
oppidi Lugas cum aliis octo pagis eidem annexis. Comitatus Zeoreniensis).
Dintru bun început, socotim că trebuie exclusă necunoaşterea limbii latine
de copistul (după original sau după o altă copie) privilegiului din 1457.
Credem că acţiunea de copiere poate fi pusă mai curând în legătură cu vreun
demers al notabililor din Lugoj. Aceasta cu atât mai mult, cu cât după
obţinerea blazonului din partea reginei Isabella, conducerea oraşului/târgului
Lugoj, căreia îi era cunoscută, fără îndoială, diploma privilegială din 1457,
va fi socotit necesar, ca un fel de susţinere a drepturilor proprii, să dispună şi
de o copie a documentului general, între ai cărui beneficiari se număra şi
districtul Lugoj. De altfel, în 1609, tocmai notabilii lugojeni Ioan Lugosi,
8
Pesty Frigyes, Krass6, IV, p. 252: „in pergameno patenter confectae sigilloque eiusdem
domini regis impendenti et authentico in cera rubea impressive communitae et
roboratae."
DIPLOMATARIUM BANATICUM 11
diacul Mihail Desi, Martin Baniaş şi Gheorghe Radu au fost cei care, în
numele „tuturor nobililor şi cnejilor, precum şi al celorlalţi români''
(vniversorum nobilium et keneziorum, necnon aliorum Walachorum) din
cele opt districte bănăţene, i-au solicitat principelui Gabriel Bathory
transcrierea şi confirmarea privilegiului din 1457 şi a diplomei de blazon din
1551. Pe de altă parte, nu ar fi deloc surprinzător faptul ca notabilii din
Lugoj să-şi fi procurat încă înainte de 1609 o copie simplă a diplomei din
1457. Credem, în schimb, că .,adaptarea" menţiunii de pe verso-ul copiei
simple publicate de noi, copie întocmită în orice caz la un anumit timp după
moartea reginei Isabella (1559), se datoreşte unei „scăpări de condei"
deliberate, care poate fi asociată cu antecedente mai îndepărtate ale cererii
formulate în 1609.
Un alt document asupra căruia credem că este necesar să ne oprim e
cel din 16 ianuarie 1400 (doc. 16)9. Editorul său îl socoteşte - şi pe bună
dreptate - un episod, desfăşurat pe plan local, al conflictului pentru putere
din regatul Ungariei, un adevărat război civil, între partida care îl susţinea pe
Sigismund de Luxemburg şi adversarii acestuia. Evenimentele desfăşurate
în Banat în 1399 şi la începutul anului 1400 au însă un caracter mai
complex, dincolo de veşmântul antiortodox pe care l-au îmbrăcat, fără nici o
îndoială. Pe de o parte, nu poate fi ignorat faptul că acţiunea se desfăşura
într-o zonă expusă mereu mai mult atacurilor otomane, ceea ce a şi
determinat, în 1397, întrunirea Dietei ţării tocmai la Timişoara, pentru a lua
măsuri de securizare a frontierei, în cadrul cărora nobilimii îi reveneau
obligaţii la care nu fusese până atunci impusă. În acest mediu de certă
instabilitate, reacţia nobilimii din zonă la ridicarea „perfizilor slavi şi
români'' (."lclavi Olachique perfidi) din „acea provincie" (huius provincie),
dar şi din „altele aflate împrejur" (aliarum circumiacentium) - o menţiune
trecută uşor cu vederea, dar care ne dezvăluie amploarea mişcării - s-a
concentrat asupra unui element de efect în acea vreme - credinţa religioasă
ortodoxă a „răufăcătorilor" (malefactores) - pentru a dezlănţui împotriva
acestora un adevărat pogrom. Numai că, pe de altă parte, absenţa oricăror
altor acţiuni violente de masă fie înainte, fie după evenimentele din 1399-
1400, ne îndeamnă să avem în vedere, pe lângă motivaţia confesională
9
Documentul a fost publicat de curând de Adrian Magina, Răufăcători sau .„ schismatici?
Statutul ortodocşi/or bănăţeni în jurul anului /./00, în voi. „Românii în Europa medievală
(între Orientul bizantin şi Occidentul latin). Studii în onoarea profesorului Victor
Spinei", ed. Dumitru Ţeicu şi Ionel Cândea, Muzeul Brăilei. Editura Istros, Brăila,
2008, p. 292-293.
12 COSTIN FENEŞAN
clamată de oficialitate, posibilitatea ca românii şi „slavii" din Banat să se fi

răsculat, dincolo de orice considerent religios, împotriva obligaţiilor şi
abuzurilor la care erau supuşi de nobilimea locală.
În cele ce urmează, dorim să atragem atenţia asupra unei situaţii
ciudate, destul de greu de explicat. Astfel, în volum publicăm două
documente date la Zenthkyral (iuxta ecclesiam Stephani regis), la 29 iunie
1346, prin care Grigore Fejes, vicecomitele de Caraş şi cei doi juzi cărăşeni
ai nobililor constatau că Nicolae, fiul lui Petru Himfy, nu se prezentase în
faţa lor ca parte într-un proces, cu toate că fusese citat. Dacă într-unul din
documente - ambele sunt originale şi identice întru totul - numele
reclamantului este Gheorghe de Buchard (doc. 8) 10 , în celălalt (doc. 9) el
apare ca Gheorghe Slavul (Sclavus). Singura explicaţie pe care o putem
oferi pentru această situaţie, credem că a fost dorinţa emitenţilor de a
preciza dincolo de orice dubiu identitatea reclamantului, deoarece la
Buchard se vor fi găsit cu siguranţă şi alţi purtători ai numelui Gheorghe,
împrejurare care ar fi putut fi invocată de Nicolae Himfy drept pretext al
neprezentării sale la judecată. De asemenea, în cazul lui Gheorghe Slavul,
fiind vorba cu mare probabilitate de un sârb de credinţă ortodoxă, emitenţii
celui de-al doilea document (doc. 9) au menţionat ca dată a citării
sărbătoarea Sf. Prooroc Ilie (infesta beati Helye), în vreme ce în documentul
adresat lui Gheorghe din Buchard termenul este indicat potrivit calendarului
bisericesc romano-catolic: joia imediat următoare după sărbătoarea sfântului
rege Ladislau (feria quinte proxima post festum beati Ladislai regis).
Am socotit necesar să republicăm un document din 6 octombrie
1413 (doc. 21) referitor la cnezatul moşiei Orbagy din districtul Mehadia, pe
de o parte fiindcă originalul se păstra, la începutul secolului al XX-iea, într-
o colecţie particulară despre a cărei soartă nu se mai ştie nimic, pe de altă
parte, deoarece piesa fusese publicată într-un volum de documente
medievale ... maramureşene 11 • De asemenea, în volum am cuprins şi
jurământul prin care Sigismund de Luxemburg se angaja, la 20 aprilie 1415,
să-l susţină pe Witold, marele duce al Lituaniei, deoarece unul dintre cei trei
martori-garanţi (alături de palatinul Ungariei şi de marele comis regal) era
Sigismund de Losoncz, castelanul cetăţilor şi districtelor Orşova, Mehadia,
10
Buchard este o aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Giulvăz, la sud-vest de
Peciul Nou.
11
Ioan Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din secolele XIV şi xr: Maramureş
Sziget, 1900, doc. 108, p. 193-194.
Caran, Sebeş şi Lugoj 12 . O listă de socoteli din Banatul de câmpie din

ultimul sfert al secolului al XIV-iea (doc. 11) ne dezvăluie, pe de o parte,
prezenţa unor produse de import (postav de Koln sau postav de Boemia), pe
de altă parte, existenţa unei unităţi de măsură specifice locului - câbla de
Timiş (cubulus Themesiensis) .
13
Documentul din 13 mai 1444 (doc. 32), prin care nu mai puţin de 49
de moşii şi părţi de moşie aflate sub jurisdicţia cetăţii Jdioara erau trecute
sub cea a scaunului de judecată a Caransebeşului are o semnificaţie aparte.
În acest fel ne devine cunoscută cea mai mare parte a domeniului cetăţii
Jdioara 14, fortificaţie aflată în sistemul de apărare a Banatului de munte într-
un moment în care regalitatea pregătea, sub conducerea lui Ioan de
Hunedoara, campania militară împotriva Porţii, care avea să se încheie cu
dezastrul din bătălia de la Vama. Credem că trecerea Jdioarei şi a
domeniului acesteia sub autoritatea Caransebeşului, acţiune dispusă din
ordinul lui Ioan de Hunedoara după ce regele Vladislav I schimbase cetatea
şi domeniul ei cu cea de la Şoimuş pe Mureş, mai importantă din punct de
vedere strategic, a avut temeiuri cât se poate de evidente. Pe de o parte, prin
noii stăpâni ai Jdioarei, magnaţii Ioan şi Mihail Orszâg de Guth 15 şi Ladislau
Hagymâs de Beregsăul Mare 16 , cetatea, aflată la jumătatea distanţei dintre
12
Documentul a fost publicat pentru prima dată de Antoni Prochaska, Codex epistolaris
Witoldi, magni ducis Lithuaniae, Cracovia, 1882, Appendix, doc. V, p. I 000-100 I.
Mărimea acestei unităţi de capacitate pentru cereale nu poate fi stabilită în lipsa altor
13
elemente. De menţionat faptul că în secolele XIV-XVI, în regatul Ungariei erau folosite

mai multe câble pentru grâne: câbla de Buda, câbla de Bratislava, câbla de Kosice, câbla
de Oradea etc„ a căror capacitate varia între 40 şi 80 de litri. La începutul secolului al
XV-iea, Sigismund de Luxemburg a încercat, dar fără succes, să impună folosirea câblei
de Buda în întreg regatul.
14
Cu privire la rosturile şi evoluţia sinuoasă a cetăţii Jdioara, vezi Ligia Boldea, Asupra
avatarurilor unei cetăfi medievale: Jdioara anilor 1548-1658, în „Analele Banatului",
s.n„ arheologie-istorie, voi. XIV/2 (2006), p. 43-63.
15
Ioan Orszag de Guth a deţinut importante funcţii politice şi militare ale regatului:
comite al Zărandului şi căpitan al cetăţii Şiria (1430-1438), jude al cumanilor (1436-
1437), comite de Arad şi Csongrad (1437), comite de Szabolcs (1442) şi mare vistier
(1443-1444). Fratele acestuia, Mihail Orszag de Guth, a fost, succesiv, prim-cămărar
(1433), tezaurar suprem (1436-1438), mare stolnic (1438-1439), din nou tezaurar
suprem (1440-1453) şi comite de Sopron (1441-1445), vezi Engel Pal, Magyarorszag
vilagi archonto/6giaja 1301-1457, voi. II, Budapesta, 1996, p. 179.
16
Ladislau Hagymas a fost, pe rând, căpitan al cetăţii Belgrad (1428), comite şi căpitan de
Trencin (1429-1430), ban al Severinului (1435) şi comite de Timiş (1438-1439), vezi
Engel Pal, op.cit., p. 93.
14 COSTIN FENEŞAN
fortificaţiile de la Lugoj şi Caransebeş, a revenit unor susţinători credincioşi

ai suveranului şi deopotrivă ai lui Ioan de Hunedoara. Prin resursele
materiale de care dispuneau şi prin eficienţa dovedită în alte funcţii militar-
politice ale regatului, aceştia se încadrau în mod firesc în concepţia
defensivă hărăzită Banatului Severinului în lupta împotriva Porţii. Pe de altă
parte, stăpânii celor 49 de moşii şi părţi de moşie care ţineau de domeniul
Jdioarei, în majoritatea lor covârşitoare nobili români ai locului, îi ofereau
cetăţii Caransebeş, centrul politico-militar al Banatului Severinului, atât
garanţia unei participări active la rezistenţa antiotomană, cât şi o necesară
stabilitate internă, stimulată, rară îndoială, de confirmarea statutului
privilegiat, întărit prin protecţia oferită de autoritatea regală delegată în
acele părţi lui Ioan de Hunedoara. De altfel, acest statu quo, benefic pentru
regalitate mai ales prin prisma situaţiei de la frontiera de sud-est în continuu
ameninţată de turci, avea să fie confirmat după aproape jumătate de veac de
regele Matia Corvin (doc. 58).
De acelaşi interes este documentul din 23 martie 151 O (doc. 85), prin
care regele Vladislav al II-iea îi dăruia nepotului său de soră, markgrafului
Gheorghe de Brandenburg, cetatea Şoimuş cu domeniul acesteia însumând
173 de aşezări din comitatele Arad, Timiş şi Cenad, precum şi cetatea
Lipova cu cele patru sate care ţineau de aceasta şi oraşul Lipova. Dacă în
1477 domeniul cetăţii Şoimuş cuprindea 95 de aşezări 17 , în 1510 el ajunsese
să numere nu mai puţin de 173 de sate, pe lângă cetatea Şoimuş, castelul
Vărădia de Mureş, târgurile Sarad şi Sugdya. Satele erau reunite în opt
pertinenţe: în pertinanţa de jos se aflau, pe lângă castelul Vărădia de Mureş,
25 de sate; în pertinenţa de sus 19 sate; în pertinenţa Nagywydek („ţinutul
mare") 65 de sate; în pertinenţa constituită de districtul Ciuci opt sate; în
pertinenţa Berslywkwydeke („ţinutul Borzlyuk") 22 de sate; în pertinenţa
Sarad şase sate şi târgul Sarad; în provincia minor („ţinutul mic") 12 sate; în
pertinenţa Sugdyawydeke („ţinutul Sugdya") 14 sate şi târgul Sugdya •
18
În volum publicăm/republicăm mai multe documente cu privire la

lupta împotriva Porţii, o realitate devenită tot mai ameninţătoare începând
17
David Prodan, Iobăgia în Transilvania in secolul al XVI-iea, voi. II, Bucureşti, 1968,
p. 23.
18
Ibidem, p. 23-24, nota I publică o listă contemporană a satelor ţinând de domeniul cetăţii
Şoimuş (Nomina villarum ad castrum Solymos vocatum pertinencium in comitatibus
Orodiensi et Themesiensi existentium), precum şi lista satelor şi târgurilor care
constituiau domeniul castelelor Zadya, Vărădia de Mureş şi Sarad (Nomina villarum et
oppidorum ad castel/a Zadya, Waradya et Sarad pertinentium).
cu sfârşitul secolului al XIV-iea, care a impus nu o dată concentrarea

forţelor aflate în prima linie de rezistenţă. Remarcăm în acest sens porunca
adresată la 18 iunie 1484 (doc. 54) de regele Matia Corvin comiţilor,
vicecomiţilor şi persoanelor posesionate din comitatul Timiş de a se alătura
oştii regale adunate la Oradea, care avea misiunea să-l sprijine pe Ştefan cel
Mare al Moldovei în conflictul militar cu Poarta. De altfel, ilustrarea
participării comitatelor din Banat la rezistenţa antiotomană din prima
jumătate a secolului al XVI-iea ne-a îndemnat să republicăm atât unele
extrase din socotelile orăşeneşti ale Sibiului din 1509-151 O, cât şi excerpte
din registrul de socoteli din anii 1525 şi 1526 al Curţii regelui Ludovic al
Ii-lea, ignorate până acum de cei care cercetează istoria Banatului medieval.
Din aceste surse aflăm, pe de o parte, informaţii despre un adevărat măcel
(excidium) care s-a produs în vara anului 1509 cu ocazia unui atac otoman
asupra Caransebeşului (doc. 82), pe de altă parte, despre pregătirile febrile,
dar în acelaşi timp haotice pentru înzestrarea cetăţilor Severin, Mehadia,
Caransebeş şi Timişoara cu cele necesare unei confruntări viitoare cu oştile
Semilunei (doc. 93).
În fine, ca un element de viaţă cotidiană - dar nu numai - atragem
atenţia asupra documentului prin care Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de
Hunedoara, le poruncea dicatorilor din comitatul Timiş să-l scutească de la
plata oricăror dări pe cneazul Ladislau (pesemne forma coruptă pentru
Vasile) din Bardffalwa (o aşezare din părţile Lugojului), care avea în grijă
stupii de albină aparţinându-i guvernatorului de atunci al Ungariei (doc. 37).
Nu putem încheia aceste rânduri fără a-i mulţumi încă o dată
prietenului nostru, dr. Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului
Montan din Reşiţa, care a stăruit prin îndemnuri convingătoare şi repetate să
ducem la bun sfârşit acest proiect şi s-a preocupat cu acelaşi devotament
dintotdeauna şi de apariţia diplomatariului de faţă. De asemenea, adresăm
gânduri de recunoştinţă mai tânărului nostru confrate, dr. Adrian Magina,
care ne-a stat nu o dată în ajutor cu lămuriri preţioase, într-un adevărat
spirit bollandist.
COSTIN FENEŞAN
REGESTE
1. 1311 iunie 19, f.I. - Înţelegere cu pnvire la hotarele moşiilor

Frumuşeni şi Ker din comitatul Arad încheiată în faţa lui Dominic, castelan
al Şoimuşului şi comite al comitatului Arad, precum şi a celor patru juzi ai
nobililor din acelaşi comitat, de către magistrul Pousa cu Grigore Niger
(Fekete/Negru).
2. 1322 sfârşitul lui noiembrie, f.I. - Magistrul Desew, fiul comitelui
Paul de Bereg, convine în faţa regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei cu
fraţii Paul, Pousa şi Petru, fiii lui Benedict şi cu vărul acestora, Grigore, fiul
lui Simon, din comitatul Koros asupra modului de împărţire a dotei soţiei
aceluia, fiica lui Ladislau, fiul lui Pousa din Kwwalo, rudenie a celor trei
fraţi şi a vărului lor: satele Somus, Kethploch, Twr şi Petend din Backa şi
Banatul sârbesc şi satele Kwwalo, Bagdanch, Kysfolu, Beregsăul Mare şi
Sanctus Jacobus din comitatul Timiş şi Wanhalom (Warnhalom) din
comitatul Torontal.
3. 1335 martie 28, Visegrad- Carol Robert de Anjou, regele Ungariei,
îi porunceşte Capitlului din Arad să efectueze hotărnicirea moşiilor
Martunteleke din comitatul Zărand şi Bata, din comitatul Arad, care îi
aparţin magistrului Sinka, castelanul de Şoimuş.
4. 1335 aprilie 27, (Arad] - Capitlul din Arad îi raportează lui Carol
Robert de Anjou, regele Ungariei, că a efectuat hotărnicirea moşiilor
Martunteleke din comitatul Zărand şi Bata din comitatul Arad, care îi
aparţin magistrului Synka, castelan al Şoimuşului.
5. 1336 februarie 16, f.I. - Magistrul Nicolae, vicecomite de Timiş,
împreună cu cei patru juzi ai nobililor din acelaşi comitat, amână judecata
între magistrul Paul Himfy şi Fabian de Folea cu privire la acţiunea violentă
de împiedicare a strămutării unui iobag în pofida acordului obţinut de la
fostul stăpân.
6. 1338 octombrie 27, f.I. - Magistrul Nicolae T6th, vicecomite de
Timiş şi juzii nobililor din comitatul Timiş constată că, după ce comitele
Bako şi comitele Ştefan G(y)enge au efectuat cercetări la curtea şi la casa
din Jadani aparţinând magistrului Paul Himfy, nu au găsit acolo cei doi cai
furaţi de la Nicolae şi Andrei, slujitori ai magistrului Pousa de Szer.
7. [1344-1345] august 8, (Arad) - Ştefan, fiul lui Syke fiul lui Bendict,
nobil de Saarzow, îi dăruieşte, în faţa Capitlului din Arad, rudeniei sale
apropiate, magistrului Ioan, fiul lui Toma, nobil din Tiur (în apropiere de
18 COSTIN FENEŞAN
Blaj), fratelui său după mamă Ştefan, şi vărului lor Ladislau partea de moşie
pe care o stăpâneşte la Saarzow (între Hodoş şi. Lipova) în comitatul Arad.
8. 1346 iunie 29, Zenthkyral (juxta ecclesiam beati Stephani regis)
- Grigore Fejes, vicecomitele Caraşului şi Petru, fiul lui Dominic şi Andrei,
fiul lui Marc, juzi ai nobililor din comitatul Caraş, certifică faptul că, deşi a
fost citat înaintea lor, totuşi Nicolae, fiul lui Petru Himfy, nu s-a înfăţişat şi
nici nu a trimis vreun reprezentant al său în procesul pe care îl are cu
Gheorghe de Buchard.
9. 1346 iulie 20, Zenthkyral (iuxta ecclesiam beati Stephani regis) -
Grigore Fejes, vicecomitele Caraşului şi Petru, fiul lui Dominic şi Andrei,
fost citat înaintea lor, totuşi Nicolae, fiul lui Petru Himfy, nu s-a înfăţişat şi
nici n-a trimis vreun reprezentant al său în procesul pe care îl are cu
Gheorghe Slavul.
10. 1372 ianuarie 21, Visegrad - Ludovic de Anjou, regele Ungariei,
le porunceşte tuturor iobagilor regali din districtul Themeskuz să-şi ducă
grânele la măcinat doar la morile regale, în caz contrar urmând să fie
pedepsiţi.
11. [1372-1378] - Lista cheltuielilor făcute de magistrul Nicolae al lui
Paul, unul dintre administratorii defunctului Benedict Himfy de Remetea
Mare, fost ban al Bulgariei, şi al lui Nicolae Himfy.
12. 1374 octombrie 4, Buda - Ludovic de Anjou, regele Ungariei, le
porunceşte „tuturor oştenilor, nobililor, slujitorilor, românilor şi altor slugi
ale sale din comitatul sau districtul Temeskuz" să ducă întocmai la
îndeplinire şi să dea ascultare celor spuse de magistrul Benedict Himfy de
Remetea, fost ban al Bulgariei şi comite de Timiş, căruia suveranul îi
încredinţase o misiune de cea mai mare importanţă, neprecizată însă, pentru
autoritatea regală.
13. 1379 februarie 26, Visegrad - Emeric, dregător din Hodoş, le
porunceşte adjuncţilor săi să-i acorde tot sprijinul magistrului Ştefan Himfy,
precum şi iobagilor şi slujitorilor acestuia, să-i îngăduie morarului Ştefan să
plece din Hodoş, deoarece îşi plătise terragiul şi celelalte dări, să permită
cercetarea pricinilor iobagilor lui Ştefan Himfy de către dregătorii acestuia
şi să-i sprijine în acelaşi timp pe slujitorii lui Ioan, Petru şi Ladislau Rufus
(Roşu).
14. 1398 octombrie 16, Ujlak - Sigismund de Luxemburg, regele
Ungariei, le ponmceşte, la cererea lui Ioan fiul lui Pethew de Gerse, tuturor
dregătorilor ecleziastici şi civili, nobili şi nenobili, să îl aresteze pe Gallus,
fiul lui Kowsa, familiar al pârâşului, să-l cerceteze şi să-l judece sub
acuzaţia că şi-a însuşit trei cai, şase boi, armele pentru un oştean bine
echipat şi 50 de florini de aur, precum şi alte lucruri destinate expediţiei
militare întreprinse de comiţii de Timiş împotriva turcilor, ţinându-se ascuns
cu toate bunurile sustrase.
15. (1390-1410), Chad (Ciacova?) - Fraţii Ioan şi Ladislau Treutul îl
roagă pe magistrul Ştefan, fiul lui Petru Himfy de Remetea, să-i ierte toate
datoriile iobagului său Gheorghe Roşu (Rufus) din Gergerfalwa, care le
aparţinuse anterior lor, şi să-i îngăduie să se mute pe moşia lor Chad
(Ciacova?).
16. 1400 ianuarie 16, Timişoara - Nicolae Csâki şi Nicolae Marczali,
comiţi de Timiş, Ioan fiul lui Petru din Almaş, castelan al Şoimuşului şi
vicecomite de Arad, ca reprezentant al voievodului transilvănean Ştibor de
Stiboricz, precum şi mai mulţi nobili din comitatul Arad, judele, juraţii şi
oaspeţii din oraşul Lipova îi pun pe castelanul Şoimuşului şi vicecomite de
Arad, pe magistrul Mihai, fiul lui Paul de Kerekegyhâz şi pe magistrul Petru
fiul lui Pousa de Zeodi, dându-le depline puteri, în fruntea acţiunii de
urmărire, exterminare respectiv alungare a „slavilor şi românilor" din părţile
Aradului şi Lipovei, acuzaţi de comiterea de rarădelegi şi diferite silnicii.
17. 1405 iunie 23, Timişoara - Gheorghe Parvus (Kiss), vicecomite de
Timiş şi cei patru juzi ai nobililor din comitatul Timiş hotărăsc ca cneazul
Ioan din Vermeş, acuzat de omor, să nu aibă îngăduinţa de a se muta de la
stăpânul său, magistrul Ştefan, fiul lui Petru Himfy de Remetea Mare, la
văduva lui Mihai, fiul lui Dan de Duboz, până când nu va fi fost judecat la
locul comiterii faptei.
18. 1406 iulie 13, Byzere - Vicecomiţii de Arad, Nicolae de Maysa şi
Petru, fiul lui Nicolae de Derechke, împreună cu juzii nobililor din acelaşi
comitat, confirmă că Petru, fiul lui Posa de Zewdi, a dat declaraţie sub
jurământ în legătură cu cei doi cai pe care i-a luat fără bani, în temeiul
poziţiei sale oficiale, de la Lazăr şi Gheorghe, fiii lui Micela, cneji din
districtul cetăţii Şoimuş.
19. 1411 iulie 1, Buda - Sigismund de Luxemburg, rege al romanilor si
al Ungariei, le porunceşte comitelui sau vicecomitelui si juzilor nobililor
comitatului Timiş ca, în urma plângerii formulate de Osvald şi Petru de
Hethy, să cerceteze împrejurările în care iobagul pârâşilor, Ioan Orbul, a fost
atacat şi rănit grav la casa sa din Belinţ de către Bejan, fiul lui Ioan, şi Necşa
de Belinţ cu fiii săi Nicolae, Ioan şi Petru.
20 COSTIN FENEŞAN
20. 1412 noiembrie 12, Mezosomlyo - Magistrul Ladislau de Kopach,

vicecomite al Caraşului şi juzii nobililor din acelaşi comitat atestă că
magistrul Benedict Himfy de Debrenthe a suferit prin pustiirea moşiilor sale
o pagubă de 300 de florini ca urmare a neprezentării la scaunul său de
judecată a iobagului său Nicolae fiul lui Matei, care primise îngăduinţa de a
pleca şi de a se stabili în districtul Mezosomlyo după ce plătise darea de
pământ, fiind chemat apoi în judecată de un oarecare Andrei, dar nesocotind
chezăşia judelui şi a trei juraţi din Mezosomlyo, că se va prezenta la
judecată.
21. 1413 octombrie 6,? - Pipo de Ozora, comite de Timiş, îi dăruieşte
magistrului Petru de Decse şi moştenitorilor acestuia cnezatul moşiei regale
Orbagy din districtul Mehadia, stabilind o scutire de impozite pe timp de
şapte ani pentru oamenii de condiţie liberă care se vor aşeza aici şi vor
construi case în locuri nepopulate şi o scutire pe timp de trei ani pentru cei
care se vor stabili în case deja existente.
22. 1415 aprilie 20, Konstanz - Sigismund de Luxemburg, rege roman
şi al Ungariei, îi jură lui Witold, mare duce al Lituaniei, că îi va fi alături în
toate împrejurările, că îl va ajuta să-şi păstreze domnia şi ţara, că îl va
avertiza în privinţa duşmanilor şi a trădătorilor şi îl va sprijini împotriva
acestora; între cei trei martori la acest angajament solemn figurează
Sigismund Losonczy, pe atunci „castelan al cetăţilor şi districtelor Orşova,
Mehadia, Caran, Sebeş şi Lugoj".
23. 1426 august 14, [Tinin I Knin] - Bartolomeu, fiul lui Nicolae de
Perdwe, împreună cu fiii săi Ştefan şi Ladislau, zălogesc în faţa Capitlului
din Tinin (Knin), pe 20 de ani, moşia lor Abradfalwa din comitatul Caraş
nobililor raguzani Pascu şi Maroia din Gherteniş pentru suma de 450 de
florini noi.
24. 1428 august 24, Ilidia - Sigismund de Luxemburg, rege roman şi
al Ungariei, îi dăruieşte lui Ioan fiul lui Paul de Acha, familiar al lui Nicolae
Bochka de Keresthwr, comite al Zărandului şi castelan al cetăţii Sf. Ladislau
(Zenthlazlowara), o parte de moşie aflată la Acha, în comitatul Somogy,
care îi aparţinuse anterior lui Iacob fiul lui Toma de Acha, mort fără de
urmaşi, spre a răsplăti mai ales serviciile aduse de beneficiar la apărarea
cetăţii Sf. Ladislau împotriva turcilor.
25. 1433 iunie 4, Buda - Sigismund de Luxemburg, rege al romanilor
şi al Ungariei, îi porunceşte lui Daud (:elebi, pretendent la tronul sultanilor
otomani, să-i restituie de îndată lui Ladislau Hagymas de Beregsăul Mare
iobagii aduşi cu forţa, fără plata dării de pământ şi a altor obligaţii, de pe
moşiile acestuia Wamhalom, Heges şi Hollos aflate de-a lungul râului Bega,
şi mutaţi pe moşiile regale Zentheltheghaz şi Kwnzeules, care îi fuseseră
încredinţate de către suveran.
26. 1433 iunie 8, Buda - Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, îi
porunceşte despotului Serbiei, Gheorghe Brankovic, să-i restituie de îndată
lui Ladislau Hagymas de Beregsău iobagii acestuia luaţi cu forţa, rară a avea
îngăduinţă şi rară a fi plătit darea de pământ şi alte obligaţii, şi duşi de pe
moşiile Wamhalom, Heges şi Hollos împreună cu vitele lor în târgul
Becicherecul Mare.
27. 1437 octombrie 9, Buda - Sigismund de Luxemburg, împărat
romano-german şi rege al Ungariei, le porunceşte juzilor nobililor din
comitatul Timiş să cerceteze împrejurarea în care mai mulţi, iobagi ai lui
Ladislau Hagymas din Beregsăul Mare au fost atacaţi în apropiere de moşia
Kenezrekezy de către vicecomiţii de Timiş, Hihai Hamvai şi Martin Ban,
instigaţi de văduva lui Filip Kormos din Kenezrekezy.
28. 1439 februarie 6, Buda - Albert (Albrecht) de Habsburg, rege al
romanilor şi al Ungariei, îi întăreşte nobilului Iacob, fiul lui Laţcu din
Delineşti, în chip de nouă danie, stăpânirea asupra moşiilor Delineşti,
Zabadfalu, Apadia, Kysfalu, Laczkan şi Striges, precum şi asupra jumătate
din moşiile Felsew Ilhowa şi Also Ilhowa, toate aflate în districtul
Caransebeş, poruncind Capitlului din Cenad să le treacă în stăpânirea
acestuia.
29. 1439 aprilie 30, [Cenad] - Capitlul din Cenad îi raportează lui
Albert de Habsburg, rege roman şi al Ungariei, că l-a trecut şi l-a pus în
stăpânirea moşiilor Delineşti, Zabadfalu, Apadia, Kysfalu, Laczkan şi
Striges, precum şi jumătate din moşiile Felsew Ilhowa şi Also Ilhowa, toate
aflate în districtul Caransebeş, pe Iacob, fiul lui Laţcu din Delineşti.
30. 1440 august 9, Buda - Vladislav I, regele Ungariei şi al Poloniei,
le dăruieşte celor doi fraţi Ioan de Hunedoara, bani ai Severinului, sub chip
de nouă danie, ca răsplată a meritelor militare dobândite în lupta
antiotomană şi pentru sprijinul acordat la alegerea ca rege al Ungariei şi
încoronarea ca suveran, moşiile Şoimuş, Bârsău, Nevoieş şi Buruieni din
comitatul Hunedoara, împreună cu moşia Bujor din comitatul Timiş, cu
satele, ţinuturile şi cnezatele care ţin de acestea.
31. 1443 februarie 9, Cenad - Nicolae Szekely, vicecomitele
Aradului, le acordă iobagilor lui Mihai de Dolaţ, familiar al voievodului
transilvănean Ioan de Hunedoara, aflaţi în comitatul Arad, îngăduinţa de a
se deplasa liber spre „oastea cea mare" (oastea regală).
22 COSTIN FENEŞAN
32. 1444 mai 13, Timişoara - Ioan de Hunedoara, voievodul

Transilvaniei, hotărăşte trecerea nobililor şi proprietarilor români împreună
cu 49 de moşii şi părţi de moşie care le aparţin de sub jurisdicţia cetăţii
Jdioara sub cea a scaunului de judecată al Caransebeşului şi le garantează
protecţia împotriva noilor proprietari ai Jdioarei, Ioan şi Mihail Orszag de
Guth şi Ladislau Hagymas, aceasta ca urmare a schimbului efectuat de
regele Vladislav I cu cetatea Şoimuş din comitatul Arad.
33. 1444 iunie 12, Buda - Vladislav I, regele Ungariei, transcrie şi
întăreşte documentul din 13 mal I 444 al lui Ioan de Hunedoara, voievodul
Transilvaniei, prin care acesta trece 49 de moşii şi părţi de moşie ale unor
nobili români de sub jurisdicţia cetăţii Jdioara sub cea a scaunului de
judecată a Caransebeşului.
34. 1444 septembrie 15, Themesel - Ioan de Hunedoara, voievodul
Transilvaniei, porunceşte tuturor oştenilor care vor trece prin teritoriul
moşiei Themesel, care îi aparţine lui Petru Dees, să nu-i producă vreo
stricăciune şi nici să nu-i vatăme pe locuitorii de acolo.
35. 1444 noiembrie 27, Buda - Vladislav I, regele Ungariei,
porunceşte Capitlului din Cenad să-i pună în stăpânirea moşiei Fratesth din
comitatul Timiş pe Ladislau, fiul lui Iacob din Fratesth, precum şi pe verii
săi după tată, Petru, Gheorghe, Ştefan, Ioan, Ladislau, Nicolae şi Paul.
36. 1445 februarie 5, [Cenad) - Capitlul din Cenad îi raportează
regelui Vladislav I al Ungariei că a trecut moşia Fratesth din comitatul
Timiş în stăpânirea lui Ladislau, fiul lui Iacob din Fratesth, precum şi a
verilor săi după tată, Petru, Gheorghe, Ştefan, Ioan, Ladislau, Nicolae şi
Paul.
37. 1452 septembrie 28, Timişoara - Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan
de Hunedoara, guvernatorul Ungariei, le porunceşte, în numele soţului ei,
slujbaşilor însărcinaţi cu aşezarea dărilor în comitatul Timiş, să nu-l impună
la niciun fel de dare pe Ladislau, cneazul din Bardffalwa, care se îngrijeşte
de stupii de albine aparţinând guvernatorului.
38. 1454 aprilie 14, Buda - Ladislau de Pal6cz, judele Curţii regale,
porunceşte Capitlului din Arad să efectueze hotărnicia moşiei Jadani din
comitatul Timiş, care aparţine Capitlului din Cenad.
39. 1454 iulie 16, [Arad) - Capitlul din Arad îi raportează judelui
Curţii regale, Ladislau de Pal6cz, că a efectuat hotărnicirea moşiei Jadani pe
seama Capitlului din Cenad.
40. 1455 martie 26, [Arad) - Elisabeta, fiica lui Emeric Chygan de
Borzekel, soţia lui Matia Zani, Ecaterina, văduva lui Mihail de Borzekel şi
fiica ei Elena, soţia lui Grigore Parvus (Micu/Kiss), vând părţile lor de
moşie şi jumătate din moşia Borzekel aflată în comitatul Timiş lui Ladislau
Ordog de Chama şi fiilor săi Ioan şi Ladislau pentru suma de 150 de florini
ungureşti de aur.
41. 1455 septembrie 7, Margina - Ioan de Hunedoara, comite suprem
de Banska Bystrica, locţiitor şi căpitan general al regatului Ungariei, îi
dăruieşte lui Pantea din Pwri moşia Pwri de Sus şi Pwri de Jos din districtul
Fârdea, împreună cu cnezatul acesteia.
42. 1456 mai 12, Buda - Ladislau al V-lea Postumul, regele Ungariei,
îi dăruieşte lui Ioan de Hunedoara, comite perpetuu de Banska Bystrica şi
fost guvernator al Ungariei, în chip de noua danie, moşiile Mănăştur, Gelu,
Thofew, Zewldes, Ohath, Maraz şi Kysewthwen din comitatul Timiş,
precum şi moşiile Seel şi Maxond din comitatul Cuvin.
43. 1457 august 29, Viena - Ladislau al V-lea Postumul, regele
Ungariei, întăreşte privilegiile acordate anterior de suveranii Ungariei
nobililor şi cnejilor români şi, în general, românilor din districtele bănăţene
Lugoj, Caransebeş, Mehadia, Almăj, Caraşova, Bârzava, Comiat şi Ilidia.
44. 1459 mai 27, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, le porunceşte
banilor de Severin, Ladislau de Dolaţ şi Ştefan de Mâtnic, să restituie de
îndată şi rară orice fel de subterfugiu moşiile cele două Ţerova şi Văliug din
districtul Bârzava proprietarilor de drept, Ioan diacul din Myhalyncz şi
Martin din Ţerova, de la care le ocupaseră cu forţa.
45. 1459 noiembrie 2, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, restituie,
în urma procesului desfăşurat la Curtea regală, diacului Ioan din Myhalyncz,
fratelui său Martin din Ţerova şi celorlalţi fraţi ai lor moşiile cele două
Ţerova, Văliug şi Feyerwyz, precum şi prediul Ţeroviţa, toate aflate în
districtul Bârzava, posesiuni pe care le ocupase cu forţa şi fără a avea vreun
drept Ladislau de Dolaţ, unul din banii Severinului; suveranul porunceşte
Capitlului din Arad să dea din nou în stăpânire moşiile amintite vechilor lor
proprietari, fără a ţine seama de vreo împotrivire.
46. 1460 ianuarie 20, [Arad] - Capitlul din Arad îi raportează lui
Matia Corvin, regele Ungariei, că - în conformitate cu sentinţa pronunţată la
judecata regală - a dat din nou în stăpânire moşiile cele două Ţerova,
Văliug, Ţeroviţa şi Feyerwyz din districtul Bârzava diacului Ioan din
Myhalyncz, lui Ştefan fiul lui David, lui Martin şi Mihai din Ţerova, fără să
ţină seama de împotrivirea formulată de Ladislau de Dolaţ şi Nicolae de
Bizere.
24 COSTIN FENEŞAN
47. 1460 iunie 23, [Cenad] - Capitlul din Cenad înregistrează

convenţia realizatăîntre Blasiu de Chorna şi Dorothea, văduva lui Mihail de
Chorna, fost ban al Severinului, cu privire la împărţirea averii acestuia din
urmă.
48. 1461 aprilie 23, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, îi
încuviinţează lui Ioan din Zenthgyroth şi Nicolae Hagymas din Beregsăul
Mare să construiască metereze, ziduri, şanţuri şi alte lucrări la castelul pe
care îl ridică pe moşia lor Galad, cu condiţia ca acea fortificaţie să nu devină
un loc din care este atacată ţara şi locuitorii ei.
49. 1464 mai 31, f.l. - Matia Corvin, regele Ungariei, transcrie,
reînnoieşte şi confirmă documentul său judecătoresc din 22 noiembrie 1459
şi raportul de dare în stăpânire din 20 ianuarie 1460 al Capitlului din Arad
cu privire la stăpânirea diacului Ioan din Myhalyncz, a lui Ioan şi Martin din
Ţerova, a lui Mihai, Gheorghe, Ioan şi Ştefan Vaida din Ţerova asupra
moşiilor cele două Ţerova, Văliug şi Feyerwyz şi a prediului Ţeroviţa, toate
aflate în districtul Bârzava.
50. [1470-1478] - Iacob de Machkas, castelan al cetăţii Jdioara, îi
zălogeşte, în faţa Capitlului din Alba Iulia, fiului său vitreg, Emeric de
Machkas, până la restituirea sumei de 300 de florini de aur daţi ca ajutor sub
diferite forme, întregile sale moşii Dragotenfalwa, Chyre şi Perlew din
districtul Lugoj, precum şi părţile de moşie de la Maczkas, Tews, Tincova,
Perle( ... ) Kyspathak, Ciuta, Zazesth, Ruginosu, Toplicza, Lewrgyz, Zekas şi
Alb( ... ) din districtul Caransebeş.
51. 1481 decembrie 30, [Oradea] - Emeric de Partoş se împotriveşte
în faţa Capitlului din Oradea, în numele său, al tatălui său Paul şi al fratelui
său Andrei, ca regele Ungariei, Matia Corvin, să dăruiască, indiferent cărui
beneficiar, moşiile lor Magyarparthas, Thothparthas, Rakos, Belyovar, Gad,
Kalugyer şi Leskolcz, toate aflate în comitatul Timiş.
52. 1483 martie 12, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, le
porunceşte lui Francisc Haniszti, Ştefan şi Dimitrie Jaksic de Nădlac, lui
Gaspar Fa de Weresmarth, Mihail de Beşenova Veche, diacului Emeric de
Harmad, lui Emeric de Fyged, nobililor din Salank şi Dyosd şi Veronicăi.
văduvei lui Ladislau de Dolaţ, să respecte întru totul noua hotărnicire făcută
de protonotarul regal, magistrul Andrei de Turda, şi de oamenii acestuia
între proprietăţile deţinute de aceştia şi cele ale abatelui Martin şi ale abaţiei
de la Igriş, procedură desfăşurată în prezenţa unui trimis al Capitlului din
Cenad.
53. 1483 decembrie 21, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, îi

dăruieşte lui Milos Belmuzevic moşia Maysa şi prediul Paznad, ambele
făcând parte din domeniul cetăţii Timişoara, ca răsplată a serviciilor aduse
în lupta împotriva turcilor.
54. 1484 iunie 18, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, le porunceşte
comiţilor, vicecomiţilor, nobililor şi celorlalţi oameni care stăpânesc moşii
în comitatul Timiş să se prezinte la Oradea în ziua de sfântul Iacob (25
iulie), bine înarmaţi şi organizaţi, pentru a veni în ajutorul oştii regale
trimise să-l sprijine pe Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, atacat de trupele
sultanului Baiazid al II-lea.
porunceşte Capitlului din Cenad să-i pună pe Lazăr Vucmir din Mynees, pe
Mihai şi Ştefan, unchii acestuia după tată, precum şi pe fraţii săi părtaşi,
Petru si Nicolae, fiii răposatului Ioan Dragomir din Mynees, în stăpânirea
moşiilor Mynees, Bozovici, Legedea, Prewalacz, Thywko, Zagrodie,
Paades, Tisoviţa, Thargowystya, Lăpuşnic şi Mendrisnak, toate aflate în
districtul Almăj.
56. 1485 ianuarie 23, Timişoara - Paul Chinezul, comite de Timiş şi
căpitan al părţilor de jos ale regatului Ungariei, le porunceşte tuturor
recrutorilor de oaste din districtul Caransebeş să nu îl mai recruteze în
niciun chip pe nobilul Gheorghe de Bizere.
57. 1485 februarie. 5, [Cenad) - Capitlul din Cenad îi raportează lui
Matia Corvin, regele Ungariei, că a efectuat punerea şi darea în stăpânire a
Paades, Thargowysthya, Lăpuşnic, Mendrisnak şi a jumătate din moşia
Tisoviţa, toate aflate în districtul Almăj.
58. 1487 februarie 6, f.I. - Matia Corvin, regele Ungariei, transcrie,
confirmă şi reînnoieşte documentul din 12 iunie 1444 al regelui Vladislav I,
prin care acela transcria şi confirma, la rândul său, documentul prin care
Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, îi trecea, la 13 mai 1444, pe
nobilii români stăpânind 49 de moşii şi părţi de moşie de sub jurisdicţia
cetăţii Jdioara sub cea a scaunului de judecată al Caransebeşului şi le
garanta deplina protecţie faţă de orice tulburător.
59. 1487 februarie 23, Viena - Matia Corvin, regele Ungariei, îi
porunceşte Capitlului din Arad să-i pună şi să-i treacă pe Nicolae Proica,
oştean al Curţii regale, şi pe fratele său după tată, Paicu Proica, în stăpânirea
prediului Ianova din comitatul Timiş, pe care cel dintâi îl deţinea
condiţionat.
26 COSTIN FENEŞAN
60. 1487 octombrie 12, [Arad] - Capitlul din Arad înregistrează

declaraţia lui Paul Topşa cu privire la trecerea a jumătate din moşia
Thopsafalva din districtul Lugoj în stăpânirea deplină a lui Valentin şi
Nicolae Sârga (Galbenu) şi a moştenitorilor acestora după ce i-au restituit
jumătate din cheltuielile făcute la Curtea regală şi în faţa altor autorităţi
judecătoreşti pentru apărarea drepturilor de stăpânire asupra întregii moşii.
61. 1488 iunie 11, Buda - Ştefan Bâthory, judele Curţii regale,
înregistrează înţelegerea convenită între Gheorghe de Thethethlen, Dorothea
de Thempes, soţia lui Ban de Somos şi Ioan Amadefy de Warkon cu
rudeniile lor în legătură cu împărţirea mai multor moşii strămoşeşti ale
familiei Thempes aflate în comitatul Cenad: întregile moşii Thempes,
Wewlnek, Lele şi Klârafalva, părţile de moşie de la Kemeche şi Beba Veche
şi locul de trecere peste Mureş de la Kemeche sau Wewlnek.
62. [1490-1510] - Gaspar de Machkas schimbă câte o jumătate din
moşiile sale Machkas, Zachel, Zăgujeni şi Mal, toate aflate în districtul
(Caran)Sebeş, cu Ştefan Stoica, voievod al husarilor din Caransebeş, care îi
dă pentru acestea partea sa de proprietate asupra târgului Drencova din
districtul Drencova şi suma de 500 de florini ungureşti de aur, tranzacţia
fiind înregistrată în faţa Capitlului din Alba Iulia.
63. 1492 august 27, Pokolnok - Ioan Corvin, duce al Slavoniei, de
Liptov şi Opava, îi întăreşte lui Mihai Pantea din Pwry documentul din 7
septembrie 1445 prin care Ioan de Hunedoara îi dăruia lui Pantea din Pwry
moşiile Pwry de Sus şi Pwry de Jos din districtul Fârdea împreună cu
cnezatul acestora.
64. 1493 aprilie 26, [Cenad] - Magistrul Matia din Caransebeş,
custode al Capitlului din Arad, protestează în faţa Capitlului din Cenad
împotriva actelor de violenţă la care au fost supuşi oamenii şi bunurile
Capitlului din Arad de către Emeric de Dolaţ: pustiirea pădurii de la Nowak,
din care a transportat mai bine de 200 de care cu lemn, jefuirea unui iobag
de acolo de 25 de porci, reţinerea judelui sătesc din Nowak şi obligarea
acestuia să promită mutarea sa pe moşia Zădârlac, ameninţări cu moartea la
adresa membrilor Capitlului arădean.
65. 1493 decembrie 26, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi
porunceşte Capitlului din Buda să-i convoace pe Ioan Corvin, duce de
Opava, să se prezinte la Dieta ţării, care se va întruni la octavele Bobotezei
din anul următor, pentru a fi cercetată plângerea formulată împotriva sa de
Petru Dees în legătură cu ocuparea fără drept a proprietăţilor acestuia din
comitatul Timiş: târgul Mănăştur cu cele 18 moşii ţinând de acesta.
66. 1493 decembrie 30, [Buda) - Capitlul din Buda îi raportează

regelui Vladislav al Ii-lea al Ungariei că l-a convocat la Dieta care urmează
să se ţină de octavele Bobotezei viitoare pe ducele de Opava, Ioan Corvin,
pentru a fi cercetată plângerea formulată împotriva sa de Petru de Dees din
cauza pretinsei uzurpări a proprietăţilor sale din comitatul Timiş: târgul
Mănăştur cu cele 18 moşii care ţin de acesta.
67. 1494 februarie 13, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi
eliberează lui Ioan Corvin, duce de Opava, prin împuternicitul legal al
acestuia, Petru Keses de Bogzka, o copie a scrisorii de chemare şi înştiinţare
de a se prezenta în faţa regelui la Dieta ţării, pentru a fi dezbătut conflictul
său de proprietate cu Petru Dees referitor la târgul Mănăştur din comitatul
Timiş şi cele 18 moşii care ţin de acesta.
68. 1498 octombrie 10, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi
acordă lui Ioan Corvin, duce de Opava şi Liptov, dreptul de patronat asupra
abaţiei Bulci.
69. 1503 martie 29, !Alba Iulia] - Ştefan diacul, fiul lui Gheorghe
Margai din Caransebeş, se împotriveşte în faţa Capitlului din Alba Iulia, în
numele său şi al fraţilor săi Ioan si Nicolae, ca tatăl lor să vândă sau să
înstrăineze moşiile lor strămoşeşti Zlagna şi Kopach din comitatul
(Caran)Sebeş lui Iacob Gârleşteanu, banul Severinului.
70. 1503 aprilie 25, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi
porunceşte Capitlului din Buda să cerceteze împrejurările în care grupul
condus de Valentin Kerey din Zewles i-a atacat cu mână armată pe iobagii
de pe moşia Munar (comitatul Cenad), aparţinând lui Ştefan şi Marcu Jaksic
de Nădlac, le-au luat cu forţa oile şi alte bunuri mobile, paguba ridicându-se
la peste 600 de florini de aur.
71. 1503 mai 15, [Buda] - Capitlul din Buda îi raportează lui Vladislav
al Ii-lea, regele Ungariei, rezultatul cercetării efectuate la Munar. în
comitatul Cenad, cu privire la atacul violent al grupului condus de Valentin
Kerey din Zewlews împotriva iobagilor aparţinând lui Ştefan şi Marcu
Jaksic de Nădlac.
72. 1504 august 26, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi
reproşează lui Ladislau Fiat de Armeniş faptul de a-l fi luat cu forţa din
castelul Recaş (comitatul Timiş) pe copilul minor Mihai, fiul răposatului
Mihai de Tâma Mare, contrar cu voinţa surorii acestuia, Sara, că îl reţine pe
minor în casa sa şi că a pornit la Curtea regală mai multe procese pentru
bunurile fraţilor orfani.
28 COSTIN FENEŞAN

porunceşte Capitlului din Buda să treacă şi să dea în stăpânirea lui Ioan
Petheo de Gercse, magistrul Curţii copiilor regelui, precum şi a fratelui său
Gheorghe şi a fiului său Francisc, jumătate din castelul Zewdy (Frumuşeni),
precum şi jumătate din mai multe moşii aflate în comitatele Arad, Csongrad,
Timiş, Cenad, Cuvin şi Caraş.
74. 1506 octombrie 29, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, le
dăruieşte lui Ioan Petheo de Gercse, magistru al Curţii copiilor regelui,
fratelui acestuia Gheorghe şi fiului său Francisc jumătate din castelul Zewdy
(Frumuşeni) din comitatul Arad, precum şi jumătate din moşiile Maşloc,
Zăbrani şi Kasa (în comitatul Arad), Szer şi Szentgyorgy (în comitatul
Csongrăd), Hodoş (în comitatul Timiş), Magoch şi Kwtthas (în comitatul
Cenad), Orlovat (Barlad, în comitatul Cuvin), Agadici şi Menes (în comita-
tul Caraş), în a căror stăpânire fuseseră tulburaţi de intervenţia în forţă a
răposatului voievod Ioan Ongor (probabil Ioan Corvin).
porunceşte Capitlului bisericii din Bosnia să facă o nouă hotărnicire a
moşiei Lugoj din districtul Caransebeş pe seama Beatricei de Frangepan
(Frankopan), văduva lui Ioan Corvin, fost duce de Liptov şi ban al
Dalmaţiei, Croaţiei şi Slavoniei, precum şi a fiicei ei Elisabeta.
76. 1506 decembrie 24, f.l. - Scaunul de judecată al comitatului
Hunedoara îl condamnă pe Gheorghe Goronţaş la o amendă de 25 de florini
de aur pentru tentativa de a obţine, rară a prezenta vreo dovadă, cnezatul
moşiei Pwry din districtul Fârdea, dregătorie care îi aparţinea de drept lui
Mihai Pantea, în conformitate cu documentele prezentate de acesta.
77. 1507 martie 11, [Buda] - Capitlul din Buda îi raportează regelui
Ungariei, Vladislav al Ii-lea, ducerea la îndeplinire a procedurii de punere şi
dare în stăpânire pe seama lui Ioan Petheo de Gercse, a fratelui său
Gheorghe şi a fiului său Francisc asupra unei jumătăţi din castelul Zewdy
(Frumuşeni) şi a unei jumătăţi din mai multe moşii aflate în comitatele
Arad, Csongrad, Timiş, Cenad, Cuvin şi Caraş.
78. 1507 aprilie 11, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei,
transcrie şi întăreşte documentul său de danie din 29 octombrie 1506 şi
raportul de punere şi dare în stăpânire al Capitlului din Buda din 11 martie
1507 pe seama lui Ioan Petheo de Gerche, a fratelui acestuia Gheorghe şi a
fiului său Francisc cu privire la jumătate din castelul Zewdy (Frumuşeni) şi
a unei jumătăţi din mai multe moşii din comitatele Arad, Csongrad, Timiş,
Cenad, Cuvin şi Caraş.
79. 1507 iulie 28, [Arad] - Capitlul din Arad trece şi dă cetăţile Lipova
şi Şoimuş şi oraşul Lipova dimpreună cu pertinenţele lor în stăpânirea
Beatricei de Frangepan (Frankopan), văduva lui Ioan Corvin şi a fiicei ei
Elisabeta.
80. 1507 august 8, [Buda] - Capitlul din Buda trece şi dă în stăpânirea
Beatricei de Frangepan (Frankopan), văduva şi a Elisabetei, fiica lui Ioan
Corvin, cetatea Hunedoara cu toate castelele, târgurile, districtele, satele şi
minele care ţin de aceasta, între ele castelul şi târgul Mănăştiur, districtele
Swggya şi Ikews, castelul şi târgul Margina.
81. 1507 octombrie 4, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, dă
garanţii Beatricei de Frangepan (Frankopan), văduvei, şi Elisabetei, fiicei
ducelui Ioan Corvin, că le va apăra cu toate mijloacele în faţa încercărilor
întreprinse de urmaşii lui Nicolae şi Iacob Banffy de a le lua, pe cale
judecătorească, cetăţile Şoimuş şi Lipova, care le reveniseră printre alte
bunuri imobile în urma schimbului făcut de Ioan Corvin cu regele pentru
ducatul Opava.
82. 1509-1510 - Extrase referitoare la Banat din socotelile orăşeneşti
ale Sibiului.
83. 1509 martie 5, Lipova - Scrisoare de chezăşie dată markgrafului
Gheorghe de Brandenburg şi soţiei sale Beatrix de Frangepan de către Ioan
Horvăth de Razwaya cu ocazia preluării dregătoriei de castelan al cetăţilor
Şoimuş şi Lipova şi al oraşului Lipova.
84. 1509 octombrie 27, Lipova - Markgraful Gheorghe al
Brandenburgului îi dăruieşte cneazului Ştefan Pantea din Puri moşia Purii de
Sus şi Purii de Jos din districtul Fârdea, care ţine de domeniul exterior al
cetăţii Hunedoara, spre a o stăpâni după chipul celorlalţi cneji, aşa cum erau
deţinute şi celelalte moşii libere (cneziale) din districtul Fârdea.
85. 1510 martie 22, Esztergom - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei,
îi dăruieşte nepotului său de soră, markgraful Gheorghe al Brandenburgului,
cetatea Şoimuş cu domeniul său însumând 173 de sate din comitatele Arad,
Timiş şi Cenad, precum şi cetatea Lipova cu cele 4 sate ţinând de aceasta şi
oraşul Lipova.
86. 1512 ianuarie 25, Gyula - Scrisoare de chezăşie dată markgrafului
Gheorghe al Brandenburgului de Gheorghe Skarycza de Wzyn cu ocazia
preluării dregătoriei de castelan al cetăţii Jdioara, al castelului şi al târgului
Lugoj.
87. 1517 iulie 16, Timişoara - Ştefan Băthory, comitele de Timiş, îi
recomandă markgrafului Gheorghe al Brandenburgului pe Ladislau
30 COSTIN FENEŞAN
Hagymas de Beregsău pentru o funcţie de cămărar la curtea regală a

Ungariei.
88. 1520 august 15, Bratislava - Ludovic al Ii-lea, regele Ungariei, îi
întăreşte nobilului Valentin Bolyka din Beregsăul Mic, în chip de nouă
danie, stăpânirea asupra moşiei Zewldes şi asupra părţilor de moşie aflate la
Beregsăul Mic, Saarhaza şi Hodoni, toate aflate în comitatul Timiş,
deoarece documentele de proprietate în această privinţă arseseră şi fuseseră
distruse în timpul răscoalei ţărăneşti din 1514, suveranul poruncind
Capitlului din Cenad efectuarea procedurii de punere şi dare în stăpânire.
89. 1520 decembrie 14, [Cenad] - Capitlul din Cenad îi raportează lui
Ludovic al Ii-lea, regele Ungariei, efectuarea procedurii de punere şi dare în
stăpânire a întregii moşii Zewldes şi a părţilor de moşie de la Beregsăul Mic,
Saarhaza şi Hodoni, toate aflate în comitatul Timiş, pe seama nobilului
Valentin Bolyka din Beregsăul Mic.
90. 1522 septembrie 21, [Hronsky- Benadik] - Convenţie încheiată în
faţa Conventului sfântului Benedict de pe Hron între Sigismund de Leva şi
ginerele său, Francisc Forgacs, cu privire la condiţiile în care îi cedează
părţile sale de proprietate, precum şi cele aparţinându-i fiicei sale, din
cetăţile Challya (Ciala) din comitatul Arad, Lugoj din districtul Severin,
Wasarhel şi Recaş din comitatul Timiş.
91. 1525 iulie 11, Sibiu - Judele, juraţii şi obştea locuitorilor din
Caransebeş, împreună cu spălătorii de aur din districtul omonim, recunosc
că au primit de la Markus Pemfflinger, jude regesc şi comite al Cămării
regale din Sibiu, suma de 925 de florini în contul aurului pe care îl vor spăla
în districtul Caransebeş, cu obligaţia de a-l preda judelui sibian sau fiului
său Ioan până la acoperirea sumei acordate drept împrumut.
92. 1525 iulie 30, Buda - Ludovic al Ii-lea, regele Ungariei, aprobă ca
Elisabeta, Barbara şi Ana, fiicele lui Francisc Komlossy din Oroszhaza, să
devină moştenitoare cu vocaţie masculină după moartea tatălui lor, urmând
a le reveni moşiile, părţile de moşie şi prediile stăpânite de părintele lor în
comitatul Bekes, o parte de moşie aflată la Comloşul Mare împreună cu
prediul Fwldeaky Somoghteleke din comitatul Cenad, precum şi părţile de
moşie de la Cârneşti, Pâclişa, Poiana, Galaţi şi Fizeşti din comitatul.
Hunedoara.
93. 1525-1526 - Extrase referitoare la Banat din registrul de cheltuieli
al Curţii regelui Ungariei, Ludovic al Ii-lea.
94. 1527 noiembrie 3, Szekesfehervar - Ferdinand I de Habsburg,
regele Ungariei, întăreşte documentul prin care i-a dăruit lui Ştefan
Bathory, palatinul Ungariei, cetăţile Şoimuş şi Lipova, confiscate pentru

necredinţă de la Ioan de Zapolya.
95. 1529 iulie 13, Timişoara - Vicecomitele de Timiş, Andrei de
Jakol, împreună cu ceilalţi aderenţi ai partidei habsburgice asediaţi la
Timişoara de zece luni de către trupele lui Ioan de Zapolya, îl roagă insistent
pe Ferdinand I, regele Ungariei, să le trimită trupe de ajutor şi subsidii
băneşti, fără de care nu vor mai putea rezista.
96. 1530 iunie 2, Buda - Ioan de Zapolya, regele Ungariei, îi
porunceşte Capitlului din Arad să-i treacă pe nobilii Martin, Petru şi
Ladislau de Rakowycza în stăpânirea părţilor de moşie de la Cicleni şi
Kyzyn alias Var din districtul Caransebeş.
97. 1530 iulie 8, [Arad] - Capitlul din Arad îi raportează lui Ioan de
Zapolya, regele Ungariei, despre împotrivirea formulată de mai mulţi nobili
în cursul procedurii de punere şi dare în stăpânire asupra unor părţi de moşie
la Cicleni şi Var (ambele în districtul Caransebeş) pe seama nobililor
Martin, Petru şi Ladislau de Rakowycza.
98. 1535 noiembrie 19, Viena - Ferdinand I de Habsburg, regele
Ungariei, îi dăruieşte în chip de nouă danie Anei de Artand, soţia lui Mihai
Bidi, provizor al cetăţii regale Munkacs, moşia Iermata din comitatul Arad
şi moşia Chwra din comitatul Timiş.
99. 1538 iulie 25, Caransebeş - Judele Grigore Vaida şi Sfatul
oraşului Caransebeş îi informează pe Mathias Armbruster, jude şi Sfatul
oraşului Sibiu despre înaintarea pe Dunăre a unor corăbii turceşti pornite de
la Belgrad cu provizii şi piese pentru un pod, cu intenţia de a se îndrepta fie
spre Moldova, fie spre Transilvania.
100. 1539 octombrie 14, Bozwar - Înţelegere prin care Nicolae de
Bozwar îi cedează lui Ioan de Gywla toate sesiile şi părţile de moşie pe care
le luase cu zălog în schimbul a 100 de florini de la o rudenie defunctă a
acestuia, Nicolae de Gywla, excepţie făcând sesiile locuite de pe moşiile
Margina, Coşava, Persafalwa, Fărăşeşti, Pokolpatak şi Sokorlat, precum şi o
casă din târgul Margina, urmând ca în schimbul iertării celor 100 de florini
să obţină un act de proprietate de la Capitlul din Alba Iulia.
1O1. 1539 - Extrase referitoare la Banat din registrul darurilor făcute
regelui Ioan de Zapolya.
102. 1540 martie 7, Buda - Ioan de Zapolya, regele Ungariei,
dăruieşte sub titlu de nouă danie prediile Zenthgewrgh, Apathy, Karafalwa,
Naghment, Kysment, Jarman, Bozzasthelek, Kwnhalom şi Ketthewhalom
Basarag, o casă şi o curte nobiliară din târgul Onosaracha, precum şi o parte
32 COSTIN FENEŞAN
din moşia Thorn, toate aflate în comitatul Torontal, nobililor Emeric şi Luca
de Gawa, precum şi nobilei Ana, fiica răposatului Toma Thorny, văduvă a
nobilului Ioan Wdwarbyro şi cumnată a fraţilor de Gawa.
103. 1544 iulie 18, [Alba Iulia] - Nicolae Valkay şi Gaspar Menyhart
le vând, în faţa Capitlului din Alba Iulia, pentru suma de 600 de florini,
nobililor Ladislau, Ioan şi Ştefan Simon, fiii lui Gheorghe Simon din
Caransebeş, lui Mihai, Ioan, Gaşpar şi Elisabeta Simon, copiii lui Nicolae
Simon din Caransebeş, întregile moşii Peperygh alias Machkafalwa
(districtul Comiat) şi Bârna (districtul Bujor), precum şi părţi de moşie la
Gamza, Pokolpathaka, Zelha, Zorlenţul Mare, Dragwbrathfalwa, Hobyza,
Glood, Mochkaan, Magwra, Ozyey şi Vasiova (districtul Caransebeş).
104. 1545 decembrie 18, Viena - Ferdinand I de Habsburg, rege al
romanilor şi al Ungariei, le dăruieşte lui Francisc Kiserjeni, contabil-şef şi
consilier al Cămării Regale Ungare, şi lui Mihai Somlyai de Almasd,
familiar al Curţii regale, părţi de moşie la Chesinţ, Bobda, Fiscut şi Tharlos,
toate aflate în comitatul Arad.
105. 1547 decembrie 22, Alba Iulia - Isabella, regina Ungariei, îi
porunceşte lui Ştefan Szabo, comandantului cetăţilor Şoimuş şi Lipova, să-i
apere pe locuitorii moşiilor Comiat şi Deseugubacz, care aparţin Capitlului
din Arad, de reţinerea turmelor şi cirezilor de vite de către dregătorii din
vecinătate, care aparţin Fiscului, punându-le în vedere acelor dregători,
numiţi chiar de el, să se abţină de la orice act care ar putea păgubi Capitlul
din Arad.
106. 1551 iulie 19, Viena - Ferdinand I de Habsburg, rege al romanilor
şi al Ungariei, îi garantează nobilimii şi populaţiei rasciene aflate în jurul
cetăţii Timişoara vechile drepturi, libertăţi, privilegii şi scutiri în schimbul
păstrării nestrămutate a credinţei faţă de el.
107. 1551 august 13, Viena - Ferdinand I de Habsburg, rege al
romanilor şi al Ungariei, îi garantează întregii comunităţi rasciene din jurul
cetăţii Timişoara vechile drepturi, libertăţi, privilegii şi scutiri, îi confirmă
documentele primite în această privinţă de la regele Ioan de Zapolya, de la
generalul imperial Giovanni Baptista Castaldo şi de la comisarii imperiali
Toma Nadasdy şi Andrei Bathory, promiţând în acelaşi timp că, la nevoie,
va recruta din rândul ei un anumit număr de călăreţi cu soldă.
103. 1551 septembrie 29, Lipova - Testamentul lui Francisc Somlyai,
oştean din garnizoana cetăţii Lipova.
109. 1552 martie 20, Bratislava - Ferdinand I de Habsburg, rege al
romanilor şi al Ungariei, le dăruieşte nobililor Andrei şi Bartolomeu Gal din
Gyula moşia Gyewrk şi părţi de moşie la Bobda de Jos, Bobda de Sus şi

Remetea Mică, toate aflate în comitatul Arad.
11 O. 1552 martie 30, Bratislava - Jurământul de credinţă depus lui
Ferdinand I de Habsburg, rege al romanilor şi al Ungariei de către Ştefan
Losonczy cu ocazia preluării dregătoriei de comite de Timiş şi căpitan al
părţilor de jos ale regatului Ungariei.
111. 1552 iulie 20, Passau - Ferdinand I de Habsburg, rege al
romanilor şi al Ungariei, le desemnează pe Frusina şi Ana, fiicele comitelui
de Timiş Ştefan Losonczy, precum şi pe Clara şi Dorothea, nepoatele de la
fratele său Anton Losonczy, drept moştenitoare cu vocaţie masculină a
întregii averi în cazul în care Ştefan Losonczy ar cădea pe câmpul de luptă
împotriva turcilor. În masa succesorală sunt amintite cetăţi, castele, târguri,
moşii şi părţi de moşie din comitatele N6grad, Szabolcs, Zemplen, Bereg,
Hont şi Heves, precum şi târgul Chama din comitatul Timiş, castelul
Wasarhely din comitatul Cenad, cetăţile Pâncota, Ineu şi Dezna din comi-
tatul Zărand, castelul Sândionisie, târgul Sebiş cu pertinenţele Vărădia de
Mureş şi Buteni din acelaşi comitat Zărand.
34 COSTIN FENEŞAN
ABREVIERI
MOL = Magyar Nemzeti Leveltar, Orszagos Leveltăr Budapesta

Dl. = Diplomatikai leveltar
ANIC Bucureşti =Arhivele Naţionale Istorice Centrale Bucureşti
HHStA = Haus-, Hof- und Staatsarchiv Viena

HKA = Hofkammerarchiv Viena
Borovszky = Borovszky Samu, Csanad varmegye tortenete 1715-ig,
voi. I, Budapesta, 1896; vol. li, Budapesta, 1897
Mărki. = Mărki Sandor, Aradmegye es Arad szabad kiralyi varos
torte nete, voi. 11/1, Arad, 1892; vol. 11/2, Arad, 1895
Milleker = Milleker B6dog, Delmagyarorszag kozepkori foldrajza,
Timişoara, 1915
Suciu Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din

Transilvania, voi. I, Bucureşti, 1967; voi. II, Bucureşti,
1968
DOCUMENTE
I. 1311 iunie 19, f.l. - Înţelegere cu pnvire la hotarele moşiilor

Frumuşeni şi Ker din comitatul Arad încheiată în faţa lui Dominic, castelan
al Şoimuşului şi comite al comitatului Arad, precum şi a celor patru juzi ai
nobililor din acelaşi comitat, de către magistrul Pousa cu Grigore Niger
(Fekete/Negru).
MOL, Dl. 91 166; original pe pergament; pecetea de închidere în ceară roşie.
Nos, Dominicus, castellanus de Solumus et comes Orodiensis, ac

quatuor iudices nobilium damus pro memoria, quod cum secundum
continenciam priorum litterarum nostrarum memorialium sabbato proximo
ante Nativitatem Johannis Baptiste magister Pousa super facto terre Sceudi,
ab una parte, et Gregorius Niger super facto terre et metarum de Ker, ex
altera, idem magister Pousa super ipsa meta cum tribus personis sibi
similibus de comitatu Orodiensi secundum consuetudinem regni iurare
debuisset, ipso die, v1s1s metis possessionum predictarum per
composicionem virorum nobilium, videlicet testimonio Capituli Orodiensis,
Gregorio, viceiudice nostro magistro Lukachio, Dominico et Petro,
jobagionibus castri Orodiensis, taliter concordassent, ut visis metis, dictus
Gregorius in presenciam predictorum ipsam terram sepedicto magistro
Pouse pacifice relinquisset possidendam, quam possessionem novis metis
·
circa veteres metas confi1rmasset. Datum m· termmo
· prenotato
, anno Domm1
. .
0
M°CCC undecimo.
Pe verso: Super reformacione terre Sceudi et Ker pro magistro Pousa contra
Gregorium Niger.
Traducere
Noi, Dominic, castelan al Şoimuşului şi comite al Aradului, şi cei
patru juzi ai nobililor dăm de ştire că, potrivit cu cuprinsul scrisorii noastre
de mai înainte, de aducere aminte, în sâmbăta cea mai apropiată înainte de
Naşterea [sfântului] Ioan Botezătorul , s-au înfăţişat magistrul Pousa, pe de
1
o parte şi în legătură cu pământul Frumuşeni şi Grigore Niger (Fekete/Negru

- C.F.), pe de altă parte şi în legătură cu pământul Ker2, iar acelaşi magistru
Pousa a fost dator ca, potrivit cu obiceiul ţării, să jure împreună cu trei
persoane din comitatul Arad, persoane asemenea lui, despre aceste hotare.
In aceeaşi zi, după ce hotarele amintitelor moşii au fost văzute, prin învoiala
36 COSTIN FENEŞAN
mediată de nobilii bărbaţi, anume de Grigore, omul de mărturie al Capitlului

din Arad, magistrul Lukâcs, vicejudele nostru şi de Dominic şi Petru, iobagi
ai cetăţii Arad, magistrul Pousa şi Grigore Niger s-au înţeles în acest fel,
anume ca zisul Grigore, după ce a văzut hotarele în prezenţa oamenilor
amintiţi, i-a lăsat adespomenitului magistru Pousa acel pământ pentru a-l
stăpâni în pace şi a întărit noile hotare ale moşiei în jurul vechilor hotare.
Dată la sorocul amintit mai înainte, în anul Domnului MCCC unsprezece.
Pe verso: Cu privire la împăciuirea privind pământurile Frumuşeni şi Ker pe seama

magistrului Pousa împotriva lui Grigore Niger.
1
19 iunie I 311.
2
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Fântânele şi Frumuşeni, cf. Suciu, II,
p. 351.
2. 1322 sfârşitul lui noiembrie, f.l. - Magistrul Desew, fiul comitelui

Paul de Bereg, convine în faţa regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei cu
fraţii Paul, Pousa şi Petru, fiii lui Benedict şi cu vărul acestora, Grigore, fiul
lui Simon, din comitatul Koros asupra modului de împărţire a dotei, soţiei
aceluia, fiica lui Ladislau, fiul lui Pousa din Kwwalo, rudenie a celor trei
fraţi şi a vărului lor: satele Somus, Kethpolch, Twr şi Petend din Backa şi
Banatul sârbesc şi satele Kwwalow, Bagdanch, Kysfolu, Beregsăul Mare şi
Sanctus Jacobus din comitatul Timiş si Wanholm (Wamhalom) din
comitatul Torontal.
MOL, Dl. 30609; original pe pergament; sigiliul atârnat lipseşte.

Editie: Livia Magina, Castelul si aşezarea Galad în secolele XIV-XVI. în. voi. Livia
Magina, La periferia Europei Centrale: studii privind Banatul medieval şi premodern.
Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015, p. 38-40.
Karolus, Dei gracia Hungarie, Dalmacie, Croacie, Rame, Servie,

Gallicie, Lodomerie, Comanie Bulgarieque rex, omnibus Christi fidelibus
presencium noticiam habituris, salutem in omnium salvatore. Ad
universorum noticiam, tam presencium quam futurorum, harum serie
volumus pervenire, quod constituti coram Nostre Serenitatis presencia
magister Desew, fiulius comitis Pauli, comes de Bereg, fidelis noster, ah vna
parte, et Paulus, filius Benedicti, pro se et Pousa ac Petro, fratribus suis, in
suum proprium gravamen pro eisdem astans, necnon Gregorius, filius
Symonis, patruelis eorundem de comitatu Keresiensi de ultra Drava, ex
altera, fassi extiterunt pariter et confessi, quod cum prefati Paulus et fratres
sui, filii Benedicti, ac Gregorius antedictus, vniversas possessiones

Ladizlay 1 fi Iii Pousa de Kwualo, consanguinei ipsorum, tanquam iure
successionis eis debitas, a nominato Desew, proximo eorum, genero
Ladizlai predicti, qui easdem possessiones tam ex collacione eiusdem
Ladizlai racione filie sue, consortis videlicet ipsius Desew, tempore
nupciarum et traduccionis eiusdem sibi per eundem Ladizlaum, socerum
suum, facta, quam eciam ex donacione nostra, ad eum pertinere allegabat,
ordine iudiciario vendicassent ac diucius super eisdem litigassent. Tandem,
volente vtraque parte, propter commune vtriusque bonum, causam ipsam
seu controversiam huiusmodi concordia pocius quam iudicio terminari ac
sopiri, ad talem pacis et concordie devenerunt vnionem, videlicet quod viile
Somus, Kethpolch et Twr nominate, cum omnibus suis vtilitatibus et
pertinenciis vniversis et de villa Petend vna curia tantum cum terra arabili et
feneto pro vno aratro sufficientibus cedent Paulo, Petro et Pousa ac Gregorio
antedictis per eos et eorum heredes heredumque suorum successores
habende et perpetuo possidende, villam vero Petend predictam, excepta
curia ipsa soia et villas infrascriptas, videlicet Kwualow, Bagdanch et
Kyusfolu vocatas, item in comitatu Tymisiensi villam Berekzow et villam
Sancti Jacobi nuncupatas, cum omnibus suis vtilitatibus et pertinenciis
vniversis prenominatus magister Desew similiter perpetuo habebit et în
filios filiorum seu heredes heredumque suorum successores irrevocabiliter
possidebit, item dimidiam partem magne vinee prefati filii Benedicti et
Gregorius antedictus habebunt et aliam dimidietatem eiusdem ipse magister
Desew perpetuo retinebit. Assumpsit insuper idem magister Desew, quod si
processu temporis villam Wamholm nominatam a detentore eiusdem posset
rehabere, dimidiam ipsius cum dimidia parte tributi in eadem existentis
prefatis filiis Benedicti et Gregarii assignabit, per eos et eorum heredes
irrevocabiliter perpetuo possidenda, promittentes ambe partes, se in
huiusmodi composicione firmiter conservare et a quolibet inquietatore
mutuo auxilii tentamine conservare, hoc in ipsa composicione evidenter
adiecto, quod si que parcium a modo in antea quovis quesito colore seu
occasione qualibet adinventa, prefatam composicionem et concordiam
retractare seu contra ipsam in toto vei in parte contravenire aut eorum
heredes in posterum quicquam attentare presumpserit, velut calumniatores
habeantur et poenam calumnie incurrendo eo facto, et quod omnia
instrumenta prioris composicionis super his possessionibus inter ipsas partes
emanatas et quevis litis et controversie super ipsis possessionibus inter eis
ventillate temporibus retroactis, quacunque firmitate vallente vigore
38 COSTIN FENEŞAN
presencium irrite penitus habeantur et inanes ac per omnia iuribus cariture.

Preterea voluerunt, quod pars cuiusdam possessionis eorum Galad vocate,
prope fluvium Galad existentis, magistri Desew predicti similiter in filiorum
filios habeatur, alia vero pars cedat Paulo, Petro, Pousa et Gregorio
supradictis, similiter in filios filorum et heredum per heredes perpetuo
possidenda modo et condicione superius (annotatisf In cuius rei
(memoriam perpetuamque )2 firmitatem presentes concessimus litteras
dupplicis sigilli nostri munimine roboratas. Datum per manus discreti (viri) 2
(„~ , aule nostre vicecancellarii, dilecti et fidelis nostri, anno Domini
M CCC 0 vicesimo 1 secu(ndo) („.) Decembris.
Pe verso: Concordia coram Karolo rege inter Desew, filium comiti Pauli de Bereg, et
Paulum, filium Benedicti et Posa ac Petrum, fratribus, necnon Gregorium, filium Symonis,
patruelis ex patre, vt ille Somos, Kethpolch et Thwz, viile Petend, Kewwalw, Bogdanch,
Kysfolw, in comitatu Themesiensi et Berekzo (...)4 (însemnare din sec. XVI).
1
Astfel în text.
2
Pergamentul deteriorat; întregire după sens.
3
Pergamentul deteriorat n-a permis citirea textului.
4
Textul nu a mai fost continuat.
Traducere
Carol, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei,
Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei, Cumaniei şi Bulgariei, tuturor
credincioşilor întru Hristos, care vor vedea scrisoarea de faţă, mântuire întru
mântuitorul tuturor. Vrem ca prin cuprinsul acestei scrisori să ajungă atât la
cunoştinţa celor de faţă cât şi a celor viitori, că s-au înfăţişat înaintea
Luminăţiei Noastre magistrul Desew, fiul comitelui Paul, comite de Bereg,
credincios al nostru, de o parte, iar de altă parte Paul, fiul lui Benedict,
pentru sine şi pentru fraţii săi Pousa şi Petru, luând asupra sa răspunderea
aceloraşi, precum şi Grigore, fiul lui Simon, vărul lor din comitatul Koros
de dincolo de Drava, şi ne-au spus şi deopotrivă ne-au mărturisit, că
amintiţii Paul şi fraţii săi, fii lui Benedict, şi înaintepomenitul Grigore au
revendicat după rânduiala judecătorească şi s-au judecat de mai multă vreme
pentru toate moşiile care li se cuveneau prin dreptul de moştenire asupra
tuturor moşiilor lui Ladislau, fiul lui Pousa din Kwualo, rudă de sânge a lor,
moşii cu care le era dator numitul Desew, rudenie a lor, ginerele amintitului
Ladislau, căruia îi fuseseră hărăzite acele moşii de acelaşi Ladislau pe seama
fiicei sale, adică a soţiei aceluiaşi Desew, pe timpul căsătoriei şi a şederii lor
împreună, de către acelaşi Ladislau, socrul său, moşii despre care Desew a
afirmat că-i aparţin chiar şi printr-o danie a noastră. Voind, prin urmare,
ambele părţi să încheie şi să stingă acest proces sau ceartă mai degrabă
printr-o înţelegere decât prin judecată, spre binele comun al amândurora,
părţile au ajuns la acest le5ământ de pace şi înţelegere, anume ca satele
numite Somus , Kethpolch şi Twr3, dimpreună cu toate folosinţele şi
1
pertinenţele lor, iar din satul Petend doar o curte cu pământ de arătură şi
4
fâneţ îndestulătoare pentru un plug, să le lase înainte-amintiţilor Paul, Petru

şi Pousa, precum şi lui Grigore, spre a le avea şi a le stăpâni veşnic ei şi
moştenitorii lor şi urmaşii moştenitorilor lor, iar amintitul sat Petend, cu
excepţia amintitei singure curţi şi a satelor scrise mai în jos, anume
Kwalow 5 , Bagdanch6 şi Kyusfolu 7 , de asemenea satul Beregsău şi satul
Sanctus Jacobus , aflate în comitatul Timiş, dimpreună cu toate folosinţele
8
şi pertinenţele lor, să le aibe, în acelaşi chip, amintitul magistru Desew pe

veci, din fiu în fiu sau din moştenitor în moştenitor şi în urmaşii acestora şi
să le stăpânească în chip de nestrămutat. De asemenea, amintiţii fii ai lui
Benedict şi Grigore, cel amintit mai înainte, să aibe o jumătate de parte din
via cea mare, iar cealaltă jumătate a ei să fie reţinută pe veci pentru sine de
către acelaşi magistru Desew. Pe lângă asta, acelaşi magistru Desew s-a
îndatorat că, dacă în cursul vremii va putea recăpăta satul numit Wamholm9
de la deţinătorul acestuia, va trece o jumătate de parte din darea provenind
de acolo pe seama amintiţilor fii ai lui Benedict şi a lui Grigore, spre a o
stăpâni veşnic şi în chip de nestrămutat ei şi moştenitorii lor, iar ambele
părţi au promis să păstreze cu tărie această înţelegere şi să o apere prin
ajutor reciproc de tentativele oricărui tulburător. De asemenea, acestei
înţelegeri i-au mai adăugat în chip deschis că, dacă de acum înainte s-ar ivi
orice fel de problemă sau întâmplare între părţi, dacă cineva ar vroi să
retracteze amintita învoială şi înţelegere sau ar încălca-o în întregime sau în
parte ori dacă vreunul dintre moştenitorii lor va îndrăzni în viitor să
întreprindă ceva împotriva acesteia, unul ca acela să fie socotit drept un
şicanator şi să fie pedepsit pentru asta, iar toate documentele înţelegerii de
mai sus, care au fost întocmite între părţile amintite cu privire la aceste
moşii, precum şi orice documente ale pricinii şi disputei cu privire la aceste
moşii, pricini care au fost dezbătute între părţi în vremurile trecute,
indiferent ce tărie ar fi avut acestea, să fie socotite prin scrisoarea de faţă
drept lipsite de orice putere, zadarnice şi rară nici o valoare de drept. Mai
apoi, părţile au vroit ca o parte dintr-o anumită moşie numită Ghilad, care se
află aproape de râul Ghilad, să fie socotită în viitor, în acelaşi chip, ca
aparţinându-i pomenitului magistru Desew din fiu în fiu, iar cealaltă parte să
40 COSTIN FENEŞAN
o cedeze lui Paul, Petru, Pousa şi lui Grigore, amintiţi mai sus, de asemenea
pentru a o stăpâni în chip veşnic şi cu condiţia amintită mai sus, din fiu în
fiu şi din moştenitor în moştenitor. Spre amintirea şi tăria veşnică a acestui
lucru am hărăzit scrisoarea de faţă, a cărei tărie a fost sporită prin atârnarea
sigiliului nostru dublu. Dată de mâna chibzuitului bărbat („.) 10 , vicecancelar
al Curţii noastre, iubit nouă şi credincios al nostru, în anul Domnului o mie
trei sute douăzeci şi doi, în („.) 10 lui decembrie.
Pe verso: Înţelegere făcută în fata regelui Carol între Desew, fiul comitelui Paul de
Bereg, şi Paul, fiul lui Benedict, precum şi Posa şi Petru, fraţii săi, şi Grigore, fiul lui
Simon, văr din partea tatălui, ca acela să ( ... ) Somos, Kethpolch şi Thwz şi satele Peknd,
Kewwalo, Bogdanch, Kyslow din comitatul Timiş şi Beregsău („.) (însemnare din sec.
XVI).
1
Credem că este vorba, cu mare probabilitate, de o localitate din comitatul Srem
(Sinniu) sau din comitatul Bereg, decât localitatea Solymus, atestată în sec. XIV-XV, fie pe
lângă Chizătău, la nord-est de Paniova, fie la nord de lanova (cf. Milleker, p. 236). Socotim
hazardată şi o posibilă identificare la Samos, o localitate aflată la nord-vest de Alibunar, în
Banatul sârbesc.
2
Localităţile se află cu mare probabilitate în comitatele Srem sau Bereg.
3
Localitate din comitatul Srem; probabil este vorba de satul Turija din Backa de
astăzi.
Credem că, mai curând decât o localitate din comitatele Srern sau Bereg, este vorba
4
de forma coruptă a denumirii satului Peterd, o aşezare aflată pe teritoriul localităţii Clary,
azi Radojevo, la sud-est de Kikinda, în Banatul sârbesc; vezi şi Milleker, p. 224.
5
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Beregsăul Mare.
6
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat probabil la sud-vest de Beregsăul Mare.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat probabil în apropiere de Beregsăul Mare.
7
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Beregsăul Mare, cf. Milleker,
8
p. 195 şi Suciu, Jl, p. 398.

9
Corect: Wamhalom. Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Ba5aid, în
Banatul sârbesc, cf. Milleker, p. 16.
10
Pergamentul deteriorat n-a pennis citirea textului.
11
Textul nu a mai fost continuat.
3. 1335 martie 28. Visegrad - Carol Robert de Anjou, regele Ungariei

îi porunceşte Capitlului din Arad să efectueze hotărnicirea moşiilor
aparţin magistrului Sinka, castelanul de Şoimuş.
Transumt în documentul dat de Capitlul din Arad la 27 aprilie 1335.

Editie: Costin Feneşan, Două scrisori de hotărnicie din Banat (sec. XIV-XV). în
"Revista Arhivelor", anul LXII, voi. XLVII, nr. 3/1985, p. 331-332.
Karolus, Oei gracia rex Hungarie, fidelibus suis, Capitulo Orodiensi,

salutem et graciam. Dicit nobis magister Synka, castellanus de Solmus,
quod quedam possessiones sue 1 Martunteleke et Batha vocate 1, in
comitatibus de Zarand et de Orod existentes, ad ipsum iure nupciali
pertinentes, metarum reambulacionibus et ah aliorum possessionibus
separacionibus edifaccionibus plurimum indigeretur. Super quo fidelitati
vestre precipientes mandamus, quatenus Nostre Maiestatis hominem pro
testimonio fidedignum, quo presente Deseu de Chura vel V grinus de
Scentkeral, altern absente, homo noster ad facies dictarum possessionum
accedendo. vicinorum et commetaneorum eorundem legitime convocatione
facta et presentibus, eisdem reambulat, ipsas per veras et antiquas metas,
metas novas iuxta veteres vbi necesse fuerit erigendo 1, reambulatasque et ah
aliorum possessionibus separatas et distinctas reliquat, eas predicto magistro
Synka eo iure, quo ad ipsum dinosscuntur 1 pertinere, sine preiudicio iuris
alieni perpetuo possidendas, si non fuerit per quempiam contradictum.
Contradictores vero, si qui fuerint contra eundem magistrum Synka, ad
nostram citare presenciam ad terminum competenten et preter hec diem et
locum citacionis, nomina citatorum et terminum assignatum ac tocius facti
seriem cum cursibus metarum nobis fideliter rescribatis. Datum in
Vyssegrad, feria tercia proxima post Dominicam Letare, anno Domini
M°CCC 0 XXXm 0 quinto.
1
Astfel în text.
Traducere
Carol, din mila lui Dumnezeu, rege al Ungariei, credincioşilor săi,
Capitlului din Arad, mântuire şi milostivire. Magistrul Synka, castelanul de
Şoimuş. ne-a zis, că la moşiile sale numite Martunteleke 1 şi Bata, care se
află în comitatele Zărand şi Arad, care ţin de el în temeiul dreptului nupţial,
este foarte necesară reambularea semnelor de hotar şi ridicarea unor semne
despărţitoare de moşiile altora. De aceea, poruncim credinţei voastre
punându-i în vedere ca, fiind de faţă omul vrednic de crezare al Maiestăţii
Noastre spre mărturie, anume Deseu de Chura sau Ugrinus de Scentkiral 3 ,
2
alţii lipsind, omul nostru, ducându-se la faţa locului pe amintitele moşii,

după ce îi va fi chemat în chip legiuit şi vor fi fost prezenţi vecinii şi
megieşii acelor moşii, să le hotărnicească, urmând adevăratele şi vechile
semne de hotar, înălţând, acolo unde va fi de trebuinţă, noi semne de hotar
alături de cele vechi, şi să lase pomenitului magistru Synka aceste moşii
42 COSTIN FENEŞAN
hotărnicite şi despărţite şideosebite de moşiile altora, potrivit cu dreptul

după care se ştie că ţin
de el, fără a fi vătămat dreptul cuiva, spre a le stăpâni
veşnic, dacă nu se va face împotrivire de către cineva. Dacă vor fi însă
împotrivitori împotriva aceluiaşi magistru Synka, să îi chemaţi în faţa
noastră la sorocul cuvenit, iar după aceea să ne faceţi cunoscut în scris, cu
credinţă, ziua şi locul chemării, numele celor chemaţi şi sorocul stabilit,
precum şi felul în care s-au petrecut toate, dimpreună cu mersul hotarelor.
Dată la Visegrad, în marţea cea mai apropiată de după Dominica Letare4 , în
anul Domnului 1335.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Ant şi Boiu Qud. Arad), cf. Suciu, II,
1
p. 372.
2
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în hotarul satului Sâmbăteni Qud. Arad), unde
partea de hotar numită Temova (într-un document din 1365 este amintită Chura, alio
nomine Tomova) îi mai păstrează amintirea, cf. Suciu, JI, p. 312.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Şimand şi Sânmartin Qud. Arad), cf.
3
Suciu, II, p. 431.

4
În calendarul bisericesc romano-catolic este a treia duminică înainte de Paşti.
4. 1335 aprilie 27. [Arad] - Capitlul din Arad îi raportează lui Carol
Robert de Arţjou, regele Ungariei, că a efectuat hotărnicirea moşiilor
aparţin magistrului Synka, castelan al Şoimuşului.
Stătny Slovensky Ustredny Archiv Bratislava, Vieryhodne miesto Leles, Hodoveme

miesto Lelesky konvent, Metalium comitatus Zarand et Arad, sign.l anni 1335 /Protocolli 2.
metalium, p. 797-798 (ANIC Bucureşti, Colectia Microfilme Cehoslovacia, rola I 03, c.
403-404), original pe pergament.
Editie: Costin Feneşan, Două scrisori de hotărnicie din Banat (sec. XIV-XY), în
"Revista Arhivelor", anul LXII, voi. XLVII, nr. 3/1985, p. 332-333.
Excellentissimo domino suo, Karolo, Dei gracia illustri regi Hungarie,

Capitulum ecclesie Orodiensis oraciones în domino devotas. Celsitudinis
Vestre literas honore quo <lecuit noveritis, nos recepisse in hec verba:
[urmează, în transumt, documentul dat de regele Carol Robert de Anjou la Visegrăd,
la 28 martie 1335]
Nos, itaque vestris preceptis et mandatis ex debita fidelitate parentes,

vnacum dieto Deseu de Chura, homine vestro, magistrum Petrum, ecclesie
nostre decanum, pro testimonio ad exequendam premissa duximus

destinandum. Qui demum ad nos reversi, nobis concorditer retulerunt, quod
ipsi in octavis festi Pascatis 1 proxime preteriti accessissent 1 pariter ad facies
possessionum memoratarum, vicinis et commetaneis earundem legitime
convocatis et presentibus, reambulassent ipsas per veras et antiquas metas
reambulatasque et ab aliorum possessionibus separatas et distinctas
rcliquissent eas et statuissent dieto magistro Synka eo iure, quo ad ipsum
dinosscuntur 1 pertinere, sine preiudicio iuris alieni, perpetuo possidendas,
nullo penitus existente contradictore. Datum quinto die octavarum festi
Pascatis 1 predictorum, anno prenotato.
pe verso: Domino regi pro Synka, vicecastellano de Solmus, statutoria (sec. XIV).
Reambulatoriae possessionum Martonteleke et Batha in comitatibus de Zarand et de
Orod (sec. XVIII).
1
Astfel în text.
Traducere
Preaînălţatului său stăpân, lui Carol, din mila lui Dumnezeu ilustru
rege al Ungariei, Capitlul bisericii din Arad îi închină rugăciuni cucernice
întru Domnul. Veţi şti că am primit cu cinstea care se cuvine scrisoarea
Înălţimii Voastre cu acest cuprins:
[unnează, în transumt, documentul dat de regele Carol Robert de Anjou la Visegrăd,

la 28 martie I 355]
Noi, aşadar, dând ascultare din datorata credinţă poruncilor şi

însărcinărilor voastre, am hotărât ca, împreună cu omul vostru, zisul Deseu
de Chura, să-i trimitem pe magistrul Petru, decanul bisericii noastre, spre a
fi de mărturie la împlinirea celor de mai sus. Aceştia, întorcându-se după
aceea la noi, ne-au spus într-un glas că, de octavele sărbătorii Paştelor
tocmai trecute 1 s-au dus împreună la faţa locului, pe amintitele moşii, şi -
după ce au chemat în chip legiuit şi au fost de faţă vecinii şi megieşii acelor
moşii - le-au hotărnicit pe potriva adevăratelor şi vechilor semne de hotar şi
le-au lăsat hotărnicite şi despărţite şi deosebite de moşiile altora şi le-au
trecut în stăpânirea zisului magistru Synka, potrivit cu dreptul după care se
ştie că ţin de el, fără vreo vătămare a drepturilor altcuiva, spre a le stăpâni
veşnic, fără a se înfăţişa vreun împotrivitor. Dată în a cincia zi a octavelor
amintite ale sărbătorii Paştilor, în anul sus-amintit.
44 COSTIN FENEŞAN
pe verso: Regelui, scrisoarea de trecere în stăpânire pentru Synka, vicecastelan de

Şoimuş (sec. XIV).
Scrisoarea de hotărnicire a moşiilor Martonteleke şi Bata din comitalele Zărand şi
Arad (sec. XVIII).
1
23 aprilie 1335.
5. 1336 februarie 16. f.l. - Magistrul Nicolae, vicecomite de Timiş,

împreună cu cei patru juzi ai nobililor din acelaşi comitat, amână judecata
între magistrul Paul Himfy şi Fabian de Folea cu privire la acţiunea violentă
de împiedicare a strămutării unui iobag în pofida acordului obţinut de la
fostul stăpân.
MOL, Dl. 40721/1; original pe hârtie (provenienţa: Colecţia Veghelyi Dezso).

Editie: Costin Feneşan, Noi informatii privind iobăgimea din Banat în secolul al
XIV-iea, în vol."Ştefan Meteş la 85 de ani", Cluj-Napoca, 1977, p. 227-228.
Nos, magister Nicolaus, vicecomes Thimusiensis, et quatuor iudices

nobilium de eodem damu(s) pro memoria, quod cum, secundum
continendarum priorum literarum nostrarum, feria tercia proxima post diei
Cinerum 1, (ma)gister Paulus, filius Heem, contra Fabianum de Fele coram
nobis comparere debuisset, ipso termino adveniente partes comparerunt ut
debebant, tandem predictus Fabianus contra predictum magistrum Paulum
proposuit per hunc modum, ut unus iobagio 2 de possessione ipsius magistri
Pauli, recepta licencia, libere ad se, videlicet ad Fele, venisset et demum ad
Gadan ad ecclesiam ivisset, qui magister Paulus ipsius hominis, videlicet
2
iobagionis Fabiani, unum equuum duas marcas vallentem2 , potencialiter
absque iudicio 3 abstulisset et post hoc cum secundario idem homo pro suo
equo ivisset, unus filius ipsius magistri Pauli Davidem, eiusdem filium,
potencialiter abstulisset et sic desolacionem per ipsum magistrum Paulum
haberet. Qui magister Paulus audiens ipsam proposicionem, non respondit,
sed ă. nobis iusticiam postulavit, dicendo ut ipse Fabianus nec 2 diem sue
proposicionis expresisset, nec nomen ipsius suis iobagionis nominasset, nec
haberet aliquam racionem ut causam ipsius hominis vel dampna 2 possit
2
aquirere . Unde nos parcium proposicionibus auditis, ipsam causam ad
octavas predicti termini 5 prorogavimus cum nobilibus provincie arbitrandi,
in quibus vel pro quanto ipse Fabianus in exsecucione ipsius cause contra
antedictum magistrum Paulum teneatur. Datum in termino prehabito, armo
Domini M°CCC 0 XXX 0 sexto.
pe verso: Memoriale pro magistro Paulo, filio Heem, contra Fabianum de Fele.
1
16 februarie 1336.
2
Astfel în text.
3
Absgue iudicio, repetat din greşeală.
~In text unnează ac, şters.
5
24 februarie 1336.
Traducere
Noi, magistrul Nicolae, vicecomite de Timiş şi cei patru juzi ai
nobililor din acelaşi comitat Timiş, dăm de ştire că - potrivit cuprinsului
scrisorilor noastre de mai înainte - în a treia zi după dies Cinerum 1,
magistrul Paul, fiul lui Heem, a fost dator să se înfăţişeze în faţa noastră
împotriva lui Fabian de Folea. Sosind acel soroc, părţile s-au înfăţişat în faţa
noastră aşa cum erau datoare, iar mai sus-zisul Fabian s-a plâns împotriva
mai sus-zisului magistru Paul în felul următor, anume că un iobag de pe
moşia aceluiaşi magistru Paul - după ce a obţinut îngăduinţa - a venit rară
să fie tulburat la el, adică la Folea, iar după aceea a mers la Gad, la biserică,
iar acelui om, adică iobagului lui Fabian, amintitul magistru Paul i-a luat cu
forţa şi fără vreo judecată un cal valorând două mărci, iar mai apoi, când
acel om a mers cu ajutor după calul său, un fiu al aceluiaşi magistru Paul l-a
reţinut cu forţa pe David, fiul lui, şi astfel de pe urma aceluiaşi magistru
Paul a suferit pagubă. Auzind această plângere, amintitul magistru Paul nu a
răspuns, ci a cerut de la noi dreptate, zicând că însuşi Fabian nu arătase ziua
plângerii sale, nu amintise numele acelui iobag al său şi nici n-ar avea vreun
motiv să poată câştiga pricina sau paguba acelui om. De aceea noi, după ce
am auzit plângerile părţilor, am amânat această pricină pentru octavele 2
sorocului zis mai sus spre a hotărî împreună cu nobilii provinciei 3 întrucât şi
pentru cât este dator acelaşi Fabian la împlinirea acelei pricini împotriva
sus-zisului magistru Paul. Dată la sorocul amintit mai sus, în anul Domnului
o mie trei sute treizeci şi şase.
1
În calendarul bisericesc romano-catolic este miercurea înainte de duminica
Invocavit (a şasea duminică înainte de Paşti); în genn. sărbătoarea era numită Aschtag sau
Aschennittwoch, iar în magh. Bojtf6 szerda sau Hamvaz6 szerda. însemnând potrivit unei
alte denumiri în latină, caput Quadragesime, începutul Păresimilor.
2
0ctavele reprezentau a opta zi după o sărbătoare religioasă sau intervalul de opt zile
după o sărbătoare sau un soroc.
3
Este vorba de comitatul Timiş.
46 COSTIN FENEŞAN
6. 1338 octombrie 27, f.l. - Magistrul Nicolae T6th, vicecomite de

Timiş şi juzii nobililor din comitatul Timiş constată că, după ce comitele
Bak6 şi comitele Ştefan G(y)enge au efectuat cercetări la curtea şi la casa
din Jadani aparţinând magistrului Paul Himfy, nu au găsit acolo cei doi cai
furaţi de la Nicolae şi Andrei, slujitori ai magistrului Pousa de Szer.
MOL, Dl. 40789; original pe hârtie; pe verso, trei peceţi de închidere.

Editie: Petrovics Istvan, A kozepkori Temesvar. Fejezetek a Bega-parti văros 1552
elotti tOrtenetebol. Szeged, 2008, p. 120-121
Nos, magister Nicolaus dictus Tot, vicecomes Thimusiensis, et iudices

nobilium de eodem, damus pro memoria, quod feria quinta proxima ante
festum beati Demetrii martiris accedentes ad nostram presenciam Nicolaus
et Andreas, servientes magistri Pouse de Scer, et dixerunt, quod duos equos
ipsorum furtive recepissent, qui equi nune essent in Sadan et domo magistri
Pauli filii Heem et petiverunt nostros homines, cum quibus in domo ipsius
magistri Pauli ipsos equos requirerent et adsumpserent ad confusionem
capitis ipsorum, ut ipsos equos in domo predicti magistri Pauli invenirent.
Unde nos misimus comitem Bako et unum ex nobis, comitem Stephanum
dictum Genge, qui ad nos reversi nobis retulerunt, ut predicti Nicolaus et
Andreas cum ipsis curiam, et domum predicti magistri Pauli inquirere et
requirere fecissent et ipsos equos ibi invenire non potuissent. Datum feria
tercia proxima post predictum terminum, anno Domini M°CCC 0 X:XX 0
octavo.
pe verso: Judicialis pro magistro Paulo filio Heem contra Nicolaum et Andream,
servientes magistri Pouse.
Traducere
Noi, magistrul Nicolae zis T6th, vicecomite al Timişului, ş1 Juzii
nobililor din acelaşi comitat Timiş, dăm de ştire că, în joia cea mai apropiată
înainte de sărbătoarea sfântului mucenic Dimitrie 1 au venit înaintea noastră
Nicolae şi Andrei, slujitori ai magistrului Pousa de Szer, şi ne-au spus că le-
au fost luaţi pe ascuns doi cai ai lor, care s-ar afla acum la Jadani, la casa
magistrului Paul, fiul lui Heem, cerând ca oamenii noştri să meargă
împreună cu ei la casa aceluiaşi magistru Paul pentru a cere şi pentru a lua
acei cai pe care - aşa cum credeau cu mintea lor tulburată - îi vor găsi la
curtea amintitului magistru Paul. Noi însă, l-am trimis pe comitele Bak6 şi
pe unul dintre noi, pe comitele Ştefan zis Genge, care, după ce s-au întors la
noi, ne-au spus că împreună cu amintiţii Nicolae şi Andrei au pus să se

cerceteze şi să se caute la curtea şi la casa amintitului magistru Paul şi că n-
au putut găsi acolo acei cai. Dată în marţea care urmează după sorocul
amintit, în anul Domnului o mie trei sute treizeci şi opt.
pe verso: Act judecătoresc pentru magistrul Paul fiul lui Heem împotriva lui Nicolae
şi Andrei, slujitorii magistrului Pousa.
1
22 octombrie 1338.
7. [1344-1345) august 8, [Arad] - Ştefan, fiul lui Syke fiul lui

Benedict, nobil din Saarzow, îi dăruieşte, în faţa Capitlului din Arad,
rudeniei sale apropiate, magistrului Ioan, fiul lui Toma, nobil din Tiur (în
apropiere de Blaj), fratelui său după mamă Ştefan şi vărului lor Ladislau
partea de moşie pe care o stăpâneşte la Saarzow (între Hodoş şi Lipova) în
comitatul Arad.
MOL, Dl. 29668; original pe pergament, se păstrează doar fragmente ale sigiliului
atârnat.
Capitulum ecclesie Orodiensis, omnibus Christi fidelibus, presentibus

et futuris, noticiam presencium habituris, salutem în dominum sempiternum.
Ad vniversorum noticiam harum serie volumus pervenire, quod Stephanus,
filius Syke filii Benedicti, nobilis de Saarzow, ab vna, magister vero
Johannes, filius Thome filii Vatala de Turek, nobilis în partibus
Transilvanis, parte ex altera, coram nobis constituti, idem Stephanus filius
Syke porcionem suam possessionariam în dicta possessione Saarzow vocata
habitam, în comitatu Orodiensi existente, ipsum de iure contingentem, cum
terris, silvis, pratis, fenilibus, vineis et aliis quibuslibet possessionariis
vtilitatibus et pertinenciis suis, causa amoris, dileccionis et proxime linee
generacionis (et) eciam destitucione prolium suarum, et quod eciam magis,
competens esset et conveniens confessus est oraculo vive vocis, dedisse et
contulisse, dedit et contulit coram nobis predicto magistro Johanni, filio
Thome et Stephano, fratri suo vterino ac Ladislao, filio Georgii filii dicti
Thome, in filios filiorum suorum et heredes eordundem vniversos iure
perpetuo et irrevocabiliter possidendam, tenendam et habendam. In cuius
collacionis testimonium firmitatemque perpetuam presentes litteras
concessimus pendentis sigilii nostri munimine roboratas. Datum in octavis
festi beati Jacobi apostoli per manus magistri Benedicti, lectoris ecclesie
nostre, magistro Petro cantore, Valentino custode, magistris Dominico,
48 COSTIN FENEŞAN
Johanne, Paulo et aliis fratribus et canonicis ecclesie nostre salvis et sanis

existentibus, anno Domini Mm°CCC (... )1.
1
0riginalul este deteriorat şi greu lizibil. În regestele diplomelor dinainte de Mohacs
(1526), publicate în variantă electronică pe CD (A kozepkori Magyarorszag leveltari
forrasainak adatbazisa sub red. Racz Gyorgy, Budapesta, 2003) documentul este datat în
intervalul 1340-1350. Marja de datare poate fi restrânsă la numai 2 ani, deoarece în anii
1344-1345 cantor al Capitlului din Arad a fost Petru fiul lui Dimitrie, cf. Koloman Juhasz,
Die Stifte der Tschanader Diozese im Mittelalter. Miinster, 1927, p. 138.
Traducere
Capitlul bisericii din Arad, tuturor credincioşilor întru Hristos, de
acum şi viitori, care vor vedea scrisoarea de faţă, mântuire întru veşnicul
Dumnezeu. Vroim să ajungă la ştirea tuturora prin scrisoarea de faţă că,
după ce s-au înfăţişat înaintea noastră Ştefan, fiul lui Syke fiul lui Benedict,
nobil din Saarzow 1, de o parte, iar de cealaltă parte magistrul Ioan, fiul lui
Toma fiul lui Vatala din Tiur2 , nobil din părţile transilvănene, acelaşi Ştefan
fiul lui Syke i-a dat şi i-a hărăzit, îi dă şi îi hărăzeşte în faţa noastră
amintitului magistru Ioan fiul lui Toma şi lui Ştefan, fratelui său după mamă
şi lui Ladislau, fiul lui Gheorghe fiul zisului Toma, din fiu în fiu, precum şi
tuturor moştenitorilor acestor, spre a stăpâni, a ţine şi a avea cu drept veşnic
şi de nestrămutat partea lui de moşie din moşia numită Saarzow , care se
1
află în comitatul Arad şi care îl priveşte de drept, împreună cu pământurile,

luncile, fâneţele, viile şi oricari alte folosinţe şi pertinenţe ale proprietăţii,
aceasta datorită dragostei, iubirii şi înrudirii apropiate, ba chiar şi fiindcă nu
are copii şi, ceea ce contează cel mai mult, fiindcă a mărturisit prin viu grai
că aşa este potrivit şi aşa se cuvine. Spre mărturia şi tăria veşnică a acestei
danii am hărăzit scrisoarea noastră de faţă, a cărei putere am sporit-o prin
atârnarea sigiliului nostru. Dată în octavele sărbătorii sfântului apostol
Iacob, prin mâna magistrului Benedict, lector al bisericii noastre, fiind de
faţă sănătoşi şi nevătămaţi Petru cantor, Valentin custode, magiştrii
Dominic, Ioan, Paul şi alţi fraţi şi canonici ai bisericii noastre, în anul
Domnului o mie trei sute ( ... ) 3 .
1
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la nord-vest de Hodoş şi la sud de Lipova, vezi
Marki, li/I, p. 213 şi Suciu, II, p. 397. Csanki, I, p. 778 crede că aşezarea s-ar fi aflat în
apropiere de Chesinţ.
Aşezare, azi dispărută, al cărei teritoriu este inclus în prezent în municipiul Blaj
2
Gud. Alba).
3
Vezi observaţiile din nota la textul în limba latină.
8. 1346 iunie 29. Zenthkyral (iuxta ecclesiam beati Stephani regis) -

fost citat înaintea lor, totuşi Nicolae, fiul lui Paul Himfy, nu s-a înfăţişat şi
nici nu a trimis vreun reprezentant al său în procesul pe care îl are cu
Gheorghe de Buchard.
MOL, DL. 41O15; original pe hârtie; pe verso, fragmente a trei peceţi inelare de
închidere.
Nos Gregorius dictus Feyes, vicecomes de Karasow, Petrus filius

Dominici et Andreas filius Mark, iudices nobilium de eodem, damus pro
memoria, quod cum feria quinta proxima post festum beati Ladislai regis
Nicolaus, filius Pauli filii Heym, legitime citatus contra Georgium de
Buchard coram nobis comparere debuisset, ipsos termino adveniente idem
Nicolaus neque venit, neque pro se misit, ipso Georgio coram nobis
expectante. Datum iuxta ecclesiam beati Stephani regis, termino prenotato,
armo Domini M°CCC 0 XL mo sexto.
pe verso: Pro Georgio de Buchard contra Nicolaum filium Pauli filii Heym
iudicialis.
Traducere
Noi, Grigore zis Fejes, vicecomite al Caraşului, Petru fiul lui Dominic
şi Andrei fiul lui Marc, juzi ai nobililor din acelaşi comitat Caraş, dăm de
ştire că, în joia imediat următoare după sărbătoarea sfântului rege Ladislau,
când Nicolae, fiul lui Paul fiul lui Heym, după ce a fost citat în chip legiuit
împotriva lui Gheorghe din Buchard 1, acesta ar fi trebuit să se înfăţişeze
înaintea noastră, numai că, venind acel soroc, acelaşi Nicolae nici n-a venit,
nici n-a trimis pe cineva pentru persoana sa, în vreme ce acelaşi Gheorghe l-
a aşteptat înaintea noastră. Dată lângă biserica sfântului rege Ştefan 2 , la
sorocul amintit mai înainte, în anul Domnului MCCCXL şase.
pe verso: Act judecătoresc pentru Gheorghe din Buchard împotriva lui Nicolae, fiul
lui Paul fiul lui Heym.
1
Aşezare, azi dispărută, probabil aceeaşi cu Bocsar, care s-a aflat la nord de Giulvăz,
unde partea de hotar numită Bociar îi păstrează amintirea, cf. Milleker, p. 166. O localizare
a aşezării la Bocar (în apropiere de Kikinda, în Banatul sârbesc) o socotim puţin probabilă.
50 COSTIN FENEŞAN
Este vorba de aşezarea, azi dispărută, Scentkural alias Zenthkyral, care s-a aflat pe
2
lângă Peciul Nou, cf. Suciu, li, p. 400.
9. 1346 iulie 20, Zenthkyral (iuxta ecclesiam beati Stephani regis) -

fost citat înaintea lor, totuşi Nicolae, fiul lui Paul Himfy, nu s-a înfăţişat şi
nici n-a trimis vreun reprezentant al său în procesul pe care îl are cu
Gheorghe Slavul.
MOL, Dl. 41O16; original pe hârtie; pe verso, trei peceţi inelare de închidere, dintre
care una se păstrează doar fragmentar.
Nos, Gregorius dictus Feyes, vicecomes de Karasow, Petrus filius

Dominici et Andreas filius Mark, iudices nobilium de eodem, damus pro
memoria, quod cum feria quinta, scilicet in festo beati Helye prophete,
Nicolaus filius Pauli filii Heym legitime citatus contra Georgium Sclavum
coram nobis comparere debuisset, ipso termino adveniente, idem Nicolaus
neque venit, neque misit, ipso Georgio expectante. Datum iuxta ecclesiam
beati Stephani regis, die predicto, armo Domini M°CCCm0 XL 0 sexto.
pe verso: Pro Georgio Sclavo contra Nicolaum, filium Pauli filii Heym, iudicialis.
Traducere
Noi, Grigore, zis Fejes, vicecomite al Caraşului, Petru fiul lui Dominic
şi Andrei fiul lui Marc, juzi ai nobililor din acelaşi comitat Caraş, dăm de
ştire că, în ziua de joi, adică de sărbătoarea sfântului prooroc Ilie, când
Nicolae, fiul lui Paul fiul lui Heym, după ce a fost citat în chip legiuit
împotriva lui Gheorghe Slavul, ar fi trebuit să se înfăţişeze înaintea noastră,
venind acel soroc acelaşi Nicolae nici nu a venit şi nici nu a trimis pe cineva
pentru persoana sa, în vreme ce acelaşi Gheorghe l-a aşteptat în faţa noastră.
Dată lângă biserica sfântului rege Ştefan 1, în ziua mai înainte zisă, în anul
Domnului MCCCXL şase.
pe verso: Act judecătoresc pentru Gheorghe Slavul împotriva lui Nicolae, fiul lui
Paul fiul lui Heym.
'Este vorba de aşezarea, azi dispărută, Scentkural alias Zenthkyral, care s-a aflat pe
lângă Peciul Nou, cf. Suciu, II, p. 400.
10. 1372 ianuarie 21. Visegrad - Ludovic de Anjou, regele Ungariei,

porunceşte tuturor iobagilor regali din districtul Themeskuz să-şi ducă
grânele la măcinat doar la morile regale, în caz contrar urmând să fie
pedepsiţi.
MOL, Dl. 41865; original pe hârtie; pecetea în ceară roşie parţial căzută.
Editie: Costin Feneşan, Noi informaţii privind iobăgimea din Banat în secolul al
XIV-iea, în voi. "Ştefan Meteş la 85 de ani", Cluj-Napoca, 1977, p. 228-229.
Nos, Lodovicus, Oei gracia rex Hungarie, vniversis fidelibus

iobagionihus 1 nostris in districtu Themeskuz existentibus, quibus presentes
ostenduntur, firmiter precipimus per presentes, quatenus iuxta antiquam
vestram consuetudinem, scilicet non ad ceterorum hominum molendina, sed
solum ad nostram cum vestris frugihus molendinare debentibus transsire 1
debeatis. Si qui vero ex vobis contra presens nostrum mandatum ad aliorum
molendina transseuntes 1 reprehensi fuerint, hii penam debitam non immerito
subportabunt 1 in eorurn rebus et personis. Secus igitur facere non ausuri in
premissis. Datum in Wyssegrad, in festo beate Agnetis virginis et martiris,
anno Domini M°CCCm0 LXXm0 secundo.
L. S.
Benedicti2
1
Astfel în text.
2
Sub ceara, în cea mai mare parte intactă, a peceţii ar putea figura: (relacio)
Benedicti (Heem) sau (relacio) Benedicti (bani I comitis).
Traducere:
Noi, Ludovic, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, prin scrisoarea
de faţă poruncim cu tărie tuturor iobagilor noştri credincioşi care se află în
districtul Themeskuz, cărora li se va înfăţişa prezenta, că - potrivit cu
obiceiul vostru vechi - sunteţi, prin urmare, datori să vă duceţi cu grânele
voastre care trebuie măcinate nu la morile celorlalţi oameni, ci numai la
moara noastră. Iar dacă, cu adevărat, vreunii dintre voi, contrar cu porunca
noastră de faţă, vor fi prinşi ducându-se la morile altora, aceştia vor suferi
pe drept pedeapsa cuvenită asupra lucrurilor şi persoanelor lor. Altfel să nu
îndrăzniţi, prin urmare, să faceţi în legătură cu cele de mai sus. Dată la
52 COSTIN FENEŞAN
Visegrad, de sărbătoarea sfintei fecioare şi mucenice Agneta, în anul

Domnului MCCCLXX şi doi.
L. S.
a lui Benedict'
Vezi nota 2 de la textul în limba latină.

1
11. [1372-1378] - Lista cheltuielilor făcute de magistrul Nicolae al lui

Paul, unul dintre administratorii defunctului Bendict Himfy de Remetea
Mare, fost ban al Bulgariei, şi al lui Nicolae Himfy.
MOL, Dl. 3 7186; original pe hârtie, sub forma unui caiet cu şase file.
Editie: Ioan Dani, Costin Feneşan, O listă de socoteli din Banatul secolului al XIV-
iea, în "Banatica", voi. JJJ, Reşiţa, 1975, p. 149-151 (cu un comentariu amplu referitor la
datarea documentului).
f.lr Nota quod ego, magister Nicolaus Pauli, de denariis quos

Benedictus dictus Sclauus michi solvit ex mandata domini nostri, videlicet
Benedicti condam Bano.
Johanni 1 filii Petri dedi X florenos.
Item de eisdem denariis de predicto Johanni filii Petri ex mandata
eiusdem domini Bani destinauit2 domum XX florenos.
Item domina de denariis predictis recepit I florenum.
Item de tributo Themesiensi ancepi ex vestro mandata LXXII
denari os.
f.lv Sumpma expensarun ad coquinam et ad alia quauis necessaria pro
calciis, pro feno, pro pabulo, pro laboratoribus 3 sagene seu rethee et cina
quantam domine dedi feria quarta proxima post festum sancti Georgii
martiris vsque feriam sextam proximam post festum Corporis XPI sunt LXII
floreni cum dec im 4 denaris 5 computando.
Nota pro quod festum Corporis XPI die sabbato proximo domine dedi
II florenos de tributo Themesiensis.
Item in monlendinis 6 molluerunt vni7 cubulos frugum, videlicet cum
cubulo Themesiensi.
Item, ex mandata domini Bani, pro calciis L denarios.
Item domine dedi XVII denarios.
ltem, ex mandata domine, XXXX denarios Egidio.
Item domine de tributo dedi III ţ florenos.
Item de tributo Themesiensi ţ florenum.

Item de tributo Themesiensi domine dedi III florenos.
ltem de tributo eciam dedi ţ florenum.
Item pro XX-ti denariis remutaui tunicam Chepaan â sartore.
Item banbusium Laurencii quocii remutaui pro XXVI denariis.
Item, vnun negocium 8, videlicet kengel nomine, domino nostro
comperaui pro XX denariis.
Item de tributo Themesiensi remutaui 9 pannum domine mee pro
XXXVI denariis.
f.2r Item, post recessum vestre dominacionis, de tributo Themesiensi
°
1
soluimus laboratoribus rete CLX denarios.
Item XXXII denarios.
Item XXXII de tributo Themesiensi.
Item XVI denarios.
Item de tribu to Temesiensi 11 in festo beati Basillidi s pro pauperi bus et
ad coquinam, necnon pro comparacionibus, III florenos.
Item in sequenti dominici de eodem LX denarios ad quonquinam 12 •
Item eisdem laboratoribus sagene dedi XXIIII denarios.
Item feria tercia XXIIII denarios.
Item eisdem laboratoribus XXIIII dedi denarios.
Item eciam dedi XVI denarios.
Item eciam dedi XXXII denarios.
Item similiter XXXII denarios.
13
Sumpma expensarum postquam domina transiuit ad nupcies de
ornnibus est sciendum, videlicet de solu(cione) VIţ florenorum.
14
15
f.2v Nota: omnia ista venerunt post transitum vestre dominacionis •
In tributo habuimus III florenos.
Item fario 16 habuimus I florenum.
Item de molendinorum habuimus t florenum.
ltem de tributo Themesiensi Iţ florenum.
ltem de tributo t florenum habuimus.
Item de molendinis in Remethe habitis II florenos.
Item de eisdem molendinis habuimus II florenos.
Item eciam de molendinis in Remethe habitis vestre dominacioni dedi
I florenum.
17
Item de tributo Themesiensi habuimus IIII florenos .
ltem de tributo III florenos.
Item in festo sancti regis Ladislai XXXXI florenos.
54 COSTIN FENEŞAN
f.3r Hem nota omnia ista fuerunt post transitum domine mee.
Hem pro XXI denariis comparaui erbas, videlicet zekfw.
Item pro XV denariis ad coquinam comparaui cames bouinas.
Item pro XV denariis, item cames bouinas ad coquinam.
Item pro VII denariis 18 .
Hem pro X denariis ollas comparaui.
Hem domino nostro currigina pro sella XXVIII denariis.
Item frenum, kengel nomine, cum rinka et cum alio negocia pro XX
denari os.
Item de tributo Themesiensi, postquam dominus domum venit, ad
coquinam dedi L denarios.
f.3v Item sexta feria domino bano ad coquinam expendi CXV
denari os.
f.4r Item nota de collectis de duobus ciuitatibus exigitis,
videlicet de Themesuar et de Somplio, quantos michi dederunt super
CCCC quanti 19 fuerunt; remaserunt 20 in illis LXXXVI florenos.
Item eciam super prescriptis expensis 21 remanserunt XXV floreni.
Quosquidem denarios prescriptos dedi vestre dominacioni 22 . Vos
eosdem denarios fecissetis diuidere clientibus vestris quando ad regem
transiuistis.
Item, idem Nicolaus filius Almus de Ezkalla, cum suis tenutis soluit
michi XXXXII florenos cum centum denariis.
f.4 V -------
f. 5r ltem de Peryemus et de Kenez cum suis tenutis dederunt michi III
boues.
ltem magister Lucasius de Lugas dedit XII boues.
Item Nicolaus dictus Almus de Hodus et de Ezkalla dedit VIIII boues.
f.5v Hem feria tercia proxima post festum 23 .
Nota: feria tercia, videlicet in festo sancti Viti, septem carpentariis
dedi cuilibet ipsorum IIIţ florenos.
ltem magistro eorundem dedi IIII florenos.
Item domino Bano comparaui decern wlnas pannorum Coloniensium.
ltem Junem Volachy pro I floreno comparaui calcium eciam sub
tunica domini Bani sendonem.
Item pro LX denariis comparaui duo negocia kondreg et mentenk
nomme.
Item est sciendum pro premissas soluciones feci eciam de collectis
Moxond.
Sumpma denariorum pro carpentariis expensis XXVIIIt floreni de

collectis Moxond.
f.6r Nota quod de denariis quos Benedictus dictus Sclauus michi
soluit24 , de illis domina recepit I florenum.
ltem pro X florenis et sexaginta duobus 25 denariis comparaui bissum
sericum et sericam.
Item VI florenos de illis dedi carpentariis.
Item I florenum et LXXV denarios pro comparatione26 vini dedi.
Item domino nostro, videlicet magistro Nicolao, comparaui secundum
dimidium wlnas panni bochemicali LXVI denarios 27 .
Item de illis LV dedi pro barzano.
Item pro serico sartori Petro XVI denarios.
Item pro XX denariis remutaui vagium ancepis.
Item Michaeli filii Bekee de collectis in Moxond exigitis28 dedi VI
florenos racione huius quod ad regem transiuit.
ltem de eisdem collectis I florenum dedi Paulo Gyalak dieto.
ltem pro L denariis banbusium Dominicii, eciam de eisdem collectis,
videlicet in Maxond.
Item pro I floreno et V denariis eciam de collectis de Moxond exigitis
domino comparaui vnum frenum cum suis pertinenciis que ad sellam
conueniunt.
ltem de eisdem Michăeli filatori ligaturarum XII florenos per centum
denari os.
1
În text urmează: Johanni magistri, şters.
2
În text urmează: misit, şters.
3
Scris încă o dată şi şters.
4
Astfel în text.
5
Corect: denariis.
6
Astfel în text.
7
Scris deasupra cuvântului tres, ulterior şters.
8
În text urmează: domino, şters.
9
În text urmează: domine mee de rasore, şters.
10
În text urmează: CXX, şters.
11
Astfel în text.
12
Astfel în text.
13
Corect: nupcias; urmează: VI, şters.
14
Scribul a omis terminaţia.
15
Scris peste: ffwcha (?) magistri Dionisius (!). şters.
16
Lectură nesigură.
17
Urmează un rând şters: ltem de tributu Ilt florenos.
56 COSTIN FENEŞAN
18
După înţeles ar trebui să urmeze: carnes bouinas ad coguinam.
19'
ln text unnează: guantos, şters.
20
Astfel în text.
21
În text unnează soluer (?),şters.
22
Şters peste da.
23
Întreg rândul a fost tăiat.
24
Scris deasupra rândului.
25
26
În text unnează: dedi, şters.
27
Cuvintele care unnează (item de illis). fiind de prisos, le-am omis.
28
În text urmează: ad, şters.
Traducere
f. l r Însemnare despre banii pe care mi i-a plătit Benedict zis Slavul
din porunca stăpânului nostru, anume a răposatului Benedict banul, bani pe
care i-am cheltuit eu, magistrul Nicolae al lui Paul.
Lui Ioan fiul lui Petru i-am dat 1O florini.
De asemenea, din aceeaşi bani, amintitul Ioan fiul lui Petru a trimis
acasă 20 florini, din porunca aceluiaşi domn ban.
De asemenea, doamna a primit un florin din banii amintiţi.
De asemenea, din porunca voastră am primit 72 denari din tributul
Timişului.
f,___l_y Suma cheltuită pentru bucătărie şi pentru orice mai este de
trebuinţă pentru încălţăminte, pentru fân, pentru hrană, pentru lucrătorii de
la plasele sau năvoadele de pescuit şi pentru masa de prânz, bani pe care i-
am dat doamnei începând din miercurea de după sărbătoarea sfântului
mucenic Gheorghe 1 până în vinerea cea mai apropiată de după sărbătoarea
Corpus Christi 2 , sumă care face 62 florini socotiţi cu zece denari.
Însemnare despre faptul că, în sâmbăta care a urmat sărbătorii Corpus
Christi i-am dat doamnei 2 florini din tributul Timişului.
De asemenea, la mori s-au măcinat 8 câble de grâu, anume fiind
măsurate cu câble de Timiş.
De asemenea, din porunca domnului ban, am dat 50 denari pentru
încălţări.
De asemenea, am dat doamnei 17 denari.
De asemenea, din porunca doamnei, i-am dat 40 denari lui Egidiu.
De asemenea, din tribut i-am dat doamnei 3 112 florini.
De asemenea, [i-am dat doamnei - C.F.] jumătate de florin din tributul
Timişului.
De asemenea, i-am dat doamnei din tributul Timişului 3 florini.
DIPLOMATARTUM BANATICUM 57
De asemenea, iar i-am dat [doamnei - C.F.] jumătate de florin din

tributul Timişului.
De asemenea, pentru 20 denari am luat de la croitor veşmântul (tunica
- C.F.) lui Chepaan.
De asemenea, [tot de la croitor - C.F.] am luat pentru 26 denari
dolmanul de bumbac al lui Laurenţiu.
De asemenea, pentru 20 denari i-am cumpărat domnului nostru un
lucru care se numeşte kengel 3 .
De asemenea, din tributul Timişului am luat îndărăt postavul doamnei
mele pentru 36 denari .
.f:.._1_r De asemenea, după întoarcerea Domniei Voastre, am plătit
lucrătorilor de la năvod 160 denari din tributul Timişului.
De asemenea,[tot lor - C.F.] 32 denari.
De asemenea, [tot lor - C.F] 32 [denari - C.F] din tributul Timişului.
De asemenea, 16 denari.
De asemenea, de sărbătoarea sfântului Basilide4 , am dat din tributul
Timişului 3 florini pentru săraci şi pentru bucătărie, precum şi pentru
cumpărături.
De asemenea, în duminica următoare, din acelaşi [tribut al Timişului
am dat - C.F.] 60 denari pentru bucătărie.
De asemenea, aceloraşi lucrători de la plasele de pescuit le-am dat 24
denari.
De asemenea, marţi le-am dat 24 denari.
De asemenea, aceloraşi lucrători le-am dat 24 denari.
De asemenea, le-am mai dat 16 denari.
De asemenea, le-am mai dat 32 denari.
De asemenea, la fel 32 denari.
Suma cheltuielilor după ce doamna a păşit la căsătorie, se cade a se şti
că s-a plătit pentru totul 6 112 florini.
f. 2 v Însemnare: toate acestea s-au întâmplat după trecerea Domniei
Voastre.
La tribut avem 3 florini.
De asemenea, avem 1 florin de-a valma.
De asemenea, de la mori avem 1/2 florin.
De asemenea, din tributul Timişului avem 1 112 florini.
De asem~nea, din tributul [Timişului avem - C.F.] 112 florin.
De asemenea, de la morile pe care le avem la Remetea [Mare] 2
florini.
58 COSTIN FENEŞAN
De asemenea, tot din morile pe care Domnia Voastră le aveţi la

Remetea [Mare] v-am dat un florin.
De asemenea, din tributul Timişului avem 4 florini.
De asemenea, din tributul [Timişului] 3 florini.
De asemenea, la sărbătoarea sfântului rege Ladislau5 41 florini.
f. 3 r De asemenea, trebuie să se reţină că toate acestea s-au întâmplat
după trecerea doamnei mele.
De asemenea, pentru 21 denari am cumpărat ierburi, adică zekfw6 .
De asemenea, pentru 15 denari am cumpărat carne de vită pentru
bucătărie.
De asemenea, pentru 15 denari came de vită pentru bucătărie.
De asemenea, [carne de vită] pentru 7 denari.
De asemenea, [pentru bucătărie] am cumpărat oale pentru 1O denari.
De asemenea, domnului nostru i-am cumpărat curele pentru şea
pentru 28 denari.
De asemenea, am cumpărat un frâu numit kengel 7, dimpreună cu
rinka 8 şi cu alte lucruri pentru 20 denari.
De asemenea, după ce domnul a venit acasă, am dat din tributul
Timişului 50 denari pentru bucătărie.
f. 3 v. De asemenea, sâmbătă am cheltuit 115 denari pentru bucătărie
pe seama domnului ban.
f. 4 r De asemenea, însemnare despre cele pretinse şi strânse din cele
două oraşe, adică din Timişoara şi Somplio 9 , cât mi-au dat peste 400
[florini] câţi au fost; din acei bani au rămas 86 florini.
De asemenea, tot din cheltuielile amintite mai sus au rămas 25 florini.
Aceşti bani ammt1ţ1 mai sus i-am dat Domniei Voastre.
Dumneavoastră aţi pus ca aceşti bani să fie împărţiţi clienţilor
Dumneavoastră atunci când aţi plecat la rege.
De asemenea, acelaşi Nicolae fiul lui Almus din Sculea cu ţinutul său
mi-a plătit 42 florini cu suta de denari.
f. 4 V ----------
f. 5 r De asemenea, de la Periam şi de la Satchinez cu ţinuturile lor mi-
au dat 3 boi.
De asemenea, magistrul Luca din Lugoj a dat 12 boi.
De asemenea, zisul Almus a dat din Hodoş şi Sculea 9 boi.
f. 5 v De asemenea, în marţea următoare după sărbătoarea 10
Însemnare: marţi, adică la sărbătoarea sfântului Vit 11 , 1-am dat
fiecăruia din cei şapte dulgheri 3 1/2 florini.
De asemenea, conducătorului lor i-am dat 4 florini.

De asemenea, domnului ban i-am cumpărat zece coţi postav de Koln.
De asemenea, lui Ion Românul i-am cumpărat încălţări pentru un florin, iar
domnului ban o cămaşă de purtat pe sub tunică.
De asemenea, ~entru 60 denari am cumpărat două lucruri numite
kondreg 12 şi mentenk 2 •
De asemenea, trebuie să se ştie că am făcut cheltuielile de mai sus din
banii strânşi la Moxond 13 •
Suma de bani cheltuită cu dulgherii este de 28 1/2 florini, care sunt din
cei strânşi la Moxond.
f. 6 r Însemnare despre banii pe care mi i-a dat Benedict Slavul, din
care doamna a primit un florin.
De asemenea, pentru 1O florini şi şaizeci şi doi denari am cumpărat
pânză de mătase şi stofă de mătase.
De asemenea, din acei bani [de la Maxond - C.F] le-am dat
dulgherilor 6 florini.
De asemenea, am dat un florin 75 denari pentru cumpărarea de vin.
De asemenea, i-am cumpărat stăpânului nostru, adică magistrului
Nicolae, încă o jumătate de cot postav de Boemia pentru 66 denari.
De asemenea, am dat din acei bani 55 denari pentru barzanum 14 •
De asemenea, croitorului Petru i-am dat 16 denari pentru haina de
mătase.
De asemenea, pentru 20 denari am îndepărtat zălogul primejdios.
De asemenea, din dările cerute de la Moxond, lui Mihail fiul lui Beke
i-am dat 6 florini, deoarece a plecat la rege.
De asemenea, din aceleaşi dări i-am dat un florin lui Paul zis Gyalak.
De asemenea, pentru 50 de denari tot din acele dări, anume de la
Maxond, i-am luat lui Dominic un dolman de bumbac.
De asemenea, pentru un florin 5 denari, tot din dările strânse la
Maxond, i-am cumpărat domnului meu un frâu cu toate ce ţin de el şi se
potrivesc cu şeaua.
De asemenea, din aceeaşi bani i-am dat 12 florini socotiţi cu suta de
denari lui Mihai, ţesătorului de pânzeturi.
1
Data nu poate fi stabilită, deoarece nu ne este cunoscut cu precizie anul întocmirii
listei de socoteli.
2
În calendarul bisericesc romano-catolic este joia de după duminica Sfintei Treimi.
Fără cunoaşterea exactă a anului de întocmire a listei de socoteli, data nu poate fi calculată.
3
Din magh. kengyel, cu înţelesul de scăriţă de şea.
60 COSTIN FENEŞAN
In calendarul bisericesc romano-catolic există Basilidis cum sociis, sărbătorită la 12

4
iunie şi Basilii, sărbătorită la 14 iunie.

5
În calendarul bisericesc romano-catolic sărbătoarea este la 27 iunie (Elevatio
Ladislai regis et confessoris) sau la 29 iulie (Depositio Ladislai regis et confessoris).
6
ln limba maghiară, cu înţelesul de musetel; cuvântul mai desemnează şi nişte
mirodenii foarte căutate, cuişoarele.
7
Vezi nota 3.
8
Din rom. râncă /postoroancă - inelul care leagă capătul leucii de carâmbul de sus al
loitrei carului.
Aşezare, azi dispărută, amintită documentar şi sub numele de Ersomlyo, localizată
9
de Suciu, II, p. 323 pe lângă Vărădia. Unii (Milleker, p. 55) cred că cetatea Somlyo s-a aflat
în apropiere de Şumig, în părţile Detei. Credem că este vorba cu cea mai mareprobabilitate
de Vârşeţ.
10
Tot rândul a fost tăiat de scrib.
11
În calendarul bisericesc romano-catolic Viti et Modesti este sărbătorit la 15 iunie.
12
Piesă de harnaşament.
13
Aşezare, azi dispărută, amintită frecvent şi sub forma de Maxond, care este
localizată de Suciu, II, p. 373 cu probabilitate în părţile Oraviţei sau în Banatul sârbesc.
Potrivit lui Milleker, p. 31-35, Maxond-ul, ca centru al unui district a făcut parte mai întâi
din comitatul Cuvin, apoi din comitatul Caraş (între 13 85 şi 1456) şi, în fine, din comitatul
Timiş. Potrivit lui Milleker, p. 36 o localizarea a aşezării Moxond I Maxond cu oarecare
precizie este hazardată, dar atrage atenţia asupra existenţei dealului Mosanda Mare aflat la
4 km nord-vest de Petrovasâla (Vladimirovac) în Banatul sârbesc, toponim care ar putea
păstra numele aşezării medievale.
14
Formă coruptă din barhanum I barhet. ţesătură de bumbac, flanelată pe o faţă sau
pe ambele feţe.
12. 1374 octombrie 4, Buda - Ludovic de Anjou, regele Ungariei, le

porunceşte "tuturor oştenilor, nobililor, slujitorilor, românilor şi altor slugi
ale sale din comitatul sau districtul Temeskuz" să ducă întocmai la
îndeplinire şi să dea ascultare celor spuse de magistrul Benedict Himfy de
Remetea, fost ban al Bulgariei şi comite de Timiş, căruia suveranul îi
încredinţase o misiune da cea mai mare importanţă, neprecizată însă, pentru
autoritatea regală.
Puspoki es Kăptalani Leveltăr Pecs, Pecsi Piispoki Leveltăr, Klimo - gyiijtemeny,

nr. 108; original pe hârtie; pecetea în ceară roşie.
Editii: Bărăny Agoston, Torontâlvârmegye hajdana, Buda, 1845, doc. AA, p. 57.
Bârăny Agoston, Temesvârmegye emleke, Nagybecskerek (Becicherecul Mare),
1848, doc. B, p. 3-4.
DIPLOMATARIUM BANATIClJM 61
Ludovicus, Dei gracia rex Hungarie, Polonie, Dalmacie etc., fidelibus

suis, universis militibus, nobili bus, clientibus ac Valachalibus 1 et aliis
famulis suis in comitatu seu districtu de Temeskuz, salutem et graciam.
Cum nos magnifico viro Benedicto, filio Pauli filii Heem, condam bano,
comiti Temesiensi, quedam certa nostra negocia nobis conmiserimus 2
referre, servicia nostra immediate tangencia, fidelitati igitur vestre damus in
mandatis, quatenus verbis et dictis eiusdem magistri Benedicti condam bani
tanquam nostris indubie credere et ea effectui mancipare studeatis nostre
dileccionis et gracie intuitu, gratam et specialem nobis in eo complacenciam
et servicium exhibentes. Datum Bude, in festo beati Francisci confessoris,
anno Domitii millesimo trecentesimo septuagesimo quarto.
L.S.
1
Corect: Valachis.
2
Corect: commiserimus.
Traducere
Ludovic, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Poloniei, Dalmaţiei
etc., credincioşilor săi, tuturor oştenilor, nobililor, slujitorilor şi românilor şi
altor slugi ale sale din comitatul sau districtul Temeskuz 1, mântuire şi
milostivire. Deoarece l-am însărcinat pe măritul bărbat Benedict, fiul lui
Paul fiul lui Heem, odinioară ban, acum comite al Timişului, să ne relateze
asupra unor treburi anumite ale noastre, treburi care privesc în chip
nemijlocit slujba noastră, poruncim prin urmare credinţei voastre, să daţi
crezare rară a vă îndoi defel cuvintelor şi celor spuse de acelaşi magistru
Benedict, fost ban, ca şi cum ar veni de la noi, şi să vă străduiţi a le duce la
îndeplinire, atrăgându-vă astfel dragostea şi milostivirea noastră, racându-ne
plăcute şi deosebit de îndatoritoare servicii şi slujbe. Dată la Buda, de
sărbătoarea sfântului mărturisitor Francisc, în Anul Domnului o mie trei sute
şaptezeci şi patru.
1
Din magh. Temeskoz, cu înţelesul de tinut dintre Timisuri, noţiune în care era
cuprins cu osebire comitatul Timiş, dar care se putea extinde şi la zone din comitatele
învecinate Torontal, Cuvin, Caraş şi Severin.
62 COSTIN FENEŞAN
13. 1379 februarie 26, Visegrad - Emeric, dregător din Hodoş, le

porunceşte adjuncţilor săi să-i acorde tot sprijinul magistrului Ştefan Himfy,
precum şi iobagilor şi slujitorilor acestuia, să-i îngăduie morarului Ştefan să
plece din Hodoş, deoarece îşi plătise terragiul şi celelalte dări, să permită
cercetarea pricinilor iobagilor lui Ştefan Himfy de către dregătorii acestuia
şi să-i sprijine în acelaşi timp pe slujitorii lui Ioan, Petru şi Ladislau Rufus
(Roşu).
MOL, Dl. 42115; original pe hârtie; pe verso, pecetea de închidere în ceară roşie
(provenienţa: colecţia Szalay Ăgoston).
Editie: Costin Feneşan, Noi informatii privind iobăgimea din Banat în secolul al
XIV-iea, în voi. "Ştefan Meteş la 85 de ani", Cluj-Napoca, 1977, p. 228.
Nos, Emericus, oficialis 1 de Hodos, vobis, viceofficialibus nostris,

presentibus et futuris, de eadem Hodos, firmiter precipimus, quatenus
magistrum Stephanum, filium condam magistri Petri filii Heem, suos
jobbagiones et familiares ad id ipsum pertinentes in pace et absque omni
molestia tenere et perlatare debeatis. ltem, Stephanum pistorem in
quibusdam pertinenciis 2 diete ville Hodos nuncupatis commorantem, dum
habita licencia iustoque terragio et aliis debitis consuetis ad suas
possessiones causa commorandi venire voluitis et libere abire permittatis.
ltem, ornnes causas jobbagionurn suorum vel famulorum vestri in medio
suscitandas, ad audiendum suorum officialium permittatis. Ceterum,
quantocunque et quocienscunque Johannes, Petrus et Ladislaus Rufus,
homines dicti magistri Stephani, ad vestri medium seu presenciam
pervenerint, eosdem benigne suscipeatis et pertractetis et aliud non facturi.
Datis Vissegrado, terci o die diei sancti Matie 1 apostoli, anno Domini
M°CCC 0 LXX 0 nono.
1
Astfel în text.
2
Traducere
Noi, Emeric, dregător
din Hodoş, vă poruncesc cu tărie vouă,
vicedregătorilor noştri, de faţă şi viitori, din acelaşi Hodoş, că trebuie să-i
lăsaţi în pace şi fără de vreo supărare şi să-i susţineţi pe magistrul Ştefan,
fiul răposatului magistru Petru fiul lui Heem, pe iobagii şi pe slujitorii săi şi
pe cei care ţin de el. De asemenea, să-i permiteţi şi să-i daţi voie să plece
liber morarului Ştefan, care locuieşte într-o anumită pertinenţă a zisului sat
Hodoş, atâta vreme cât a avut îngăduinţa, a plătit legiuita dare de pământ şi
celelalte dări obişnuite, pentru a veni să se stabilească pe moşiile sale (ale
lui Ştefan Himfy - C.F.). De asemenea, toate pricinile iobagilor sau
servitorilor lui care se produc în mijlocul vostru să fie ascultate de dregătorii
lui. Pe lângă asta, oricând şi ori de câte ori Ioan, Petru şi Ladislau Rufus
(Roşu - C.F.), oamenii numitului magistru Ştefan, vor veni în mijlocul sau
în faţa voastră, voi să-i primiţi şi să-i trataţi cu bunăvoinţă, iar altfel să nu
faceţi. Dată la Visegrad, în a treia zi din ziua (sărbătorii - C.F.) sfântului
apostol Matia, în anul Domnului o mie trei sute şaptezeci şi nouă.
14. 1398 octombrie 16, Ujlak - Sigismund de Luxemburg, regele

Ungariei, le porunceşte, la cererea lui Ioan, fiul lui Petheu de Gerse, tuturor
dregătorilor ecleziastici şi civili, nobili şi nenobili, să îl aresteze pe Gallus,
fiul lui Kowsa, familiar al pârâşului, să-l cerceteze şi să-l judece sub
acuzaţia că şi-a însuşit trei cai, şase boi, armele pentru un oştean bine
echipat şi 50 de florini de aur, precum şi alte lucruri destinate expediţiei
militare întreprinse de comiţii de Timiş împotriva turcilor, ţinându-se ascuns
cu toate bunurile sustrase.
MOL, Dl. 92082; original pe hârtie; urme ale peceţii în ceară roşie.
Editie: Costin Feneşan, More exercituancium im Banat am Ende des 14.
Jahrhunderts, în "Revue Roumaine d'Histoire", tom XXXIII, nr. 1-2/1994, p. 24-25.
Regest: Malyusz Elemer, Zsigmondkori okleveltăr. voi. I, Budapesta, 1951, nr.
5529. p. 609.
Sigismundus, Dei gracia rex Hungarie, Dalmacie, Croacie etc.,

marchioque Brandemburgensis etc., fidelibus suis vniversis, prelatis,
baronibus, comitibus, nobilibus et alterius cuiusvis status et condicionis
hominibus possessiones habentibus, salutem et graciam. Dicit nobis
Johannes, filius Petheu de Gerse, quod dum ipse 1 pridem cum comitibus
Temesiensis 2 more exercituancium iter arripuisset, Gallus, filius Kowsa,
familiaris suus, malo factis consilio, nequicia et dolositate excogitatis, cum
tribus equis suis bonis, quinquaginta florenis aureis, necnon alia(m) 3
pecunia(m)3, quam racione expedicionis dicti exercitus sibi dedisset, sex
bobus ac armis vni homini integre aptis ac aliis rebus ac bonis suis furtive
saliendo abduxisset et asportasset et nune vti vagabundus latitaret. Et quia
4 4
ipse Gallus, huiusmodi actus nepharios perpetrans, inpune non debet
1
pertransire, ne alii ah eo exemplati, ad similia se apponent, fidelitati igitur
64 COSTIN FENEŞAN
vestre firmiter precipientes mandamus, quatinus quandocunque et vbicunque

in vestris tenutis, possessionibus, honoribus ac iurisdiccionis 5 vestris locis
idem Johannes filius Petheu aut homines eius, harum latores, ipsum Galium
reperire poterunt, mox eundem iure astare facere ex parteque eiusdem
4
ibidem ornnis iuris et iusticie exhibere et inpendere debeatis comperiatum,
prout dictaverit ordo iuris. Et hoc idem iniungimus civitatibus et liberis
villis, tam nostris quam aliorum, earundemque rectoribus, iudicibus et
villicis firmissime observare, dantes eisdem stricte in preceptis. Aliud igitur
facere non ausuri. Datum in Vylak, in festo beati Galii confessoris, anno
Domini M°CCCm 0 nonagesimo octavo.
L. S.
1
2
Este vorba de comiţii de Timiş Nicolae Csaki şi Ştefan Marczali.
3
Literele între paranteze au fost ulterior şterse, aşa cum se şi impunea.
4
Astfel în text.
5
În text: iurisdicionis.
Traducere
Sigismund, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Dalmaţiei,
Croaţiei etc. şi markgraf al Brandenburgului etc., tuturor credincioşilor săi,
prelaţilor, baronilor, comiţilor, nobililor şi celorlaltor oameni de orice stare
şi condiţie ar fi şi care stăpânesc moşii, mântuire şi milostivire. Ioan, fiul lui
Petheu de Gerse 1, ni s-a plâns că, pe când pornit mai înainte la drum
împreună cu comiţii de Timiş, după chipul celor care se duc la oaste, Gallus
(Cocoş I Kakas - C.F.), fiul lui Kowsa, familiar de-al său, mânat de sfat rău,
de ticăloşie şi de înşelătorie, a fugit pe ascuns cu trei cai buni ai săi, cu
cincizeci de florini de aur, precum şi cu alţi bani pe care i-a dat în vederea
zisei expediţii, cu şase boi şi cu armele destinate unui om pe deplin
înzestrat, şi cu bunuri ale sale pe care le-a luat cu sine şi le-a dus cu sine, iar
acum se ascunde ca un hoinar. Iar fiindcă acest Gallus, făptuitorul unor
astfel de acte nelegiuite, nu trebuie să rămână nepedepsit, ca nu cumva alţii,
luând pildă de la el, să se dedea la lucruri asemănătoare, punem în vedere şi
poruncim prin urmare cu tărie credinţei voastre ca, oricând şi oriunde în
ţinuturile voastre, pe moşiile voastre, în zona dregătoriilor şi a jurisdicţiei
voastre acelaşi Ioan fiul lui Petheu sau oamenii lui, purtători ai acestei
scrisori, îl vor putea descoperi pe acel Gallus, să îl aduceţi deîndată în faţa
justiţiei şi să fiţi datori să-i faceţi şi să-i aduceţi deplină dreptate şi judecată
aceluiaşi Ioan la faţa locului, aşa cum o va cere rânduiala de drept. Iar
acelaşi lucru îl poruncim oraşelor şi satelor libere - atât ale noastre cât şi ale
altora -, conducătorilor, juzilor şi vilicilor lor, anume să respecte cu cea mai
mare tărie ceea ce le dăm drept poruncă strictă. Altfel să nu îndrăzniţi, prin
urmare, să faceţi. Dată la Ujlak, de sărbătoarea sfântului mărturisitor Gallus,
în anul Domnului o mie trei sute nouăzeci şi opt.
L. S.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate în partea de sud a
1
vechiului comitat Timiş, în apropierea Dunării.
15. [1390-141 OJ, Chad (Cia::ova?) - Fraţii Ioan şi Ladislau Treutul îl

roagă pe magistrul Ştefan, fiul lui Petru Himfy de Remetea, să-i ierte toate
datoriile iobagului său Gheorghe Roşu (Rufus) din Gergerfalwa, care le
aparţinuse anterior lor, şi să-i îngăduie să se mute pe moşia lor Chad
(Ciacova?).
Pi.ispoki es Kaptalani Leveltar Pecs, Pecsi Pi.ispoki Leveltar, - Klim6 gyi.ijtemeny nr.
I 06; original pe hârtie; pecete de închidere pe verso.
Editie: Barany Ăgoston, Torontalvarmegye hajdana, Buda, 1845. doc. HH, p. 61-62.
Frater karissime 1! Quia Georgius Rufus, iobbagio vester de

Gergerfalwa, pridem iobbagio noster, ad nostram possessionem wlt 1 venire
causa commorandi, rogamus igitur fraternitatem vestram intime , ut quibus
debitis vobis ipse Georgius Rufus teneretur, iuxta nostram peticionem et ob
respectum fraternitatis nostre, eidem debitum premissum relaxare velitis,
habentes nos in simili ad vestra postulamina. Scripta in Chad, die dominico
post festum Corporis Christi.
Johannes et Ladislaus Treutul 2 , fratres vestri
pe verso: Nobili viro, magistro Stephano, filio Petri de Remete, fratri nostro
canss1mo.
1
Astfel în text.
2
La Barăny, greşit, Terentul.
Traducere
Preaiubite frate! Deoarece Gheorghe Roşu, iobagul vostru din
Gergerfalwa 1 mai înainte iobag al nostru, vrea să vină pe moşia noastră
66 COSTIN FENEŞAN
pentru a se aşeza, o rugăm, prin urmare, din toată inima pe frăţia voastră, să
binevoiţi a-i ierta acelui Gheorghe Roşu ceea ce vă este dator din datoria
amintită, aşa cum vă rugăm şi de dragul frăţiei noastre, la fel cum am făcut
şi noi la rugămintea voastră.
Scrisă la Chad 2 , în duminica după sărbătoarea Corpus Christi .
3
Ioan şi Ladislau Treutul, fraţii voştri
pe verso: Nobilului bărbat, magistrului Ştefan, fiul lui Petru din Remetea, fratelui
nostru preaiubit.
'Aşezare azi dispărută, localizată de Suciu, II, p. 332, în părţile Detei, pe lângă râul
Bârzava, în vreme ce Milleker, p. 88 optează pentru satul Nicolinţ, unde toponimul Valea
Gherghii pare să-i fi păstrat amintirea.
2
Probabil identic cu Chud, aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Dolaţ şi
Giera, în părţile Detei, cf. Suciu, II, p. 311. Nu trebuie exclusă nici posibilitatea ca Chad să
fie o formă coruptă pentru Chak, adică Ciacova.
3
În calendarul bisericesc romano-catolic este joia după Sfânta Treime.
16. 1400 ianuarie, Timişoara - Nicolae Csăki şi Nicolae Marczali,

comiţi de Timiş, Ioan fiul lui Petru din Almaş, castelan al Şoimuşului şi
vicecomite de Arad, ca reprezentant al voievodului transilvănean Ştibor de
Stiboricz, precum şi mai mulţi nobili din comitatul Arad, judele, juraţii şi
oaspeţii din oraşul Lipova îi pun pe castelanul Şoimuşului şi vicecomite de
Arad, pe magistrul Mihai, fiul lui Paul de Kerekegyhâz şi pe magistrul
Petru, fiul lui Pousa de Zeodi, dându-le depline puteri, în fruntea acţiunii de
urmărire, exterminare, respectiv alungare a "slavilor şi românilor" din
părţile Aradului şi Lipovei, acuzaţi de comiterea de fărădelegi şi diferite
silnicii.
MOL, DI. 92129; original pe hârtie; patru peceţi în ceară roşie se păstrează în
întregime, una este căzută, iar în trei cazuri pecetea nu a mai fost aplicată (provenienţă:
arhiva din Keszthely a familiei Festetics).
Editie: Adrian Magina, Răufăcători sau „. schismatici? Statutul ortodocsilor bănăteni
în jurul anului 1400, în voi. "Românii în Europa medievală (Între Orientul bizantin şi
Occidentul latin). Studii în onoarea profesorului Victor Spinei, ed. Dumitru Ţeicu, Ionel
Cândea, Brăila, 2008, p. 292-293 (cu unele diferenţe, minime, faţă de ediţia noastră).
Regest: Malyusz Elemer, Zsigmondkori okleveltar, voi. II/I, Budapesta, 1956, nr.
25, p. 4 (cu un scurt extras din textul documentului).
Nos, vterque Nicolaus, filii Stephani, comites Themesienses et iudices

Cumanorum, item Johannes filius Petri de Almus, in persona viri magnifici,
domini Styborii vayvode Transsilvani et comitis de Zolnuk, castellanus

castri Solmus ac vicecomes comitatus Orodiensis, item magister Michael
filius Pauli de Kerekeghaz ac Petrus filius Pousse de Zeodi, necnon
Nicolaus filius Petri, Andreas filius Johannis ac Symon filius Danch de
Macedonia vniversique nobiles dicti comitatus Orodiensis et iudex, iurati
cives vniversique hospites civitatis Lyppuensis, memorie commendamus,
quod quia Sclavi Olachique perfidi, huius provincie et aliarum
circumiacentium habitatores, in ipsorum malicia et severitate tantum sint
indurati, quod iam â multis temporibus citra per ipsorum malicias fere
omnes Christicultores, tam videlicet ecclesiasticas personas, quam eciam
nobiles, viros videlicet et dominas aliosque et alias cives et hospites ac
honestas dominas impediverunt, turbaverunt et dehonestaverunt, multos et
multas ex ipsis interficiendo, dominas honestas dehonestando omniaque
bona ipsorum mobilia deportando, domos et villas comburrendo, in
detrimentum tocius huius comitatus et aliorum circumiacentium hominum et
habitatorum valde grande, ideo nos, vnanimi maturoque consilia prehabito,
de consensu et bona voluntate honorabilis viri, domini Ladislai prepositi et
Capituli ecclesie Orodiensis ad extirpandum vei incaptivandum dictos
malefactores Sclavos et Olachos, dictum Johannem filium Petri, castellanum
de Solmus ac vicecomitem Orodiensem, item dictum magistrum Michaelem,
filium Pauli de Kerekeghaz, necnon prefatum magistrum Petrum filium
Pousse de Zeudi prefecimus et constituimus, dantes ipsis potestatem et
plenaru auctoritatem, vt ipsi simul vei divisim, vbicunque et in cuiuscunque
possessionibus seu tenutis dictos malefactores Sclavos et Olachos scire
poterint, possint et habeant auctoritatem dictos malefactores Sclavos et
Olachos captivandi, interficiendi ipsorumque vxores, filios, filias bonaque
vniversa deportandi et ipsorum habitacula seu domos igne comburrendi
presencium litterarum nostris sigillis consignatarum mediante testimonio
adhec emanatarum. Datum in Themesuar, feria sexta proxima post octavas
festi Epiphaniarum Domini, anno eiusdem Mm 0 ccccm0 •
L.S. L.S. Sigillum Orodiensis dominorum de

Mychael Pauli prepositi salva sua Machedonya
Lachk conscientia (L. S.) 2
L.S.
68 COSTIN FENEŞAN
Sigillum Capituli Orodyensis Sigillum civitatis Sigillum Johannis

salva conscientia ipsorum de Lippa (filiusPet)ri
consensus noster eomodo, vt (L.S.) 2 L.S.
fiat iuridice
(L.S.) 2
1
Lectură probabilă, cuvântul fiind la îndoitura hârtiei.
2
Pecetea nu a mai fost aplicată.
Traducere
Noi, cei doi Nicolae, fiii lui Ştefan, comiţi de Timiş 1 ş1 JUZi ai
cumanilor, de asemenea Ioan, fiul lui Petru din Almaş, castelan al cetăţii
Şoimuş şi vicecomite al comitatului Arad, în numele măritului bărbat, al
domnului Ştibor, voievod al Transilvaniei şi comite de Zolnok2 de asemenea
magistrul Mihail, fiul lui Paul din Kerekegyhaz3 şi Petru, fiul lui Pousa din
Zeodi 4 , precum şi Nicolae, fiul lui Petru, Andrei, fiul lui Ioan şi Simion, fiul
lui Danch de Macedonia, şi toţi nobilii din zisul comitat Arad, precum şi
judele, cetăţenii-juraţi şi toţi oaspeţii oraşului Lipova, dăm de ştire că,
deoarece perfizii slavi şi români, care locuiesc în această provincie şi în
altele aflate împrejur, s-au înrăit într-atâta în nemernicia şi ticăloşia lor,
încât, prin faptele lor ticăloase, i-au stingherit, tulburat şi dezonorat de mai
multă vreme pe aproape toţi închinătorii la Hristos, anume atât feţe
bisericeşti cât şi nobili, bărbaţi şi doamne, precum şi pe alţi cetăţeni şi
oaspeţi şi femei cinstite, omorând pe mulţi şi pe multe dintre ei, pângărind
femeile cinstite şi ducând toate bunurile mişcătoare ale aceloraşi, dând foc
caselor şi satelor spre foarte mare pagubă a întregului acest comitat, precum
şi a oamenilor şi locuitorilor aflaţi împrejur, de aceea noi, după ce am ţinut
mai înainte sfat într-un cuget şi cu chibzuinţă cu privire la stârpirea sau
prinderea zişilor răufăcători slavi şi români, cu încuviinţarea şi buna învoire
a cinstitului bărbat, a domnului prepozit Ladislau şi a Capitlului bisericii din
Arad, i-am pus în frunte şi i-am rânduit pe zisul Ioan, fiul lui Petru, castelan
al Şoimuşului şi vicecomite al Aradului, de asemenea pe zisul magistru
Mihail, fiul lui Paul din Kerekegyhaz, precum şi pe sus-amintitul magistru
Petru, fiul lui Pousa din Zeodi, dându-le putere şi deplină autoritate ca,
împreună sau fiecare în parte, oriunde, pe orice moşie sau în orice ţinut îi
vor putea găsi pe răufăcătorii slavi şi români, să aibă îngăduinţa şi
autoritatea să-i prindă şi să-i ucidă pe zişii răufăcători slavi şi români, iar pe
soţiile, fiii şi fiicele lor, precum şi toate bunurile lor să le poată muta de
acolo, iar locuinţele şi casele lor să le poată da pradă focului, toate acestea
prin mărturia scrisorii de faţă date în această privinţă şi însemnată cu
sigiliile noastre.
Dată la Timişoara, în vinerea care vine după octavele sărbătorii
Botezului Domnului, în anul aceluiaşi o mie patru sute.
L.S. L.S. Sigiliul prepozitului din [Sigiliul]

Mihai al lui Arad, fără călcarea domnilor de
Lachk 5 cugetului său Macedonia
L.S. (L.S.)
Sigiliul Capitlului din Arad fără Sigiliul oraşului Sigiliul lui Ioan,
călcarea cugetului acestuia, cu Lipova fiul lui Petru 6
încuviinţarea noastră, în aşa fel (L.S.) 2 L.S.
încât să se facă prin Judecată
(L.S.)
Este vorba de Nicolae Csaki (fiul lui Ştefan Csaki) comite de Timiş în anii 1394-
1
1402 şi de Nicolae Marczali (fiul lui Ştefan Marczali), comite de Timiş în aceeaşi ani.
2
Ştibor de Stiboricz, voievod al Transilvaniei, comite de Bratislava şi stăpân
(dominus) al văii râului Vah (9 octombrie 1395 - 8 aprilie 1401).
3
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Sânpetrul German şi Felnac, cf. Suciu, II,
p. 395.
4
Aşezare, azi dispărută, care s-ar fi aflat în apropiere de Crişul Negru, între satele
Ghioroc şi Vânători, cf. Suciu, II, p. 434. Potrivit unei localizări a lui Suciu, I, p. 247, căreia
îi acordăm tot creditul, este vorba de actuala localitate Frumuşeni (Schondorf, Sefdin)
5
Este vorba de Mihai fiul lui Paul din Kerekegyhaz.
6
Este vorba de Ioan fiul lui Petru din Almaş, castelan al Şoimuşului şi vicecomite al
Aradului.
17. 1405 iunie 23, Timişoara- Gheorghe Parvus (Kiss), vicecomite de

Timiş şi cei patru juzi ai nobililor din comitatul Timiş hotărăsc ca cneazul
Ioan din Vermeş, acuzat de omor, să nu aibă îngăduinţa de a se muta de la
stăpânul său, magistrul Ştefan, fiul lui Petru Himfy de Remetea Mare, la
văduva lui Mihai, fiul lui Dan de Duboz, până când nu va fi fost judecat la
locul comiterii faptei.
MOL, Dl. 53246; original pe hârtie; um1e ale peceţii în ceară roşie (provenienţă:
arhiva familiei Kallay I colecţia Wenzel); pe verso, urmele a cinci peceţi de închidere.
70 COSTIN FENEŞAN
Regest: Malyusz Elemer, Zsigmondkori okleveltar, voi. II/I, Budapesta, nr. 4004, p.
488.
Nos, Georgius Parvus, vicecomes et quatuor iudices nobilium

comitatus Themesiensis, memorie commendamus per presentes, quod ad
nostram personaliter accedens presenciam magister Stephanus, filius Petri
de Remethe, nobis ydem 1 significare curavit in hunc modum, quod quidem
kenesyus 1 suus de Wermes, Johannes nomine, in homicidio manifeste
repertus haberetur, cuius facti vei homicidii pre timore nune ad dominam
relictam Michaelis, filii Dan de Dobaz, occasione et astucia licencie vellet
se transferre et abire, si liceat eum sic abire permittere vei ne, requirendo.
Pro quo nos vnan1m1ter pro tribunali consedentes respondimus,
committentes vt ipse ydem 1 kenesyus 1 modo premisso repertus offensor
nequeat abire vei disscedere 1 donec de commisso malificio 1 iudicium et
iusticiam audiat in loco suo prenotato testimonio presencium mediante.
Datum Themesuar, feria tercia proxima ante festum beati Johannis Baptiste,
anno Domini millesimo quadringentesimo quinto.
L.S.
1
Astfel în text.
Traducere
Noi, Gheorghe Parvus, vicecomite şi cei patru juzi ai nobililor din
comitatul Timiş, prin scrisoarea de faţă dăm de ştire că, venind personal în
faţa noastră magistrul Ştefan, fiul lui Petru [Himfy - C.F.] de Remetea,
acesta s-a îngrijit să ne dea de ştire în felul următor, anume că unul dintre
cnezii săi din Vermeş, Ioan cu numele, se ştie că a fost descoperit în chip
vădit ca fiind un ucigaş, iar de teama acestei fapte sau omor vrea să se mute
şi să plece, având prilej şi îngăduinţă obţinute prin viclenie, la doamna
văduvă a lui Mihai, fiul lui Dan de Duboz, aşa că magistrul Ştefan ne-a
întrebat, dacă îi poate îngădui sau nu să plece în acest fel. De aceea noi,
adunaţi fiind la scaunul de judecată, i-am răspuns într-un glas, hotărând ca
acel cnez, găsit vinovat în chipul amintit, să nu poată pleca sau să dispară
până când, prin mărturia scrisorii de faţă, nu va fi ascultat judecata şi
împlinirea dreptăţii la locul său amintit mai sus. Dată la Timişoara, în
marţea cea mai apropiată înainte de sărbătoarea sfântului Ioan Botezătorul,
în anul Domnului o mie patru sute cinci.
L. S.
18. 1406 iulie 13, Byzere - Vicecomiţii de Arad, Nicolae de Maysa şi

Petru, fiul lui Nicolae de Derechke, împreună cu juzii nobililor din acelaşi
comitat, confirmă că Petru, fiul lui Posa de Zewdi, a dat declaraţie sub
jurământ în legătură cu cei doi cai pe care i-a luat rară bani, în temeiul
poziţiei sale oficiale, de la Lazăr şi Gheorghe, fiii lui Micola, cneji din
districtul cetăţii Şoimuş.
MOL, Dl. 92267; original pe hârtie; pe verso, urmele a patru peceţi inelare
(provenienţa: arhiva din Keszthely a familiei Festetics).
Regest: Mâlyusz Elemer, Zsigmondkori okleveltar, voi. II/I, Budapesta 1956, nr.
4874, p. 607.
Nos, magister Nicolaus de Mays(a) et Petrus filius Nicolai de

Derechke, vicecomites et iudices nobilium comitatus Orodiensis, memorie
commendamus, quod cum Petrus, filius Pose de Zewdi, iuxta adiudicatoriam
commissionem viri magnifici, domini Pyponis de Ozora, prothocomitis inter
cetera comitatus eiusdem, feria tercia, in die videlicet festi beate Margarethe
virginis, die scilicet seu termina per eundem dominum comitem ad hec
deputato, sacramentum soia sua in persana contra Lazarum et Georgium,
filium 1 Mykola, kenesios in districtu castri Solmus constitutos, deponere
debuisset coram nobis 2 super eo, quod ipse ah eisdem Georgio et Lazaro
duos equos non pro precio comparasset, sed quod ipsi Georgius et Lazarus
tempore illo sub suo fuissent officiolatu, ah ipsis abstulisset, tandem ipso
termina adveniente, suum deposuit sacramentum, vt debebat, coram nobis
harum nostrarum literarum testimonio mediante. Datum in Byzere, termina
prenotato, anno Domini millesimo CCCCmo sexto.
1
Corect: filios.
2
Traducere
Noi, magistrul Nicolae de Maysa 1 şi Petru, fiul lui Nicolae de
Derechke 2 , vicecomiţi şi juzii nobililor din comitatul Arad dăm de ştire că,
atunci când Petru, fiul lui Posa de Zewdi potrivit cu porunca judecătorească
a măritului bărbat, a domnului Pipo de Ozora, printre altele comite suprem
al aceluiaşi comitat, a fost dator ca, marţi, anume la sărbătoarea sfintei
fecioare Margareta4 , anume ziua sau sorocul stabilit pentru aceasta de
acelaşi domn comite, să depună personal în faţa noastră mărturie sub
jurământ împotriva lui Lazăr şi Gheorghe, fiii lui Micola, cnezi rânduiţi în
72 COSTIN FENEŞAN
districtul cetăţii Şoimuş, cu privire la faptul că a cumpărat de la aceşti

Gheorghe şi Lazăr doi cai, dar nu pentru bani, ci fiindcă aceşti Gheorghe şi
Lazăr se aflau în acea vreme în slujba sa şi i-a luat de la aceştia, venind
aşadar acel soroc, Petru fiul lui Posa de Zewdi a depus jurământul aşa cum
trebuia în faţa noastră, ceea ce adeverim prin mărturia scrisorii noastre de
faţă. Dată la Byzere 5, la sorocul amintit mai sus, în anul Domnului, o mie
patru sute şase.
1
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Beregsăul Mic şi Jimbolia, aparţinând
în secolul al XV-iea de domeniul cetăţii Timişoara, cf. Suciu, II, p. 368.
2
Aşezaze, azi dispărută, care s-a aflat, probabil pe lângă Nădlac.
3
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Crişul Negru, între satele
Ghioroc şi Vânători, cf. Suciu, II, p. 434. Potrivit unei alte localizări a lui Suciu, I, p. 247,
căreia îi acordăm tot creditul, este vorba de actuala localitate Frumuşeni (Schondorf,
Sefdin).
4
13 iulie.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Zăbrani şi Lipova, cf. Suciu, II, p. 306.
5
19. 1411 iulie l, Buda - Sigismund de Luxemburg, rege al romanilor

şi al Ungariei, le porunceşte comitelui sau vicecomitelui şi juzilor nobililor
comitatului Timiş ca, în urma plângerii formulate de Osva'ld şi Petru de
Hethy, să cerceteze împrejurările în care iobagul pârâşilor, Ioan Orbul, a fost
atacat şi rănit grav la casa sa din Belinţ de către Bejan, fiul lui Ioan şi Necşa
de Belinţ cu fiii săi Nicolae, Ioan şi Petru.
MOL, Dl. 92392; original pe hârtie; pecete timbrată de închidere în ceară roşie
(provenienţă: arhiva din Keszthely a familiei Festetics).
Regest: Malyusz Elemer, Zsigmondkori okleveltar, voi. III, Budapesta, 19, nr. 630,
p. 204.
Sigismundus, Oei gracia Romanorum rex semper augustus ac

Hungarie etc. rex, fidelibus suis, comiti vel vicecomiti et iudicibus nobilium
comitatus Themesyensis 1, salutem et graciam. Dicunt nobis Vsualdus 1 et
Petrus de Hethy, quomodo Besan, filius Johannis, necnon Necche de
Bel( ench), Nicolaus, Johannes et Petrus, filii eiusdem de eadem, diebus
proxime elapsis, vnacum ipsorum2 familiaribus, armatis manibus, ex
preconcepta ranchoris malicia, ad domum 3 Johannis Ceci, iobagionis4
ipsorum in eadem5 possessione Belench vocata commorantis habitam,
irruendo, domo sua in eadem eundem <lire verberassent potencia mediante,
in ipsorum preiudicium valde magnum. Super quo fidelitati vestre firmiter

precipientes mandamus, quatenus vnum vel duos ex vobis transmitatis 1, qui
ab omnibus quibus incumbit materia de premissis experiant veritatem6 ,
quam tandem nobis fideliter rescribatis. Datum Bude, sub sigillo nostro
solito, tercio die festi beatorum Petri et Pauli appostolorum 1, anno Domini
millesimo quadringentesimo vndecimo.
pe verso: Ffidelibus 1 suis, comiti vei vicecomiti et iudicibus nobilium comitatus

Themesyensis 1 pro Vsualdo 1 et Petro de Hethy inquisitoria.
1
Astfel în text.
2
Urmează: cum eorum, şters.
3
Urmează: fratri, şters.
~Urmează: sui, şters.
5
Urmează: ipsa, şters
6
Urmează: tandem, şters.
Traducere
Sigismund, din mila lui Dumnezeu rege pururi august al romanilor şi
rege al Ungariei etc., credincioşilor săi, comitelui sau vicecomitelui şi
juzilor nobililor comitatului Timiş, mântuire şi milostivire. Osvald şi Petru
de Hethy 1 ne-au înfăţişat felul în care, în zilele tocmai trecute, Bejan fiul lui
Ioan, precum şi Necşa de Belinţ împreună cu fii săi Nicolae, Ioan şi Petru
din acelaşi Belinţ, laolaltă cu familiarii lor, au atacat cu mână armată,
datorită urii lor izvorâte din răutatea strânsă mai înainte, casa lui Ioan Orbul,
iobagul lor (al lui Osvald şi Petru de Hethy - C.F.), aflată pe aceeaşi moşie
numită Belinţ, i-au surpat rău casa aflată acolo, iar pe el l-au rănit grav cu
lovituri, spre paguba lor (a lui Osvald şi Petru - C.F.) cât se poate de mare.
În legătură cu acestea, vă punem în vedere şi vă poruncim cu tărie
credinţelor voastre, să-i trimiteţi pe unul sau pe doi dintre voi, care să afle
adevărul despre cele de mai sus de la toţi cei care se cuvine, apoi să ni-i
relataţi în scris cu credinţă. Dată la Buda, sub sigiliul nostru obişnuit, în a
treia zi a sărbătorii sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, în anul Domnului o mie
patru sute unsprezece.
pe verso: Credincioşilor săi, comitelui sau vicecomitelui şi juzilor nobililor

comitatului Timiş scrisoare de cercetare pe seama lui Osvald şi Petru de Hethy.
Suciu, II, p. 339 aminteşte o localitate Hetyn I Hethyn, azi dispărută, la vest de
1
Şiria. Noi credem că este mai curând vorba de aşezarea, azi dispărută, Hathyncz, care s-a
aflat în părţile Lipovei, cf. Suciu, II, p. 338.
74 COSTIN FENEŞAN
20. 1412 noiembrie 12, Mezăsomlyo - Magistrul Ladislau de Kopach,

vicecomite al Caraşului şi juzii nobililor din acelaşi comitat atestă că
magistrul Benedict Himfy de Debrenthe a suferit prin pustiirea moşiilor sale
o pagubă de 300 de florini ca urmare a neprezentării la scaunul său de
judecată a iobagului său Nicolae, fiul lui Matei, care primise îngăduinţa de a
pleca şi de a se stabili în districtul Mezăsomlyo după ce plătise darea de
pământ, fiind chemat apoi în judecată de un oarecare Andrei, dar nesocotind
chezăşia judelui şi a a trei juraţi din Mezăsomlyo, că se va prezenta la
judecată.
MOL, Dl. 43 .184; original pe hârtie; pe verso, urmele a cinci peceţi, (provenienţa:
Colecţia Veghelyi Dezso).
Regest: Mălyusz Elemer, Zsigmondkori okleveltar, voi. III, Budapesta, 19, nr. 2938,
p. 678-679.
Nos, magister Ladislaus de Kopach, vicecomes de Crasso et iudices

nobilium de eadem, memorie commendamus, quod nos, ad legittimam
peticionem magistri Benedicti fi.Iii Hem de Debrenthe ad infrascriptam
inquisicionem faciendam, Martinum de Gyurugh (et) Ladislaum filium
Petheu transmisissemus, qui demum exinde ad nos reversi per nosque
requisiti, nobis retulerunt talimodo, quod ipsi ab omnibus quibus
incumbisset palam et oculte talem scivissent veritatem, quod Nicolaus filius
Martini, iobagio ipsius magistri Benedicti, ad pertinenciis seu districtus
Mezeusomlio commorandi causa, habita licencia iustoque terragio deposito,
licenciasset et cum tamen ydem 1 Nicolaus in sede iudiciaria dicti magistri
Benedicti per quendam Andram seu Andream in causam attractus existebat
et per fideiussoriam caucionem quorundam providorum virorum, vtputa
scilicet Farcasi iudicis. item Mathie pellificis, Marei ma( .. .)2 et Johannis
sartoris, civium iuratorum de dicta Somlio, (vid)ere pertinuisset,
quemquidem Nicolaum ydem 1 termina ipsis commisso ad dictam sedem
iudiciariam prefati magistri Benedicti statuere et presentare non curassent,
pro quiquidem nonstatucionem et nonpresentacionem idem magister
Benedictus per desolaciones possessionum suarum trecentorum florenorum
dampna 1 perpessus extitisset, in preiudicium et iacturam eiusdem Benedicti
valde magnum. Datum in Mezeusomlio, sabbato proximo post festum beati
Martini confessoris, anno Domini millesimo quadringentesimo Xllm0 •
1
Astfel în text.
2
Două cuvinte ilizibile.
Traducere
Noi, magistrul Ladislau de Kopach 1, vicecomite de Caraş ş1 JUZll
nobililor ai aceluiaşi comitat, dăm de ştire că noi, la cererea legiuită a
magistrului Benedict fiul lui Hem de Debrenthe, de a se face cercetarea
scrisă mai jos, i-am trimis pe Martin de Gyurugh 2 şi pe Ladislau fiul lui
Petheu care, după ce s-au întors de acolo la noi şi după ce le-am cerut, ne-au
spus în chipul următor, anume că au aflat, atât pe faţă cât şi în ascuns, un
astfel de adevăr de la toţi care se cuvenea, anume că Nicolae fiul lui Martin,
iobag al aceluiaşi magistru Benedict, după ce a primit îngăduinţa şi după ce
a plătit cuvenita dare de pământ, a primit aprobarea să plece pentru a se
stabili acolo, anume în pertinenţe le sau districtul Mezeusomlio 3 , când
acelaşi Nicolae a fost chemat în judecată de un oarecare Andra sau Andrei la
scaunul de judecată al zisului magistru Benedict şi s-a socotit obligat să se
înfăţişeze prin chezăşia vrednică de crezare a mai multor bărbaţi chibzuiţi,
anume Fărcaş judele, de asemenea Matei pielarul, Marcu ( ... )4 şi Ioan
croitorul, cetăţeni-juraţi din zisul Mezeusomlio, deoarece aceştia s-au
îngrijit ca acelaşi Nicolae să fie adus şi să se înfăţişeze la sorocul care a fost
rânduit la zisul scaun de judecată al pomenitului magistru Benedict, dar,
datorită neînfăţişării şi neprezentării, acelaşi magistru Benedict a socotit că,
prin pustiirea moşiilor sale, a suferit o pagubă de trei sute de florini, spre
foarte marea daună şi pierdere a aceluiaşi Benedict. Dată la Mezeusomlio 3 ,
în sâmbăta următoare după sărbătoarea sfântului Martin mărturisitorul, în
anul Domnului o mie patru sute doisprezece.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat lângă Vălişoara, în al cărei hotar dinspre sud se
1
află apa Copaciului, care păstrează amintirea aşezării de odinioară, cf. Milleker, p. 20 I;
vezi şi Suciu, II, p. 354.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în partea de vest a vechiului comitat Caraş, cf.
2
Suciu, II, p. 336.

3
Milleker, p. 53, localizează aşezarea, azi dispărută, în hotarul localităţii Gătaia, în
zona dealului Şumig (cu varianta Semliung, contestând, argumentat, propunerea de
localizarea la Şemlacul Mare, susţinută de Pesty Frigyes şi Csanki Dezso)
4
Două cuvinte ilizibile.
76 COSTIN FENEŞAN
21. 1415 octombrie 6, ? - Pipo de Ozora, comite de Timiş, îi dăruieşte

magistrului Petru de Decse şi moştenitorilor acestuia cnezatul moşiei regale
Orbagy din districtul Mehadia, stabilind o scutire de impozite pe timp de
şapte ani pentru oamenii de condiţie liberă care se vor aşeza aici şi vor
construi case în locuri nepopulate şi o scutire pe timp de trei ani pentru cei
care se vor stabili în case deja existente.
Original pe pergament; urme ale sigiliului aplicat sub text. În anul 1900 documentul,
provenind din arhiva familiei nobiliare maramureşene Petrovay de Petrova, se afla în
păstrarea lui Gabriel Varady.
Editie: Ioan Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din secolul XIV si XV,
Maramureş-Sziget, 1900, doc. I08, p. 193-194.
Nos, Pipo de Ozora, comes Themesiensis, memorie commendamus

per presentes, quod nos, considerantes serviciis et fidelitatibus ac fidelitatum
et sincerum serviciorum gratuitis meritis, quibus egregius vir, magister
Petrus de Decse, serenissimo domino nostro Sigismundo, Romanorum ac
Hungarie etc. regi, et per consequens nobis, non parcendo persone et rebus,
studuit complacere anhelatque in futurum, volentes eidem occurrere cum
favore, kenesiatum possessionis regalis Orbagy vocate, in districtu Mihald
existentis, cum universis suis pertinenciis et utilitatibus, sub veris antiquis
limitibus ac metis habitis, more et ad instar aliorum kenesiatuum in eodem
districtu habitorum, predicto magistro Petro de Decse suisque heredibus et
posteritatibus universis dedimus, donavimus 1 et contulimus, ymo 2 damus
donamus 1 et conferimus 1 perpetuo, salvo tamen iuribus alienis. Annuimus
eciam, ut quicunque libere condicionis homines ad eandem possessionem
Orbagy morandi causa advenerint,secure veniant et tute commorant, et a die
adventus ipsorum, qui in locis desertis edificia construxerint, septem
annorum, qui vero in promptis domibus descenderint trium annorum
libertatibus pacifice perfruantur, m quarumlibet col(acionem)3 (et
donacionem) 3 intra4 prescriptos annos eosdem supportandos 5 et
suppor(tatos) 3 (duximus) 6 presencium (literarum nostrarum) 6 mediante.
Quocirca vobis, castellanis nostris in castro de Mihald constitutis,
presentibus scilicet et futuris, firmissime mandamus, quatenus prefatum
magistrum Petrum de Decse premisse nostre donecionis et (collacionis) 6
formam nullo modo impedire audeatis, sed pocius ipsum suosque heredes,
kenesios predicte possessionis Orbagy vocate et populos in eadem
residentes in ornni tranquilitatis pace conservare debeatis nostra in persona.
Secus facere non ausuri. Presentibus perlectis 7, reddite presentanti. Datum în
(...)8, tercio die festi beati Francisci confessoris, anno Domini millesimo
quadringentesimo tredecimo.
La primul editor: conferimus, o lectură pe care o socotim greşită, mai ales că forma,
1
aflatăla timpul trecut, împreună cu contulimus, se repetă identic şi în formularea la timpul

prezent (aşa cum nu se obişnuieşte la redactarea documentelor medievale), devenind fără
sens. Am îndreptat textul după sens şi în confonnitate cu uzanţele de redactare din epocă.
2
Astfel în text.
3
Întregit după sens.
4
La primul editor, greşit: infra.
5
La primul editor: supportando.
6
Lipseşte la primul editor; întregit după sens.
îLa primul editor: Presentes perlectas.
8
În regestul documentului, Ioan Mihatyi de Apşa indică Karay drept loc de emitere a
documentului, în vreme ce în textul documentului acesta nu mai este menţionat deloc.
Traducere
Noi, Pipo de Ozora, comite de Timiş, prin scrisoarea noastră de faţă
dăm de ştire că noi, luând aminte la slujbele şi la credinţa şi la vrednicia
plăcută a faptelor de credinţă şi a slujbelor adevărate pe care s-a ostenit să le
facă de bunăvoie alesul bărbat, magistrul Petru de Decse 1, prealuminatului
nostru domn, lui Sigismund, rege al romanilor şi al Ungariei etc., iar mai
apoi nouă, fără a se cruţa nici pe sine şi nici lucrurile sale, slujbe pe care
năzuieşte să le aducă şi în viitor, vroind prin urmare să-i venim în
întâmpinare cu bunăvoinţă, i-am dat, i-am dăruit şi i-am hărăzit pomenitului
magistru Petru de Decse şi tuturor moştenitorilor şi urmaşilor săi cnezatul
moşiei regale numite Orbagy , aflată în districtul Mehadia, dimpreună cu
2
toate pertinenţele şi folosinţele sale, aşa cum se află între adevăratele vechile
margini şi hotare, după obiceiul şi după cum sunt ţinute celelalte cnezate din
acelaşi district, ba chiar îl dăm, îl dăruim şi îl hărăzim în chip veşnic, fără a
fi însă vătămate drepturile altora. De asemenea, încuviinţăm ca oricare
dintre oamenii de condiţie liberă, care vor veni pe aceeaşi moşie Orbagy
pentru a se aşeza acolo, să vină fără teamă şi să rămână în siguranţă, iar din
ziua sosirii lor, cei care vor construi case în locuri pustii se vor bucura în
pace de scutiri vreme de şapte ani, iar cei care se vor stabili în case care sunt
deja ridicate, vor fi scutiţi pe timp de trei ani, şi prin mărturia scrisorii
noastre de faţă am hotărât ca aceştia să fie scutiţi şi sunt scutiţi pe timpul
anilor amintiţi ca urmare a dreptului de danie şi a daniei însăşi. De aceea, vă
poruncim cu cea mai mare tărie vouă, castelanilor noştri rânduiţi în cetatea
Mehadia, anume celor de acum şi celor din viitor, să nu îndrăzniţi a-l
78 COSTIN FENEŞAN
împiedica în niciun chip pe amintitul magistru Petru de Decse de la cele

prevăzute în pomenita noastră danie şi drept de danie, ci cu atât mai mult să
fiţi datori ca, în numele nostru, să-i păstraţi pe acesta şi pe moştenitorii săi,
cnezi ai amintitei moşii numite Orbagy, şi pe oamenii care locuiesc acolo în
tihna deplinei păci. Altfel să nu cutezaţi a face. După citirea scrisorii de faţă,
să o restituiţi celui care a înfăţişat-o. Dată la (... )3 , în a treia zi de la
sărbătoarea sfântului Francisc mărturisitorul, în anul Domnului o mie patru
sute treisprezece.
1
Sunt două variante de localizare posibilă: fie la Decea de Mureş din apropiere de
Aiud, fie la Cireşoaia (Dicea) din apropiere de Dej.
2
Aşezare, azi dispăruta, care s-a aflat pe lângă Mehadia, cf. Suciu, II, p. 380. În 1440
este mentionată documentar sub forma Orbagh, iar în 1447 ca Wrbachyen. Aşezarea sa aflat
cu cea mai mare probabilitate, la vest de Luncaviţa, în hotarul Verendinului, unde se află
dealul Orbaciu şi pârâul cu acelaşi nume, cf. Milleker, p. 219.
3
În regestul documentului, Ioan Mihalyi de Apşa indică Karay drept loc de emitere a
documentului, în vreme ce în textul documentului acesta nu mai este menţionat deloc.
22. 1415 aprilie 20, Konstanz- Sigismund de Luxemburg, rege roman

şial Ungariei, îi jură lui Witold, mare duce al Lituaniei, că îi va fi alături în
toate împrejurările, că îl va ajuta să-şi păstreze domnia şi ţara, că îl va
avertiza în privinţa duşmanilor şi a trădătorilor şi îl va sprijini împotriva
acestora; între cei trei martori la acest angajament solemn figurează
Sigismund Losonczy, pe atunci "castelan al cetăţilor şi districtelor Orşova,
Mehadia, Caran, Sebeş şi Lugoj".
Copie contemporană pe hârtie, care se păstra în 1882 în codicele N.11.68, p. 116 din
Bibliotheca Cornicensia din Kornik (lângă Poznan).
Editie: Codex epistolaris Vitoldi, magni ducis Lithuaniae 1376- 1430, ed. Antonius
Prochaska, Cracovia. 1882, p. 1000-100 I (voi. VI din "Monumenta medii aevi res gestas
Poloniae illustrantia"), Appendix, doc V.
Sigismundus, Dei gracia etc., recognoscimus et tenore presencium

profitemur magnifico principi, domino Alexandro alias Witowdo, magno
duci Lythwanie, illustri consanguineo nostro carissimo, ad fidem puram et
perfectam observandam, nos per votum iuramenti, ligno crucis vivifice per
nos tacto, corporaliter prestiti obligatum et astrictum, quodquidem
iuramentum seu fidei sacramentum sibi fecimus et prestitimus per formam
verborum infrascriptam:
Ego, Sigismundus, rex Romanorum, iuro, quod exnunc fidem servabo

domino Allexandro 1 (alias Witowdo), magno duci Lythwanie etc.,
. I . . . . .
consangwmeo nostro canss1mo, et ipsum semper prosequar smcens
favoribus et liberos suos legitimos et heredes, bonum statum ipsius et
honoris ipsius procurando et commoda ad profectus eius ordinando ubilibet
nec unquam ad obtinenda bona, terras, principatus et dominia que nune
habet et in futuro habiturus est volo attendere vei ad perimendam seu
perdendam vitam eius vei mortem sibi procurandam quomodolibet aspirare
aut cogitare, sed ubicunque mali aliquid et sinistri de ipso audivero, scivero
et sensero, ipsum fideliter (premuniam et sibi contra insidias omnium
inimicorum suorum firmiter assistam, dolo et fraude quibuslibet procul
motis eumque ac liberos) suos legitimos et heredes nunquam deseram, imo
pro honore et statu eius, bona, profectus et commoda ipsius tanquam propria
procurabo, ordinabo et disponam, quamdiu vitam duxero în humanis.
Sic me Deus adiuvet et sancta crux sanctaque Maria, mater Christi, et
omnes sancti.
Ut autem maior caritas, securitas atque certitudo inter predictos
dominos S(igismundum) et A(lexandrum) etc. augeatur et crescat, nos,
Nicolaus de Gara, palatinus regni Ungarie, Andreas, quondam Henrici
Bebek des Pelschewcz woyewoda, magister agazonum regalium et
Sigismundus, quondam Ladislai Bani de Lancicz, castrorum et districtuum
Orschwa, Michald, Baran 1, Swes 1 et Lugas castellani, promittimus et
spondemus, quod ipsum dominum S(igismundum) regem etc., dominum
nostrum graciosissimum, ad hoc tenebimus et nostris hortamentis
inducemus, quod iuramentum suum predicto domino A(lexandro) etc.
iuratum et bona deliberacione factum et prestitum in omnibus articulis,
clausulis et condicionibus tenebit ad tempora sue vite constanter et servabit,
nec unquam predicto domino Sigismundo etc., nostro domino gracioso,
huius contrarium consulemus harum, quibus sigillum Nostre Maiestatis
presentibus est appensum, testimonio literarum. Datum Constancie, XX. die
mensis Aprilis, anno Domini etc. XV., regnorum nostrorum (anno)
Hungarie XXIX., Romanorum vero quinto etc.
1
Astfel în text.
Traducere
Sigismund. din mila lui Dumnezeu etc., prin cuprinsul scrisorii de faţă
recunoaştem şi mărturisim că îi vom păstra credinţă curată şi desăvârşită
80 COSTIN FENEŞAN
măritului principe, domnului Alexandru alias Witold, marelui duce al

Lituaniei 1, vestitei noastre rudenii de sânge preaiubite, că ne socotim legaţi
şi obligaţi prin făgăduiala jurământului depus de noi în persoană prin
atingerea lemnului crucii dătătoare de viaţă, că îi facem şi depunem prin
cuvintele scrise mai jos jurământul şi legământul de credinţă:
Eu, Sigismund, rege al romanilor, jur că, de acum înainte îi voi păstra
credinţa domnului Alexandru (alias Witold), marelui duce al Lituaniei etc.,
rudeniei noastre de sânge preaiubite, şi că îl voi însoţi mereu cu susţinere
din inimă, că mă voi îngriji de copiii săi legitimi şi de moştenitorii săi, de
bunăstarea şi de onoarea sa, că voi rândui oriunde ceea ce este mai bun
pentru înaintemergerea sa, că voi lua întotdeauna aminte să-şi păstreze
bunurile, pământurile, domnia şi stăpânirile pe care le are acum şi pe care le
va avea în viitor, că nu voi năzui sau nu voi cugeta la nimicirea sau
pierderea vieţii lui sau să-i aduc moartea într-un chip oarecare, ci, oriunde
voi auzi, voi şti şi voi afla de ceva rău şi stricat despre el, îl voi avertiza cu
credinţă şi îl voi ajuta din toate puterile cu tărie împotriva trădărilor tuturor
duşmanilor săi, înlăturând orice înşelăciune şi vicleşug, că nu îl voi părăsi
niciodată pe el şi pe copiii săi legitimi şi pe moştenitorii săi, ba chiar mă voi
îngriji, voi rândui şi voi hotărî spre onoarea şi buna lui stare, la fel ca de
bunurile, înaintemergerea şi binele proprii atâta vreme cât voi fi în viaţă.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi Sfânta Cruce şi Sfânta Maria, maica lui
Hristos, şi toţi sfinţii.
Iar pentru ca între amintiţii domni Sigismund şi Alexandru etc. să
sporească şi să crească o dragoste şi mai mare, de asemenea securitatea şi
siguranţa, noi, Nicolae de Gara, palatin al regatului Ungariei 2, Andrei, mare
comis regal, fiu al răposatului voievod Henric Bebek de Pelsocz3 şi
Sigismund, castelanul cetăţilor şi districtelor Orşova, Mehadia, Caran, Sebeş
şi Lugoj, fiu al răposatului ban Ladislau de Lancicz4 , făgăduim şi ne punem
chezăşie, că îl vom ţine întru acestea pe acelaşi domn rege Sigismund etc.,
domnul nostru preamilostiv, şi îl vom determina prin îndemnurile noastre să
ţină neabătut şi să împlinească atâta vreme cât va trăi întru totul articolele,
clauzele şi condiţiile jurământului şi buna hotărâre luată prin prestarea
jurământului său amintitului domn Alexandru etc., că nu îl vom sfătui
niciodată la ceva potrivnic pe amintitul domn Sigismund etc., domnul nostru
milostiv, totul prin mărturia acestei scrisori, de care a fost atârnat sigiliul
Maiestăţii Noastre. Dată la Konstanz, în a 20-a zi a lunii aprilie, în anul
Domnului etc. al XV-iea, în al XXIX-lea an al domniei noastre în Ungaria şi
în al cincilea al celei romane.
1
Witold (Witowd Aleksander, Vytautas), mare duce al Lituaniei (1401-1430).
2
Nicolae de Gara junior a fost palatin al Ungariei în perioada 1402-1433.
3
Andrei Bebek a fost mare comis regal doar în anul 1415. Tatăl său Imre (Emeric,
iar nu Henric, cum apare în text) a fost ban al Croatiei (1380-1383), voievod al Rusiei
(regni Ruscie vayvoda) între 1383 şi 1385,jude al ţării (1386), ban al Slavoniei (1386), din
nou jude al ţării (1386-1392), voievod al Transilvaniei (1390-1392) şi de mai multe ori
comite suprem în mai multe comitate.
4
Corect: Losonci/Losonczv (transcrierea greşită a numelui se datoreşte copistului).
Sigismund Losonczy era fiul lui Ladislau Losonczy, fost ban al Severinului (1387) şi,
concomitent, ban al Croaţiei (1387), iar apoi ban al Slavoniei (1337-1389). Sigismund
Losonczy a fost căpitan al cetăţilor Mehadia, (Caran)Sebeş, Jdioara şi Goreny/Găureni?
( 1415-1420), căpitan al cetăţii. Severin (1420), apoi aulicus şi asesor al Tablei regale de
judecată (1432-1433). În cronica lui Ulrich von Richenthal consacrată Conciliului de la
Konstanz este amintit sub numele de Sigmund von Lanans. fry ritter (Sigismund de
Losoncz, cavaler liber).
23. 1426 august 14, [Tinin I Knin] - Bartolomeu, fiul lui Nicolae de
Perdwe, împreună cu fiii săi Ştefan şi Ladislau, zălogesc în faţa Capitlului
din Tinin (Knin), pe 20 de ani, moşia lor Abradfalwa din comitatul Caraş
nobililor raguzani Pascu şi Maroia din Gherteniş pentru suma de 450 de
florini noi.
ANJC Bucureşti, Colectia Documente transilvănene, pachetul XXIII, nr. I; original

pe pergament; sigiliul atârnat nu se mai păstrează.
Editii: Costin Feneşan, Raguza (Dubrovnik) si Banatul în prima jumătate a secolului
al XV-iea, în "Revista Arhivelor", anul LVI, voi. XLII, nr. 2/1979, p. 189-191.
Idem, Ragusa (Dubrovnik) und das Banat in der ersten Hălfte des 15. Jahrhunderts,
în "Banatica", voi. 5, Reşiţa, 1979, p. 283-284.
ABC
Capitulum ecclesie Tininiensis omnibus Christi fidelibus, presentibus
pariter et futuris, presencium noticiam habituris, salutem in salutis largitore.
Ad vniversorum noticiam 1 harum serie volumus pervenire, quod
Bartholomeus, filius Nicolai de Perdwe, pro se personali onera vero
Stephani et Ladizlai 2 , filiorum suorum, in infra scriptis super se
assumpmendo 2 , coram nobis constitutus, sponte confessus est in hunc
modum, quod ipse, pro quibusdam suis necessitatibus ad presens sibi
inminentibus 2 evitandis, suam possessionem Abradf(al)wa3 appellata, in
comitatu Crassoviensis existentem, cum omnibus suis vtilitatibus et
pertinenciis, Pasko et Maroya de Ragusa, nobilibus de Gywrthianus, pro
82 COSTIN FENEŞAN
quadringentis et q(uin)quaginta3 florenis presentis nove monete regalis

2
plene, vt dixit, ah eosdem habitis et receptis, pignori obligasset, ymo
4
obligavit coram nobis eomodo, quod ipse (si) eandem infra viginti annorum
spacio a die emanacionis presencium consequenter computando redimere
nequeat, neque valeat, elapsis vero predictis viginti annis, quicunque ipse
vei sui successores voluverint 2 rehabere, extunc ydem 2 Pasko et Maroya,
rehabita prius diete pecunie sumpma 2 promta2 in pecunia, eandem cum
iamdictis suis vtilitatibus et pertinenciis teneantur remittere et resignare
difficultate absque omni.
Infra tempus siquidem redempcionis huiusmodi, Bartholomeus et sui
successores antefatos Pasko et Maroya in pacifico dominio prescripte
porcionis 5 contra quoslibet impetitores iuris ordine tenebuntur conservare
propriis suis laboribus et expensis. In casu vero, quod idem Bartholomeus
vei sui filii prenotati eosdem Pasko et Maroya in dominio diete possessionis
servare nollent aut non possent vei ex preconcepta rancoris malicia eisdem
Pasko et Maroya vei iobagionibus ipsorum diete possessionis racione
aliquod impedimentum vei calompniam2 inferrent vei inferri curarunt,
extunc prescriptos quadringentos et quinquaginta florenos reddere, insuper
in emenda estimacionis diete possessionis Abradfalwa convincerentur et
deberent convinci eo facto, hoc non pretermisso, quod ipsi Pasko et Maroya
iobagionesque eorundem vniversi vbique et in quibusvis possessionibus
commorantes silvis, lignis, pratis et aliis vtilitatibus intra metas et terminos
omni et singularum possessionum eorundem Bartholomei, Stephani et
Ladislai vbicunque existentibus et habitis, simulcum eorum pecudibus
pecoribusque ac apibus et aliis animalibus vtendi et fruendi liberam et
securam habeant facultatem.
In cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam presentes literas
nostras privilegiales ac alphabeto intercisas 1 fecimus emanari pendentisque
sigilli nostri munimine roborari. Datum in vigilia festi Assumpcionis
Virginis gloriosissime, anno Domini millesimo quadringentesimo vigesimo
sexto, presentibus honorabilibus viris dominis Andrea lectore, Nicolao
cantore et altero Andrea custode ceterisque canonicis fratribus nostris in Dei
ecclesia regi iugiter famulantibus sempiterno.
'Scris deasupra rândului.

2
Astfel în text.
3
Pergamentul rupt 0,5 cm.
4
Lipseşte în text şi întregit după sens.
5
Astfel în text; corect: possessionis.
DIPLOMATARJUM BANATICUM 83
Traducere
ABC
Capitlul bisericii din Tinin (Knin, în prezent în Croaţia - C.F. ), tuturor
credincioşilor întru Hristos, atât celor de faţă cât şi celor viitori care vor
vedea scrisoarea de faţă, mântuire întru dăruitorul mântuirii. Vrem ca prin
scrisoarea de faţă să ajungă la ştirea tuturora, că Bartolomeu fiul lui Nicolae
din Perdwe 1 - luând asupra sa obligaţiile scrise mai jos atât pentru sine cât şi
pentru fiii săi Ştefan şi Ladislau - s-a înfăţişat de bunăvoie şi a mărturisit în
faţa noastră în felul următor, anume că, pentru a ocoli unele nevoi apropiate
ale sale, a legat cu zălog moşia sa numită Abradfalwa2 , care se află în
comitatul Caraş, dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele ei, lui Pascu
şi Maroya din Raguza, nobili din Gherteniş pentru patru sute cincizeci de
florini în noua monedă regală de acum, bani pe care - după cum a spus - i-a
luat şi i-a primit de la aceştia ba chiar s-a obligat în faţa noastră în aşa fel,
anume să nu poată şi nici să nu-i stea în putere să răscumpere moşia amintită
înainte de trecerea următorilor douăzeci de ani socotiţi începând cu ziua
întocmirii scrisorii de faţă.
După ce se vor fi scurs însă amintiţii douăzeci de ani, oricine va vroi
să aibă din nou moşia - fie el însuşi, fie urmaşii săi - în acea situaţie
amintiţii Pascu şi Maroya să fie datori - după ce vor fi primit mai înainte
suma amintită în bani peşin - să redea şi să restituie moşia fără de nici o
piedică, dimpreună cu folosinţele şi pertinenţele tocmai amintite. Până la
sorocul unei astfel de răscumpărări, Bartolomeu şi urmaşii săi vor fi însă
obligaţi ca, după rânduiala legii, să-i păstreze cu propria lor osteneală şi prin
propriile lor strădanii pe amintiţii Pascu şi Maroya în stăpânirea paşnică a
sus-amintitei moşii faţă de orice tulburător. Dacă însă acelaşi Bartolomeu
sau fiii săi amintiţi nu vor voi însă să-i apere pe aceşti Pascu şi Maroya în
stăpânirea zisei moşii sau dacă nu vor putea să facă asta ori dacă, din vădită
ură a duşmăniei, vor produce sau vor îngădui să se producă vreo tulburare
sau pagubă aceloraşi Pascu şi Maroya ori iobagilor lor pe pe zisa moşie,
atunci să fie obligaţi să le restituie cei patru sute cincizeci de florini amintiţi
mai sus, dimpreună cu plata preţului de răscumpărare a zisei moşii
Abradfalwa, la ceea ce trebuie condamnaţi în fapt, fără a se trece cu vederea
că aceeaşi Pascu şi Maroya, precum şi toţi iobagii lor, oriunde ar locui şi s-
ar afla, să aibă îngăduinţa de a se folosi şi de a se bucura nestânjenit şi în
siguranţă de pădurile, lemnele, luncile şi de alte folosinţe aflate între
graniţele şi hotarele tuturor moşiilor şi ale fiecăreia dintre ele, care le aparţin
aceluiaşi Bartolomeu şi lui Ştefan şi Ladislau, oriunde s-ar afla acestea şi
84 COSTIN FENEŞAN
oriunde le-ar stăpâni, dimpreună cu vitele, cu turmele şi cu stupii de albine

şi cu celelalte animale ale lor.
Spre amintirea şi tăria veşnică a acestui lucru am dat această scrisoare
a noastră privilegială, tăiată în două la mijlocul literelor alfabetului, şi i-am
întărit puterea prin atârnarea sigiliului nostru. Dată în preziua sărbătorii
Adormirii Fecioarei preaglorioase, în anul Domnului o mie patru sute
douăzeci şi şase, fiind de faţă bărbaţii vrednici de cinste, domnii Andrei
lector, Nicolae cantor şi un alt Andrei custode, precum şi ceilalţi fraţi ai
noştri canonici, care slujesc regelui veşnic şi fără preget în biserica lui
Dumnezeu.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă râul Bârzava, în apropiere de Deta, cf.
1
Suciu, li, p. 385. Milleker, p. 122 crede că aşezarea s-ar fi aflat la nord de Goruia, unde
toponimul Dealul Bertului i-ar păstra amintirea.
2
Potrivit lui Milleker, p. 6, aşezarea, azi dispărută, s-ar fi aflat pe lângă Elemir
(comitatul Torontal), în Banatul sârbesc de astăzi. Noi credem, că aşezarea s-a aflat mai
degrabă în apropiere de Perdwe, prin urmare în părţile Detei.
24. 1428 august 24, Ilidia - Sigismund de Luxemburg, rege roman şi

al Ungariei, îi dăruieşte lui Ioan fiul lui Paul de Acha, familiar al lui Nicolae
Bochka de Keresthwr, comite al Zărandului şi castelan al cetăţii Sf. Ladislau
(Zenthlazlowara), o parte de moşie aflată la Acha, în comitatul Somogy,
care îi aparţinuse anterior lui Iacob fiul lui Toma de Acha, mort fără de
urmaşi, spre a răsplăti mai ales serviciile aduse de beneficiar la apărarea
cetăţii Sf. Ladislau împotriva turcilor.
În secolul al.XIX-lea, originalul pe pergament se păstra în colecţia preotului

reformat 6nodi Zsigmond din Komaromszentpeter (Svacy Peter, Slovacia). Editarea se face
după o copie simplă, păstrată în Biblioteca Academiei Maghiare de Ştiinţe (A Magyar
Tudomanyos Akademia Konyvtara), în lăsământul Fejerpataki Laszlo (Fejeroataki Laszlo
hagyateka).
Relacio Emeri ci de Baranya alias de Mekche 1

Nos, Sigismundus, Oei gracia Romanorum rex semper augustus ac
Hungarie, Bohemie, Dalmacie, Croacie etc. rex, memorie commendamus
tenore presencium significantes quibus expedit vniversis, quod nos,
considerantes et in nostri cordis armario digne premetitits preclaris
fidelitatibus et fidelium serviciorum tante dignis meritis et sinceris
complacenciis fidelis nostri, Johannis filii Pauli de Acha, familiaris fidelis
nostri, dilecti Nicolai Bochka de Keresthwr, inter cetera comitis comitatus

de Zarand et castellani castri nostri Zenthlazlowara vocati, per ipsum nobis
nostroque sacro regia dyademati locis et temporibus opportunis, cum omni
sinceritatis zelo, fidelitatis fervore et sollicitudine indefessa, signanter in
tuitione et conservacione predicti castri nostri Zenthlazlowara vocati
exhibitis et impensis, quandam porcionem possessionariam condam Jacobi
filii Thome de predicta Acha, uti fertur sine heredum solacio ab hac luce
defuncti, in dicta possessione Acha vocata, in comitatu Simigiensi situata
habitam, per defectum seminis eiusdem condam Jacobi ad manus nostras
regias iuxta regni nostri Hungarie consuetudinem rite, ut dicitur, devolutam,
in cuius superficie unica tantum sessio seu fundus curie, in qua prefatus
condam Jacobus filius Thome residenciam fecisset personalem, et omne ius
nostrum regium, quod in pretacta porcione possessionaria seu sessione
antefati condam Jacobi haberemus et Nostram quomodolibet concerneret
Maiestatem, simulcum vniversis eiusdem vtilitatibus et pertinenciis
quibuslibet, terris scilicet arabilibus cultis et incultis, agris, pratis, silvis,
nemoribus, aquis aquarumque decursibus, necnon molendinorum locis et
generaliter quibuslibet vtilitatum integritatibus quovis nominis vocabulo
vocitatis, ex certa Nostre Maiestatis sciencia omni eo iure, quo eadem
racionibus et premissis nostre rite incumbit collacioni, prefato Johanni, filii
Pauli et per eum Blasio, Matheo et Alberto, filiis suis ipsorumque heredibus
et posteritatibus vniversis, dedimus, donavimus et contulimus, immo damus
et conferimus iure perpetuo et irrevocabiliter tenendam, pariter et
habendam, salvo iure aliena, harum nostrarum vigore et testimonio
literarum mediante, quas dum nobis in specie reportate fuerint in formam
nostri privilegii redigi faciemus. Datum in Ilyed, in festo beati Bartholomei
apostoli, anno Domini millesimo quadringentesimo vigesimo octavo,
regnorum nostrorum anno Hungarie etc. XLild 0 , Romanorum XVIIr 0 et
Bohemie nono.
1
Scris de altă mână.
Traducere
Dare de seamă a lui Emeric de Baranya alias de Mechke
1
Noi, Sigismund de Luxemburg, din mila lui Dumnezeu rege al

romanilor pururea august, precum şi rege al Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei,
Croaţiei etc., prin cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire făcând cunoscut
tuturor cărora li se cuvine, că noi, ţinând seama şi păstrând vrednice de
86 COSTIN FENEŞAN
aducere aminte în străfundul inimii noastre credinţa strălucitoare şi meritul

slujbelor atât de vrednice de laudă şi plăcutele fapte curate ale
credinciosului nostru, ale lui Ioan, fiul lui Paul de Acha, familiar al
credinciosului nostru, al iubitului Nicolae Bochka de Kersthwr, între altele
comite al comitatului Zărand şi castelan al cetăţii noastre numite
Zenthlazlowara (cetatea Sfântului Ladislau - C.F.)2, slujbe pe care acesta ni
le-a adus şi ni le-a făcut noua şi sacrei coroane regale în locuri şi la vremuri
potrivite, cu toată râvna curăţeniei sale, cu ardoarea credinţei şi cu străduinţă
de neclintit, mai ales la apărarea şi păstrarea amintitei noastre cetăţi numite
Zenthlazlowara, i-am dat, i-am dăruit şi i-am hărăzit amintitului Ioan, fiul
lui Paul şi prin el lui Blasiu, Matei şi Albert, fiiilor săi, precum şi tuturor
moştenitorilor şi urmaşilor lor, o parte de moşie care a fost stăpânită de către
răposatul Iacob fiul lui Toma din pomenita Acha, dar care - după câte se
spune - a părăsit lumea asta rară a lăsa sămânţă de urmaşi, parte de moşie
aflată pe zisa moşie numită Acha din comitatul Somogy , iar această parte
3
de moşie a ajuns - aşa cum se spune - în urma lipsei de urmaşi a aceluiaşi

răposat Iacob, în mâinile noastre regale, anume după rânduială, potrivit cu
obiceiul regatului nostru al Ungariei, pe întinderea acestei părţi de moşie
aflându-se doar o singură sesie sau loc de curte nobiliară, pe care locuia
amintit răposatul Iacob fiul lui Toma, parte de moşie pe care i-am dat-o, i-
am dăruit-o şi i-am hărăzit-o împreună cu tot dreptul nostru regesc, dacă am
avea cumva vreunul asupra acesteia sau asupra sesiei pomenitului răposat
Iacob ori dacă ar privi-o pe Maiestatea Noastră într-un chip oarecare,
dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele ei de orice fel, anume
pământuri de arătură lucrate şi nelucrate, ogoare, lunci, păduri, dumbrăvi,
ape şi cursuri de apă, precum şi locurile de moasră şi îndeobşte întregimea
oricăror folosinţe, oricum s-ar numi acestea, anume din ştiinţa neîndoielnică
a Maiestăţii Noastre şi cu tot dreptul cu care, din motivele de mai sus, a
revenit după rânduială la dreptul nostru de danie, după cum i-o dăm şi i-o
hărăzim spre a o stăpâni şi deopotrivă a o avea cu drept de veci şi în chip de
nestrămutat, fără a fi vătămat dreptul cuiva, prin tăria şi mărturia acestei
scrisori ale noastre, care am pus să fie întocmită în chipul unui privilegiu al
nostru, aşa cu ne-au fost înfăţişate lucrurile. Dată la Ilidia, de Sărbătoarea
sfântului apostol Bartolomeu, în anul Domnului o mie patru sute douăzeci şi
opt, al 42-lea an al domniei noastre în Ungaria, al 18-lea al celei romane şi
al nouălea în Boemia.
'Scris de altă mână.

2
Cetate fortificată în 1427 de către Sigismund de Luxemburg. Ruinele acesteia,
aflate la Dunăre, se mai văd şi în zilele noastre în apropiere de localitatea Coronini.
3
Comitat aflat în partea de vest a regatului maghiar.
25. 1433 iunie 4, Buda - Sigismund de Luxemburg, rege al romanilor

şi al Ungariei, îi porunceşte lui Daud <;elelebi, pretendent la tronul sultanilor
otomani, să-i restituie de îndată lui Ladislau, Hagymas de Beregsăul Mare
iobagii aduşi cu forţa, fără plata dării de pământ şi a altor obligaţii, de pe
moşiile acestuia Wamhalom, Heges şi Hollos aflate de-a lungul râului Bega,
şi mutaţi pe moşiile regale Zentheltheghaz şi Kwnzeules, care îi fuseseră
încredinţate de către suveran.
MOL, Dl. 86323 (provenientă: arhiva familiei Ostffy); original pe hârtie; pe verso,
urme ale pecetii de închidere în ceară roşie.
Editie: Hazai okmanytar I Codex diplomaticus patrius, voi. V, ed. Ipoly Arnold,
Nagy Imre, Vegyhely Dezsă, Gyăr, 1873, doc. 159, p. 227-229.
De commissione baronum 1
Sigismundus, Oei gracia Romanorum rex semper augustus ac
Hungarie, Bohemie, Dalmacie, Croacie etc. rex, fideli nostro, egregio Dauid
Chalapya, filio Ceci imperatoris Turcorum, vel suis officialibus per ipsum in
possessionibus nostris Zentheltheghaz et Kwnzeules vocatis pertinenciisque
ipsarum apud manus suas existentibus per ipsum constitutis, salutem et
graciam. Dicitur nobis ac prelatis et baronibus nostris in persona fidelis
nostri, egregii Ladislai Hagmas de Berekzow querulose, quomodo vos hiis
noviter preteritis temporibus nonnullos suos iobagiones de possessionibus
suis, videlicet Wamhalom ac Heges et Hollos vocatis ipsarumque
pertinenciis, ex ista parte fluvii Bege adiacentibus, non habitis licenciis
iustisque terragiis et aliis eorum solitis debitis minime depositis et
persolutis, immo potencialiter et ipsis prorsus invitis ad ipsas possessiones
nostras et ipsarum pertinencias, simulcum eorum rebus et bonis, contra
huius regni nostri Hungarie consuetudinem, transduci fecissetis moraturos,
in ipsius Ladislai grande preiudicium dictarumque possessionum suarum
desolacionem valde magnam, vnde sup(p )licatum extitit ipsi Ladislao circa
id per nos de condigno remedio provideri. Et quia nos talismodi indebitas et
violentas transducciones iobagionum per quempiam in derogamen
consuetudinis et libertatis nobilium ipsius regni nostri committi nolumus,
igitur fidelitati vestre firmiter precipiendo mandamus, quatenus receptis
88 COSTIN FENEŞAN
presentibus, omnes et quoslibet tales iobagiones prefati Ladislai Hagmas,

qui de quibuscunque possessionibus suis per vos et ad vos pertinentes ad
predictas nostras possessiones et earum pertinencias apud manus vestras
habitas, sic vt prefertur, non obtentis licenciis et terragiis iustis non depositis
solitisque eorum debitis non persolutis moraturi transducti reperti fuerint,
cum omnibus eorum rebus eidem Ladislao aut suis hominibus, harum
scilicet ostensoribus, reddere et restituere ac ad prefatas suas possessiones,
de quibus transducti existunt, priora scilicet eorum habitacionis loca, de
ipsis nostris possessionibus libere recedere et abire permittatis et permitti
faciatis.Secus non facturi in premissis. Presentibus eciam perlectis,
exhibenti restitutis. Datum Bude, feria quinta proxima ante festum Sancte
Trinitatis, anno Domini millesimo quadringentesimo XXXm 0 111°, regnorum
nostrorum anno Hungarie etc. XL mo septimo, Romanorum vigesimo tercio et
Bohemie tredecimo.
Traducere
Din însărcinarea baronilor 1
Sigismund, din mila lui Dumnezeu rege al romanilor pururea august şi
rege al Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei, Croaţiei etc., credinciosului nostru,
alesului Daud <;elebi, fiul împăratului Ceci al turcilor2 , sau dregătorilor săi
puşi de acesta pe moşiile noastre numite Zentheltheghaza3 şi Kwnzeules şi
4
în pertinenţele acestora, care se află în mâinile sale, mântuire şi milostivire.

Prelaţii şi baronii noştri ne-au spus pe seama credinciosului nostru, a
alesului Ladislau Hagymas de Beregsăul Mare, în ce chip voi aţi pus, în
vremurile trecute, să fie mutaţi contrar cu obiceiul acestui regat al nostru al
Ungariei - mai mulţi iobagi de pe moşiile sale, anume de pe cele numite
Wamhalom5, Heges 6 şi Hollos 7, dar şi din pertinenţele lor aflate de astă
parte a râului Beghei 8, fără ca aceştia să aibă îngăduinţa şi fără să-şi fi plătit
şi achitat defel cuvenita dare pentru pământ şi alte datorii obişnuite ale lor,
ba chiar cu sila şi fără de voia lor, dimpreună cu lucrurile şi bunurile lor,
pentru a-i aşeza pe moşiile voastre, spre marea pagubă a aceluiaşi Ladislau
şi spre foarte marea pustiire a ziselor sale moşii, aşa că prelaţii şi baronii ne-
au rugat să ne îngrijim de un leac potrivit pe seama aceluiaşi Ladislau. Iar
fiindcă noi nu voim să se făptuiască de către oricine ar fi acesta astfel de
mutări neîngăduite şi silnice ale iobagilor, cu încălcarea obiceiului şi a
libertăţii nobililor din acest regat al nostru, poruncim, prin urmare, şi îi
punem în vedere cu tărie credinţei voastre ca, îndată ce veţi fi primit

scrisoarea de faţă, să le permiteţi acelor iobagi să se întoarcă şi să plece
liberi de pe acele moşii ale noastre şi să faceţi să li se îngăduie tuturora şi
fiecăruia în parte dintre aceşti iobagi ai amintitului Ladislau Hagymas pe
care îi aveţi în mâinile voastre de pe orice moşie a sa, voi şi cei care ţin de
voi, ducându-i de la zisele noastre moşii şi de la pertinenţele acestora fără să
fi obţinut - aşa cum s-a spus mai înainte - îngăduinţa şi fără să-şi fi plătit
cuvenita dare după pământ şi să-şi fi achitat dările lor obişnuite, şi care au
fost găsiţi mutaţi pentru a rămâne pe moşiile voastre, să-i daţi înapoi şi să-i
restituiţi cu toate lucrurile lor aceluiaşi Ladislau sau oamenilor săi, adică
celor care vor înfăţişa scrisoarea de faţă, şi să le îngăduiţi să se întoarcă la
amintitele lor moşii de pe care au fost mutaţi, adică la locurile lor de şedere.
Altfel să nu faceţi faţă de cele de mai sus. Iar după ce aţi citit scrisoarea de
faţă, să o restituiţi celui care a înfăţişat-o. Dată la Buda, în joia cea mai
apropiată înainte de sărbătoarea Sfintei Treimi, în anul Domnului o mie
patru sute XXXIII, al XLşaptelea an al domniei noastre în Ungaria etc., al
douăzeci şi treilea an al domniei romane şi al treizecelea al celei din
Boem ia.
1
2
Pretendent la tronul sultanului Murad al Ii-lea ( 1421-1451 ).
3
Szenteltegyhăz sau Szentelt, aşezare menţionată uneori ca oraş, care s-a aflat în
comitatul Cenad, iar mai apoi în comitatul Torontal, pe locul în care se află în prezent satul
Mokrin din Banatul sârbesc, unde o vie numită Szentos la sfârşitul secolului al XIX-iea îi
păstra amintirea, cf. Borovszky, II, p. 575.
~Kun-Szi:illi:is, aşezare din vechiul comitat Cenad, care s-a aflat pe teritoriul
actualului sat Nakovo ~ak6falva) din Banatul sârbesc, la nord-est de Kikinda, cf.
Borovszky, II, p. 319.
5
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la nord de Basaid (în Banatul sârbesc), unde în
partea de vest a dealului Galad există toponimul Valom-Bara, cf. Milleker, p. 16.
6
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la est de Idjos (Tisza H~) în Banatul
sârbesc, cf. Borovszky, II, p. 208.
7
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la est de Kikinda (în Banatul sârbesc), unde
iazul numit Oluz pare să-i păstreze amintirea, cf. Borovszky, II, p. 241.
8
Documentul redă forma Beghei I Begej în care românii şi sârbii din Banat numesc
râul Bega.
26. 1433 iunie 8, Buda- Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, îi

porunceşte despotului Serbiei, Gheorghe Brankovic, să-i restituie de îndată
lui Ladislau Hagymas de Beregsău iobagii acestuia luaţi cu forţa, fără a avea
90 COSTIN FENEŞAN
îngăduinţă şi rară
a fi plătit darea de pământ şi alte obligaţii, şi duşi de pe
moşiile Wamhalom, Heges şi Hollos împreună cu vitele lor în târgul
Becicherecul Mare.
MOL, Dl. 30433; original pe hârtie.

Editie: Costin Feneşan, Oameni şi locuri din câmpia de apus a Banatului în secolul
al XV-iea, în "Anuar 2010", Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina", Zrenianin,
2011, p. 65-68.
De commissione baronum 1
Sigismundus, Dei gracia Romanorum rex semper augustus ac
Hungarie, Bohemie, Dalmacie, Croacie etc. rex, fidelibus nostris, illustri
Georgio despoto Rasscie 2 , sincere nobis dilecto, officialibusque necnon
populis et iobagionibus suis in opido 2 suo Bechekereke vocato constitutis et
commorantibus, salutem et graciam. In persona fidelis nostri, egregii
Ladislai Hagmas de Berekzow nobis ac prelatis et baronibus nostris dicitur
querulose, quod vos, hiis noviter preteritis diebus, nonnullos suos
iobagiones de suis possessionibus Vamhalom videlicet ac Heges et Hallos
vocatis, ex ista parte fluvii Begee vocati, adiacentibus et earum pertinenciis,
non habitis licenciis iustisque terragiis et aliis eorum solitis debitis minime
depositis et persolutis, imo potencialiter et ipsis prorsus invitis ad ipsum
opidum 2 Bechekereke simulcum eorum rebus et bonis, contra huius regni
nostri Hungarie consuetudinem, transduci fecissetis moraturi, in ipsius
Ladislai grandi preiudicium dictarumque possessionum suarum
desolacionem valdemagnam, vnde suplicatum2 extitit ipsi Ladislao intra id
per nos de condigno remedio provideri. Et quia nos talismodi indebitas et
violentas transducciones iobagionum per quempiam in derogamen
consuetudinis et libertatis nobilium ipsius regni nostri committi nolimus,
igitur fidelitati vestre firmiter precipiendo mandamus, quatenus habitis
presentibus, omnes et quoslibet tales prefati Ladislai Hagmas iobagiones,
qui de quibuscunque suis possessionibus per vos et ad vos: pertinentes ad
prefatum opidum2 vestrum Bechekereke sive alias quasvis vestris
possessiones, sic vt prefertur non optentis 2 licenciis et terragiis iustis non
depositis solitisque earum debitis non persolutis, moraturis transducti,
reperti fuerint, cum omnibus eorum rebus eidem Ladislao aut suis
hominibus, harum serie exhibitoribus, reddere et restituere ac 3 ad prefatas
suas possessiones, de quibus transducti existunt, pecora scilicet eorum
habitacionis loca de ipso vestro opido 2 , ceteris eciam vestris possessionibus,
libere recedere et abire permittatis et permitti faciatis. Secus non facientes in

premissis. Presentibus eciam perlectis, exhibenti restitutis. Datum Bude,
feria quinta proxima ante festum sancte Trinitatis, anno Domini millesimo
quadringentesimo XXXm 0 IIl 0 , regnorum nostrorum anno Hungarie
XXXXm 0 septimo Romanorum vigesimotercio et Bohemie tredecimo.
pe verso: Conquestus fuerat Ladislaus Hagmas de Beregzo regi Ladislao~ quod

Georgius dezpoth quosdam iobagiones suos in possessionibus Wamhalom, Heges et Hollos
vocatis suis commorantibus in et ad oppidum Bechkereke suum dezpoth terragio non
deposito et aliis debitis non persolutis, contra consuetudinem regni, abduci fecisset; mandat
igitur, eidem Ladislao Hagmas eisdem iobagiones per Georgium dezpoth remitti et restitui.
Vamhalom, Hegyes et Hollos anno 1430 5 (însemnare din sec. XVI).
1
2
Astfel în text.
3
4
Astfel în text, în loc de Sigismundus.
5
Astfel în text. în loc de 1433.
Traducere
Din porunca baronilor'
Sigismund, din mila lui Dumnezeu rege pururea august al romanilor şi
rege al Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei, Croaţiei etc., credincioşilor noştri,
vestitului despot al Serbiei 2, nouă sincer iubit, precum şi dregătorilor,
oamenilor şi iobagilor săi care se află si locuiesc în târgul său numit
Becicherec 3, sănătate şi milostivire. Credinciosul nostru, alesul Ladislau
Hagymas de Beregsău, ni s-a plâns nouă, precum şi prelaţilor şi baronilor
noştri, cum că, în zilele de curând trecute, ai pus să fie aduşi - pentru a
rămâne acolo - în acelaşi târg Becicherec, cu sila şi fără voia lor, mai mulţi
iobagi ai săi dimpreună cu, lucrurile şi bunurile lor, de pe moşiile sale
numite Warnhalom 4 , Heges 5 şi Hollos 6 aflate de această parte a râului
Beghei, precum şi din pertinenţele acestora, fără ca aceştia să aibă
îngăduinţa şi fără a fi depus şi achitat deloc îndreptăţita dare a pământului,
precum şi alte [dări] obişnuite ale lor, contrar cu obiceiul acestui regat al
nostru al Ungariei, spre marea pagubă a aceluiaşi Ladislau şi spre foarte
marea pustiire a ziselor sale moşii, aşa că între timp am fost rugaţi de acest
Ladislau să ne îngrijim de o soluţie dreaptă. Iar fiindcă noi nu vrem să
îngăduim astfel de mutări nepermise şi silnice ale iobagilor de către oricine
prin încălcarea obiceiului şi a libertăţii nobililor acestui regat al nostru, îi
punem în vedere şi îi poruncim cu tărie credinţei voastre ca, atunci când veţi
vedea scrisoarea de faţă, să îi daţi înapoi şi să îi restituiţi pe toţi şi pe oricare
92 COSTIN FENEŞAN
dintre aceşti iobagi ai amintitului Ladislau Hagymâs, care au fost aduşi de

către voi şi de către cei care ţin de voi de pe orice moşie aparţinând aceluia
şi duşi pentru a rămâne acolo, la amintitul vostru târg Becicherec sau pe
oricare altă moşie a voastră- aşa cum s-a spus, fără a fi obţinut îngăduinţa şi
fără a fi depus îndreptăţita dare a pământului, precum şi fără a-şi fi plătit
datoriile obişnuite - şi care vor fi găsiţi împreună cu lucrurile lor, dându-i şi
restituindu-i aceluiaşi Ladislau sau oamenilor săi care vor înfăţişa scrisoarea
de faţă, şi să le îngăduiţi, să se întoarcă liber, să le daţi voie să plece la
amintitele lor moşii de pe care au fost duşi împreună cu vitele lor luate de la
locul lor de şedere şi duse în acel târg al vostru. Altfel să nu faceţi faţă de
cele de mai sus. Iar după citirea scrisorii de faţă, să o restituiţi, celui care a
înfăţişat-o. Dată la Buda, în joia cea mai apropiată înainte de sărbătoarea
Sfintei Treimi, în anul Domnului o mie patru sute treizeci şi trei, în al 47-lea
an al domniei noastre în Ungaria, al douăzeci şi treilea ca rege al romanilor
şi al treisprezecelea ca rege al Boemiei.
pe verso: Ladislau Hagymas de Beregsău s-a plâns regelui Ladislau 7 că despotul

Gheorghe a pus să fie duşi la târgul său Becicherec, al despotului, mai mulţi iobagi ai săi
locuind pe moşiile numite Wamhalom, Heges şi Hollos, fără să fi depus darea de pământ şi
fără să fi plătit, alte datorii, contrar cu obiceiul regatului. Prin urmare, porunceşte ca
despotul Gheorghe să-i predea şi să-i restituie pe aceşti iobagi, acelui Ladislau Hagymas.
Vamhalom, Hegyes şi Hollos. În anul 14308 (însemnare din sec.XVI).
2
Gheorghe Brankovic, despotul Serbiei.
3
Becicherecul Mare, în prezent Zrenjanin, în Banatul sârbesc.
4
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la nord de Basaid, în Banatul sârbesc, unde
există toponimul Valom Bara, cf. Milleker, p. 16.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la est de ldjos (Tisza-Hegyes), în Banatul
5
sârbesc, cf. Borovszky, II, p. 208.

6
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la est de Kikinda, în Banatul sârbesc, unde iazul
numit Oluz pare să-i păstreze, amintirea, cf. Borovszky, II, p. 241. Amintită şi sub forma
Hollos.
7
- - Corect: Sigismund.
8
Corect: 1433.
27. 1437 octombrie 9, Buda - Sigismund de Luxemburg, împărat

romano-german şi rege al Ungariei, le porunceşte juzilor nobililor din
comitatul Timiş să cerceteze împrejurarea în care mai mulţi iobagi ai lui
Ladislau Hagymâs din Beregsăul Mare au fost atacaţi în apropiere de moşia
DJPLOMATARIUM BANATICUM 93
Kenezrekezy de către vicecomiţii de Timiş, Mihai Hamvai şi Martin Ban,

instigaţi de văduva lui Filip Kormos din Kenezrekezy.
MOL, Dl. 17315; original pe hârtie; pecete de închidere în ceară roşie.

Editie: Lendvai Miklos, Temesvannegye nemes csaladjai, voi. III, Timişoara, 1905,
p. 47-48.
Sigismundus, Oei gracia Romanorum imperator semper augustus ac

Hungarie, Bohemie, Dalmacie, Croacie rex etc., fidelibus nostris, iudicibus
nobilium comitatus Themesyensis 1, salutem et graciam. Dicitur nobis în
1
persona egregii Ladislai Haghmas de Berekzow, quod cum pridem his
diebus estivalibus proxime preteritis Johannes dictus Bychor, alter Johannes
Cholthy, Lucas similiter Cholthy dicti ac Blasius Tatar et Johannes Serke,
jobagiones ipsius Ladislai Haghmas aliique nonnulli similiter jobagiones
eiusdem Ladislai Haghmas în possessione sua Berekzow predicta
commorantes, cum eorum curribus diversis rebus ipsorum repletis ac
animalibus, equis videlicet et bobus eosdem currus trahentibus, circa
possessionem Kenezrekezy vocatam, în dieto comitatu Themesyensi 1
habitam, in libera via progredientes aplicuissent, tune Michael de Hamva et
Martinus Ban dictus, vicecomites prefati comitatus Themesyensis 1, de
consensu et induccione nobilis domine, relicte condam Philippi dicti
Kormos de Kenezrekezy, possessione de eadem egredientes, in ipsosque
jobagiones prefati Ladislai Haghmas hostiliter irruentes, quinque currus
eorundem jobagionum simulcum premissis rebus în eisdem habitis equisque
et bobus ipsos currus trahentibus, in toto ad valorem quadringentorum
florenorum auri se exten( den)tes, a prefatis jobagionibus, culpis minime,
exigentibus abstulissent, duodecim vero ex eisdem jobagionibus captivantes
captosque ad castrum nostrum Themesvar vocatum deducentes
incarcerassent incarceratosque per continuos decern et octo dies
conservassent eorum potencia mediante, in preiudicium ipsius Ladislai
Haghmas et dampnum 1 valde magnum. Super quo fidelitati vestre
precipientes mandamus, quatenus unum aut duos ex vobis transmittatis, qui
ab omnibus quibus incumbit meram de premissis experiatur veritatem, quam
tandem nobis fideliter rescribatis. Datum Bude, in festo Dionisii martiris,
anno Domini millesimo CCCCm0 XXX septimo, regnorum nostrorum anno
Hungarie etc. L primo, Romanorum XXVlt 0 , Bohemie XVIIt 0 , Imperii
vero quinto.
1
Astfel în text.
94 COSTIN FENEŞAN
Traducere
Sigismund, din mila lui Dumnezeu împărat al romanilor pururea
august şi rege al Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei, Croaţiei etc., credincioşilor
noştri, juzilor nobililor din comitatul Timiş, mântuire şi milostivire. Alesul
Nicolae Hagymas de Beregsăul Mare ne-a spus cum că, în zilele tocmai
scurse ale acestei veri, Ioan zis Bychor, un alt Ioan Cholthy, Luca de
asemenea zis Cholthy şi Blasiu Tatar şi Ioan Serke, iobagi ai aceluiaşi
Ladislau Hagymas, precum şi mai mulţi alţi iobagi ai aceluiaşi Ladislau
Hagymas care locuiesc pe amintita sa moşie Beregsăul Mare, pe când
mergeau la drum deschis cu carele lor încărcate cu diferite lucruri ale lor, cu
animale, anume cai şi boi care trăgeau aceste care, în apropiere de moşia
numită Kenezrekezy aflată în acelaşi comitat Timiş, aceşti iobagi ai
1
amintitului Ladislau Hagymas au fost atacaţi cu duşmănie de Mihai de

Hamva şi Martin zis Ban, vicecomiţi ai amintitului comitat Timiş, cu ştirea
şi fiind îndemnaţi de nobila doamnă văduvă a răposatului Filip zis Kormos
din Kenezrekezy. Pornind de pe acea moşie, aceştia le-au luat acestor iobagi
amintiţi, fără niciun fel de vină, şi au dus cu sine cinci care ale acelor iobagi
dimpreună cu amintitele lucruri aflate în ele, de asemenea caii şi boii care
trăgeau acele care, totul fiind în valoare de patru sute de florini de aur. De
asemenea, i-au luat în prinsoare pe doisprezece dintre acei iobagi şi, prinşi
fiind, i-au dus în cetatea noastră numită Timişoara, i-au închis şi i-au ţinut
închişi optsprezece zile la rând, făcând uz de puterea lor, spre paguba şi
dauna foarte mare a aceluiaşi Ladislau Hagymas. De aceea, punând acestea
în vedere credinţei voastre, îi poruncim să-i trimiteţi pe unul sau pe doi
dintre voi, care să afle de la toţi cei care se cuvine adevărul adevărat despre
cele de mai sus, pe care să ni-l scrieţi apoi cu credinţă. Dată la Buda, de
sărbătoarea mucenicului Dionisie, în anul Domnului o mie patru sute
treizeci şi şapte, al cincizeci şi unulea al domniei noastre în Ungaria etc., al
douăzeci şi optulea ca rege al romanilor, al optsprezecelea ca rege al
Boemiei, iar ca împărat al cincilea.
Milleker, p. 198 identifică aşezarea, rară a fi însă explicit, la Satchinez. Suciu, II, p.
1
350 menţionează castelul de pe moşia Kenez-Rekeze, localizat pe lângă Satchinez.
28. 1439 februarie 6, Buda - Albert (Albrecht) de Hab~ burg, rege al

romanilor şi al Ungariei, îi întăreşte nobilului Iacob fiul lui Laţcu din
Delineşti în chip de nouă danie stăpânirea asupra moşiilor Delineşti,
Zabadfalu, Apadia, Kysfalu, Laczkan şi Striges, precum şi asupra jumătate

din moşiile Felsew Ilhowa şi Also Ilhowa, toate aflate în districtul
Caransebeş, poruncind Capitlului din Cenad să le treacă în stăpânirea
acestuia.
Transumt în documentul Capitlului din Cenad din 30 aprilie 1439.
Albertus, Dei gracia Romanorum rex semper augustus ac Hungarie,

Bohemie, Dalmacie, Croacie etc. rex et dux Austrie, fidelibus nostri
Capitulo ecclesie Chanadiensis, salutem et graciam. Cum nos, pro
fidelitatibus et fidelibus serviciis fidelis nostri Iacobi filii Laczo de
Danilesd, nobilis vt dicitur Volachi districtus nostri de Sebes, per ipsum
primum condam excelso principi domino Sigismundo, Romanorum
imperatori ac dicti regni Hungarie etc. regi, patri et socero ac predecessori
nostro carissimo felicis memorie, dum idem egisset in humanis, demumque
nobis solium et regimen ipsius regni nostri Hungarie opitulamine celico
adipiscente et Maiestati Nostre iuxta sue possibilitatis exigenciam exhib(itis
et impen)sis, possessiones Danilesd predictam ac Czabadfalu 1, Apagya,
Kysfalu, Laczkan et Striges vocatas, prope fluvium Pogancz nuncupatum 1,
necnon medietatem possessionum Felsew Ilhowa et Also Ilhowa
appellatarum, in eadem districtu nostro Sebes existencium, in quarum
pacifico domynio 1 idem Iacobus filius Laczo suas progenitates a dudum
perstitisse se ipsumque existere asserit eciam de presenti sub illis, modis,
formis, censibus, pactis, condicionibus, necnon serviciis seu servitutum
officiis, quibus eas predicti progenitores ipsius et ipse hactenus possedisse et
tenuisse dinoscuntur, sub quibusque ceteri sibi similes nobiles Volachi
parcium illarum suas possessiones et bona tenere et possidere consueverunt,
simulcum universis et quibuslibet earundem vtilitatibus et pertinenciis
premissis sicvti Nostre exposite sunt Maiestati stantibus et se habentibus,
prenominato Iacobo filio Laczo suisque heredibus nove nostre donacionis
titulo, vigore aliarum literarum nostrarum donacionalium exinde
confectarum, in perpetuum duxerimus conferendas velimusque ipsum in
dominium earundem per nostrum et vestrum homines legitime facere
introduci. Fidelitati igitur vestre firmiter precipientes mandamus, quatenus
vestrum mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo presente Blasius
de Muthnak vel Cristoforus 1 de Rukovicza 1 aut Lucas de Felsew Maczkas,
aliis absentibus, homo noster ad facies memoratarum possessionum
Danilesd, Zabadfalu, Apagya, Kysfalu, Laczkan et Striges vocatarum,
96 COSTIN FENEŞAN
necnon medietatum iamfatarum possessionum Felse Ilhowa et Also Ilhowa

appellatarum, vicinis et commetaneis earundem vniversis inibi legittime
convocatis et presentibus accedendo, introducat prefatum Iacobum filium
Laczo in dominium earundem statuatque easdem sub prem1ss1s
condicionibus eidem, premisse nostre nove donacionis titulo, perpetuo
possidendas, si non fuerit contradictum. Contradictores vero, si qui fuerint,
evocet eosdem contra annotatum Iacobum filium Laczo nostram personalem
in presenciam ad terminum competentem racionem contradiccionis eorum
reddituros. Et post hec ipsarum introduccionis et statucionis seriem cum
contradictorum et evocatorum, si qui fuerint, ac v1cmorum et
commetaneorum qui premisse statucioni intererunt nominibus terminoque
assignato eidem nostre personali presencie fideliter rescribatis. Datum Bude,
in festo beate Dorothee virginis et martyris, anno Domini millesimo
quadringentesimo XXX nono.
1
Astfel în text.
Traducere
Albert, din mila lui Dumnezeu rege al romanilor pururea august şi
rege al Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei, Croaţiei etc. şi duce al Austriei,
credincioşilor noştri, Capitlului bisericii din Cenad, mântuire şi milostivire.
Ţinând seama de faptele de credinţă şi de slujbele credincioase ale
credinciosului nostru Iacob, fiul lui Laţcu din Delineşti, despre care se ştie
că este nobil român din districtul nostru (Caran)Sebeş, slujbe pe care acesta
le-a făcut şi le-a adus Maiestăţii Noastre după cum i-a stat în putinţă, dar pe
care le-a adus mai întâi mărit răposatului principe, domnului Sigismund,
împăratul romanilor şi regele amintitului regat al Ungariei etc., părintelui,
socrului şi înaintaşului nostru preaiubit de fericită aducere aminte pe când
acesta era în viaţă, atunci când acelaşi Iacob s-a comportat cu cinste, slujbe
pe care ni le-a adus apoi şi nouă după ce am dobândit tronul şi stăpânirea
acestui regat al nostru al Ungariei, astfel că i-am hărăzit pe veci sus-
amintitului Iacob fiul lui Laţcu şi moştenitorilor săi, sub chipul noii noastre
danii, prin tăria altei scrisori ale noastre de danie întocmite în această
privinţă, moşiile care se cheamă Delineşti, pomenită mai înainte,
Czabadfalu 1, Apadia, Kysfalu2, Laczkan3 şi Striges4 din apropierea râului
numit Pogăniş, precum şi jumătate din moşiile numite Felsew Ilhowa5 şi
Also Ilhowa5, care se află în acelaşi district (Caran)Sebeş, dimpreună cu
toate şi cu fiecare dintre folosinţele şi pertinenţele lor, aşa cum le deţin şi le
au în chipul de mai sus şi după

cum i-a fost înfăţişat Maiestăţii Noastre, în a
căror stăpânire netulburată, aşa cum declară acelaşi Iacob, fiul lui Laţcu, s-
au aflat încă de demult strămoşii săi, moşii pe care le deţine el însuşi chiar în
prezent, anume cu acele rânduieli, prevederi, dări, învoieli, îndatorinţe,
precum şi slujbe sau obligaţii ale slujbelor, cu care se ştie că le-au stăpânit şi
ţinut până acum amintiţii strămoşi ai săi şi el însuşi şi prin care au obişnuit
să-şi ţină şi stăpânească moşiile şi bunurile lor ceilalţi nobili români,
asemenea lui, din acele părţi. Prin urmare, am hotărât să i le hărăzim şi
vroim deci să-i puneţi pe acest Iacob în chip legiuit în stăpânirea acelor
moşii prin omul nostru şi omul vostru. Punem aşadar în vedere şi poruncim
credinţei voastre cu tărie, să-l trimiteţi pe omul vostru vrednic de crezare ca
om de mărturie, de faţă fiind Vlasiu din Mâtnicul Mare ori Cristofor din
Rakovicza6 sau Luca din Felsew Maczkas 7, alţii lipsind, iar omul nostru,
ducându-se la faţa amintitelor moşii Delineşti, Zabadfalu 1, Apadia, Kysfalu,
Laczkan şi Striges, precum şi a jumătăţilor din sus-amintitele moşii Felsew
Ilhowa şi Also Ilhowa, după ce va fi chemat în chip legiuit şi vor fi fost de
faţă toţi vecinii şi megieşii acelor moşii, să-i pună pe amintitul Iacob, fiul lui
Laţcu, în stăpânirea acestora potrivit cu condiţiile de mai sus, spre a le
stăpâni în chip veşnic, dacă nu vor fi împotrivitori. Dacă vor fi însă
împotrivitori, să-i cheme pe aceştia la un soroc potrivit in faţa noastră
personal, pentru a chibzui asupra împotrivirii lor. Iar după aceasta, sunteţi
datori să înfăţişaţi în scris, cu credinţă, aceleiaşi persoane ale noastre
cuprinsul acestei puneri şi treceri în stăpânire dimpreună cu numele celor
care s-au împotrivit şi au fost chemaţi, dacă vor fi dintre aceştia, precum şi
numele vecinilor şi megieşilor care au fost de faţă la darea în stăpânire de
mai sus şi sorocul care a fost rânduit. Dată la Buda, de sărbătoarea sfintei
fecioare şi mucenice Dorothea, în anul Domnului o mie patru sute treizeci şi
nouă.
1
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Caransebeş, cf. Suciu, II, p.
427. Milleker, p. 238 propune localizarea aşezării la Ohaba Bistra sau la Ohaba Forgaci.
După părerea noastră localizarea la Ohabe Forgaci este exclusă, mai curând putând fi vorba
de Ohaba Mâtnic. În orice caz, denumirea aşezării indică în mod evident o slobozie.
2
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Apadia.
3
Aşezarea, azi dispărută. În hotarul actual al satului Delineşti se află toponimul
Lătcani, care păstrează amintirea vechii aşezări, cf. Milleker, p. 204.
4
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat cu destulă probabilitate pe lângă Ilova.
5
Cele două aşezări sunt reunite în prezent cu cea mai mare probabilitate, în
localitatea Ilova.
98 COSTJN FENEŞAN
6
Aşezare, azi dispărută, al cărei teritoriu face parte în prezent din municipiul
Caransebeş.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe valea Măcicaş în perimetrul Valea Boului,
7
Ohaba Mâtnic, Zorlencior, Jupa, cf. Suciu, II, p. 365.
29. 1439 aprilie 30, [Cenad] - Capitlul din Cenad îi raportează lui
Albert de Habsburg, rege roman şi al Ungariei, că l-a trecut şi pus în
stăpânirea moşiilor Delineşti, Zabadfalu, Apadia, Kysfalu, Laczkan şi
Striges, precum şi asupra jumătate din moşiile Felsew Ilhowa şi Also
Ilhowa, toate aflate în districtul Caransebeş, pe Iacob, fiul lui Laţcu din
Delineşti.
Arhivele Naţionale Deva, fond Societatea de stiinte istorice si arheologice a

comitatului Hunedoara, Diplome, pachetul XXXIII, nr. 3; original pe pergament; de la
sigiliul atârnat se mai păstrează doar şnurul împletit de mătase de culoare albă, verde şi roz.
Editie: Costin Feneşan, Familia românească Bizere si moşiile ei de pe valea
Pogănisului (1433-1447), în "Sargetia", voi. XVI-XVII (1982-1983), p. 274-277.
(C)apitulum 1 ecclesie Chanadiensis ornnibus Christi fidelibus,

presentibus pariter et futuris, harum noticiam habituris, salutem in salutis
largitore. Ad vniversorum noticiam harum serie volumus pervenire, quod
nos literas excellentissimi principis et domini. domini Alberti, Dei gracia
Romanorum regis semper augusti ac Hungarie, Bohemie, Dalmacie, Croacie
etc. regis et ducis Austrie etc., sumpmo 2 cum honore recepimus in hec
verba:
[urmează, în transumt, documentul dat la Buda, la 6 februarie 1439, de Albert de
Habsburg, regele Ungariei]
Nos, igitur, regali Maiestatis fideliter obedire cupientes vt tenemur,

vnacum Luca de Felsew Maczkas, homine regio predicto, nostrum
hominem, videlicet magistrum Johannem de Persemes, socium et
concanonicum nostrum, ad premissa mandata regia peragenda, nostro pro
testimonio misimus fidedignum. Qui demum exinde ad nos reversi, nobis
concorditer retulerunt, quod idem homo regius, dieto testimonio nostro
presente, feria tercia proxima post Dominicam Quasimodo proxime
preteritam3 ad facies predictarum possessionum Danilesd, Zabadfalu,
Apagya, Kysfalu, Laczkan et Striges vocatarum ac medietatem antefatarum
possessionum Felse Ilhowa et Also Ilhowa appellatarum, vicinis et
commetaneis earundem vniversis, et signanter Nicolao Maczkas, Gruban de
Gruzawesthy et Dya de Rwgy, inibi legittime convocatis et presentibus

accedendo, introduxissent prefatum Iacobum filium Laczo in dominium
earundem statuissentque easdem eidem premisse nove regie donacionis
titulo sub premissis condicionibus perpetuo possidendas, prefato regio et
nostro hominibus in faciebus predictarum possessionum legittimis diebus
permanentibus, nullo penitus contradictore inibi et nec expost coram nobis
apparente. In cuius rei memoriam presentes literas nostras patentes
munimine pendentis sigilli nostri roboratas facimus emanari. Datum per
manus magistri Vrbani lectoris, socii et concanonici nostri, sedecimo die
(diei) introduccionis et statucionis predictarum, anno Domini supra dieto,
presentibus ibidem honorabilibus viris dominis Philippo preposito, Stephano
cantore, Alberto Themesiensis, Benedicto Wrodiensis 2 , Stephano
Vltramarusiensis, Ladislao Thorontaliensis, Baltasar2 Sebesiensis ac Andrea
Crassoviensis archidiaconis ceterisque canonicis fratribus nostris in Dei
eccelsia regi iugiter famulantibus sempiterno.
Însemnare din sec. XVI în interiorul documentului: Tenor summus prefatarum

Iiterarum, quod Jacobus filius Laczo de Danilesd introductus in nove donacionis titulo ad
possessione Danilesd, Zabadfalw, Apagya, Kysfalw, Laczkan, Striges ac medietatem
possessionum Felse Ilhowa et Also Ilhowa, in quarum dominio eciam antea fuit.
Însemnare din sec. XVI pe verso: Ez is Pogoniczjrwl wallo priuilegjum-level.
1
Loc lăsat liber pentru scrierea iniţialei.
2
Astfel în text.
3
14 aprilie 1439.
Traducere
Capitlul bisericii din Cenad, tuturor credincioşilor întru Hristos,
deopotrivă de faţă şi viitori, care vor lua cunoştinţă de cele de faţă, mântuire
întru dăruitorul mântuirii. Vrem ca această scrisoare să ajungă la ştirea
tuturora, anume că am primit cu deosebită cinste scrisoarea preaînălţatului
principe şi domn, a domnului Albert, din mila lui Dumnezeu rege al
romanilor pururea august şi rege al Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei, Croaţiei
etc. şi duce al Austriei, având acest cuprins:
[urmează, în transumt, documentul dat la Buda, la 6 februarie 1439, de Albert de
Habsburg, regele Ungariei]
Noi, prin urmare, dorind, aşa cum suntem datori, să dăm ascultare cu
credinţăporuncii Maiestăţii regale, l-am trimis, pentru a duce la îndeplinire
porunca regală de mai sus, pe omul nostru, anume pe magistrul Ioan de
100 COSTIN FENEŞAN
Periam, colegul şi concanonicul nostru, spre a ne fi de mărturie vrednic de

crezare, împreună cu Luca de Felsew Maczkas, amintitul om al regelui.
Aceştia, întorcându-se după aceea la noi, ne-au spus într-un glas, cum că,
fiind de faţă acel om al regelui spre zisa noastră mărturie, au purces în a
treia zi care urmează duminicii Quasimodo 1 tocmai trecute la faţa
amintitelor moşii numite Delineşti, Zabadfalu, Apadia, Kysfalu, Laczkan şi
Striges, precum şi a jumătăţii din moşiile amintite mai înainte, care se
cheamă Felse Ilhova şi Also Ilhowa, şi după ce au chemat acolo în chip
legiuit şi au fost de faţă toţi vecinii şi megieşii acelor moşii, dar mai cu
seamă Nicolae din Maczkas, Gruban din Gruzawesthy 2 şi Dya3 din Rugi, 1-
au pus pe amintitul Iacob fiul lui Laţcu în stăpânirea acelor moşii şi le-au
trecut în stăpânirea lui sub numele noii danii regale de mai sus, în condiţiile
amintite mai sus, spre a le stăpâni veşnic, apoi amintitul om al regelui şi al
nostru au adăstat la faţa amintitelor moşii zilele legiuite, fără a se înfăţişa
acolo şi nici mai apoi, în faţa noastră, vreun împotrivitor. Spre mărturia
acestei puneri şi dări în stăpânire am pus să se întocmească scrisoarea
noastră deschisă de privilegiu, a cărei putere am sporit-o prin atârnarea
sigiliului nostru. Dată de mâna magistrului Urban lector, · coleg şi
concanonic al nostru, în a şaisprezecea zi din ziua amintitei puneri şi dări în
stăpânire în anul Domnului pomenit mai sus, fiind de faţă cinstiţii bărbaţi,
domnii Filip prepozit, Ştefan cantor, arhidiaconii Albert al Timişului,
Benedict al Aradului, Ştefan al părţilor de dincolo de Mureş, Ladislau al
Torontalului, Baltazar al Sebeşului şi Andrei al Caraşului şi ceilalţi fraţi ai
noştri canonici care slujesc regelui necurmat şi veşnic în biserica lui
Dumnezeu.
Însemnare din sec. XVI în interiorul documentului: Întreg cuprinsul scrisorii
amintite este că Iacob fiul lui Laţcu din Delineşti a fost pus, în chip de nouă danie, în
stăpânirea moşiilor Delineşti, Zabadfalu, Apadia, Kysfalu, Laczkan, Striges, precum şi a
jumătate din moşiile Felse Ilhowa şi Also Ilhowa, în a căror stăpânire se aflase chiar şi mai
înainte.
Însemnare din sec. XVI pe verso: Şi aceasta este o scrisoare privilegială privind
Pogănişul.
În calendarul bisericesc romano-catolic este prima duminică după Paşti; în
1
calendarul bisericesc ortodox îi corespunde Duminica Tomii.

Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate fie pe lângă Rugi, fie pe
2
lângă Ilova.
Credem că este vorba cu mare probabilitate de o formă a onomasticului Oaia,
3
atestat de altfel documentar în părţile Caransebeşului (de ex. Smida Daii din hotarul
Delineştilor, cf. Pesty Frigyes, Krasso varmegye ti:irtenete, voi. 11/2, Budapesta, 1834, p.
330).
30. 1440 august 9, Buda- Vladislav I, regele Ungariei şi al Polonie, le

dăruieşte celor doi fraţi Ioan de Hunedoara, bani ai Severinului, sub chip de
nouă danie, ca răsplată a meritelor militare dobândite în lupta antiotomană şi
pentru sprijinul acordat la alegerea ca rege al Ungariei şi încoronarea ca
suveran, moşiile Şoimuş, Bârsău, Nevoieş şi Buruieni din comitatul
Hunedoara, împreună cu moşia Bujor din comitatul Timiş, cu satele,
ţinuturile şi cnezatele care ţin de aceasta.
MOL, Dl. 13577; original pe pergament; pecete timbrată în ceară roşie (provenienţa:
Magyar Kamara Archivuma, Neoregestrata Acta (N.R.A.), fasc. 1552, nr. 37).
Editie: Teleki JOzsef, Hunyadiak kora Magyarorszagon, voi. X, Pesta, 1853, doc.
XXIX, p. 89-92.
Commissio propria domini reg1s Michael Orszag thesaurario

1
referente
Nos, Wladislaus, Dei gracia Hungarie, Polonie, Dalmacie, Croacie etc.
rex Lithuanieque princeps supremus et heres Russcye 2, notum facimus
vniversis quibus inconbit2 per presentes, quod nos, perspicua regali
contemplacione, cuius interest suis subditis sinum dileccionis pandere et
ipsos secundum eorum merita regali clono premiare, grata meditacione
pensantes virorum magnificorum vtriusque Johannis, filiorum Wayk de
Hunyad, banorum nostrorum Zewryniensium, fidelium nostrorum
dilectorum, fidelia servicia ac fidelium obsequiorum multipharia2 merita,
que ydem 2 temporibus condam invictissimorum ac excellentissimorum
felicis memorie principum, dominorum Sigismundi imperatoris et Alberti,
regum dicti regni Hungarie inclitorum, nostrorum vtputa predecessorum, în
cunctis ipsorum agendis et regni antefati expedicionibus, prosperis videlicet
et adversis, sumpmacum2 diligencia, digna milicia, vigilancia animosa,
magna constancia et laborum instancie assidua, pro ipsarum regalium
Maiestatum regnicolarumque comodo 2 et statu tranquillarii exhibuerunt,
presertim vero pro ipsius Johannis minoris sanguinis effusione, quam ipse in
quodam bellico conflictu ac congressu vnacum condam magnifico Ladislao
de Chaak, wayvoda Transsilvano, in partibus Transsalpinis 2 contra et
adversus perfidyssimos 2 Turcos, nostros vtputa et regni nostri capitales
inimicos, ipsas partes Transsalpinas2 protunc ingenti hostico cum insultu
invadere et toto visa vastare satagentes, strennue2 bellando et letalium
wlnerum 2 plagas sue persone ictibus manulium hostilium inibi acriter
impressas susscipiendo , passus extitisse perhibetur, et potissime pro eo,
102 COSTIN FENEŞAN
quod ipsi vterque Johannes castra nostra cis decursum fluminis Danubii, in
confiniis parcium nostrarum inferiorum situata, presertim Orsavam,
Zewryniensem, Myhald et Gyewren, alia quoque fortalicia hiis proprinqua
tenentes et gubemantes, de eisdem non modicam partem terre Bulgarie, vbi
scilicet emulorum dicti regni Hungarie nidus specialis et antea prosiliendum
draconum habebantur, variis incendiis, spoliis, interempcionibus 2 hominum
eorundemque pedum ac manuum mutillacionibus 2, oculorum ewlsionibus 2
opprimentes, ipsos regni ac sacri regii dyadematis 2 emulos eciam de
oppacarum2 silvarum et congestarum indaginum obscuris latibulis, sicuti
veri multa animositate suffulti et tirones fortissimi, multo labore multaque
agilitate et prudencia continuis preliis et alternatis congressibus, non sine
sanguinis eorum effusione copiosa et acerum wlnerum 2 percepcione
familiarumque eorum nece exquerentes, extirpantes et exterminantes
eliminasse ipsosque et eorum bona rapaci prede vicibus continuatis
exposuisse, scilicet et nune dietim eos possetenus impedire et vexare, in
nostrom et regni nostri sacreque corone regie vberimum decus et honorem
perhibentus, attentis nichilominus et sedulo mentis nostre consideracioni
impressis laudedignis et preconio attollendis fidelitatibus et fidelium
obsequiorum gratuitis meritis et sinceris complacenciis a principia
eleccionis et felicis coronacionis nostre in regem Hungarie solempniter2
facte vsque adhec tempora per eosdem laudabiliter et indesinenter Nostre
Maiestati exhibitis et impensis, racione quorum licet ipsi multo maioribus
donis existerent digne premiandi, vt tamen hac vice eorum merita
reddantum saltem aliquantulam premiis redimita et ex eo ipsi nostre bone
intencionis primordia erga se senciendo, ad maiora sincere fidelitatis et
complacencie opera nobis exhibenda fervencius animentur, quasdam
possessiones nostras, videlicet Solmos, Berekzow, Nawalyas et Buryan, que
ad honorem wayvodatus parcium nostrarum Transsilvanarum pertinuisse
perhibentur, in eisdem nostris partibus Transsilvanis in Hunyadiensis, quas
ab eodem honore wayvodatus et eius iurisdiccione pure separantes et
segregantes, necnon Bosar vocatas, in Themesyensis 2 comitatibus
existentes, simulcum omnibus villis, tenutis et kenesiatibus ad eandem
Bosar ab antiquo spectantibus ceterisque earundem vtilitatibus, vtputa terris
arabilibus cultis et incultis, agris, campis, pratis, fenetis, arundmetis,
pascuis, silvis, nemoribus, rubetis, virgultis, montibus, vallibus, collibus,
vineis, vinearum promontoriis, aquis, aquarum decursibus, fluviis,
molendinis molendinorumque locis ac generaliter quarumlibet vtilitatum
earundem integritatibus, quovis nominis vicabulo vocitatis, sub eorum veris
metis et antiquis limitibus, mera regia auctoritate 2 et potestatis plenitudine

ac ex certa nostra sciencia prelatorumque et baronum nostrorum consilio
prefatis vtrique Johanni de Hunyad ac eorum heredibus et posteritatibus
vniversis nove nostre donacionis titulo et omni eo iure quo eedem nostre
regie dinoscuntur spectare collacioni, de nostris regiis manibus, premissis
sic se habentibus, dedimus, donavimus et in evum contulimus, ymmo 2
damus, donamus et perhempniter2 effective confcrimus perpetuo et
irrevocabiliter possidendas, tenendas pariter et habendas pleno iure
presencium patrocinio mediante, salvis tamen iuribus alienis, presentes
eciam tandem nobis specietenus allatas privilegialiter pro eisdem emannari
faciemus. Datum Bude, in vigilia festi beati Laurencii martiris, anno Domini
millesimo quadringentesimo quadragesimo.
L. S.
pe verso: Donacio super Bosar ac keneziatibus domino Jo(hanni) Wayd(e).

1
2
Astfel în text.
Traducere
Din însăşi porunca regelui, la cele înfăţişate de tezaurarul Mihai
Orszâg 1
Noi, Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Poloniei,
Dalmaţiei, Croatiei etc., mare duce al Lituaniei şi stăpânitor al Rusiei etc.,
prin scrisoarea de faţă facem cunoscut tuturor cărora li se cuvine, că voind,
după o atentă cercetare regească, să dezvăluim aplecarea dragostei faţă de
supuşii noştri şi să-i răsplătim după meritele lor cu un dar regesc, gândindu-
ne plini de recunoştinţă la slujbele credincioase şi la vrednicia feluritelor
servicii de credinţă ale măriţilor, ale celor doi Ioan, fiii lui Voicu, banii
noştri ai Severinului, pe care aceştia le-au adus necontenit, cu toată
sârguinţa, cu vrednic curaj, cu însufleţită purtare de grijă, cu stăruinţă
neîntrecută şi cu muncă neclintită în vremea răposat neînfrânţilor şi
preaînălţaţilor principi de fericită aducere aminte, a lăudaţilor domni
Sigismund împăratul şi Albert, regi ai zisului regat al Ungariei, adică
predecesorii noştri, în toate acţiunile acestora şi în toate expediţiile militare
ale regatului amintit, atât în cele norocoase cât şi în cele potrivnice, fiind în
slujba binelui şi a stării de linişte pentru acele Maiestăţi regale, precum şi a
regnicolarilor, dar mai cu seamă având în vedere serviciile aduse de Ioan cel
tânăr, cu vărsarea sângelui său, atunci când, într-un conflict armat şi într-o
104 COSTIN FENEŞAN
anumită încercare se ştie că s-a împotrivit împreună cu mărit răposatul

Ladislau Csaki, voievodul Transilvaniei, în părţile Ţării Româneşti turcilor
celor mai perfizi 2, adică duşmanilor de căpetenie ai noştri şi ai ţării noastre,
care invadaseră pe atunci cu o forţă duşmănoasă enormă acele părţi ale Ţării
Româneşti, străduindu-se să pustiiască tot ce le stătea în cale, duşmani cu
care s-a luptat cu vitejie, suferind acolo răni de moarte de la oştenii inamici,
dar războindu-se curajos au reuşit să scape, având însă în vedere mai ales
faptul că aceşti doi Ioan, ţinând şi comandând cetăţile noastre de dincoace
de cursul fluviului Dunărea, cetăţi care se află la graniţa din părţile de jos
ale ţării noastre, mai ales Orşova, Severin, Mehadia şi Gyewren 3 , precum şi
alte fortificaţii apropiate de acestea, au lovit de acolo o parte deloc
neînsemnată din pământul Bulgariei4 , anume acolo unde se afla cuibul
deosebit al duşmanilor zisului regat al Ungariei, iar mai înainte sălaşul
diavolilor, prin diferite puneri de foc, jafuri, ucideri de oameni, tăierea
picioarelor şi a mâinilor acestora, scoaterea ochilor, ba chiar i-au scos pe
aceşti duşmani ai ţării şi ai sacrei coroane a regatului din pădurile întunecate
şi din ascunzişurile de nepătruns şi de prin cotloane strâmte, după cum,
mânaţi de multă însufleţire şi fiind oşteni deosebit de viteji, i-au căutat şi i-
au îndepărtat pe duşmani cu mult efort, dar şi cu iscusinţă şi chibzuinţă, prin
lupte neîncetate şi încercări cu sorţi schimbătoare, nu fără bogată vărsare a
sângelui lor şi primirea de răni groaznice de către ei şi cu moartea unora
dintre familiarii lor, stârpindu-i şi izgonindu-i pe duşmani, în vreme ce
bunurile lor au fost expuse jafului repetat al duşmanului în multe rânduri,
după cum se ştie că şi acum se străduiesc după putinţa lor să-i atingă şi să-i
prigonească pe duşmani spre fala şi cinstea din viitor ale noastre şi a sacrei
coroane regale a ţării noastre, ţinând, de asemenea, seama şi având cât se
poate de grijuliu în mintea noastră credinţa vrednică de laudă, care se cuvine
să fie vestită public, şi având în vedere meritele plăcute câştigate prin
slujbele credincioase şi serviciile făcute cu inimă curată, pe care le-au
împlinit şi le-au adus în chip vrednic de laudă şi în mod neîncetat Maiestăţii
Noastre încă de când am fost ales rege şi am fost încoronaţi în chip solemn
şi fericit ca rege al Ungariei 5 şi până în vremea de acum, merite pentru care
aceşti Ioan sunt vrednici să fie răsplătiţi cu daruri mult mai mari, pentru a
răsplăti, prin urmare, cât de cât aceste merite pe care şi le-au câştigat, iar
prin aceasta să simtă dintru început bunul nostru gând faţă de ei, pentru a-i
însufleţi cu atât mai multă râvnă să ne dea dovezi şi mai mari ale credinţei şi
îndatoririi lor din toată inima faţă de noi, le-am dat, le-am dăruit şi le-am
hărăzit pe veci câteva moşii ale noastre, anume Şoimuş, Bârsău, Nevoieş 6 şi
Buruieni 7, care se ştie că ţin de dregătorie voievodatului din părţile noastre

transilvănene şi care se află în comitatul Hunedoara din aceleaşi părţi ale
noastre transilvănene, moşii pe care le-am despărţit şi le-am îndepărtat de-a
dreptul de acea dregătorie a voievodatului şi de sub jurisdicţia acestuia,
precum şi moşia numită Bujor, care se află în comitatul Timiş, dimpreună cu
toate satele, ţinuturile şi cnezatele care privesc acelaşi Bujor din vechime, cu
toate celelalte folosinţe ale acestora, anume pământuri de arătură lucrate şi
nelucrate, ogoare, câmpuri, lunci, fâneţuri, păpurişuri, păşuni, poduri,
dumbrăvi, mărăcinişuri, turarişuri, munţi, văi, dealuri, vii, dealuri cu vii,
ape, cursuri de apă, râuri, mori şi locul morilor şi îndeobşte cu întregimea
tuturor folosinţelor acelor moşii, oricum s-ar numi acestea, între adevăratele
lor hotare şi vechi margini, aşa cum se află amintitite mai sus, pe care le
dăruim din mâinile noastre regale, din deplinătatea adevăratei autorităţi şi
puteri regale, dintr-o anumită ştiinţă a noastră şi la sfatul prelaţilor şi
baronilor noştri, amintiţilor doi Ioan de Hunedoara şi tuturor moştenitorilor
şi coborâtorilor lor, sub chipul noii noastre danii şi cu tot acel drept prin care
se ştie că privesc dreptul nostru regesc de danie, după cum le dăm, le dăruim
şi le hărăzim în chip efectiv pe vecie, spre a le stăpâni, a le ţine şi deopotrivă
a le avea în chip veşnic şi de nestrămutat, cu drept deplin, prin mijlocirea
scrisorii de faţă, fără a fi însă vătămate drepturile cuiva, scrisoare pe care am
întocmit-o pe seama aceloraşi doi Ioan în chip de privilegiu, aşa cum ne-au
fost înfăţişate în fapt lucrurile. Dată la Buda, în ajunul sărbătorii sfântului
mucenic Laurenţiu, în anul Domnului o mie patru sute patruzeci.
L. S.
pe verso: Donaţie pentru Bujor ş1 cnezatele de acolo tăcută domnului Ioan

voievodul.
1
2
Evenimentele au avut loc în vara târzie şi toamna anului 1436.
3
Cetatea Gureni s-a aflat cu mare probabilitate în lungul Dunării, pe lângă Orşova
sau Severin. Potrivit lui Milleker, p. 149, cetatea construită în 1425 ar putea corespunde cu
ruinele de la locul numit Barkany (Bărcan).
~Evenimentele au avut loc în vara anului 1439.
5
Vladislav al lll-Iea Jagiello, fiul regelui polon Vladislav al II-iea Jagello, a fost ales
ca rege al Ungariei de Dieta întrunită la Buda la I ianuarie 1440, printre susţinătorii noului
suveran numărându-se şi Ioan de Hunedoara, pe atunci ban al Severinului. Sub numele de
Vladislav I (Ulaszlo ), noul rege a fost încoronat la Szekesfehervar, la 17 iulie 1440.
6
În prezent Lunca.
7
În prezent Păulişul. Cele patru moşii din comitatul Hunedoara se aflau toate în
părţile Iliei.
106 COSTIN FENEŞAN
31. 1443 februarie 9, Cenad - Nicolae Szekely, vicecomitele Aradului,

le acordă iobagilor lui Mihai de Dolaţ, familiar al voievodului transilvănean
Ioan de Hunedoara, aflaţi în comitatul Arad, îngăduinţa de a se deplasa liber
spre "oastea cea mare" (oastea regală).
Piispoki es Kaptalani Leveltar Pecs, Pecsi Piispoki Leveltar, Klim6 - gyiijtemeny.

nr. 151, original pe hârtie; pecete inelară sub text.
Editie: Teleki J6zsef, Hunyadiak kora Magyarorszagon, voi. X, Pesta, 1853, doc.
LVII,p. 124.
Nos, Nicolaus Zekely, vicecomes Orodiensis, memorie commendamus

quibus expedit vniversis, quod ex commissione domini Johanni, vayvode
Transilvani etc., jobbagyones egregii viri Michaelis de Docz, familiaris
eiusdem domini vayvode, in dieto comitatu Orodiensi vbivis existentes et
commorantes harum per vigorem misimus ipsos quietos et expeditos taliter,
vt ad presentem exercitum generalem valeant proficisci. Post lecturam
presentibus semper presentanti restitutis. Datum Chanadini, sabbatho
proximo post festum Purificacionis beate Marie Virginis, anno Domini
MCCCCXLIII.
L.S.
Traducere
Noi, Nicolae Szekely, vicecomite al Aradului, dăm de ştire tuturor
cărora li se cuvine că, din porunca domnului Ioan, voievod transilvănean
etc., prin puterea acestei [scrisori] îi trimitem pe iobagii din zisul comitat
Arad ai alesului domn Mihai de Dolaţ, familiar al aceluiaşi domn voievod,
oriunde, s-ar afla şi ar locui aceştia, în linişte şi scutiţi, anume în aşa fel,
încât să poată porni la drum spre oastea cea mare. După citirea scrisorii de
faţă, să o restituiţi întotdeauna celui care a înfăţişat-o. Dată la Cenad, în
sâmbăta imediat după sărbătoarea Purificatio Marie Virginis, în anul
Domnului MCCCCXLIII.
L.S.
32. 1444 mai 13, Timişoara - Ioan de Hunedoara, voievodul

Transilvaniei, hotărăşte trecerea nobililor şi proprietarilor români împreună
cu 49 de moşii şi părţi de moşie care le aparţin de sub jurisdicţia cetăţii
Jdioara sub cea a scaunului de judecată al Caransebeşului şi le garantează
protecţiaîmpotriva noilor proprietari ai Jdioarei, Ioan şi Mihail Orszag de

Guth şi Ladislau Hagymas, aceasta ca urmare a schimbului efectuat de
regele Vladislav I cu cetatea Şoimuş din comitatul Arad.
Transurnt în documentul dat la Buda, la 12 iunie 1444, de Vladislav I regele

Ungariei.
Editii: Cosmin Popa-Gorjanu, Privilegiul nobililor români din Lugoj din anul 1444
si formarea nobilimii româneşti în Banat, în "Annales Universitatis Apulensis", series
Historia, nr. 6/2002, p. 41-42 (ediţie cu destule greşeli).
Pesty Frigyes, Diplome privind istoria comitatului Timiş şi a oraşului Timişoara I
Oklevelek Temesvarmegye es Temesvăr văros tortenetehez, ed. Livia Magina, Adrian
Magina, voi. II ( 1430-1470), Cluj-Napoca, 2014, doc. 1I1, p. 142-144.
Nos, Johannes de Hwnyad, inter cetera waywoda Transsilvanus 1,

memorie commendamus tenore presencium significantes quibus expedit
vniversis, quod quia ex annuencia et gracia speciali serenissimi principis et
domini Wladislai, Oei gracia Hungarie, Polonie, Dalmacie, Croacie etc.
regis Lythwanieque principis suppremi 1 et heredis Russie etc., domini nostri
graciosissimi, castrum suum Sydowaar vocatum, in comitatu Themesiensi
habitum et existens, simulcum suis pertinenciis, demptis dumtaxat
possessionibus certorum nobilium infra nominandorum, familiarium scilicet
nostrorum, pro alio castro, Solymos vocato, in comitatu Orodiensis
existente, et eius pertinensciis quibuslibet, quodquidem castrum pridem
magnificis Johanni et Michaeli Orzag de Gwth per condam serenissimum
principem felicis recordacionis, dominum Albertum regem, pro ipsorum
serviciis iure perpetuo donatum fuerat et collatum, et tandem ab eisdem in
manus diversas et alienas, expost vero in manus nostras ab alienis manibus
deventum extiterat, prenominatis magnificis Johannis et Michaeli Orzaag 1
de pretacta Gwth ac Ladislao Haghmas de Berekzow per modum concambii
perpetue tradidimus et ir(r)evocabiliter consignavimus tali sub condicione,
quod nobiles et egregii Dees et Ladislaus, filii Petri Dees de Themessel,
Petrus Konya, Mathias Bartha, Gyarphas, Dyonisius, Stephanus et Sandor,
filii Syssman de Bozyas, Petrus Dobrotha, Johannes et Thompa de
Zeepmezew, Sandor et Michael et Thywadar, domina Katherina filia Buda,
Nicolaus filius Pauli Buda de Krichyowa, Michael, Petrus et alter Michael
ac Stephanus filii Sugaar, Valentinus et Andreas filii Benedicti, Johannes
Neeg de Serkeed, Philippus de Dobravicza, Bogdanus, Michael, Laczko,
Emericus de Mothnok, Johannes et Nicolaus, filii Johannis Mothnoki,
Farkas, Dyonisius et Andreas, necnon Nicolaus Wyzes cum fratribus, item
108 COSTIN FENEŞAN
Ladislaus Kathlabuka, Stephanus et Michael, filii Grobaan et alter Michael

cum fratribus uterque, Johannes ac Ladislaus de Buthffalwa cum fratribus,
necnon Georgius et Stephanus, filii Bulya ac Ladislaus dictus Lado,
Stephanus Barath de Zlatina, necnon Ladislaus et Michael, filii Forro de
Newrynchye cum eorom possessionibus ac porcionibus iuribusque
possessionariis in et sub castro predicto Sydowaar appellato et eius
1
pertinenciis vbilibet habitis, scilicet Alsogavosdya, Ffelsewgavosdya ,
Wizzag, Ohaba, Barthafalwa, Gedefalwa, Bozyas, Felsewborzows, Ohaba
circa fluvium Ozestye, Cheba, Legetes et Felsewlegetes alio nomine
Chyura, Zeepmezew, Krychyowa, Zederyes, Pathak, Ewthalom, Fykow,
alter Pathak, Perlew, Felsewbenyes, Also Benyes, uterque Hegyeres,
Dobravicza, Ohaba, Janusfalwa, Korbul et Zelystye, Dragmirfalwa,
Olosaag, Zekes, Zoldabag, Porhowa, Futhfalw, inferior Borzows,
Ohabadechye(r), Ohabycha penes fluvium Zederyes, predictum Zeliste,
Stuka, Budfalwa, Zlatina, Kriwina, Lupulfalwa ac Newrynchye et
Welkfalwa, uterque Hamardya, necnon Chyuka vocatis, ab eodem castro
Sydowaar et eius iurisdiccione exepmti, separati et sequestrati ac ad sedem
Sebeschzeek 1 et iurisdiccioni ipsius connexi et adiuncti futuris temporibus
perpetuis vniversis habeantur.
Quaromquidem nobilium prescriptorom fidelitatibus et fidelibus
serviciorum gratuitis meritis rememoratis, que sacre corone in primis
nuncque Serenitati Regie huius incliti regni Hungarie semper lateri nostro
adherentes, rebus et personis suis non parcendo, in quampluribus
conflictibus et bellicis exerciciis cum sevis paganis, Crucis Christi inimicis,
Thurcis sepius instauratis, cum suorum corporum dimembracione
sanguinisque effusione ad visum nostrom viriliter impenderunt et impendere
iuxta suarum virtutum possibilitates non cessabunt in futurum, propterque
nos non immerito ipsos et eorum possessiones porcionesque et iura
possessionaria quelibet ab ornnibus quibuslibet2 impetere, molestare,
perturbare aut quodlibet dampnificare 1 volentibus, et presertim adversus
predictos Johannem et Michaelem Orzag ac Ladislaum Haghmas, regia in
persona defensabimus, manutenemus et protegemus nostro posse. Casu
autem, quo dicti Johannes et Michael Orzaag ac Ladislaus Haghmas vel
eorom alter successu temporom prefatos nobiles in ipsorom rebus et bonis
ac possessionibus et iuribus possessionariis quibuslibet impedire, molestare
aut quovis(modo) dampnificare 1 intenderent seu ipsorom alter intenderet,
nos eisdem Johanni et Michaeli Orzaag ac Ladislao Haghmas aut alteri
eorum nullum nostrom consensum, assensum, consilium et auxilium
prebemus, ymmo 1 pretactis nobili bus ipsorumque heredibus vniversis

damus autem et plenam concedimus proprietatis facultatem, vt ipsi aut
(eo )rum aliquis secundum exigenciam suarum virtutum et possibilitatum ab
omnibus talismodi impetitoribus dampnificatoribusque 1 et perturbatoribus
se, necnon res et bona ac possessiones iuraque possessionaria protegendi,
defendendi et manutenendi liberi sint et securi habeantur.
Item, revisis omnibus iuribus et litteralibus instrumentis factum
ipsarum possessionum tangentibus, spondemus eosdem nobiles suosque
heredes vniversos, absque vlteriori revisione huiusmodi iurium et litteralium
instrumentorum factum dictarum possessionum eorundem quodlibet
tangentium, habere semper supportatos, et nec ipsi aut ipsorum successores,
heredes ad exhibicionem eorundem futuris perpetuis temporibus teneantur et
. . I
quoque tempore per quosp1am astrmgantur .
Etiam si temporum in successu pretacti Johannes et Michael Orzag ac
Ladislaus Haghmas racione separacionis dictorum nobilium seu suorum
heredum et possessionum porcionumque et iurium possessionariarum
suorum a predicto castro Sydowaar facte se minime contentos fore
assererent aut eorum aliquis assereret, extunc nos eosdem Johannem et
Michaelem Orzaag, necnon Ladislaum Haghmas sew 1 ipsorum aliquem,
absque omni inquietacione dampnificacioneque 1 annotatorum nobilium sive
heredum suorum rerumque et bonorum ipsorum, de alienis, puta regalibus,
contentabimus et contentari faciemus, eisdem nobilibus eorumque heredibus
ac rebus et bonis ipsorum salvis semper remanentibus et illesis.
Preterea, promittimus verbo fideque nostra mediante, prenarratos
nobiles et eorum posteritates vniversas aut eorum alterum, necnon
possessiones porcionesque et iura possessionaria eorundem futuris perpetuis
vniversis in omnibus premissis et singulis auctoritate regia inviolabiliter
conservare consensusque et assensus regales ad premissa necessarios dictis
nobilibus et ipsorum heredibus sub sigillo regali impetrabimus eisdem
perpetue valituras harum nostrarum vigore et testimonio litterarum
mediante. Datum in Themeswaar, feria quarta proxima post festum
Apparicionis beati Michaelis archangeli, anno Domini M° CCC 0 XLIIII 0 •
1
Astfel în text.
2
În text: eiusdem.
110 COSTIN FENEŞAN
Traducere
Noi, Ioan de Hunedoara, între altele voievod transilvănean, prin
cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire făcând cunoscut tuturor celor cărora
li se cuvine, că, deoarece din dărnicia şi milostivirea deosebită a
prealuminatului principe şi domn Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al
Ungariei, Poloniei, Dalmaţiei, Croaţiei etc., mare duce al Lituaniei şi
moştenitor al Rusiei, stăpânul nostru preamilostiv, acesta a schimbat cetatea
sa numită Jdioara, care se află şi este stăpânită în comitatul Timiş,
dimpreună cu pertinenţele ei, cu excepţia moşiilor unor anumiţi nobili care
vor fi pomeniţi cu numele mai în jos, aceştia fiind familiari ai noştri, cu o
altă cetate, numită Şoimuş, care se află în comitatul Arad, dimpreună cu
toate pertinenţele acesteia, cetate care fusese mai înainte dăruită şi hărăzită
cu drept veşnic de către răposat prealuminatul principe de fericită aducere
aminte, domnul rege Albert, măriţilor Ioan şi Mihail Orszag de Guth drept
răsplată a slujbelor lor, apoi a ajuns de la aceştia pe mâini diferite şi străine,
iar după aceea a trecut din nou în mâinile noastre, iar din acele mâini străine
le-am trecut-o pe veci şi le-am încredinţat-o în chip de nestrămutat sub
formă de schimb [cu amintita cetate Jdioara] sus-amintiţilor măriţilor Ioan şi
Mihail Orszag de Guth, tocmai pomenit, şi lui Ladislau Hagymas de
Beregsău, însă cu acea condiţie, ca nobilii şi aleşii Dees şi Ladislau, fiii lui
Petru Dees din Themessel 1, Petru Conea, Matia Bartha, Gyarfas, Dionisie,
Ştefan şi Şandru, fiii lui Şişman din Bozyas , Petru Dobrotă, Ioan şi Tompa
2
din Zeepmezew3 , Şandru şi Mihail şi Tivadar, doamna Ecaterina fiica lui

Buda, Nicolae fiul lui Paul Buda din Criciova, Mihai, Petru şi un alt Mihai
şi Ştefan, fiii lui Sugaar, Valentin şi Andrei, fiii lui Benedict, Ioan Neg din
Serkeed4 , Filip din Dobravicza5 , Bogdan, Mihai, Laţcu şi Emeric din
Mâtnicu Mic, Ioan şi Nicolae, fiii lui Ioan Mâtniceanu, Lupu, Dionisie şi
Andrei, precum şi Nicolae Wyzes cu fraţii, de asemenea Ladislau Cătlăbucă,
Ştefan şi Mihai fiii lui Gruban şi un alt Mihai cu amândoi fraţii, Ioan şi
Ladislau din Budinţ împreună cu fraţii lor, precum şi Gheorghe şi Ştefan fiii
lui Bulea şi Ladislau zis Lado, Ştefan Barath din Zlatina6 , precum şi
Ladislau şi Mihai, fiii lui Forro din Nevrincea, toţi împreună cu moşiile şi
părţile de moşie şi drepturile de proprietate pe care le au pretutindeni, la şi
pe lângă amintita cetate numită Jdioara şi în pertinenţele acesteia, anume la
Găvojdia de Jos, Găvojdia de Sus, Visag, Ohaba Lungă, Barthafalwa7,
Gedefalwa 8 , Bozyas2 , Felsewborzows 9 , Ohaba (Forgaci) de pe râul Ozeşti,
Cheba , Legetes şi Felsewlegetes cu alt nume Chwura 12 , Zeepmezew3,
10 11
13
Criciova, Zederyes , Pathak 14 , Ewthalom 15 , Fykow 16, un alt Pathak 17,
Perlew , Binişul de Sus, Bini~ul de Jos, ambele Hezeriş, Dobravicza5,

18
Ohaba (Română), Janusfalwa 1 , Korbui2° şi Zelystye 21 , Dragomireşti,

Oloşag, Zekes 22 , Zoldabag 23 , Porhowa24 , Futhfalwi 5, Borzows de Jos 26 ,
Ohabadechye(r) 27 , Ohabycha lângă râul Zederyes28 , amintita Zeliste 21 ,
Ştiuca, Budinţ, Zlatina6 , Crivina, Lupulfalwa29 şi Nevrincea şi Welkfalwa30 ,
amândouă Armadia, precum şi Chyuka , să fie scutiţi, despărţiţi şi separaţi
31
de această cetate Jdioara şi de jurisdicţia acesteia şi să fie legaţi şi alăturaţi

pe veci, pentru vremurile care vin, de scaunul (Caran)Sebeş şi de jurisdicţia
lui.
Aducându-ne aminte de credinţa şi de slujbele credincioase şi de
vrednicia fără de răsplată a nobililor mai sus scrişi, servicii pe care le-au
adus cu bărbăţie mai întâi sfintei coroane, iar acum Luminăţiei Regale ale
acestui lăudat regat al Ungariei, fiind mereu alături de noi, neprecupeţind
bunurile şi persoana lor în cursul mai multor ciocniri şi expediţii militare
pornite în dese rânduri împotriva sălbaticilor păgâni turci, duşmanii crucii
lui Hristos, slujbe pe care le-au adus în văzul nostru, cu vătămarea trupurilor
lor şi cu vărsarea sângelui lor, slujbe pe care nu vor înceta să le aducă şi în
viitor după putinţa vredniciei lor, pe acest temei şi deloc în mod nemeritat
am vrut ca moşiile, părţile de moşie şi orice drepturi de proprietate ale lor să
nu fie tulburate, vătămate, perturbate sau păgubite în vreun fel oarecare, iar,
în ceea ce priveşte persoana regelui, noi îi vom apăra, păstra şi ocroti după
cum vom putea, mai ales împotriva amintiţilor Ioan şi Mihail Orszag şi a lui
Ladislau Hagymas. Dacă însă, în cursul vremii, zişii Ioan şi Mihail Orszag
şi Ladislau Hagymas ori altcineva dintre ai lor va încerca sau vor încerca să
i tulbure, să-i supere ori să-i păgubească în orice chip pe amintiţii nobili în
lucrurile, bunurile, moşiile şi orice fel de drepturi de proprietate ale lor,
atunci noi nu le vom da aceloraşi Ioan şi Mihail Orszag şi lui Ladislau
Hagymâs învoirea, încuviinţarea, sfatul şi ajutorul, ba chiar le acordăm şi le
încredinţăm amintiţilor nobili şi tuturor moştenitorilor lor deplina putere a
proprietăţii, anume ca ei sau oricare dintre ei să fie volnic şi să aibă chezăşia
de a se ocroti, apăra şi păstra pe sine, precum şi lucrurile, bunurile, moşiile
şi drepturile de proprietate, aşa cum le va fi de trebuinţă şi cum vor putea,
faţă de toţi tulburătorii, păgubitorii şi perturbatorii.
De asemenea, după ce am cercetat din nou toate drepturile şi
documentele referitoare la acele moşii, promitem că - fără a mai face o nouă
cercetare a oricăror drepturi şi documente care privesc zisele lor moşii - îi
vom socoti mereu scutiţi pe aceşti nobili şi pe toţi moştenitorii lor, iar nici ei
112 COSTIN FENEŞAN
şi nici urmaşii şi moştenitorii lor să nu fie datori pe vecie să înfăţişeze acele

documente şi nici să nu fie constrânşi vreodată de către cineva.
Iar dacă, în cursul vremii, amintiţii Ioan şi Mihail Orszag şi Ladislau
Hagymas ar spune că nu sunt deloc mulţumiţi cu privire la separarea zişilor
nobili sau a moştenitorilor lor, a moşiilor, părţilor de moşie şi drepturilor lor
de proprietate de pomenita cetate Jdioara, ori dacă vreunul dintre ai lor ar
spune una ca asta, atunci noi - fără a-i tulbura sau păgubi în vreun fel pe
amintiţii nobili sau pe urmaşii lor, lucrurile şi bunurile lor - îi vom îndestula
şi vom face să fie îndestulaţi aceeaşi Ioan şi Mihail Orszag, precum şi
Ladislau Hagymăs sau oricare dintre ai lor din bunuri străine, de pildă din
cele regale, iar lucrurile şi bunurile acelor nobili şi ale moştenitorilor lor vor
rămâne mereu neatinse şi nevătămate.
În afară de asta, promitem prin cuvântul şi pe credinţa noastră, că, prin
autoritatea regească, îi vom păstra pe veci neclintiţi pe amintiţii nobili şi pe
toţi urmaşii lor sau pe oricare dintre ai lor, precum şi moşiile, părţile de
moşie şi drepturile lor de proprietate, toate şi fiecare aşa cum s-a pomenit
mai sus, şi le promitem zişilor nobili şi urmaşilor lor sub sigiliul regal
învoirea şi încuviinţarea regală necesare pentru cele de mai sus, spre a avea
putere de veci prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre.
Dată la Timişoara, în miercurea imediat după sărbătoarea Apparitio a
sfântului arhanghel Mihaii3 2 , în anul Domnului 1444.
1
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la nord-vest de Teregova, unde toponimul
Dosul Timişului pare să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p. 248.
2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate pe lângă Remetea
Pogănici, unde Dealul Buzu de la est de sat pare să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p.
168.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Criciova şi Nevrincea; în
3
partea de sud-vest a satului Jureşti se găseşte Dealul Jepii, care pare să-i păstreze amintirea,
cf. Milleker, p. 243.
4
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pa lângă Honorici, unde colina Sărgani
din hotarul satului pare să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p. 236.
• Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Ezeriş, cf. Milleker, p. 178.
5
6
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate pe lângă Crivina, unde
toponimele Obârşia Slatinei şi pârâul Slatina par să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p.
245.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil lângă Sălbăgel, unde toponimul Barcea
7
pare să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p. 159.

Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Ezeriş, cf. Milleker, p. 185.
8
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Babşa şi Târgovişte, cf. Suciu, II, p.
9
298.
IO Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Nevrincea, unde toponimul
Valea Sebii pare să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p. 171-172.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la sud de Nevrincea, unde toponimele Dealul
11
Lighetis şi Valea Lighetis îi păstrează amintirea, cf. Millekr, p. 205.

12
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la sud de Nevrincea înspre Cliciova, unde se
află înăltimea Siura (Ciura), care îi păstrează amintirea, cf. Milleker, p. 176.
0 identificare posibilă este la Satumic sau Sălbăgel, unde pâraiele numite Sudrias
13
par să perpetueze amintirea aşezării azi dispărute, cf. Milleker, p. 241. În contextul dat,
credem că o localizare la Sudriaş nu are suficient temei. Suciu, II, p. 430 localizează
aşezarea între Dragomireşti şi Ştiuca.
14
Aflat, probabil, în apropiere de Zederyes.
Cu mare probabilitate localitatea Măguri din zilele noastre, cf. Milleker, p. 221.
15
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la nord-est de Lugoj, cf. Suciu, II, p. 330.
16
Milleker p. 182-183 propune localizarea - socotim greşită - la est de Caransebeş.

17
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Biniş.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în vecinătate cu Jdioara, cf. Suciu, II, p. 315;
18
vezi şi Milleker, p. 224.

Aşezare azi dispărută. Toponimul La Iovănesti din partea de nord a Lugojului pare
19
să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p. 196.

Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Dragomireşti, cf. Milleker, p. 20 I.
20
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Mâtnicu Mare, unde
21
toponimul Selişte pare să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p. 242.

Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Jdioara, unde pârâul Sica pare
22
să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p. 242.

Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Mâtnicu Mare, cf. Milleker, p. 239.
23
24
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Honorici, cf. Milleker, p.
226.
25
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Jdioara, cf. Milleker, p. 183.
26
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Jdioara, cf. Milleker, p. 162-163.
Aşezare azi dispărută, localizată de Milleker, p. 217, credem eronat, în partea de
27
apus a satului Darova. Suciu, II, p. 379 o identifică, socotim noi corect, cu Chewhaba,
aşezare azi dispărută care s-a aflat între Sacu şi Jdioara.
28
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Sudriaş, cf. Mi lleker, p. 217.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil la nord de Scăiuş, unde toponimul
29
Dealul Lupului pare să-i păstreze amintirea, cf. Milleker, p. 206.

Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Nevrincea, cf. Milleker, p. 257.
30
31
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Iersig, cf. Milleker, p. 176.
32
În calendarul bisericesc romano-catolic Apparitio (sau Adventus) beati Michaelis
archangeli se sărbătoreşte la 8 mai.
33. 1444 iunie 12, Buda - Vladislav I, regele Ungariei, transcrie şi

întăreşte documentul din 13 mai 1444 al lui Ioan de Hunedoara, voievodul
Transilvaniei, prin care acesta trece 49 de moşii şi părţi de moşie ale unor
114 COSTIN FENEŞAN
nobili români de sub jurisdicţia cetăţii Jdioara sub cea a scaunului de

judecată a Caransebeşului.
Transumt în documentul, dat de Matia Corvin, regele Ungariei, la 6 februarie 1487.

Editii: Cosmin Popa-Gorjanu, Privilegiul nobililor români din Lugoj din anul 1444
Historia, nr. 6/2002, p. 41-42 (ediţie cu destule greşeli).
Pesty Frigyes, Diplome privind istoria comitatului Timiş şi a oraşului Timişoara,
voi. II, doc. 113, p. 145-146.
Nos, Wladislaus, Dei gracia Hungarie, Polonie, Dalmacie, Croacie etc.

rex Lythwanieque princeps suppremus 1 et heres Russie etc. significamus
harum serie quibus expedit vniversis, quod fideles nostri Ladislaus, filius
Petri Dees de Themessel et Dyonisius, filius Sysman de Bozyas, in ipsorum
ac vniversorum et singulorum aliorum nobilium Volachorum in quibusdam
litteris fidelis nostri magnifici Johannis de Hwnyad, inter cetera waywode
nostri Transsilwani 1, pro parte eorundem confectis nominatim
conscriptorum, Nostre Maiestatis venientes in presenciam, exhibuerunt et
presentaverunt nobis huiusmodi litteras ipsius Johannis waywode patenter
confectas, mediantibus scilicet quibus idem Johannes waywoda eosdem
nobiles Wolachos 1 simulcum eorum possessionibus a castra Sydowar et eius
iurisdiccione exemisse et sequestrasse ac ad sedem Sebeszeek et eius
iurisdiccione anexisse aliasque plures promissiones in ipsis litteris suis
limpidius expressis eisdem nobilibus Wolachis 1 fecisse dinoscitur, tenoris
infrascripti, supplicantes Maiestati Nostre ydem 1 Ladislaus et Dyonisius,
ipsorum et aliorum in dictis litteris nominatorum nominibus et personis, ut
nos huiusmodi litteras ipsius Johannis waywode quoad omnes earum
clausulas et articulos ratas, gratas et acceptas habentes, presentibus
verbotenus inseri et transcribi 1 facere omnibusque 2 et singulis in eis
contentis nostrum regium consensum prebere dignaremur, Quarumquidem
litterarum ipsius Johannis waywode tenor sequitur et est talis:
[urmează în transumt documentul dat de Ioan de Hunedoara la Timişoara, la 13 mai
1444]
Nos itaque humilimis supplicacionibus pretactorum Ladislai et

Dyonisii per eos nobis, in ipsorum et aliorum superius in tenore dictarum
litterarum Johannis waywode conscriptorum et nominatorum personis,
modo quo supra porrectis pie exauditis et clementer admissis, prescriptas
litteras ipsius Johannis waywode non abrasas, non cancellatas, nec in aliqua
sui parte viciatas sed omni prorsus vicio et suspicione carentes, presentibus
litteris nostris, vt premissum est, verbotenus sine diminucione et augmenta
aliquali insertas et transscriptas quoad omnes earum continencias, articulos
et clausulas ratas, gratas et acceptas habentes, talismodi exempcioni et
sequestracioni aliisque omnibus et singulis in eisdem litteris contentis et
specificatis nostrum regium consensum prebuimus, ymmo 1 prebemus et
adhibemus benevolum pariter et assensum, salvis iuribus alienis, harum
nostrarum vigore et testimonio litterarum mediante. Datum Bude, secundo
die festi Sacratissimi Corporis Christi, armo eiusdem millesimo
quadringentesimo quadragesimo quarto.
1
Astfel în text.
2
La Popa-Gorjanu : eisdemgue.
Traducere
Noi, Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Poloniei,
Dalmaţiei, Croaţiei etc., mare duce al Lituaniei şi moştenitor al Rusiei etc.,
prin cuprinsul scrisorii de faţă facem cunoscut tuturora, că credincioşii
noştri Ladislau, fiul lui Petru Dees din Themessel şi Dionisie, fiul lui
Şişman din Bozyas au venit înaintea Maiestăţii Noastre în numele lor
propriu şi în cel al tuturor şi al fiecăruia dintre ceilalţi nobili români amintiţi
cu numele într-o scrisoare întocmită pe seama lor de credinciosul nostru,
măritul Ioan de Hunedoara. între altele voievodul nostru transilvănean, şi
ne-au înfăţişat şi arătat acea scrisoare a aceluiaşi voievod Ioan, întocmită în
formă deschisă, scrisoare prin care acelaşi voievod Ioan îi desparte pe aceşti
nobili români împreună cu moşiile lor de cetatea Jdioara, îi scoate de sub
jurisdicţia acesteia şi îi trece la scaunul (Caran)Sebeş şi sub jurisdicţia
acestuia, aşa cum le-a făcut cunoscut mai limpede aceloraşi nobili români
prin acea scrisoare a sa având cuprinsul scris mai în jos, aceeaşi Ladislau şi
Dionisie rugând-o pe Maiestatea Noastră, în numele lor şi pentru ceilalţi
înşiraţi cu numele în acea scrisoare, ca noi, consfinţind, încuviinţând şi
primind această scrisoare a aceluiaşi voievod Ioan în ceea ce priveşte toate
clauzele şi. articolele ei, să poruncim să fie trecut şi transcris cuprinsul ei şi
să binevoim a da încuviinţarea noastră regească la tot şi la orice este trecut
în ea. Iar cuprinsul acestei scrisori a voievodului Ioan urmează şi este
acesta:
116 COSTIN FENEŞAN
[urmează în transumt documentul dat de Ioan de Hunedoara la Timişoara, la 13 mai

1444]
Noi, dupăce am ascultat cu evlavie şi am primit cu îndurare o astfel

de rugăminte smerită a amintiţilor Ladislau şi Dionisie, făcută nouă în
chipul de mai sus în numele lor şi al celorlalţi amintiţi cu numele şi scrişi în
cuprinsul zisei scrisori a voievodului Ioan, văzând că pomenita scrisoare a
aceluiaşi voievod Ioan este fără răsături, fără tăieturi şi nici stricată în vreo
parte a ei, ci dincolo de orice stricăciune şi bănuială, i-am trecut şi i-am
transcris - aşa cum s-a spus mai sus - prin scrisoarea noastră de faţă
cuprinsul, rară vreo scădere sau vreo adăugire, am consfinţit, am încuviinţat
şi am primit tot cuprinsul, articolele şi clauzele acestei scrisori şi am dat
încuviinţarea noastră regală amintitei scutiri şi despărţiri. tuturor şi fiecăreia
dintre cele cuprinse şi amintite acolo, ba chiar îi dăm şi îi arătăm toată
bunăvoinţa şi deopotrivă încuviinţarea, fără a fi vătămate drepturile altcuiva,
prin, tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre. Dată la Buda, în a doua zi
după sărbătoarea Corpus Christi 1, în anul aceluiaşi o mie patru sute
patruzeci şi patru.

1
34. 1444 septembrie 15, Themesel - Ioan de Hunedoara, voievodul

Transilvaniei, porunceşte tuturor oştenilor care vor trece prin teritoriul
moşiei Themesel, care îi aparţine lui Petru Dees, să nu-i producă vreo
stricăciune şi nici să nu-i vatăme pe locuitorii de acolo.
MOL, Dl. 13800; original pe hârtie; urme ale peceţii aplicate.

Editie: Hazai okmanytar I Codex diplomaticus patrius, voi. VII, ed. Ipolyi Arnold,
Nagy Im re, Veghely Dezso, Budapesta, 1880, doc. 412, p. 463-464.
Johannes de Hwnyad, wayvoda Transilvanus etc. vniversis et singulis

gentibus exercituantibus quorumcunque presentes visuris, salutem cum
favore. Quia nos hanc possessionem egregii Petri Dees, Themesel vocatam,
ah omnibus gentibus exercituantibus intactam volumus conservare
nostraque in persona conmisimus 1 tueri et protegere nobili viro Ladislao de
Parrag, familiari nostro, ideo requirimus vos diligenter, quatenus ad
prenotatam possessionem dicti Petri Dees, Themesel vocatam, descendere
aut populis in eisdem conmorantibus 1 aliquod dampnum 1 facere non velitis
nostri oh amorem et conplacenciam 1 singularem, nostris vero vniversis

subditis committimus hec ipsa inviolabiliter conservare. Datum in dicta
Themesel, secundo die festi Exaltacionis sancte Crucis, anno Domini
M°CCCC 0 xu1111o.
L.S.
1
Astfel în text.
Traducere
Ioan de Hunedoara, voievod transilvănean etc„ tuturora şi fiecăruia
dintre oştenii aflaţi sub arme care vor vedea scrisoarea de faţă, mântuire şi
bunăvoinţă. Deoarece voim să păstrăm neatinsă moşia numită Themesel 1 a
alesului Petru Dees de toţi oştenii aflaţi sub arme, l-am trimis pe seama
noastră pe nobilul bărbat Ladislau din Parrag, familiar al nostru, pentru a o
apăra şi ocroti. De aceea vă cerem cu stăruinţă ca, atunci când veţi descinde
la amintita moşie, numită Themesel a zisului Petru Dees, să nu-i aduceţi nici
o pagubă şi nici oamenilor care locuiesc acolo, anume din deosebită
dragoste şi îndatorire faţă de noi, iar tuturor supuşilor noştri le poruncim să
o păstreze nestricată. Dată pe zisa [moşie] Themesel, în a doua zi după
sărbătoarea înălţării Sfintei Cruci, în anul Domnului MCCCCXLIIII.
L.S.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la nord-vest de Teregova, pe malul drept al
1
Timişului, acolo unde toponimul Dosul Timişului pare să-i păstreze amintirea, cf. Milleker,
p. 248.
35. 1444 noiembrie 27, Buda - Vladislav I, regele Ungariei,

porunceşte Capitlului din Cenad să-i pună în stăpânirea moşiei Fratesth din
comitatul Timiş pe Ladislau, fiul lui Iacob din Fratesth, precum şi pe verii
săi după tată, Petru, Gheorghe, Ştefan, Ioan, Ladislau, Nicolae şi Paul.
Transumt în documentul Capitlului din Cenad din 5 februarie 1445. Editie: Szabo
Karoly, în "TOrteneti lapok", anul l (1874), nr. 15, Cluj, 12 iulie 1874, p. 239-240.
Wladislaus, Dei gracia Hungarie, Polonie, Dalmacie, Croacie etc. rex

Lithuanieque princeps supremus et heres Ruscie 1, fidelibus nostris Capitulo,
ecclesie Chanadiensis, salutem et graciam. Dicit nobis Ladislaus, filius
Jacobi de Fratesth, in sua ac Petri, Georgii, Stephani, Johannis, Ladislai,
118 COSTIN FENEŞAN
Nicolai ac Pauli, fratrum suorum patruelium, in personis, quomodo ipsi in

dominium diete possessionis, Fratesth vocate, in comitatu Themesiensi
existentis, ipsos omni iuris titulo concementis, legittime vellent introire.
Super quo fidelitati vestre firmiter precipiendo mandamus, quatenus
vestrum mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo presente (.. .)2
filius Egidii vei Michael de Horsa aut Nicolaus sin Johannes Mago dicti de
Magosd seu Ladislaus filius Michaelis de eadem, aliis absentibus, homo
noster ad faciem diete possessionis Fratesth, vicinis et commetaneis suis
vniversis inibi legittime convocatis et presentibus accedendo, introducat
prefatos Ladislaum de predicta Fratesth et alios predictos in dominium
eiusdem statuatque eandem eisdem iure ipsis incumbenti perpetue
possidendam, si non fuerit contradictum. Contradictores vero, si qui fuerint,
evocet ipsos contra annotatos exponentes nostram personalem in presenciam
ad terminum conpetentem 1, racionem contradiccionis eorum reddituros. Et
posthec huiusmodi introduccionis et statucionis seriem cum contradictorum
et evocatorum, si qui fuerint, vicinorumque et conmetaneorum 1 qui premisse
statucioni intererunt nominibus tenninoque assignato nostre personali
presencie fideliter rescribatis. Datum Bude, feria sexta proxima post festum
beate Katherine 1 vmgm1s et martiris, anno Domini millesimo
quadringentesimo quadragesimo quarto.
1
Astfel în text.
Numele lipseşte în text.
2
Traducere
Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Poloniei,
Dalmaţiei Croaţiei etc., mare duce al Lituaniei şi moştenitor al Rusiei,
Ladislau, fiul lui Iacob, din Fratesth 1, ne-a spus - în numele său şi al verilor
săi după tată Petru, Gheorghe, Ştefan, Ioan, Ladislau, Nicolae şi Paul - că
vreau să fie trecuţi în chip legitim în stăpânirea zisei moşii numite Fratesth,
aflate în comitatul Timiş, care îi priveşte cu titlu de drept deplin. De aceea
punem în vedere şi poruncim cu tărie credinţei voastre, să-l trimiteţi spre
mărturie pe un om de-al vostru vrednic de crezare, fiind de faţă [ca om al
nostru] ( .. .)2 fiul lui Egidiu sau Mihail din Horsa3 ori Nicolae sau Ioan zişi
Mago din Magosd 4 ori Ladislau fiul lui Mihai din aceeaşi [Magosd], alţii
lipsind, iar omul nostru mergând la faţa zisei moşii Fratesth - după ce a
chemat în chip legiuit şi vor fi fost de faţă toţi vecinii şi megieşii - să-i pună
DJPLOMATARIUM BANATJCUM 119
pe amintiţii Ladislau din Fratesth şi pe ceilalţi pomeniţi mai sus în

stăpânirea acelei [moşii] şi să o treacă în stăpânirea lor potrivit cu dreptul
care li se cuvine, dacă nu se va face vreo împotrivire. Dacă vor fi însă
împotrivitori, [omul nostru] să-i cheme împotriva amintiţilor beneficiari în
faţa noastră la un soroc potrivit, pentru a chibzui asupra împotrivirii lor. Iar
după aceasta, să ne scrieţi cu credinţă despre desfăşurarea acestei puneri şi
dări în stăpânire împreună cu numele celor care s-au împotrivit şi care au
fost chemaţi - dacă vor fi din aceştia -, precum şi numele vecinilor şi al
megieşilor care au fost de faţă la darea în stăpânire amintită şi sorocul care a
fost stabilit. Dată la Buda, în vinerea imediat următoare după sărbătoarea
sfintei fecioare şi mucenice Ecaterina, în anul Domnului o mie patru sute
patruzeci şi patru.
1
Aşezarea azi dispărută. În hotarul satului Nevrincea, înspre sud, sa află Drumul
Frentiestilor, cf. Milleker, p. 183. Suciu, II, p. 329 localizează aşezarea pe lângă Ohabiţa.
2
Numele lipseşte în text.
Aşezare azi dispărută din districtul Caransebeş, amintită şi sub numele Horzfalwa,
3
cf. Milleker, p. 193. Suciu, II, p. 340 localizează Horsa în fostul district Comiat.
4
Aşezare azi dispărută, amintită în docwnente şi Magoyafalwa, Magojest şi
Magurest, care s-a aflat pe lângă Ohabiţa, cf. Suciu, II, p. 365.
36. 1445 februarie 5, [Cenad] - Capitlul din Cenad îi raportează

regelui Vladislav I al Ungariei că a trecut moşia Fratesth din comitatul
Timiş în stăpânirea lui Ladislau, fiul lui Iacob din Fratesth, precum şi a
verilor săi după tată Petru, Gheorghe, Ştefan, Ioan, Ladislau, Nicolae şi
Paul.
În 1874, originalul pe pergament cu pecetea rotundă atârnată cu şnur de mătase albă,

albastră şi verde, se afla în colecţia de documente a lui K. Papp Mikl6s; originalul nu a
putut fi regăsit.
Editie: Szabo Karoly, în "Ttirteneti lapok", anul I (1874), nr. 15, Cluj, 12 iulie 1874,
p. 240.
Capitulum ecclesie Chanadiensis, omnibus Christi fidelibus

presentibus pariter et futuris presencium noticiam habituris, salutem in
salutis largitore. Ad vniversorum noticiam harum serie volumus pervenire,
quod nas litteras seremss1m1 princ1p1s et domini, domini Wladislai, Dei
gracia Hungarie, Polonie, Dalmacie, Croacie etc. regis Lithuanieque
120 COSTIN FENEŞAN
princ1p1s supremi et heredis Ruscie 1, domini nostri grac1os1ss1m1, summa

cum reverencia recepimus in hec verba:
[urmează în transumt, documentul dat de regele Vladislav I la Buda, la 27 noiembrie

1444)
Nos 1g1tur, mandatis ipsius domini nostri regis in omnibus obedire

cupientes vt tenemur, vnacum Nieolao Mago de Magosd, homine regio
supradicto, vnum ex nobis, videlicet honorabilem virum dominum
Ladislaum, arehidiaeonum T orontaliensem, socium et eoneanonieum
nostrum, ad premissas introduecionem et statucionem faciendas nostro pro
testimonio misimus fidedignum, qui demum exinde ad nos reversi, nobis
concorditer retulerunt, quod idem homo regius, predicto testimonio nostro
presente, feria quinta in festo videlicet beati Vincentii martiris proxime
preterito 2 ad facies diete possessionis Fratesth, vicinis, et conmetaneis 1
eiusdem vniversis et signanter ex parte possessionis Dagabrati, Stephano,
filio Petri de eadem, ex parte vero possessionis Magofalva, Bogdan, a parte
autem possessionis Mezewhat, Dionisio de eadem et a parte possessionis
Kaluger, Johanne Magno de Magosd, inibi legittime convocatis et
presentibus accedendo, introduxissent memoratum Ladislaum, filium Jacobi
de eadem Fratesth, neenon pretactos Petrum, Georgium, Stephanum,
Johannem, Ladislaum, Nicolaum et Paulum in dominium eiusdem
statuissentque, eandem eisdem iure ipsis incumbente, perpetuo
possidendam, prefatis regio et nostro hominibus, in facie diete possessionis
Fratesth legittimis diebus et horis permanentibus, nullo penitus
contradictore, nec in facie eiusdem et nec expost coram nobis apparente. In
cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam presentes litteras nostras
privilegiales pendentis sigilli nostri munimine roboratas eisdem duximus
eoncedendas. Datum per manus magistri Vrbani lectoris, socii et
eoncanonici nostri, quintodecimo die diei introduccionis et statucionis
predictarum, anno Domini supradicto, presentibus ibidem honorabilibus
dominis Philippo preposito, Stephano cantore, Johanne custode, Alberto
Themesiensi, Benedicto Orodiensi, Elia Vltramarusiensi, Ladislao
Torontaliensi, Balthasar Sebesiensi et Andrea Krassoviensi archidiaconis
ceterisque canonicis fratribus nostris in Dei eeclesia regi iugiter
famulantibus sempitemo.
1
Astfel în text.
2
22 ianuarie 1445.
Traducere
Capitlul bisericii din Cenad tuturor credincioşilor întru Hristos, de faţă
şi deopotrivă viitori, care vor vedea scrisoarea aceasta, mântuire întru
dăruitorul mântuirii. Vrem ca prin această scrisoare să ajungă la ştirea
tuturora, că am primit cu toată cinstea scrisoarea prealuminatului principe şi
domn, a domnului Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei,
Poloniei, Dalmaţiei, Croaţiei etc„ mare duce al Lituaniei şi moştenitor al
Rusiei, având următorul cuprins:
[urmează în transumt documentul dat de regele Vladislav I la Buda, la 27 noiembrie

1444]
Noi, prin urmare, dorind să dăm ascultare - aşa cum suntem datori -
poruncii aceluiaşi domn al nostru regele, l-am trimis - împreună cu Nicolae
Mago din Magosd, sus-amintitul om al regelui - pe unul dintre noi, anume
pe cinstitul bărbat domnul Ladislau, arhidiacon al Torontalului, tovarăşul şi
canonicul nostru, spre a ne fi de mărturie vrednic de crezare, pentru a
împlini pomenita punere şi dare în stăpânire. După ce aceştia s-au întors la
noi de acolo, ne-au relatat într-un glas, cum că acelaşi om al regelui, de faţă
fiind amintitul nostru martor, s-a dus în ziua de joi, anume de sărbătoarea
tocmai trecută a sfântului mucenic Vincenţiu , la faţa zisei moşii Fratesth şi
1
după ce au chemat în chip legiuit şi au fost de faţă toţi vecinii şi megieşii

acelei [moşii], dar mai cu seamă: dinspre moşia Dagabrat 2 Ştefan fiul lui
Petru din aceeaşi [Dagabrat], Bogdan dinspre moşia Magofalva3, iar dinspre
moşia Mezewhat Dionisie din aceeaşi [Mezewhat] şi dinspre moşia
4
Kaluger 5 Ioan Mare din Magosd, şi i-au pus pe amintitul Ladislau, fiul lui
Iacob din aceeaşi Fratesth, precum şi pe sus-pomeniţii Petru, Gheorghe,
Ştefan, Ioan, Ladislau, Nicolae şi Paul în stăpânirea acelei [moşii] şi au
trecut-o în stăpânirea lor potrivit cu dreptul care li se cuvenea, pentru a o
stăpâni veşnic, după ce omul nostru şi al vostru au adăstat la faţa zisei moşii
Fratesth legiuitele zile şi ore, fără a se înfăţişa vreun împotrivitor nici la faţa
locului, în faţa lor şi nici mai apoi, în faţa noastră. Spre amintirea şi tăria
veşnică a acestui lucru, am hotărât să dăm această scrisoare a noastră
privilegială, a cărei putere am sporit-o prin atârnarea sigiliului nostru. Dată
de mâna magistrului Urban lector, tovarăş şi canonic al nostru, în a
cincisprezecea zi din ziua amintitei puneri şi dări în stăpânire, în anul
Domnului mai sus-zis 6 , de faţă fiind onorabilii domni Filip prepozit, Ştefan
cantor, Ioan custode, Albert arhidiacon al Timişului, Benedict arhidiacon al
122 COSTIN FENEŞAN
Aradului, Elie arhidiacon al părţilor de dincolo de Mureş, Ladislau

arhidiacon al Torontalului, Balthasar arhidiacon al (Caran)Sebeşului şi
Andrei arhidiacon al Caraşului, dimpreună cu ceilalţi domni canonici, fraţi
ai noştri, care slujesc regelui necurmat şi veşnic în biserica lui Dumnezeu.
1
22 ianuarie 1445.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil în districtul Comiat. La est de Paniova
2
se află, valea Degia sau valea D~; o localizare posibilă este sugerată şi pe lângă Berini de
Milleker, p. 176-177. Suciu, II, p. 315 localizează aşezarea, menţionată documentar şi ca
Dagafalwa, la est de Paniova.
3
ldentică cu Magosd, aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Ohabiţa.
4
Aşezare azi dispărută, amintită în documente şi sub forma Mezewallya, care s-a
aflat pe lângă Ohabiţa, cf. Suciu, II, p. 369.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Fratesth şi Ohabiţa, cf. Suciu, II, p.
5
348.
6
În mod logic, nu poate fi vorba decât de anul 1445, deoarece porunca regală
adresată Capitlului din Cenad era din 27 noiembrie 1444, iar sărbătoarea sfăntului
Vincenţiu, când s-a desfăşurat procedura de dare şi punere în stăpânire a avut loc la 22
ianuarie.
37. 1452 septembrie 28, Timişoara - Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan
de Hunedoara, guvernatorul Ungariei, le porunceşte, în numele soţului ei,
slujbaşilor însărcinaţi cu aşezarea dărilor în comitatul Timiş, să nu-l impună
la niciun fel de dare pe Ladislau, cneazul din Bardffalwa, care se îngrijeşte
de stupii de albine aparţinând guvernatorului.
MOL, Dl. 55523, original pe hârtie; pecete inelară în ceară roşie.
Elisabeth, conthoralis magnifici viri Johannis de Hwnyad, regni

Hungarie, gubernatoris etc., vobis, vniversis et singulis dicatoribus in
comitatu Themeswariensi 1, salutem cum dilectione. Noveritis, quod
providus Ladislaus, kenezius de Bardffalwa, a diutumis, temporibus
retroactis semper fidelia servicia nobis exhibuit, signanter in presenti apes
nostros apud se conservat. lgitur, vobis, vniversis et singulis dicatoribus in
dieto comitatu Themeswariensi 1, firmiter precipientes committimus et
mandamus in persana domini nostri gubernatoris, quatenus iamfatum
Ladislaum, kenezium de dicta Bardffalwa, dicari nullo modo
presumpmatis 1, nec sitis ausi modo aliquali. Secus in premissis non facturi.
Presentibus perlectis, exhibenti restitutis. Datum in Themeswar, in die festi
beati Wenceslai martiris, anno Domini millesimo quadringentesimo

quinquagesimo secundo.
L.S.
1
Astfel în text.
Traducere
Elisabeta, soţia măritului bărbat Ioan de Hunedoara, guvernator al
regatului Ungariei etc., vouă, tuturora şi fiecăruia dintre slujbaşii însărcinaţi
cu aşezarea dărilor în comitatul Timişoarei 1, sănătate şi afecţiune. Să ştiţi, că
chibzuitul Ladislau, cnezul din Bardffalwa2, ne-a adus întotdeauna slujbe
credincioase încă din vremuri de demult şi de mult trecute, iar în prezent are
la el stupii noştri de albine. Vă punem, prin urmare, în vedere şi vă
poruncim cu tărie în persoana domnului nostru guvernator, vouă tuturora şi
fiecăruia dintre slujbaşii însărcinaţi cu aşezarea dărilor în zisul comitat al
Timişoarei 1, să nu îndrăzniţi în niciun chip, nici să cutezaţi în vreun fel
oarecare să-l impuneţi la dare pe înainte-amintitul Ladislau, cnez din zisul
Bardffalwa. Faţă de cele de mai sus să nu se facă altfel. După citirea
scrisorii de faţă, să o restituiţi celui, care a înfăţişat-o. Dată la Timişoara, în
ziua sărbătorii sfântului mucenic Venceslav, în anul Domnului o mie patru
sute cincizeci şi doi.
L.S.
1
Astfel în text.
2
Suciu, II, p. 294 crede că este o aşezare azi dispărută, care s-a aflat în părţile
Lugojului. Nu excludem posibilitatea, ca toponimul să fi fost scris într-o fonnă coruptă, cea
corectă fiind fie Batfalva (pe lângă Duboz sau Dragşina), fie Barbfalva (azi Bărbosu), cf.
Milleker, p. 160.
38. 1454 aprilie 14, Buda - Ladislau de Pal6cz, judele Curţii regale,
porunceşte Capitlului din Arad să efectueze hotărnicia moşiei Jadani din
comitatul Timiş, care aparţine Capitlului din Cenad.
Transumt în documentul dat de Capitlul din Arad la 16 iulie 1454.

Editii: Costin Feneşan, Două scrisori de hotărnicie, din Banat (sec. XIV-XV), în
"Revista Arhivelor", anul LXIII, voi. XLVII, nr. 3/1985, p. 333-334.
Pesty Frigyes, Diplome privind istoria comitatului Timis .. „ voi. II, doc. 238, p. 272.
124 COSTIN FENEŞAN
Amicis suis reverendis, Capitulo ecclesie Orodiensis, comes Ladislaus

de Palocz, iudex curie serenissimi principis domini Ladislai, Hungarie,
Bohemie, Dalmacie, Croacie etc. regis, amiciciam paratam cum honore.
Dicitur nobis în persona honorabilis Capituli ecclesie Chanadiensis,
quomodo possessio ipsius, Sadan vocata, cum pertinenciis in comitatu
Themesiensi existens, legittima metarum erectione 1 plurimum indigerat.
Super quo vestram amiciciam presentibus petimus diligenter, quatenus
vestrum mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo presente
Dominicus vei Georgius aut Briccius sive Ladislaus, filius Johannis de
Mondola, neve Stephanus de Kalacza sin Johannes Nemes vei alterius
Johannes Zenti de Thaad an Thomas vei Jacobus sive Paulus de Chyczked,
aliis absentibus, homo regius de curia regia per nos ad id specialiter
transmissus, ad faciem diete possessionis Sadan pertinenciarumque
eiusdem, vicinis et commetaneis eiusdem et earundem vniversis inibi
legittime convocatis et presentibus, accedendo, reambulet eam et easdem
per suas veras et antiquas metas, novas iuxta veteres in locis necessariis
erigendo 1 reambulatasque et ah aliorum iuribus metalibus separatas et
distinctas relinquat, eandem et easdem annotato Capitulo Chanadiensi iure
sibi incumbenti perpetuo possidendas, si non fuerit contradictum.
Contradictores vero si qui fuerint, evocet ipsos contra antelatum Capitulum
Chanadiensem regiam în presenciam ad tcrminum competentem, racioni
contradiccionis eorum reddituros. Et posthec ipsius reambulacionis seriem
cum cursibus metarum ibi erigendarum cum contradictorum et evocatorum
vicinorumque et commetaneorum qui premisse reambulacioni intererunt
nominibus terminoque assignato, dieto domino nostro regi fideliter
rescribatis. Datum Bude, în dominico Ramispalmarum, anno Domini
millesimo quadringentesimo quinquagesimo quarto.
1
Astfel în text.
Traducere
Prietenilor săi vrednici de cinstire, Capitlului bisericii din Arad,
comitele Ladislau de Pal6cz, jude al curţii prealuminatului principe, al
domnului Ladislau, regele Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei, Croaţiei etc., cu
toată prietenia şi cinstea. Ni s-a spus în numele cinstitului Capitlu al bisericii
din Cenad despre felul în care moşia acestuia numită Jadani 1, aflată
împreună cu pertinenţele ei în comitatul Timiş, ar avea mare lipsă de
ridicarea legiuită a unor semne de hotar. De aceea, prin scrisoarea de faţă o
rugăm cu stăruinţă pe prietenia voastră, să-i trimiteţi pentru mărturie pe

omul vostru vrednic de crezare, fiind aici de faţă Dominic sau Gheorghe ori
Briccius sau Ladislau, fiul lui Ioan de Mondola 2 ori Ştefan din Călacea sau
Ioan Nemeş ori celălalt Ioan Zenti de Thaad3 sau Toma ori Iacob sau Paul
de Chyczked , alţii lipsind, şi, venind la faţa zisei moşii Jadani şi a
4
pertinenţelor ei, omul regesc trimis de noi de la curtea regală anume pentru
aceasta, după ce va fi chemat acolo în chip legiuit şi vor fi fost prezenţi toţi
vecinii şi megieşii acelei [moşii] şi acelor [pertinenţe], să hotărnicească acea
[moşie] şi acele [pertinenţe] urmând adevăratele şi vechile lor hotare,
ridicând [semne de hotar] noi lângă cele vechi, în locurile unde va fi nevoie,
şi să lase acea [moşie] şi acele [pertinenţe] hotărnicite şi despărţite şi
deosebite de drepturile de hotar ale altora amintitului Capitlu al Cenadului,
spre a le stăpâni veşnic, potrivit cu dreptul ce i se cuvine, dacă nu se face
vreo împotrivire. Dacă vor fi însă împotrivitori, să îi cheme împotriva
înainte-amintitului Capitlu al Cenadului în faţa regelui, la sorocul cuvenit,
spre a chibzui cu privire la împotrivirea lor. Iar după aceea să faceţi
cunoscut în scris cu credinţă zisului nostru stăpân, regelui, cuprinsul acestei
hotărniciri împreună cu mersul semnelor de hotar ridicate acolo, cu numele
împotrivitorilor şi al celor chemaţi, al vecinilor şi megieşilor care au fost de
faţă la hotărnicirea de mai sus, precum şi sorocul rânduit. Dată la Buda, în
duminica Floriilor, în anul Domnului o mie patru sute cincizeci şi patru.
1
În prezent Corneşti.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Jadani, cf. Suciu, II, p. 372.
2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Nădlac şi Peregu. Mare, cf. Suciu, II, p.
3
413.
~Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la vest de Cenad, cf. Suciu, II, p. 311.
39. 1454 iulie 16, [Arad] - Capitlul din Arad îi raportează judelui
curţii regale, Ladislau de Palocz, că a efectuat hotărnicirea moşiei Jadani pe
seama Capitlului din Cenad.
Stătny SlovensJcy Ustredni Archiv Bratislava, Vieryhodne miesto Leles, Hodoverne

miesto Lelescy konvent, Metalium comitatus Temesiensis, sign. I anni 1454; Protocolli 2
metalium, p. 793-796; original pe hârtie; sigiliul lipseşte (ANIC, Microfilme Cehoslovacia,
rola I 03, c. 400-40 I).
Editii: Costin Feneşan, Două scrisori de hotărnicie din Banat. p. 334-336.
Pesty Frigyes, Diplome privind istoria comitatului Timiş „„ voi. II, doc. 242, p.
277-279.
126 COSTIN FENEŞAN
Nos, Capitulum ecclesie Orodiensis, memorie commendamus per

presentes, quod nos literas viri magnifici, domini comitis Ladislai de Palocz,
iudicis curie regie, reverenter recepimus in hec verba:
[urmează în transumt document dat de Ladislau de Pal6cz la Buda, la 14 aprilie

1454]
Nos, igitur, amicabili peticioni dicti iudicis curie domini nostri regis
anuentes 1 vt tenemur, vnacum Thoma de Chyczked, homine regio de curia
regia ad id specialiter transmisso, vunum ex nobis, videlicet honorabilem
dominum Johannem lectorem, socium et concanonicum nostrum, ad
premissa petita dicti iudicis curie domini nostri regis fideliter peragenda,
nostro pro testimonio misimus fidţdignum. Qui tandem exinde ad nos
reversi, nobis concorditer retulerunt, quod idem homo dicti domini regis,
prefato testimonio nostro presente, in festo Visitacionis Virginis Marie
proxime preterito, ad faciem prefate possessionis Sadan et suarum
pertinenciarum, vicinis et commetaneis earundem vniversis, et signanter
Matheo, iudice de Achaad 1, in persona magistri Francisci de Chaak, Paul( o),
(v)illico 2 de altefata Achad, in persona reverendi patris, domini Petri
episcopi ecclesie Chanadiensis, item Dominico Mondolay, Bartholomeo
Pysky, Be(nedict)o 2, Georgio et Briccio de Mondola a parte ipsius
possessionis Mondola, item Vincencio, Ladislao, Briccio et Michaele de
Karoly a parte eiusdem possessionis Karoly ac Matthya, villico de Kakath,
in persona egregii Frank de Berekzow, inibi legittime 3 convocatis et
presentibus, prefatam possessionem Sadan et pertinencyas 1 eiusdem per
suas antiquas et veras metas reambulassent, ab aliorumque iuribus
distinxissent ordine infrascripto, quod primo a parte prescite possessionis
Achad predicti Francisci de Chak 1, a plaga orientali penes viam per quam de
dicta Sadan itur ad prefatam possessionem Achad, sub quadam quercum et
ligno piri vnam metam terream erexissent 1, qua distingit ipsas a
possessiones Sadan et Achad; item, ipsam viam transcendendo, in apposito
eiusdem mete, aliam metam terream aggregassent, qua separat possessionem
prefatam domini episcopi, Achad vocatam, a plaga meridionali, a metis
possessionis Sadan; abinde, directe ad plagam occidentalem tendendo, ad
ictum vnius sagitte, sub vno quercu, vnam metam terream erexissent 1;
abhinc, semper ad eandem plagam tenendo, permodicum spacium directe
m( .. .)4 sub vno quercu aliam metam terream accumulassent et tandem
abinde directe ad eandem plagam procedendo, pervenerunt ad vnum
fossatum penes vnam viam Arukwth vocatam, quam pro meta relinquissent,
vbi cong(rega)ntur2 mete possessionum Achad et Monyoros antefati domini
episcopi ac Sadan dicti Capituli Chanadiensis, et tandem, dum pervenissent
veteras metas, ad metas prefate possessionis Sadan cum possessione Chama
vocata, vbi, ob contradiccionem hominum Ladislai et Johannis Erdeg de
dicta Chama eisdem factam, ipsam metam transcedissent; et cum
pervenissent ad metas possessionis Karoly, vbi quandam antiquam viam
Monostorywth vocatam penes silvam Briccii Dolczy pro meta relinquissent,
cuius vie vnam partem a plaga, scilicet orientali, populis de dicta Sadan et
ad aliam, scilicet ab occidentali, prefatis nobilibus de Karoly commisissent
possidendas. Item, per eandem viam antiquam ad plagam septentrionalem
tendendo, pervenitur ad quendam vallem Thelegeswelg vocatam, vbi in
superficie eiusdem vallis penes eandem, a parte occidentali, vnam metam
terream erexissent 1; (ea)ndem 2 viam semper ad eandem plagam procedendo,
in fine silve de dicta Karoly aliam metam terream a plaga orientali
agregassent 1, vbi terminatur mete cum eisdem nobilibus de Karoly, nullo ex
ipsis contradicente. Item, per eandem antiquam viam Monosthorywth ad
ipsam plagam aquilonarem tendendo, per quedam rubeta perveniunt ad
vnam viam per quam itur de Mondola ad predictam Sadan, vbi penes viam
ipsam a parte prediciti aquilonacii secus duo iugera terrarum arabilium
vnam metam terream exrexissent 1; deinde per eandem viam antiquam
procedendo, prope finem magne silve ad Mondola pertinentis, pervenerunt
ad quandam magnam vallem Zylaswelg nuncupatam, in qua sunt prata et
fenilia ad Sadan pertinencia et in latere eiusdem vallis vnam metam terream
agregassent 1, ita quod prefata via Monosthorywth vocitata semper nobilibus
de Karoly et Mondola ac possessioni Capituli (Chanadiensis) 5 Sadan pro
meta relinquitur. Item, per prememoratam viam antiquam Monostorywth
ascendendo de dicta valle Zylasuelg 1, pervenitur ad aliam viam Kaythoruth
nominatam, qua per modum cunctis vadit ad partes possessionis Kakath, vbi
penes ipsam viam vnam metam terream accumulassent et ibi terminantur
mete cum dictis nobilibus de Mondola, nullo ipsis contradicente. Abhinc,
per eandem viam Kaythoruth transeundo per bonum spacium, videlicet per
quartam partem vnius miliaris, et pervenitur ad vnam magnam metam qua
vocatur Pypeshatar, ipsam renovantes, ita quod ipsa via Kaythoruth semper
existit meta i(nter)2 prefatas possessiones Kakath et Sadan. Et dum vlterius
in metis antefate possessionis Sadan ad metas possessionis Muran procedere
voluissent, extunc Johannes de Zylas in personis prefatarum duorum suorum
fratrum, scilicet Ladislai et Johannis Erdegh, eisdem contradiccionis
128 COSTIN FENEŞAN
velamine obviassent imposterumque ah huiusmodi ereccionibus 1 metarum

destitissent. Datum quintodecimo die diei ereccionis 1 metarum predictarum,
anno Domini supradicto.
pe verso: Metalis super possessione Sadan cum nobilibus commetaneis, demptis

filiis Erdeg de Chama (sec. XV).
Super Sadan (sec. XV).
Comitatus Themesiensis super Zsadăny (sec. XVIII).
1
Astfel în text.
Hârtia ruptă 0,5 cm; textul întregit după sens.
2
3
Astfel în text; scris încă o dată şi şters.
4
Hârtia ruptă circa 2,5 cm, fiind la îndoitura documentului; cuvântul este cu mare
probabilitate miliarie.
;Omis de scrib şi întregit după sens.
Traducere
Noi, Capitlul bisericii din Arad, dăm de ştire prin scrisoarea de faţă, că
am primit cu tot respectul scrisoarea măritului bărbat, a domnului comite
Ladislau de Palocz, jude al curţii regale, având acest cuprins:
[urmează în transumt documentul dat de Ladislau de Pal6cz la Buda, la 14 aprilie

1454]
Noi, prin urmare, încuviinţând, aşa cum suntem datori, rugămintea

prietenească a zisului jude al curţii regelui, stăpânul nostru, am trimis spre a
ne fi de mărturie vrednic de credinţă - împreună cu T orna de Chyczked,
omul regesc trimis anume de la curtea regală pentru aceasta - pe unul dintre
noi, anume pe cinstitul domn Ioan, lector, tovarăş şi frate al nostru canonic,
pentru a împlini cu credinţă rugăminţile de mai sus ale zisului jude al curţii
stăpânului nostru regele. Aceştia, întorcându-se apoi de acolo la noi, ne-au
zis într-un glas, că acel zis om al regelui nostru, fiind, de faţă sus-pomenitul
nostru martor, au purces de sărbătoarea tocmai trecută de Visitatio Marie 1 la
faţa pomenitei moşii Jadani şi a pertinenţelor acesteia, iar după ce au chemat
acolo în chip legiuit şi au fost da faţă toţi vecinii şi megieşii, ei, anume
Matei, judele din Achad 2 , în numele magistrului Francisc de Ciacova, Pavel,
vilicul din pomenitul Achad, în numele cucernicului părinte, a domnului
Petru, episcopul bisericii din Cenad3, de asemenea, Dominic de Mandola,
Bartolomeu de Pişchia, Benedict, Gheorghe şi Briccius de Mandola din
partea aceleiaşi moşii Mandola, de asemenea Vincenţiu, Ladislau, Briccius
şi Mihail de Karoly din partea aceleiaşi moşii Karoly, precum, şi Matia,

4
vilicul din Orţişoara, în numele alesului Frank de Beregsău, omul regelui şi

cel al Capitlului au hotărnicit amintita moşie Jadani şi pertinenţele ei potrivit
cu vechile şi adevăratele lor hotare şi le-au deosebit de drepturile altora după
rânduiala de mai jos, anume:
Mai întâi, dinspre partea sus-pomenitei moşii Achad a sus-amintitului
Francisc de Ciacova, spre latura de răsărit, la drumul pe care se merge din
zisul Jadani la sus-menţionata moşie Achad, sub un stejar şi lemn de foc, au
ridicat o movilă de hotar, care desparte aceste moşii, Jadani şi Achad. De
asemenea, trecând acest drum, faţă în faţă cu acel semn de hotar, au înălţat o
altă movilă de hotar, care desparte amintita moşie numită Achad a domnului
episcop dinspre partea de miazăzi de hotarele moşiei Jadani. De aici,
purcezând de-dreptul spre latura de apus, au ridicat o movilă de hotar sub un
stejar, la bătaie de o săgeată. De aici, ţinând-o mereu pe această parte, după
puţină vreme ( ... ) de-a dreptul, au înălţat o altă movilă de hotar sub un
5
stejar şi, purcezând apoi de aici de-a dreptul spre acea latură, au ajuns la
şanţul unui drum numit Drumul Şanţului, pe care l-au lăsat drept semn de
hotar, acolo unde se întâlnesc hotarele moşiilor Achad şi Monyoros 6 ale
pomenitului domn episcop şi Jadani al zisului Capitlu de la Cenad. În fine,
au ajuns la vechile hotare ale amintitei moşii Jadani cu moşia numită
Chama7, unde, din cauza împotrivirii făcute lor de oamenii lui Ladislau şi
Ioan Erdeg din zisa Chama, au trecut peste acest hotar. Când au ajuns la
hotarele moşiei Karoly, au lăsat drept semn de hotar un drum vechi numit
Drumul Mănăşturului, de lângă pădurea lui Briccius de Dalez, hotărând ca o
parte a acelui drum, anume cea dinspre partea de răsărit, să fie stăpânită de
oamenii din zisul Jadani, iar cealaltă, anume, cea dinspre apus, de amintiţii
nobili din Karoly. De asemenea, ţinând-o spre latura de miazănoapte pe
acelaşi drum vechi, au ajuns la o vale numită Valea Aşezării, iar în această
vale, în partea ei de apus, au ridicat o movilă de hotar. Purcezând mereu pe
acelaşi drum, în aceeaşi direcţie, au înălţat la capătul pădurii din zisul
Karoly o altă movilă de pământ înspre partea de răsărit, acolo unde se
termină hotarul cu aceiaşi nobili Karoly, fără ca vreunul dintre aceştia să se
fi împotrivit. De asemenea, ţinând-o pe acelaşi drum vechi, Drumul
Mănăşturului, înspre partea de miază noapte, au ajuns, trecând printr-un
mărăciniş, la un drum pe care se merge de la Mandola la amintitul Jadani,
iar acolo, lângă acelaşi drum, în zisa parte de miazănoapte, pe lângă două
iugăre de pământ de arătură, au ridicat o movilă de hotar. Apoi, purcezând
pe acelaşi drum vechi, au ajuns aproape de capătul unei păduri mari, care
130 COSTIN FENEŞAN
ţine de Mondola, apoi la o vale mare numită Valea Zylas, unde se află
luncile şi fânaţele care ţin de Jadani, iar într-o parte a acelei văi au înălţat o
movilă de hotar, astfel că amintitul drum numit Drumul Mănăşturului să
rămână mereu drept hotar nobililor din Karoly şi Mondola şi moşiei Jadani a
Capitlului din Cenad. De asemenea, urcând pe înainte-amintitul drum vechi,
Drumul Mănăşturului, din zisa vale Zylas, au ajuns la un alt drum numit
Drumul Strâmbul, care duce în tot chipul spre părţi din moşia Orţişoara, iar
acolo, lângă acest drum, au înălţat o movilă de hotar. Aici se termină hotarul
cu zişii nobili din Mondola, fără ca vreunul dintre ei să se fi împotrivit. De
aici, trecând pe acelaşi Drum Strâmbul cale mai îndelungată, anume un sfert
de parte dintr-o milă, şi ajungând la un semn mare de hotar care se numeşte
Hotarul Umflat, l-au refăcut, astfel că acel drum Strâmbul este mereu
hotarul între amintitele moşii Orţişoara şi Jadani. Iar mai apoi, când au vrut
să purceadă la semnele de hotar ale amintitei moşii Jadani aflate în hotarul
spre moşia Murani, Ioan de Zylas 8, în numele celor doi fraţi ai săi amintiţi
mai sus, anume Ladislau şi Ioan Erdeg, s-a ridicat împotrivă sub cuvânt de
împotrivire, astfel că au încetat să ridice pe mai departe astfel de semne de
hotar. Dată în a cincisprezecea zi din ziua ridicării amintitelor semne de
hotar, în anul Domnului amintit mai sus.
pe verso: Hotărnicia moşiei Jadani cu megieşii nobili, cu excepţia fiilor Erdeg de

Chama (sec. XV).
Despre Jadani. (sec. XV).
Despre Jadani. în comitatul Timiş (sec. XVIII).
1
2iulie. În calendarul ortodox îi corespunde sărbătoarea Acoperământul
(Veşmântul), Maicii Domnului.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Jadani, cf. Suciu, II, p. 287.
2
3
Este vorba de episcopul Petru Himfy de Remetea Mare (1438-1457).
4
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la vest de Jadani, cf. Suciu, II, p. 348.
5
Hârtia ruptă circa 2,5 cm, fiind la îndoitura documentului; cuvântul este cu mare
probabilitate miliarie.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Jadani, cf. Suciu, II, p. 372.
6
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lână Sânandrei, cf. Suciu, II, p. 307.
7
8
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la sud de Beregsăul Mare, cf. Suciu, II, p. 438.
40. 1455 martie 26, [Arad] - Elisabeta, fiica lui Emeric Chygan de
Borzekel, soţia lui Matia Zani, Ecaterina, văduva lui Mihail de Borzekel şi
fiica ei Elena, soţia lui Grigore Parvus (Micu/Kiss), vând părţile lor de
moşie şi jumătate din moşia Borzekel aflată în comitatul Timiş lui Ladislau
Ordog de Chama şi fiilor săi Ioan şi Ladislau pentru suma de 150 de florini
ungureşti de aur.
Arhivele Naţionale Cluj-Napoca, fond familial Bethlen de Ictar, I. Documente

medievale, nr. 25; original pe pergament; sigiliul în ceară galbenă atârnat de document cu
şnur împletit de mătase albă şi albastră (cota veche: R.VI, fasc. 42, nr. 1).
Capitulum ecclesie Orodiensis ornnibus Christi fidelibus, presentibus

pariter et futuris, presencium noticiam habituris, salutem in salutis largitore.
Ad vniversorum noticiam harum serie volumus pervenire, quod nobiles
domine Elizabeth, filia condam Emerici Chygan dicti de Borzekel, consors
videlicet Mathie Zani 1 dicti, nune de civitate Zegediensi, oneribus Gregarii
et aliorum filiorum, fratrum et proximorum suorum in infra scriptis in se
assump(mendo) 2, ac Katherina, relicta condam Michaelis de eadem
Borzekel, nencnon Elena, filia eiusdem domine Katherine, consors videlicet
Gregarii Parvi de iamdicta Borzekel, consimiliter oneribus omnium filiorum
ac prolium procreatorum et procreandorum fratrumque et proximorum
suorum in sub notandis in se receptis, coram nobis personaliter consitute
oraculo vive vocis, spontanea voluntate confessi extiterunt eo modo, quod
ipse, ad presens grandis nitibus ipsas vagantibus evitandis, totales porciones
ipsarum possessionarias, pariter integram medietatem prescripte
possessionis Borzekel quoad porcionem prefate domine Elizabeth et
filiorum suorum ac alias porciones in eadem Borzekel in comitatu
Themesiensis existentes, quoad porciones predictarum dominarum
Katherine et Elene ac prolium earundem cum omnibus suis vtilitatibus et
pertinenciis quibuslibet, videlicet terris arabilibus cultis et incultis, agris,
nemoribus, spinetis, rubetis, pratis, fenetis, aquis aquarumque decursibus,
piscinis, piscaturis, insulis, virgultis, fontibus et generaliter quarumlibet
vtilitatum integritatibus quovis nominis vocabulo ceanseantur, sub suis veris
metis et antiquis limitibus ad easdem de iure spectantibus et pertinere
debentibus, Ladislao Erdwgh de Chama ac Johanni et altera Ladislao
similiter Erdwgh dictis, filiis eiusdem de eadem Chama, pro centum et
quinquaginta florenis auri puri Hungaricalibus veri et iusti ponderis sibi, vt
dixerunt, plene persolutis ab eisdem et receptis perpetuo precio
vendidissent, appropriassent et contulissent, ymo 2 vendiderunt, dederunt,
appropriaverunt et contulerunt nostri in presenciam iure perpetuo et
irrevocabiliter per prefatos Ladislaum, Johannem et alterum Ladislaum
132 COSTIN FENEŞAN
Erdwg 2 ipsorumque heredes et posteritates vniversas possidendas, tenendas

at habendas, manus ipsarum et suorum successorum, quorum omnibus, vt
prefertur, in se receptis, de dominyo 2 et introduccione 3 prescriptarum
totalium porcionum possessionariarum prorsus et omnino excipientes et in
prenarratos Ladislaum, Johannem et alterum Ladislaum Erdwgh de Chama
ipsorumque heredes hereditariique successores vniversos cum omni
plenitudine iuris transferentes. Nichilominus, prescripte domine Elizabeth,
Katherina et Elena vocate, assumpmentes 2 sepefatos Ladislaum, Johannem
et alterum Ladislaum Erdwgh 2 ipsorumque posteros temporibus successivis
in pacifico dominyo 2 dictarum porcionum possessionariarum contra quosvis
impetitores protegere, conservare et tueri propriis suis laboribus et expensis,
ad que se eedem domine omnibus, vt prodicitur, in se assumptis spontanea
coram nobis obligarunt voluntate. In quorum omnium testimonium et robor
presentes literas nostras privilegiales pendentis sigilli nostri munimine
consignatas eeisdem2 duximus concedendas. Datum per manus magistri
Johannis lectoris et concanonicis nostri, feria quarta proxima post festum
Annunciacionis gloriosissime virginis Marie, anno Domini millesimo
quadringentesimo quinquagesimo quinto, cantore absente, presentibus
ibidem honorabilibus dominis et magistris Blasio custode, Stephano de
Machalaka, Ladislao de Basarag, Nicolao de Therwar et Elya ceterisque
canonicis fratribus nostris in Dei ecclesia regi iugiter famulantibus
sempiterno.
pe verso: Teomeosvarmegiebeli Borzekelj portiorol vaio levei, az mint elattak (sec.

XVI).
'Lectură nesigură, pergamentul fiind puternic pătat şi textul palidat
2
Astfel în text.
3
Textul foarte şters; lectură probabilă.
Traducere
Capitlul bisericii din Arad tuturor credincioşilor întru Hristos, de faţă
şi deopotrivă viitori, care vor vedea scrisoarea de faţă, mântuire întru
dăruitorul mântuirii. Prin această scrisoare vrem să ajungă la ştirea tuturora,
că nobilele doamne Elisabeta, fiica răposatului Emeric zis Chygan din
Borzekel 1, fiind soţia lui Matia zis Zani, acum în oraşul Szeged, luând
asupra-şi obligaţiile lui Grigore şi ale altor fii, fraţi şi apropiaţi ai ei scrişi
mai în jos, şi Ecaterina, văduva răposatului Mihail din acelaşi Borzekel,
precum şi Elena, fiica aceleiaşi doamne Ecaterina şi soţia lui Grigore Parvus
din tocmai amintitul Borzekel, luând, de asemenea, asupra-şi obligaţiile
tuturor fiilor şi copiiilor născuţi şi care se vor mai naşte, ale fraţilor şi
apropiaţilor ei însemnaţi mai jos, după ce s-au înfăţişat în persoană înaintea
noastră, ne-au mărturisit prin viu grai, de bună voie, cum că ele, spre a ocoli
marile greutăţi care le dau târcoale, au vândut, au înstrăinat şi au hărăzit pe
vecie întregile lor părţi de moşie, deopotrivă cu întreaga jumătate din
pomenita moşie Borzekel în ceea ce priveşte partea amintitei doamne
Elisabeta şi a fiiilor ei şi alte părţi din aceeaşi [moşie] Borzekel aflată în
comitatul Timiş, la fel în ceea ce priveşte părţile amintitelor doamne
Ecaterina şi Elena şi ale copiiilor lor, dimpreună cu toate folosinţele şi
oricari pertinenţe ale lor, anume pământuri de arătură lucrate şi nelucrate,
ogoare, dumbrăvi, spinişuri, mărăcinişuri, lunci, fâneţe, ape şi cursuri de
apă, heleştee, locuri de pescuit, ostrovuri, lăstărişuri, izvoare şi îndeobşte cu
întregimea oricăror folosinţe, oricum s-ar numi acestea, între adevăratele lor
hotare şi vechile margini care le privesc de drept şi trebuie să ţină de
acestea, lui Ladislau Ordog de Chama2 şi lui Ioan şi unui alt Ladislau, de
asemenea zis Ordog, fiii aceluiaşi din aceeaşi Chama, pentru preţul de o sută
cincizeci de florini ungureşti de aur curat şi în dreaptă greutate, [bani] care,
după câte au spus, le-au fost plătiţi pe deplin de aceştia şi pe care i-au
primit, după cum le vând, le dau, le înstrăinează şi le hărăzesc în faţa noastră
cu drept deplin şi în chip de nestrămutat pomeniţilor Ladislau, Ioan şi unui
alt Ladislau 6rdog, precum şi tuturor moştenitorilor şi coborâtorilor acestora
spre a le stăpâni, a le ţine şi a le avea, luându-şi mâna lor şi a tuturor
urmaşilor lor - aşa cum s-a amintit - de pe stăpânirea şi punerea în stăpânire
asupra întregilor părţi de moşie şi scoţându-le întru totul şi pe deplin şi
trecându-le cu întreaga putere a dreptului pe seama sus-amintiţilor Ladislau,
Ioan şi a unui alt Ladislau Ordog de Chama, a tuturor moştenitorilor şi
urmaşilor lor cu drept de moştenire. De asemenea, pomenitele doamne
numite Elisabeta, Ecaterina şi Elena s-au îndatorat ca, în vremurile care
urmează, să-i apere, să-i păstreze şi să-i ocrotească prin propria lor osteneală
şi cu proprii lor bani pe ades-amintiţii Ladislau, Ioan şi pe un alt Ladislau
Ordog şi pe urmaşii lor împotriva oricăror pârâşi, lucru pe care - aşa cum s-
a spus - aceleaşi doamne l-au luat asupra lor şi s-au obligat de bună voie în
faţa noastră. Spre mărturia şi tăria tuturor acestor lucruri am hotărât să le
hărăzim această scrisoare a noastră privilegială, a cărei tărie a fost certificată
prin atârnarea sigiliului nostru. Dată de mâna magistrului Ioan, lector şi
concanonic al nostru, în miercurea care urmează imediat după Bunavestire a
preaslăvitei Fecioare Maria, în anul Domnului o mie patru sute cincizeci şi
cinci, cantorul fiind absent, de faţă fiind aici vrednicii de cinste domni şi
134 COSTIN FENEŞAN
magistri Blasiu custodele, Ştefan de Maşloc, Ladislau de Basarag 3, Nicolae

de Therwar şi Elia, precum şi ceilalţi fraţi canonici ai noştri care slujesc
veşnic regelui, fără preget, în biserica lui Dumnezeu.
1
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Sânandrei, cf. Milleker, p. 168 şi
Suciu, li, p. 302.
2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la est de Sânandrei, cf. Milleker, p. 172; vezi şi
Suciu, li, p. 307.
3
Aşezare azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Bursorog, Bosorog, care
s-a aflat la nord de Pecica, unde pusta Basaraga îi păstrează amintirea, cf. Suciu, li, p. 305.
41. 1455 septembrie 7, Margina - Ioan de Hunedoara, comite suprem

de Banska Bystrica, locţiitor şi căpitan general al regatului Ungariei, îi
dăruieşte lui Pantea din Pwri moşia Pwri de Sus şi Pwri de Jos din districtul
Fârdea, împreună cu cnezatul acesteia.
MOL, Dl. 30832; original pe hârtie; pecete în ceară roşie. Un transumt al acestui
document se găseşte în sentinţa din 24 decembrie 1506 a Scaunului de judecată al
comitatului Hunedoara, cf. MOL, Dl. 30970.
Editie: Pesty Frigyes, Krass6 varmegye tortenete, voi. III, Budapesta, 1882, doc.
308, p. 400-401.
Nos, Johannes de Hwnyad, comes perpetuus Bistriciensis etc.,

vniversis, quod nos, considerantes fidelitates et fidelium serviciorum merita
Pantha de Pwry per ipsum nobis locis debitis et temporibus opportunis
exhibitis et impensis, quandam possessionem Pwry superiorem et inferiorem
vocatam, in districtu Twrd existentem, simulcum cunctis vtilitatibis et
pertinenciis, videlicet terris arabilibus, silvis, pratis, fenilibus, nemoribus et
aliis quibuscumque 1 vtilitatibus, more et adinstar aliarum liberarum
possessionum, prout ceteri huiusmodi liberas possessiones in dieto districtu
possident, eidem suisque heredibus et posteritatibus vniversis imperpetuum 1
1
dedimus, donavimus et contullimus , ymo 1 damus per presentes. Quocirca
vobis, officialibus in dieto districtu Twrd constitutis et in futurum
constituendis firmiter precipientes mandamus, quatinus dictum Pantha
suosque heredes et posteritates in dicta possessione Pwry superior et inferior
contra premissam nostram donacionem in nullo impedire, molestare,
perturbare aut quovismodo dampnificare 1 nullatenus presumatis, sed
eundem, eandem more aliarum huiusmodi possessionum pacifice vti et frui
permittatis. Secus non facturis, in premissis. Presentibus perlectis, exhibenti

restitutis. Datum in villa Morsina, in vigilia Nativitatis beate Marie virginis,
anno Domini millesimo CCCCmo L moquinto.
L. S.
Relacio Nicolai Balacha Esedensis 2
1
Astfel în text.
2
Traducere
Noi, Ioan de Hunedoara, comite perpetuu de Banska Bystrica etc., prin
cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire făcând cunoscut tuturor cărora li se
cuvine, că noi, luând în seamă credinţa şi vrednicia slujbelor credincioase pe
care Pantea din Pwry ni le-a făcut şi ni le-a adus în locurile datorate şi la
1
timpul potrivit, i-am dat, i-am dăruit şi i-am hărăzit pe vecie, lui şi tuturor
moştenitorilor şi urmaşilor săi, moşia numită Pwry de Sus şi de Jos, care se
află în districtul Fârdea, dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele, adică
pământuri de arătură, păduri, lunci, fâneţe, dumbrăvi şi orice fel de alte
folosinţe, după obiceiul şi chipul celorlalte moşii libere, aşa cum stăpânesc
ceilalţi astfel de moşii libere în zisul district, după cum i-o dăruim prin
această scrisoare. De aceea, punându-vă aceasta în vedere, vă poruncim cu
tărie vouă, dregătorilor rânduiţi în zisul district Fârdea şi celor care vor fi
rânduiţi acolo în viitor, să nu îndrăzniţi în niciun chip să-l împiedicaţi, să-l
tulburaţi, să-l supăraţi ori să-l păgubiţi într-un chip oarecare pe zisul Pantea,
pe moştenitorii şi urmaşii săi în zisa moşie Pwry de Sus şi de Jos contrar cu
dania noastră de mai sus, ci să-i îngăduiţi să se folosească şi să se bucure în
pace de această [moşie], după obiceiul celorlalte moşii de acest fel. Altfel să
nu se facă faţă de cele de mai sus. După citirea scrisorii de faţă, să o
restituiţi celui care a înfăţişat-o. Dată în satul Margina, în ajunul [sărbătorii]
Naşterii Sfintei Fecioare Maria, în anul domnului o mie patru sute patruzeci
ŞI ClllCI.
L.S.
Dare de seamă a lui Nicolae Balacha de Ecsed2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Mâtnicul Mic şi Drăgşineşti, cf. Suciu, II,
1
p. 390; vezi şi Milleker, p. 228.

2
136 COSTIN FENEŞAN
42. 1456 mai 12, Buda - Ladislau al V-lea Postumul, regele Ungariei,
îi dăruieşte lui Ioan de Hunedoara, comite perpetuu de Banska Bystrica şi
fost guvernator al Ungariei, în chip de nouă danie, moşiile Mănăştur, Gelu,
Thofew, Zewldes, Ohath, Maraz şi Kysewthwen din comitatul Timiş,
precum şi moşiile Seel şi Maxond din comitatul Cuvin.
MOL Dl. 37636; original pe hârtie; pecete în ceară roşie.
Commissio propria domini regis 1

Nos, Ladislaus, Dei gracia Hungarie, Bohemie, Dalmacie, Croacie etc.
rex ac Austrie et Stirie dux, necnon marchio Moravie etc., memorie
commendamus tenore presencium significantes quibus expedit vniversis,
quod cum regnum stabile nichil magis quam amor subditorum perficiat,
expedit semper principibus grata munificentia suis reddere liberales, ut dum
servitorum animos continuis beneficiis sibi conciliant, eos amore pocius
quam timore promptos suis obsequiis alliciant firmosque in fide faciant et
constantes. Consideravimus itaque hoc respectu clarissimam fidem, virtutes
magnificas ac multimoda obsequiorum genera et fortissima fidelis nostri
sincere dilecti, spectabilis, et magnifici Johannis de Hwnyad, pridem regni
nostri Hungarie gubernatoris, nune vero comitis perpetui Bystriczensis, qui
sicut integritate ceteris clarior ita potenti virtute usque ad hec nostra etatis
tempora regii status ac honoris nostri et huius regni conservator
magnanimus fuit et columpna2 quequidem egregia ac magnifica gesta, cum
propter sui magnitudinem, turn vero quia ea iam pridem scripta superinde
privilegia nostra latiori sermone futuris commendanmt seculis, ad presens
quantum ad eorum specificacionem preterire constituimus hoc tamen
superinde, prout fidedigno testimonio docemur referre possumus et
confiteri, quod hoc regnum nostrum Hungarie, quod preteritis annis nobis
eotunc apud incunabula et alienam educacionem etatem agentibus, foris
Teucrorum2 grassante tyrannide et intus gravissimis dissensionibus et
paricidiis confluctuans, in pendenti ferme ruina positum extiterat, ipsius
comitis Johannis vel sola vei maxime industria, magnanimitate, illustribus
actibus et bellis maxima virtute confectis crebrisque reportatis victoriis tam
externis malis quam civilibus bellis ereptum atque non solum servatum est,
sed et dilatatis suis confinibus magnifice augmentatum nobisque et sub
nostro nomine tentum tutatum gubematum, ac postremo diebus hiis eiusdem
regni possessio pacifica fideliter nobis est restituta.
Cupientes, igitur, ad commoda et honorem huius viri benemeriti, qui

in tot actibus regnique negociis non solum carissimos plures et amicos et
fratres ac familiares belli sibi calamitate raptos amisit, sed et proprii
sanguinis plurimum effudit, nostre liberalitatis nec continuare solum sed et
accumulare beneficia, possessiones Monosthor et Kethfylew vocatas în
comitatu Themesiensis existentes, alias per condam seremss1mum
principem, dominum Albertum regem, genitorem nostrom, condam egregio
Ruperto de Thar collatas et tandem per eundem condam Rupertum de Thar
eidem comiti Johanni donatas, in quarum pacifico dominio idem comes
Johannes post huiusmodi donacionem sibi factam se perstitisse et persistere
asserit eciam de presenti, item totum et omne ius nostrum regium, si quod in
predictis duabus possessionibus, item in aliis possessionibus Thofew cum
pertinenciis, necnon Zewldes ac Ohath et Maraz similiter cum pertinenciis,
Kysewthwen similiter cum pertinenciis, in Themesiensis predicto, necnon
Seel cum pertinenciis, Maxond cum pertinenciis, in Koviniensis comitatibus
apud manus eiusdem comitis Johannis, ut fertur, pacifice habitis,
quomodocunque haberemus et Nostram ex quibuscunque causis, modis et
racionibus concemere(n)t Maiestatem, simulcum cunctis ipsarum utilitatibus
et pertinenciis quibuslibet, terris scilicet arabilibus cultis et incultis, agris,
pratis, pascuis, silvis, nemoribus, montibus, alpibus, vallibus, aquis, fluviis,
piscm1s, piscaturis, rivulis aquarumque decursibus, molendinis et
molendinorum locis, vineis vinearumque promontoriis, necnon teloniis et
tributis ac iure patronatus ecclesiarum et generaliter quarumlibet utilitatum
et pertinenciarum earundem integritatibus quomodocunque nominatis, sub
earundem veris metis et antiquis limitibus premissis sic ut premittitur
stantibus et se habentibus, animo deliberato et ex certa Nostre Maiestatis
sciencia, de prelatorum eciam et baronum nostrorum consilio, memorato
Johanni comiti suisque heredibus et posteritatibus universis nove nostre
2
donacionis titulo dedimus, donavimus et contulimus, ymmo damus,
donamus et conferimus iure perpetuo et irrevocabiliter tenendas,
possidendas pariter et habendas, salvo iure alieno, harum nostrarum vigore,
et testimonio literarum mediante, quas in formam nostri privilegii redigi
faciemus dum nobis in specie fuerunt reportate. Datum Bude, feria quarta
proxima ante festum Penthecostes, anno Domini millesimo
quadringentesimo quinquagesimo sexto, regnorum autem nostrorum anno
Hungarie etc. sextodecimo, Bohemie vero tercio.
L. S.
1
Commissio propria domini regis
138 COSTIN FENEŞAN
pe verso: Monostor pertinet ad Themesvar. Donacio iuris regis.

Donacio super Monosthor, Kethfylew.

2
Astfel în text.
Traducere
Din însăşi, porunca regelui 1
Noi, Ladislau, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei,
Dalmaţiei, Croaţiei etc. şi duce al Austriei şi Stiriei, precum şi markgraf al
Moraviei etc., prin cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire făcând cunoscut
tuturor cărora li se cuvine, cum că o ţară statornică nu este împlinită cu
nimic mai mult decât prin dragostea supuşilor, aşa că se cuvine ca principii
să se arate întotdeauna darnici prin daruri milostive, spre a-şi apropia inimile
slujitorilor prin binefaceri neîncetate, pentru a-i face stăruitori şi neclintiţi în
credinţă şi pentru a-i atrage în slujba lor mai curând prin dragoste decât prin
teamă. În legătură cu acestea, luând prin urmare aminte la preastrălucita
credinţă, la virtuţile măreţe, la slujbele diferite şi deosebit de neînfricate ale
credinciosului nostru sincer iubit, ale cinstitului şi măritului Ioan de
Hunedoara, deunăzi guvernator al regatului nostru al Ungariei iar în prezent
comite perpetuu de Banska Bystrica, care, cu o cinste mai strălucitoare decât
a celorlalţi şi deopotrivă cu bărbăţie puternică, a fost până la această vârstă a
noastră nobilul păstrător şi stâlpul de sprijin pentru starea ţării, pentru
cinstea noastră şi cea a acestui regat, deoarece măreţia sa şi faptele lui alese
şi măreţe sunt vestite veacurilor viitoare mai pe larg de privilegiile noastre
date mai înainte în această privinţă, socotim să lăsăm acum de o parte a le
mai înfăţişa, mai ales că, aşa cum putem afla şi cum ne putem încredinţa din
ceea ce ne învaţă mărturiile vrednice de crezare prin ceea ce ne-au înfăţişat
în anii din urmă incunabulele (cărţile - C.F.) şi ceea ce am aflat la vârsta
educaţiei noastre, atunci când acest regat al nostru al Ungariei era atacat din
afară de puterea înspăimântătoare a turcilor, iar înlăuntru se clătina sub
loviturile cele mai grele ale zavistiei şi crimelor de înaltă trădare, ajungând
aproape de ruină, doar prin singura şi cea mai mare silinţă şi măreţia de
suflet, prin fapte alese şi prin acţiuni militare numeroase făptuite cu cea mai
mare bărbăţie, precum şi prin victoriile obţinute de acelaşi comite Ioan am
scăpat atât de relele din afară cât şi de războaiele civile, iar ţara nu numai că
a fost slujită, ba şi-a şi extins şi şi-a sporit hotarele într-un chip măreţ şi a
fost guvernată şi ţinută în siguranţă pentru noi şi în numele nostru, iar în
aceste zile din urmă el [Ioan de Hunedoara] ne-a restituit cu credinţă

stăpânirea paşnică asupra aceleiaşi ţări.
Dorind, prin urmare, nu numai să ne ducem dărnicia mai departe, ci şi
să sporim câştigurile spre priinţa şi întru cinstea acestui bărbat care
binemerită şi care, în toate faptele şi treburile legate de ţară, nu numai că şi
a văzut răpiţi în nenorocirile războiului pe mai mulţi dintre cei iubiţi, dintre
prieteni, fraţi şi familiari, ci şi-a vărsat de mai multe ori sângele propriu,
acestui amintit comite Ioan, tuturor moştenitorilor şi coborâtorilor săi, i-am
dat, i-am dăruit şi i-am hărăzit sub chipul noii noastre danii, cu suflet
chibzuit şi dintr-o anumită ştiinţă a Maiestăţii Noastre, ba chiar şi la sfatul
prelaţilor şi baronilor noştri, moşiile numite Mănăştur şiGelu, care se află în
comitatul Timiş, care au fost dăruite odinioară de răposat prealuminatul
principe, domnul Albert regele, părintele nostru, ales răposatului Rupert de
Thar2 , iar mai apoi dăruite de acelaşi răposat Rupert de Thar acestui comite
Ioan, [moşii] în a căror stăpânire paşnică acelaşi comite Ioan afirmă că s-a
aflat, după donaţia care i-a fost făcută astfel, aflându-se chiar şi acum, de
asemenea [i-am dăruit] tot şi întreg dreptul nostru regal, dacă am avea
cumva vreunul asupra amintitelor două moşii la fel şi asupra altor moşii,
anume Thofew3 cu pertinenţele, precum şi Zewldes şi Ohath5 şi Maraz6, de
4
asemenea cu pertinenţele, Kysewthwen , de asemenea cu pertinenţele,

7
[toate] în amintitul comitat Timiş, precum şi Seel 8 cu pertinenţele şi

Maxond9 cu pertinenţele, [ambele] în comitatul Cuvin, care - cum se spune
- se află în mod paşnic în mâinile aceluiaşi comite Ioan, [dimpreună] cu
orice drept al nostru sau dacă ar privi-o pe Maiestatea Noastră din vreo
cauză oarecare, în orice chip şi din orice motiv, laolaltă cu toate folosinţele
şi pertinenţele lor de orice fel, anume pământuri de arătură lucrate şi
nelucrate, ogoare, lunci, păşuni, păduri, dumbrăvi, munţi, dealuri, văi, ape,
râuri, iazuri, heleştee, pâraie, cursuri de apă, mori şi locuri de moară, vii şi
dealuri cu vii, precum şi vămi şi locuri de vamă şi dreptul de patronat asupra
bisericilor, şi îndeobşte întregimea oricăror folosinţe şi pertinenţe ale lor,
oricum s-ar numi acestea, aşa cum se află si se găsesc între adevăratele
hotare şi vechi margini, aşa cum s-a zis mai înainte, după cum i le dăm, i le
dăruim şi i le hărăzim spre a le ţine, a le stăpâni şi deopotrivă a le avea cu
drept de veci şi în chip de nestrămutat, fără a fi vătămat dreptul altcuiva,
prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre, care am pus să fie întocmită
sub chipul unui privilegiu al nostru, aşa cum ne-au fost înfăţişate lucrurile.
Dată la Buda, în miercurea imediat înainte de sărbătoarea Rusaliilor, în anul
140 COSTIN FENEŞAN
Domnului o mie patru sute cincizeci şi şase, în al şaisprezecelea an al

domniei noastre în Ungaria etc., iar în Boemia în al treilea.
L.S.
Din însăşi porunca regelui 1
pe verso: Mănăştur ţine de Timişoara. Donarea dreptului regal.

Donaţie referitoare la Mănăştur, Gelu.
1
2
Jdentică, probabil, cu Thara, aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Crivina,
cf. Suciu, II, p. 328.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Checea, cf. Suciu, II, p. 411.
3
4
Aşezare azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Zeldes, Zeudes, care s-a
aflat pe lângă Sânandrei, cf. Suciu, II, p. 430.
5
Credem că este vorba, cu mare probabilitate, de Obad; vezi în acest sens şi
Milleker, p. 218 şi Suciu, li, p. 6.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Becicherecul Mic şi Bi led; vezi
6
argumentaţia lui Milleker, p. 207.

Aşezare azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate pe lângă Utvin.
7
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Opovo, în Banatul sârbesc, cf.
8
Milleker, p, 40-41.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Petrovasâla (Vladimirovac ), în Banatul
9
sârbesc. Despre localizare, vezi discuţia amănunţită la Milleker, p. 31-36.
43. 1457 august 29, Viena - Ladislau al V-lea Postumul, regele

Ungariei, întăreşte privilegiile acordate anterior de suveranii Ungariei
nobililor şi cnejilor români şi, în general, românilor din districtele bănăţene.
Lugoj, Caransebeş, Mehadia, Almăj, Caraşova, Bârzava, Comiat şi Ilidia.
MOL, Dl.26615; copie pe hârtie de la sfârşitul secolului al XVI-iea.

Editii: Pesty Frigyes, A Szoreny varmegyei hajdani olah keriiletek, Budapesta, 1876,
p. 73-75 (în colecţia "Ertekezesek a tOrtenelmi tudomanyok korebol", voi. V, nr. 3, 1876).
Pesty Frigyes, Krasso varmegye tortenete, voi. IJI, Budapesta, 1882, doc. 312, p.
404-406 (text publicat după transumtul în documentul din 4 mai 1609 al principelui
transilvănean Gabriel Bathory, păstrat în arhiva familiei Macskasi de Tincova de la
Arhivele Naţionale Cluj-Napoca).
Pesty Frigyes, Krasso varmegye tOrtenete, voi. IV, Budapesta, 1883, doc. 520, p.
251-255.
Regest: Pesty Frigyes, A szorenyi bansag es Szoreny varmegye tOrtenete, voi. III,
Budapesta, 1878, doc. 75, p. 72.
Commissio propria domini regis in consilia 1

Nos, Ladislaus, Dei gratia Hungarie, Bohemie, Dalmatic, Croatie etc.
rex, Austrie et Stirie dux, necnon marchio Moravie etc., memorie
commendamus tenore presentium significantes quibus expedit wniversis 2,
quod nos, turn ad humilime supplicationis instantiam fidelium nostrorum
Michaelis Dees dicti de Thomoshel et Stephani, filii Sysman de Bozyas, per
eos in ipsorum ac coeterorum wniversorum 2 nobilium et keneziorum,
necnon aliorum Walahorum de districtibus Lugas, Sebes, Mihald, Halmas,
Krassofw, Borzafw, Komiathy et Illyed vocatis, nominibus et în personis
Nostre propterea porrecte Maiestati, turn vero consideratis fidelitatibus et
fidelium servitiorum meritis eorundem wniversorum 2 nobilium et
keneziorum ac coeterorum valahorum, quibus ydem 2 non solum
predecessoribus nostris regibus Hungarie, sed et nobis se gratos reddiderunt
et acceptos, et praesertim eo respectu, quod 3 ipsi, in confiniis regni nostri
locati, in custodia et tuitione vadorum Danubii contra crebros incursus
Turcorum utpote, qui ipsum regnum nostrum in illa parte vei depreciare vei
homines eiusdem regni nostri sine discretione sexus et aetatis impune
abducere in servitutem consueverunt, personas resque et bona sua fortune
casibus summittere 2 damnaque et incommoda ac vulnera dira suscipere non
formidant 4, wolentes 2 eisdem gratitudinis vicem rependere, omnia et singula
eorundem nobilium 5 Wolahorum et kenesiorum privilegia super
quibuscunque eorum libertatibus, prerogativis et iuribus confecta, ac si
presentibus literis nostris de verbo ad verbum inserta essent, sub illis tamen
conditionibus, oneribus et servitutibus quibus eadem emanata et per
predecessores nostros reges Hungarie ipsis concessa sunt, authoritate regia
pro eisdem nobilibus Wolahis et keneziis coeterisque Wolahis, praesentibus
scilicet et futuris, perpetuo valitura roboramus et confirmamus eosque et
unumquemque eorum, sicuti maiorem sic et minorem, in omnibus
huiusmodi eorum libertatibus, praerogativis et iuribus manutenere et5
conservare promittimus. Et nihilominus, ut ipsi nobiles Wolahi et kenezii,
firmata inter se unione, dicta servitia nostra et regni nostri in tuendo vado
Danubii eo melius continuare possint, decrevimus 6 a modo in posterum in
praefatis octo districtibus nullo unquam tempore alicui extraneo
7
possessiones et villas donare, nisi illis qui bene meriti propter eorum
servitia videbuntur. Et quod huiusmodi octo districtus ab invicem non
separabimus, nec aliquem ex eis alicui donabimus, sed sacri regni nostri 8
corone, sicuti praedecessores nostri reges sic et nos, quasi simul iunctos
tenebimus. Imo, praefatum districtum Komiathy, qui per quondam
142 COSTIN FENEŞAN
seremss1mum principem, dominum Sigismundum, Romanorum

lmperatorem ac Hungarie etc. regem, avum nostrum charissimum, quondam
Joanni de Hunyad, alias eiusdem regni nostri Hungarie gubematori,
impignoratus ac per incolas eiusdem districtus ah eodem redemtus 9 esse
perhibetur, praefatis septem districtibus iterum annectimus, decementes 10 a
modo deinceps, sicuti aliquem alium ex ipsis districtibus ita et ipsum
districtum Komiathy de corpore illorum districtuum esse atque uno et
eodem privilegio cum illis gaudere. Praeterea annuimus eisdem nobilibus
Wolahis et keneziis, ut nullus eos iudicet praeter comitem eorum pro
tempore constitutum, cuius iudicio, si contenti non fuerint, ad iudicem
curiae nostrae et de bine in Nostrae Maiestatis personalem praesentiam
possint et valeant causas eorum provocare. Volumus insuper, quod comites
eorum vel vicecomites pro tempore existentes in exigendis birsagiis et
iudiciorum gravaminibus equum leporalium, arma et aves convinctorum 11
vel convincendorum auferre non praesumant, nec aliter pro exactione
huiusmodi birsagiorum, nisi sumpto secum iudice nobilium eorundem
Wolahorum exire valeant modo aliquali. Postremo, eosdem nobiles
Wolahos, instar verorum nobilium regni nostri, item kenezios eorundem
Walahorum ex omni solutione tributi tam nostri quam aliorum
quorumcunque exemptos esse volumus et supportatos et quod nullus
omnino hominum reset bona eorum et jobbagionum ipsorum 12 in quibusvis
locis arestare 2 seu prohiberi facere aut eosdem vel dictos eorum jobbagiones
ad cuiusvis instantiam iudicare vel eorum astare judicatui compellere
presumat, sed si aliqui quidnam actionis vei questionis contra eosdem
nobiles Wolahos et kenezios aut annotatos ipsorum jobbagiones vel alterum
eorum haberent vel habere sperarent, hi id contra praefatos ipsorum
nobilium Wolahorum jobbagiones in praesentiis eorundem nobilium,
adversus autem eosdem nobiles Wolahos et kenezios coram prefatis
comitibus eorum pro tempore existentibus prosequantur, qui si in reddenda
iustitia tepidi fuerint, in praesentia iudicis curiae nostrae et si ibi iterum
iustitia eis deerit, in praesentiam Nostre Maiestatis iuridice prosequantur, ex
parte quorum omni contra eos querulanti iudicium et iusticia impendetur
prout dictabit ordo iuris. In cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam
praesentes literas nostras secreto sigillo nostro, ~uo ut rex Hungarie utimur,
impendenti communitas duximus concedendas 1 • Datum Viennae, in festo
Decollationis beati Joannis Baptiste, anno Domini millesimo
quadringentesimo quinquagesimo septimo, regnorum autem nostrorum anno
Hungariae etc. decimo octavo, Bohemie vero quarto.
pe verso: Paria privilegii oppidi Lugas cum aliis octo pagis 2 eidem annexis.
Comitatus Zeoreniensis.
1
De altă mână.
2
Astfel în text.
3
În text, greşit: NQ.
4
În text, greşit: forundant.
5
Cuvântul lipseşte în ediţiile lui Pesty Frigyes.
6
În text, greşit: decremus.
7
La Pesty: eorundem.
8
La Pesty: nostre.
9
La Pesty: redemptus.
10
La Pesty: decernendo.
11
La Pesty: convictorum.
12
În text, greşit: jobbagionibus suorum.
13
În text. greşit: concedendum.
Traducere
Din însăşi porunca domnului, a regelui, în consiliu 1
Noi, Ladislau, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei,
Dalmaţiei, Croaţiei etc., duce al Austriei şi Stiriei, precum şi markgraf al
Moraviei etc., prin cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire făcând cunoscut
tuturor cărora li se cuvine, că noi, atât la rugămintea smerită şi stăruitoare a
credincioşilor noştri. a lui Mihai zis Dees din Themeset2 şi a lui Ştefan, fiul
lui Şişman din Bozyas, făcută de ei în această privinţă Maiestăţii Noastre în
numele lor şi al tuturor celorlalţi nobili şi cnezi, precum şi al celorlalţi
români din districtele numite Lugoj, Sebeş, Mehadia, Almăj, Caraşova,
Bârzava, Coroiat şi Ilidia, cât şi ţinând seama de credinţa şi de vrednicia
slujbelor credincioase ale tuturor acestor nobili şi cnezi şi ale celorlalţi
români, prin care s-au făcut plăcuţi şi iubiţi nu numai predecesorilor noştri
regi ai Ungariei dar şi nouă, mai cu seamă având însă în vedere faptul că,
fiind aşezaţi la hotarul regatului nostru, nu s-au înspăimântat la paza şi la
apărarea locurilor de trecere de la Dunăre împotriva atacurilor repetate ale
turcilor, care obişnuiau de altfel fie să prade în acea parte a regatului nostru,
fie să-i ducă în robie fără nicio teamă şi fără să ţină seama de sex şi de
vârstă pe oamenii din acelaşi regat al nostru şi să supună persoana lor,
lucrurile şi bunurile lor norocului întâmplării, suferind pagube, necazuri şi
răni grozave, noi voind să-i răsplătim în schimb pe aceştia cu gratitudine,
am întărit şi am confirmat, spre a avea putere de veci, toate şi fiecare dintre
privilegiile acestor nobili 4 români şi cnezi referitoare la orice libertăţi,
prerogative şi drepturi ale lor, chiar dacă acestea sunt trecute în scrisoarea
144 COSTIN FENEŞAN
noastră de faţă din cuvânt în cuvânt, anume în acele condiţii, cu acele sarcini
şi slujbe, cu care le-au fost date şi încuviinţate de predecesorii noştri regi ai
Ungariei, prin autoritatea regală, pe seama aceloraşi nobili români şi cnezi şi
ceilalţi români, anume cei de faţă şi cei viitori, şi promitem să-i menţinem
ş.!4 păstrăm în toate libertăţile, prerogativele şi drepturile lor de acest fel şi în
fiecare dintre acestea, fie că e unul mai mare, fie unul mai mic. De
asemenea, pentru ca aceşti nobili români şi cnezi - după ce s-a întărit
legătura dintre ei - să poată continua cu atât mai bine slujbele pentru noi şi
pentru regatul nostru la apărarea locurilor de trecere peste Dunăre, am
hotărât ca de acum înainte în amintitele opt districte să nu mai fie dăruite
niciodată moşii şi sate vreunui străin, ci numai acelora, care, datorită
slujbelor aduse, vor fi socotiţi că binemerită. De asemenea, [am hotărât], că
nu vom separa aceste opt districte unul de celălalt şi nici nu vom dărui cuiva
vreunul dintre acestea, ci - la fel ca regii care ne-au precedat - şi noi le vom
ţine la sacra coroană a regatului nostru, ca şi cum ar fi legate unul cu altul.
De asemenea, alăturăm din nou amintitelor şapte districte pomenitul district
Comiat, care i-a fost zălogit răposatului Ioan de Hunedoara, altfel
guvernator al acestui regat al nostru al Ungariei, de către răposat
prealuminatul principe, domnul Sigismund, împărat al şi rege al Ungariei
etc. strămoşul nostru preaiubit, şi care se ştie că a fost răscumpărat de
locuitorii aceluiaşi district [de la Ioan de Hunedoara], hotărând ca de acum
înainte şi acest district Comiat - la fel ca şi oricare altul dintre aceste
districte - face parte din corpul districtelor acestora şi se bucură de unul şi
acelaşi privilegiu cu acestea. În afară de asta, încuviinţăm aceloraşi nobili
români şi cnezi, ca nimeni altul în afară de comitele lor aflat în funcţie să îi
judece, iar dacă nu vor fi mulţumiţi de judecata lui, să poată şi să aibă
îngăduinţa de a face apel cu procesele lor la judele curţii noastre şi de acolo
[la judecata] în prezenţa personală a Maiestăţii Noastre. Pe lângă asta, mai
vrem ca la încasarea amenzilor şi a obligaţiilor judiciare comiţii şi
vicecomiţii lor aflaţi în funcţie să nu îndrăznească a le lua celor condamnaţi
sau celor care vor fi condamnaţi calul de vânătoare, armele şi păsările şi nici
altceva pentru plata unor atfel de amenzi, asta dacă nu l-au luat cu sine pe
judele nobililor aceloraşi români, care trebuie să vină într-un mod oarecare.
Mai pe urmă, vrem ca aceşti nobili români să fie scutiţi şi iertaţi - aidoma
adevăraţilor nobili ai regatului nostru -, de asemenea cnezii aceloraşi
români, de plata dării atât către noi cât şi către oricare altul, iar niciun om să
nu îndrăznească a le popri sau a le opri în oricare loc ar fi lucrurile şi
bunurile şi iobagii lor sau să-i judece ori să-i cheme la judecată, pe ei şi pe
iobagii lor, la stăruinţa cuiva, ci, dacă cineva ar avea vreo para sau
investigaţie împotriva aceloraşi nobili români şi cnezi sau a amintiţilor lor
iobagi ori contra altuia dintre ei sau dacă doreşte să aibă una ca aceea, atunci
acela să procedeze cu aceste [pâri] împotriva amintiţilor iobagi ai nobililor
români în prezenţa acelor nobili sau contra acelor nobili români şi cnezi în
faţa pomeniţilor lor comiţi aflaţi în funcţie, iar dacă aceştia vor fi zăbavnici,
[să treacă] judecata în prezenţa judelui curţii noastre şi dacă şi aici vor fi
lipsiţi din nou de [administrarea] dreptăţii, atunci să-i urmărească pe cale
judecătorească în faţa Maiestăţii Noastre, din partea cărora se va face
judecată şi dreptate oricărui reclamant împotriva acelor [nobili români şi
cnezi], aşa cum o va cere rânduiala legii. Spre amintirea şi tăria veşnică a
acestui lucru, am hotărât să hărăzim această scrisoare a noastră, pe care am
întărit-o prin punerea sigiliului nostru secret, pe care îl folosim ca rege al
Ungariei. Dată la Viena, de sărbătoarea Tăierii capului sfântului Ioan
Botezătorul, în anul Domnului o mie patru sute cincizeci şi şapte, al
optsprezecelea an al domniei noastre în Ungaria etc., iar în Boemia al
patrulea.
pe verso: Copie a privilegiului târgului Lugoj cu alte opt sate care îi sunt alăturate 5 .
Comitatul Severinului.
1
Scris de altă mână. Lipseşte din ediţiile lui Pesty.
Aşezare azi dispărută, care s-ar fi aflat, potrivit lui Milleker, p. 248, pe lângă
2
Teregova, la nord-vest de aceasta, lângă malul drept al Timişului, fiind locul numit Dosul
Timişului, care pare să păstreze amintirea vechii aşezări. Suciu, II, p. 409 afirmă că
aşezarea s-ar fi aflat în raionul Orşova.
3
Aşezare azi dispărută, care, potrivit lui Milleker, p. 168, s-a aflat în apropiere de
Sacu şi Morencz, făcând parte din pertinenţele cetăţii Jdioara. În partea de răsărit a satului
Remetea Pogănici se află dealul Buzu, care pare să perpetueze amintirea vechii aşezări.
Suciu, II, p. 303 localizează Bozzas/Bozvas cu probabilitate pe lângă Berzovia şi Jena.
Socotim ca fiind mai plauzibilă localizarea în apropiere de Remetea Pogănici.
4
Lipseşte la Pesty.
5
Astfel în text.
44. 1459 mai 27, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, le porunceşte
banilor de Severin, Ladislau de Dolaţ şi Ştefan de Mâtnic, să restituie de
îndată şi fără orice fel de subterfugiu moşiile cele două Ţerova şi Văliug din
districtul Bârzava proprietarilor de drept, Ioan diacul din Myhalyncz şi
Martin din Ţerova, de la care le ocupaseră cu forţa.
146 COSTIN FENEŞAN
Transumt în documentul dat de regele Matia Corvin la Buda, la 22 noiembrie 1459.

Editie: Costin Feneşan, Un proces de proprietate în districtul românesc Bârzava la
mijlocul secolului al XV-iea, în "Studii şi comunicări de istorie", voi. IV, Caransebeş, 1979,
p. 293.
Mathias, Dei gracia rex Hungarie, Dalmacie, Croacie etc., fidelibus

nostris magnificis Ladislao de Docz et Stephano de Mothnok, banis nostris
Zewriniensibus, salutem et graciam. Exponunt nobis fideles nostri Johannes
literatus de Myhalyncz et Martinus de Cerowa grav(amini), quomodo vos
ipsos in dominio possessionum ipsorum vtriusque Cerowa et Walle
vocatarum ac predii Cerowycza, în districtu Borzafew existencium et
habitarum, in quorum pacifico dominio iidem exponentes se a dudum
perstitisse asserunt, exclusissetis ac easdem et idem pro vobis occupassetis
occupatasque teneretis ac easdem vteremini eciam de presenti poten(cia)
mediante in ipsorum exponencium preiudicium atque dampnum 1 non
modicum. Et quia nos sicuti neminum regnicolarum nostrorum in iustis
iuribus rebusque et bonis ipsorum, sic nonnunquam prefatos exponentes per
quempiam opprimi seu destitui volumus, igitur prioribus literis fidelitati
vestre 2 superinde missis mandaveramus, ita et presencium serie eidem
districtissime committimus et man(damus) sic omnino habere volentes,
quatenus receptis presentibus, nullo ampliori nostro mandato superinde
expectato, pretactas possessiones, per vos vt prefertur manifeste occupatas,
eisdem exponentibus sine (a)liquo dampno 1 et subterfugio quolibet se moto
committere et resignare. Man(damus), vestras et vestrorum quorumlibet de
eisdem penitus excipere, nec în easdem vos de cetero quo(vismodo)
intromittere, sed eosdem exponentes in earundem possessionum pacifico
dominio relinquere et tenere debeatis, nam eorundem exponencium super
predictis possessionibus omnia iusta iura coram nobis exhibita vidimus,
ipsosque et neminem alium concernere agnovimus, necnon easdem et idem
pro fidelibus eorundem serviciis nobis per eosdem fideliter exhibita
mediante aliis literis nostris donacio(nali)bus superinde confectis denuo et
ex novo generare in perpetuum contulimus. Secus ergo non facturis.
Presentibus perlectis, exhibenti restitutis. Datum Bude, die dominico
proximo post festum sacratissimi Corporis Christi, anno eiusdem millesimo
quadringentesimo quinquagesimo nono.
1
Astfel în text.
2
După sens ar fi trebuit să figureze: fidelitatibus vestris.
Traducere
Matia, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei
etc., credincioşilor noştri. măriţilor Ladislau de Dolaţ şi Ştefan de Mâtnic,
banii noştri ai Severinului, mântuire şi milostivire. Ioan diacul din
Myhalyncz şi Martin din Ţerova ne-au înraţişat în chip de plângere, că voi
1
i-aţi îndepărtat din stăpânirea asupra moşiilor lor numite cele două Ţerova şi
Walk\ precum şi a prediului Ţeroviţa, aflate şi stăpânite în districtul
Bârzava, în a căror stăpânire paşnică aceeaşi pârâşi susţin că s-ar fi aflat de
multă vreme, şi că le-aţi ocupat pe seama voastră şi le ţineţi ocupate, ba
chiar şi acum amândoi le ţineţi cu forţa spre paguba şi dauna deloc
neînsemnate ale aceloraşi pârâşi. Iar cum noi nu voim să-i apăsăm sau să-i
lipsim pe niciunul dintre locuitorii ţării noastre de drepturile cuvenite, de
lucrurile şi bunurile lor, tot astfel nu vrem defel să se întâmple vreodată cu
amintiţii pârâşi, aşa că, printr-o scrisoare trimisă credinţelor voastre mai
înainte, v-am poruncit asta, iar prin scrisoarea de faţă vă punem în vedere şi
vă poruncim cu deosebită tărie, voind ca lucrurile să fie aşa cum s-a zis, ca -
după ce veţi fi primit scrisoarea de faţă - să nu mai aşteptaţi vreo altă
poruncă în această privinţă, ci să treceţi şi să restituiţi din imbold propriu
aceloraşi pârâşi amintitele moşii ocupate de voi în chip vădit, aşa cum s-a
amintit, rară vreo pagubă şi rară vreo înşelătorie oarecare. Vă poruncim
vouă şi fiecăruia dintre voi, să nu luaţi nimic din acele moşii, iar pe viitor să
nu mai pătrundeţi acolo într-un chip oarecare, ci să fiţi datori să-i lăsaţi şi
păstraţi pe aceeaşi pârâşi în stăpânirea paşnică a acelor moşii, deoarece am
văzut că ne-au fost înraţişate toate drepturile cuvenite ale aceloraşi pârâşi
asupra moşiilor amintite şi ne-am dat seama că acestea îi privesc pe ei şi pe
nimeni altul, după cum, printr-o altă scrisoare a noastră de danie în această
privinţă, le-am hărăzit din nou şi iarăşi pe vecie acele moşii, ca răsplată a
slujbelor pe care aceştia ni le-au adus cu credinţă. Aşadar, altfel să nu faceţi.
După citirea scrisorii de faţă, să o restituiţi celui care a înraţişat-o. Dată la
Buda, în duminica de după sărbătoarea preasfântă Corpus Christi3, în anul
aceluiaşi o mie patru sute cincizeci şi nouă.
1
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Bolvaşniţa, cf. Suciu, 11, p. 363.
Aşezare azi dispărută, pe care Suciu, II, p. 418 o identifică, credem noi greşit, cu
2
Văliug. Socotim că, mai degrabă este vorba de o aşezare aflată în apropiere de Ţerova.
3
În calendarul bisericesc romano-catolic este joia după duminica Sfintei Treimi.
148 COSTIN FENEŞAN
45. 1459 noiembrie 2, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, restituie,

în urma procesului desfăşurat la Curtea regală, diacului Ioan din Myhalyncz,
fratelui său Martin din Ţerova şi celorlalţi fraţi ai lor moşiile cele două
Ţerova, Văliug şi Feyerwyz, precum şi prediul Ţeroviţa, toate aflate în
districtul Bârzava, posesiuni pe care le ocupase cu forţa şi fără a avea vreun
drept Ladislau de Dolaţ, unul din banii Severinului; suveranul porunceşte
Capitlului din Arad să dea din nou în stăpânire moşiile amintite vechilor lor
proprietari, fără a ţine seama da vreo împotrivire.
Transumt în documentul regelui Matia Corvin dat la 3 I mai 1464.

p. 294-298.
Mathias, Dei gracia rex Hungarie, Dalmacie, Croacie etc., fidelibus

nostris, Capitulo ecclesie Orodiensis, salutem et graciam. Noveritis quod
cum causa que inter Johannem literatum de Myhalyncz ac Martinum de
Cerowa, Michaelem, Georgium, Johannem et Stephanum Wayda de eadem
ab vna parte, siquidem ab altera inter Ladislaum de Docz racione et pretextu
potenciarie occupacionis possessionum vtrarumque Cerowa, Walle,
Feyerwyz et predii Cerowycza vocatis in districtu Borzafew existencium,
coram palatino nostro mota fuisset et suborta, tandem eadem causa ex
transmissione eiusdem palatini in nostram specialem presenciam deducta
nobisque sabbato proximo post festum Exaltacionis Sancte Crucis 1 anno in
presenti proxime preteritum pro tribunali sedentes, iidem Johannes literatus
de Myhalyncz et Martinus de Cerowa in ipsorum ac prenominatorum
fratrum suorum personis ad Nostre Maiestatis specialem venientes
presenciam, contra memoratum Ladislaum de Docz, presente et audiente
eodem Ladislao, proposuerant eomodo, quomodo idem Ladislaus, circa
festum beati Nicolai episcopi in anno cuius nondum preterisset revolucio
transac(cionis), prenominatas possessiones vtrasque Cerowa, Wale 2 et
predium Cerowycza, item circa festum Resurectionis 2 Domini proxime tune
preteritum3 possessionem Feyerwyz, ornnino in districtu Borzafew
existentes, ab ipsis actoribus minusiuste et indebite ac sine ornni via iuris
pro se ipso existentem ab ipsis occupasset occupatasque teneret potencia
mediante. Quo audito, idem Ladislaus de Docz, in eandem nostram
specialem vt premittitur exurgendo 2 presenciam, responderat ex adverso,
quomodo ipse prenominatas possessiones et predium ab ipsis actoribus vi et
DIPLOMATARIUM BANATICIJM 149
potencialiter non occupasset et nec easdem erga se teneret potencia

mediante, sed iidem et idem sibi vigore certarum literarum et literalium
instrumentorum attinerent, quas non ad tune sed (al)teri modo vlteriori per
nos sibi dando exhibere et producere promptus fuisset et paratus. Insuperque
idem Ladislaus de Docz contra pretactum Johannem literatum allegaverat,
quomodo idem Johannes literatus fide sua assercione spopondisset habere
super ipsis possessionibus literas donacionales condam domini Johannis de
Hwnyad, genitoris nostri ca(rissimi), non plures, quas idem Ladislaus contra
se in iudicio coram nobis exhibere postularat2, super quorum exhibicione
bene contentari voluerat. Jn quorum contrarium, idem Johannes literatus
recitaret, se et dictos alios actores non solummodo premissas literas
donacionales dicti genitoris nostri super ipsis possessionibus et predio
habere, sed eciam quamplures alias, ex quibus nonnullas eciam adtunc, alias
vero in termino vlteriori per nos sibi dando, coram nobis exhibere et
producere promptus fuisset et paratus. Pro eo, nos vnacum certis nostris
iuratis assessoribus nobiscum in iudicio consedentibus iudicando
commiseramus eomodo, vt tam antefatus Ladislaus de Docz quam eciam
prenominati Johannes literatus et Martinus de Cerowa vniversas eorum
literas et literalia instrumenta, si quas et que in facto prenotatarum
possessionum et predii pro se haberent confectas et emanatas, tercio die festi
beati Martini episcopi tune affuturi 4 coram eadem nostra speciali presencia
contra sese exhibere et producere deberent, et tenerent. Quibus visis,
iudicium et iusticiam facere valeremus partes inter prescriptas, prout dictaret
ordo iuris nichilominusque commitendo eisdem seriose, vt sive ipsi aut
earum alter termino in predicto termino coram eadem nostra speciali
presencia comparerent et dictas eorum literas et literalia instrumenta
exhiberent sive non, eadem ad partis comparentis et dictas suas literas et
literalia instrumenta exhibentis instante, ex qua ipsa causa partes
interprescriptas racione et pretextu novis possessionum occupacionibus verti
dinoscerent, iuxta vim et formam pridie (approbati) 5 nostri decreti
Pesthiensis, absque vlteriori prorogatione finem faceremus causa in
premissa, dictando iuris equitate. Tandem, ipso tercia die festi beati Martini
episcopi instante, antefatus Ladislaus de Docz per prefatos Johannem
literatum de Myhalyncz et Martinum de Cerowa pro se personaliter ac pro
prefatis Michaeli, Georgio, Johanne et Stephana filio Wayda de eadem
Cerowa, cum procuratoriis literis nostris coram eadem nostra speciali
presencia congruis diebus ipsius tercii die expectatus, eandem nostram
2
specialem in presenciam non venit neque missi et nec prescripta sua iura et
150 COSTIN FENEŞAN
literalia instrumenta per ipsum exhiberi assumpta exhibuit, scilicet a facie

iuris et i(u)sticie penitus absentans, de huic tamfati Johannes et Martinus
volentes prenominatas (possessio)nes vtrasque Cerowa, Wale 2 et Feyerwyz
vocatas necnon predium Cerowycza in dieto districtu Borzafew existentem
et habitum iure suo et dictorum aliorum fratrum suorum camalium omnium
debere declarare, ibidem quasdam quinque literas, tres videlicet patenter et
duas privilegialiter confectas, în diversis terminis et annis emanatis, nostrum
iudiciarium producere cura(verunt) ad examen.
Quarum prima, videlicet condam Pyponis de Ozora, comitis
Themesiensis 6 , feria tercia proxima ante festum Penthecostes anno Domini
millesimo quadringentesimo vndecimo 7 patenter edita, contine bat, quod
quia ipse Pypo comes ex continencia literarum condam magistri Ladislai,
filii Zobonya, comitis de Crasso et de Kewy, cora(m) (nobis) ductarum,
possessionem Feyerwyz-Pathaka vocatam usque ad fluvium Borza Farkasii,
Bogdani et Nexe, progenitoribus scilicet condam Zthanchwl et (D)ragii pro
fideliu(m) eorum serviciis in filios filiorum perpetue collatam fuisse
agnoscentem, simulcum cunctis suis vtilitatibus prenominatis Zthanchwl
filio Crista filii condam Farkasii et lwan, fratri eiusdem, Georgio filio Nexe,
Petro filio Juga, fratri scilicet dicti condam Nexe et Wlado filio La( c)zk filii
condam Bogdan eorumque filiis et successoribus vniversis, în persona et
auctorita(t)e condam domini Sigismundi regia sibi in hac parte commissa,
dedisset, donasset et contulisset iure perpetuo et irrevocabiliter tenendam,
possidendam pariter et habendam, salvo iure alieno.
Secunda vero earundem, puta vestra statutoria, habens în se
verbot(enus) seriem et continenciam literarum condam illustris domini
Johannis de Hwnyad gubernatoris, genitoris nostri (carissimi),
donacionalium vobis directarum quintodecimo die diei vigilie festi
Penthecostes in anno Domini millesimo quadringentesimo quadragesimo
octavo proxime tune preterito 8 privileg(ialiter) confectarum, declarabat
quomodo prefatus condam dominus Johannes gubernator in Naghwathii,
feria tercia proxima post festum beati Thiburcii martiris in eodem (anno
Domini millesimo qua)dringentesimo 9 quadraşesimo octavo colla( cioni
quarte partis) 10 possessionum vtrasque Czerowa et Walle vocatarum, quas
eotunc Martinus filius Zthanch vnacum Wyda, (fratri suo carnal)i, necnon
Ladislao, Michaele et Blasio, filiis Gywra ac Petro, filio Jwga de dicta
(C)erowa, condivisionalibus fratribus suis, more kenesiali tenuissent (pro
fidelitate fidelibusque serviciis sacri regni) 11 nostri Hungarie co(ro )ne
exhibitis et impensis, prescriptas possessiones, videlicet vtramque Cerowa
ac Walle vocatas simulcum earundem vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet,

quovis nominis vocabulo (vocitatis, sub) eisdem veris metis et antiquis
limitibus a castro Crassoffew ( ... ) 12 vocatarum 5 („.) 13 et per (eundem
gubematorem) pre fato Johanni de eadem Myhalyncz 15 , antedicto Ladisla( o),
fratri suo carnali, qua ad vnam, item memoratis Martino et Wyda, filiis
Zthanch (qu)o ad aliam, ac Ladislao, Michaeli et Blasio, filiis Gywra, quo
ad terciam, necnon antelato P(etro, filii Jwga) 16 , quo ad quartam, partes
semper coequales, ipsorumque heredibus et posteritatibus vniversis in
perpetuum auctoritate sua gubernatoriali dedisset et contulisset, quibus
presentibus (noster) 17 et vester homines termino et anno în predictis, vicinis
et commetaneis literis vestis in eisdem nominatis et expressis ad facies
prescriptarum possessionum vtrarumque Cerowa et W(alle vocatarum in)
comitatu de Crasso existencium accedendo, introduxissent prefatum
Johannem literatum de Myhalyncz ac Ladislaum, fratrem suum carnalem,
quo ad vnam, item memoratos Martinum et Wyda, filios Zthanch de
Cerowa, quo ad vnam, item memoratos Martinum, Ladislaum, fratrem suum
carnalem, quo ad aliam, ac Ladislaum, Michaelem et Blasium, filios Gywra
de eadem Cerowa, quo ad terciam, necnon antelatum Petrum, fili(um Ju)ga
de eadem, quo ad quartam, partes coequales, in dominium earundem
statuissentque easdem eisdem ipsorumque heredibus et posteritatibus
vniversis premisso titulo ipsis incum(benti) perpetuo possidendi, nullo
penitus contradictore apparente.
Tercia siquidem ipsarum, videlicet nostra donacionalis, hic Bude, die
dominico proximo post festum Sacratissimi Corporis Christi in anno (in
presen ) t1·18 ad propnam. nostram comm1ss1onem patenter emanata
manifestabat, quod nos, turn ad nonnullorum fidelium nostrorum humilime
supplicacionis instanciam per eos pro parte fidelium nostrorum Johannis
literati de Myhalyncz et Martini de Cerowa Nostre propria reg(ie
auctori)tate Maiestati, tumque consideratis fidelitatibus et fidelium
serviciorum gratuite meritis eorundem Johanni literati ac Martini per
eosdem primum sacre regni nostri Hungarie corone et tandem Maiestati
Nostre exhibitis et impensis, possessiones vtrasque Cerowa et Wall(e) ac
predium Cerowycza in districtu Borzafew existentes et habitas, in quarum
pacifico dominio idem Johannes literatus et Martinus, progenitores ipsorum,
ab antiquo perstitisse se( que exis )tere asseruissent, item totum et omne ius
nostrum regium, si quod in eisdem qualitercunque haberemus aut Nostram
ex quibuscunque causis, viis, modis et racionibus concernerent Maiestatem,
cum cunctis suis vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet, terris scilicet
152 COSTIN FENEŞAN
arabilibus, cultis et incultis, agris, pratis, pascuis, fenetis, silvis, nemoribus,

montibus, vallibus, vineis vinearumque promontoriis, aquis, fluviis, piscinis,
piscaturis aquarumque decursibus, molendinis molendinorumque locis et
generaliter quarumlibet vtilitatum et pertinenciarum earundem
integritatibus, quovis nominis vocabulo vocitatis, sub suis veris metis et
antiquis limitibus, premissis sic vt prefertur stantibus et se habentibus,
prefa(tis) Johanni literato et Martino ipsorumque heredibus et posteritatibus
vniversis, nove nostre donacionis titulo, dedissemus, donassemus et
contulissemus iure perpetuo et irrevocabiliter tenendas, possidendas pariter
et habendas, salvo iure alieno.
Quarta nempe ip(sarum) puta similiter vestra exinde statutoria
quintodecimo die diei festi beati Galli confessoris în (eodem) anno
presenti 19 privilegialiter conscripta enodabat, quod noster, regius, et vestri
homines termino et anno predictis ad facies predictarum possessionum
Feyerwyz, Cerowycza et Borza vocatarum et earundem pertinenciarum în
districtu Borzafew existencium, presentibus vicinis et commetaneis
earundem vniversis, literis vestris în eisdem nominatim expressatis,
accedentes, introduxissent memoratos Johannem literaturo de Myhalyncz,
necnon Martinum, Stephanum, Michaelem, Georgium et Johannem de
Cerowa în dominium earundem statuissentque easdem eisdem et earundem
pertinencias iure ipsis incumbente perpetuo possidendi, nullo penitus
contradictore apparente.
Quinta itaque et vltima, similiter nostra, querimonialis patenter edita
hanc verbalem servabat continenciam:
[urmează în transumt documentul regelui Matia Corvin dat la Buda, la 27 mai 1459]
Quarumquidem literarum per antefatos actores coram nostra speciali

presencia exhibicionibus factis, iidem Johannes (literat)us de Myhalyncz et
Martinus de Cerowa sibi et aliis actoribus, annotatis fratribus ipsorum, (per)
Nostram Maiestatem în premissis rigorem iusticie supplicarunt elargiri,
verumlicet an(t)efatus Ladislaus de Docz, banus, noster Zewriniensis, ad
prescriptas possessiones vtrasque Cerowa, necnon Walle et Feyerwyz ac
predium Cerowycza in prescripto districtu Borzafew existentes efficacia iura
et literalia instrumenta habere eademque contra antefatos actor(es) (i)n
prescripto tercio die prescripti festi beati Martini confessoris4 producere et
exhibere posse all(eg)avit. Tamen, quia idem Ladislaus de Docz terminum
ad prefixum sibi iuridice assignatum per se venire vel legittimum
DJPLOMATARJUM BANATJCUM 153
procuratorem pro se mittere eademque iura et literalia sua in(st)rumenta

exhibere et producere neglexit, obhoc ipse Ladislaus de Docz banus
prescriptis Cerowa, Walle et Feyern:yz ac predio Cerowycza omnino
primari( o) destitui eedemque possessiones et predium consuetudinaria lege
et antiqua regni nostri libertatis prerogativa requirente, iuxta vim et formam
prescripti generalis nostri decreti (Pesthi)ensis, literarumque perhibitarum
vigore et continencia antefatis, Johanni literato de Myhalyncz, Martino de
Cerowa ceterisque actoribus fratribus ipsorum prenotatorum simulcum
cunctis, earundem vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet in perpetuum
adiudicare et restatui debere nobis prelatisque et baronibus ac iuratis nostris
assessoribus nobiscum in examine cause premisse existentibus et
dimi(cientibus) tam et deliberantibus ex premissis iure reprebatur.
Pro eo, nos, ex sciencia nostra speciali consilioque prenominatorum
prelatorum et baronum ac iuratorum nostrorum assessorum, assumpto
prematuro, prelibatum (L)adislaum de Docz, banum nostrum Zewriniensem,
racionibus ex previis, prenominatis possessio(nibus) vtrisque Cerowa, Walle
et Feyerwyz ac predio Cerowycza in dieto districtu Bor(za)few existentibus
penitus et per omnia privantem et destituentem, easdem cum cunctis
earundem vtilitatib(us et) pertinenciis quibuslibet antefato Johanni literato
de Myhalyncz, necnon Martino de Ce( ro )wa ceterisque actori bus fratribus
ipsorum prenominatorum iuxta vim et formam pretacti (dec )reti nostri
P(esthi)ensis literarumque preexhibitarum continenciam in perpetuum
readiudicantes et modo subscripto res(titu)i decernentes et committentes,
fidelitatibus vestris firmiter precipiendo mandamus, quatenus vestrum
mit(tatis) hominem pro testimonio fidedignum, quo presente Anthonius
Bodosy de Borzafew aut La( disla)us de Zthoyanfalwa vei Radwl de Gewdar
sive Lucas de Kalnyk, aliis (absentibus), homo noster de curia nostra regia
per nos ad id specialiter transmissus ad facies dictarum possess(ionum)
vtrarumque Cerowa, Walle et Feyerwyz, necnon predii Cerowycza in
prescripto districtu de (Borza)few existencium habitarum, vicinis et
commetaneis earundem vniversis inibi legittime convo(ca)tis et presentibus
accedendo, restatuat easdem et idem antefatis Johanni literato de
Myhalyn(cz) ac Martino, fratris eiusdem aliisque prenominatis fratribus
eorundem ipsorumque heredibus et posteri(tatibus) vniversis, simulcum
cunctis earundem et eiusdem vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet, iur( e
eis) inc(umbenti) ex premissis, perpetuo possidend(as), contradiccione
prefati Ladislai de Docz bani et aliorum quorumlibet previa racione non
obstante. Et posthec, ipsarum possessionarum restitucionis ser(iem), (vt)
154 COSTIN FENEŞAN
fuisset expediens, ad quintumdecimum diem festi Epiphaniarum Domini

nune venturi 20 legi(ttime) perdurantis, eidem nostri speciali presencie
fideliter rescribatis. Datum Bude predicta, octavo die termini pred(icti)
(an)no Domini millesimo quadringentesimo quinquagesima nono
supradicto.
1
15 septembrie 1458.
2
Astfel în text.
3
25 martie 1459.
4
13 noiembrie 1458.
5
Pergamentul rupt; lectură nesigură.
6
Text greu lizibil, fiind la îndoitura pergamentului.
7
26 mai 1411.
8
25 mai 1448.
9
16 aprilie 1448.
IOPergamentul rupt; întregire probabilă.
11
Pergarnentul rupt circa 40 cm, textul greu sau deloc lizibil, fiind la îndoitură. Se
pot citi doar fragmente disparate: "dictas particulas dicebat per eundem (M)artinum suo et
fratrum suorum nominibus et in personis iuribus (.„) statuata (?) et possessa antefato
Johanni sub eisdem distinctionibus („.) suo titulo facte („.) obitum consensioni prebuit
(.„ )".
12
Pergamentul rupt, 2,5 cm.
13
Textul şters 3 cm.
14
Textul şters 5 cm; lectură probabilă.
15
Lectură probabilă, pe baza contextului.
16
Pergamentul rupt 3,5 cm; întregire după context.
17
Lipsă în text; intercalat de noi după sens.
18
4 iunie 1458.
19
30 octombrie 1458.
20
20 ianuarie 1460.
Traducere
etc., credincioşilor noştri, Capitlului bisericii din Arad, mântuire şi
milostivire. Să ştiţi, că procesul care a fost pornit şi s-a desfăşurat în faţa
palatinului nostru între diacul Ioan din Myhalyncz şi Martin din Ţerova,
Mihai, Gheorghe, Ioan şi Ştefan Vaida din aceeaşi Ţerova, pe de o parte, iar
de cealaltă parte Ladislau de Dolaţ, pentru şi din cauza ocupării cu forţa a
moşiilor numite cele două Ţerova, Văliug, Feyerwyz şi a prediului Ţeroviţa
aflate în districtul Bârzava, acest [proces] a fost trecut de către acelaşi
palatin chiar în faţa noastră, iar în sâmbăta cea mai apropiată după
sărbătoarea înălţării Sfintei Cruci 1 din anul tocmai trecut înaintea celui de
DIPLOMATARJUM BANATJCUM 155
acum, pe când eram adunaţi la judecată, aceiaşi diac Ioan din Myhalyncz şi
Martin din Ţerova s-au înfăţişat înaintea Maiestăţii Noastre, în numele lor şi
al amintiţilor lor fraţi, împotriva pomenitului Ladislau de Dolaţ, iar acelaşi
Ladislau, fiind de faţă şi auzind totul, a aflat că ei s-au plâns că, în jurul
sărbătorii sfântului Nicolae episcopul din anul trecut, care încă nu se
încheiase, acelaşi Ladislau a ocupat pentru sine amintitele moşii cele două
Ţerova, Văliug şi prediul Ţeroviţa, iar în jurul sărbătorii Învierii Domnului 2
tocmai trecute şi moşia Feyerwyz, toate aflate în districtul Bârzava, şi le ţine
ocupate şi în prezent cu forţa, fără niciun drept, fără de cuviinţă şi fără vreun
temei legal în favoarea sa. După ce a auzit acestea, Ladislau de Dolaţ -
ridicându-se înaintea noastră, aşa cum s-a spus, de unde se afla - a răspuns
din parte-i, că el n-ar fi ocupat cu sila şi cu forţa amintitele moşii şi prediul
de la aceşti pârâşi şi nici nu le-ar ţine pentru sine cu forţa, ci acele [moşii] şi
acel [prediu] îi aparţin prin tăria anumitor scrisori şi documente, pe care s-a
arătat gata şi pregătit să ni le înfăţişeze şi să ni le arate, dar nu chiar acum, ci
mai apoi, când vom stabili asta. Pe lângă aceasta, acelaşi Ladislau de Dolaţ a
mai declarat împotriva amintitului diac Ioan, că acesta ar fi spus pe credinţa
sa, că ar avea câteva scrisori de danie pentru acele moşii de la răposatul
domn Ioan de Hunedoara, părintele nostru preaiubit, [scrisori] pe care
acelaşi Ladislau a cerut să fie arătate în faţa noastră la judecata împotriva sa,
iar după înfăţişarea lor se va arăta mulţumit. Ca răspuns la acestea, acelaşi
diac Ioan a declarat, că el şi ceilalţi pârâşi nu numai că deţin amintitele
scrisori de danie ale zisului nostru părinte cu privire la acele moşii şi la acel
prediu, ba chiar şi multe altele, pe care s-a arătat gata şi pregătit să le
înfăţişeze şi să le arate, unele chiar atunci, altele însă la un soroc ulterior, pe
care i-l vom stabili. De aceea noi, chibzuind împreună cu mai mulţi asesori
juraţi aflaţi împreună cu noi la scaunul de judecată, am hotărât în felul
următor, anume ca atât înainte-amintitul Ladislau de Dolaţ cât şi pomeniţii
diac Ioan şi Martin de Ţerova trebuie şi sunt datori ca, în a treia zi a
sărbătorii, pe atunci viitoare, a sfântului Martin episcopul , să înfăţişeze şi să
3
arate în faţa noastră, unul împotriva celuilalt, toate scrisorile şi documentele

lor, dacă deţin astfel de acte întocmite şi date cu privire la amintitele moşii
şi la amintitul prediu, apoi, văzându-le pe acestea, să le facem judecată şi
dreptate părţilor amintite, aşa după cum o va cere rânduiala legii. De
asemenea, le-am pus în vedere în chip lămurit ca, fie ei înşişi, fie vreunul
dintre ei să se înfăţişeze la sorocul amintit în faţa noastră şi să ne arate zisele
lor scrisori şi documente, iar dacă nu vor face astfel, noi îi vom face părţii
care se va prezenta şi ne va înfăţişa scrisorile şi documentele sale - deoarece
156 COSTIN FENEŞAN
părţilor amintite le este cunoscut, că procesul între ele se duce din cauza şi
pe motivul ocupării de noi moşii - dreptatea în procesul de mai sus, fără
niciun fel de amânare, după dreptatea legii, prin tăria şi rânduiala decretului
nostru aprobat mai înainte la Pesta4 . Prin urmare, venind a treia zi a
sărbătorii Sfântului Martin episcopul, după ce amintitul Ladislau de Dolaţ a
fost aşteptat cele trei zile cuvenite în faţa noastră de către pomenitul diac
Ioan din Myhalyncz şi de către Martin din Ţerova, în numele lor şi al
amintiţilor Mihai, Gheorghe, Ioan şi Ştefan, fiul lui Vaida din aceeaşi
Ţerova, fiind înzestraţi cu scrisoarea noastră de împuternicire, dar acel
[Ladislau de Dolaţ] nu s-a înfăţişat înaintea noastră şi nici n-a trimis [vreun
împuternicit], nici nu s-a îngrijit, să arate amintitele sale drepturi şi scrisori
aşa cum făgăduise, lipsind aşadar de la locul în care se împarte justiţia şi
dreptatea, des-pomeniţii Ioan şi Martin, voind prin urmare să le fie constatat
dreptul lor şi al tuturor celorlalţi fraţi de sânge asupra amintitelor moşii
numite Ţerova, Văliug şi Feyerwyz, precum şi asupra prediului Ţeroviţa,
aflate şi stăpânite în districtul Bârzava, s-au îngrijit să ne fie înfăţişate spre
judecată şi examinare cinci scrisori, anume trei în formă deschisă şi două
întocmite sub formă de privilegiu, emanate la date şi în ani diferiţi.
Prima [dintre aceste scrisori] care ne-a fost înfăţişată, cea a răposatului
Pipo de Ozora, comite al Timişului, dată în formă deschisă în marţea
dinaintea sărbătorii Rusaliilor în anul Domnului o mie patru sute
unsprezece, avea drept conţinut faptul că recunoştea, că acel comite de
Timiş, ca urmare a cuprinsului scrisorii răposatului magistru Ladislau fiul
lui Zobonya, comite de Caraş şi Cuvin, dăruise cu drept veşnic, din fiu în
fiu, moşia numită Feyerwyz-Pathaka până la râul Bârzava lui Bogdan şi
Necşa, adică strămoşilor răposaţilor Stanciu şi Drag, ca răsplată a slujbelor
lor, împreună cu toate folosinţele ei amintite, anume amintiţilor Stanciu fiul
lui Cristea fiul răposatului Fărcaş şi fratelui său Ivan, lui Gheorghe fiul lui
Neacşu, lui Petru fiul lui luga, adică fratelui zisului răposat Neacşu, şi lui
Vlad fiul lui Laţcu fiul răposatului Bogdan, precum şi tuturor fiiilor şi
urmaşilor lor, [moşie] pe care [Pipo de Ozora] a dat-o, a dăruit-o şi a
hărăzit-o spre a fi ţinută, stăpânită şi deopotrivă avută cu drept veşnic şi de
nestrămutat, fără a fi vătămat dreptul altcuiva, în numele şi prin autoritatea
care i-a fost încredinţată în acele părţi de răposatul domn rege Sigismund.
A doua [scrisoare], anume scrisoarea voastră [a Capitlului din Arad]
de dare în stăpânire, incluzând textul şi cuprinsul scrisorii de danie a răposat
vestitului domn guvernator Ioan de Hunedoara, părintele nostru cel mai
iubit, adresată vouă în a cincisprezecea zi din ziua premergătoare sărbătorii
Rusaliilor în anul Domnului, pe atunci tocmai trecut, o mie patru sute

patruzeci şi opt6 , întocmită sub formă de privilegiu, înfăţişa felul în care
amintitul răposat domn guvernator Ioan a dăruit la Nagyvacz, în marţea
următoare după sărbătoarea sfântului mucenic Tiburţiu din acelaşi an o mie
patru sute patruzeci şi opt7 a patra parte din moşiile numite cele două Ţerova
şi Văliug, pe care le stăpâniseră până atunci după obiceiul cnezilor Stanciu
împreună cu Vida, fratele său după tată, precum şi Ladislau, Mihai şi Vlasiu,
fiii lui Giura, şi Petru, fiul lui luga din zisa Ţerova, fraţii săi părtaşi, ca
răsplată a credinţei şi a slujbelor credincioase aduse şi făcute sfintei, coroane
a regatului nostru, al Ungariei (... )8 amintitele moşii numite cele două
Ţerova şi Văliug, dimpreună cu orice folosinţe şi pertinenţe ale lor, oricum
s-ar numi acestea, între adevăratele lor hotare şi vechi margini, care ţin de
cetatea Caraşova („.) dăruite şi hărăzite pe vecie de către acelaşi guvernator,
anume prin autoritatea sa ca guvernator, amintitului Ioan din Myhalyncz,
sus-zisului Ladislau, fratelui său după tată, în ceea ce priveşte o parte [din
moşii], de asemenea pomeniţilor Martin şi Vida, fiii lui Stanciu, în ceea ce
priveşte o altă parte [din moşii], lui Ladislau, Mihai şi Vlasiu, fiii lui Giura,
în ceea ce priveşte a treia parte şi pomenitului Petru, fiul lui luga, în ceea ce
priveşte a patra parte, părţi mereu egale, precum şi tuturor moştenitorilor şi
urmaşilor lor, [document] potrivit căruia oamenii nostru şi al vostru, după ce
i-au chemat şi au fost de faţă la sorocul şi anul amintit toţi vecinii şi
megieşii amintiţi, şi menţionaţi cu numele în scrisoarea voastră, i-au trecut
în stăpânirea amintitelor moşii numite cele două Ţerova şi Văliug, aflate în
comitatul Caraş, pe amintitul diac Ioan din Myhalyncz şi pe Ladislau, fratele
său după tată şi de asemenea pe pomeniţii Martin şi Vida, fiii lui Stanciu din
Ţerova, într-o parte, de asemenea pe amintiţii Martin şi pe Ladislau, fratele
său după tată, în altă parte, pe Ladislau, Mihai şi Vlasiu, fiii lui Giura din
aceeaşi Ţerova, în a treia parte, precum şi pe înainte-amintitul Petru, fiul lui
luga, din aceeaşi [Ţerova], în a patra parte, părţi întru totul egale, şi le-au dat
în stăpânirea acestora, precum şi a tuturor moştenitorilor şi urmaşilor lor
potrivit cu dreptul ce le revine, spre a le stăpâni veşnic fără să se fi înfăţişat
vreun împotrivitor.
Iar a treia dintre aceste scrisori este scrisoarea noastră de danie, dată
sub formă deschisă şi la însăşi porunca noastră, aici, la Buda, în duminica
după sărbătoarea preasfântă Corpus Christi din acest an de faţă 10 , în care se
spune, că noi, atât la rugămintea smerită a mai multor credincioşi ai noştri
făcută autorităţii Maiestăţii Noastre regale, cât şi ţinând seama de credinţa şi
de plăcutele merite ale slujbelor aceloraşi Ioan diacul şi Martin, pe care
158 COSTIN FENEŞAN
aceştia le-au făcut şi le-au adus mai întâi sacrei coroane a regatului nostru al
Ungariei, iar apoi Maiestăţii Noastre, le-am dat le-am dăruit şi le-am hărăzit
sub titlul noii noastre danii amintitului diac Ioan şi lui Martin, precum şi
tuturor moştenitorilor şi urmaşilor lor pentru a le ţine, stăpâni şi deopotrivă
avea, cu drept veşnic şi de nestrămutat, fără a fi vătămat dreptul altuia,
moşiile, cele două Terova şi Văliug şi prediul Teroviţa, aflate şi stăpânite în
districtul Bârzava, în stăpânirea paşnică a cărora acelaşi diac Ioan şi Martin
susţin că s-au aflat din vechime strămoşii lor şi se află acum şi ei, de
asemenea tot şi întregul nostru drept regesc, dacă am avea cumva vreunul
asupra acelor [moşii] sau dacă ar privi-o pe Maiestatea Noastră din oricari
cauze, pe oricari căi, în orice chip şi din orice motive, dimpreună cu toate
folosinţele şi pertinenţele lor de orice fel, anume pământuri de arătură
lucrate şi nelucrate, ogoare, lunci, păşuni, fâneţe, păduri, dumbrăvi, munţi,
văi, vii şi dealuri cu vii, ape, râuri, heleştee, locuri de pescuit şi cursuri de
apă, mori şi locuri de moară şi îndeobşte cu întregimea oricăror folosinţe şi
pertinenţe ale lor, oricum s-ar numi acestea, aşa cum sunt şi cum se află
între adevăratele lor hotare şi vechile lor margini, aşa cum s-a mai spus.
A patra dintre aceste scrisori, anume a voastră [a Capitlului din Arad]
de dare în stăpânire, scrisă în a cincisprezecea zi din ziua sărbătorii sfântului
mărturisitor Gallus în acelaşi an de faţă şi întocmită sub formă de
11
privilegiu, dezvăluia că oamenii, al nostru regal şi al vostru, s-au dus la

sorocul şi anul amintite mai sus la faţa pomenitelor moşii numite Feyerwyz,
Teroviţa şi Bârza şi la pertinenţele lor aflate în districtul Bârzava şi, fiind de
faţă toţi vecinii şi megieşii lor amintiţi cu numele în scrisoarea voastră, i-au
pus în stăpânire pe amintiţii Ioan diacul din Myhalyncz şi pe Martin, Ştefan,
Mihai, Gheorghe şi Ioan din Terova şi i-au trecut în stăpânirea acelor moşii
şi a pertinenţelor lor care li se cuveneau de drept, spre a le stăpâni veşnic,
fără să se fi înfăţişat vreun împotrivitor.
Iar a cincia scrisoare şi ultima, o scrisoare a noastră de plângere,
făcută în formă deschisă, a avut acest cuprins:
[urmează în transumt documentul regelui Matia Corvin dat la Buda, la 27 mai 1459]
După ce au fost arătate aceste scrisori în faţa noastră de pomeniţii

pârâşi, acelaşi diac Ioan din Myhalyncz şi Martin din Terova au rugat-o pe
Maiestatea Noastră să le dăruim lor şi celorlalţi pârâşi amintiţi, fraţi ai lor,
adevărata dreptate cu privire la cele de mai sus, mai ales că sus-amintitul
Ladislau de Dolaţ, banul nostru al Severinului, a afirmat că are şi că poate
înfăţişa şi arăta în amintita a treia zi de la sărbătoarea sfântului mărturisitor

Martin drepturi şi documente temeinice împotriva amintiţilor pârâşi în
3
legătură cu moşiile cele două Ţerova, Văliug şi Feyerwyz precum şi a

prediului Ţeroviţa, aflate în pomenitul district Bârzava. Dar, deoarece
acelaşi Ladislau de Dolaţ nu s-a îngrijit, ca la termenul de judecată care i-a
fost stabilit să vină în persoană ori să trimită în locul său un împuternicit
legal şi să înfăţişeze şi să arate drepturile şi documentele sale, de aceea l-am
lipsit pe acest ban Ladislau de Dolaţ cu totul şi dintru început de acele moşii
cele două Ţerova, Văliug şi Feyerwyz şi de prediul Ţeroviţa şi - aşa cum o
cer legea, consuetudinară şi vechile prerogative ale libertătii din regatul
nostru, precum şi potrivit cu puterea şi rânduiala amintitului nostru decret
general de la Pesta şi în temeiul tăriei şi cuprinsului documentelor înfăţişate
- am socotit că trebuie să adjudecăm amintitele moşii cele două Ţerova,
Văliug şi Feyerwyz şi prediul Ţeroviţa şi să le redăm [diacului Ioan şi
fraţilor săi] dimpreună cu prelaţii şi baronii şi asesorii noştri juraţi aflaţi
împreună cu noi la cercetarea cauzei amintite, hotărând şi deliberând de
drept cu privire la aceasta. De aceea, din ştiinţa noastră deosebită şi primind
bine chibzuit sfatul amintiţilor prelaţi şi baroni şi asesori juraţi ai noştri, noi
l-am privat şi l-am lipsit cu totul şi cu desăvârşire pe pomenitul Ladislau de
Dolaţ, banul nostru al Severinului, din motivele expuse mai înainte, de
amintitele moşii cele două Ţerova, Văliug şi Feyerwyz şi de prediul
Ţeroviţa, aflate în zisul district Bârzava, şi le-am readjudecat pe veci
dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele lor de orice fel pe seama
înainte-amintitului Ioan diacul din Myhalyncz şi a lui Martin din Ţerova,
precum şi a celorlalţi fraţi pârâşi, potrivit cu tăria şi rânduiala amintitului
nostru decret din Pesta şi cu conţinutul scrisorilor înfăţişate, hotărând şi
poruncind să le fie restituite în modul scris mai jos, aşa că poruncim cu tărie
punând în vedere credinţei voastre, să-l trimiteţi pe un om al vostru vrednic
de crezare spre mărturie, fiind prezent acolo, la faţa ziselor moşii cele două
Ţerova, Văliug şi Feyerwyz, precum şi a prediului Ţeroviţa aflate în
amintitul district Bârzava, ca om al nostru trimis în mod deosebit în acest
scop de la curtea noastră regală, Antonie Bodosy din Borzafew 12 sau
Ladislau din Zthoyanfalwa 13 ori Radu din Gewdar 14 sau Luca din Câinie,
alţii lipsind, după ce vor fi chemat în chip legiuit şi vor fi fost de faţă toţi
vecinii şi megieşii acelor [moşii şi acelui prediu], să le dea din nou în
stăpânire amintiţilor Ioan diacul din Myhalyncz şi a fratelui său Martin,
precum şi a pomeniţilor lor fraţi şi tuturor moştenitorilor şi urmaşilor lor,
dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele lor de orice fel care li se cuvin
160 COSTIN FENEŞAN
de drept, aşa cum s-a amintit, spre a le stăpâni veşnic, rară a ţine seama, pe
temeiul de mai înainte, de împotrivirea amintitului ban Ladislau de Dolaţ şi
a oricăror altora. Iar după asta ne veţi scrie pe credinţa voastră tot nouă,
aşteptând în chip legiuit până în a cincisprezecea zi a viitoarei sărbători a
Botezului Domnului 15 , despre modul în care s-a desfăşurat restituirea
acestor moşii. Dată la Buda amintită, în a opta zi a sorocului amintit, în anul
Domnului o mie patm sute cincizeci şi nouă amintit mai sus.
1
15 septembrie 1458.
2
25 martie 14590
3
13 noiembrie 1458.
4
Este vorba de decretul dietal din 24 ianuarie 1458, potrivit căruia procesele privind
ocuparea cu forţa a moşiilor urmau să fie soluţionate în termen de 15 zile, vezi Magyar
tOrvenytar I 000-1526 evi tOrvenyczikkek, ed. Nagy Gy., Kolosvari S„ Ovari K., Budapesta,
1899, p. 328-329.
5
26 mai 141 I.
6
25 mai 1448.
7
16 aprilie 1448.
8
Pergamentul rupt circa 40 cm şi textul greu sau deloc lizibil. Se pot citi doar
fragmente disparate.
Textul şters 3 cm.
9
to4 iunie 1458.

11
30 octombrie 1458.
12
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat undeva la izvorul Bârzavei, cf. Suciu, II, p.
302.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Ţerova.
13
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Câinie.

14
15
20 ianuarie 1460.
46. 1460 ianuarie 20, [Arad] - Capitlul din Arad îi raportează lui
Matia Corvin, regele Ungariei, că- în conformitate cu sentinţa pronunţată la
judecata regală - a dat din nou în stăpânire moşiile cele două Ţerova,
Văliug, Ţeroviţa şi Feyerwyz din districtul Bârzava diacului Ioan din
Myhalyncz, lui Ştefan fiul lui David, lui Martin şi Mihai din Ţerova, fără să
ţină seama de împotrivirea formulată de Ladislau de Dolaţ şi Nicolae de
Bizere.
Transumt în documentul dat de regele Matia Corvin la 3 I mai 1464.

p. 298-299.
Capitulum ecclesie Orodiensis omnibus Christi fidelibus presentibus

pariter et futuris presencium noticiam habituris, salutem in salutis largitore.
(Ad vn)iversorum noticiam harurn serie volumus pervenire, quod cum nos
receptis literis Serenissime (Maiestatis) 1 domini Mathie, Dei gracia regis
Hungarie, Dalmacie, Croacie etc., (a)diudicatoriis (iuxta) 1 formam
iud(iciariam) sue commissionis, quarundam possessionum vtrarumque
Cerowa, Walle, Cerowycza et Feyerwyz vocatarum in districtu Borzafew
existencium habitarum, restatucionem in se declara(ndo) pro Johanne
literato de Myhalyncz, Stephano filio David, Martino de Cerowa predicta,
necnon Mich(aeli) de eadem et aliis fratribus eorundem contra et adversus
egregium Ladislaum de Docz (et Nicolaum de Byzere ) 2 confectis et
emanatis nobisque preceptorie loquentes directis, iuxta quarum
continen)cias mandatis Sue Serenitatis in omnibus obedire cupientes vt
tenumur, vnacum Lucas de Kalnyk, homine Vestre Serenitatis literis în
eisdem inter alios nominatim conscripto de curia Vestra regia ad id
specialiter deputato, vnum ex nobis, videlicet honorabilem dominum
Ladislaurn cantor(em) et concanonicum (fratrem) 1 nostrum ad premissam
restatucionem faciendo nostro pro testimonio (t)r(a)nsmisissemus
fidedignum. Qui tandem ad nos exinde reversi, nobis concorditer retulerunt,
quod ipsi in festo beati Nicolai episcopi et confessoris proxime preterito 4 et
aliis diebus ad id aptis et sufficientibus ad facies predictarum possessionum
vtrarumque Cerowa, Walle, Cerowycza et Feyerwyz (vocata)rum în predicto
districtu Borzafew existencium habitarum, vicinis et commetaneis earundem
vniversis inibi legitime convocatis et presentibus accedendo, easdem cum
omnibus earundem vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet annotatis Johanni
literato ac Martino et Stephano filio David, necnon Michaeli et aliis fratribus
eorundem premisso iure eis incumbenti perpetuo possidendis restatuissent et
commisissent, contradictione prefatorum Ladislai de Docz et Nicolai de
Byzere et aliorum quorumlibet previa racione non obstante. In cuius rei
memoriam firmitatemque perpe(tuam) presentes literas nostras privilegiales
pendentis et aut(h)entici sigilli nostri munimine roboratas d(u)ximus
emanandas. Datum per manus magistri Johannis lectoris et concanonici,
quinto d( ecimo) die diei restatucionis prenotate, anno Domini millesimo
quadringentesimo (s)exagesimo, presentibus ibidem honorabilibus dominis
Martino custode, magistris Stephano de Mich(e)laka, Nicolao de Therwar,
Martino de Zombor et Mathia de Buda ceterisque can(nonici)s et fratribus
nostris in Dei ecclesia salvis existentibus.
162 COSTIN FENEŞAN
1
Pergamentul rupt 1 cm, iar textul întregit după sens.
2
Pergamentul rupt 6 cm, iar textul întregit după sens.
3
Corect şi după sens: egregiis.
4
6 decembrie 1459.
Traducere
Capitlul bisericii din Arad tuturor credincioşilor întru Hristos, de faţă
dăruitorul mântuirii. Prin cuprinsul acestei scrisori vrem să ajungă la ştirea
tuturora că noi, după ce am primit scrisoarea de adjudecare a prealuminatei
Maiestăţi, a domnului Matia, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei,
Dalmaţiei, Croaţiei etc., sub forma unei porunci judecătoreşti ale sale
referitoare la o nouă dare în stăpânire asupra moşiilor numite cele două
Ţerova, Văliug, Ţeroviţa şi Feyenryz, aflate şi stăpânite în districtul
Bârzava, pe seama diacului Ioan din Myhalyncz, a lui Ştefan fiul lui David,
a lui Martin din amintita Ţerova, precum şi a lui Mihai din aceeaşi [Ţerova]
şi pe seama altor fraţi ai aceloraşi, [scrisoare] întocmită şi dată contra şi
împotriva aleşilor Ladislau de Dolaţ şi Nicolae de Bizere şi adresată nouă în
chip de poruncă, dorind să dăm ascultare în toate poruncii Luminăţiei Sale,
aşa cum suntem datori, noi l-am trimis - împreună cu Luca din Câinie, omul
Luminăţiei Voastre amintit printre alţii cu numele în această scrisoare şi
desemnat pentru asta în mod special de Curtea Voastră regală - pe unul
dintre ai noştri, anume pe vrednicul de cinste domn Ladislau, cantor şi frate
canonic al nostru, spre a ne fi de mărturie vrednic de crezare la noua dare în
stăpânire. Aceştia, după ce s-au întors de acolo la noi, ne-au spus într-un
glas că, la sărbătoarea tocmai trecută a sfântului Nicolae episcopul şi
mărturisitorul şi în alte zile potrivite şi cuvenite pentru asta, după ce i-au
chemat în chip legiuit şi au fost de faţă acolo, la amintitele moşii numite
cele două Ţerova, Văliug, Ţeroviţa şi Feyenryz, aflate şi stăpânite în
pomenitul district Bârzava, toţi vecinii şi megieşii acestora, au trecut din
nou aceste moşii dimpreună cu toate şi cu oricari folosinţe şi pertinenţe ale
lor şi le-au încredinţat în stăpânirea pomeniţilor diac Ioan şi a lui Martin şi a
lui Ştefan fiul lui David, precum şi a lui Mihai şi a celorlalţi fraţi ai lor
potrivit cu dreptul ce le revenea în chipul de mai sus, spre a le stăpâni
veşnic, fără a ţine seama de împotrivirea făcută mai înainte de amintiţii
Ladislau de Dolaţ şi Nicolae de Bizere şi de oricare altul. Spre amintirea şi
tăria veşnică a acestui lucru, am hotărât să dăm scrisoarea noastră
privilegială de faţă, a cărei putere a fost sporită şi prin atârnarea sigiliului
nostru autentic. Dată de mâna magistrului Ioan, lector şi canonic al nostru,

în a cincisprezecea zi din ziua noii dări în stăpânire de mai sus, în anul
Domnului o mie patru sute şaizeci, fiind acolo de faţă vrednicii de cinste
domni Martin custode, magiştrii Ştefan din Micălaca, Nicolae din Therwar,
Martin din Zombor şi Matia din Buda, precum şi ceilalţi canonici şi fraţi ai
noştri care vieţuiesc nevătămaţi în biserica lui Dumnezeu.
47. 1460 iunie 23, [Cenad] - Capitlul din Cenad înregistrează

convenţia realizată
între Blasiu de Choma şi Dorothea, văduva lui Mihail de
Choma, fost ban al Severinului, cu privire la împărţirea averii acestuia din
urmă.
Egyhazmegyei Leveltar Gyor, Gyori Szekeskaptalan Magănleveltara, gyori kaptalan

hitelehelyi leveltara, nr. 205; original pe pergament; pecetea atârnată de document cu şnur
de mătase roşu şi negru lipseşte.
Editie: Hazai okmanytar I Codex diplomaticus patrius, voi. III, ed. Nagy Imre, Paur
Ivan, Rath Karoly, Veghely Dezso, Gyor, 1866, doc. 271, p. 409-411.
Capitulum ecclesie Chanadiensis omnibus Christi fidelibus,

presentibus pariter et futuris, harum noticiman habituris, salutem in salutis
largitore. Ad vniversorum noticiam harum serie volumus pervenire, quod
egregius Blasius de Choma onera et quelibet gravamina omnium fratrum et
prolium suarum in infrascriptis in se assumpmendo 1, ah vna, ac nobilis
domina Dorothea, relicta condam Michaelis de Chorna predicta, ah altera
partibus, peronaliter coram nobis constituti, confessi sunt eomodo, quod
licet inter eosdem racione et pretextu possessionum et iurium
possessionariorum ac bonorum prefati condam Michaelis de Choma lites et
litium processus in presencia magnifici domini Stephany 1 filii Posede Zeer,
comitis Themesiensis, suscitate fuissent et suborte, tamen partes predicta
ordinacione multorum nobilium virorum taliter concordassent
concordatosque se retullerunt coram nobis, quomodo antefatus Blasius de
Choma directas et equales medietates omnium possessionum porcionumque
et iurium possessionariorum vtilitatumque earundem prefati scilicet
Michaelis da Choma vbilibet habitaram prefate domine Dorothee, vita sibi
comita, vti et frui permisisset permisitque nostri în presencia, defunctaque
prefata domina Dorothea, annotate possessiones porc10nesque
possessionarie rursus et iterato ad prefatum Blasium de Choma et suos
heredes condescendi et derivari debeant et teneantur.
164 COSTIN FENEŞAN
Insuper, idem Blasius possessionem suam Prwsynfalwa vocatam, cum

omnibus vtilitatibus, consimiliter vsque ad vitam ipsius domine Dorothee,
simulcum vno molendino în fine omnium molendinorum în possessione
Rewkas 1 super fluvio Themes decurrente, dedisset et donasset promisitque
coram nobis antefatus Blasius omnes lites et causarum direcciones tam în
curia regia quam alias vbivis racione annotatarum possessionum et
porcionum possessionariarum contingentes propriis suis laboribus et
expensis dirigere et prosequi ipsamque dominam Dorotheam in pacifica
possessione earundem conservare.
In reconpensam autem huiusmodi oneris per ipsum Blasium
assumpti 1, prememorata domina Dorothea vniversas lites et causas, necnon
res patrueles, racione cuiuscumque 1 negocii inter ipsas partes suscitatas
antefato Blasio per omnia relaxasset. Promisit nichilominus annotata
domina Dorothea, omnia iura et litteralia instrumenta factum possessionum
et porcionum possessionariarum prefati condam Michaelis de Choma
tangentes erga se habita eidem Blasio reddere et restituere. Annuisset eciam
sepefata domina Dorothea iamfato Blasio domos suas ex parte capelle in
Rekas vnacum vmbraculo magno ad orientem adiacenţi, simulcum
medietate feneti, quod per prefatum condam Michaelem de Chorna
plantatum fuisset et laboratum, item nonas vinorum de promontorio eorum,
tam a iobagionibus eorum quam ab extraneis provenire debentes, semper in
duas equales partes dividere debeant et equaliter inter se vtantur, hoc tamen
interiecto, quod si, Domino volente, Nicolaus, filius condam Michaelis
Chornay, de captivitate Turcorum eliberare valebit, extunc sepefatus Blasius
vniversas possessiones et iura sua possessionaria, cum omnibus vtilitatibus
earundem, eidem Nicolao difficultate absque vlla remittere et resignare
tenebitur et sit obligatus, tali obligaminis vinculo mediante, quod si qua
parcium predictarum premissam composicionem inter ipsas vt prefertur
secutam in parte vel in toto infringeret, vt puta, si sepefatus Blasius
iamfatam dominam Dorotheam in suis iuribus prescriptis suam vsque vitam
pacifice non conservaret aut, si annotata domina modo simili în eisdem suis
iuribus contentari nollet aut manus extraneas vel alienas inducere
machinaretur quoquomodo, extunc contra sese vicissim in facto potencie
succubitus duelli convinci deberent in altervtrum, ad quod se partes predicte
coram nobis obligaverunt.
In cuius rei testimonium presentes litteras nostras patentes munimine
pendentis sigilli nostri roboratas fecimus emannari 1• Datum per manus
magistri Balthasari lectoris, socii et concanonici nostri, in vigilia festi
Nativitatis beati Johannis Baptiste, anno Domini millesimo

quadringentesimo sexagesimo, presentibus, vacante prepositura maion,
honorabilibus dominis Petro cantore, Alberto custode, Johanne Themesiensi,
altero Johanne Orodiensi, tercio Johanne Vltramarosiensi, Clemente
Thorontaliensi, Matheo Sebesiensi ac Andrea Crassoviensi archidiaconis
ceterisque dominis canonicis fratribus nostris in Oei ecclesia iugiter
famulantibus sempiterno.
1
Astfel în text.
Traducere
Capitlul bisericii din Cenad tuturor credincioşilor întru Hristos, de faţă
şi deopotrivă viitori, care vor vedea această scrisoare, mântuire întru
dăruitorul mântuirii. Vrem ca prin cuprinsul scrisorii de faţă să ajungă la
ştirea tuturora că, înfăţişându-se înaintea noastră de o parte alesul Blasiu de
Chorna, care a luat asupra sa sarcinile tuturor fraţilor şi copiiilor săi scrişi
mai jos, iar de cealaltă parte nobila doamnă Dorothea, văduva răposatului
Mihail de Chorna ne-au mărturisit în chipul următor, anume că în legătura şi
cu privire la moşiile şi drepturile de proprietate şi bunurile amintit
răposatului Mihail de Chorna între ei s-au pornit certuri şi procese în faţa
măritului domn Ştefan, fiul lui Pousa de Zeer, comitele Timişului, dar că, în
urma intervenţiei mai multor bărbaţi nobili, părţile amintite s-au înţeles în
acest fel şi, înţelese fiind, s-au îndreptat către noi, anume ca pomenitul
Blasiu de Choma i-a îngăduit şi îi îngăduie în faţa noastră amintitei doamne
Dorothea, atât timp cât va trăi, jumătate din toate moşiile, părţile de moşie şi
drepturile de proprietate şi folosinţele acestora, oriunde s-ar afla acestea,
care i-au aparţinut lui Mihail de Choma, iar după ce amintita doamnă
Dorothea va fi murit, amintitele moşii şi părţi de moşie să se întoarcă din
nou la amintitul Blasiu de Chorna şi la moştenitorii săi, după cum trebuie şi
se cuvine să le revină şi să le ajungă.
Pe lângă asta, acelaşi Blasiu i-a dat şi i-a dăruit aceleiaşi doamne
Dorothea pe timpul vieţii moşia sa numită Prwsynfalwa2, tot împreună cu
toate folosinţele ei şi laolaltă cu o moară aflată la capătul tuturor morilor de
pe râul Timiş, care curge prin moşia Recaş. De asemenea, înainte-amintitul
Blasiu a promis în faţa noastră să ducă şi să urmărească prin osteneală
proprie şi cu propriile-i cheltuieli toate pricinile şi îndreptarea pricinilor care
privesc amintitele moşii şi părţi de moşie atât la Curtea regală cât şi oriunde
166 COSTIN FENEŞAN
ar trebui şi să o păstreze pe aceeaşi doamnă Dorothea în stăpânirea paşnică

asupra acelor [moşii şi părţi de moşie].
Iar ca răsplată a acestei obligaţii luate asupra sa de acelaşi Blasiu,
amintita doamnă Dorothea va lăsa cu totul pe seama amintitului Blasiu toate
pârele şi procesele precum şi bunurile după tată în legătură cu orice treabă
care s-ar putea isca între aceste părţi. De asemenea, amintita doamnă
Dorothea a promis să-i dea şi să-i restituie aceluiaşi Blasiu toate drepturile şi
documentele pe care le deţine cu privire la amintitele moşii şi părţi de moşie
ale răposatului Mihail de Chorna. Ades-pomenita doamnă Dorothea a
încuviinţat chiar înainte-amintitului Blasiu să-i dea casele sale dinspre
capelă, aflate la Recaş, împreună cu umbrarul mare dinspre răsărit, laolaltă
cu jumătate din fânaţul care a fost sădit şi lucrat de amintit răposatul Mihail
de Choma, de asemenea nonele din vin de pe dealul lor, care trebuie să le
revină atât de la iobagii lor cât şi de la străini, care vor trebui să fie însă
împărţite întotdeauna în două părţi egale şi folosite de ei în mod egal. S-a
mai adăugat şi faptul că dacă, din voia Domnului, Nicolae fiul răposatului
Mihail de Choma se va putea elibera din robia turcilor, atunci înainte-
pomenitul Blasiu va fi dator şi obligat să-i dea şi să-i lase, fără vreo piedică,
toate moşiile şi drepturile sale de proprietate cu toate folosinţele lor, dar cu
legământul şi cu îndatorirea că dacă vreuna dintre părţile zise mai sus ar
încălca în parte sau în întregime înţelegerea amintită care a fost încheiată
între ele, aşa cum s-a spus mai sus, anume dacă înainte-pomenitul Blasiu nu
ar păstra-o în pace pe sus-amintita doamnă Dorothea în drepturile ei
amintite până la sfârşitul vieţii sau dacă pomenita doamnă nu ar voi, într-un
mod asemănător, să-l îndestuleze în drepturile sale sau va unelti într-un chip
oarecare pentru a introduce oameni din afară sau străini, atunci să fie
osândită deîndată la pedeapsa care se dă pentru pierderea duelului în
pricinile de silnicie, atunci când se luptă unul contra celuilalt, lucru la care
părţile amintite s-au legat în faţa noastră.
Spre mărturia acestui lucru am făcut să fie dată scrisoarea noastră
deschisă de faţă, a cărei tărie am sporit-o prin atârnarea sigiliului nostru.
Dată de mâna magistrului Balthasar lector, membru [al Capitlului] şi frate
canonic al nostru, în preziua sărbătorii Naşterii sfântului Ioan Botezătorul, în
anul Domnului o mie patru sute şaizeci, fiind de faţă - vreme în care
prepozitura mare este vacantă - cinstiţii domni Petru cantor, Albert custode,
Ioan arhidiaconul Timişului, un alt Ioan arhidiacon al Aradului, un al treilea
Ioan arhidiacon al părţilor de dincolo de Mureş, Clemens arhidiaconul
Torontalului, Matei arhidiaconul (Caran)Sebeşului şi Andrei arhidiaconul
Caraşului şi ceilalţi domni canonici fraţi ai noştri, care slujesc necurmat şi

veşnic în biserica lui Dumnezeu.
'Mihail de Choma a fost de două ori ban al Severinului (1443-1444, 1447-1454).

2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Recaş. Suciu, li, p. 388 o localizează
doar în părţile Timişoarei
48. 1461 aprilie 23, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, îi

încuviinţează lui Ioan din Zenthgyroth şi Nicolae Hagymas din Beregsău
Mare să construiască metereze, ziduri, şanţuri şi alte lucrări la castelul pe
care îl ridică pe moşia lor Galad, cu condiţia ca acea fortificaţie să nu devină
un loc din care este atacată ţara şi locuitorii ei.
Editie: Costin Feneşan, Oameni si locuri din câmpia de apus a Banatului în secolul
al XV-iea, în "Anuar 20 I O", Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin,
2011, p. 68-69.

Nos, Mathias, Dei gracia rex Hungarie, Dalmacie, Croacie etc.
vniversis, quod nos, consideratis fidelibus serviciis fidelium nostrorum,
egregiorum Johannis de Zenthgyroth et Nicolai Hagymas de Berekzo, per
eos Maiestati Nostre sub locorum et temporum varietate exhibitis et
impensis, eisdem Johanni et Nicolao id duximus annuendum et
concedendum, vt ipsi castellum illud, quod în possessione ipsorum Galad
vocata erexisse facuntur cum propugnaculis, menibus, fossatis et aliis
necessariis edificiis munire et fortificare, ac deinceps ydem2 Johannes et
Nicolaus huiusmodi castellum tenere et possidere valeant atque possint,
salvo iure aliena, ita tamen, vt de dieto castello regno et regnicolis nostris
dampna2 non auferantur, harum literarum nostrarum vigore et testimonio
mediante. Datum Bude, feria quinta proxima ante festum beati Georgii
martiris, anno Domini, millesimo quadringentesimo sexagesimo primo.
L. S.
1
2
Astfe I în text.
168 COSTIN FENEŞAN
Traducere
etc., prin cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire făcând cunoscut tuturor
cărora li se cuvine, că noi, luând aminte la slujbele credincioase ale
credincioşilor noştri, ale aleşilor Ioan din Zenthgyroth2 şi Nicolae Hagymas
din Beregsău Mare, pe care aceştia le-au făcut şi le-au adus Maiestăţii
Noastre în locuri şi la vremuri diferite, am hotărât să le încuviinţăm şi să le
hărăzim aceloraşi Ioan şi Nicolae să aibă îngăduinţa şi să poată întări şi
fortifica cu metereze, ziduri, şanţuri şi alte construcţii necesare castelul pe
care îl ridică pe moşia lor numită Galad3 , iar mai apoi aceeaşi Ioan şi
Nicolae să ţină şi să stăpânească acest castel fără vătămarea dreptului
altcuiva, anume în aşa fel, încât din zisul castel să nu facă pagubă ţării
noastre şi supuşilor noştri, [totul] prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale
noastre. Dată la Buda, în joia cea mai apropiată înainte de sărbătoarea
sfântului mucenic Gheorghe, în anul Domnului o mie patru sute şaizeci şi
unu.
L. S.

Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Zenta.
2
3
În prezent Novo Milosevo (opstina Novi Becej). Fortificaţia s-a aflat la nord-est de
Novo Milisevo, la vest de Tisa.
49 1464 mai 31, f.l. - Matia Corvin, regele Ungariei, transcrie,

reînnoieşte şi confirmă documentul său judecătoresc din 22 noiembrie 1459
şi raportul de dare în stăpânire din 20 ianuarie 1460 al Capitlului din Arad
cu privire la stăpânirea diacului Ioan din Myhalyncz, a lui Ioan şi Martin din
Ţerova, a lui Mihai, Gheorghe, Ioan şi Ştefan Vaida din Ţerova asupra
moşiilor cele două Ţerova, Văliug şi Feyerwyz şi a prediului Ţeroviţa, toate
aflate în districtul Bârzava.
MOL, Dl. 45096; original pe pergament; sigiliul atârnat nu se mai păstrează.

p. 299-300.

Nos, Mathias, Dei gracia Hungarie, Dalmacie, Croacie, Rame, Servie,
Gallicie, Lodomerie, Comanie Bulgarieque rex, memorie commendamus
tenore presencium significantes quibus expedit vniversis, quod Nostri
Maiestati veniens in presenciam fidelis noster nobilis Johannes literatus de
Myhalyncz, exhibuit nobis quasdam duas literas: vnam nostram in pap(y)ro
patenter scriptam, sigillo nostro quo in iudicatu utimur impressione
munitam, qua mediante possessiones vtrasque Cerowa, Walle et Feyerwyz,
necnon predium Cerowycza in districtu Borzafew existentes et habitum
prefato Johanni literato ac Martino de Cerowa predicta, Michaeli, Georgio,
Johanni, Stephano Wayda de eadem readiudicasse modo et ordine in tenore
eiusdem litere nostre expressis et restatui commisisse dinoscuntur, aliam
vero Capitulo ecclesie Orodiensis super legittima statucione earundem
possessionum et dicti predii eisdem Johanni literato, Martino et Stephano
filio David, necnon Michaeli et aliis fratribus eorundem, contradiccione
Ladislai de Docz et Nicolai de Byzere ac aliorum quorumcunque non
obstante, facta, privilegialiter emanatam, quorum infrascriptorum,
supplicans Nostri Maiestati sua ac dictorum Martini, Michaelis, Georgii,
Johannis et Stephani Wayda de Cerowa in personis humiliter, ut easdem
literas ratas, gratas et acceptas habendo literisque nostris privilegialibus de
verbo ad verbum inseri faciendo, easdem et omnia in eis contenta pro ipsis
et earum heredibus ac posteritatibus innovando perpetuo valituras
confirmare dignaremur. Quarumquidem literarum nostrarum tenor talis est:
[urmează în transumt documentul regelui Matia Corvin dat la Buda, la 22 noiembrie

1459]
Tenor scilicet Capituli Orodiensis is est:
[urmează în transumt documentul Capitlului din Arad dat la 20 ianuarie 1460]
Nos, igitur, humilimis supplicacionibus annotati Johannis literati de

Myhalyncz per eum sua ac prefatorum Martini, Michaelis, Georgii, Johannis
et Stephani Wayda de Cerowa in personis Nostre Maiestati, propterea
porrectis regia benignitate exauditis, pretactas literas nostras scilicet
readiudicatorias et Capituli Orodiensis restatutorias non abrasas, non
cancellatas, nec în aliqua ipsarum parte suspectas presentibus literis nostris
privilegialibus de verbo ad verbum, sine diminucione et augmento aliquali
insertas quoad omnes earum continencias, clausulas et articulos eatenus
170 COSTIN FENEŞAN
quatenus eedem rite et legittime existunt emanate viribusque eorum veritas

suffragatur, acceptamus, approbamus et ratificamus nichilominusque
consideratis fidelitatibus et fidelium serviciorum meritis annotatorum
Johannis literati de Myhalyncz, Martini, Michaelis, Georgii, Johannis et
Stephani Wayda de Cerowa per eos Nostre Maiestati et sacre corone regni
nostri exhibitis, easdem literas ac omnia et singula in eis contenta pro
eisdem Johanne literato, Martino, Michaele, Georgio, Johanne et Stephano
ipsorumque heredibus et posteritatibus innovantes perpetuo valituras
confirmamus presentis scripti nostri patrocinio mediante, salvis iuris alienis.
In cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam presentes concessimus
literas nostras pendentis et autentici sigilli nostri dupplicis munimine
roboratas. Datum per manus reverendissimi in Christo patris, domini
Stephani Colocensis et Bachiensis ecclesiarum archiepiscopo locique
eiusdem Colocensis comitis perpetui, aule nostre sumpmi 2 cancellarii,
fidelis nostri dilectis, anno Domini millesimo quadringentesimo sexagesimo
quarto, pridie kalendas Junii, regni nostri anno septimo, coronacionis vero
pnmo.
însemnare de cancelarie pe verso: R.Je. de Kemend (Kewend ?)
1
2
Astfel în text.
Traducere
Porunca însăşi a domnului rege 1
Noi, Matia, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Dalmaţiei,
Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei, Cumaniei şi Bulgariei, prin
cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire făcând cunoscut tuturor cărora li se
cuvine, că au venit înaintea Maiestăţii Noastre, credinciosul nostru, nobilul
diac Ioan din Myhalyncz, şi ne-a înfăţişat două scrisori: una, a noastră, în
forma deschisă şi scrisă pe hârtie şi întărită cu sigiliul nostru pe care îl
folosim la judecăţi, [scrisoare] prin care moşiile cele două Ţerova, Văliug şi
Feyerwyz, precum şi prediul Ţeroviţa, aflate şi stăpânite în districtul
Bârzava, erau adjudecate din nou amintitului diac Ioan şi lui Martin din zisa
Ţerova, lui Mihai, Gheorghe, Ioan şi Ştefan Vaida din aceeaşi [Ţerova] şi
despre care se ştie că s-a poruncit, potrivit cu cuprinsul anume al acestei
scrisori, să le fie date din nou în stăpânire; altă [scrisoare] însă, cea a
Capitlului bisericii din Arad, făcută şi întocmită în chip de privilegiu cu
privire la legiuita dare în stăpânire a aceloraşi moşii şi a zisului prediu pe
seama aceloraşidiac Ioan, Martin şi Ştefan fiul lui David, precum şi Mihai
şi alţi fraţi,
ai lor, fără a se ţine seama de împotrivirea lui Ladislau de Dolaţ
şi Nicolae de Bizere şi a oricăror altora, rugând-o [diacul Ioan] pe
Maiestatea Noastră cu smerenie, în numele său şi al zişilor Martin, Mihai,
Gheorghe, Ioan şi Ştefan Vaida din Ţerova, ca noi, consfinţind, încuviinţând
şi primind aceste scrisori, să facem să fie trecute din cuvânt în cuvânt în
scrisoarea noastră privilegială şi să binevoim a le întări, reînnoindu-le cu tot
ceea ce cuprind pe seama lor, pe seama moştenitorilor şi urmaşilor lor,
pentru a avea putere veşnică. Iar cuprinsul scrisorii noastre este acesta:
[urmează în transumt documentul regelui Matia Corvin dat la Buda, la 22 noiembrie

1459]
Iar cuprinsul documentului dat de Capitlul din Arad este acesta:
[urmează în transumt documentul Capitlului din Arad dat la 20 ianuarie 1460]
Noi, prin urmare, după ce am ascultat cu bunăvoinţă regească

rugăminţile smerite făcute Maiestăţii Noastre în această privinţă de către
amintitul diac Ioan din, Myhalyncz în numele său şi al pomeniţilor Martin,
Mihai, Gheorghe, Ioan şi Ştefan Vaida din Ţerova, văzând că amintita
noastră scrisoare de adjudecare şi cea a Capitlului din Arad de nouă dare în
stăpânire sunt fără răsături, fără tăieturi şi nici dând de bănuit în vreo parte a
lor, le primim, le aprobăm şi le consfinţim, trecându-le în scrisoarea noastră
din cuvânt în cuvânt, fără vreo scădere sau adăugire în ceea ce priveşte
întregul lor conţinut, clauzele şi articolele lor, atâta vreme cât au fost
întocmite după rânduială şi în chip legiuit, iar puterea lor se întemeiază pe
adevăr şi, de asemenea, ţinând seama de credinţa şi de meritele slujbelor
credincioase pe care amintiţii Ioan diacul din Myhalyncz, Martin, Mihai,
Gheorghe, Ioan şi Ştefan Vaida din Ţerova le-au adus Maiestăţii Noastre şi
sacrei coroane a regatului nostru, înnoim aceste scrisori, totul şi orice este
cuprins în ele, pe seama aceluiaşi diac Ioan, a lui Martin, Mihai, Gheorghe,
Ioan şi Ştefan, precum şi a moştenitorilor şi urmaşilor lor şi le confirmăm
spre a avea tărie veşnică prin scrisoarea noastră de faţă, fără a fi vătămate
drepturile altora. Spre amintirea şi tăria veşnică a acestui lucru am hărăzit
scrisoarea noastră de faţă, a cărei putere am sporit-o şi prin atârnarea
sigiliului nostru dublu. Dată de mâna preacucernicului întru Hristos părinte,
domnul Ştefan, arhiepiscop al bisericilor din Kalocsa şi Bacs şi comite
perpetuu al aceluiaşi comitat Kalocsa, cancelar suprem al Curţii noastre ,
2
172 COSTIN FENEŞAN
credincios nouă iubit, în anul Domnului o mie patru sute şaizeci şi patru, în
ajunul Kalendelor lui iunie, în al şaptelea an al domniei noastre, iar primul
al încoronării.
însemnare pe verso: R. Je.de Kemend (Kewend ?)

1
2
Ştefan Vardai, arhiepiscop de Kalocsa (1456-1470)
50. [1470-1478] - Iacob de Machkas, castelan al cetăţii Jdioara, îi

zălogeşte, în faţa Capitlului din Alba Iulia, fiului său vitreg, Emeric de
Machkas, până la restituirea sumei de 300 de florini de aur daţi ca ajutor sub
diferite forme, întregile sale moşii Dragotenfalwa, Chyure şi Perlew din
districtul Lugoj, precum şi părţile de moşie de la Maczkas, Tews, Tincova,
Perle ( ... ), Kyspathak, Ciuta, Zazesth, Ruginosu, Toplicza, Lewrgyz, Zekas
şi Alb( ... ) din districtul Caransebeş.
MOL, Dl. 30243; concept pe hârtie (provenientă: arhiva Capitlului din Alba Iulia,
Cista Zarandiensis, fasc. 2, nr. 62).
Nos, Capitulum ecclesie Transsilvanie, memorie commendamus, quod

nobilis Jacobus de Maczkas, castellanus castri Zydowar, pro se personaliter
onera vero et quelibet ş;ravamina Johannis, filii sui de eadem, in subscriptis
super se assumpmendo , nostram personaliter veniens in presenciam, dixit et
sponte confessus est in hunc modum, quod ex quo temporibus retroactis pro
suis necessitatibus eotunc ipsum vrgentibus evitandis, certa bona
nonnullasque reset pecunias nobilis Emerici de dicta Maczkas, filii condam
Jacobi filii Emerici de Balwasnicza, privigni sui, in valore trecentorum
florenorum auri limitancium extendendas expenderit ac consumpserit 1, in
recompensam, igitur, tanti beneficii a(ntelatorum) 2 rerumque ac bonorum
necnon pecuniarum premissarum, per eum modo premisso erogatarum,
gratif(icare et sa)tisfacere cupientem, totales possess1ones suas
Dragotenfalwa, Chyure et Perle(w) (vocatas, necnon) 2 porc1ones
possessionarias in possessionibus Maczkas, Tews, Tinkowa, Perle( ... )3,
(Kysp)ath(ak) 3, Czwta, Zazesth, Ruginocz, Toplicza, Lewrgyz, Zekas,
Alb( ... )3 in de Lugas et Sebes parcium inferiorum regni Hungarie
districtibus existentes habitas, simulcu(m cunctis suis )2 vtilitatibus et
pertinenciis, videlicet terris arabilibus cultis et incultis, silvis, nemoribus,
p( ascuis, fenetis )3 et generaliter quarurnlibet vtilitatum integritatibus et

pertinenciis quovis norninis censeantur ad e( edern) 2 possessiones ac
porciones possessionarias de iure spectantibus et pertinere debentibus
memorato Emerico de Maczk(as) pro predictis trecentis florenis auri plene,
1
vt dixit, expositis, infra tempus redempcionis pignori obligasset nostrique
obligavit in presencia tali modo, vt dum et quando ipsum Jacobum de
Maczkas et Johannern, filium eiusdem, ab hac vita decedere contigerit
heredesque ac fratres seu consanguinei aut posteritates pretactas
possessiones et porciones possessionarias ab eodem Emerico vei heredibus
4
suis redirnere voluerint, non aliter easdem possessiones et porciones
possessionarias a predicto Ernerico aufferre possint ac valeant, donec
primitus de dictis trecentis florenis auri puri dieto Emerico de Maczkas vei
suis heredibus satisfacturn fuerit pleno cum effectu annotatusque Ernericus
de Maczkas et sui heredes, levatis ab eisdem predictis trecentis florenis auri,
omni difficultate rernota liteque quavis relegata, easdem possessiones ac
porciones possessionarias rernittere et, resignare debeant et 5 teneantur
harum nostrarum vigore et testimonio 6 .
pe verso: In de Karansebes Dragotenfalwa, Chynthe 1, Perleo, Dobrogezte,

Kispathak, Chiutha, Zazest, Ruginocz, Toplicza etc. Jakobi 1 de Macskas impignoratitiae
literae, comitatus Zeriny7.
1
Astfel în text.
2
Hârtia ruptă: textul întregit după sens.
3
Întregire după sens.
Urmează: nisi depositis, şters.
4
5
Cuvinte scrise deasupra rândului.
Adăugat de altă mână.
6
7
Urmează, în concept, raportul Capitlului din Alba Iulia adresat regelui Matia Corvin
cu privire la darea în stăpânire a unor bunuri imobile zălogite din comitatul Hunedoara.
Traducere.
Noi, Capitlul bisericii Transilvaniei, dăm de ştire că nobilul Iacob de
Maczkas 1, castelan al cetăţii Jdioara, luând asupra sa orice sarcini şi
obligaţii pentru el şi pentru fiul său Ioan din acelaşi [Maczkas] în legătură
cu cele scrise mai jos şi venind personal în faţa noastră, ne-a spus şi ne-a
mărturisit de bună voie, cum că, pentru a face faţă nevoilor urgente care l-au
apăsat în vremurile trecute, a fost silit să cheltuiască şi să folosească
anumite bunuri, precum şi unele lucruri şi bani aparţinând lui Emeric din
zisa Maczkas, fiul răposatului Iacob fiul lui Emeric din Bolvaşniţa, fiul său
174 COSTIN FENEŞAN
vitreg, care s-au ridicat la valoarea de trei sute de florini de aur. Pentru a-l
răsplăti, prin urmare, pentru binefacerea aşa de mare cu amintitele lucruri şi
bunuri, precum şi cu banii amintiţi, cheltuiţi de el în chipul menţionat,
dorind, de asemenea, să-i mulţumească şi să-l îndestuleze, i-a dat cu zălog în
faţa noastră şi i-a zălogit amintitului Emeric de Maczkas pentru pomeniţii
trei sute de florini de aur - în chip deplin, cum a spus, şi până când le va
răscumpăra - într~gil~ ~ale moşii .numite Drago.t.enfalwa , C?yure ~i
2 3
Perlew, precum ş1 parţtle de moşie de pe moş11le Maczkas , Tews-,

Tincova, Perle( .. t, Kyspathak 7, Ciuta, Zazesth8, Ruginosu, Toplicza9,
Lewrgyz 10 , Zekas 1, Alb( .. .)6, aflate în districtele Lugoj şi Sebeş din părţile
de jos ale regatului Ungariei, dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele
lor, anume pământuri de arătură lucrate şi nelucrate, păduri, lunci, păşuni,
fâneţe şi îndeobşte cu întregimea tuturor folosinţelor şi pertinenţelor lor,
orice nume ar avea, care trebuie să privească şi să ţină de drept de acele
moşii şi părţi de moşie, [şi i le-a zălogit] în aşa fel încât, dacă s-ar întâmpla
ca acelaşi Iacob de Maczkas şi fiul său Ioan să treacă din astă lume, iar
moştenitorii şi fraţii sau rudeniile de sânge ori coborâtorii ar vrea să
răscumpere amintitele moşii şi părţi de moşie de la acelaşi Emeric sau de la
moştenitorii săi, ei să nu poată şi să nu aibă voie să ia altfel aceste moşii şi
părţi de moşie de la amintitul Emeric, până când nu îi vor fi plătit pe deplin
şi în fapt zisului Emeric de Maczkas sau moştenitorilor săi amintiţii trei sute
de florini de aur şi până când pomenitul Emeric de Maczkas şi moştenitorii
săi nu vor fi încasat zişii trei sute de florini de aur, fără niciun fel de piedică
şi fără de vreo ceartă, fiind abia apoi datori şi obligaţi să restituie şi să
încredinţeze acele moşii şi părţi de moşie, prin tăria şi mărturia acestei
12
scrisori ale noastre .
pe verso: Dragotenfalwa, Chynthe 13 , Perleo, Dobrogezte, Kispathak, Chiutha,

Zazest, Ruginocz, Toplicza etc. din districtul Caransebeş în comitatul Severinului, scrisoare
de zălogire a lui Iacob de Macskas.
1
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe valea Măcicaş, în perimetrul Valea Boului,
2
Aşezare azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma. Dragotenest, care s-a
aflat pe lângă Jdioara, cf. Suciu, II, p. 318.
3
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Lugoj şi Nevrincea, unde pădurea Ciurea
îi păstrează amintirea, cf. Suciu, II, p. 312.
4
Aşezare azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Perlo şi Peri, care s-a
învecinat cu Jdioara, cf. Suciu, II, p. 385.
5
Teius, în prezent cartier al municipiului Caransebeş.
Hârtia deteriorată nu pennite întregirea numelui aşezării, dar aceasta s-a aflat cu
6
siguranţă în apropiere de Caransebeş.

Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Caransebeş şi Ruginosu, cf. Suciu, II, p.
7
360.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în perimetrul Tincova - Ruginosu, cf. Suciu, II,
8
p. 429.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Ruginosu şi Zăgujeni, cf. Suciu, II, p.
9
414.
Aşezare azi dispărută, menţionată şi sub forma Leurdis, care s-a aflat la vest de
10
Ohaba Mâtnic, unde valea Leo(r)diş îi păstrează amintirea, cf. Suciu, II, p. 362.
Aşezare azi dispărută, care s-a contopit în satul Brebu, cf. Suciu, II, p. 430.
11
12
lntervalul de datare a documentului corespunde perioadei în care Jacob de
Machkas (Măcicaş) a fost castelan al Jdioarei.
13
Astfel în rext.
51. 1481 decembrie 30, [Oradea] - Emeric de Partoş se împotriveşte

în faţa Capitlului din Oradea, în numele său, al tatălui său Paul şi al fratelui
său Andrei, ca regele Ungariei, Matia Corvin, să dăruiască, indiferent cărui
beneficiar, moşiile lor Magyarparthas, Thothparthas, Rakos, Belyovar, Gad,
Kalugyer şi Lezkolcz, toate aflate în comitatul Timiş.
MOL, Dl. 26644; original pe hârtie; unne ale peceţii de închidere.
Nos. Capitulum ecclesie Waradiensis, memorie commendamus, quod

1
Emericus de Parthas in sua ac Pauli patris et Andree fratris suorum nostram
veniens in presenciam, serenissimum principem, dominum Mathiam, Dei
gracia regem Hungarie, Bohemie etc., dominum nostrum naturalem
generosum, a dacione, donacione, collacioneque et quovismodo alienacione,
item vniversos et singulos homines ab impetracione necnon occupacione,
detencione conservacioneque et sibi ipsis vsurpacione totalium
possessionum ipsorum Magyarparthas, Thothparthas, Rakos, Belyovar,
Gaad, Kalugyer et Lezkolcz vocatarum omnino în comitatu Themesiensi
existencium et habitarum, ipsos de iure concementes, vsui, fructuum et
quarumlibet vtilitatum percepcione sew2 percipi faccione qualitercunque
factis vei fiendis contradixit et inhibuit publice et manifeste coram nobis,
lege regni requirente, testimonio presenciarum mediante. Datum die
dominico proximo ante festum beati Silvestri pape, armo Domini millesimo
quadringentesimo octuagesimo primo.
176 COSTIN FENEŞAN
pe verso: Themesiensis. Emerici de Parthos (sec. XV).

1
După sens ar fi trebuit să urmeze: personis.
2
Astfel în text.
Traducere
Noi, Capitlul bisericii din Oradea, dăm de ştire că Emeric din Partoş,
venind în faţa noastră în numele său, al tatălui său Paul şi al fratelui său
Andrei, s-a împotrivit şi a interzis în mod public şi pe faţă, aşa cum o cere
legea ţării, prin mărturia scrisorii de faţă, ca prealuminatul principe, domnul
Matia, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei etc., domnul nostru
în mod firesc generos, să dea, să dăruiască, să hărăzească şi să înstrăineze în
orice chip, iar pe toţi oamenii şi pe fiecare în parte, să ceară, să ocupe, să
deţină, să păstreze şi să uzurpe pe seama lor întregile lor moşii numite
Magyarparthas 1, Thothparthas 1, Rakos 2, Belyovar3, Gad, Kalugyer4 şi
Lezkolcz5, toate aflate în comitatul Timiş, care îi privesc pe ei [Emeric, Paul
şi Andrei din Partoş] de drept, şi [s-au împotrivit] la acordarea beneficiului
folosinţei, a roadelor şi a oricăror altor utilităţi, precum şi la exercitarea lor
în orice chip, acţiuni care au avut loc sau care vor fi făcute. Dată în ziua de
duminică cea mai apropiată dinainte de sărbătoarea sfântului papă Silvestru,
în anul Domnului o mie patru sute optzeci şi unu.
pe verso: Din [comitatul] Timiş. A lui Emeric din Partoş (sec. XV).
1
Magyarparthas (Partoşul unguresc) şi Thothparthas (Partoşul slovac) sunt în prezent
reunite în localitatea Partoş din judeţul Timiş.
2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Partoş, cf. Suciu, II, p. 392. Potrivit lui
Milleker, p. 229, aşezarea s-ar fi aflat pe lângă Kanak (în Banatul sârbesc), în lungul
malului de nord al canalului Bârzava.
3
Aşezare azi dispărută, amintită documentar şi sub numele de Bolyobar este
localizată de Milleker, p. 168 la sud de Soca, unde ridicătura Boibor pare să-i păstreze
amintirea.
4
Aşezarea poate fi identică cu Rebenberg, în prezent Kaluderovo, în Banatul sârbesc.
Localintrea lui Milleker, p. 197 pe lângă vechiul Frăteşti o socotim greşită.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat lângă Gad şi Partoş, cf. Suciu, II, p. 363.
5
52. 1483. martie 12, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, le

porunceşte lui Francisc Haraszti, Ştefan şi Dimitrie Jaksic de Nădlac, lui
Gaspar Fa de Weresmarth, Mihail de Beşenova Veche, diacului Emeric de
Harmad, lui Emeric de Fyged, nobililor din Salank şi Dyosd si Veronicăi,
văduvei lui Ladislau de Dolaţ, să respecte întru totul noua hotărnicire făcută
de protonotarul regal, magistrul Andrei de Turda şi de oamenii acestuia între
proprietăţile deţinute de aceştia şi cele ale abatelui Martin şi ale abaţiei de la
Igriş, procedură desfăşurată în prezenţa unui trimis Capitlului din Cenad.
Arhivele Naţionale Cluj-Napoca, fond familial Bethlen de lctar, I. Documente

medievale, nr. 38; original pe hârtie (cota veche: R. VI, fasc. 82, nr. I).
De commissione domini regis 1

Mathias, Oei. gracia rex Hungarie, Bohemie etc., fidelibus nostris,
Waradiensis et Chanadiensis ecclesiarum capitulis ac egregiis Ffrancisco 2 de
Harazthy, Stephano ac Demetrio Jaxit de Naghlak, Gaspar(o) Fa de
Weresmarth, Michaeli de Bessenew, item Emerico literato de Harmad et
altera Emerico de Ffyged 2 vniversis et singulis nobilibus in Salank et Dyosd
possessionibus residentibus, et generase domine Weronica2 vocate, relicte
condam Ladislai de Docz, ac aliis cuiusvis status et condicionis
possessionatis hominibus presentes visuris, salutem et graciam. Quia nos ad
supplicacionem fidelis nostri, venerabilis Martini, abbatis monasterii
ecclesie beate Marie Virginis de Egres, per ipsum Maiestati Nostre
propterea factam, omnes illas discensiones2 , differencias et discordias que
inter vos, ab vna, et prefatum Martinum abbatem ex altera partibus
hucusque occasione et pretextu reambulacionis metarum vniversarum
possessionum porcionumque et iurium possessionariarum ecclesie predicte,
necnon captivacionis et detencionis quorundam duorum familiarium ipsius
Martini abbatis per prefatos Franciscum Harazthy ac dominam Weronicam2,
vt dicitur minusiuste patratis et commissis, exorte essent et suscitate, turn ex
eo quod prefatus frater abbas cum suis fratribus divinis misteriis super
mancipatus, vobiscum ex parte metarum ecclesie sue predicte longas lites
protrahere nequit, turn vero parcentes laboribus ac expensis vestris
revisioni 3 , deliberacioni et discessioni, fideli nostro, egregii magistri Andree
de Thorda, prothonotarii Nostre Maiestatis, duximus committendum et
committimus per presentes ipsumque magistrum Andream ad id specialiter
illac transmisimus, dandum et concedendum eidem plenariam facultatem et
omnimodam potestatem in persana nostra omnes differencias et discordias
sedandi, disponendi ac metarum reambulandi et rectificandi, novas (metas)
in locis vetustissimis iuxta veteres erigendi. Quan1obrem fidelitati vestre et
cuilibet vestrorum harum serie firmiter precipientes committimus et
mandamus, quatenus mox et quamprimum, per prefatum magistrum
178 COSTIN FENEŞAN
Andream de Thorda aut homines et familiares suos, presencium videlicet

exhibitore, cum presentibus fueritis requisiti aut alter vestrum fuerit
requisitus, extunc vnusquisque vestrum in ipsa reambulacione metarum,
simulcum omnibus iuribus ac literalibus instrumentis vestris factum
reambulacionis metarum vestrarum tangentibus et concementibus interesse
debeat et id quod antefatus magister Andreas de Thorda, homo noster, visis
iuribus vestris, probabilibus eciam documentis prediciti abbatis admissis,
coram testimonio supradicti capituli ecclesie Chanadiensis, quod per ipsum
capitulum per alias literas nostras illac transmitti iussimus, inter vos et
prelibatum abbatem tempore reambulacionis dictarum metarum discutiet ac
deliberabit novasque metas eriget, pro rato et firmo tenere discussionique
sue parere modis omnibus debeatis et teneamini. Et secus nullatenus facere
presumatis. Presentibus perlectis, sigillo nostro anulari 2 secreto consignatis,
4
exhibenti restitutis. Datum Bude in festo beati Gregorii (pape) , anno
Domini millesimo quadringentesimo octuagesimo tercio, regnorum
nostrorum Hungarie etc. anno vigesimo sexto, Bohemie vero quartodecimo.
1
De altă mână.
2
Astfel în text.
Adăugat în partea de jos a documentului.
3
4
Hârtia pătată şi ştearsă; întregire după sens.
Traducere
Din porunca domnului, a regelui Matia, din mila lui Dumnezeu rege al
Ungariei, Boemiei etc., credincioşilor noştri, Capitlurilor bisericilor din
Oradea şi din Cenad şi aleşilor Francisc Haraszti, Ştefan şi Dimitrie Jaksic
de Nădalc, Gaspar Fa de Weresmarth 1, Mihail de Beşenova [Veche], de
asemenea diacului Emeric de Harmad2 şi unui alt Emeric de Fyged 3,
tuturora şi fiecăruia dintre nobilii care locuiesc pe moşiile Salank4 şi
Dyosd 5, şi de nobil neam doamnei numite Veronica, văduva răposatului
Ladislau de Dolaţ şi celorlalţi oameni posesionaţi de orice treaptă sau stare,
care vor vedea scrisoarea de faţă, mântuire şi milostivire. Deoarece, la
rugămintea credinciosului nostru, a venerabilului Martin, abate al mănăstirii
bisericii Sfintei Fecioare Maria din Igriş, făcută Maiestăţii Noastre în
această privinţă în legătură cu toate neînţelegerile, certurile şi dezbinările
care s-au născut şi pornit, după cum se spune, fiind săvârşite şi comise până
acum între voi, pe de o parte, şi amintitul abate Martin, pe de altă parte, cu
ocazia şi în temeiul noii hotărniciri a hotarelor tuturor moşiilor, precum şi a
părţilor de moşie şi a drepturilor de stăpânire ale pomenitei biserici, precum

şi în legătură cu prinderea şi reţinerea a doi familiari ai aceluiaşi abate
Martin de către amintiţii Francisc Haniszti şi doamna Veronica, dar şi
fiindcă mai sus-pomenitul frate abate cu fraţii săi a întrecut măsura la
[administrarea] tainelor dumnezeieşti şi n-a vrut să soluţioneze cu voi
pricinile îndelungate privind hotarele bisericii sale, deopotrivă fiindcă vrem
să vă cruţăm de osteneală şi cheltuială cu o nouă cercetare, cu judecarea şi
separarea [hotarelor], am hotărât să-l însărcinăm şi îl însărcinăm prin
scrisoarea de faţă pe credinciosul nostru, alesul magistru Andrei de Turda,
protonotar al Maiestăţii Noastre, trimiţându-l în mod anume în acele părţi pe
acest magistru Andrei, dându-i şi acordându-i deplina facultate şi întreaga
putere ca reprezentant al nostru, pentru a potoli certurile, pentru a dispune o
nouă hotărnicire şi rectificare a hotarelor, pentru a ridica în locurile cele mai
vechi noi (semne de hotar) alături de cele vechi. De aceea, prin această
scrisoare, punându-i credinţei voastre în vedere acestea, o însărcinăm cu
tărie şi îi poruncim ca, deîndată şi cât mai curând, când vi se va cere vouă
sau unuia dintre voi, în temeiul scrisorii de faţă, de amintitul magistru
Andrei de Turda sau de oamenii şi familiarii săi, adică de cei care
înfăţişează această scrisoare, fiecare dintre voi va trebui să fie de faţă la acea
nouă hotărnicire a hotarelor, având toate actele şi scrisorile care privesc şi se
referă la noua hotărnicire a hotarelor voastre, iar ceea ce va hotărî amintitul
magistru Andrei de Turda după ce va fi cercetat drepturile voastre, ba chiar
şi documentele vrednice de crezare ale pomenitului abate, şi le va fi luat în
seamă, de faţă fiind spre mărturie omul sus-amintitului Capitlu al bisericii
din Cenad, care am poruncit să fie trimis acolo printr-o altă scrisoare a
noastră adresată acestui Capitlu, după ce va fi dezbătut şi chibzuit în timpul
noii hotărniciri a ziselor hotare între voi şi amintitul abate şi va fi ridicat
semne de hotar noi, voi să le primiţi ca fiind consfinţite şi statornicite, fiind
datori şi obligaţi să daţi ascultare în orice chip celor dezbătute de către el.
Iar altfel să nu îndrăzniţi a face. După citirea scrisorii de faţă însemnate cu
sigiliul nostru inelar secret, să o restituiţi celui care a înfăţişat-o.
Dată la Buda, de sărbătoarea sfântului Grigorie papa, în anul
Domnului o mie patru sute optzeci şi trei, al douăzeci şi şaselea an al
domniei noastre în Ungaria etc., iar în Boemia în al paisprezecelea.
1
Aşezare azi dispărută, menţionată documentar şi sub fonna Wrusporth,
Weriusmorth, Verusmorth, care s-a aflat lângă Mureş, între Şeitin şi Semlac, cf. Suciu, II,
p. 425.
180 COSTIN FENEŞAN
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la sud de Mureş, pe lângă Periam, cf. Suciu, p.
2
338.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Sânpetru Mare şi Periam, aproape de
3
Mureş, cf. Suciu, II, p. 328.

4
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe malul drept, al Mureşului, între Şeitin şi
Semlac, cf. Suciu, II, p. 397.
Aşezare azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Gyows, Gyous, Gyos,
5
care s-a aflat lângă Mureş, la sud de Sem lac, cf. Suciu, II, p. 336.
53. 1483 decembrie 21, Buda - Matia, Corvin, regele Ungariei, îi

dăruieşte lui Milos Belmuzevic moşia Maysa şi prediul Paznad, ambele
făcând parte din domeniul cetăţii Timişoara, ca răsplată a serviciilor aduse
în luptele împotriva turcilor.
Ediţie: Thall6czy Lajos, Aldasy Antal, A Magyarorszag es Szerbia kozti
osszekottetesek okleveltara 1198-1526. Budapesta, 1907, doc. CCCLXXXIX, p. 276-277.
Nos, Mathias, Oei gracia rex Hungarie, Bohemie etc., memorie

quod nos, attentis et consideratis fidelitate et serviciis nobilis Mylos
Belmosewyth, que ipse nobis et regno nostro ab eo tempore, quo, deserta
societate et derelicto Turcorum obsequio, ad observacionemque
Christianitatis et vere fidei confugit, exhibuit et impendit, volentesque
horum intuitu eidem de statu honesto providere et vt eo liberius
fervenciusque Nobis et regno nostro contra ipsos Turcas, fidei hostes,
obsequatur, possessionem Maysa vocatam ac predium Paznad, sub dicione
et territorio castri nostri Themeswariensis habitam et existentem, simulcum
cunctis eiusdem vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet, eidem Mylos
Belmosewyth pro loco descensus sui dedimus et concessimus, vt videlicet
possessionem et predium huiusmodi ex gracia et benivolencia nostra vtendi
et fruendi habeat potestatem, ita tamen, quod ipse cum suis adherentibus et
ad se pertinentibus contra ipsos Turcos Nobis et successoribus nostris
regibus et sacre dicti regni nostre corone fideliter serviat et servire teneatur,
imo damus, donamus et concedimus, salvo iure alieno, harum nostrarum
vigore et testimonio literarum mediante, quas in formam nostri privilegii
redigi faciemus dum nobis in specie fuerint reportate. Datum Bude, in festo
beati Thome apostoli, anno Domini millesimo quadringentesimo
. I .
octoages1mo terc10, regnorum nostrorum Hungarie etc. anno v1ges1mo
sexto, Bohemie vero quintodecimo.
L.S.
Ad relacionem Tho(me) de Erdewd,
prep(osi)ti Tituliensis 2
Relacio Thome prep(osi)ti Tytul(iensis) 2
1
Astfel în text.
2
Traducere.
Noi, Matia, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei etc.,
prin cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire făcând cunoscut tuturor cărora li
se cuvine, că noi. ţinând seama şi luând aminte la credinţa şi la slujbele pe
care ni le-a făcut şi ni le-a adus nouă şi ţării noastre nobilul Milos
Belmuzevic încă din vremea când, părăsind însoţirea cu turcii şi lăsând în
urmă ascultarea faţă de ei, s-a refugiat spre a fi de pază creştinătăţii şi
adevăratei credinţe, ţinând seama de toate acestea şi voind să-i asigurăm o
situaţie aşa cum se cuvine, ca el să ne slujească nouă şi ţării noastre cu şi
mai multă bucurie şi ardoare împotriva aceloraşi turci, duşmanii credinţei, i-
am dat şi i-am hărăzit aceluiaşi Milos Belmuzevic drept loc pentru a se
aşeza moşia numită Maysa 1 şi prediul Paznad2, aflate sub ascultarea şi pe
teritoriul cetăţii noastre Timişoara, dimpreună cu toate şi cu oricari folosinţe
şi pertinenţe ale lor, ca să aibă putinţa ca, din milostivirea şi bunăvoinţa
noastră, să se folosească şi să se bucure de moşie şi de prediu, anume în aşa
fel, încât el, împreună cu cei care îl urmează şi cu cei care ţin de el, să
slujească şi să fie datori să ne slujească cu credinţă nouă şi regilor care ne
vor urma, precum şi sacrei coroane a zisului nostru regat, împotriva
aceloraşi turci, după cum îi dăm, îi dăruim şi îi hărăzim [moşia şi prediul],
fără a fi vătămat dreptul altcuiva, prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale
noastre, care am pus să fie întocmită sub forma unui privilegiu al nostru, aşa
cum ne-au fost înfăţişate lucrurile.
Dată la Buda, de sărbătoarea sfântului apostol Toma, în anul
Domnului o mie patru sute optzeci şi trei, în al douăzeci şi şaselea an al
domniei noastre în Ungaria etc., iar în Boemia al cincisprezecelea.
L. s.
La raportul lui Toma de Erdod, prepozit la Titei3
Raport al lui Toma, prepozit la Titei3
182 COSTIN FENEŞAN
1
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Beregsăul Mic şi Jimbolia, cf. Suciu,
II, p. 368. Milleker, p. 206 crede că, colina Moşie, aflată la nord de Utvin, pe malul râului
Bega Veche, păstrează amintirea vechii aşezări, părere la care ne raliem.
2
Milleker, p. 223 crede că aşezarea, azi dispărută, a fost înglobată de unul din satele
învecinate de la vest de Timişoara. Suciu, II, p. 384 localizează aşezarea, credem că în mod
eronat, cu probabilitate pe lângă Ramna, în părţile Reşiţei.
3
54. 1484 iunie 18, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, le

porunceşte comiţilor, vicecomiţilor, nobililor şi celorlalţi oameni care
stăpânesc moşii în comitatul Timiş să se prezinte la Oradea în ziua de
sfântul Iacob (25 iulie), bine înarmaţi şi organizaţi, pentru a veni în ajutorul
oştii regale trimise să-l sprijine pe Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, atacat
de trupele sultanului Baiazid al Ii-lea.
MOL, Dl. 102629; original pe hârtie; pecetea în ceară roşie.

Editie: Marius Diaconescu, Geza Erszegi, Documenta guibus Hungariae, Valachiae
et Moldaviae relationes melius illustrantur (1417-1484), în "Mediaevalia Transilvanica",
tom II, nr. 2, Satu Mare, 1998, doc. 6, p. 287-288.

Mathias, Dei gracia, rex H(un)garie, Bohemie etc., fidelibus nostris,
comiti vel vicecomiti et iudicibus nobilium, necnon universis et singulis
nobilibus et alterius cuisvis status et condicionis possessionatis hominibus
comitatus Themesiensis, salutem et graciam. Scripseramus vobis nuper,
audita Turcorum apparatu, ut omnes et singuli vestrum per singula capita,
quo numerosius possetis, preparari deberetis, ut si contingeret cesarem
Turcorum contra nos vei regna corone nostra subiecta cum suo apparatu
declinare, vos illi parati una nobiscum, quamprimum vos requireremus,
occurere et dominia nostra ah illius machinacione defendere possemus.
Nune itaque certificati sumus et id iam in veritate rescivimus Turcorum
cesarem, contra federa pacis nobiscum inita, omnem suum apparatum in
Moldaviam et partes Transalpinas convertisse et omnino decrevisse, castra
Kyllye et Nesther expugnare ac insuper exturbato Stephano waywoda alium
inducere. Quod, si fiat, scire omnes potestis de toti Transsilvania illico
actum esse et insuper eciam toti regno nostro Hungarie ultimum periculum
immmere.
Requisiti, igitur, ah eodem Stephano waywoda et magis periculo
vicino convicti, ne proximus ignis, dum non cito extinguetur, supra omnium
nostrum qui vicini sumus capita proserpat, decrevimus omnino huiusmodi

incendium in remocioribus potius tectis quam in propinquis laribus
extinguere et ipsi cesari, ne intentum suum perficere possit, in partibus illis
obviare. Premisimus, igitur2, iam de facto fidelem nostrum, magnificum
Stephanum de Bathor, waywodam Transsilvanum, cum certo apparatu in
auxilium Stephani waywode premissurique statim sumus et magnificum
Paulum Kynisi cum aliis gentibus nostris. Nas vero, ut eo forcius
machinacio infidelium redundatur, constituimus propria în persona subsequi
et mox subsecuti fuissemus, n(os) expectaremus universitatem regnicolarum
nostrorum, de quorum omnium salute et statu agere (deberemus) congregari.
Quare vobis strictissime et sub nota infidelitatis mandamus, quatenus
statim visis presentibus, per singula capita, quo numerosius potestis, ad
festum sancti Jacobi proxime futurum' Waradinum congregari debeatis, ubi
et nos absque omni dubio, dimissis et postpositis omnibus aliis negociis
nostris, in prefato die constituemur. Veniatis autem omnes et singuli eo
ordine et apparatu, quo cum Turcorum cesare confligere possitis, quoniam
omnino constituimus cum illo, nisi interim discedat, fortuna iuvante Deo
tentare. Vobis vero, comitibus et vicecomitibus seorsum mandamus,
quatenus omnes et singulos nobiles et possessionatos homines cuiuscunque
status et condicionis existant ad parendum huiusmodi mandatis nostris modo
premisso admonere et requirere nostro nomine singillatim debeatis. Si qui
autem fortasse forent mandati huius nostri contemptos, talium omnium
nomina sub debite fidelitatis obediencia Maiestati Nostre rescribere
citissime debeatis, ut nas sciamus tales, sicuti merebuntur, castigare. Et
aliud facere nemo vestrum presumpmat4 pena sub premissa. Datum Bude,
feria sexta proxima post festum Sacratissimi Corporis Christi, anno (Domini
mil)lesimo quadringentesimo octogesimo quarto.
L. s.
1
2
Adăugat ulterior.
3
25 iulie 1484.
4
Astfel în text.
Traducere
Din însăşi porunca domnului rege 1

Matia, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei etc„
credincioşilor noştri, comitelui sau vicecomitelui şi juzilor nobililor, precum
184 COSTIN FENEŞAN
şi tuturora şi fiecăruia dintre nobili şi alţi oameni posesionaţi din comitatul

Timiş, de orice stare şi condiţie ar fi, mântuire şi milostivire. V-am scris de
curând, după ce am aflat de pregătirile turcilor, ca toţi şi fiecare dintre voi
trebuie să pregătiţi, fiecare în parte, oameni cât veţi putea mai mulţi, pentru
că, dacă s-ar întâmpla ca împăratul turcilor să pornească cu oastea sa
împotriva noastră sau a ţărilor supuse coroanei noastre, voi să fiţi gata în
faţa acesteia şi, îndată ce vă vom cere, să vă grăbiţi a veni în ajutor pentru a
putea apăra împreună stăpânirile noastre de uneltirile aceluia. Acum avem
însă certitudinea cu privire la aceasta, ba chiar ştim că este adevărat şi că,
contrar legământului de pace făcut cu noi, împăratul turcilor şi-ar îndrepta
întreaga sa oaste spre Moldova, şi spre părţile Ţării Româneşti şi ar fi
hotărât în tot chipul să cucerească cetăţile Chilia şi Nistru2 şi, pe lângă asta,
să pună pe altcineva în locul răzvrătitului Ştefan Vodă, lucru care dacă s-ar
întâmpla - o ştiţi cu toţii - s-a isprăvit cu întreaga Transilvanie, ba mai mult,
întregul nostru regat al Ungariei ar fi ameninţat de cea mai mare primejdie.
Rugaţi, prin urmare, de acelaşi Ştefan Vodă şi convinşi şi mai mult de
primejdia învecinată, anume că dacă focul din apropiere nu va fi stins
repede, acesta se va întinde la toţi care ne învecinăm cu el, am hotărât aşadar
să stingem în orice chip mai degrabă incendiul ăsta de la acoperişurile mai
îndepărtate decât să se întindă la vetrele noastre apropiate, să-i ieşim deci în
întâmpinare acestui împărat în acele părţi, pentru a nu-şi putea duce la
împlinire năzuinţa. L-am trimis, prin urmare, cu adevărat înainte pe
credinciosul nostru, pe măritul Ştefan Bathory, voievodul transilvănean, cu
un anumit număr de oşteni în ajutorul lui Ştefan Vodă şi-l vom trimite pe
dată şi pe măritul Paul Chinezul cu alţi oşteni ai noştri. Noi însă, pentru a
stăvili cât mai energic uneltirile necredincioşilor, ne vom prezenta îndată în
persoană şi vom urma curând, după ce vom fi aşteptat obştea regnicolarilor
noştri, spre mântuirea şi starea cărora suntem nevoiţi a ne aduna.
De aceea, vă poruncim cu cea mai mare tărie şi sub pedeapsa
necredinţei ca, îndată ce veţi fi văzut scrisoarea de faţă, fiecare dintre voi să
fiţi datori a vă aduna, cât veţi putea mai mulţi, la Oradea, de sărbătoarea
foarte apropiată a sfântului Iacob 3, acolo unde ne vom înfăţişa şi noi fără
îndoială, dând la o parte şi amânând toate celelalte treburi ale noastre. Dar
să veniţi cu toţii şi fiecare dintre voi cu acea rânduială şi pregătire, pentru a
putea lupta cu împăratul turcilor, deoarece ne vom ciocni negreşit cu acela,
pentru a ne încerca norocul cu ajutorul lui Dumnezeu, dacă nu cumva va
pleca între timp.
De asemenea, vă poruncim în special vouă, comiţilor şi vicecomiţilor,

că - pentru a da ascultare poruncii noastre în acest sens în modul amintit -
sunteţi datori să-i îndemnaţi şi să le cereţi asta în numele nostru tuturora şi
fiecăruia în parte dintre nobili şi oamenii posesionaţi, de orice stare şi
condiţie ar fi aceştia. Iar dacă vor fi cumva dintre aceia, care vor nesocoti
această poruncă a noastră, voi, dând ascultare credinţei datorate, sunteţi
obligaţi să-i scrieţi Maiestăţii Noastre cât mai grabnic numele acelora, ca să
i ştim pe unii ca aceia şi să-i pedepsim după cum o merită. Nimeni dintre voi
să nu cuteze - sub pedeapsa amintită - să facă în alt chip. Dată la Buda, în
vinerea imediat următoare după sărbătoarea preasfântă Corpus Christi 4 , în
anul Domnului o mie patru sute optzeci şi patru.
L. S.
1
2
Cetatea Albă.
3
25 iulie 1484.
4
In calendarul bisericesc romano-catolic este joia după duminica Sfintei Treimi.

porunceşte Capitlului din Cenad să-i pună pe Lazăr Vucmir din Mynees, pe
Mihai şi Ştefan, unchii acestuia după tată, precum şi pe fraţii, săi părtaşi,
Petru şi Nicolae, fiii răposatului Ioan Dragomir din Mynees, în stăpânirea
Paades, Tisoviţa, Thargowysthya, Lăpuşnic şi Mendrisnak, toate aflate în
districtul Almăj.
Transumt în documentul dat de Capitlul din Cenad la 9 februarie 1485.
Mathias, Oei gracia rex Hungarie, Bohemie etc., fidelibus nostris,

Capitula ecclesie Chanadiensis, salutem et graciam. Cum nos, attentis et
consideratis fidelitate et serviciis fidelis nostri nobilis Lazari Wakmer dicti
de Mynees per eum in primis dicti regni nostri Hungarie corone deindeque
Maiestati Nostre sub locorum et temporum varietate, vti didicimus, iuxta sue
possibilitatis exigenciam exhibitis et impensis, possessiones Mynees
predicta ac Bozouygh, Legedea, Prewalacz, Thywko, Zagrodie, Paades,
Thyzowycza, Thargowysthya, Laposnak. et Mendrisnak vocatas, omnino in
districtu de Halmos existentes habitas, în quarum pacifico dominio idem
Lazarus, progenitores suos, ex donacione felicis memorie illustris condam
186 COSTJN FENEŞAN
Johannis de Huniad, genitoris nostri canss1mi, perstitisse seque ac

Michaelem et Stephanum patrueles ac Petrum et Nicolaum, filios condam
Johannis Dragwmer de eadem Mynees, divisionales fratres suos, perstitisse
asserit, eciam de presenti, item totum et omne ius nostmm regium, si quod
in dictis possessionibus qualitercunque haberemus 1 vei autem ex
quibuscunque causis, viis, modis et racionibus concemerent Maiestatem,
simulcum cunctis suis vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet premissis sic vt
prefertur stantibus et se habentibus, memoratis Lazaro, Michaeli, Stephano,
Petro et Nicolao de dicta Mynees pariterque heredibus et posteritatibus
vniversis vigore aliarum literarum nostrarum donacionalium exinde
confectarum, nove nostre donacionis titulo, in perpetuum contulerimus
velimusque eosdem in domynium 2 earundem per nostrum et vestrum
homines legitime facere introduci. Superquo fidelitati vestre harum serie
firmiter precipientes mandamus, quatinus vestrum mittatis hominem pro
testimonio fidedignum, quo presente Stephanus de Gerlysthye aut Kwryak
de eadem, aliis absentibus, homo noster ad facies predictarum possessionum
Mynees, Bozowych, Legedea, Preualacz, Thywko, (Zagrodie ), Paades,
Thyzowycza, Thargowysthya, Laposnyk et Mendrisnaak, vicinis et
commetaneis earundem vniversis inibi legitime convocatis et presentibus
acccdendo, introducat prefatos Lazarum, Michaelem, Stephanum, Petrum et
Nicolaum in domynium 2 earundem statuatque casdem eisdem nomine dicti
iuris nostri regii premisse nostre donacionis titulo ipsis incumbenti perpetuo
possidendas, si non fuerit contradictum. Contradictores vero, si qui fuerint,
evocet eosdem contra annotatos Lazarum, Michaelem, Stephanum, Petrum
et Nicolaum ad terminum competentem nostram personalem in presenciam
racionem contradiccionis eorundem reddituros. Et posthec huiusmodi
introduccionis et statucionis seriem cum contradictorum et evocatorum, si
qui fuerint, vicinorum et commetaneorum qui premisse statucioni intererunt
nominibus terminoque assignato, vt fuerit expediens, diete nostre personali
presencie fideliter rescribatis. Datum Bude, in festo beati Thome martiris,
anno Domini millesimo quadringentesimo octogesimo quarto, regnorum
nostrorum Hungarie etc. anno vigesimo octavo, Bohemie vero decimo
septimo.
1
Urmează aut, care nu îşi are rostul în contextul dat.
2
Astfel în text.
Traducere
Matia, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei Boemiei etc.,
credincioşilor noştri, Capitlului din Cenad, mântuire şi milostivire. Noi,
luând aminte şi ţinând seama de credinţa şi de slujbele credinciosului nostru
nobil Lazăr zis Vucmir din Mynees 1, pe care acestea le-a făcut şi le-a adus
în diferite locuri şi la vremuri diferite, după cum i-a stat mai bine în putinţă,
aşa cum am spus, mai întâi sacrei coroane a zisului nostru regat al Ungariei,
iar apoi Maiestăţii Noastre, i-am hărăzit pe vecie, sub chipul noii noastre
danii, prin puterea altei scrisori ale noastre de danie întocmite în această
privinţă, moşiile Mynees 1 înainte pomenită, precum şi cele numite Bozovici,
Legedea2 , Prewalacz3 , Thywko 4 , Zagrodie 5, Paades 6 , Tisoviţa,
Thargowysthya7 , Lăpuşnic şi Mendrisnak7 care se află şi sunt toate în
districtul Almăj, în a căror stăpânire au rămas netulburaţi acelaşi Lazăr şi
strămoşii lui printr-o danie a preavestitului de fericită aducere aminte Ioan
de Hunedoara, părintele nostru preaiubit, şi [în a căror stăpânire] a spus că
se află chiar şi acum el [Lazăr I Vucmir], precum şi Mihai şi Ştefan, unchii
săi după tată, Petru şi Nicolae, fiii răposatului Ioan Dragomir din aceeaşi
Mynees, fraţii săi părtaşi. De asemenea [le hărăzim] tot şi întregul nostru
drept regesc, dacă am avea cumva vreunul asupra ziselor moşii sau dacă ar
privi-o pe Maiestatea Noastră din orice motiv, pe orice cale, în orice chip
sau din orice cauză, dimpreună cu orice folosinţe şi pertinenţe ale lor, aşa
cum sunt şi cum se găsesc, după cum s-a spus mai sus, amintiţilor Lazăr, lui
Mihai, Ştefan, Petru şi Nicolae din zisul Mynees, de asemenea şi tuturor
moştenitorilor şi urmaşilor lor, şi vrem ca voi să-i puneţi pe aceştia în chip
legiuit în stăpânirea acelor [moşii] prin omul nostru şi omul vostru. De
aceea, prin scrisoarea de faţă poruncim cu tărie şi îi punem în vedere
credinţei voastre, să trimiteţi spre mărturie un om de-al vostru vrednic de
crezare, fiind de faţă [ca om al nostru] Ştefan de Gârlişte 8 sau Kwryak din
aceeaşi [Gârlişte ], alţii lipsind, iar omul nostru, ducându-se la faţa ziselor
moşii Mynees, Bozovici, Legedea, Preualacz, Thywko, (Zagrodie), Paades,
Tisoviţa, Thargowysthya, Lăpuşnic şi Mendrisnaak, chemându-i acolo în
chip legiuit şi fiind de faţă toţi vecinii şi megieşii acelor [moşii], să-i pună
pe amintiţii Lazăr, Mihai, Ştefan, Petru şi Nicolae în stăpânirea acelor
[moşii] şi să le treacă în stăpânirea lor în numele zisului nostru drept regal şi
sub chipul amintitei noastre danii care li se cuvine, spre a le stăpâni veşnic,
dacă nu se va face împotrivire. Dacă vor fi însă împotrivitori, să îi cheme pe
aceştia în faţa noastră împotriva amintiţilor Lazăr, Mihai, Ştefan, Petru şi
Nicolae, la un soroc potrivit, pentru a decide cu privire la împotrivirea lor.
188 COSTIN FENEŞAN
Iar după asta să ne relataţi în scris cu credinţă nouă în persoană felul în care
s-a desfăşurat punerea şi darea în stăpânire, numele celor care s-au
împotrivit, şi al celor care au fost chemaţi, dacă vor fi fost dintre aceştia,
precum şi numele vecinilor şi megieşilor care au fost de faţă la pomenita
dare în stăpânire şi sorocul stabilit, aşa cum a fost rânduit. Dată la Buda, de
sărbătoarea sfântului mucenic Toma, în anul Domnului o mie patru sute
optzeci şi patru, în al douăzeci şi optulea an al domniei noastre în Ungaria
etc., iar în Boemia al şaptesprezecelea.
1
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Ilidia şi Oraviţa, cf. Suciu, II, p.
374. Milleker, p. 57 crede că s-a aflat la est de Ciclova, pe unde curge spre sud-est, în
direcţia Bozovici, pârâul Miniş, care se varsă în Nera. Ne raliem acestei localizări din urmă.
2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Bozovici şi Lăpuşnicul Mare, cf.
Suciu, II, p. 362.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Bozovici, cf. Suciu, II, p. 389.
3
4
Milleker, p. 136 localizează aşezarea la Ciuchici.
5
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Dalboşeţ, cf. Suciu, II, p. 428.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în Depresiunea Almăjului, pe lângă Rudăria.
6
7
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Bozovici, cf. Suciu, II, p. 369.
8
În text Gerlysthye, numele mai vechi al localităţii Rudăria, cf. Suciu, II, p. 86-87.
56. 1485 ianuarie 23, Timişoara - Paul Chinezul, comite de Timiş şi

căpitan al părţilor de jos ale regatului Ungariei, le porunceşte tuturor
recrutorilor de oaste din districtul Caransebeş să nu îl mai recruteze în
niciun chip pe nobilul Gheorghe de Bizere.
MOL, Dl. 73030; original pe hârtie; fragmente ale peceţii în ceară roşie.
Paulus de Kynys, comes Themesiensis et summus capitaneus parcium

inferiorum, vniversis et singulis sollicitatoribus et levatoribus gencium
districtus Sebes, amicis nostris, salutem. Noveritis quod nos nobilem
Georgium Bezerey ah omni onere exercituacionis exemptum commisimus et
supportatum. Ideo requirimus vos, in persona quoque regie maiestatis
firmiter committimus, quatenus prefatum nobilem Georgium Bezerey ad
exercituacionem compellere et coartare non velitis, neque sitis ausi modo
aliquali. Presentibus perlectis, exhibenti restitutis. Datum in Themeswar, die
dominica proxima post festum beati Vincentii martiris, anno Domini
millesimo quadringentesimo octuagesimo quinto.
L. S.
DIPLOMATARIUM BANAT!CUM 189
Traducere
Paul de Kynys, comite al Timişului şi căpitan suprem al părţilor de jos
[ale regatului], tuturora şi fiecăruia dintre strângătorii şi recrutorii de oaste
din districtul (Caran)Sebeş, prietenilor noştri, sănătate. Să ştiţi, că noi am
hotărât şi am îngăduit să fie scutit de povara oricărei participări la oaste
nobilul Gheorghe de Bizere. De aceea vă cerem şi chiar vă punem în vedere
cu tărie în persoana Maiestăţii regale, să nu-l constrângeţi şi să nu-l siliţi pe
amintitul nobil Gheorghe de Bizere să ia parte la oaste, nici să nu îndrăzniţi
într-un fel oarecare. După citirea scrisorii de faţă, să o restituiţi celui care a
înraţişat-o. Dată la Timişoara, în duminica imediat următoare după
sărbătoarea sfântului mucenic Vincenţiu, în anul Domnului o mie patru sute
optzeci şi cinci.
L. S.
57. 1485 februarie 5, [Cenad] - Capitlul din Cenad îi raportează lui

Matia Corvin, regele Ungariei, că a efectuat punerea şi darea în stăpânire a
Paades, Thargowysthya, Lăpuşnic, Mendrisnak şi o jumătate din moşia
Tisoviţa, toate aflate în districtul Almăj, pe seama lui Lazăr, Mihai, Ştefan,
Nicolae şi Petru din Mynees.
MOL, Dl. 36613; original pe pergament; sigiliul atârnat nu s-a mai. păstrat.
Capitulum ecclesie Chanadiensis o(rnnibus) Christi fidelibus

presentibus pariter et futuris presencium noticiam habituris, salutem in
salutis largitore. Ad vniversorum (noti)ciam harum serie volumus pervenire,
quod literas introductorias et statutorias serenissimi principis, domini nostri
generosissimi Mathie, Oei gracia regis Hungarie, (Bohemie) etc., nobis
preceptorie loquentes surnma cum reverencia recepimus in hec verba:
[urmează în transumt documentul dat de Matia Corvin, regele Ungariei, la Buda, la

29 decembrie 1484]
Nos, igitur, mandatis eiusdem domini nostri regis semper obedire

cupientes vt tenumur, vnacum nobili Kwryak de Gerlysthye, homine regio,
(vnum ex nobis, videlicet) 1 discretum virum, magistrum Gerardum
presbiterum, rectorem altaris sancte Elizabet in ecclesia nostra predicta
190 COSTIN FENEŞAN
fundati, ad premissa fideliter peragenda nostro pro testimonio m1s1mus

fidedignum. Qui tandem exinde ad nos reversi, nobis consona voce
retulerunt, quod idem homo regius, dieto testimonio nostro presente, feria
quarta ante festum Purificacionis gloriosissime Virginis Marie proxime
preteritum2 et aliis diebus ad(stantibus) ad facies dictarum possessionum
Mynees, Bozowygh, Legedea, Prewalacz, Thywko, Zagrodie, Pades,
Thyziwycza, (Thwrgowysthya), Laposnak, Mendrisnak vocatarum, vicinis
et commetaneis earundem vniversis ( ... ) 1 Jacobo et (Ste)pahno de
1
Gerlysthye, Ladislao de Bo(zowygh) ( ... ) 1 Nicolao Janku ( ... ) convocatis et
presentibus, ( ... ) 1 prefatos Lazarum, Michaelem, Stephanum, Petrum et
Nicolaum in domynium 3 earundem, excepta4 possessione Thyziwycza,
prescriptam ( ... ) 1 medietatem tantummodo (contra)dixisset, statuissetque
easdem, excepta ( ... ) 1 eadem possessionem Thyzowycza, cuius solummodo
medietatem statuisset ( ... ) 1 nomine dicti iuris regii premisse nostre
donacionis titulo, ibidem legittimis diebus et horis expectantibus. In cuius
re1 memoriam firmitatemque perpetuam presentes literas nostras
privilegiales pendentis sigilii nostri mummme roboratas duximus
concedendas. Datum per manus magistri Blasii lectoris, socii et concanonici
nostri, (quinto)decimo die diei introduccionis et statucionis predictarum,
anno Domini millesimo quadringentesimo octogesimo quinto 5, presentibus
honorabilibus ( ... ) 1 Torontaliensis, Luce Sebesiensis et Nicolao
Crassoviensis archidiaconis (ceterisque) canonicis et fratribus nostris in Dei
ecclesia prefata regi iugiter famulantibus sempitemo.
1
Partea de jos a pergamentului este foarte pătată şi textul şters, porţiuni mari fiind
ilizibile.
2
26 ianuarie 1485.
3
Astfel în text.
~Lectură probabilă.
5
9 februarie 1485.
Traducere
Capitlul bisericii din Cenad tuturor credincioşilor întru Hristos, de
acum şi deopotrivă viitori, care vor vedea scrisoarea de faţă, mântuire întru
dăruitorul mântuirii. Vrem ca prin scrisoarea de faţă să ajungă la ştirea
tuturora, că am primit cu toată plecăciunea scrisoarea de punere şi dare în
stăpânire a prealuminatului principe, a domnului nostru preaîndurător Matia,
din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, (Boemiei) etc., care ne este
adresată în chip de poruncă, având acest cuprins:
[urmează în transumt documentul dat de Matia Corvin, regele Ungariei, la Buda, la

29 decembrie 1484]
Noi. prin urmare, dorind să dăm întotdeauna ascultare poruncilor

aceluiaşi domn al nostru regele, aşa cum suntem datori, l-am trimis ca
martor al nostru vrednic de crezare, spre a împlini cu credinţă cele amintite,
împreună cu nobilul Kwryak de Rudăria, omul regelui, pe unul dintre noi,
anume pe chibzuitul bărbat, magistrul Gerard presbiterul, slujitor al altarului
sfintei Elisabeta ridicat în amintita noastră biserică. După ce s-au întors de
acolo la noi. aceştia ne-au relatat într-un glas, că acelaşi om al regelui, fiind
de faţă martorul nostru, s-a dus în joia dinainte de sărbătoarea Purificatio
Marie 1 şi au rămas mai multe zile la faţa ziselor moşii numite Mynees,
Bozovici, Legedea, Prewalacz, Thywko, Zagrodie, Padas, Tisoviţa,
(Thwrgowysthya), Lăpuşnic şi Mendrisnak şi i-au chemat acolo în chip
legiuit pe toţi vecinii şi megieşii acestora, (anume fiind de faţă) („.) Iacob şi
(„.) Ştefan de Rudăria, Ladislau de Bozovici („.) Nicolae Iancu („.), i-a pus
pe amintiţii Lazăr, Mihai, Ştefan, Petru şi Nicolae în stăpânirea acelor
[moşii] şi le-a dat în stăpânirea lor, cu excepţia („.) unei jumătăţi din moşia
Tisoviţa („.) au făcut împotrivire („.) iar din moşia Tisoviţa le-a dat doar
jumătate („.) în numele zisului drept regal sub chipul amintitei noastre danii,
adăstând acolo [la faţa amintitelor moşii] legiuitele zile şi ore. Spre
amintirea şi tăria veşnică a acestui lucru am hotărât să dăm scrisoarea
noastră privilegială de faţă, sporindu-i puterea prin atârnarea sigiliului
nostru. Dată de mâna magistrului Blasiu lectorul, părtaşul şi fratele nostru
canonic, în a cincipsrezecea zi din ziua amintitei, puneri şi dări în stăpânire,
în anul Domnului o mie patru sute optzeci şi cinci, fiind de faţă cinstiţii („.)
arhidiacon („.) al Torontalului, Luca al Sebeşului şi Nicolae al Caraşului,
precum şi ceilalţi fraţi ai noştri care slujesc regelui rară preget şi necurmat în
amintita biserică a lui Dumnezeu.
1
Purificatio Marie (în germ. Maria Lichtmess) este sărbătorită la 2 februarie în
biserica romano-catolică, în vreme ce în calendarul bisericesc ortodox îi corespunde
Întâmpinarea Domnului; în 1485, zilei de joi înainte de Purificatio Marie îi corespunde data
de 26 ianuarie.
58. 1487 februarie 6, f.l. - Matia Corvin, regele Ungariei, transcrie,

confirmă şi reînnoieşte,documentul din 12 iunie 1444 al regelui Vladislav I,
prin care acela transcria şi confirma, la rândul său, documentul prin care
192 COSTIN FENEŞAN
Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, trecea la 13 mai 1444 nobilii

români stăpânind 49 de moşii şi părţi de moşie de sub jurisdicţia cetăţii
Jdioara sub cea a scaunului de judecată al Caransebeşului şi le garanta
deplina protecţie faţă de orice tulburător.
MOL, Dl. 59745; original pe pergament; sigiliul regal dublu în ceară roşie atârnat de
document cu şnur roşu de mătase.
Editie: Cosmin Popa-Gorjanu, Privilegiul nobililor români, din Lugoj din anul 1444
Historia, nr. 6/2002, p. 41 şip. 42-43 (ediţie cu destule greşeli).

Mathias, Dei gracia Hungarie, Bohemie, Dalmacie, Croacie, Rame,
Servie, Galicie, Lodomerie Bulgarieque rex, necnon Slesie et
Luxemburgensis <lux ac Moravie, Lusacie marchio etc., ornnibus Cristi 2
fidelibus, presentibus et futuris, presencium noticiam habituris, salutem in
omnium salvatore. Ad vniversorum noticiam harum serie volumus
pervenire, ~uod fideles nostri, venerabilis Johannes More, prepositus
Demesiensis , ac egregius Franciscus de Harazth, banus Zeuriniensis,
nostrum venientes in conspectum, in personis nonnullorum nobilium
Walachorum in litteris serenissimi principis condam domini Wladislai,
Hungarie, Polonie, Dalmacie, Croacie etc. regis, predecessoris nostri,
nominatorum, exhibuerunt nobis huiusmodi litteras prefati domini Wladislai
regis in pergameno patenter confectas sigilloque suo secreto, quo ut rex
Hungarie utebatur, impressive consignatas, quibus mediantibus illi
exempcioni et sequestracioni quas illustris condam dominus Johannes de
Hwnyad, wayvoda Transsilvanus, genitor noster pie memorie, prefatis
nobilibus et eorum possessionibus, a castro Sydowar et eius iurisdiccione
vigore litterarum suarum fecisse, aliisque omnibus et singulis in eisdem
contentis et specificatis, suum regium consensum prebuisse dinoscitur,
tenoris infrascripti, supplicantes nobis prefati Johannes More prepositus et
Franciscus Harazthy in personis annotatorum nobilium, ut easdem litteras
ratas, gratas et acceptas habentes litterisque nostris privilegialibus de verbo
ad verbum inseri facientes approbare easque et ornnia in eis contenta
memoratis nobilibus eorumque heredibus et posteritatibus vniversis
innovantes perpetue valituras confirmare dignaremur. Quarumquidem
litterarum tenor talis est:
[urmează în transumt documentul dat la Buda, la 12 iunie 1444, de regele Vladislav
I al Ungariei]
Nos, igitur, supplicacionibus annotatorum Johannis More prepositi ac

Francisci Harazthy Maiestati Nostre modo premisso porrectis regia
benignitate exauditis et clementer admissis, prescriptas litteras memorati
domini Vladislai regis non abrasas, non cancellatas nec in aliqua sui parte
suspectas presentibusque litteris nostris privilegialibus de verbo ad verbum,
sine diminucione et augmento aliquali insertas, quoad omnes earum
continencias, clausulas et articulos in quantum eedem rite et legittime
existunt emanate viribusque earum veritas suffragatur, acceptamus,
approbamus et ratificamus easque nichilominus et omnia in eis contenta pro
prenominatis nobilibus Wolachis eorumque heredibus et posteritatibus
vniversis de proprietate nostra regia et auctoritate innovantes perpetuo
valituras confirmamus presentis scripti nostri pro testimonio mediante. In
cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam presentes eis concessimus
litteras nostras privilegiales pendentis authentici dupplicis sigilli nostri
munimine roboratas. Datum per manus reverendi in Christo patris, domini
Johannis, episcopi ecclesie Waradiensis, aule nostre secretarii, cancellarii,
dilecti et fidelis nostri, anno Domini millesimo quadringentesimo
octogesimo septimo, octavo Jdus Februarii, regnorum nostrorum Hungarie
vigesimo nono, Bohemie vero decimo septimo, venerabilibus in Christo
patribus dominis, Strigoniensi sede vacante, Petro Colocensi archiepiscopo,
Vrbano electo Agriensi, prefato Johanne Waradiensi, Ladislao electo et
confirmato Transsilvanensi, legato apostolico Osvaldo Zagrabiensi,
Sigismundo Quinqueecclesiensi, Wesprimiensi sede vacante, Thoma electa
Jauriensi, Nicolao Waciensi, Johanne Chanadiensi, fratre Georgio Nitriensi,
Mathia electo Boznensi, Johanne Sirmiensi, Nicolao Thininiensi, Paulo
Segniensi et Cristoforo 2 Modrusiensis ecclesiarum episcopis ecclesias Dei
feliciter gubernantibus, item spectabilis et magnificis Emerico de Zapolya,
comite perpetuo terre Scepusiensis et predicti regni nostri Hungarie palatino,
comite Stephano de Bathor, iudex curie nostre necnon waywoda
Transsilvano et comite Siculorum nostrorum, Mathia Gereb de Wyngath,
regnorum nostrorum Dalmacie, Croacie et Sclavonie, Francisco de Harazth
et Andrea de Zokol, Zewriniensi banis, Ladislao de Pakos, thavemicorum,
Petro Gereb, ianitorum, Georgio de Thwrocz, pincemarum, Wylhelmo
comite Zagorie, dapiferorum, Ladislao Orzag de Gwth, agazonum
nostrorum regalium magistris, Nicolao Banfy de Alsolyndwa, Posoniensi et
Paulo de Kinys, Themesiensi comitatibus aliisque quamplurimis regni nostri
comitatus tenentibus et honores.
194 COSTIN FENEŞAN
1
De altă mână
2
Astfel în text.
Traducere
Din însăşi porunca domnului regelui 1
Matia, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei,
Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei şi Bulgariei, precum şi duce
al Sileziei şi al Luxemburgului şi markgraf al Moraviei şi Lausitz-ului etc.,
tuturor credincioşilor întru Hristos, de faţă şi viitori, care vor vedea
scrisoarea de faţă, mântuire întru mântuitorul tuturor. Prin această scrisoare
vrem, să ajungă la ştirea tuturora, că credincioşii noştri, cuviosul Ioan More,
prepozit din Timişoara şi alesul Francisc Haraszti, banul Severinului 2,
venind în faţa noastră pentru mai mulţi nobili români înşiraţi cu numele în
scrisoarea prealuminatului principe, a răposat domnului Vladislav, rege al
Ungariei, Poloniei, Dalmaţiei, Croaţiei etc., predecesorul nostru, ne-au
înfăţişat o astfel de scrisoare în formă deschisă a amintitului domn rege
Vladislav, întărită prin punerea sigiliului său secret folosit ca rege al
Ungariei, [scrisoare] prin care se ştie că acesta a dat încuviinţarea sa regală
scutirii şi despărţirii pe care vestit răposatul domn Ioan de Hunedoara,
voievod transilvănean şi părinte al nostru de pie memorie, a făcut-o prin
tăria scrisorii sale, separându-i pe amintiţii nobili şi moşiile lor de cetatea
Jdioara şi de jurisdicţia acesteia, [scrisoare] prin care [regele Vladislav] a
confirmat tot şi orice era cuprins şi prevăzut, în cealaltă [scrisoare], care are
cuprinsul scris mai jos, iar amintiţii prepozit Ioan More şi Francisc Haraszti
ne-au rugat pe seama amintiţilor nobili, ca noi, consfinţind, încuviinţând şi
primind acea scrisoare să punem să fie trecută din cuvânt în cuvânt în
scrisoarea noastră privilegială, să o primim şi să o reînnoim dimpreună cu
tot ceea ce este cuprins în ea pe seama amintiţilor nobili şi a tuturor
moştenitorilor şi urmaşilor lor şi să binevoim a o întări spre a avea putere de
veci. Iar cuprinsul acestei scrisori este astfel:
[unnează în transumt documentul dat la Buda, la 12 iunie 1444, de Vladislav I,

regele Ungariei]
Noi, prin urmare, după ce am ascultat cu bunăvoinţă regească şi am

primit cu îndurare rugăminţile făcute Maiestăţii Noastre în chipul de mai sus
de către amintiţii Ioan More prepozitul şi de Francisc Haraszti, văzând că
amintita scrisoare a pomenitului domn rege Vladislav este fără răsături, fără
tăieturi şi nici dând de bănuit în vreo parte a ei, am trecut-o din cuvânt în
cuvânt în scrisoarea noastră privilegială de faţă, fără vreo scădere sau

adăugire oarecare în ceea ce priveşte tot conţinutul, clauzele şi articolele ei,
atâta vreme cât au fost întocmite după rânduială şi în chip legiuit, iar tăria ei
se întemeiază pe adevăr, am primit-o am încuviinţat-o şi am întărit-o şi, de
asemenea, am înnoit, prin dreptul şi autoritatea noastră regală tot ceea ce
cuprinde pe seama pomeniţilor nobili români şi a tuturor moştenitorilor şi
urmaşilor lor şi am confirmat-o spre a avea tărie veşnică prin mărturia
scrisorii noastre de faţă. Spre amintirea şi tăria veşnică a acestui lucru le-am
hărăzit scrisoarea noastră privilegială de faţă, a cărei tărie a fost sporită prin
atârnarea sigiliului nostru dublu autentic. Dată de mâna cuviosului întru
Hristos părinte, domnul Ioan. episcop al bisericii din Oradea, secretar al
Curţii noastre şi cancelar, iubit şi credincios nouă, în anul Domnului o mie
patru sute optzeci şi şapte, în a opta zi a Idelor lui februarie, în al douăzeci şi
nouălea an al domniei noastre în Ungaria, iar în Boemia al şaptesprezecelea,
păstorite fiind întru fericire bisericile lui Dumnezeu de venerabilii întru
Hristos părinţi domnii episcopi, scaunul de la Esztergom fiind vacant, Petru
arhiepiscop de Kalocsa, Urban episcop ales de Eger, amintitul Ioan episcop
al Oradiei, Ladislau episcop ales şi confirmat al Transilvaniei, legatul
apostolic Oswald episcop al Zagrebului, Sigismund episcop de Pecs,
scaunul de la Veszprem fiind vacant, Toma episcop ales al Gyor-ului,
Nicolae episcop de Vac, Ioan episcop de Cenad, fratele Grigore episcop de
Nitra, Matia episcop ales al Bosniei, Ioan episcop al Sremului, Nicolae
episcop de Knin, Paul episcop de Sinj şi Cristofor episcop de Modrusa, de
asemenea fiind cinstiţii şi măriţii Emeric de Zâpolya comite perpetuu al
Ţării Spis şi palatin al zisului nostru regat al Ungarei, comitele Ştefan de
Bathor jude al Curţii noastre, precum şi voievod transilvănean şi comite al
secuilor noştri, Matia Gereb de Vingard ban al ţărilor noastre Dalmaţia,
Croaţia şi Slavonia, Francisc Haraszti şi Andrei de Szokol bani ai
Severinului, Ladislau de Pakos mare vistier, Petru Gereb mai marele
uşierilor, Gheorghe de Thur6cz marele paharnic, comitele Wilhelm al
Zagoriei mare stolnic, Ladislau Orszag de Guth mare comis regal al nostru,
Nicolae Banfy de Alsolindva comite al Bratislavei şi Paul de Kinys comite
de Timiş şi mulţi alţii care ţin comitate şi slujbe ale noastre.
1
2
Francisc Haraszti a fost ban al Severinului între 1480 şi 1483 (împreună cu
Bartholomeu Pat6csy), din 1484 până în 1489 (împreună cu Andrei de Szokol) şi în 1491
(împreună cu Andrei Danfy de Duboz).
196 COSTIN FENEŞAN
59. 1487 februarie 23, Viena - Matia Corvin, regele Ungariei, îi

porunceşte Capitlului din Arad să-i pună şi să-i treacă pe Nicolae Proica,
oştean al Curţii regale, şi pe fratele său după tată, Paicu Proica, în stăpânirea
prediului Ianova din comitatul Timiş, pe care cel dintâi îl deţinea deja
condiţionat. În concept, urmează raportul Capitlului din Arad privind
ducerea la îndeplinire a ordinului regal.
MOL, Dl. 30225, original pe hârtie; urme ale pecţii de închidere în ceară roşie.
Nos, Mathias, Oei gracia Hungarie, Bohemie etc. rex duxque Austrie.
fidelibus nostris, Capitula ecclesie Orodiensis, salutem et graciam. Cum
nos, attentis et consideratis fidelitate et fidelibus serviciis fidelis nostri,
egregii Nicolai Proyka, aule nostre regie militis, per eum primum sacre
regni nostre Hungarie corone deindeque Maiestati Nostre in plurisque
nostris et regni nostri expedicionibus, prout vei nostri status vei rerum
nostrarum gerendarum condicio tulit, non parcendo persane rebusque et
bonis suis, cum omni fidelitatis constancia exhibitis et impensis, predium
Jenew vocatum, in comitatu Themesiensi habitum, quod nos eidem alias,
serviciorum et meritorum suorum habita consideracione, durante nostro
beneplacito contuleramus, simulcum cunctis suis vtilitatibus et pertinenciis
quibuslibet memorato Nicolao Proyka et per eum Payko Proyka, fratri suo
carnali, ipsorumque heredibus et posteritatibus vniversis vigore aliarum
literarum donacionalium exinde confectarum in perpetuum contulerimus
velimusque eosdem in dominium eiusdem per nostrum et vestrum homines
legittime facere introduci. Superquo fidelitati vestre firmiter precipientes
mandamus, quatenus mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo
presente vnus ex electibus iuratis nobilibus, iuxta vim et formam generalis
decreti per nos novissima editi in illo comitatu deputatis tanquam homo
noster regius, ad facies predicti predii Jenew, vicinis et commetaneis
eiusdem vniversis inibi legittime convocatis et presentibus accedendo,
introducat prefatos Nicolaum Proyka et Payko, fratrem suum, in dominium
eiusdem statuatque idem eisdem premisse nostre donacionis titulo ipsis
incumbentis perpetuo possidendum si non fuerit contradictum.
Contradictores vero, si qui fuerint, evocet eosdem contra annotatos
Nicolaum et Payko ad terminum competentem nostram personaliter in
presenciam, racionem contradiccionis eorum reddituros. Et posthec
huiusmodi introduccionis et statucionis seriem cum contradictorum et
evocatorum, si qui fuerint, vicinorumque et commetaneorum qui premisse
statucioni intererunt nominibus terminoque assignato, vt fuerint expediens,

eidem nostre personali presencie fideliter rescribatis. Datum in sace nostra
Viennense, in vigilia festi beati Mathie apostoli, anno Domini millesimo
quadringentesimo octogesimo septimo, regnorum nostrorum Hungarie etc.
anno tricesimo, Bohemie vero decimo nono.
pe verso: Fidelibus nostris, Capitulo ecclesie Orodiensis, pro egregio Nicolao

Proyka et alio intrascripto.
În josul textului documentului regal si pe verso. conceptul de răspuns al Capitlului
din Arad:
Nos, igitur, mandatis ipsius domini regis strictissime obedire cupientes

ut tenemur, vnacum Marco Ztanissa de Waradya, electo iurato nobili
comitatus Themesiensis, tanquam homine regio, vnum ex nobis. videlicet
magistrum Matheum de Chanadino, socium et concanonicum nostrum, ad
premissa fidelitcr peragenda nostro pro testimonio transmissimus 1
fidedignum. Qui tandem exinde ad nos reversi, nobis vna voce retullerunt
requisiti, quomodo ipsi feria quarta proxima ante festum beate Barbare
virginis proxime preteritum2 ad facies prescripti predii Jenew vocati, in
dieto comitatu Themesiensi habiti. vicinis et commetaneis eiusdem vniversis
inibi legittime convocatis, signanter Andrea Balogh de Zegehaza, Johannes
Kathona de Kopaach, officialis Stephani de Kerew, Nicolao Magno,
waywoda de Sypzo et Payko 3 et Nicolao Lywbyth de eadem Sypzo, et
presentibus accedendo, idem homo regius iamdictus. testimonio nostro
presente, introduxisset prefatos Nicolaum Proyka et Payko similiter Proyka,
fratrem suum carnalem, in dominium eiusdem statuissetque idem eisdem
premisso regie donacionis titulo ipsis incumbenti perpetuo possidendum,
4
simulcum cunctis eiusdem vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet ad idem
predium de iure spectantibus et pertinere debentibus, nullo penitus
contradictore apparente tam in facie dicti predii quam eciam expost coram
nobis, legittimis diebus et horis expectantes. In cuius rei memoriam
firmitatemque perpetuam presentes literas nostras privilegiales pendentis et
authentici sigilii nostri munimine roboratas duximus concedendas. Datum
per manus magistri Ladislai de Somlyo lectoris, fratris et concanonicis
5
nostri, quintodecimo die diei introduccionis et statucionis prenotatis , anno
Domini supradicto, presentibus ibidem honorabilibus dominis Barnabe
cantor( e ), Mathia custode, magistris Martino de Jenew, Ladislao de
Pankotha, Michaele de Walko et Johanne de Thasnaad ceterisque canonicis
fratribus nostris in Oei ecclesia prefata iugiter famulantibus sempiterno.
198 COSTJN FENEŞAN
Însemnare contemporană pe verso:
Execucio facta fuit feria quarta proxima ante festum Barbare virginis 2,
electus et iuratus Marcus Stanisa de Varadya, noster vero magister Matheus
de Chanadino, vicini et commetanei Andreas Balogh de Zegehaza, Johannes
Kathona de Kopag, officialis Stephani Kerey, Nicolao Magno, vayvoda de
Sipzo, Payko de eadem et Nicolao Lyubyth de eadem Sipzo.
1
Astfel în text.
2
28 noiembrie 1487.
3
Repetat din greşeală.
În continuare urmează textul de pe verso-ul documentului.
4
5
12 decembrie 1487.
Traducere
Noi, Matia din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemici etc. şi
duce al Austriei, credincioşilor noştri, Capitlului bisericii din Arad, mântuire
şi milostivire. Noi, ţinând seama şi luând aminte la credinţa şi la slujbele
credincioase ale credinciosului nostru, ale alesului Nicolae Proica, oştean al
Curţii noastre regale, pe care acesta le-a făcut şi le-a adus cu întreaga
stăruinţă a credinţei, fără a-şi cruţa persoana. lucrurile şi bunurile sale, mai
întâi sacrei coroane a regatului nostru al Ungariei iar mai apoi Maiestăţii
Noastre, în mai multe expediţii ale noastre şi ale ţării noastre, aşa cum a
cerut-o fie situaţia noastră, fie modul în care s-au desfăşurat treburile
noastre, i-am hărăzit pe veci amintitului Nicolae Proica şi, prin el, lui Paicu
Proica, fratelui său după tată, precum şi tuturor moştenitorilor şi urmaşilor
lor, în temeiul altei scrisori de danie întocmite în această privinţă, prediul
numit Ianova, aflat în comitatul Timiş, pe care noi li I-am hărăzit de altfel
dimpreună cu toate folosinţele şi pertinentele lui de orice fel atât timp cât ne
va fi fost pe plac, şi vrem să-i puneţi pe aceştia în chip legiuit în stăpânirea
acestui [prediu] prin oamenii nostru şi al vostru. De aceea îi punem în
vedere şi îi poruncim cu tărie credinţei voastre, să trimiteţi spre mărturie un
om vrednic de crezare, fiind de faţă unul dintre juraţii nobili aleşi pe temeiul
şi potrivit cu cuprinsul decretului general dat recent de noi şi trimişi în acel
comitat, în calitate de om al nostru regesc, care să se ducă la faţa amintitului
prediu Ianova şi, după ce vor fi fost chemaţi în chip legiuit şi vor fi prezenţi
acolo toţi vecinii şi megieşii aceluiaşi [prediu], să-i pună pe pomeniţii
Nicolae Proica şi pe fratele lui Paicu în stăpânirea aceluiaşi [prediu] şi să li-1
dea în stăpânire sub chipul amintitei noastre danii care li se cuvine, spre a-I
stăpâni veşnic dacă nu vor fi împotrivitori. Dacă vor fi însă împotrivitori, să
i cheme pe aceştia împotriva amintiţilor Nicolae şi Paicu la un soroc potrivit
în faţa noastră, spre a chibzui asupra împotrivirii lor. Iar după asta, să ne
scrieţi tot nouă personal despre chipul în care s-a desfăşurat această punere
şi dare în stăpânire, numele vecinilor şi al megieşilor care au fost de faţă la
amintita punere în stăpânire şi sorocul stabilit, aşa cum s-a hotărât. Dat în
castelul nostru din Viena, în ajunul sărbătorii sfântului Matia apostolul, în
anul Domnului o mie patru sute optzeci şi şapte, în al treizecelea an al
domniei noastre în Ungaria, iar în Boemia în al nouăsprezecelea.
pe verso: Credincioşilor noştri, Capitlului bisericii din Arad pentru Nicolae Proica şi
pentru un altul scris înlăuntru. ,,.
În josul textului documentului regal si pe verso, conceptul de răspuns al Capitlului
din Arad:
Noi, aşadar, dorind să dăm ascultare poruncii aceluiaşi domn rege cu

rigoare cât mai mare, aşa cum suntem datori, împreună cu Marcu Stănişa din
Varadya 1, nobil jurat ales al comitatului Timiş în calitate de om al regelui, 1-
am trimis pe unul dintre noi, anume pe magistrul Matei din Cenad, membru
al nostru şi frate canonic al nostru, spre a ne fi de mărturie vrednic de
crezare la împlinirea celor de mai sus. Aceştia, după ce s-au întors la noi de
acolo, la cererea noastră ne-au zis într-un glas, cum că în miercurea imediat
înainte de sărbătoarea sfintei fecioara Varvara tocmai trecută, ducându-se la
faţa amintitului prediu Ianova, care se află în zisul comitat Timiş, după ce i-
au chemat în chip leguit şi au fost de faţă toţi vecinii şi megieşii acestui
[prediu], anume Andrei Balog din Zegehaza2, Ioan Katona din Ko;Jaach 3,
dregător al lui Ştefan din Kerew , Nicolae Mare, voievod din Sypzo , Paicu
4
şi Nicolae Liubici din acelaşi Sypzo, amintitul om al regelui, fiind de faţă

martorul nostru, i-a pus în stăpânire pe pomeniţii Nicolae Proica şi Paicu de
asemenea Proica, fratele său după tată, în stăpânirea aceluiaşi [prediu] şi l-a
dat în stăpânirea lor sub chipul înainte-amintit de danie regală care li se
cuvine, dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele lui de orice fel, care
privesc de drept şi trebuie să ţină de acelaşi prediu, fără să se fi înfăţişat
vreun împotrivitor nici la faţa zisului prediu şi nici mai apoi, în faţa noastră,
după ce au adăstat zilele şi orele legiuite. Spre amintirea şi tăria veşnică a
acestui lucru am hotărât să dăm scrisoarea noastră privilegială de faţă, a
cărei tărie am sporit-o şi prin atârnarea sigiliului nostru autentic. Dată de
mâna magistrului Ladislau de Somlyo lectorul, fratele şi concanonicul
nostru, în a cincisprezecea zi din ziua amintitei treceri şi dări în stăpânire, în
200 COSTIN FENEŞAN
anul Domnului mai sus-amintit6 , fiind de faţă tot acolo domnii vrednici de
cinste Bamaba cantorul, Matia custodele, magiştrii Martin din Ianova,
Ladislau din Pâncota, Mihail din Walko şi Ioan din Tăşnad, precum şi
ceilalţi fraţi canonici ai noştri care slujesc regelui necurmat, fără preget, în
biserica lui Dumnezeu.
Însemnare contemporană pe verso:
Aducerea la îndeplinire s-a făcut în miercurea imediat înainte de

sărbătoarea fecioarei Varvara7, alesul şi juratul [fiind] Marcu Stănişa din
Varadya, iar omul nostru magistrul Matei din Cenad, vecinii şi megieşii
[fiind] Andrei Balog din Zegehaza, Ioan Katona din Kopag, dregător al lui
Ştefan Kerey, Nicolae Mare, voievod din Sipzo, Paicu din acleaşi [Sipzo] şi
Nicolae Liubici tot de acolo.
1
Cetate şi localitate azi dispărute, care s-au aflat lângă Vărădia de Mureş, cf. Suciu,
11, p. 422.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Recaş şi Izvin, cf. Milleker, p. 241. Suciu,
2
11, p. 430 o localizează, credem eronat, la sud de Chevereşul Mare.

3
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Ianova şi Remetea Mare, cf. Milleker, p.
201. Lui Suciu II, p. 354 îi este cunoscută doar aşezarea omonimă dispărută, care s-a aflat
pe lângă Vălişoara; aceasta nu poate fi avută în vedere în acest caz.
4
Aşezare azi dispărută, care nu este menţionată nici de Milleker şi nici de Suciu.
Credem că s-a aflat la sud de Ianova.
5
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Remetea Mare şi Izvin, cf. Milleker, p.
236; vezi şi Suciu, II, p. 406, care o localizează şi în apropiere de Ianova.
6
12 decembrie 1487.
7
28 noiembrie 1487.
60. 1487 octombrie 12, [Arad] - Capitlul din Arad înregistrează

declaraţia lui Paul Topşa cu privire la trecerea a jumătate din moşia
Thopsafalva din districtul Lugoj în stăpânirea deplină a lui Valentin şi
Nicolae Sârga (Galbenu) şi a moştenitorilor acestora după ce i-au restituit
jumătate din cheltuielile făcute la Curtea regală şi în faţa altor autorităţi
judecătoreşti pentru apărarea drepturilor de stăpânire asupra întregii moşii.
MOL, Dl. 30224; copie din sec. XVI pe hârtie.
Capitulum ecclesie Orodiensis, omnibus Christi, fidelibus, presentibus

pariter et futuris presentium notitiam habituris, salutem in salutis largitore.
Ad vniversorum noticiam harum serie volumus pervenire, quod nobilis
Paulus Topsa 1 dictus de Thopsafalva coram nobis personaliter constitutus,
sponte confessus est in hunc modum, quod quamvis ipsa totalis possessio
Thopsafalwa 1 vocata, in districtu de Lugas existente habita, ipsum Paulum
Thopsa ac Valentinum Sarga et Nicolaum similiter Sarga iure concerneret
1
equali et quia idem Paulus Thopsa ipsam possessionem Thopsafalwa tam in
curia regia, etiam in aliis locis litigiosis iuxta huius regni consuetudine
consecutus suis propriis fatigiis. expensis et laboribus vsque ad presens
defendisset et conservasset, pronunc autem idem Valentinus et Nicolaus
Sarga ipsas expensas quoad rationem ipsorum cedentes seu ad medietatem
ipsius possessionis prefato Paulo Thopsa integraliter restituissent et
persolvissent, oh hoc idem Paulus Thopsa antelatos Valentinum et Nicolaum
Sarga super totali (pens )ione 2 medietatis expensarum ac heredes eorundem
quietos comm1s1sset et expeditos ac modis omnibus (ab )so lutos
(relaxatos)que 2 in presentium quietos commisit et (expe)ditos 2 ac modis
2
omnibus absolutos ipsamque directam et eq(ualem) 2 (medieta)tem diete
possessionis Thops(afalw)a2 simulcum omnibus eiusdem utilitatibus et
2
pertinentiis qu(ibuslibe)t2 (ea)ndem2 medietatem de iure s(pectantibus) et
2 2
pertinere debentibus ipsis Valentino et Nicolao Sar(ga) (eoru)mque
2
(here )dibus et posteritatibus universis p(ure )2 et simpliter remisit et
resignavit. In cuius rei mem(moriam) 2 (fir)mitatemque 2 perpetuam presentes
li teras n( ost)ras 2 privilegiales pendentis et autent1c1 sigilii noştri
(muni)mine 2 (ro )boratas 2 duximus concedendas. Datum per manus magistri
Ladislai de Somlyo, fratris et concanonici nostri, feria sexta proxima ante
festum beati Colomani 1 martyris, anno Domini millesimo quadringentesimo
octuagesimo septimo, presentibus ibidem Barnaba cantore, Mathia custode,
honorabilibus dominis magistris Michaele de Valko, Thoma die Zederken et
Georgio de Kelked ceterisque canonicis et fratribus nostris in Oei ecclesia
prefata regi iugiter famulantibus sempiterno.
1
Astfel în text.
2
Hârtia ruptă; textul întregit după sens.
Traducere
Capitlul bisericii din Arad tuturor credincioşilor întru Hristos, de acum
ş1 deopotrivă viitori, care vor vedea scrisoarea de faţă, mântuire întru
202 COSTIN FENEŞAN
dăruitorul mântuirii. Vrem ca prin scrisoarea de faţă să ajungă la cunoştinţa

tuturora, că nobilul Paul zis Topşa din Thopsafalwa 1 s-a prezentat personal
în faţa noastră şi de bună voie a mărturisit în acest fel, anume că, deşi
această întreagă moşie numită Thopsafalwa, aflată şi stăpânită în districtul
Lugoj, îi priveşte cu drepturi egale pe acelaşi Paul Topşa şi pe Valentin
Sarga (Galbenu) şi pe Nicolae, de asemenea Sarga, fiindcă acelaşi Paul
Topşa a apărat şi păstrat până acum acea moşie Thopsafalwa cu osteneala,
cheltuiala şi truda proprie atât la Curtea regală cât şi în alte locuri [de
dezbatere] ale pricinilor, în prezent însă, cum aceeaşi Valentin şi Nicolae
Sarga i-au restituit şi i-au plătit amintitului Paul Topşa în întregime acele
cheltuili care îi priveau pe ei sau ţineau de jumătatea lor din acea moşie, din
acest motiv acelaşi Paul Topşa îi socoteşte îndestulaţi şi achitaţi pe
pomeniţii Valentin şi Nicolae Sărga şi pe moştenitorii lor în ceea ce priveşte
plata a jumătate din cheltuieli şi îi consideră acum, în orice chip, dezlegaţi şi
sloboziti, hotărând să fie descărcaţi şi liberi şi iertaţi în orice fel, şi le-a
trecut şi le-a lăsat, de-a dreptul şi fără de înconjur, aceloraşi Valentin şi
Nicolae Sarga, precum şi tuturor moştenitorilor şi urmaşilor lor, dreapta
jumătate din zisa moşie Thopsafalwa dimpreună cu toate şi cu orice
folosinţă şi pertinenţă ale ei care trebuie să ţină de aceasta şi care o privesc
de drept. Spre amintirea şi tăria veşnică a acestui lucru am hotărât să dăm
scrisoarea noastră privilegială de faţă, a cărei putere am sporit-o şi prin
atârnarea sigiliului nostru autentic. Dată da mâna magistrului Ladislau de
Somlyo 2 , fratele nostru canonic, în vinerea cea mai apropiată înainte de
sărbătoarea sfântului mucenic Coloman, în anul Domnului o mie patru sute
optzeci şi şapte, fiind de faţă cantorul Barnaba, custodele Matia şi cinstiţii
domni magiştri Mihail din Valko 3 , Toma din Zederken4 şi Gheorghe din
Kelked, precum şi ceilalţi canonici şi fraţi ai noştri care slujesc pururi
regelui cu osârdie în amintita biserică a lui Dumnezeu.
Aşezare aflată în apropiere de Lugoj, cf. Suciu, II, p. 412. Milleker, p. 252 o
1
localizeazăîn districtul Lugoj, fără alte precizări.

2
Cu destulă probabilitate Şemlacul Mare.
3
Cetate în ruină, aflată pe lângă Vălcău (în Crişana), cf. Suciu, II, p. 421.
4
Aşezare din Crişana, care s-a aflat pa lângă Pădureni (fost Erdeis), unde pusta
Szederkeny îi păstrează amintirea, cf. Suciu, II, p. 430.
61. 1488 iunie 11, Buda - Ştefan Bâthory, judele Curţii regale,
înregistrează înţelegerea convenită între Gheorghe de Thethethlen, Dorothea
de Thempes, soţia lui Ban de Somos, şi Ioan Amadefy de Warkon împreună
cu rudeniile lor în legătură cu împărţirea mai multor moşii strămoşeşti ale
familiei Thempes aflate în comitatul Cenad: întregile moşii Thempes,
Wewlnek, Lele şi Klărafalva, părţile de moşie de la Kemeche şi Beba Veche
şi locul de trecere peste Mureş de la Kemeche sau Wewlnek.
MOL, Dl. 48982; original pe pergament; sigiliul în ceară roşie este atârnat de
document cu şnur de mătase împletit de culoare albastră, galbenă şi verde.
Editie: Hazai okmanytar I Codex diplomaticus patrius, voi. V, ed. lpolyi Arnold,
Nagy Imre, Veghely Dezso, Gyor, 1873, doc. 244, p. 365-369.
Nos, comes Stephanus de Bathor, iudex curie seremss1m1 pnc1p1s,

domini Mathie, Oei gracia regis Hungarie, Bohemie, Dalmacie, Croacie
Austrieque ducis etc., memorie commendamus tenore presencium
significantes quibus expedit vniversis, quod nobilis domina Dorothea,
consors Thome Ban de Somos, filia videlicet condam Nicolai de Thempes,
personaliter, ab vna parte, siquidem ab altera Georgius, filius condam
Clementis de Thethethlen ex condam nobili domina Elena, filia olim Jacobi
filii Detrici de eadem Thempes, ac Johannes, filius condam Stephani
Amadefy de Warkon ex nobili domina Katherina, filia condam nobilis
domine Perpetua vocate, filie eiusdem olim Jacobi filii Detrici progeniti, pro
se personaliter, idem Johannes Amadefy pro prefata domina Katherina,
genitrice scilicet sua cum Posoniensis, item Paulus Kapithanfy de Desnycze
pro nobili domina Justina, consorte sua, filia videlicet condam Stephani de
Fyrfalwa cum Bachiensis Capitulorum ecclesiarum literis procuratoriis,
prefatus denique Johannes Amadefy nobilis puelle Magdalene, sororis sue
camalis ac Benedicti et Stephani, filiorum condam Pauli filii dicti Stephani
Amadefy consimiliter ex prefata domina Katherina, filia diete domine
Perpetue propagatorum, et nobilis domine Vrsule, relicte condam Petri
Physy de Olcha, filie vtputa prefate domine Perpetue, dictus siquidem
Georgius de Thethethlen, Bemaldi, Petri et Johannis, filiorum ac nobilium
puellarum Margarethe et Cristine, filiarum suorum onera et quelibet
gravamina ad infrascripta firmiter observanda in se recipiente, coram nobis
constituti, spontanea eorum voluntate confessi sunt in hunc modum, quod
quamvis prefata domina Dorothea totales possessiones dicti condam
Nicolai, patris sui, Thempes predictam, necnon Wewlnek, Lele et
204 COSTIN FENEŞAN
Klarafalwa vocatas, item porciones possessionarias in possessionibus

Kemeche et Beeb appellatis ac totale vadum super fluvium Maros vacatum
in dicta possessione Wewlnek, omnino in comitatu Chanadiensis
existentibus habitas, in easdem scilicet vtrasque partes iure avitico
devolutas, propriis suis sumptibus, laboribus et expensis a manibus alienis
rectificaverit, recuperaverit et reoptinuerit, tamen quia ipsi, scilicet domina
Dorothea, Georgius filius Clementis, Johannes Amadefy, nobiles domine
Justina, Katherina et Vrsula, necnon Benedictus et Stephanus, filii dicti
Pauli Amadefy et nobilis puella Magdalena ex condam nobili domina
Katherina, filia olim Barnabe de dicta Thempes ab vna avia proprinqua,
videlicet linea consanguineitatis, processissent, ipsa domina Dorothea turn
ex eo, turn vero pro centum et octuaginta florenis auri puri per eosdem
Georgium filium Clementis ac Johannem Amadefy et Paulum Kapithanfy in
persona diete domine Justine, consortis sue, pro premissis expensis et
fatigiis per annotatam dominam Dorotheam in recuperacione premissorum
iurium possessionariorum factis eidem equaliter persolutis, totales porciones
eorundem Georgii, Johannis et domine Justine aliorumque predictorum
fratrum et filiorum ipsorum, directam scilicet et equalem medietatem
dictarum totalium possessionum Thempes, Wewlnek, Lele et Klarafalwa,
necnon vadi ac porcionum possessionariarum in predictis possessionibus
Kemeche et Beeb habitarum inter eosdem Georgium, Johannem et dominam
Justinam in tres rectas et coequales partes dividendas, quarum vna eidem
Georgio et dictis filiis suis, secunda vero prefato Johanni Amadefy et
fratribus suis predictis, tercia siquidem earundem parcium annotate domine
Justine et suis heredibus provenire et cedere deberent, in porciones,
simulcum cunctis dictf: medietatis antefatarum totalium possessionum ac
vadi et porcionum possessionariarum vtilitatibus, proventibus et pertinenciis
quibuslibet, puta terris arabilibus cultis et incultis, agris, campis, montibus,
vallibus, pratis, fenetis, silvis, rubetis, nemoribus, virgultis, aquis,
aquarumque decursibus, fluviis, piscinis, piscaturis, molendinis et eorum
locis, generaliter vero quarumlibet vtilitatum integritatibus quovis nominis
vocabulo vocitatis ad eandem medietatem earundem totalium possessionum,
vadi et porcionum pos~~ssionariarum de iure et ab antiquo spectantibus et
pertinere debentibus eisdem Georgio de Thethethlen, Johanni Amadefy et
domine Justine fratribusque et filiis predictis, eorundem heredibus et
posteritatibus vniversis pacifice remisisset et resignasset, premisso iure
avitico ipsis incumbente, ydem 1 eciam Georgius, filius Clementis ac
Johannes Amadefy in ipsorum et aliorum quorum supra nominibus
oneribus, sub premissis in se assumptis, antefatus vero Paulus Kapithanfy in

persana prefate domine Justine, consortis sue, virtute procuratoria prenotata,
totales porciones ipsorum in domo et curia nobilitari prefati condam Nicolai
de Thempes in eadem possessione Thempes habitis, necnon quibusdam
domibus et sessionibus penes et ante eandem curiam existentibus, in quibus
semper et ab antiquo factores et servitores eiusdem curie habitassent, ipsis
iuridice de eisdem pervenire et cedere debentes, simulcum cunctis ipsarum
domus et curie vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet ad easdem dumtaxat
domum et curiam de iure spectantibus prefate domine Dorothee et eius
1
cunctis heredibus imperpetuum concessissent, annuissent et reliquissent
possidendas, hoc denique per easdem partes declarato, quod quia prescripta
totalis porcio possessionaria in predicta possessione Kemeche habita dudum
per progenitores ipsarum parcium ad manus alienas pro certa quantitate
pecuniarum tradita et obligata foret, voluerunt ideo ipse partes vt eandem
porcionem possessionariam communibus eorum fatigiis et expensis ab ipsis
manibus alienis ad se redimere, tenerentur interim vero quousque eandem
pro se redimere et recuperare possent, nullam inter se divisionem in eadem
facere et neque prefati Georgius de Thethethlen, Johannes Amadefy et
domina Justina ceterique fratres et filii ipsorum in dominium ipsius infra
tempus redempcionis eiusdem condescendendi haberent potestatis
facultatem, eandemque dominam Dorotheam exinde aliqua occasione
adinventa impedire sive molestare valerent. Quodque prefata domina
Dorothea totales proventus et vtilitates vadi in dieto fluvio Maros, in
possessione videlicet Wewlnek habitL infra revolucionem quinque annorum
integrorum libere et quiete percipere posset, completis autem et elapsis ipsis
quinque annis integris, eadem domina Dorothea mox et incontinenti,
litigionario processu absque omni, eisdem Georgio, Johanni et aliis predictis
porciones eorundem vado in eodem habitas pacifice remittere et resignare
teneretur, hoc non pretermisso, quod si prefata domina Dorothea infra
revolucionem quinque annorum aliquam navem de novo, ad predictum
vadum necessariam, pro suis propriis pecuniis fabricare et construi faceret,
extunc prefatus Georgius de Thethethlen et alii predicti memorate domine
Dorothee de ipsius expensis superinde fiendis omnimodam satisfaccionem
dumtaxat ad porcionem ipsorum cedentibus impendere essent obligati.
Ad que premissa firmiter observanda prefati domina Dorothea ac
Georgius de Thethethlen, Johannes Amadefy se personalibus eorum
astanciis, annotatus vero Paulus Kapithanfy ac idem Johannes Amadefy
annotatas dominas Justinam et Katherinam virtutibus procuratoriis
206 COSTIN FENEŞAN
prenotatis oneribusque quorum supra nominibus et in personis in se

assumptis, obligarunt coram nobis harum nostrarum, quibus sigillum
nostrum autenticum est appensum, vigore et testimonio litterarum mediante.
Datum Bude, feria quarta proxima post festum Sacratissimi Corporis
Christi, anno eiusdem millesimo quadringentesimo octuagcsimo octavo.
per Gereczy
1
Astfel în text.
Traducere
Noi, comitele Ştefan Bathory, jude al Curţii prealuminatului principe,
a domnului Matia, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei,
Dalmaţiei, Croaţiei şi duce al Austriei etc., prin cuprinsul scrisorii de faţă
dăm de ştire făcând cunoscut tuturor cărora li se cuvine, că, venind personal
în faţa noastră, în nume propriu, nobila doamnă Dorothea, soţia lui Toma
Ban din Somos, adică fiica răposatului Nicolae, din Thempes, de o parte, iar
de cealaltă parte Gheorghe, fiul răposatului Clemens din Thethethlen născut
din răposat nobila doamnă Elena fiica răposatului Iacob fiul lui Detric din
acelaşi Thempes, şi Ioan fiul răposatului Ştefan Amadefy din Warkon
născut din nobila doamnă Ecaterina fiica răposat nobilei doamne numite
Perpetua, fiică a aceluiaşi răposat Iacob fiul lui Detric, precum şi acelaşi
Ioan Amadefy pentru amintita doamnă Ecaterina, adică pentru mama sa, cu
scrisoare de împuternicire a Capitlului bisericii din Bratislava, şi, de
asemenea, Paul Kapitanfy din Desnycze pentru nobila doamnă Iustina, soţia
sa, adică fiica răposatului Ştefan din Fyrfalwa, cu scrisoare de împuternicire
a Capitlului bisericii din Bacs, apoi amintitul Ioan Amadefy luând asupra sa
sarcinile şi orice obligaţii cu privire la respectarea cu tărie a celor scrise mai
jos, anume pe seama surorii sale bune, nobila copilă Magdalena, a lui
Benedict şi Ştefan, fiii răposatului Paul fiul zisului Ştefan Amadefy, născuţi
de asemenea din amintita doamnă Ecaterina fiica zisei doamne Perpetua,
precum şi pe seama nobilei doamne Ursula, văduva răposatului Petru Physy
din Olcha, fiică a amintitei doamne Perpetua, iar zisul Gheorghe
Thethethlen luând asupra-şi sarcinile şi obligaţiile pe seama fiiilor săi
Bernard, Petru şi Ioan şi a nobilelor copile Margareta şi Cristina, fiicele sale,
ne-au mărturisit din libera lor voinţă în acest fel, anume că, deşi amintita
doamnă Dorothea a îndreptat, a recuperat şi a reobţinut din mâini străine,
prin propria-i osteneală, întregiile moşii ale zis răposatului ei părinte
Nicolae, Thempes 1 mai-zis, precum şi cele numite Welnek2, Lele 3 şi
4
Klarafalva şi părţile de moşie de pe moşiile Kemeche 5 şi Beba şi întreg
locul de trecere peste râul numit Mureş aflat pe zisa moşie Kemeche, toate
aflate şi stăpânite în comitatul Cenad, [bunuri] care au ajuns în stăpânirea
celor două părţi prin dreptul strămoşesc, totuşi, deoarece aceeaşi doamnă
Dorothea, Gheorghe fiul lui Clemens, Ioan Amadefy, nobilele doamne
Iustina, Ecaterina şi Ursula, precum şi Benedict şi Ştefan, fiii zisului Paul
Amadefy şi nobila copilă Magdalena se trag dintr-o spiţă strămoşească
printr-o înrudire de sânge, apropiată, anume prin răposat nobila doamnă
Ecaterina, fiica răposatului Barnaba din Thempes, aceeaşi doamnă Dorothea
- atât din acest motiv cât şi în schimbul a o sută optzeci de florini din aur
curat, plătiţi în părţi egale de aceeaşi Gheorghe fiul lui Clemens, Ioan
Amadefy şi Paul Kapithanfy pe seama zisei doamne Iustina, soţia sa,
amintitei doamne Dorothea pentru cheltuielile şi osteneala depuse la
redobândirea amintitelor drepturi de proprietate - a împărţit în trei părţi
drepte şi egale toate părţile cuvenite aceloraşi Gheorghe, Ioan şi doamnei
Iustina şi celorlalţi amintiţi fraţi şi fii ai lor, anume dreapta şi egala jumătate
din întregile zisele moşii Thempes, Wewlnek, Lele şi Klarafalva, precum şi
locul de trecere şi părţile de moşie stăpânite pe zisele moşii Kemeche şi
Beba, între aceeaşi Gheorghe, Ioan şi doamna Iustina, dintre care o parte
trebuie să îi revină şi să-i fie cedată aceluiaşi Gheorghe şi zişilor săi fii, a
doua parte pomenitului Ioan Amadefy şi fraţilor săi amintiţi, iar a treia parte
din acele părţi pomenitei doamne Iustina şi moştenitorilor ei, dimpreună cu
toate părţile zisei jumătăţi din toate moşiile pomenite mai înainte şi a locului
de trecere şi a părţilor de moşie cu orice folosinţe, venituri şi pertinenţe,
adică pământuri de arătură lucrate şi nelucrate, ogoare, câmpuri, munţi, văi,
lunci, fâneţe, păduri, mărăcinişuri, dumbrăvi, lăstărişuri, ape şi cursuri de
apă, râuri, heleştee, locuri de pescuit, mori şi locuri ale acestora, îndeobşte
însă cu întregimea oricăror folosinţe, oricum s-ar numi acestea, care trebuie
să privească şi să ţină de drept şi din vechime de acea jumătate din toate
acele moşii, din locul de trecere şi din părţile de moşie, şi le-a încredinţat şi
cedat spre a le stăpâni potrivit cu dreptul strămoşesc care li se cuvine
aceloraşi Gheorghe din Thethethlen, lui Ioan Amadefy şi doamnei Iustina şi
amintiţilor lor fraţi si fii şi tuturor moştenitorilor şi urmaşilor lor.
Iar acelaşi Gheorghe fiul lui Clemens şi Ioan Amadefy, luând asupra
lor - aşa cum s-a amintit - sarcinile lor şi ale celorlalţi amintiţi mai sus cu
numele, la fel ca şi pomenitul Paul Kapithanfy pe seama soţiei sale, amintita
doamnă Iustina, pe temeiul scrisorii de împuternicire amintite, aceştia i-au
cedat, i-au hărăzit şi i-au lăsat spre a le stăpâni pe vecie amintitei doamne
208 COSTIN FENEŞAN
Dorothea şi tuturor moştenitorilor ei întregile lor părţi din casa şi curtea

nobiliară a amintit răposatului Nicolae din Thempes, aflate şi stăpânite pe
aceeaşi moşie Thempes, precum şi câteva case şi sesii aflate lângă şi înainte
de acea curte, în care au locuit dintotdeauna şi din vechime lucrătorii şi
slujitorii aceleiaşi curţi, şi care ar fi trebuit să le revină şi să le fie cedate lor
în chip legiuit dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele de orice fel ale
acelor case şi ale acelei curţi care privesc de drept acea casă şi curte
[nobiliară]. După ce părţile au declarat însă că, deoarece întreaga parte de
moşie stăpânită pe zisa moşie Kemeche se ştie că a fost dată şi zălogită unor
străini încă mai demult pentru o anumită sumă de bani de către strămoşii
aceloraşi părţi, părţile acestea vreau prin urmare să redobândească acea
parte de moşie din mâinile străine prin osteneala şi cheltuiala lor comună,
fiind însă datoare ca, până când o vor putea răscumpăra şi redobândi pentru
sine, să nu facă nici o împărţeală între ei în privinţa acesteia şi nici amintiţii
Gheorghe din Thethethlen, Ioan Amadefy şi doamna Iustina şi ceilalţi fraţi
şi fii ai lor să nu aibă puterea de a trece în stăpânirea lor acea parte de moşie
înainte de răscumpărarea ei, dar nici să nu poată să o împiedice sau tulbure
din această pricină pe aceeaşi doamnă Dorothea printr-un proces născocit.
Amintita doamnă Dorothea va putea însă încasa liber şi în pace vreme de
cinci ani întregi toate veniturile şi folosinţele locului de trecere de la râul
Mureş, aflat pe moşia Wewlnek, iar după ce s-au împlinit şi au trecut aceşti
cinci ani întregi, aceeaşi doamnă Dorothea este datoare să le dea şi să le
încredinţeze deîndată şi numaidecât, fără de judecată şi în chip paşnic,
părţile din acel loc de trecere care li se cuvin lui Gheorghe şi celorlalţi
amintiţi mai înainte, fără a omite însă faptul că, dacă în timpul celor cinci
ani amintita doamnă Dorothea va pune să se facă şi să se construiască pe
banii ei proprii vreo navă nouă trebuincioasă la amintitul loc de trecere,
atunci amintitul Gheorghe din Thethethlen şi ceilalţi care au fost amintiţi
sunt datori să-i împlinească în orice chip amintitei doamne Dorothea
cheltuielile făcute cu această [navă], fiind prin urmare obligaţi să-i plătească
din partea care le revine lor.
La respectarea cu tărie a tuturor acestor lucruri amintite mai sus s-au
legat în faţa noastră şi în numele celor pentru care şi-au asumat obligaţia
amintiţii doamna Dorothea şi Gheorghe din Thethethlen şi Ioan Arnadefy,
fiind de faţă în persoană şi amintitul Paul Kapithanfy şi acelaşi Ioan
Amadefy pe seama amintitelor doamne Iustina şi Ecaterina, pe temeiul
scrisorilor de împuternicire amintite, prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale
noastre, de care a fost atârnat sigiliul nostru autentic. Dată la Buda, în
miercurea de după sărbătoarea Corpus Christi, în anul aceluiaşi o mie patru

sute optzeci şi opt.
prin Gereczy
Thempes. Tempews sau Nagy Tompos, aşezare azi dispărută, care s-a aflat la vest
1
de Mako, pe malul Mureşului, cf. Borovszky, II, p. 451.

Wewlnek, Vewlnek, Olwelnwk, Volnuk sau Al-Velnok, aşezare azi dispărută, care
2
s-a aflat pe malul stâng la Mureşului, fată în faţă cu situl vechi al oraşului Mako, cf.
Borovszky, II, p. li
Aşezarea, aflată la nord-vest de Mako; există şi în prezent având acelaşi nume.
3
4
Aşezarea, aflată la est de Deszk, în Banatul unguresc; există şi în prezent, având
acelaşi nume.
Aşezare azi dispărută. care s-a aflat pe malul Mureşului între Cenad şi !griş, cf.
5
Borovszky, li, p. 267.
62. 11490-151 Ol - Gaspar de Machkas schimbă câte o jumătate din.

moşiile sale Machkas, Zachel, Zăgujeni şi Mal, toate aflate în districtul
(Caran)Sebeş, cu Ştefan Stoica, voievod al husarilor din Caransebeş, care îi
dă pentru acestea partea sa de proprietate asupra târgului Drencova din
districtul Drencova şi sutna de 500 de florini ungureşti de aur, tranzacţia
fiind înregistrată în faţa Capitlului din Alba Iulia.
MOL, Dl. 30242; concept pe hârtie (provenienţă: arhiva Capitlului din Alba Iulia,
Cista Zarandiensis, fasc. 2, nr. 66).
Capitulum etc., omnibus Christi fidelibus, salutem etc. Ad

vniversorum etc., quod egregius 1 Gaspar de Machkas 2, onera Johannis de
eadem Machkas et aliorum fratrum suorum ad infrascripta firmiter
observanda super se assumendo 3 , ab vna, et Stephanus Zthoyka, waywoda
hwzaronum de Karansebes, idem eciam oneribus, gravaminibus Georgii,
Gregorii et Nicolai, filiorum ac omnium fratrum suorum, si in subscriptis
persistere noluissent, in se levando, partibus ah alia, coram nobis
personaliter constituti, oraculo vive vocis sunt confessi libere et sponte in
hunc modum, quomodo ipsi, in partis vtriusque com(m)odo et vtilitati
pensatis. in bonis eorum infrascriptis taleru inter se fecissent convencionem,
permutacionem perpetua duraturam, immo fecerunt coram nobis talimodo,
quod prefatus Gaspar de Machkas directam et equalem medietatem
possessionum Machkas predicte 4 , Zagwsen5 et Meel vocatarum, omnino in
districtu Sebes existencium et habitarum, ipsum iure avitico concernentium,
210 COSTIN FENEŞAN
simulcum cunctis suis vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet, terris scilicet

etc. prefato Stephano Zthoyka ac domine Margarethe, consortis eiusdem,
ipsorumque heredibus et posteritatibus vniversis, e conversa autem idem
Stephanus Zthoyka totalem porcionem suam possessionariam in op(p )ido
prediali Drynko nuncupatam in districtu Drynko existentem adiacentem,
eandem eciam cum omnibus suis vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet etc.,
prefato Gasparo de Machkas suisque. heredibus et posteritatibus vniversis
per viam et modum prefate concambialis permutacionis dedissent,
contulissent et inscripsissent, provt dederunt, contulerunt et inscripserunt
nostra in presencia iure perpetuo et irrevocabiliter tenendam, possidendam
pariter et habendam, nullum ius nullamque iuris ac dominii proprietatem în
eisdem bonis et porcionibus possessionariis, sic vt premittitur, per eos
vicissim et altematim in se permutatis sibi ipsis reservantes, totum et omne
ius ac dominii proprietatem, quod et quam eadem partes in eisdem bonis et
iuribus possessionariis modo premisso in altervtrum permutatis haberent,
aut se vel suos posteros habere sperarent în futurum quovismodo vicissim et
alternatim in se ipsos transferendis pleno iure. Sed quia prefata directa et
equalis medietas dictarum possessionum t., t. et t. predictam porcionem
possessionariam in dieto op(p )ido prediali Drynko habitam in qualitate,
quantitate, valore et fructuositate admodum precelleret, ob hoc ydem 6
Stephanus Zthoyka in supplementum desertus eiusdem porcionis sue
possessionarie, quoad equalitatem antelate medietatis possessionum
predictarum pertinere possit, quingentos florenos auri puri et iusti ponderis
hungaricales eidem Gasparo de Machkas adiungendos persolvisset, de
quibus idem Gaspar de M. eundem Stephanum Zthoyka quittum et
expeditum reddisset et comisisset, immo reddidit et comissit6 nostro in
conspectum, assumendo nichilominus et obligando sese eedem partes
personaliter alios autem predictos ad onera et gravamina in se assumpta
vicissim et alternatim sese et eorum heredes vniversos in personali
dominacio prescriptarum bonorum et iurium possessionarium per eos
vicissim in7 se ipsos permutatis contra quoslibet legittimos impetitores tuere
et conservare cum propriis suis laboribus, fatigiis et expensis. In cuius
rei etc.
în josul filei:
Charissime me Paule, si fieri potest, petit is affinis meus, vt perficiatis

festinanter hoc privilegium, et pro mea parte, si non II, denique I 1/2
florenos capiatis, vel altero committo vestro beneplacito, me tandem hiis

inter arduos labores hic occupavit; item pergamentum detur sibi precio.
oe verso: Concambium possessionum Machkas ac Dranko (înc. sec. XVI).

1
In text: egregii.
2
Urmează: ab vna et Stepahanus Zthoyka, wavwoda hwzaronun de Karansebes,
partibus ab altera, şters mai apoi.
3
Unnează: partibus, şters mai apoi.
4
Unnează: ac Zachel, şters mai apoi.
5
Unnează, scris deasupra rândului de altă mână: et Zachel.
6
Astfel în text.
7
Repetat din greşeală.
Traducere
Capitlul etc., tuturor credincioşilor întru Hristos, mântuire etc. [Vrem
să ajungă la ştirea] tuturor etc., că alesul Gaspar de Machkas , luând asupra
1
sa obligaţia că va respecta cu tărie sarcinile lui Ioan de Machkas şi ale

celorlalţi fraţi ai săi cu privire la cele scrise mai jos, pe de o parte, iar pe de
altă parte Ştefan Stoica, voievod al husarilor din Caransebeş, luând şi acesta
asupra sa sarcinile şi poverile pentru Gheorghe, Grigore şi Nicolae, fiii săi,
şi pentru toţi fraţii săi, în cazul în care nu vor vrea să se ţină de cele scrise
mai jos, s-au înfăţişat personal înaintea noastră şi prin viu grai, în mod liber
şi de bună voie, ne-au mărturisit acestea, cum că, gândindu-se la binele şi la
folosul ambelor părţi, au făcut între ei o astfel de înţelegere cu privire la
bunurile lor scrise mai jos şi următorul schimb care să ţină în veci, ba chiar
au făcut înaintea noastră în aşa fel, că amintitul Gaspar de Machkas i-a dat,
i-a hărăzit şi i-a trecut pe calea amintitului schimb pomenitului Ştefani
Stoica şi soţiei sale, doamna Margareta, precum şi tuturor moştenitorilor şi
urmaşilor lor dreapta şi egala jumătate din moşiile numite Machkas, deja
amintită şi ZacheI2, Zăgujeni şi Mal, care se află toate în districtul
(Caran)Sebeş şi îl privesc prin dreptul strămoşesc, dimpreună cu toate
folosinţele şi pertinenţele lor de orice fel, anume pământuri etc., iar acelaşi
Ştefan Stoica i-a dat în schimb întreaga sa parte de proprietate asupra
târgului predial Drencova, care se află în districtul Drencova, dimpreună cu
toate folosinţele şi pertinenţele sale de orice fel etc., amintitului Gaspar de
Machkas, tuturor moştenitorilor şi coborâtorilor săi, după cum le-au dat, le-
au hărăzit şi le-au trecut în faţa noastră, spre a le ţine, a le stăpâni şi
deopotrivă a le avea cu drept veşnic şi de nestrămutat, rară a-şi rezerva în
212 COSTIN FENEŞAN
mod reciproc pe seama lor niciun fel de drept de proprietate şi stăpânire

asupra acelor bunuri şi părţi de proprietate pe care - aşa cum s-a spus mai
înainte - le-au schimbat şi trecut unii altora, [trecându-şi, de asemenea], tot
şi întregul drept, de proprietate şi de stăpânire, atâta cât ar avea şi pe care le-
ar avea aceleaşi părţi asupra aceloraşi bunuri şi drepturi de proprietate
schimbate între ele în chipul de mai sus sau pe care urmaşii lor ar putea
spera să le aibă în viitor într-un mod oarecare, [drepturi] pe care le-au
transferat între ei, unii de la alţii, cu drept deplin. Dar, fiindcă amintita
dreaptă şi egală jumătate din zisele moşii t., t. şi t. întrec cu mult în ceea ce
priveşte felul, întinderea, valoarea şi rodnicia amintita parte de proprietate
asupra zisului târg Drencova, acelaşi Ştefan Stoica i-a mai plătit, ca adaus
pentru locul nepopulat al părţii sale de proprietate şi pentru a putea împlini
aşa cum se cade egalitatea cu amintita jumătate din moşiile amintite,
aceluiaşi Gaspar de Machkas cinci sute de florini ungureşti din aur curat şi
având dreaptă greutate, [sumă] despre care acelaşi Gaspar de Machkas l-a
socotit şi l-a desemnat descărcat şi achitat de datorie pe acelaşi Ştefan
Stoica, ba chiar l-a descărcat şi l-a socotit astfel în faţa noastră, părţile
amintite luând, de asemenea, asupra lor [sarcina] şi obligându-se personal
să-i apere şi să-i păstreze cu propriile lor strădanii, osteneli şi cheltuieli
împotriva oricăror pârâşi legiuiţi pe toţi cei amintiţi mai înainte, luându-şi
reciproc unii faţă de ceilalţi obligaţiile şi sarcinile pentru sine şi pentru toţi
moştenitorii lor [în legătură cu apărarea] în stăpânirea veşnică asupra
amintitelor bunuri şi drepturi de proprietate, aşa cum le-au schimbat unii cu
alţii. Spre [tăria şi mărturia] acestui lucru etc.
în josul filei:
Preaiubitul meu Paul, dacă poţi să o faci, te roagă rudenia mea să

faceţicât mai degrabă acest privilegiu, iar pentru partea mea, dacă nu veţi
primi 2 florini, vor fi măcar unul şi jumătate, sau îl voi însărcina pe altul,
după placul vostru, dar între timp sunt ocupat aici cu lucrări arzătoare; de
asemenea, să i se dea plata pentru pergament.
Pe verso: Schimb între moşiile Machkas şi Drencova (înc. sec. XVI).
'Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe valea Măcicaş, în perimetrul Valea Boului,
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Caransebeş. Izvorul Săcel sau
2
Săcelului şi pârâul Săcel din munţii de lângă Caransebeş îi păstrează amintirea, cf. Suciu,
II, p. 397. Numele localităţii a fost adăugat ulterior deasupra rândului.
Data documentului a fost stabilită prin faptul că Gaspar de Machkas (Măcicaş), ca

3
fiu al lui Ioan de Machkas şi nepot al lui Petru Thamok (Vistierul) de Machkas apare în
documente doar la începutul secolului al XVI-iea, în vreme ce Ştefan Stoica este amintit
documentar, inclusiv în calitate de jude-primar al Caransebeşului, la sfârşitul secolului al
XV-iea şi începutul secolului al XVI-iea. Credem că documentul poate fi datat mal curând
înspre anul I 51 O.
63. 1492 august 27, Pokolnok - Ioan Corvin, duce al Slavoniei,

Liptoviei şi Opavei, îi întăreşte lui Mihai Pantea din Pwry documentul din 7
septembrie 1445 prin care Ioan de Hunedoara îi dăruia lui Pantea din Pwry
moşiile Pwry de Sus şi Pwry de Jos din districtul Fârdea împreună cu
cnezatul acestora.
MOL, Dl. 30925; original pe hârtie; pecete timbrată în ceară roşie.
Nos, Johannes Corvinus, Sclavonie, Lypthovie et Oppavie <lux etc.,

vniversis, quod veniens nostri in presenciam nobilis Michael Pantha,
exhibuit nobis et presentavit quasdam literas illustris domini Johannis de
Hwnyad, avi nostri, patenter in papyro confectas sigilloque suo impressive
consignatas, quibus mediantibus idem avus noster vtrasque possessiones
Pwry vocatas, in districtu Thewrd existentes, simulcum cunctis earundem
vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet, more aliorum nobilium in dieto
districtu commorancium, vtencium et conservandum, Panthe dieto de Pwry
prefata dedisse et contulisse dinoscitur, supplicando nobis idem Michael
Pantha, vt prescriptas literas dicti domini Johannis, avy 1 nostri, ratas, gratas
et acceptas habere premisseque donacioni nostrum consensum benivolum
prebere dignaremur, iuris sui vberiorem ad cautelam. Nos itaque acceptis
supplicacionibus memorati Michaelis Pantha nobis modo quo supra
porrectis benigne exauditis et clementer admissis, prescriptas literas dicti
avy 1 nostri, quas sufficienter quam certos habere volumus quoad omnes
earundem continencias, clausulas et articulos, in quantum eedem rite et
legitime sunt et existunt emanate viribusque earum veritas suffragatur,
durnmodo idem Michael a tempore dicti avy I nostri vsque hodiemum diem
in pacifico dominio dictarum possessionum perstiterit, acceptamus,
approbamus, ratificamus, roboramus premisseque donacioni nostrum
consensum benivolum prebemus pariter et assensum presens scripti nostri
pro testimonio mediante. Quocirca vobis, vniversis castellanis, officialibus
214 COSTIN FENEŞAN
ceterisque factoribus castri nostri Hwnyad, tam presentibus quam futuris,

presencium noticiam habituris, harum serie firmiter committimus et
mandamus, quatenus dictum Michaelem Pantha in pacifico dominio
dictarum possessionum vtriusque Pwry contra quoslibet impetitores,
turbatores et molestatores, si et in quantum ipsum iure concement et si
immo ad dictum castrum nostrum Hwnyad non pertinent, tueri, defendere et
indempniter 1 conservare debeatis et teneamini. Secus non facturi. Volumus
autem, vt huiusmodi nostra conservacio et consensus vniversis heredibus et
posteritatibus suis procuretur harum nostrarum vigore et testimonio
literarum mediante. Presentibus perlectis, exhibenti restitutis. Datum in
apido 1 nostro Pokolnok, feria secunda proxima post festum beati
Bartholomei apostoli, anno Christi etc. LXXXXm0 secundo.
L. S.
pe verso: Duae possessiones Pruri 1 vocatae in districtu Theord Michaeli Pantha

collatae per .loannem Corvinum ad masculinum sexum, anno 1402'.
1
Astfel în text.
Traducere
Noi, Ioan Corvin, duce al Slavoniei, Liptoviei şi Opavei etc., prin
cuprinsul scrisorii noastre de faţă dăm de ştire Ia.când cunoscut tuturor
cărora li se cuvine că, venind în faţa noastră nobilul Mihai Pantea, ne-a
înfăţişat şi arătat o scrisoare a vestitului domn Ioan de Hunedoara, strămoşul
nostru, întocmită în formă deschisă, pe hârtie, şi întărită prin punerea
sigiliului său 1, prin care acelaşi strămoş al nostru se ştie că i-a dat şi i-a
hărăzit cele două moşii, numite Pwry 2, care se află în districtul Fârdea,
dimpreună cu oricari folosinţe şi pertinenţe ale lor, după obiceiul prin care
îşi folosesc şi îşi păstrează [moşiile] ceilalţi nobili care locuiesc în zisul
district, amintitului Pantea din Pwry pomenită mai sus, acelaşi Mihai Pantea
rugându-se ca noi, consfinţind, încuviinţând şi primind scrisoarea zisului
domn Ioan, strămoşul nostru 3 , să binevoim a-i da daniei amintite mai înainte
binevoitoarea noastră încuviinţare. Noi, primind prin urmare o astfel de
rugăminte a amintitului Mihai Pantea Ia.cută nouă în chipul de mai sus, după
ce am ascultat-o cu bunăvoinţă şi am acceptat-o cu îndurare, o primim, o
aprobăm, o ratificăm, o întărim şi-i dăm daniei amintite învoirea noastră
binevoitoare şi îi acordăm deopotrivă aprobarea prin mărturia scrisorii de
faţă, văzând că amintita scrisoare a strămoşului nostru este socotită de noi
atât îndestulătoare cât şi sigură atâta vreme cât cuprinsul, clauzele şi

prevederile ei sunt întocmite după rânduială şi în chip legiuit, iar tăria ei se
întemeiază pe adevăr, mai ales că acelaşi Mihai s-a aflat în stăpânirea
paşnică asupra ziselor moşii din timpul zisului nostru strămoş şi până în ziua
de azi. De aceea, prin scrisoarea de faţă vă punem în vedere şi vă poruncim
cu tărie vouă, tuturor castelanilor, dregătorilor şi celorlalţi împuterniciţi ai
cetăţii, noastre Hunedoara, atât celor de acum cât şi celor viitori, care vor
vedea scrisoarea noastră de faţă, că sunteţi datori şi obligaţi să-l ocrotiţi, să-l
apăraţi şi să-l păstraţi neştirbit pe zisul Mihai Pantea în stăpânirea paşnică a
ziselor moşii cele două Pwry împotriva oricăror pârâşi, tulburători şi
supărători atâta vreme cât acestea îl privesc de drept, chiar şi dacă nu ar ţine
de cetatea noastră Hunedoara. Altfel să nu se facă. Mai vrem ca această
păstrare şi această încuviinţare ale voastre să le fie de folos şi tuturor
moştenitorilor şi urmaşilor săi prin puterea şi mărturia acestei scrisori ale
noastre. După citirea scrisorii de faţă, să fie restituită celui care a înfăţişat-o.
Dată în târgul nostru Pokolnok, în lunea imediat după sărbătoarea sfântului
apostol Bartolomeu, în anul lui Hristos al nouăzeci şi doilea.
L. S.
pe verso: Două moşii numite Pruri din districtul Fârdea sunt hărăzite pe linie
4
bărbătească de Ioan Corvin lui Mihai Pantea în anul 1402 .

4
1
Vezi documentul dat de Ioan de Hunedoara la Margina, la 7 septembrie 1445.
2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Mâtnicul Mic şi Drăgşineşti, cf. Suciu, II,
p. 390.
3
Ioan Corvin era fiul nelegitim al lui Matia Corvin, prin urmare nepot al lui Ioan de
Hunedoara.
4
Astfel în text.
64. 1493 aprilie 26, [Cenadl - Magistrul Malia din Caransebeş,

custode al Capitlului din Arad, protestează în faţa Capitlului din Cenad
împotriva actelor de violenţă la care au fost supuşi oamenii şi bunurile
Capitlului din Arad de către Emeric de Dolaţ: pustiirea pădurii de la Nowak,
din care a transportat mai bine de 200 de care cu lemn, jefuirea unui iobag
de acolo de 25 de porci, reţinerea judelui sătesc din Nowak şi obligarea
acestuia să promită mutarea sa pe moşia Zădârlac, ameninţări cu moartea la
adresa membrilor Capitlului arădean.
MOL, Dl. 29871; original pe hârtie; urme ale peceţii de închidere în ceară roşie.
216 COSTIN FENEŞAN
Nos, Capitulum ecclesie Chanadiensis, memorie commendamus per

presentes, quod venerabilis magister Mathias de Caransebes, custos et
canonicus collegiale ecclesie Orodiensis, in sua ac tocius Capituli ecclesie
prefate Orodiensis personis, coram nobis personaliter constitutus, nobis per
modum protestacionis significare curavit in hunc modum, quod egregius
Emericus de Docz silvam possessionis Capituli de Nowak, in comitatu
Orodiensis existentem habitam, penitus succidi et deserari fecisset ac magis
quam ducentos curros ligni deportari fecisset ac eciam vigintiquinque
porcos cuiusdam jobagionis pretacti Capituli de eadem possessione Nowak
deducere fecisset. Ceterum, die Veneris sancto nune preterito, iudicem
eiusdem ville captivari fecisset captivumque ac suspensum pedibus et
manibus. in carceribus quasi ad duos dies sic ligatum et suspensum
tenuisset, nec eundem ex vinculis et durissima captivitate dimisisset, nisi
prius iuramento violenter ah eodem extorto, \1 idem iudex ville prefate
Nowak ad possessionem suam Zatorlaka 1 se moraturum transferret. Insuper,
non cessat varias minas imponere ipsis dominis de Capitulo Orodiensis, ut
eosdem per singulas domus ipsorum turpissima morte condemnabit. Super
quibus omnibus idem magister Mathias custos iamfate ecclesie protestatus
extitit coram nobis presencium testimonio literarum mediante. Datum feria
sexta proxima post festum sancti Georgii martiris, anno Domini millesimo
quadringentesimo nonagesimo tercio.
1
Astfel în text.
Traducere
Noi, Capitlul bisericii din Cenad, dăm de ştire prin scrisoarea de faţă,
că venerabilul magistru Matia din Caransebeş, custode şi canonic al bisericii
colegiale din Arad, s-a înfăţişat personal înaintea noastră şi, în numele său şi
al întregului Capitlu al amintitei biserici a Aradului, s-a îngrijit ca, în chip
de întâmpinare, să ne aducă la cunoştinţă urn1ătoarele, anume că Emeric de
Dolaţ a tăiat şi a pustiit cu totul pădurea stăpânită de Capitlu la Nowak 1 în
comitatul Aradului, că a pus să fie duse de acolo mai mult de două sute de
care cu lemn, ba chiar a pus să fie luaţi de pe aceeaşi moşie Nowak douăzeci
şi cinci de porci ai unui iobag al amintitului Capitlu. Mai apoi, în tocmai
trecuta sfântă zi de vineri 2, a pus să fie prins judele aceluiaşi sat şi, prins
fiind şi atârnat de mâini şi de picioare, l-a ţinut astfel legat şi atârnat în
temniţă aproape două zile şi nu i-a dat drumul din lanţuri şi din cea mai
aspră prinsoare până când n-a stors de la el cu forţa jurământul, că judele
amintitului sat Nowak se va muta pentru a rămâne pe moşia sa [a lui Emeric

de Dolaţ] Zădârlac 3 • Mai mult, acelaşi [Emeric de Do laţ] nu încetează să
adreseze tot felul de ameninţări aceloraşi domni din Capitlul de la Arad,
anume că îi va da celei mai ruşinoase morţi în casa lor pe fiecare dintre ei.
Datorită tuturor acestor fapte, acelaşi magistru Matia, custodele pomenitei
biserici, a făcut întâmpinare în faţa noastră prin mărturia acestei scrisori.
Dată în vinerea cea mai apropiată după sărbătoarea sfântului mucenic
Gheorghe, în anul Domnului o mie patru sute nouăzeci şi trei.
1
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat lângă Mureş, la sud de râu, faţă în faţă cu satul
Mândruloc, cf. Suciu, II, p. 377.
2
Este vorba de Vinerea Mare, care s-a celebrat la 5 aprilie în anul 1493.
3
În prezent. Zădăreni.

porunceşte Capitlului din Buda să-l convoace pe Ioan Corvin, duce de
Opava, să se prezinte la Dieta ţării, care se va întruni la octavele Bobotezei,
din anul următor, pentru a fi cercetată plângerea formulată împotriva sa de
Petru Dees în legătură cu ocuparea fără vreun drept a proprietăţilor acestuia
din comitatul Timiş: târgul Mănăştur cu cele 18 moşii ţinând de acesta.
Transumt în documentul din 30 decembrie 1493 al Capitlului din Buda adresat

regelui Vladislav al II-iea.
Wladislaus, Dei gracia rex Hungarie, Bohemie etc., fidelibus nostris,

Capitula ecclesie Budensis, salutem et graciam. Exponitur nobis in persana
egregii Petri de Dees, quod quamvis alias serenissimus princeps, dominus
Mathias rex, predecessor noster pie memorie, pro fidelibus serviciis dicti
exponenti oppidum suum Wyzesmonosthor vocatum ac possessiones
Balosfalwa, Remethe, Thoplicza, Thopla, Ohabicza, Sczohodo, Prodawysth,
Thyhamerth, Dwpfalwa, Othmarfalwa, Zemysth, Wyzes, Pathak, Padwran,
Ladan, Scradin, Brinee et Wezafalwa appellatas, ad idem pertinentes,
ornnino in comitatu Themesiensis existentes, memorato exponenti et per
eum Johanni, fratri suo carnali, ipsorumque heredibus et posteritatibus
vniversis imperpetuum 1 contullerit 1 ipseque exponens se et dictum fratrem
suum vigore huiusmodi collacionis in dominium prescripti oppidi et aliarum
villarum superius nominatarum nullo contradicente legittime statui fecerit,
nichilominus tandem prefatus condam dominus Mathias rex, non obstante
218 COSTIN FENEŞAN
dictis collacione sua et statucione desuper facta, paucis postea temporum

(peri)culis 2 transactis, predicta iura possessionaria a manibus dicti
exponentis et fratris sui pro se ipso minusiuste et indebite occupari fecisset
occupataque quidem supervixisset, tenuisset, ipso vero ab hoc 3 ,ş_eculo
decedente, nune illustrissimus Johannes Corvinus, dux Oppavii etc., teneret
et conservaret eciam de presenti potencia mediante, in ipsius exponentis
preiudicium et dampnum 1 valde magnum. Superquo fidelitati vestre firmiter
precipientes mandamus, quatenus vestrum m(itta)tis 2 hominem pro
testimonio fidedignum, quo presente V rbanus de Dyod vei Benedictus de
eadem Dyod sive Paulus Janko de Kezy aut Andreas Nemes vei Thomas
Kowachy neve Ladislaus similiter Kowachy da eadem Kezy, aliis
absentibus, homo noster evocet prefatum Johannem Corvinum ducem contra
annotatum exponentem ad octavas festi Epiphaniarum Domini proxime
venturi (ad congregacionem generalem) 4 novissime per nos ac dominos
prelatos et barrones 1 ceterosque regni nostri nobiles concordi et vnanimi
voluntate celebrari institutas, nostram personalem in presernciam, racionem
de premissis reddituros efficacem, litis pendendo, si qua foret inter ipsos,
non obstante, insinuando ibidem eidem, vt sive ipse octavis in predictis
coram dicta nostra personali presencia compareat sive non, eadem ad partis
comparentis instanciam id faciet quod iuri videbatur expediri. Et posthec
huiusmodi evocacionis et insinuacionis seriem, vt fuerit expeditam, octavas
ad predictas diete nostre personali presencie fideliter rescribatis. Datum
Bude, in festo beati Stephani prothomartiris 1, anno Domini millesimo
quadringentesimo nonagesimo tercio.
1
Astfel în text.
2
Textul pătat de cerneală; întregire după sens.
3
Adăugat deasupra rândului.
4
Lipseşte din text; întregire după sens.
Traducere
Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei etc.,
credincioşilor noştri, Capitlului bisericii din Buda, mântuire şi milostivire.
Ni s-a spus de către alesul Petru de Dees că, deşi prealuminatul principe,
domnul Matia regele, predecesorul nostru de pioasă aducere aminte, i-a
hărăzit pe veci lui şi tuturor moştenitorilor şi coborâtorilor amintitului pârâş
şi, prin el, şi lui Ioan, fratelui său după tată, ca răsplată a slujbelor
credincioase ale zisului pârâş, târgul său numit Wyzesmonosthor 1 şi moşiile
care ţin de acesta, adică pe numele lor Balosfalwa2, Remetea Luncă,

4
Thoplicza3 , Topla, Ohabicza , Sczohodo 5, Prodawysth6 , Thyhamerth7 ,
Dwpfalwa , Othmarfalwa , Zernysth 10 , Wyzes 11 , Pathok 12 , Pădureni,
8 9
Ladan 13 , Scradin 14 , Brinee 15 , Wezafalwa 16 , toate aflate în comitatul Timiş,

iar prin tăria acelei danii acelaşi pârâş a obţinut să fie pus - el şi zisul său
frate - în chip legiuit în stăpânirea amintitului târg şi a celorlalte moşii
pomenite mai sus, rară ca cineva să se fi împotrivit. Cu toate acestea,
răposatul domn Matia regele, fără a ţine seama de dania şi trecerea în
stăpânire referitoare la moşiile de mai sus, la puţin timp după aceea şi după
ce primejdia a trecut, a pus ca amintitele proprietăţi ale zisului pârâş şi ale
fratelui său să fie ocupate pe seama sa, anume pe nedrept şi fără de cuviinţă,
şi le-a ţinut ocupate atât cât a mai trăit. După ce [regele Matia] a trecut însă
din această lume, [târgul şi moşiile] sunt ţinute şi păstrate chiar şi în prezent
cu forţa de către preavestitul Ioan Corvin, duce de Opava etc., spre dauna şi
paguba foarte mare ale aceluiaş pârâş. De aceea, punându-vă acestea în
vedere, poruncesc cu tărie credinţei voastre, să trimiteţi spre mărturie pe un
om de-al vostru vrednic de credinţă - fiind prezenţi acolo Urban din Dyod 17
sau Benedict din acelaşi Dyod ori Paul Iancu din Kezy 18 sau Andrei Nemeş
sau Torna Kowachy ori Ladislau tot Kowachy din aceeaşi Kezy, alţii lipsind
-, iar omul nostru să-l cheme pe amintitul duce Ioan Corvin să se înfăţişeze
împotriva pomenitului pârâş în faţa noastră, la Dieta generală stabilită recent
de noi şi de domnii prelaţi şi baroni şi de ceilalţi nobili ai regatului nostru
prin voinţa lor într-un cuget şi într-un glas, spre a fi ţinută la octavele
Bobotezei care urmează, pentru a chibzui mai bine asupra celor de mai sus,
fără a ţine seama că litigiul este în curs - dacă există cumva vreunul între
aceste părţi - aducându-i însă acestuia [lui Ioan Corvin] tot acolo la
cunoştinţă faptul că, fie că se va înfăţişa înaintea noastră la zisele octave, fie
că nu, noi vom face, la rugămintea părţii care se va înfăţişa, ceea ce socotim
că este de trebuinţă după rânduiala dreptului. Iar după asta să ne scrieţi nouă
personal, pe credinţă, până la zisele octave, despre felul în care s-a
desfăşurat această chemare şi aducere la cunoştinţă. Dată la Buda, de
sărbătoarea sfântului Ştefan protomartirul, în anul Domnului o mie patru
sute nouăzeci şi trei.
1
Aşezare azi dispărută, probabil identică cu Vyses/Vizesul, care s-a aflat între Bunea
Mare şi Dubeşti, în părţile Făgetului, cf. Suciu, II, p. 426. O identificare la Mănăştur, aflat
pe Bega, nu este de exclus.
2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Remetea Luncă, în părţile
Făgetului.
220 COSTIN FENEŞAN
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Topla, cf. Suciu, li, p. 412.
3
4
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Ohaba Română, în părţile Făgetului,
5
Formă coruptă pentru Szohodol, aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Ohaba
Română.
6
Formă coruptă pentru Prodanesth, aşezare azi dispărută din părţile Făgetului, care s-
a aflat în apropiere de Zoit şi Drăgşineşti, cf. Suciu, II, p. 389.
Formă coruptă pentru Thihomiresth, aşezare azi dispărută. care s-a aflat în
7
apropiere de Făget, cf. Suciu, li. p. 413.

8
Este vorba, cu foarte mare probabilitate, de satul Dubeşti din prezent, aflat în părţile
Făgetului.
Aşezare azi dispărută. identică cu Othmaresth, care s-a aflat în apropiere de Făget,
9

Aşezare azi dispămtă, identică cu Zemesty/Zamosth, care s-a aflat lângă Dubeşti,
10
în părţile Făgetului, cf. Suciu, II, p. 429.

11
Aşezare azi dispărută, identică cu Wzesth/Vzesthy, care s-a aflat pe lângă
Hăuzeşti, în părţile Făgetului. cf. Suciu, li, p. 426.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Făget.
12
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Pădureni. în părţile Făgetului.
13
14
Aşezare azi dispărută, identică cu Zkradina, care s-a aflat în părţile Făgetului, cf.
Suciu, li, p. 435.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Pădureni, în părţile Făgetului.
15
Aşezare azi dispărută. cu mare probabilitate identică cu Vechefeu/Weche/Veza,

16
care s-a aflat între Săseşti şi Săteşti, în părţile Făgetului, cf. Suciu, II, p. 419.
17
Cu foarte mare probabilitate Geoagiu, din apropiere de Orăştie.
18
Cu destulă probabilitate Chesinţ, din părţile Lipovei.
66. 1493 decembrie 30, [Buda] - Capitlul din Buda îi raportează

regelui Vladislav al II-iea al Ungariei că l-a convocat la Dieta care urmează
să se ţină de octavele Bobotezei viitoare pe ducele de Opava, Ioan Corvin,
pentru a fi cercetată plângerea formulată împotriva sa de Petru de Dees din
cauza pretinsei uzurpări a proprietăţilor sale din comitatul Timiş: târgul
Mănăştur cu cele 18 moşii care ţin de acesta.
Transumt în documentul dat la Buda de regele Ungariei, Vladislav al II-iea, la 13

februarie 1494.
Serenissiomo principi, domino Wladislao, Dei gracia regi Hungarie,

Bohemie etc., domino eorum graciosissimo, Capitulum ecclesie Budensis
oracionum suffragia devotarum. Vestra noverit Serenitas, nos literas
Serenitatis Vestre evocatorias et insinuatorias nobis directas reverencia qua
<lecuit recepisse in hec verba:
[urmează în transumt documentul regelui Vladislav al II-iea dat la Buda la 26

decembrie 1493]
Nos itaque mandatis eiusdem Vestre Serenitatis in omnibus obedientes

vti tenemur, vnacum prenotato Andrea Nemes de Kezy, homine vestro
regio, nostrum hominem, videlicet discretum Petrum de Kara, chori ecclesie
nostre presbiterum, ad premissam evocacionem et insinuacionem faciendam
nostro pro testimonio fidedignum duximus destinandum, qui tandem exinde
ad nos reversi, nobis conformiter retullerunt, quod ipsi in die Sanctorum
1
Innocencium martirum proxime preterito prefatum Johannem Corvinum
ducem in possessione sua Perbat vocata contra annotatum exponentem ad
octavas festi Epiphaniarum Domini proxime venturi vestram personaliter
evocassent in presenciam racionem de premissis reddituros efficacem, litis
pendendo si qua foret inter ipsos non obstante, insinuando ibidem eidem, vt
sive ipse octavis in predictis coram dicta2 personali presencia compareat
sive non, eadem ad partis comparentis instanciam id faciet in premissis,
quod iuri videbatur expediri. Datum tercio die diei evocacionis et
insinuacionis prenotate, anno Domini supradicto.
1
28 decembrie 1493.
2
Adăugat deasupra rândului.
Traducere
Prealuminatului principe, domnului Vladislav, din mila lui Dumnezeu
rege al Ungariei, Boemiei etc., domnului lor preamilostiv, Capitlul bisericii
din Buda [îi închină] prinosul cucernicelor sale rugăciuni. Să ştie Luminăţia
Voastră, că noi am primit cu cinstea cuvenită scrisoarea de chemare şi de
înştiinţare a Luminăţiei Voastre, având acest cuprins:
[urmează în transumt documentul regelui Vladislav al II-iea dat la Buda la 26

decembrie 1493]
Noi, prin urmare, dând ascultare în toate - aşa cum suntem datori -
poruncii Luminăţiei Voastre, am hotărât ca pentru ducerea la îndeplinire a
chemării şi înştiinţării amintite să-l trimitem - împreună cu amintitul Andrei
Nemeş din Kezy, omul vostru regesc - pe omul nostru, anume pe chibzuitul
Petru de Kara, presbiter al corului bisericii noastre, spre a ne fi de mărturie
vrednic de crezare. După ce aceştia s-au întors de acolo la noi, ne-au relatat
în acelaşi fel, anume că, în ziua tocmai trecută de Sanctorum Innocentium
222 COSTIN FENEŞAN
martirum 1, i-au adresat chemarea amintitului duce Ioan Corvin, aflat pe

moşia sa numită Perbat, împotriva pârâşului amintit mai sus, adică de a se
înfăţişa înaintea Voastră personal la octavele sărbătorii viitoare a Bobotezei,
pentru a chibzui mai bine cu privire la cele menţionate, fără a ţine seama că
litigiul este în curs - dacă există cumva vreunul între aceste părţi -,
aducându-i-se în acelaşi timp la cunoştinţă că, fie că se va înfăţişa la acele
octave înaintea Voastră, fie că nu, se va face ceea ce se socoteşte a fi
necesar după rânduiala dreptului la cerea părţii care va fi de faţă. Dată în a
treia zi din ziua amintitei chemări şi aduceri la cunoştinţă, în anul Domnului
. .
mai SUS ZIS.
1
Sărbătoare din calendarul bisericesc romano-catolic, numită în germană Aller
Kindlein Tag, iar în maghiară Apr6 szentek.
67. 1494 februarie 13, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi

eliberează lui Ioan Corvin, duce de Opava, prin împuternicitul legal al
acestuia, Petru Kesas de Bogzka, o copie a scrisorii de chemare şi înştiinţare
de a se prezenta în faţa regelui la Dieta tării, pentru a fi dezbătut conflictul
său de proprietate cu Petru Dees referitor la târgul Mănăştur din cornitatul
Timiş şi cele 18 moşii, care ţin de acesta.
MOL, Dl. 37685; original pe hârtie; urme ale peceţii de închidere în ceară roşie.
Nos, Wladislaus, Dei gracia rex Hungarie, Bohemie etc., damus pro
memoria, quodcum in causa inter egregium Petrum de Dees, vt actor, ah vna
parte, vero ah altera illustrem Johannem Corvinum, ducem Oppavie etc.,
veluti in causam attractum, in presentibus octavis festi Epiphaniarum
Domini coram nostri personali presencia vertente et habita quedam litere
evocatorie et insinuatorie Capituli ecclesie Budensis per Thomam de
Bewnyst, legittimum procuratorem dicti actoris in persona eiusdem, coram
dicta nostra personali presencia in iudicio fuissent exhibite, mox Petrus
Kesas de Bogzka, pro prefato Johanne Corvino duce, in causam attracto,
cum procuratoriis literis eiusdem in eandem nostram exurgens 1 presenciam,
paria prescriptarum literarum annotati Capituli evocatoriarum et
insinuatoriarum per nos eidem in transsumpto literarum nostrarum dari et
decerni supplicavit. Quarum tenor id est:
[urmează în transumt documentul adresat de Capitlul din Buda regelui Vladislav al

II-iea la 30 decembrie 1493]
Vnde nos supplicacionem annotati Petri Kesas, legittimi procuratoris

dicti Johannis Corvini ducis in causam attractum, iustam et iuris sonantem
fore dignoscentes, tenores dictarum literarum prefati Capituli Budensis
evocatoriarum et insinuatoriarum transscribi (et transsump )mi 2
presentibusque literis nostris patentibus verbotenus. sine diminucione et
2
augmento aliq(uali in)seri facientes memorato Johanni Corvino duci
duximus concedendas communi iusticia requirente Datum Bude, tricesimo
primo die octavarum festi Epiphaniarum Domini predictarum, anno eiusdem
millesimo quadringentesimo nonagesimo quarto.
Lecta per m(agistrum) Adamum orothonotarium3
1
Astfel în text.
2
Hârtia ruptă şi pătată; întregire după sens.
3
Traducere
Noi, Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei etc.,
dăm de ştire că, îndată ce în faţa noastră personal a fost înfăţişată la judecată
- în cauza între alesul Petru de Dees ca pârâş, pe de o parte, iar pe de altă
parte vestitul Ioan Corvin, duce de Opava etc. în calitate de pârât, proces
care urmează să aibă loc şi să fie dezbătut în prezenţa noastră la octavele
sărbătorii de acum a Bobotezei - scrisoarea de chemare şi înştiinţare a
Capitlului bisericii din Buda de către Toma de Bewnyst, împuternicitul legal
al zisului pârâş, în numele aceluia, imediat după aceia s-a înfăţişat înaintea
noastră Petru Kesas de Bogzka pentru amintitul pârât duce Ioan Corvin, cu o
scrisoare de împuternicire a acestuia, şi ne-a rugat să-i dăm şi să-i rânduim
printr-o scrisoare a noastră o copie în transumt a amintitei scrisori de
chemare şi de înştiinţare a pomenitului Capitlu. Iar cuprinsul acesteia este
următorul:
[urmează în transumt documentul adresat de Capitlul din Buda regelui Vladislav al

II-iea la 30 decembrie 1493]
Deoarece am socotit că cererea amintitului Petru Kesas, împuternicitul

legal al zisului pârât duce Ioan Corvin, este dreaptă şi conformă cu dreptul,
am hotărât, aşa cum o cere dreptul obişnuit, să-i eliberăm amintitului duce
224 COSTIN FENEŞAN
Ioan Corvin cuprinsul zisei scrisori de chemare şi de înştiinţare a

pomenitului Capitlu din Buda, i-am transcris şi i-am trecut în transumt
textul în această scrisoare deschisă a noastră, fără vreo scădere sau adăugire
oarecare. Dată la Buda, în a treizeci şi una zi de la octavele amintite ale
Bobotezei, în anul Domnului o mie patru sute nouăzeci şi patru.
Citită de magistrul Adam, protonotar'

1

acordă lui Ioan ~orvin, duce de Opava şi Liptov, dreptul de patronat asupra
abaţiei Bulci.
MOL, Dl. 37723; original pe hârtie; pecete în ceară roşie.
Nos, Wladislaus, Oei gracia rex Hungarie, Bohemie etc., memorie

quod nos, cum ex suscepta regalis fastigii cura interest vtilitatibus
ecclesiarum intendere considerantem curam, sollicitudinem et diligenciam
quibus fidelis noster, illustris Johannes Corvinus, Oppavie et Lypthovie dux,
circa provisionem ecclesiarum quarum patronatu fungitur invigilat et
indendit 1, illo eciam respectu quod abbacia ecclesie de Bwch castro
Solymos proxima est quam predecessores ipsius ducis, qui castrum idem
possiderunt, tutati fuisse dicuntur et ex eo eadem in bonis suis non mediocre
comodum 1 suscepitius patronatus nostrum regium, quod in ipsa abbacia
sicuti in aliis eciam regni nostri ecclesiis more predecessorum nostrorum,
divorum regum Hungarie, nos habere dinoscimur, simulcum omni
proteccione et tutela eiusdem ecclesie prefato Johanni Corvino duci dandum
duximus et conferendum atque eciam generose annuendum, vt ipse a modo
quoscunque ipsam abbaciam legitimo abbate vacante contigerit, tociens ad
eandem idoneum abbatem eligere et illi cui intenderit ad constituendum
posset et valeat presentare, ita tamen et taliter, vt ipse dux hoc pretextu de
bonis et possessionibus pretacte abbacie se non intromitat 1 vel aliquod ius
vltraquam patroni habere consueverunt in eis sibi vendicari non presumat
neque sit ausus modo aliquali, immo damus et conferimus annuimusque et
concedimus harum nostrarum vigore et testimonio literarum mediante.
Datum Bude, feria quarta proxima post festum beati Dionisii martiris, anno
Domini millesimo quadringentesimo nonagesimo octavo, regnorum
nostrorum Hungarie etc. anno nono, Bohemie vero vigesimo nono.
L. S.
Ad relacionem reverendissimi in Christo patris Petri,
archiepiscopi Colocensis etc. 2
1
Astfel în text.
2
Traducere
Noi, Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei şi Boemiei
cărora li se cuvine, că noi, din grija regească pe care o purtăm ridicării a
ceea ce este de însemnătate pentru nevoile bisericilor noastre, luând aminte
la grija, purtarea de grijă şi la stăruinţa cu care veghează şi năzuieşte
credinciosul nostru, vestitul Ioan Corvin, duce de Opava şi de Liptov, întru
înzestrarea bisericilor asupra cărora îşi exercită patronatul, de asemenea
ţinând seama de faptul că abaţia de la Bulci, de lângă cetatea Şoimuş, îi este
mai apropiată acestui duce deoarece predecesorii săi au stăpânit acea cetate,
se spune că ar fi mai bine susţinută şi, drept urmare, ar avea un câştig deloc
neînsemnat pentru bunurile ei, am hotărât, prin urmare. să-i dăm şi să-i
hărăzim amintitului duce Ioan Corvin dreptul nostru regal de patronat. pe
care se ştie că îl avem asupra acelei abaţii, la fel ca şi asupra altor biserici
din regatul nostru, după obiceiul predecesorilor noştri, răposaţii regi ai
Ungariei, dimpreună cu deplina ocrotire şi tutelă asupra aceleiaşi biserici, şi
încuviinţăm cu generozitate ca acesta [Ioan Corvin] - fiindcă în acea abaţie
se întâmplă să lipsească un abate legiuit - să aibă deplina putere şi putinţă să
aleagă un abate potrivit şi să-l înfăţişeze pe cel pe care înţelege să-l pună [în
funcţie], dar în aşa fel, ca acest duce să nu se amestece, sub acest pretext, în
bunurile şi moşiile amintitei abaţii, nici să nu cuteze şi nici să nu
îndrăznească într-un fel oarecare să pretindă de acolo pe seama sa vreun
drept dincolo de cele pe care obişnuiesc să le aibă patronii, după cum îi dăm
şi îi hărăzim, îi îngăduim şi îi acordăm [acest drept de patronat] prin tăria şi
mărturia acestei scrisori ale noastre. Dată la Buda. în miercurea imediat
următoare după sărbătoarea sfântului mucenic Dionisie, în anul Domnului o
226 COSTIN FENEŞAN
mie patru sute nouăzeci şi opt, al nouălea an al domniei noastre în Ungaria,

iar în Boemia al douăzeci şi şaselea.
L. S.
La raportul preacucernicului întru Hristos părinte Petru,
arhiepiscop de, Kalocsa etc. 1
'Scris de altă mână. Prelatul în cauză este Petru Varadi, arhiepiscop de Kalocsa
(1481-1501).
69. 1503 martie 29, [Alba Iulia] - Ştefan diacul, fiul lui Gheorghe
Margai din Caransebeş, se împotriveşte în faţa Capitlului din Alba Iulia, în
numele său şi al fraţilor săi Ioan şi Nicolae, ca tatăl lor să vândă sau să
înstrăineze moşiile lor strămoşeşti Zlagna şi Kopach din comitatul
(Caran)Sebeş lui Iacob Gârleşteanu, banul Severinului.
MOL, Dl. 46627; original pe hârtie (provenienţă: Q.303: Solyom -Fekete Ferencz
gyiijtemenye ).
Nos, Capitulum ecclesie Albensis Transsilvanie, memorie

commendamus, quod nobilis Stephanus literatus, filius Georgii Margay dicti
de Karansebes, in sua, necnon Johannis et Nicolai, fratrum suorum
carnalium, personis, nostram veniens in presenciam, per modum
protestacionis et inhibicionis nobis significare curavit in hunc modum, quod
ipsi revera percepissent, prefatus Georgius Margay, pater ipsorum, quasdam
possessiones eorum aviticas, Zlathnya et Kopach vocatas, in comitatu de
Sebes existentes et habitas, ipsos protestantes optimo successionis iure
concernentes, egregio Jacobo Gerlysthey, bano Zewreniensis, pro certa
pecuniarum summa vendere vel alias, nescitur quo titulo, alienare vellet, in
preiudicium et damnum eorundem protestancium valde magnum.
Vnde facta huiusmodi protestacione, memoratus Stephanus literatus,
vt prefertur in sua ac dictorum Johannis et Nicolai, fratrum suorum
carnalium personis, annotatum Georgium Margay, patrem ipsorum, a
vendicione necnon impignoracione sew 1 quavis alienacione, dictum vero
Jacobum Gerlysthey banum et alios quoslibet ab emptione, pignorum
receptacione 1, item occupacione, tencione, habicione, conservacione et
quavis vsurpacione pretactarum possessionum Zlathnya et Kopach seque
quovis quesito colore, in dominium earundem intromissione ac sibi ipsis
appropriacione, statuifaccione et perpetuacione vsusque fructuum et

quarumlibet utilitatum (suarum) percepcione sew 1 percipifaccione
( quoquomodo) indebite factis vei fiendis prohibuit contradicente et
contradixit inhibendo publice et manifeste coram nobis harum nostrarum
vigore et testimonio literarum mediante. Datum feria quarta proxima post
Dominicam Letare, anno Domini millesimo quingentesimo tercio.
pe verso: lnhibitio et contradictio Stephanis, Joannis Margai de eadem contra

Jacobum Gerlestei super possessionem Kopacz et Zlaknya ab emptione earum.
1
Astfel în text.
Traducere
Noi, Capitlul bisericii din Alba Transilvaniei, dăm de ştire că, venind
în faţa noastră nobilul Ştefan diacui, fiul lui Gheorghe zis Margai din
Caransebeş, s-a îngrijit, în numele său şi al fraţilor săi după tată, Ioan şi
Nicolae, să ne aducă la cunoştinţă în chip de întâmpinare şi de oprelişte
următoarele, anume că au aflat cu adevărat, că amintitul Gheorghe Margai,
părintele lor, ar vroi să vândă pentru o anumită sumă de bani sau să
înstrăineze, nu se ştie în ce fel, alesului Iacob Gârleşteanu, banului
Severinului, moşiile lor strămoşeşti numite Zlagna şi Kopach 1, aflate şi
stăpânite în comitatul Sebeş 2 , care îi privesc pe protestatari cu cel mai deplin
drept de moştenire, spre cea mai mare pagubă şi daună a lor.
După ce a fost tacută o astfel de întâmpinare, amintitul diac Ştefan a
interzis împotrivindu-se şi s-a împotrivit interzicând în mod public şi pe
faţă, în faţa noastră, prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre, în
numele său şi - aşa cum s-a zis - a amintiţilor săi fraţi după tată, Ioan şi
Nicolae, ca amintitul Gheorghe Margai, părintele lor, să vândă, să
zălogească sau să înstrăineze în orice fel, iar zisul ban Iacob Gârleşteanu şi
orcine ar mai fi să cumpere, să ia cu zălog, de asemenea să ocupe, să deţină,
să păstreze, să se lase pus - prin orice fel de uzurpare şi sub orice pretext -
în stăpânirea sus-amintitelor moşii Zlagna şi Kopach, să se înstăpânească
asupra lor, să pună să-i fie date în stăpânire şi să continue să ia uzufructul şi
orice folosinţe ori să facă posibilă luarea acestora în mod necuvenit, în orice
chip, anume acţiuni care s-au tacut sau care se vor face. Dată în miercurea
imediat următoare după Dominica Letare3, în anul Domnului o mie cinci
sute trei.
228 COSTIN FENEŞAN
pe verso: Oprelişte şi împotrivire a lui Ştefan (şi) Ioan Margai din aceeaşi (Marga)
împotriva lui Iacob Gârleşteanu cu privire la cumpărarea moşiilor Kopacz şi Zlagna.
1
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat în hotarul de sud al satului Vălişoara, Wlde ~
Copaciului îi păstrează amintirea, cf. Milleker, p. 201.
2
Astfel în text. În mod evident este vorba de comitatul Caransebeşului, denumire sub
care mai apare comitatul Severinului.
3
În calendarul bisericesc romano-catolic este a treia duminică înainte de Paşti (la
jumătatea Păresimilor).
70. 1503 aprilie 25, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi

porunceşte Capitlului din Buda să cerceteze împrejurările în care grupul
condus de Valentin Kerey din Zewlews i-a atacat cu mână armată pe iobagii
de pe moşia Munar (comitatul Cenad), aparţinând lui Ştefan şi Marko Jaksic
de Nădlac, le-au luat cu forţa oile şi alte bunuri mobile, paguba ridicându-se
la peste 600 de florini de aur.
Transumt în documentul din I 5 mai I 503 al Capitlului din Buda.
Wladislaus, Dei gracia rex Hungarie et Bohemie etc., fidelibus nostris,

Capitulo ecclesie Budensis, salutem et graciam. Exponitur Maiestati Nostre
in personis egregiorum Stephani et Marei Jaxyth de Naghlak ac generase
domine Olivere, matris condam Belmosewyth de Saswar, quomodo feria
quarta proxima post Dominicam Judica proxime preteritam egregius
Valentinus Kerey de Zewlews, assumptis secum Nicolao Ispan de eadem
Zewlews, Anthonio Nemes de Fyldeak, Gregorio Themeswary de Thald,
Johanne Palasthos de Besenyew, altern Johanne Bekes de eadem, Anthonio
litterato 1 de Zekelzeg, Johanne Gywrwdy de Kenez et Francisco Zarwas de
predicta Besenyew aliisque nonnullis familiaribus et hominibus suis, armatis
et potenciariis manibus ad porciones possessionarias dictarum exponencium
in possessione Mwnar vocata, in comitatu Chanadiensi existentes habitas,
venientes ibique, vniversa peccora 1 et peccudes 1 aliaque cunctas reset bona
mobilia jobagionum prefatorum exponencium in prescripta possessione
Mwnar commorancium recepissent abigissentque et abstulissent ac quo se
placuisset voluntati fecissent, in quibus premissis idem Valentinus Kerey
prefatis exponentibus plus quam sexingentorum florenorum auri dampna 1
intulisset potencia mediante, in preiudicium et dampnum 1 prefatorum
exponencmm valde magnum. Super quo fidelitati vestre firmiter
precipientes mandamus, quatinus vestrum mittatis hominem pro testimonio

fidedignum, quo presente Thomas Arches de Fyldeak aut Benedictus
Ewkodus de eadem vei Emericus Kwn de Thald sin Gerardus Zedechy de
eadem Thald, aliis absentibus, homo noster ah omnibus quibus incumbit
meram de premissis experiatur certitudinis veritatem, quam tandem nostre
personali presencie fideliter rescribatis. Datum Bude, in festo beati Marei
1
ewangeliste , anno Domini millesimo quingentesimo tercio.
1
Astfel în text.
Traducere
Vladislav. din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei şi Boemiei etc.,
credincioşilor noştri, Capitlului bisericii din Buda. mântuire şi milostivire.
Maiestăţii Noastre i-a fost înfăţişat pe seama aleşilor Ştefan şi Marko Jaksic
din Nădlac şi a de nobil neam doamnei Olivera, mama răposatului
Belmuzevic din Saswar 1, cum că, în miercurea imediat următoare după
Dominica Judica tocmai trecută, alesul Valentin Kerey din Zewlews 3 ,
2
luându-i cu sine pe Nicolae Jşpan din acelaşi Zewlews, pe Anton Nemes din
4
Fyldeak , pe Grigore Themeswary din Thald5, pe Ioan Palasthos din
Beşenova Veche, pe un alt Ioan Bekes din aceeaşi Beşenova Veche, pe
diacul Antonie din Zekelseg 6, pe Ioan Gywrwdy din Satchinez şi pe
Francisc Zarwas din amintita Beşenova Veche, precum şi pe muţi alţi
familiari şi oameni ai săi, au venit cu mână armată şi cu forţa la părţile de
moşie ale zişilor pârâşi aflate pe moşia numită Munar din comitatul Cenad,
iar aici au luat, au dus cu sine şi au furat toate oile şi vitele şi alte lucruri şi
bunuri mobile ale iobagilor amintiţilor pârâşi, iobagi care locuiau pe
amintita moşie Munar, şi au făcut ceea ce le-a fost pe plac, fapte prin care
acelaşi Valentin Kerey le-a făcut amintiţilor pârâşi, prin violenţă, o pagubă
mai mare de şase sute de florini de aur, spre pierderea şi dauna foarte mare a
amintiţilor pârâşi. De aceea, punându-vă în vedere acestea, poruncim
credinţei voastre cu tărie, să trimiteţi spre mărturie un om de-al vostru
vrednic de crezare - fiind de faţă Toma Arches din Fyldeak sau Benedict
Ewkodus din acelaşi Fy ldeak ori Emeric Kwn din Thald sau Gerard
Zedechy din acelaşi Thald, alţii lipsind iar omul nostru să afle de la cei care
se cuvine adevărul adevărat cu privire la cele de mai sus, apoi să ne scrieţi
cu credinţă nouă înşine. Dată la Buda, de sărbătoarea fericitului evanghelist
Marcu, în anul Domnului o mie cinci sute trei.
230 COSTIN FENEŞAN
1
Aşezare, azi dispărută, unde s-a aflat o cetate, ale cărei ruine se află între Remetea
Mare şi Ianova, cf. Suciu, II, p. 399.
2
În calendarul bisericesc romano-catolic este a doua duminică înainte de Paşti. Data
la care se referă documentul este 5 aprilie I 503.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Felnac şi Vinga, cf. Suciu, II, p. 4-35.
3
4
Aşezare, azi dispămtă, care s-a aflat la nord de Satchinez.
Aşezare, azi dispărută, probabil identică cu Tod, care s-a aflat între Nădlac şi
5
Peregul Mare, cf. Suciu, IT, p. 413.

6
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Beşenova Veche.
71. 1503 mai 15, [Buda] - Capitlul din Buda îi raportează lui
Vladislav al II-iea, regele Ungariei, rezultatul cercetării efectuate la Munar,
în comitatul Cenad, cu privire la atacul violent al grupului condus de
Valentin Kerey din Zewlews împotriva iobagilor aparţinând lui Ştefan şi
Marcu Jaksic de Nădlac.
MOL, Dl. 26662; original pe hârtie; urme ale peceţii de închidere în ceară galbenă
(ANIC Bucureşti, Colectia Microfilme Ungaria, rola 113, c. 886-887).
Serenissimo principi et domino, domino Wladislao, Dei gracia regi

Hungarie, Bohemie etc., domino eorum graciosissimo, Capitulum ecclesie
Budensis oracionum suffragia devotarum perpetua cum fidelitate. Vestra
noverit Serenitas, nos literas eiusdem inquisitorias nobis preceptorie
loquentes et directas honore quo <lecuit recepisse in hec verba:
[urmează, în transumt, documentul dat la Buda, la 25 aprilie 1503, de
regele Vladislav al Ii-lea]
Nos itaque mandatis Vestre Serenitatis in omnibus obedire cupientes
vt tenemur, vnacum prenominato Emerico Kwn de Thald 1 homine Vestre
Serenitatis, nostrum hominem, videlicet honorabilem magistrum Kilianum
de Buda, fratrem et concanonicum nostrum, ad premissam inquisicionem
fideliter faciendam nostro pro testimonio fidedignum duximus destinandum.
Qui tandem exinde ad nos reversi, nobis vniformiter retulerunt eomodo,
quomodo ipsi in festo beati Stanislay 1 martiris proxime preterito, in predicto
comitatu simul procedentes, ab omnibus quibus decens et opportunum
fuisset, palam et oculte 1 diligenter inquirentes, omnia premissa et quevis
premissorum singula sic et suo modo facta fuisse rescivisent 1, prout et
quemadmodum Vestre Serenitati expositum extitisset tenoreque litterarum
vestrarum clare contineret per omnia prescriptarum. Datum octavo die diei
inquisicionis prenotate, anno Domini supradicto.
pe verso: Pro egregiis Stephano et Marco Jaxyth de Naghlak et generosa domina

Olivera, matre condam Belmosewyth de Saswar. Personali presencie Regie Maiestatis.
Potenciarie in Munar in Czhyanadiense 1 comitatu.
1
Astfel în text.
Traducere
Prealuminatului pnnc1pe şi domn, domnului Vladislav, din mila lui
Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei etc., domnului lor preamilostiv,
Capitlul bisericii din Buda îi închină prinosul cucernicelor sale rugăciuni
dimpreună cu veşnica credinţă. Luminăţia Voastră să ştie, că noi am primit
cu cinstea cuvenită scrisoarea de cercetare a aceleiaşi Luminăţii ale Voastre,
adresată nouă în chip de poruncă şi având acest cuprins:
[urmează, în transumt, documentul dat la Buda, la 25 aprilie 1503, de
regele Vladislav al Ii-lea]
Noi, dorind prin um1are să dăm ascultare în toate - aşa cum suntem
datori - poruncii Luminăţiei Voastre, am hotărât ca, împreună cu amintitul
Emeric Kwn din Thald, omul Luminăţiei Voastre, să-i trimitem spre
mărturia noastră vrednic de crezare pe cinstitul magistru Kilyan din Buda,
fratele şi concanonicul nostru, spre a face cercetarea amintită mai sus.
Aceştia, după ce s-au întors de acolo la noi, ne-au spus într-un glas că, de
sărbătoarea sfântului mucenic Stanislav tocmai trecută ducându-se
1
împreună în comitatul amintit şi întrebându-i pe toţi cei care se cuvenea şi

era de trebuinţă, anume pe faţă şi în ascuns, au aflat că toate cele amintite şi
orice din ceea ce s-a pomenit s-a petrecut aşa cum s-a petrecut şi după cum
i-au fost înfăţişate Luminăţiei Voastre şi după cum este înfăţişat mai pe larg,
întru totul, în scrisoarea amintită a Luminăţiei Voastre. Dată în a opta zi din
ziua amintitei cercetări, în anul Domnului amintit mai sus.
pe verso: Pentru aleşii Ştefan şi Marko Jaksic din Nădlac şi de nobil neam doamna
Olivera, mama răposatului Belmuzevic din Saswar. În prezenţa personală a Maiestăţii
Regale. Act de silnicie 18 Munar, în comitatul Cenad.
1
8 mai 1503.
72. 1504 august 26, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi

reproşează lui Ladislau Fiat de Armeniş faptul de a-l fi luat cu forţa din
castelul Recaş (comitatul Timiş) pe copilul minor Mihai, fiul răposatului
Mihai de Târna Mare, contrar cu voinţa surorii acestuia Sara, că îl reţine pe
232 COSTIN FENEŞAN
minor în casa sa şi că a pornit la Curtea regală mai multe procese pentru

bunurile fraţilor orfani.
Biblioteca Academiei Române - Filiala Cluj-Napoca, Colectia de manuscrise. Mss.

KJ (ColecţiaKemeny Jozsef), voi. IV, p. 99; copie târzie.
Wladislaus, Oei gracia rex Hungariae, Bohemiae etc., fideli nostro,

egregio Ladislao Fiath de Ermenes, salutem et gratiam. Expositum exstitit
Maiestati Nostrae pro parte et in persona nobilis puellae Sara vocatae, filiae
videlicet quondam Michaelis de Tharna, qualiter in his superioribus
temporibus nobilem Michaelem puerum, filium quondam praedicti
Michaelis de Tharna, fratrem utpote dictae puellae carnalem, in tenera aetate
constitutum, de castello praetactae puellae et dicti Michaelis pueri in
op(p )ido Rekas dieto, in comitatu Themesiensi existente habito, contra
voluntatem praenotatae puellae abduxisses eundemque in domo tua propria
indebite teneres et retineres, et quod in facto certorum bonorum et iurium
possessionariarum praetactarum, Michaelis in tenera aetate ac puellae Sarae,
ipsos aequaliter iure generationis et nonnullo lites incuria Maiestati Nostrae
agitari („.) 1• Datum Budae, feria secunda post festum Bartholomaei
apostoli 2 , anno Domini millesimo quingentesimo quarto.
însemnare sub text: Copia exstat in codice manuscriptorum authenticorum

Bibliothecae Albo Carolinensis, tomo 1-mo, numero inter 189-190.
1
Partea finală a textului lipseşte, hârtia fiind puternic deteriorată.
2
Lipseşte în text; întregire după sens.
Traducere
Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei etc.,
credinciosului nostru Ladislau Fiat de Armeniş, sănătate şi milostivire. S-a
adus la cunoştinţa Maiestăţii Noastre - pentru şi în numele nobilei copile
numite Sara, fiica răposatului Mihai de Târna Mare că tu, în vremurile
trecute, împotriva voinţei amintitei copile, l-ai luat pe copilul Mihai, fiu al
amintit răposatului Mihai de Târna Mare, fratele pomenitei copile, aflat încă
la o vârstă fragedă, din castelul aflat şi stăpânit în târgul Recaş din comitatul
Timiş, care aparţine zisei copile şi zisului copil, şi îl menţii şi reţii în chip
neîngăduit în propria ta casă, iar în legătură cu anumite bunuri şi drepturi de
proprietate care le-au revenit la vârsta lor fragedă amintiţilor Mihai şi
copilei Sara, care îi privesc deopotrivă prin dreptul de moştenire, ai pornit
mai multe procese la curtea Maiestăţii Noastre (.„)2. Dată la Buda, în lunea
de după sărbătoarea (apostolului) Bartolomeu, în anul Domnului o mie cinci
sute patru.
însemnare sub text: În codicele manuscriselor autentice din Biblioteca de la Alba

Iulia, în voi. I, între numerele 189 şi 190, există o copie.
1
Localitate aflată în Oaş.
2
Partea finală a textului lipseşte, hârtia fiind puternic deteriorată.
73. 1506 octombrie 29, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei~

le dăruieşte lui Ioan Petheo de Gercse, magistru al Curţii copiilor regelui,
fratelui acestuia Gheorghe, şi fiului său Francisc jumătate din castelul
Zewdy (Frumuşeni) din comitatul Arad, precum şi jumătate din moşiile
Maşloc, Zăbrani şi Kasa (în comitatul Arad), Szer şi Szentgyorgy (în
comitatul Csongnid), Hodoş (în comitatul Timiş), Magoch şi Kwtthas (în
comitatul Cenad), Orlovat (în comitatul Cuvin), Agadici şi Menes (în
comitatul Caraş), în a căror stăpânire foseseră tulburaţi de intervenţia în
forţă a răposatului voievod Ioan Ongor (probabil Ioan Corvin).
Transumt în documentul dat la Buda, la 11 aprilie 1507, de Vladislav al II-iea, regele

Ungariei.
Nos, Wladislaus, Dei gracia rex Hungarie et Bohemie etc., memorie

quod habentes consideracionem ad fidelitatem et fidelium serviciorum
gratuita merita fidelium nostrorum, magnificorum, Johannis Pethew de
Gerche, magistri curie illustrissimorum liberorum nostrorum, ac Georgii,
fratris eiusdem, que ipsi Sacre imprimis huius regni nostri Hungarie Corone
ac deinde Maiestati Nostre cum omni fidelitatis constancia exhibuerunt et
impenderunt, totum et omne ius nostrum regium, si quod in directis et
equalibus medietatibus castelli Zewdy nuncupati ac possessionum
Machalaka, Zabran et Kasa în Orodiensi ac Zeer et Zenthgyerwgh in
Chongradiensi. item Hodos in Themesiensi, necnon Magoch et Kwtthas în
Chanadiensi, item Barlad în de Kewy ac Agagyos et Menes 1 vocatis
earundemque cunctis pertinenciis in de Krasso comitatibus existentibus, in
cuius et quarum scilicet omnium pacifico dominio ydem 2 Johannes ac
Georgius, progenitores ipsorum consequenterque seipsos alias perstitisse,
234 COSTIN FENEŞAN
sed per magnificum condam Johannem Wngor wayvodam violenter ac

preter omnem viam iuris eiectos et exclusos fuisse asserunt, qualitercunque
haberetur aut Nostram ex quibuscunque causis, viis, modis et racionibus
concemerent Maiestatem, simulcum cunctis suis vtilitatibus et pertinenciis
quibuslibet, terris scilicet arabilibus cultis et incultis, agris, pratis, pascuis,
campis, fenetis, silvis, nemoribus, montibus, vallibus, vineis vinearumque
promontoriis, aquis, fluviis, piscinis, piscaturis aquarumque decursibus,
molendinis et eorundem locis, generaliter vero quarumlibet vtilitatum et
pertinenciarum suarum integritatibus quovis nominis vocabulo vocitatis, sub
suis veris metis et antiquis existentibus, memoratis Johanii Pethew ac
Georgio, fratri eiusdem, et per eos Francisco, filio ipsius Johannis,
eorundemque heredibus et posteritatibus vniversis, dedimus, donavimus et
contulimus, immo 2 damus, donamus et conferimus iure perpetuo et
irrevocabiliter tenendas, possidendas pariter et habendas, salvo iure alieno,
harum nostrarum vigore et testimonio literarum mediante, quas în forma
nostri privilegii redigi faciemus, dum nobis în specie fuerint reportate.
Datum Bude, feria quinta proxima post festum beatorum Simonis et Jude
apostolorum, anno Domini millesimo quingentesimo sexto, regnorum
nostrorum Hungarie etc. anno decimo septimo, Bohemie vero tricesimo
septimo.
1
La primul editor al documentului (Răth Karoly): memes.
2
Astfel în text.
Traducere

etc., prin cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire fă.când cunoscut tuturor
cărora li se cuvine că, luând aminte la credinţa şi la vrednicia slujbelor
credincioase, fără de răsplată, ale credincioşilor, ale măriţilor Ioan Petheo de
Gerche, magistru al Curţii preavestiţilor noştri copii, precum şi ale fratelui
său Gheorghe, slujbe pe care aceştia le-au fă.cut şi le-au adus cu toată
stăruinţa credinţei lor mai întâi chiar sacrei coroane ale acestui regat al
nostru al Ungariei, iar apoi Maiestăţii Noastre, le-am dat, le-am dăruit şi le-
am hărăzit amintiţilor Ioan Petheo şi fratelui său Gheorghe şi, prin ei, lui
Francisc, fiul aceluiaşi Ioan, precum şi tuturor moştenitorilor şi urmaşilor
lor, tot şi întregul nostru drept regesc, dacă am avea cumva vreunul sau dacă
ar privi-o pe Maiestatea Noastră din oarecari motive, pe oarecari căi, într-un
chip oarecare sau dintr-o cauză oarecare, asupra dreptei şi egalei jumătăţi
din castelul numit Zewdy 1 şi din moşiile Maşloc, Zăbrani şi Kasa2 din
comitatul Arad, Zeer şi Zenthgyerwgh din comitatul Csongrad, de asemenea
Hodoş din comitatul Timiş, precum şi Magoch3 şi Kwtthas 4 din comitatul
Cenad, de asemenea Barlad din comitatul Cuvin, precu, şi cele numite
Agadici şi Menes 6 din comitatul Caraş, dimpreună cu toate pertinenţele lor,
castel şi moşii în stăpânirea paşnică a căruia şi a cărora, au afirmat aceiaşi
Ioan şi Gheorghe, s-au aflat netulburaţi strămoşii lor şi mai apoi ei înşişi,
proprietăţi din care au fost însă azvârliţi şi scoşi cu sila şi fără vreo cale
legală de către mărit răposatul voievod Ioan Ongor7 , dimpreună cu toate
folosinţele şi orice pertinenţe ale lor, anume pământuri de arătură lucrate şi
nelucrate, ogoare, lunci, păşuni, câmpuri, fâneţe, păduri, dumbrăvi, munţi,
văi, vii şi dealuri cu vii. ape, râuri, heleştee, locuri de pescuit şi cursuri de
apă, mori şi locurile acestora, îndeobşte însă cu întregimea folosinţelor şi
pertinenţelor lor, oricum s-ar numi acestea, aşa cum se află între adevăratele
şi vechile lor hotare, după cum li le dăm, li le dăruim şi li le hărăzim spre a
le ţine, a le stăpâni şi deopotrivă a le avea cu drept veşnic şi în chip de
nestrămutat, fără a fi vătămat dreptul cuiva, prin tăria şi mărturia acestei
scrisori ale noastre, care am pus să fie întocmită sub chip de privilegiu, aşa
cum ne-au fost înfăţişate lucrurile. Dată la Buda, în joia de după sărbătoarea
sfinţilor apostoli Simon şi Iuda, în anul Domnului o mie cinci sute şase, al
şaptesprezecelea an al domniei noastre în Ungaria etc., iar în Boemia al
treizeci şi şaptelea.
1
Castelul se afla în hotarul actual al satului Frumuşeni (jud.Arad), numele lui mai
vechi (Zodin I Sefdin I Sevdin) păstrând amintirea celui din documentele medievale.
2
Aşezare azi dispărută din comitatul Arad (amintită şi sub forma Kaza), care s-a
aflat între Şiria şi Covăsinţ, cf. Suciu, II, p.349.
3
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la nord-est de Hodmezovâsarhely (în prezent în
comitatul Csongrad din Ungaria).
4
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la nord-est de Hodmezovasarhely, unde
toponimul Veres-Kutas sau Peres-Kutas îi păstrează amintirea, cf. Borovszky, II, p. 482.
5
În prezent, localitatea aflată în Banatul sârbesc şi se numeşte Orlovat.
6
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Ilidia, Oraviţa şi Ciclova, luându-şi
numele de la pârâul Miniş, aflat în apropiere, cf. Milleker, p. 57 şi Suciu, II, p. 374.
7
Este vorba cu destulă probabilitate de Ioan Corvin (mort la 12 octombrie 1504), fiul
nelegitim al regelui Matia Corvin.
236 COSTIN FENEŞAN

porunceşte Capitlului din Buda să treacă şi să dea în stăpânirea lui Ioan
Petheo de Gercse, magistrul Curţii copiilor regelui, precum şi a fratelui său
Gheorghe şi a fiului său Francisc, jumătate din castelul Zewdy (Frumuşeni),
precum şi jumătate din mai multe moşii aflate în comitatele Arad, Csongrad,
Timiş, Cenad, Cuvin şi Caraş.
Transumt în documentul dat de Capitlul din Buda la 11 martie 1507.
Wladislaus, Dei gracia rex Hungarie et Bohemie etc., fidelibus nostris,

Capitula ecclesie Budensis, salutem et graciam. Cum nos habentes
consideracionem ad fidelitatem et fidelium serviciorum gratuita merita
fidelimn nostrorum, magnificorum Johannis Pethew de Gerche, magistri
curie illustrissimorum liberorum nostrorum, ac Georgii, fratris eiusdem, que
ipsi Sacre imprimis 1 huius regni nostri Hungarie Corone ac deinde Maiestati
Nostre pro locorum et temporum diversitate cum omni fidelitatis constancia
exhibuerunt et impenderunt, totum et omne ius nostrum regium, si quod in
directis et equalibus medietatibus castelli Zewdy nuncupati ac possessionum
Machalaka, Zabran et Kasa in Orodiensi ac Zeer et Zenthgyewrgh in
Chongradiensi ac Hodos in Themesiensi. necnon Magoch et K\\'ithas in
Chanadiensi, item Barlad in de Kewy ac Agagyos et Menes cum cunctis
ipsarum pertinenciis in de Krasso comitatibus existentibus et habitis, in
1
cuius et quarum videlicet omnium pacifico domini o ydem Johannes et
Georgius, progenitores ipsorum consequenterque se ipsos alias perstitisse,
sed per magnificum condam Johannem Wngor wayvodam violenter et
iniuste eiectos et exclusos fuisse asserunt, qualitercunque haberemus aut
Nostram ex quibuscunque causis, viis, modis et racionibus concernerent
Maiestatem, simul cum cunctis suis vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet,
memoratis Johanni et Georgio Pethew et per eos Francisco, filio eiusdem
Johannis Pethew, ipsorumque heredibus et posteritatibus vniversis, vigore
aliarum litterarum nostrarum exinde confectarum imperpetuum 1
contulerimus velimusque eosdem in dominium eiusdem et earundem ac dicti
iuris nostri regii per nostrum et vestrum homines legittime facere introduci.
Super quo fidelitati vestre harum serie firmiter precipiendo mandamus,
quatinus vestrum mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo presente
homo noster regius, videlicet magister Matheus de Harczan, minoris
Cancellarie nostre notarius, per nos ad id de Curia nostra specialiter
transmissus, ad facies dictorum medietatis castelli et possessionum
cunctarumque pertinenciarum earundem, vicinis et commetaneis eiusdem et

earundem vniversis inibi legittime convocatis et presentibus, accedendo,
introducat prefatos Johannem, Georgium et Franciscum Pethew in
dominium eiusdem atque earundem et dicti iuris nostri regii in eisdem habiti
statuatque eandem ac easdem et idem eisdem premisso iuris nostri regii
titulo ipsis incumbenti, perpetuo possidendas, si non fuerit contradictum.
Contradictores vero, si qui fuerint, evocet eosdem contra annotatos
Johannem, Georgium et Franciscum Pethew ad terrninum conpetentem 1
nostram personalem impresenciam 1 racionem contradiccionis eorundem
reddituros. Et post hec, huiusmodi introduccionis et statucionis seriem cum
contradictorum et evocatorum, si qui fuerint, v1cmorumque et
commetaneorum, qui premisse statucioni intererunt, cum bonorum et
possessionum inibi statuendorum nominibus terminoque assignato, vt fuerit
expediens, diete nostre personali presencie fideliter rescribatis. Datum Bude,
feria quinta proxima post festum beatorum Simonis et Jude apostolorum,
anno Domini millesimo quingentesimo sexto, regnorum nostrorum
Hungarie etc. anno decimo septimo, Bohemie vero tricesimo septimo.
1
Astfel în text.
Traducere
etc., credincioşilor noştri, Capitlului bisericii din Buda, mântuire şi
milostivire. Ţinând noi seama de credinţa şi de vrednicia slujbelor
credincioase, fără de răsplată, ale credincioşilor noştri, ale măriţilor Ioan
Petheo de Gercse, magistrul Curţii preavestiţilor copii ai noştri, precum şi
ale fratelui acestuia, Gheorghe, slujbe pe care aceştia le-au făcut şi le-au
adus cu toată stăruinţa credinţei în locuri şi la vremuri diferite, mai întâi
sacrei coroane ale acestui regat al nostru al Ungariei, iar apoi Maiestăţii
Noastre, le-am hărăzit pe veci, prin tăria unei alte scrisori ale noastre
întocmite în această privinţă, amintiţilor Ioan şi Gheorghe Petheo şi, prin ei,
lui Francisc, fiul aceluiaşi Ioan Petheo, precum şi tuturor moştenitorilor şi
urmaşilor lor, tot şi întregul nostru drept regesc, dacă am avea cumva
vreunul sau dacă ar privi-o pe Maiestatea Noastră din oarecari motive, pe
oarecari căi, într-un chip oarecare sau din oarecari cauze, drepte şi egale
jumătăţi din castelul numit Zewdy şi din moşiile Maşloc, Zăbrani şi Kasa
din comitatul Arad, Zeer şi Zenthgyewrgh din comitatul Csongrad, Hodoş
din comitatul Timiş, precum şi Magoch şi K wtthas din comitatul Cenad, de
238 COSTIN FENEŞAN
asemenea Barlad din comitatul Cuvin şi Agadici şi Menes aflate şi stăpânite

în comitatul Caraş, dimpreună cu toate pertinenţele lor, în al cărui castel şi
al căror moşii stăpânire paşnică aceeaşi Ioan şi Gheorghe susţin că s-au aflat
strămoşii lor iar mai apoi ei înşişi, doar că au fost aruncaţi de acolo şi scoşi
cu sila de către mărit răposatul voievod Ioan Wngor, şi voim, prin urmare,
să-i puneţi pe aceştia în stăpânirea aceluiaşi castel şi aceloraşi moşii şi a
dreptului nostru regesc în chip legiuit, prin oamenii nostru şi al vostru. De
aceea, prin scrisoarea de faţă poruncim cu tărie credinţei voastre punându-i
în vedere, să-l trimiteţi pe un om al vostru vrednic de crezare spre a fi de
mărturie, de faţă fiind omul nostru regesc, anume magistrul Matei de
Harczan, notar al Cancelariei noastre mici, trimis de noi, de la Curtea
noastră, în mod deosebit în acest scop, la faţa ziselor jumătăţi din castel şi
din moşii, precum şi a tuturor pertinenţelor lor, iar după ce vor fi fost
chemaţi în chip legiuit şi vor fi fost de faţă toţi vecinii şi megieşii acestora,
omul nostru să-i treacă pe amintiţii Ioan, Gheorghe şi Francisc Petheo în
stăpânirea acelui castel şi acelor moşii şi a dreptului nostru regesc deţinut
acolo şi să le dea în stăpânirea lor în chipul dreptului nostru regesc amintit,
care li se cuvine, spre a le stăpâni veşnic dacă nu se va face împotrivire.
Dacă vor fi însă împotrivitori, să-i cheme pe aceştia împotriva amintiţilor
Ioan, Gheorghe şi Francisc Petheo la un soroc potrivit în faţa noastră, pentru
a chibzui asupra împotrivirii lor. Iar după aceasta, ne veţi scrie nouă
personal, cu credinţă despre cum s-a desfăşurat punerea şi darea în
stăpânire, numele celor care s-au împotrivit şi au fost chemaţi, dacă vor fi
dintre aceştia, precum şi numele vecinilor şi al megieşilor care au fost de
faţă la darea în stăpânire şi numele bunurilor şi moşiilor care au fost date în
stăpânire, precum şi sorocul stabilit, aşa cum s-a făcut totul. Dată la Buda, în
joia de după sărbătoarea sfinţilor apostoli Simon şi Iuda, în anul Domnului o
mie cinci sute şase, al şaptesprezecelea an al domniei noastre în Ungaria
etc., iar în Boemia al treizeci şi şaptelea.

porunceşte Capitlului bisericii din Bosnia să facă o nouă hotărnicire a
moşiei Lugoj din districtul Caransebeş pe seama Beatricei de Frangepan
(Frankopan), văduva lui Ioan Corvin, fost duce de Liptov şi ban al
Dalmaţiei, Croaţiei şi Slavoniei, precum şi a fiicei ei Elisabeta.
MOL, Dl. 37800; original pe hârtie; urme ale peceţii de închidere în ceară roşie
Wladislaus, Dei gracia rex Hungarie et Bohemie etc„ fidelibus nostris,

Capitula ecclesie Boznensis, salutem et graciam. Dicitur nobis in personis
illustris domine Beatricis, relicte illustris condam Johannis Corvini,
Lypthovie ducis ac regnorum Dalmacie, Croacie et Sclavonie bani etc„ et
puelle Elizabeth, filie eiusdem, quomodo quedam possessio ipsarum Lwgas
vocata, in districtu Karansebes habita, legitima reambulacione et metarum
erectione plurimum indigeret. Superquo fidelitati vestre firmiter precipientes
committimus et mandamus, quatenus vestrum mittatis hominem pro
testimonio fidediFnum, quo presente Johannes aut Gaspar de Bekes vei
Ladislaus Ffyath de Ermenes sin Nicolaus Bozwary de Bozwar, aliis
absentibus, homo noster ad faciem diete possessionis Lwgas, vicinis et
commetaneis eiusdem vniversis inibi legittime convocatis et presentibus,
accedendo, reambulet eandem per suas veras et antiquas metas, novas iuxta
veteres in locis necessariis erigendas reambulatamque et ah aliorum iuribus
possessionariis metaliter distinctam et separatam relinquat et committat
prefatis domine Beatrici et puelle Elizabeth, filie sue, iure ipsis incumbenti,
perpetuo possidendam, si non fuerit contradictum. Contradictores vero, si
qui fuerint, evocet eosdem contra annotatas dominam Beatricem relictam et
puellam Elizabeth, filiam eiusdem, ad tern1inum competentem, in
presenciam waywode nostri Transsilvanensis, racione contradiccionis
eorundem reddituros. Et post hec, huiusmodi possessionarie reambulacionis
et metarum erectionis seriem cum cursibus metarum inibi erigendarum
contradictorumque et evocatorum, si qui fuerint, vicinorumque et
commetaneorum qm prem1sse reambulacioni intererunt nominibus
tenninoque assignato, vt fuerit expediens, dieto waywode nostro
Transsilvanensis fideliter rescribatis. Datum Bude, in festo beati Thome
apostoli, anno Domini millesimo quingentesimo sexto.
pe verso: Fidelibus nostris, Capitulo ecclesie Boznensis, pro illustra domina

Beatrice, relicta illustris condam Johannis Corvini, Lypthovie ducis ac regnorum nostrorum
Dalmacie, Croacie et Sclavonie bani etc. ac alia intra scripta reambulatoria metarum.
1
Astfel în text.
240 COSTIN FENEŞAN
Traducere
Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei şi Boemiei etc.
credincioşilor noştri, Capitlului bisericii din Bosnia, mântuire şi milostivire.
Ni s-a spus pe seama vestitei doamne Beatrix, văduva vestit răposatului Ioan
Corvin, duce de Liptov şi ban al regatelor noastre Dalmaţia, Croaţia şi
Slavonia etc., precum şi a copilei Elisabeta, fiica acesteia, cum că una din
moşiile lor, Lugoj cu numele, care se află în districtul Caransebeş, are
nevoie de o hotărnicire legiuită şi de ridicarea mai multor semne de hotar.
De aceea, punându-vă în vedere acestea, îi poruncim credinţei voastre şi o
însărcinăm cu străşnicie, să-l trimiteţi la faţa zisei moşii Lugoj pe un om de-
al vostru vrednic de crezare - fiind prezenţi acolo Ioan sau Gaşpar de Bekes
sau Ladislau Fiat de Armeniş ori Nicolae Bozwary de Bozwar 1, alţii lipsind
-, iar omul nostru, după ce îi va fi chemat în chip legiuit şi vor fi fost de faţă
toţi vecinii şi megieşii acelei moşii, să o hotărnicească după adevăratele şi
vechile ei hotare, ridicând în locurile în care va fi nevoie semne de hotar noi
peste semnele vechi, şi, după ce va fi împlinit hotărnicirea, deosebind şi
separând moşia de drepturile de proprietatea altora, să o lase şi să o
încredinţeze amintitei doamne Beatrix şi copilei Elisabeta, fiicei sale, spre a
o stăpâni veşnic, după dreptul care li se cuvine, dacă nu se va face
împotrivire. Dacă vor fi însă împotrivitori, să-i cheme pe aceştia împotriva
amintitei doamne Beatrix văduva şi a copilei Elisabeta, fiica acesteia, la un
soroc potrivit, în faţa voievodului nostru al Transilvaniei, spre a chibzui
asupra împotrivirii făcute. Iar după asta, îi veţi scrie pe credinţă zisului
nostru voievod al Transilvaniei despre modul în care s-a făcut această
hotărnicire de moşie şi ridicare de semne de hotar, dimpreună cu felul în
care merg hotarele stabilite, precum şi numele celor cere s-au împotrivit şi
au fost chemaţi, dacă au fost cumva dintre aceştia, numele vecinilor şi
megieşilor care au fost de faţă la hotărnicie, precum şi sorocul stabilit, aşa
cum s-au făcut toate. Dată la Buda, de sărbătoarea sfântului apostol Toma,
în anul Domnului o mie cinci sute şase.
pe verso: Credincioşilor noştri, Capitlului bisericii din Bosnia, pentru vestita doamnă
Beatrix, văduva vestit răposatului Ioan Corvin, duce de Liptov şi ban al regatelor noastre
Dalmaţia, Croaţie şi Slavonia etc., şi altele scrise în interior cu privire la reambularea
hotarelor.
1
Localitate, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Margina, Zorani şi Sinteşti, cf.
Suciu, II, p. 303.
76. 1506 decembrie 24, f.l. - Scaunul de judecată al comitatului

Hunedoara îl condamnă pe Gheorghe Goronţaş la o amendă de 25 de florini
de aur pentru tentativa de a obţine, rară a prezenta vreo dovadă, cnezatul
moşiei Pwry din districtul Fârdea, dregătorie care îi aparţinea de drept lui
Mihai Pantea, în conformitate cu documentele prezentate de acesta.
MOL, Dl. 30970; original pe hârtie; urme ale peceţii în ceară roşie (ANIC Bucureşti,
Colectia Microfilme Ungaria, rola 131, c. 164-165).
Nos, Nicolaus Benkowyth de Plawna, comes et castellanus de

Hwnyad etc., damus pro memoria, quod cum nos, feria quinta proxima ante
festum Nativitatis Domini proxime preteritum, vnacum nobilibus Jacobo de
Bathyzfalwa, Michaele de eadem, Andrea de Bodogazzonfalwa, Georgio
Nagh de Pesthes, Clemente de Kerezthwr, Georgio de Hosdad ac Osvaldo
de Baach, item Demetrio kenez de Chema, Johanne Thoma de Poynycza,
Ladislao Nadabor ac Koztha de Ferech, keneziis, necnon providis Anthonio
Sigmond iudice, Gregorio Wayda, Johanne Bwza, civibus Hwniadiensibus,
in sede nostra iudiciaria consedissemus causasque vniversorum
conquerulancium iusto iuris tramite secundum die iusticiam adiudicaremus,
extunc providus Georgius Goronczas e medio aliorum causancium in
nostram exurgens 1 presenciam respondit eomodo, quod officium keneziatus
possessionis Felsepwry in districtu Therd existentem habere ipsum tangeret
et concemeret et non Michaelem Pantha, filium condam Pantha dicti, qui
pronunc officium keneziatus diete possessionis conservaret. Hoc, ex
adverso, audiens, providus Michael Pantha, kenezius de Pwr 1 coram nobis
respondit eomodo, quod illustris et magnificus condam dominus Johannes
de Hwnyad, wayvoda Transsilvanus, patri suo ac filiis et filiorum heredibus
et posteritatibus officium keneziatus diete possessionis Pwry in perpetuum
donasset et contulisset, et expost idem condam Pantha, pater ipsius
Michaelis Pantha, possessionem Felsepwry intra veras metas alterius
possessionis Pwry condescendi et populis decorari fecisset, in cuius pacifico
dominio ipse semper extitisset, et quod idem Michael Pantha coram nobis
presentavit quasdam binas literas, vnas 1 prefati illustris condam domini
Johannis wayvode donacionales, alias' autem illustris condam domini
Johannis Corvini, Lipthovie ducis, confirmacionales. Prime vero tenor et
continencia verbalis hec erat:
[urmează, în transumt, documentul dat de Ioan de Hunedoara, la Margina, la 7

septembrie 1445]
242 COSTIN FENEŞAN
Nos, hiis perlectis, commisimus eciam prefato Georgio Goronczas, vt

si quas pro sui parte haberet literas ad officium keneziatus possessionis
Pwry, coram nobis producere et presentare deberat. Et idem Georgius
allegavit, vt ipse nullas haberet literas pro tuicione iuris sui.
Nos itaque diligenter causam ipsam inter partes discucientes
adiudicavimus ipsum Georgium Goronczas fore falsum causantem et
litigantem, ex eo quoque ipsum convictum fore in vigintiquinque florenis
auri in vna directa parte ipsi actori, videlicet Michaeli Pantha, in duabus
autem partibus nobis convictum extitisse, officium autem keneziatus
predicte possessionis eidem Michaeli Pantha et filiis et filiorum heredibus,
necnon fratribus eiusdem, readiudicavimus, ymmo 1 adiudicamus harum
nostrarum vigore et testimonio mediante. Datum feria quinta prenotata, anno
Domini millesimo quingentesimo sexto.
1
Astfel în text.
Traducere
Noi, Nicolae Benkowyth de Plawna, comite şi castelan al Hunedoarei
etc., dăm de ştire că, în joia cea mai apropiată înainte de sărbătoarea tocmai
trecută a Naşterii Domnului 1, pe când şedeam laolaltă la scaunul nostru de
judecată pentru a doua zi spre a face dreptate după rânduiala deplină a
dreptului în pricinile tuturor celor care se plânseseră, cu Iacob din Batiz,
Mihai din acelaşi Batiz, Andrei din Sântămăria de Piatră, Gheorghe Nagy
din Peştiş, Clemente din Cristur, Gheorghe din Hăşdat şi Osvald din Băcia,
de asemenea cu Dumitru, cnezul din Cerna, cnezii Ioan T orna din Poeniţa,
Ladislau Nădăbor şi Costa din Ferice, precum şi cu chibzuiţii Anton
Zsigmond judele, Grigore Vaida şi Ioan Buza, cetăţeni din Hunedoara, din
rândul pârâşilor a venit înaintea noastră chibzuitul Gheorghe Goronţaş şi ne-
a spus că el ar deţine şi că tot pe el îl priveşte şi i se cuvine dregătoria
cnezatului moşiei Felsepwry 2 aflată în districtul Fârdea, iar nu pe Mihai
Pantea, fiul răposatului zis Pantea, care deţine în prezent dregătoria
cnezatului zisei moşii. Auzind acestea, chibzuitul Mihai Pantea, cnezul din
Pur2, a răspuns, pe de altă parte, în faţa noastră, că vestitul şi mărit răposatul
domn Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, ar fi dăruit şi hărăzit pe
vecie dregătoria cnezatului zisei moşii Pwry părintelui său şi fiiilor şi
moştenitorilor şi urmaşilor fiiilor, iar mai apoi acelaşi răposat Pantea, tatăl
aceluiaşi Mihai Pantea, a făcut să coboare la vale moşia Felsepwry (Pwry de
Sus - C.F.) în adevăratele hotare ale altei moşii Pwry şi a înzestrat-o cu
locuitori, aflându-se mereu în stăpânirea paşnică a acesteia. De asemenea,

acelaşi Mihai Pantea ne-a înfăţişat două scrisori, una de danie a amintitului
vestit răposat domn Ioan voievodul, cealaltă însă de întărire a vestit
răposatului domn Ioan Corvin, duce de Liptov. Iar cuprinsul şi conţinutul
scrisorii dintâi era acesta:
[unnează, în transumt, documentul dat de Ioan de Hunedoara, la Margina, la 7

septembrie 1445]
După ce am citit aceste scrisori 3, noi i-am pus în vedere amintitului

Gheorghe Goronţaş să ne înfăţişeze şi să ne arate - dacă ar avea pentru sine
- scrisori cu privire la dregătoria cnezatului Pwry, iar acelaşi Gheorghe ne-a
spus că nu are niciun document pentru a-şi apăra drepturile sale.
Noi, dezbătând prin urmare cu sârguinţă această pricină între părţi, 1-
am judecat pe acel Gheorghe Goronţaş drept pârâş şi căuzaş înşelător şi de
aceea am socotit să-l pedepsim cu douăzeci şi cinci florini de aur, din care o
parte dreaptă să-i revină chiar celui pârât, adică lui Mihai Pantea, iar două
părţi nouă (scaunului de judecată - C.F.), după cum cnezatul amintitei moşii
l-am adjudecat din nou pe seama aceluiaşi Mihai Pantea, a fiiilor şi
moştenitorilor fiiilor, precum şi a fraţilor săi, aşa cum l-am adjudecat prin
tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre. Dată în joia amintită mai sus, în
anul Domnului o mie cinci sute şase.
L.S.
1
24 decembrie 1506.
2
Localitate, azi dispărută, care s-a aflat între Mâtnicul Mic şi Drăgşineşti, cf. Suciu,
II, p. 390.
3
Textul documentului dat de Ioan Corvin nu este trecut în transumt. Vezi textul
acestuia în documentul dat la Pokolnok, la 27 august 1492.
77. 1507 martie 11, [Buda] - Capitlul din Buda îi raportează regelui
Ungariei, Vladislav al Ii-lea, ducerea la îndeplinire a procedurii de punere şi
dare în stăpânire pe seama lui Ioan Petheo de Gercse, a fratelui său
Gheorghe şi a fiului său Francisc asupra unei jumătăţi din castelul Zewdy
(Frumuşeni) şi a unei jumătăţi din mai multe moşii aflate în comitatele
Arad, Csongrad, Timiş, Cenad, Cuvin şi Caraş.
Transumt în documentul dat la Buda, la 11 aprilie 1507 de Vladislav al II-iea, regele

Ungariei.
244 COSTIN FENEŞAN
Nos, Capitulum ecclesie Budensis, memorie commendamus tenore

presencium significantes quibus expedit vniversis, quod nos litteras
serenissimi principis, domini Wladislai, Oei gracia regis Hungarie et
Bohemie etc„ intoductorias et statutorias nobis directas reverencia qua
<lecuit recepimus in hec verba:
[urmează, în transumt, documentul dat la Buda, la 29 octombrie 1506, de Vladislav

al II-iea, regele Ungariei]
Nos itaque mandatis prefati domini nostri regis in omnibus obediendo,

vti tenemur, vnacumque prenominato magistro Matheo de Harczan homine
suo regio, minoris Cancellarie sue notario, per ipsum ad id de Curia sua
specialiter transmisso, nostrum hominem, videlicet honorabilem magistrum
Ladislaum de Gwla, socium et concanonicum nostrum, ad premissam
introduccionem et statucionem faciendam nostro pro testimonio fidedignum
duximus destinandum. Qui tandem exinde ad nos reversi, nobis concorditer
retulerunt eomodo, quod primo ipsi, feria sexta proxima ante festum beati
Valentini martiris proxime preterito, ad faciem dicti castelli Zewdy
consequenterque medietatis eiusdem, tandem feria secunda proxima post
festum beati Valentini martiris noviter elapsum, similter ad faciem diete
possessionis Hodos consequenterque medietatis eiusdem, item in festo
kathedre beati Petri apostoli proxime transacto, consimilter ad faciem
possessionis Derekeghâz vocate in dieto comitatu Chongradiensi existentis,
consequenterque medietatis eiusdem, postremo, in festo beati Mathie 1
apostoli proxime preterito, modo simili ad faciem prescripte possessionis
Zeer et similiter possessionis Themerchen vocate in prefato comitatu
Chongradiensi existencium consequenterque dictarum et equalium
medietatum earundem, vicinis et commetaneis eiusdem et earundem
vniversis inibi legittime convocatis et presertim venerabili domino
Michaele, archidiacono Orodiensi et canonico ecclesie Chanadiensis,
necnon abbate de Byzere, ac honorabili magistro Georgio de Kebles,
canonico ecclesie Orodiensis predicte, ac nobili Alberto de dicta Kebles,
castellano eiusdem castelli Zewdy, quoad porcionem egregii Bartholomei
Pathochy de Kechkemeth in ipso castello constituto, atque egregiis Petro
Pathochy de Iregd, altero Petro Rowazdy de Azonlaka, Johanne de Barcza et
Cosma de Zenth-Myklos, necnon providis Petro Fetthow pro Haro de
Kwthfew eiusdem castelli Zewdy, item nobilibus Martino Gwla, Georgio
Wayda de Lwdas, Michaele Belotha de Clechowa, Andrea Sthanyssa de
Waragya, Martino Korlya, Sandrino Sysman de Welkocz, Petro similiter

Sthanyssa de prefata Waragya, Georgio Besan, Bartholomeo et Michaele
similiter Besan de Zelesthe, Dominico ac Johanne Bethlem2 de Ichthar et
provido Michaele iudice quoad porcionem dicti Bartholomei Pathochy in
dicta possessione Hodos constituto diete possessionis Hodos, item similiter
nobilibus Johanne Thornay de Zenthes, altern Johanne Mwthnoky de Beken
ac providis Clemente Ferenchy de dicta Derekeghaz, jobagione nobilis
Ladislai Myczkey, et Adriano Myske de prefata Derekeghaz, similiter
jobagione nobilis Philippi Ramocha Elles predicte possessionis Derekeghaz,
preterea prenominato Johanne Mwthnoky de Beken, necnon providis
Stephano Cheke, Ambrosio Weres, Gaspare de Gwla et Bartholomeo
Kowach antelate possessionis Zewr, necnon nobilibus Gregorio Mykolo,
iudice nobilium, Benedicto Rowazdy et Nicolao Jacabhazy de Gew
pretitulate possessionis Themerken, vicinis scilicet et commetaneis eiusdem
et earundem presentibus, accessissent idemque homo dicti domini nostri
regis, antelato nostro testimonio presente, introduxisset prefatos Johannem,
Georgium et Franciscum Pethew in dominium eiusdem atque earundem et
dicti iuris sui regii in eisdem habiti statuissetque eandem, easdem et idem
eisdem simulcum cunctis eiusdem et earundem vtilitatibus et pertinenciis
quibuslibet premisso iuris sui regii titulo ipsis incumbenti, perpetuo
possidendam, nullo penitus contradictore apparente, diebus tamen et horis
legittimis et sufficientibus în faciebus eiusdem et earundem permanendo. In
cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam presentes litteras nostras
privilegiales pendenti sigillo nostro consignatas, ad fassionem dictorum
domini regis et nostri hominum duximus concedendas. Datum sextodecimo
die vltimi diei introduccionis et statucionis predictarum, anno Domini
millesimo quingentesimo septimo.
1
Rath Karoly, primul editor, citeşte Mathei apostoli, sărbătorit la 21 septembrie;
corect este Mathie apostoli, sărbătorit la 24 februarie.
2
Astfel în text.
Traducere
Noi, Capitlul bisericii din Buda, prin cuprinsul scrisorii noastre de faţă
dăm de ştire făcând cunoscut tuturor cărora li se cuvine, că am primit cu
cinstea care se cade scrisoarea de punere şi dare în stăpânire a
prealuminatului principe, a domnului Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege
al Ungariei şi Boemiei, adresată nouă, având acest cuprins:
246 COSTIN FENEŞAN

Noi, aşadar, dând. ascultare întru toate poruncii donmului nostru

regele, după cum suntem datori, am hotărât să-i trimitem la împlinirea
amintitei puneri şi dări în stăpânire - împreună cu amintitul magistru Matei
de Harczan, notar al Cancelariei mici şi om al regelui trimis anume de la
Curtea regală în acest scop - pe omul nostru, anume pe vrednicul de cinste
magistru Ladislau de Gyula, membru al Capitlului şi frate al nostru canonic,
drept om al nostru de mărturie vrednic de crezare. După ce aceştia s-au
întors la noi, ei ne-au spus într-un glas că, mai întâi, în sâmbăta cea mai
apropiată înainte de sărbătoarea tocmai trecute a sfântului mucenic
Valentin 1, s-au dus la zisul castel Zewdy (Frumuşeni - C.F.) şi apoi la
jumătate din acesta, apoi, în lunea cea mai apropiată tot după sărbătoarea
recent scursă a sfântului mucenic Valentin2 , s-au dus la pomenita moşie
Hodoş şi apoi la jumătatea acesteia, de asemenea de sărbătoarea recent
trecută kathedra sfântului apostol Petru3 la moşia numită Derekegyhaz aflată
în zisul comitat Csongrad şi apoi la jumătatea acesteia şi, în fine, de
sărbătoarea sfântului apostol Matia recent scursă 4 , s-au dus în acelaşi fel la
amintita moşie Zeer şi tot aşa la moşia numită Themerchen, care se află în
comitatul Csongrad, apoi la zisele şi egalele jumătăţi ale acestora, şi - după
ce i-au chemat în chip legiuit şi au fost de faţă toţi vecinii şi megieşii acelui
castel şi acelor moşii, dar mai cu seamă venerabilul domn Mihail,
arhidiaconul Aradului şi canonic al bisericii Cenadului precum şi abate de
Bizere şi vrednicul de cinste magistru Gheorghe de Kebles 5, canonic al
amintitei biserici a Aradului şi nobilul Albert din zisa Kebles 5, castelan al
aceluiaşi castel Zewdy, care s-a înfăţişat ca reprezentant al alesului
Bartolomeu Patocsy din Kecskemet pentru partea deţinută din acest castel,
şi aleşii Petru Patocsy de Iregd 6, un alt Petru Rovazdi de Azonlaka7, Ioan de
Barcza8 şi Cosma de Zenth-Myklos9 , precum şi chibzuitul Petru Fătu pe
seama lui Haro de Kwthfew 10 pentru acelaşi castel Zewdy; de asemenea
nobilii Martin Gyula, Gheorghe Vaida de Lwdas 11 , Mihai Belotă din
Cliciova, Andrei Stănişa de Vărădia, Martin Corlea, Sandrin Şişman de
Welkocz 12 , Petru tot Stănişa din amintita Vărădia, Gheorghe Bejan,
Bartolomeu şi Mihai tot Bejan de Zelesthe 13 , Dominic şi Ioan Bethlen de
Ictar şi chibzuitul jude Mihai, în ceea ce priveşte partea zisului Bartolomeu
Patocsy din zisa moşie Hodoş, care s-au înfăţişat pentru moşia Hodoş; de
asemenea, în chip asemănător, s-au înfăţişat nobilii Ioan Tornay de Szentes,
un alt Ioan Mâtniceanu de Buchin şi chibzuitul Clemente Ferenczi din zisa

Derekegyhaz, iobag al nobilului Ladislau Micskei şi Adrian Mişcă din
amintita Derekegyhaz, de asemenea iobag al nobilului Filip Ramocsa Illes,
pentru zisa moşie Derekegyhaz; în afară de asta s-au înfăţişat amintitul Ioan
Mâtniceanu de Buchin, precum şi chibzuiţii Ştefan Cseke, Ambrozie Veres,
Gaspar de Gyula şi Bartolomeu Kovacs pentru amintita moşie Zewr, precum
şi nobilii Grigore Mikola, jude al nobililor, Benedict Rovazdi şi Nicolae
Jakabhazi de Gew pentru pomenita moşie Themerken , adică vecinii şi
14
megieşii acelui castel şi acelor moşii, care au fost de faţă, la fel şi zisul om
al domnului nostru regele - de faţă fiind mai înainte amintitul nostru martor
- şi i-a pus pe pomeniţii Ioan, Gheorghe şi Francisc Petheo în stăpânirea
acelui castel şi acelor moşii şi a zisului drept regesc avut acolo şi le-a dat în
stăpânirea aceloraşi dimpreună cu toate şi cu oricari folosinţe şi pertinenţe
ale lor care li se cuvin sub titlul amintitului drept regesc, spre a le stăpâni
veşnic, fără a se fi înfăţişat vreun împotrivitor atâta timp cât au adăstat la
faţa acelui castel şi acelor moşii zilele şi orele legiuite şi îndestulătoare. Spre
amintirea şi tăria veşnică a acestui lucru, am hotărât să hărăzim scrisoarea
noastră privilegială de faţă, pe care am însemnat-o prin atârnarea sigiliului
nostru, după mărturia zişilor oameni, al regelui şi al nostru. Dată în a
şaisprezecea zi din ziua ultimei puneri şi dări în stăpânire amintite mai
înainte, în anul Domnului o mie cinci sute şapte.
1
13 februarie 1507.
2
15 februarie 1507.
3
22 februarie 1507.
4
24 februarie 1507.
5
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Pecica, cf. Suciu, II, p. 349.
6
Aşezare, azi dispărută, identificată de Milleker, p. 196, credem greşit, cu Obad;
situată de Suciu, II, p. 343, mult mai aproape de realitate, între Lipova şi Ususău.
7
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe vatra actuală a satului Tisa Nouă, cf. Suciu,
II, p. 291.
8
Aşezare, azi dispărută, probabil identică cu Berche, care s-a aflat în partea de sud a
vechiului comital Caraş, cf. Suciu, II, p. 297.
9
Este vorba fie de Sânnicolau] Mare din zilele noastre, fie de o aşezare azi dispărută,
care s-s aflat la Mureş, între Pecica şi Şemlac, cf. Suciu, II, p. 433.
wAşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Zăbrani, cf. Suciu, II, p. 358.
11
Aşezarea, azi dispărută, care s-a aflat cu destulă probabilitate în apropiere de
Cliciova şi Nevrincea.
12
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă râul Bega, în apropiere de Nevrincea,
248 COSTIN FENEŞAN
Aşezare, azi dispărută, în prezent cuprinsă în hotarul satului Sinteşti, unde o parte
13
de hotar se numeşte Seliste, păstrând amintirea vechii aşezări, cf. Suciu, II, p. 4-31.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Utvin, cf. Suciu, II, p. 410-411.
14
78. 1507 aprilie 11, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei,

transcrie şi întăreşte documentul său de danie din 29 octombrie 1506 şi
raportul de punere şi dare în stăpânire al Capitlului din Buda din 11 martie
1507 pe seama lui Ioan Petheo de Gerche, a fratelui acestuia Gheorghe şi a
fiului său Francisc cu privire la jumătate din castelul Zewdy (Frumuşeni) şi
a unei jumătăţi din mai multe moşii, din comitatele Arad, Csongrad, Timiş,
Cenad, Cuvin şi Caraş.
Gyori Egyhazmegyei Leveltar, Szekeskaptalan Maganleveltara, gyori kaptalan

hiteleshelyi leveltara, nr. 45; original pe pergament; sigiliul în ceară roşie atârnat de
document cu şnur împletit de mătase roşie, galbenă şi albă.
Editie: Hazai okmanytar I Codex diplomaticus patrius, ed. Jpoly Arnold Nagy Imre,
Veghely Dezso, voi. V, Gyor, 1873, doc. 259, p. 397-403.
Regest: Pesty Frigyes, Krasso v:irmegye tOrtenete, voi. III, Budapesta, 1882, doc.
361, p. 484.

Nos, Wladislaus, Dei gracia, rex Hungarie et Bohemie etc., memorie
quod fideles nostri, magnifici Johannes Pethew de Gerche, magister curie
illustrissimorum liberorum nostrorum, ac Georgius, frater eiusdem camalis,
necnon Franciscus, filius eiusdem Johannis, Maiestatis Nostre venientes
impresenciam2 , exhibuerunt nobis et presentaverunt quasdam binas litteras:
primas nostras, donacionales, in papiro patenter confectas ac secreto sigillo
nostro impressive consignatas, quibus mediantibus nos totum et omne ius
nostrum regium, quod în directis et equalibus medietatibus castelli Zewdy
nuncupati ac possessionum infra nominandarum earundemque cunctarum
pertinenciarum qualitercunque haberemus, simulcum cunctis suis vtilitatibus
et pertinenciis quibuslibet memoratis Johanni ac Georgio Pethew et per eos
dieto Francisco, filio eiusdem Johannis, ipsorumque heredibus et
posteritatibus vniversis dedisse, donasse et imperpetuum2 contulisse
dinoscimus, altera vero Capituli ecclesie Budensis super legittima statucione
earundem medietatum castelli possessionumque et bonorum ad eosdem
pertinencium pro eisdem Johanne, Georgio et Francisco Pethew ipsorumque
heredibus et posteritatibus vniversis, nullo penitus inibi contradictore

apparente, superinde imperpetuuni facta in pargameno 2 sub sigillo eiusdem
Capituli privilegialiter confecte, tenomm infrascriptomm, supplicantes
Maiestati Nostre ydem2 Johannes ac Georgius et Franciscus Pethew
humilliter, vt easdem binas litteras nostras, donacionales et statutorias, ratas,
gratas et acceptas habendo, presentibusque litteris nostris privilegialibus de
verbo ad verbum, sine diminucione et augmento aliquali inseri et inscribi
faciendo, easdemque nichilominus et omnia in eis contenta pro eisdem
Johanne, Georgio et Francisco ipsorumque heredibus et posteritatibus
vniversis innovantes perpetuo valituras nostro privilegio confirmare
dignaremus. Quarumquidem prime, videlicet nostre donacionis, tenor talis
est:
Alterius vero, statutorie, tenor sequitur in hec verba:

[urmează, în transumt, documentul dat de Capitlul din Buda la 11 martie 1507]
Nos, igitur, premissa supplicacione prefatorum Johannis Pethew ac

Georgii, fratris et Francisci, filii eiusdem, per eos Nostre modo quo supra
porrecta Maiestati regia benignitate exaudita, clementer et admissa,
prescriptas binas litteras non abrasas, non cancellatas, nec in aliqua sui parte
suspectas, sed omni prorsus vicio et suspicione carentes, presentibusque
litteris nostris privilegialibus de verbo ad verbum, sine diminucione et
augmento aliquali insertas et inscriptas, quoad omnes earum continencias,
clausulas et articulos, in quantum eedem rite et legittime existunt emanate
viribusque earum veritas suffragatur, acceptamus, approbamus et
ratificamus easdemque nichilominus et omnia in eisdem contenta pro
memoratis Johanne ac Georgio et Francisco Pethew ipsorumque heredibus
et posteritatibus vniversis perpetuo valituras confirmamus presentis scripti
nostri patrocinio mediante, salvis iuribus alienis. In cuius rei memoriam
firmitatemque perpetuam presentes litteras nostras secreti sigilli nostri, quo
ut rex Hungarie vtimur, appensione roboratas, eisdem Johanni, Georgio et
Francisco duximus concedendas. Datum Bude, in Dominica Quasimodo,
anno Domini millesimo quingentesimo septimo, regnorum nostrorum
Hungarie etc. anno decimo septimo, Bohemie vero tricesimo septimo.
Wladislaus Rex
manv propria scripsit
250 COSTIN FENEŞAN

2
Astfel în text.
Traducere
cărora li se cuvine, că credincioşii noştri, măriţii Ioan Petheo de Gercse,
magistrul Curţii preavestiţilor noştri copii şi Gheorghe, fratele său după tată,
precum şi Francisc, fiul aceluiaşi Ioan, venind înaintea Maiestăţii Noastre,
ne-au înfăţişat şi ne-au arătat două scrisori: cea dintâi, a noastră, de danie,
întocmită în formă deschisă, pe hârtie, şi însemnată prin punerea sigiliului
nostru secret, scrisoare prin care se ştie că le-am dat, le-an1 dăruit şi le-am
hărăzit pe vecie amintiţilor Ioan şi Gheorghe Petheo şi prin ei zisului
Francisc, fiului aceluiaşi Ioan, precum şi tuturor moştenitorilor şi urmaşilor
lor, tot şi întregul nostru drept regesc pe care l-am avea într-un chip oarecare
asupra dreptelor şi egalelor jumătăţi din castelul numit Zewdy şi asupra
moşiilor numite mai jos, precum şi asupra tuturor pertinenţelor lor,
dimpreună cu toate şi oricari folosinţe şi pertinenţe ale lor, cea de-a doua
scrisoare, cea a Capitlului bisericii din Buda, cu privire la legiuita dare în
stăpânire, pe vecie, a aceloraşi jumătăţi din castel şi din moşii şi din bunurile
care ţin de acestea pe seama aceloraşi Ioan, Gheorghe şi Francisc Petheo,
precum şi a tuturor moştenitorilor şi urmaşilor lor, fără a se fi înfăţişat acolo
vreun împotrivitor, scrisoare întocmită pe pergament, în chip de privilegiu,
sub sigiliul aceluiaşi Capitlu, având ambele scrisori cuprinsul de mai jos, iar
aceeaşi Ioan şi Gheorghe şi Francisc Petheo au rugat-o pe Maiestatea
Noastră cu smerenie, ca noi, primind, consfinţind şi îngăduind cele două
scrisori ale noastre, de danie şi de dare în stăpânire, să binevoim ca, prin
scrisoarea noastră privilegială de faţă, să le trecem şi să le transcriem din
cuvânt în cuvânt, fără vreo scădere sau vreo adăugire oarecare, şi, de
asemenea, să le întărim, precum şi tot ceea ce este cuprins în ele, pe seama
aceloraşi Ioan, Gheorghe şi Francisc, precum şi pentru toţi moştenitorii şi
urmaşii lor, înnoindu-le prin privilegiul nostru spre a avea putere de veci. Iar
cuprinsul primei scrisori, anume cea de danie, este acesta:
[urmează, în transumt, documentul dat Ia Buda, la 29 octombrie 1506, de Vladislav

Cuprinsul celeilalte scrisori, cea de dare în stăpânire, urmează cu

aceste cuvinte:
[urmează, în transumt, documentul dat de Capitlul din Buda la 11 martie 1507)
Noi, aşadar, după ce am ascultat cu bunăvoinţă rugămintea de mai sus

a amintiţilor Ioan Petheo şi Gheorghe, fratele său şi a lui Francisc, fiul său,
rugăminte care a fost adresată Maiestăţii Noastre în chipul amintit şi după ce
am primit această rugăminte cu îndurare, văzând că cele două scrisori
amintite nu au ştersături, nici răsături şi nu dau de bănuit în nici o parte a
lor, ci sunt lipsite de orice stricăciune sau bănuială, am pus să fie trecute şi
transcrise în scrisoarea noastră de faţă privilegială, din cuvânt în cuvânt, fără
vreo scădere sau vreo adăugire oarecare în ceea ce priveşte întregul lor
cuprins, clauzele şi punctele lor, atâta vreme cât acestea au fost date după
rânduială şi în chip legiuit, iar puterea lor se întemeiază pe adevăr, le-am
primit, le-am încuviinţat şi le-am întărit prin scrisoarea noastră de faţă şi le
confirmăm în acelaşi timp, atât pe acestea cât şi tot ceea ce este cuprins în
ele, spre a avea putere de veci, pe seama amintiţilor Ioan şi Gheorghe şi
Francisc Petheo, a tuturor moştenitorilor şi urmaşilor lor, fără a fi vătămate
drepturile altora. Spre amintirea şi tăria veşnică a acestui lucru am hotărât să
le dăm această scrisoare a noastră, întărită prin atârnarea sigiliului nostru
secret, pe care îl folosim ca rege al Ungariei, aceloraşi Ioan, Gheorghe şi
Francisc. Dată la Buda, în duminica Quasimodo 2 , în anul Domnului o mie
cinci sute şapte, al şaptesprezecelea an al domniei noastre în Ungaria, iar în
Boemia al treizeci şi şaptelea.
1
2
În calenadrul bisericesc romano-catolic este prima duminică după Paşti.
79. 1507 iulie 28, [Arad] - Capitlul din Arad trece şi dă cetăţile
Lipova şi Şoimuş şi oraşul Lipova dimpreună cu pertinenţele lor în
stăpânirea Beatricei de Frangepan (Frankopan), văduva lui Ioan Corvin şi a
fiicei ei Elisabeta.
MOL, Dl. 37796; original pe pergament; pecete atârnată de document cu şnur

împletit de mătase (ANIC Bucureşti, Colectia Microfilme Ungaria, rola 137, c. 134-140).
252 COSTIN FENEŞAN
Capitulum ecclesie Orodiensis, omnibus Cristi 1 fideli bus, presentibus

pariter et futuris, harum noticiam habituris, salutem in salutis largitore. Ad
vniversorum noticiam presencium serie volumus pervenire, quod nos literas
serenissimi principis et domini, domini Wladislai, Dei gracia regis Hungarie
et Bohemie etc., domini nostri generosissimi, intorductorias pariter et
statutorias nobis preceptorie loquentes et directa summo cum honore
recepimus in hec verba:
[urmează, în transumt, documentul dat de regele Vladislav al II-iea la Buda. la 8

decembrie 1506]
Nos, igitur, mandatis dicti domini nostri regis semper et in omnibus

obedire volentes vt tenemur, vnacum prenominato magistro Mathia de
Wathyon, curie prefati domini nostri regis notario, vnum ex nobis, videlicet
honorabilem magistrum Anthonium de Goztholya, socium et concanonicum
nostrum, ad premissam introductionem et statucionem faciendam nostro pro
testimonio fidedignum duximus destinandum. Qui tandem exinde ad nos
reversi, nobis vniformiter retulerunt isto modo, quod ipsi feria tercia,
videlicet in festo beate Margarethe virginis et martiris, et aliis diebus ad id
aptis et sufficientibus, ad facies prescriptorum castrorum Lyppa et Solymos
ac civitatis similiter Lyppa et aliarum possessionum ad eadem castra
spectancium et pertinencium, vicinis et commetaneis eorundem et earundem
vniversis et presertim Johanne Pathochy de Eperyes, Nicolao Akos de Kezy,
Emerico literato de Weged in persana generose domine Dorothcee relicte
condam Batholomei Pathochy de Kechkemeth, domine scilicet eiusdem
Emerici literati, Foris Casparo et Matheo de Bak, Simone de Crasso,
Johanne Sebessy de Darocz, altera Johanne Thako de Besen ac providis
Elya Aragany, Petro Halaz iudice, Georgio Kerekgyartho magnifici Georgii
1
de Bathor in Kaladwa, Herbo et Thoma Lamonay de Ffamas in Kezy ac
Radozla kenez honorabilis Capituli ecclesie Chanadiensis in eadem Kezy
iobagionibus possessionibus in prescriptis commorantibus, in personis
eorundem dominorum suorum, inibi legittime convocatis et presentibus
accessissent, vbi idem homo dicti domini nostri regis, antedicto nostro
testimonio presente, eadem castra Solymos et Lyppa ac civitatem similiter
Lyppa simulcum pertinenciis eorundem eisdem domine Beatrici relicte et
Elyzabeth filie eiusdem premisse nove donacionis dicti domini nostri regis
ac mns eiusdem regii titulo incumbenti, salvis nostris et ecclesie nostre
iuribus oppidoque Palelesse dieto ac castello ibidem constructo,
pertinenciisque vniversis ad idem castellum spectantibus, pro quibus

Gregorius Wamos de Iwanhaza in egregii Francisci de Harazth, domini
scilicet sui, nomine et persana, vigore literarum procuratoriarum regalium
nostri in presenciam contradiccionis velamine obviavit, perpetuo statuisset
possidendas, in faciebusque eorundem et earundem tribus diebus et tandem
nostri in presencia quindecim legittimis scilicet diebus et horis congruis
iuxta regni consuetudinem commorantibus, nullo penitus contradictore
apparente. In cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam presentes literas
nostras privilegiales pendentis et autentici sigilli nostri munimine roboratas,
eisdem domine Beatrici relicte et Elyzabeth filie eiusdem iurium suorum ad
cautelam duximus concedendas. Datum per manus venerabilis domini
Martini de Gywla lectoris, socii et concanonici nostri, sedecimo die diei
huiusmodi introduccionis et statucionis premissarum, anno Domini
millesimo quingentesimo septimo, presentibus ibidem honorabilibus
dominis Michaele de Somlyo cantore, Dionisio de Symand custode,
magistris Johanne de Pankotha, Paulo de Kenderes, Francisco de Somlyo et
Benedicto de Pankotha ceterisque fratribus et concanonicis nostris in prefata
Dei ecclesia iugiter regi sempitemo famulantibus et devote.
pe verso: Statutoria castrorum Solymos et Lyppa illustrissime condam domine

Beatricis et filie sue anno 1507.
1
Astfe I în text.
Traducere
Capitlul bisericii din Arad, tuturor credincioşilor întru Hristos, de faţă
dăruitorul mântuirii. Vrem să ajungă la ştirea tuturora, că noi am primit cu
toată cinstea scrisoarea de trecere şi deopotrivă de dare în stăpânire a
prealuminatului principe şi domn, a domnului Vladislav, din mila lui
Dumnezeu rege al Ungariei şi Boemiei etc., stăpânul nostru cel mai
milostiv, având acest cuprins:
[unnează, în transumt, documentul dat de regele Vladislav al II-iea la Buda, la 8

decembrie 1506 1]
Noi, aşadar, vroind să dăm ascultare mereu şi în toate poruncii

domnului nostru regele, aşa cum suntem datori, am hotărât să-i trimitem,
spre a duce la îndeplinire amintita trecere şi dare în stăpânire - alături de
254 COSTIN FENEŞAN
amintitul magistru Matia de Wathyon, notar al Curţii amintitului nostru

domn rege - pe unul dintre noi vrednic de crezare spre a ne fi de mărturie,
anume pe cinstitul magistru Antonie de Goztholya. După ce s-au întors de
acolo la noi, aceştia ne-au relatat într-un glas, cum că, după ce, în ziua de
marţi, adică de sărbătoarea sfintei fecioare şi mucenice Margareta , şi în alte
2
zile potrivite şi îndestulătoare s-au aflat la faţa amintitelor cetăţi Lipova şi

Şoimuş şi a oraşului Lipova, precum şi a celorlalte moşii care ţin şi aparţin
de acele cetăţi, după ce i-au chemat în chip legiuit şi au fost de faţă toţi
vecinii şi megieşii acestora şi acelora, dar mai cu seamă Ioan Patocsy din
Eperyes3 , Nicolae Ăkos din Chesinţ, diacul Emeric din Weged 4 pe seama de
nobil neam doamnei Dorotheea văduva răposatului Bartolomeu Patocsy de
Kecskemet şi stăpâna aceluiaşi diac Emeric, Gaşpar Foriş şi Matei din
Turnu, Simon din Crasso 5, Ioan Sebessy din Darocz6, un alt Ioan Thako din
Besen7 şi chibzuiţii Ilie Arăganu judele, Petru Halaz şi Gheorghe
Kerekgyarth6 (Rotaru - C.F.) pe seama lui Gheorghe Bathory la Cladova,
Herbo (Hrvoje? - C.F.) şi Toma Lamonay din Ffarnas 8 la Chesinţ şi cnezul
Radoslav al cinstitului Capitlu al bisericii din Cenad tot la Chesinţ, iobagi
care locuiesc pe moşiile amintite, pentru ei şi pentru stăpânii lor, atunci
acelaşi om al zisului nostru domn regele, fiind de faţă pomenitul nostru
martor, a trecut şi a dat în stăpânire aceleiaşi doamne Beatrix (de Frangepan
- C.F.) şi fiicei ei Elisabeta acele cetăţi Şoimuş şi Lipova şi oraşul numit tot
Lipova, dimpreună cu pertinenţele lor sub chipul amintitei noi danii a zisului
domn rege şi potrivit cu titlul de drept regesc care li se cuvine, dar fără să fie
vătămate drepturile noastre şi ale bisericii noastre şi ale târgului numit
Păuliş şi ale castelului ridicat acolo, precum şi ale tuturor pertinenţelor
aceluiaşi castel, pentru care a ridicat cuvânt de împotrivire în faţa noastră, pe
temeiul unei scrisori regale de împuternicire, în numele său şi al domnului
său, adică alesul Francisc de Harazth9, Gheorghe Wamos din Iwanhaza ,
10
cetăţi şi oraş pe care omul regelui le-a trecut şi Ie-a dat în stăpânire aceloraşi
Beatrix şi Elisabeta, spre a le stăpâni veşnic, adăstând apoi acolo - după
obiceiul regatului - trei zile, iar mai apoi, în faţa noastră, cincisprezece zile
şi ore legiuite, rară a se înfăţişa vreun împotrivitor. Spre amintirea şi tăria
veşnică a acestui lucru, am hotărât să dăm această scrisoare privilegială a
noastră, a cărei putere am sporit-o şi prin atârnarea sigiliului nostru autentic,
aceleiaşi doamne văduve Beatrix şi fiicei ei Elisabeta, spre chezăşia
drepturilor lor. Dată de mâna cucernicului domn Martin din Gyula, lector,
ortac şi concanonic al nostru, în a şaisprezecea zi de la amintita trecere şi
dare în stăpânire, în anul Domnului o mie cinci sute şapte, fiind de faţă
acolo vrednicii de cinste domni Mihail din Şemlac cantor, Dionisie din
Şimand custode, magiştrii Ioan din Pâncota, Paul din Kenderes 11 , Francisc
din Şemlac şi Benedict din Pâncota, precum şi ceilalţi fraţi şi concanonici ai
noştri, care slujesc regelui veşnic, fără preget, în amintita biserică a lui
Dumnezeu.
pe verso: Scrisoare de dare în stăpânire a cetăţilor Şoimuş şi Lipova pe seama
răposatei doamne Beatrix şi a fiicei sale, în anul 1507.
1
Documentul de danie al regelui Vladislav al II-iea, dat la Buda la 8 decembrie
1506, a fost publicat după originalul păstrat la Arhiva Naţională Maghiară de la Budapesta
(MOL, Dl. 37794) de către Iosif Pataki, Domeniul Hunedoara la începutul secolului al
XVI-iea. Studiu si documente. Bucureşti, 1973, doc. 23, p. 132-138. Ordinul regal de
trecere şi dare în stăpânire adresat Capitlului din Arad de către regele Vladislav al II-iea a
fost dat la Buda, tot la 8 decembrie 1506, şi se păstrează în original tot la Arhiva Naţională
Maghiară din Budapesta (MOL, Dl. 37795). Textul lui nu se mai publică - chiar dacă este
transcris în documentul de faţă - deoarece, prin cuprins, este aproape identic cu documentul
regal de danie.
2
13 iulie 1507.
3
Aşezare, azi dispărută, contopită cu Firiteazul actual (cf. Suciu, II, p. 322). În cazul
de faţă, credem că este mai curând vorba de localitatea Eperyes, o aşezare azi dispărută,
care s-a aflat la nord de Chelmac, lângă Mureş (cf. Suciu, II, p. 322).
4
Aşezare, azi dispărută, probabil identică cu Wegh, care s-a aflat pe lângă Hodoş (cf.
Suciu, II, p. 423 ).
5
0 identificare cu localitatea Caraşova ni se pare foarte puţin probabilă. În orice caz,
aşezarea, azi dispărută, s-a aflat la sud de Mureş, pe lângă Bata, înspre Hodoş.
6
Nu este exclus ca aşezarea, azi dispărută, să fie identică cu Dorsz, care s-a aflat
între Bata şi Lalaşinţ (cf. Suciu, II, p. 318).
7
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Hodoş şi Brestovăţ ( cf. Suciu, II, p. 298).
8
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Chesinţ, la sud de Mureş.
9
Aşezare, azi dispărută, identică probabil cu Haraztheg. care s-a aflat pe lângă Biled,
cf. Suciu, II. p. 337.
10
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Covăsinţ, cf. Suciu, II, p. 34-3.
11
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate pe lângă Zădăreni.
80. 1507 august 8, [Buda] - Capitlul din Buda trece şi dă în stăpânirea

Beatricei de Frangepan (Frankopan), văduva şi a Elisabetei, fiica lui Ioan
Corvin, cetatea Hunedoara cu toate castelele, târgurile, districtele, satele şi
minele care ţin de aceasta, între ele castelul şi târgul Mănăştiur, districtele
Swggya şi Ikews, castelul şi târgul Margina.
MOL, Dl. 37797; original pe pergament; sigiliu atârnat cu şnur împletit de mătase
256 COSTIN FENEŞAN
Nos, Capitulum ecclesie Budensis, memorie commendamus tenore

presencium significantes quibus expedit vniversis etc., quod nos literas
serenissimi principis, domini Vladislai, Dei gracia regis Hungarie et
Bohemie etc., domini nostri graciosissimi, introductorias et statutorias pro
parte illustrissime domine Beatricis, relicte ac Elizabethe, filie illustris
condam Johannis Corvini, Lipthovie ducis ac regnorom Dalmacie, Croacie
et Sclavonie bani, nobis preceptorie loquentes et directas reverencia qua
<lecuit recepimus in hec verba:
[unnează, în transumt, documentul dat de regele Vladislav al II-iea la Buda, la 8

decembrie 1506)
Nos, itaque mandatis prefati domini nostri regis semper et in omnibus

obedire volentes vt tenemur, vnacum prenotato Emerico de Gerecz, homine
eiusdem regio in prescriptis literis eiusdem domini nostri regis introductorie
et statutorie inter alios homines suos regios nominatim conscriptos expresse
de curia sua regia per eundem dominum nostrom regem ad id specialiter
transmisso, nostrom hominem, videlicet honorabilem magistrom Georgium
Kewbles de Bernold, socium et concanonicum nostrom, ad premissa
fideliter exequenda nostro pro testimonio fidedignum duximus destinandum.
Qui tandem exinde ad nos reversi, nobis consona voce retulerunt eomodo,
quod ipsi, primo, in festo beatorum Andree et Benedicti martirum proxime
preterito, ad facies prescriptorom castelli et oppidi Wyzesmonosthor ac
tributi ibidem exigi soliti, necnon villarurn Pomosthene, Lewkewsesth,
Radesth, Zthernek, Thalmadya, Felsew Jerchenyk, Also Jerchenyk et Othe,
in districtu Swggyawydeke habitarum, necnon districtus Bosorwydeke,
tandem, feria secunda proxima post prescriptum festum beatorom Andree et
Benedicti martirum, castelli et oppidi Morsyna ac tributi ibidem exigi soliti,
necnon districtus lkewswydeke, demum, feria quarta, videlicet in profesto
beate Marie Magdalene, castri et oppidi Hwnyad, postremo et vltimo, in
vigilia festi beati Jacobi apostoli, diebus videlicet post sese sequentibus,
castelli et oppidi Haczak vocatorum, in eidemque diebus pertinencium
omnium et singulorom premissorum in comitatibus vbi supra omnino
existencium et habitarum ac dicti iurii regii in eisdem habiti, vicinis et
commetaneis eorundem et earondem vniversis, et signanter egregiis ac
nobilibus Johanne et Stephano Bektws de Endred, Michaele Wza de
Bwzesth, David Dees de dicta Endred, Petro Cherbycze de Thews, Mathia
Gwlwy de Ladan, Francisco de Ewthhalom, annotatorom castellorom et
oppidorum Wyzesmonsthor et Morsyna, necnon villarum ac districtus

Bosorwydeke predictorum, item Lodovico Drakwlya de Sentesth eorundem
castelli et oppidi Morsyna, preterea Johanne Bekews predicto, Valentino de
Hosdaad iudice nobilium, magistro Johanne de eandem Hosdaad, notario
comitatus Hwnyadiensis predicti, Vincencio Gergelffy, Bartholomeo David
de Rakosd, Stephano similiter David, Blasio et Augustino de eadem Rakosd
et Demetrio de Kerezthwr, prefatorum castri et oppidi Hwnyad, item
Wanchaky Kende de Wanchak, Daan de Zechel, Ladislao et Simone Lwpsa
de Zachal, altero Ladislao de Felsewzylwas, tercio Ladislao, Johanne et
Demetrio de Waad, pretactorum castelli et oppidi Haczak, aliisque quam
pluribus nobilibus et ignobilibus inibi legittime convocatis et presentibus,
accessissent, idemque homo dicti domini nostri regis, annotato nostro
testimonio presente, diebus in pretitulatis post sese sequentibus, prefatasque
dominam Beatricem et Elizabetham filiam eiusdem in dominium eorundem
castri, castellorum, oppidorum et tributorum, villarum districtusque et
pertinenciarum prescriptorum, scilicet fodinatis auri, puta Zalasd, lkews,
Thewrd, Swl et Kewthewthhawasa aliarumque cunctarum fodinarum
quomodocunque vocitatis et appellatis, illarum scilicet qui in propriis terris
prefatis domine Beatricis et Elizabeth filie eiusdem habere dicentur reale et
corporale, illarum vero que in terris aliorum quorumcunque nobilium in
comitatu Hwnyadiense predicto existencium haberentur, ad dictum castrum
Hwnyad proventualiter pertinere et provenire debencium, solummodo
proventuale dominium dictique iure regii in eisdem habiti, introduxisset
statuissetque eadem et easdem ac idem eisdem premisse donacionis iurium
regiorum titulo ipsis incumbenti perpetuo possidendas, nullo penitus
contradictore protunc inibi et neque expost coram nobis apparente, legitimis
tamen diebus in faciebus eorundem castri, castellorum et oppidorum
permanentibus. In cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam presentes
literas nostras privilegiales pendentis sigilli nostri munimine roboratas ad
fassionem predictorum regii et nostri hominum duximus concedendas.
Datum sedecimo die diei vltimatis introduccionis et statucionis predictarum,
anno Domini millesimo quingentesimo septimo.
pe verso: Jntroductoria et statutoria illustrissime condam Beatricis et Helizabeth 1,

filie sue, super castro Hwnyad et castellis ad ipsum pertinentibus.
însemnare contemporană pe verso: Commissio Johannis Thewrek.
1
Astfel în text.
258 COSTIN FENEŞAN
Traducere
Noi, Capitlul bisericii din Buda, prin cuprinsul scrisorii de faţă dăm de
ştire făcând cunoscut tuturor cărora li se cuvine etc., că am primit cu cinstea
care se cuvine scrisoarea adresată nouă în chip de poruncă a prealuminatului
principe, a domnului Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei şi
Boemiei etc., scrisoare de trecere şi punere în stăpânire pe seama
preavestitei doamne văduve Beatrix şi a fiicei Elisabeta ale vestit răposatului
Ioan Corvin, duce de Liptov şi ban al regatelor noastre ale Dalmaţiei,
Croaţiei şi Slavoniei, având acest cuprins:
[urmează, în transumt, documentul dat de regele Vladislav al II-iea la Buda, la 8

decembrie 1506 1]
Noi, aşadar, vroind să dăm mereu şi în toate ascultare poruncilor

amintitului nostru domn regele, aşa cum suntem datori, am hotărât să-i
trimitem - împreună cu amintitul Emeric de Gerecz, omul regesc amintit în
mod deosebit cu numele printre alţi oameni ai săi regeşti în pomenita
scrisoare a domnului nostru regele, om trimis de la Curtea sa în mod
deosebit de către acelaşi domn al nostru regele pentru a duce la îndeplinire
această trecere şi punere în stăpânire - pe omul nostru, anume pe vrednicul
de cinste magistru Gheorghe Kewbles de Bemold, ortac şi concanonic al
nostru, spre a duce la îndeplinire cele de mai sus şi spre a ne fi de mărturie
vrednic de crezare. După ce s-au întors de acolo, aceştia ne-au relatat
întocmai şi cu adevărat, cum că, mai întâi, de sărbătoarea sfinţilor mucenici
Andrei şi Benedict tocmai trecută2 , s-au dus la faţa amintitului castel şi târg
Mănăştiur şi a tributului încasat acolo în mod obişnuit, precum şi a satelor
Pomosthene 3 , Leucuşeşti, Radesth4 , Zthemek 5, Thalmadya6 , Ierşnicul de
Sus, Ierşnicul de Jos şi Othe 7, care se sflă în districtul Swggyawydeke 8,
precum şi în districtul Bujor, apoi, în lunea imediat după sărbătoarea
amintită a sfinţilor mucenici Andrei şi Benedict9 , s-au dus la faţa castelului
şi a târgului Margina şi a tributului încasat acolo în mod obişnuit, precum şi
în districtul lkewswydekeJO, apoi, în ziua de miercuri, anume în ajunul
sărbătorii sfintei Maria Magdalena' , s-au dus la faţa cetăţii şi a târgului
1
Hunedoara, iar la urmă şi pentru ultima dată, în ajunul sărbătorii sfântului

apostol Iacob 12 şi în zilele care au urmat după aceea s-au dus la faţa
castelului şi a târgului numit Haţeg, iar în acele zile au trecut pe la toate şi
pe la fiecare dintre pertinenţele acestora, toate aflate în comitatele amintite
mai sus, precum şi la faţa zisului drept regesc deţinut asupra acestora,
chemându-i în chip legiuit şi fiind prezenţi acolo toţi vecmn ş1 meg1eşn

acestora, dar mai cu seamă nobilii Ioan şi Ştefan Boktws din Endred 13 , Petru
Cerbiţă din Teş, Matia Gului din Ladan 14 , Francisc din Ewthhalom 15 pentru
amintitele castele şi târg Mănăştiur şi Margina, precum şi pentru amintitele
sate şi pentru districtul Bujor, de asemenea Ludovic Drăculea din Sinteşti
pentru castelul şi târgul Margina, în afară de asta amintitul Ioan Bekews,
judele nobililor, Valentin din Hăşdat, magistrul Ioan din acelaşi Hăşdat,
notar al amintitului comitat al Hunedoarei, Vincenţiu Gergelyffy,
Bartolomeu David din Răcăştia, Ştefan tot David, Blasiu şi Augustin din
aceeaşi Răcăştia şi Dumitru din Cristur pentru amintitele cetate şi târg
Hunedoara, de asemenea Wanchaky (din Unciuc - C.F.), Kende (Cânde -
C.F.) din Unciuc, Dan din Săcel, Ladislau şi Simion Lupşa din Săcel, un alt
Ladislau din Silvaşul de Sus, un al treilea Ladislau, Ioan şi Dumitru din Vad
pentru amintitele castel şi târg Haţeg, precum şi mulţi alţi nobili şi nenobili,
iar acel om al zisului nostru domn regele, fiind de faţă amintitul nostru
martor, în zilele care au urmat una după alta a trecut şi a dat în stăpânirea
amintitelor doamne Beatrix şi a fiicei ei Elisabeta pomenitele cetate, castele,
târguri şi locuri de încasare a dării, satele şi districtele şi pertinenţele scrise
mai sus, anume minele de aur, anume Zlaşti, Ikews , Fârdea, Swl 16 şi
10
Ke\.\'1:hewthhawasa (Kotătthavasa I Munţii legaţi - C.F.) 17 , cu toate minele,

aşa cum se numesc şi cum se cheamă, anume atât cele care se spune că se
află acolo în mod real şi în fapt, pe pământurile proprii ale amintitei doamne
Beatrix şi ale fiicei ei Elisabeta, cât şi a celor care s-ar afla pe pământurile
oricăror alţi nobili din amintitul comitat al Hunedoarei şi care, prin venitul
lor, trebuie să ţină şi să-i revină zisei cetăţi Hunedoara, dar numai prin
stăpânirea asupra venitului şi a zisului drept regesc avut asupra acestora, şi li
le-a dat pe toate acestea aceloraşi Beatrix şi Elisabeta spre a le stăpâni în
chip veşnic, potrivit cu amintita danie a drepturilor regeşti care li se cuvin,
tără să se fi înfăţişat nici acolo şi nici mai apoi vreun împotrivitor în faţa
noastră, după ce am adăstat la faţa aceloraşi cetate, castele şi târguri
legiuitele zile.
Spre tăria şi mărturia veşnică a acestui lucru am hotărât să le hărăzim
scrisoarea noastră de faţă privilegială, a cărei putere am sporit-o prin
atârnarea sigiliului nostru, aşa după cum ne-au fost înfăţişate lucrurile de
amintiţii oameni, al regelui şi al nostru. Dată în a şaisprezecea zi din ziua
ultimei treceri şi dări în stăpânire amintite, în anul Domnului o mie cinci
sute şapte.
260 COSTIN FENEŞAN
pe verso: Scrisoare de trecere şi dare în stăpânire a cetăţii Hunedoara şi a castelelor

care ţin de aceasta pe seama răposatei Beatrix şi a fiicei ei Elisabeta.
însemnare contemporană pe verso: Din porunca lui Ioan Torok.
1
Documentul de danie al regelui Vladislav al II-iea, dat la Buda, la 8 decembrie
1506, a fost publicat după originalul păstrat la Arhiva Naţională Maghiară din Budapesta
(MOL, Dl. 37794) de Iosif Pataki, Domeniul cetătii Hunedoara la începutul secolului al
XVI-iea. Studiu si documente. Bucureşti, 1973, doc. 23, p. 123-138. Ordinul regal de
trecere şi dare în stăpânire, dat la Buda tot la 8 decembrie 1506 se păstrează tot la Arhiva
Naţională Maghiară din Budapesta, fiind transcris în documentul de faţă, dar nu se publică
deoarece, prin cuprins, este aproape identic cu documentul regal de danie.
2
17 iulie 1507.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Leucuşeşti, Suciu, II, p. 388 o
3
localizează, credem greşit, pe lângă Delineşti.

4
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Leucuşeşti. Suciu, II, p. 391 o
localizează, credem greşit, pe lângă Hezeriş.
5
Aşezare, azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Zthamik sau Ztemik,
care s-a aflat pe lângă Cladova din părţile Făgetului, unde porţiunea de hotar Stemicu îi
păstrează amintirea, cf. Suciu, II, p. 437.
6
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe malul stâng al Mureşului, pe lângă Ostrov şi
Virişmort, unde partea de hotar numită Valea Talmadia îi păstrează amintirea, cf. Suciu, II,
p. 410.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Făget, cf. Suciu, II, p. 381.
7
Aşezare şi district românesc care s-au aflat pe lângă Leucuşeşti, cf. Suciu, II, p.
8
404-405; vezi şi Milleker, p. 247, care identifică aşezarea, credem în mod greşit, cu Susani.
9
19 iulie 1507.
10
Localitate şi district care s-au aflat între Gladna Română şi Fârdea, cf. Suciu, 11, p.
380.
11
21 iulie 1507.
12
24 iulie 1507.
Aşezare, azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Endreud, care s-a aflat
13
pe lângă Botineşti, cf. Suciu, II, p. 322.

14
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Băteşti şi Mănăştiur.
15
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Mănăştiur. Suciu, IT, p. 324 o
localizează cu probabilitate, credem greşit, pe lângă Ohaba Mâtnic.
16
Probabil Jiu. O posibilă identificare cu aşezarea, azi dispărută, Zylas, care s-a aflat
pe lângă Hălăliş (cf. Suciu, II, p. 438) credem că nu trebuie exclusă.
17
Probabil în părţile Haţegului, înspre Hunedoara.
81. 1507 octombrie 4, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, dă

garanţii Beatricei de Frangepan (Frankopan), văduvei şi Elisabetei, fiicei
ducelui Ioan Corvin, că le va apăra cu toate mijloacele în faţa încercărilor
întreprinse de urmaşii lui Nicolae şi Iacob Banffy de a le lua, pe cale
judecătorească, cetăţile Şoimuş şi

Lipova, care le reveniseră printre alte
bunuri imobile în urma schimbului făcut de Ioan Corvin cu regele pentru
ducatul Opava.
MOL, Dl. 37825; original pe pergament; pecete în ceară roşie, atârnată de document
cu şnur de mătase împletit de culoare roşie, albă şi verde (ANIC Bucureşti, Colectia
Microfilme Ungaria, rola 137, c. 229-231).
Nos, Wladislaus, Oei gracia rex Hungarie et Bohemie etc.,

recognoscimus per presentes et tenore presencium, significantes quibus
expedit vniversis, quod quia nos hoc superiori tempore iuxta continencias
certarum literarum nostrarum obligatoriarum et composicionem cum illustre
condam Johanne duce Cervino etc. de et super ducatu Oppavie factam, inter
cetera castra et castella per nos eidem condam duci et heredibus suis pro
ipso ducatu in concambium data. eciam omnes illas lites et causas, si quas
filii seu heredes magnificorum condam Nicolai et Jacobi Banffy de
Alsolyndwa contra eundem Johannem ducem vei suos posteros racione
castrorum Solymos et Lyppa vocatorum, în comitatu Orodiensis habitorum,
moverent, in nos et successores nostros reges Hungarie susceperimus et
assumpserimus. Tamen, quia nune intelligimus, inter eosdem filios et
heredes dictorum condam'Nicolai et Jacobi Banffy ac generosam dominam
Beatricem relictam et Elizabeth puellam, filiam eiusdem condam ducis
Cervini. racione prescriptorum castrorum Solymos et Lyppa iam de facto
litem pendere, vt igitur eadem domina Beatrix et filia sua Elizabeth, posteri
scilicet eiusdem ducis, super premissa priori nostra obligacione eidem
condam duci facta de nobis cerciores fiant, easdem omnes lites et causas
modo premisso per prefatos filios dictorum condam Nicolai et Jacobi contra
eandem dominam Beatricem et filiam eiusdem Elizabeth racione
prescriptorum castrorum Solymos et Lyppa motas, exnunc in nos
heredesque et successores nostros reges Hungarie de novo suscipientes et
assumentes, easdem nichilominus insuper taliter superinde assecurantes et
certificantes eisdemque în verbo nostro regio promittendum duximus, vt
casu quo in proximis octavis festi beati Michaelis archangeli vei in aliis
eciam futuris octavis quibuscunque predicti, filii seu heredes dictorum
condam Nicolai et Jacobi Banffy quocunque iuris processu prescripta duo
castra ah eisdem domina Beatrice et Elizabeth puella obtinerent, extunc nos
e vestigio tam ipsa duo castra predicta, cum vniversis et singulis eorundem
pertinenciis, quam eciam alia vniversa castra, castella, civitates, oppida et
262 COSTIN FENEŞAN
villas ceterique bona et possessiones porcionesque et quelibet iura

possessionaria, vbivis et in quibuscunque comitatibus tam huius regni nostri
Hungarie quam eciam Transsilvanie et Sclavonie existentes et habitas, nove
nostre donacionis titulo et ius eciam nostrum regium, si quod in eisdem
haberemus, memorate domine Beatrici et Elizabeth filie eiusdem dabimus
donabimusque et confereremus easque in eisdem contra omnes legittimos
impetitores, causidicos et actores protegemus et defensabimus, immo 1
suscepimus et assumimus ac assecuramus certificamusque et promittimus
harum nostrarum, quibus secretum sigillum nostrum, quo vt rex Hungarie
vtimus, est appensum, vigore et testimonio literarum mediante. Datum
Bude, in festo beati Francisci confessoris, anno Domini millesimo
quingentesimo septimo, regnorum nostrorum Hungarie etc. decimo octavo,
Bohemie vero tricesimo octavo.
Wladislaus Rex,
manu p(ro)p(ri)a s(crip)sit
1
Astfel în text.
Traducere
etc., prin prezenta recunoaştem şi facem cunoscut prin cuprinsul scrisorii de
faţă tuturor cărora li se cuvine, că, de vreme ce noi, în timpurile trecute şi
potrivit cu cuprinsul unei anumite scrisori ale noastre de îndatorire şi de
învoială, pe care am încheiat-o cu vestit răposatul duce Ioan Corvin etc.
despre şi cu privire la ducatul Opava, între alte cetăţi şi castele pe care i le-
am dat la schimb aceluiaşi răposat duce, precum şi moştenitorilor săi pentru
acel ducat, am hotărât ca toate sarcinile şi procesele pe care le-ar pomi
împotriva aceluiaşi duce Ioan sau a urmaşilor săi fiii sau moştenitorii
răposat măreţilor Nicolae şi Iacob Banffy de Alsolindva în legătură cu
cetăţile numite Şoimuş şi Lipova, care se află în comitatul Arad, să le luăm
asupra noastră şi să ne angajăm pentru ele, noi şi succesorii noştri regi ai
Ungariei. Dar, deoarece înţelegem acum, că între fiii şi moştenitorii zişilor
răposaţi Nicolae şi Iacob Banffy şi de nobil neam doamna Beatrix văduva şi
Elisabeta copila, fiica aceluiaşi răposat duce Corvin, se află deja în curs şi
de facto un proces pentru amintitele cetăţi Şoimuş şi Lipova, spre a da, prin
urmare, aceleiaşi doamne Beatrix şi fiicei ei Elisabeta, adică urmaşelor
aceluiaşi duce, o chezăşie şi mai mare cu privire la legământul nostru de mai
înainte făcut cu acelaşi răposat duce, am luat din nou asupra noastră şi ne-
am angajat din nou, noi şi succesorii noştri regi ai Ungariei, în legătură cu

toate pricinile şi procesele pornite în chipul amintit, mai sus de către
amintiţii fii ai zişilor răposaţi Nicolae şi Iacob împotriva aceleiaşi doamne
Beatrix şi a fiicei ei Elisabeta în legătură cu amintitele cetăţi Şoimuş şi
Lipova, de asemenea le-am dat asigurări şi chezăşie în această privinţă şi am
hotărât să le promitem prin cuvântul nostru regesc că, dacă la termenele de
judecată din apropiatele octave ale sărbătorii sfântului arhanghel Mihail sau
chiar la oricari alte octave ale termenelor de judecată viitoare amintiţii fii
sau moştenitori ai zişilor răposaţi Nicolae şi Iacob Banffy ar obţine prin
orice fel de proces, de drept, pomenitele două cetăţi de la aceeaşi doamnă
Beatrix şi de la copila Elisabeta, atunci noi, dimpotrivă, le vom da, le vom
dărui şi le vom hărăzi - în chip de nouă danie a noastră şi cu dreptul nostru
regesc, dacă am deţine vreunul acolo - amintitei doamne Beatrix şi fiicei ei
Elisabeta cele două cetăţi amintite, cu toate şi cu fiecare dintre pertinenţele
lor, cât şi toate celelalte cetăţi, castele, oraşe, târguri şi sate şi celelalte
bunuri şi părţi de moşie şi orice drepturi de proprietate oriunde s-ar afla şi ar
fi, în orice comital, atât din acest regat al nostru al Ungariei cât şi din
Transilvania şi Slavonia, şi le asiguram că le vom ocroti şi le vom apăra
împotriva tuturor pârâşilor legiuiţi, a celor care pornesc pricini şi a
căuzaşilor, după cum le luăm asupra noastră şi ne angajăm şi le dăm
garanţie şi chezăşie şi le făgăduim prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale
noastre, de care a fost atârnat sigiliul nostru secret, pe care îl folosim ca rege
al Ungariei. Dată la Buda, de sărbătoarea sfântului mărturisitor Francisc, în
anul Domnului o mie cinci sute şapte, al optsprezecelea an al domniei
noastre în Ungaria, iar în Boemia al treizeci şi, optulea.
Vladislav. regele,
a scris cu mână proprie
82. 1509-151 O - Extrase referitoare la Banat din socotelile orăşeneşti

ale Sibiului.
Editie: Franz Zimmermann, Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt
und der Săchsischen Nation, voi. I, Sibiu, 1880.
1509 iulie 3: Misso eodem die famulo cum litteris post dominos ad
Thordam, qui excidium de Karanzebes nuntiavit; expensae 40 den. (p. 518).
264 COSTIN FENEŞAN
1509 iulie 31: Expedivit dominus magister civium in redemptionem

soldatorum 300, quas dominus vaivoda habere volebat, cum Thurci illos de
Karanzebes profligaverant, ne pauperes in messe linquenda damna maiora
susciperent, de dominorum voluntate flor. 300 (p. 521).
1509 octombrie 3: Fychor Bicone post praefatum famulum ad Budam
proficiscentem misso, ut ei diceret, quoniam banus et cetera diceretur fore în
Karansebes etcetera, expensae eodem die flor. l (p. 527).
1509 octombrie 15: Post strages illorum de Karansebes mendicaverunt
residui de eadem Karansebes, ut eis subveniretur cum pulveribus, ne
periculum â Turcis paterentur; assignati sunt eis de commissione
dominorum pulveris quartale unius masae pro flor. 3 (p. 535).
1510 martie 14: Percipit [magister civium- C.F.] ratione octo arcuum
et telorum 200 ad Karanzebes datorum flor. 2 den. 80 (p. 542).
Traducere:
1509 iulie 3: În aceeaşi zi a fost trimisă la domnii [saşi] o slugă, la

Turda, care a adus ştirea despre măcelul de la Caransebeş; s-au cheltuit 40
denari.
1509 iulie 31: Domnul primar [al Sibiului] a trimis, din voinţa
domnilor [din Sfatul orăşenesc] 300 florini pentru răscumpărarea celor 300
oşteni pe care vroia să-i aibă domnul voievod 1, deoarece turcii îi nimiciseră
pe cei din Caransebeş, ca nu cumva să sufere pierderi mai mari, fiind
părăsiţi la necaz.
1509 octombrie 3: Fychor Bicone a fost trimis după sluga amintită,
care a plecat la Buda pentru a-i spune, că se zice că banul [Severinului]2 ar fi
la Caransebeş şi s-a cheltuit în aceeaşi zi 1 fl.
1509 octombrie 15: După măcelărirea celor din Caransebeş, cei rămaşi
în acelaşi Caransebeş au cerşit să fie ajutaţi cu pulbere, pentru a nu fi expuşi
pericolului din partea turcilor; din porunca domnilor [din Sfatul oraşului
Sibiul] li s-a atribuit im sfert, de majă3 de pulbere pentru [suma de] 3 fl.
1510 martie 14: [Primarul Sibiului] a încasat pentru opt bombarde şi
200 ghiulele date la Caransebeş 2 fl. 80 denari.
1
În anii 1499-1510 dregătoria de voievod al Transilvaniei a fost deţinută de Petru de
Szentgyorgy şi Bozin.
2
În anii 1508-1513, ca bani ai Severinului sunt atestaţi Mihai Paksi şi Bamabăs
Belai.
3
Majă sau centenar, unitate de măsură pentru greutate, având I 00 livre (I livră= cca.
560 grame), o majă măsurând prin urmare aproximativ 5,6 kg.
83. 1509 martie 5, Lipova - Scrisoare de chezăşie dată markgrafului

Gheorghe de Brandemburg şi soţiei sale Beatrix de Frangepan de Ioan
Horvath de Razwaya cu ocazia preluării dregătoriei de castelan al cetăţilor
Şoimuş şi Lipova şi al oraşului Lipova.
MOL, Dl. 37849: original pe pergament; pecete în ceară roşie (ANIC Bucureşti,
Ego, Joannes Horwath de Razwaya, recognosco per presentes, quod

quia illustrissimi principes, dominus Georgius marchio Brandemburgensis
etc. et domina Beatrix de Frangepanibus, conthornalis eiusdem domini mei
graciosissimi, castra ipsorum Solymos et Lyppa ac civitatem similiter Lyppa
vocatam cum omnibus et singulis machinis, ingeniis et pertinenciis
eorundem ad manus meas, durante beneplacito ipsorum, dederunt et in
officium contulerunt, vnde ego capiens ipsos illustrissimos dominos,
dcminum Georgium et dominam Beatricem, dominos meos graciosissimos,
de et super restitucione dictorum castrorum Solymos et Lyppa ac civitatis
similiter Lyppa vocatorum, simulcum pertinenciis eorundem cerciores
reddere, promitto fide mea Christiana necnon honore et humanitate meis
mediante, quod quandocunque ipse illustrissimus dominus Georgius
marchio etc. predicta castra Solymos et Lyppa ac civitatem similiter Lyppa
vocata, cum omnibus et singulis machinis, ingeniis et pertinenciis eorundem
â me rehabere et de manibus meis amovere voluerit, extunc ego prorsus
excusacione, pactacione, cavillacione, adinvencione subterfugioque et
quibusvis aliis occasionibus et difficultatibus semotis iamfata castra et
civitatem cum pertinenciis eorundem eidem illustrissimo domino Georgio
aut cui ipse de facie ad faciem mandaverit, et dum presentes literas meas in
specie et cum hoc alias literas ipsius superinde expeditoriales mihi
assignaverit, statim ipsa castra et civitatem dare, restituere et resignare
debeam et ad hoc ipsum faciendum firmiter sim obligatus. Si autem
illustrissimus dominus de hoc dominio aliquo recederet, extunc hanc
libertatis facultatem illustrissima domina Beatrix. plenariam habeat, si
autem ambo ipsi illustrissimi domini de dieto dominio recederent, extunc
quemcumque ydem 1 in persona ipsorum constituerint eidem modo premissa
266 COSTIN FENEŞAN
dicta castra et civitatem resignare debeam et sim obligatus. Preterea, ornnes

vicecastellanos, pedites et quosvis alios familiares meos in eisdem castris et
civitate et pertinenciis eorundem pro tempore constituendis ad hoc ipsum
fideliter observandum adiurare facere debeam. Si vero casu contingenti, me
in hoc medio ab hac luce decedere contigerit, extunc vnus vicecastellanus
meorum in dictis castris et civitate debitam et securam custodiam tenere,
alter vero in sua ac socii sui personis cum plena informacione et auctoritate 1
erga eundem illustrissimum dominum, ubicunque tune Deo duce constitutus
fuerit, ire et proficisci et consimiliter cuiuscunque idem illustrissimus
Georgius marchio Brandemburgensis etc. huiusmodi castra et civitatem
vnacum machinis, ingeniis et pertinenciis eorundem dare et plenarie
administrare facie ad faciem mandaverit, eadem castra et civitatem resignare
debeat et teneatur; cum effectu et quocienscumque dominus Georgius
marchio Brandemburgensis etc. aut domina Beatrix, domini mei
graciosissimi, ad castra et civitatem intrare voluerint cum tot quot voluerint
hominibus semper ingrediendi liberam habeant potestatis facultatem. Casu
vero, quod Deus avertat, quo eundem illustrissimum dominum Georgium
marchionem ab hoc seculo decedere contigerit, extunc prefata castra et
civitatem vnacum omnibus machinis, ingeniis, pertinenciis ad manus
illustrissime domine Beatricis, consortis eiusdem illustrissimi domini, et
heredum suorum dare et resignare debeam et sim obligatus. Si autem dictam
dominam Beatricem modo simili premori contigerit, extunc simili modo ad
manus eiusdem illustrissimi domini marchionis et heredibus suis huiusmodi
castra et civitatem dare et resignare debeam et sim obligatus cum effectu, vt
tamen pars superveniens literas meas in specie reddere et mihi restituere
debeat. Si autem literas meas in specie reddere et restituere non posset,
extunc et superinde literas suas expeditoriales mihi dare debeat et teneatur,
dictique vice castellani mei et pedites ac alii familiares mei ad hoc ipsum
faciendum sint obligati et firmiter astricti 1 harum mearum vigore et
testimonio literarum mediante. Datum in civitate Lyppa, feria secunda
proxima post Dominicam Reminiscere, anno Domini millesimo
quingentesimo nono.
L. S.
pe verso: Revers Joannis v(on) Kazwara 1 Ambtsbestellung vber Solymos vnd Lyppa
betr( effend), an no 1509.
1
Astfel în text.
Traducere
Eu, Ioan Horvâth de Razwaya, recunosc prin scrisoarea de faţă că, de
vreme ce preavestiţii princ1p1, domnul Gheorghe markgraf al
Brandenburgului etc. şi doamna Beatrix de Frangepan, soţia aceluiaşi
preamilostiv domn al meu, mi-au dat în mâinile mele şi mi-au încredinţat
atât timp cât le va fi pe plac dregătoria cetăţilor lor Şoimuş şi Lipova şi, de
asemenea, a oraşului numit Lipova, cu toate şi cu fiecare dintre maşinăriile,
uneltele şi pertinenţele lor, eu înţeleg ca, pe credinţa mea creştină, precum şi
pe onoarea şi pe omenia mea, să le promit şi să le garantez preavestiţilor
stăpâni, domnului Gheorghe şi doamnei Beatrix, stăpânilor mei
preamilostivi, că le voi restitui zisele cetăţi numite Şoimuş şi Lipova şi
oraşul Lipova dimpreună cu pertinenţele lor şi că, oricând acest preavestit
domn markgraf Gheorghe etc. va voi să aibe de la mine şi să ia din mâinile
mele amintitele cetăţi numite Şoimuş şi Lipova şi oraşul Lipova cu toate şi
cu fiecare dintre maşinăriile, uneltele şi pertinenţele lor, atunci eu - lară de
nici o scuză, socoteală, discuţie, scorneală şi ascunziş, dând la o parte orice
vorbă de pricină şi orice piedică - voi fi dator să dau, să restitui şi să
încredinţez pe loc aceste cetăţi şi oraşul adesea amintit, împreună cu
pertinenţele lor, aceluiaşi preavestit domn Gheorghe sau celui pe care el îl
va trimite la faţa locului, după cum va socoti că este potrivit, anume în
temeiul acestei scrisori ale mele şi aşa cum va prevedea o altă scrisoare a lui
[Gheorghe de Brandenburg] în această privinţă, iar eu să fiu dator să duc
acestea la îndeplinire cu toată tăria. Dacă s-ar întâmpla cumva, ca
preavestitul domn să se retragă din această stăpânire în altă parte, preavestita
doamnă Beatrix să aibă aici deplina putere de a dispune. Dacă ambii
preavestiţi stăpâni s-ar retrage însă din zisa stăpânire, atunci eu voi fi obligat
în chipul amintit mai sus să încredinţez zisele cetăţi şi zisul oraş oricui pe
care aceştia îl vor desemna să-i reprezinte. În afară de asta, eu va trebui să-i
pun pe toţi vicecastelanii şi pedestraşii, precum şi pe oricare dintre familiarii
mei, pe care îi voi rândui pentru o vreme în acele cetăţi şi în acel oraş, să
jure că vor respecta cu credinţă toate acestea. Dacă s-ar întâmpla însă, ca eu
să părăsesc lumea asta în acele locuri, atunci unul dintre vicecastelanii mei
va trebui să se îngrijească de paza cuvenită şi sigură în zisele cetăţi şi în
zisul oraş, iar celălalt va avea să meargă şi să se ducă, în numele său şi al
tovarăşului său, cu deplină înştiinţare şi autoritate, la acelaşi preavestit
domn, oriunde s-ar afla acesta cu voia lui Dumnezeu. De asemenea, oricui îi
va da acelaşi preavestit Gheorghe markgraf al Brandenburgului să
administreze pe deplin aceste cetăţi şi acest oraş cu maşinăriile, uneltele şi
268 COSTIN FENEŞAN
pertinenţele lor, celui pe care îl va pune în fruntea lor şi îl va trimite la faţa

locului, unuia ca aceluia vicecastelanii să-i fie datori şi obligaţi a-i da aceste
cetăţi şi acest oraş, iar atunci când acelaşi preavestit domn Gheorghe
markgraful Brandenburgului etc. sau doamna Beatrix, stăpânii mei
preamilostivi, vor voi în fapt şi în orice clipă să intre în zisele cetăţi şi în
zisul oraş, ei să aibă deplina putinţă să intre acolo mereu nestingheriţi, cu
toţi oamenii cu care vor voi. În cazul în care, ferească Dumnezeu!, s-ar
întâmpla însă ca preavestitul domn markgraf Gheorghe să părăsească lumea,
asta, eu voi fi dator şi obligat să dau şi să restitui amintitele cetăţi şi
amintitul oraş dimpreună cu maşinăriile şi pertinenţele lor la mâna
preavestitei doamne Beatrix, soţia aceluiaşi preavestit domn, şi a urmaşilor
lor. De asemenea, dacă s-ar întâmpla cumva ca zisa doamnă Beatrix să se
stingă din viaţă, atunci eu voi fi dator şi obligat într-un mod asemănător să-i
dau şi să-i încredinţez aceluiaşi preavestit domn markgraf şi urmaşilor săi
aceste cetăţi şi acest oraş, anume în fapt, urmând ca partea supravieţuitoare
să fie datoare să-mi dea şi să-mi restituie originalul scrisorii mele [de
chezăşie]. Dacă nu se va putea însă să-mi dea înapoi şi să-mi restituie
originalul scrisorii mele de [chezăşie], atunci acea parte va fi datoare să-mi
dea o scrisoare de descărcare în această privinţă, iar zişii mei vicecastelani şi
pedestraşi şi alţi familiari ai mei să fie datori să facă şi ei asta şi să fie
obligaţi cu toată tăria prin puterea şi mărturia acestei scrisori ale mele. Dată
în oraşul Lipova, în lunea de după Dominica Reminiscere 1, în anul
Domnului o mie cinci sute nouă.
L. S.
pe verso: Scrisoare de legământ a lui Ioan de Razwaya cu privire la ocuparea

dregătorieipeste Şoimuş şi Lipova în anul 1509.
În calendarul bisericesc romano-catolic este a cincia duminică înainte de Paşti.

1
84. 1509 octombrie 27, Lipova - Markgraful Gheorghe al

Brandenburgului îi dăruieşte cneazului Ştefan Pantea din Puri moşie Purii
de Sus şi Purii de Jos din districtul Fârdea, care ţine de domeniul exterior al
cetăţii Hunedoara, spre a o stăpâni după chipul celorlalţi cneji, aşa cum erau
deţinute şi celelalte moşii libere (cneziale) din districtul Fârdea.
MOL, Dl. 30983; original pe hârtie; pecete timbrată în ceară roşie (ANIC Bucureşti,
Colectia Microfilme Ungaria, rola, 131, c. 218-219).
Nos, Georgius, Dei gracia marchio Brandenburgensis, Stetiniensis,

Pomer(an)ensis, Cassuborum ac Sclavorum <lux, burggravus
Nurembergensis Rugieque princeps, memorie commendamus tenore
presencium significantes quibus expedit vniversis, quod nos, considerantes
fidelitates et fidelia servicia Stephani Panthe de Pwrj per ipsum nobis locis
debitis et temporibus opportunis exhibitis et impensis, quandam
possessionem Pwri superiori et inferiori vocatam, in districtu Thwrd
existentem, simulcum cunctis vtilitatibus et pertinenciis, videlicet terris
arabilibus, silvis, pratis, fenilibus, nemoribus et aliis quibuscumque
vtilitatibus, more et adinstar aliorum keneziorum et liberarum possessionum,
prout ceteri huiusmodi liberas possessiones in dieto districtu possident,
eidem suisque heredibus et posteritatibus vniversis in perpetuum dedimus,
donavimus et contulimus, ymo 1 damus et contulimus. Quocirca vobis,
officialibus in dieto districtu Thwrd constitutis et in futurum constituendis
firmiter prec1p1entes comm1tt1mus et mandamus, quatinus dictum
Stephanum Panthe suosque fratres et posteritates in dictam possessionem
Pwrj superiori et inferiori contra premissam nostram donacionem în nullo
impedire, molestare, perturbare aut quovismodo dampnificare 1 presumatis,
sed eundem more aliorum keneziorum et possessionum pacifice vti et frui
permitattis. Secus non facturi. Presentibus perlectis, exhibenti restitutis.
Datum in castro nostro Lippa, cum appressione sigilii nostri, sabbato ante
Simonis et Jude apostolorum, anno etc. quingentesimo nono.
manv proppria2
L.S.
1
Astfel în text.
2
Scris de Gheorghe de Brandenburg.
Traducere
Noi, Gheorghe, din mila lui Dumnezeu, markgraf al Brandenburgului,
duce al Stettinului, al Pomeraniei, al cassubilor şi slavilor, burggraf al
Ntirnbergului şi principe de Rtigen, prin cuprinsul scrisorii de faţă dăm de
ştire făcând cunoscut tuturor cărora li se cuvine, că noi, luând aminte la
credinţa şi la slujbele credincioase ale lui Ştefan Pantea din Pwrj 1, slujbe pe
care acesta ni le-a făcut şi ni le-a adus în locurile cuvenite şi la vremea
potrivită, i-am dat, i-am dăruit şi i-am hărăzit pe veci, lui şi urmaşilor şi
coborâtorilor săi, o moşie numită Pwri de sus şi de jos, care se află în
districtul Fârdea, dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele ei, anume
270 COSTIN FENEŞAN
pământuri de arătură, lucrate şi nelucrate, păduri, lunci, fâneţe, dumbrăvi şi

orice alte folosinţe, anume după obiceiul şi chipul celorlalţi cnezi şi a
moşiilor libere, aşa cum stăpânesc ceilalţi astfel de moşii libere în zisul
district, după cum i-o dăm şi i-o hărăzim. De aceea, punându-vă în vedere
aceasta, vă poruncim cu tărie vouă, dregătorilor rânduiţi în zisul district
Fârdea şi celor care vor fi rânduiţi în viitor, să nu îndrăzniţi ca pe zisul
Ştefan Pantea, pe fraţii şi pe urmaşii săi, să-i împiedicaţi, tulburaţi, supăraţi
sau păgubiţi într-un mod oarecare în zisa moşie Pwrj de sus şi de jos, contrar
cu dania noastră de mai sus, ci - după obiceiul celorlalţi cnezi şi al celorlalte
moşii [libere] - să-i îngăduiţi să se folosească şi să se bucure de această
[moşie] în pace. Altfel să nu se facă. După citirea scrisorii de faţă, aceasta să
fie restituită celui care a înfăţişat-o. Dată în cetatea noastră Lipova, cu
punerea sigiliului nostru, în sâmbăta de dinaintea sărbătorii sfinţilor apostoli
Simon şi Iuda, în anul etc. cinci sute nouă.
' • 2
cu mana propne
L.S.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Mâtnicul Mare şi Drăgşineşti, cf. Suciu,
1
II, p. 390.
2
Scris de Gheorghe de Brandemburg.
85. 1510 martie 22, Esztergom - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi

dăruieşte nepotului său de soră, markgraful Gheorghe al Brandenburgului,
cetatea Şoimuş cu domeniul său însumând 173 de sate din comitatele Arad,
Timiş şi Cenad, precum şi cetatea Lipova cu cele 4 sate ţinând de aceasta şi
oraşul Lipova.
MOL, Dl. 37874; original pe pergament; pecete în ceară roşie (ANIC Bucureşti,

Nos, Wladislaus, Dei gracia rex Hungarie et Bohemie etc., memorie
quod cum nos illustrissimum principem, dominum Georgium, Dei gracia
marchionem Brandemburgensis, Stetiniensis, Pomariensem 2, Casswbiensem
ac Sclavorum ducem, burggravium Nywrembergensis Rugieque principem,
nepotem nostrum ex sorore nostra carnali, nobis charissimum, ex sedibus
paternis exire et ante aliquot annos elapsos ad Nos venire laterique Nostro
iam a pluribus annis adherere iussissemus, consyderantes2 et animo nostro

diu multumque metientes eiusdem magnum et precipuum in Nos
serenissimosque liberos Nostros ac vniversa regna Nostra amorem, studium
laboresque et expensas, quas, posteaquam apud Nos fuit, assidue, non
parcendo persone sue ac rebus suis propriis, fecit, ad hec accessit, et non
immerito quidem, quod ad Nos iure propinquitatis et sanguinis vinculo, puta
ex sorore Nostra carnali, Nobis charissima, progenitus, attinet, vt horum
igitur ornnium meritam et debitam racionem, sicuti par est, mature et
diuturna deliberacione habuisse videamur, per hocque decreto generali
regnicolarum nostrorum, vbi inter alia cavetur, ne externis quibusvis bone
hereditaria in hoc regno nostro Hungarie conferamus, in ea parte non
derogando sicuti neque derogamus, ex quo illustrissima Dominacio Sua ex
causis iam expressis pro forensi et externo haberi et iudicari non potest,
deinde eciam vt Nobis prefatisque serenissimis liberis ac vniversis regnis
Nostris pro temporum condicione et varietate, in ornni rerum eventu domi
forisque pro suo singulari comperto et ardenti in Nos liberosque Nostros
serenissimos ac regna et subditos Nostros vniversos amore, simul et
desyderio 2, secundum suam illustram natalem dignitatem melius,
commodius et decencius, ex Nostra generosa et affectuosa liberalitate,
benivolencia et officiorum dignitatis ac bonorum hereditariarum collacione,
exornacione et exaltacione adesse et inservire valeat regnicolisque nostris,
prefatum regnum Nostrom locaque eidem subiecta inhabitantibus, per hanc
Nostram graciam, affeccionem et collacionem coalescat et membrum
precipuum propinquissimo iure et sanguinis vinculo ad Nos pertinens
efficiatur, castrum Solymos cum pertinenciis infrascriptis, videlicet castello
Waradgya, Alsowydek, Naghkewesd, Kyskewesd, Swmanowczy, Sylas,
Dwmbawycza, Gywlakapolnas, Gywlatho, Bryczkanfalwa, Negyesd,
Kakaro, Wallemare, Banya, Zebysthye, Zlathyna, Felsew Mwsa, Also
Mwsa, Brathesth, Lwpesth, Wlmeth, Ohawa, Polyana, Zoras, Felsewzykas,
Alsozykas ac aliis eciam cunctis pertinenciis ac iuribus possessionariis et
theloneis ad idem castrum Solymos pertinentibus, in comitatu Orodiensis
habitis, item superioribus pertinenciis castri Solymos, puta possessionibus
Halalos, Arwahegh, Wertheska, Wygenysth, Brwman, Brwmanfelsew,
Pernesthe, Ztherkonya, Thyza, Plys, Magwrashaza, Petrowch, Wlmeth,
Galsa, Anas, Zombro, Gyethysth, Themesysth, Gwzowyna, Zawarsyn,
Ohaba, Kewes, item pertinenciis Naghwydek ad idem castrum Solymos,
videlicet possessionibus Jakarowczy, Radowecz, Zagorychye,
Gawrylowczy, Zwmarynowczy, Lybasewczy, Felsewcholtha,
272 COSTIN FENEŞAN
Kewzepsewcholtha, Alsocholtha, Dobranowczy, Lomnyacza,

Chepchewozelo. Dragomanewczy, Doyanowczy, Jarok, Bwchewczy,
Zthoyanowczy, Brwznyk, Pawlowczy, Wrkynczy, Drwgchewczy,
Ohabycza, Radmanowczy, Dobroewczy, Ztherkowacz, Lapwsynczy,
Branowczy, Krwrylewlewcz, Zthondychy, Bachnyczy. Zpata, Banya,
Wyzma, Krywobara inferior, Zekach, Bwkowacz, Wrythkowczy,
Gwthwnya inferior, Gwthwnya superior, Zekas superior, Brathwsynowczy,
Nygoranowczy, Ylynczy, Ohabycza, Ohabycza inferior, Beykes,
Chervenkowozelo, superior Beykes, Izworacz superior, Kyndya, Bodynczy,
inferior Kyndya, Pethrowacz, Thwsewozelo, Bryzthowacz, inferior Kewesd,
Rypas, Kewzepsekewesd, Thwdorowacz, superior Kewesd, Kyakowczy,
Dobrozlawczy, Sestharowcz, alio Sestharowcz, Chernoberczy, item
pertinenciis ad dictum castrum Solymos, videlicet districtu Chwch in
possessionibus Chwch predicta, Femorachwa, Pesther, Poyana, Lazwr,
Zazfalw, Podgradye, Solymos, Chewswar, item pertinenciis
Berslywkwydeke possessionibus videlicet Wathahaza, Handraka,
Godonowozelo, Dragothynowozelo, Venecia, Brathynowozelo,
Zthepanowozelo, Herczynowozelo, Dwdynowczy, Hemyakowozelo,
Obradowczy, inferior Zykelew, superior Zykelew, Erdeglwka, Kabolas
inferior, Kabolas superior, Zwmeh, Moysa, Ohaba, Loranthowozelo,
Zthanchezelo, Pethymohyle, item pertinenciis Sarad ad idem castrum
Solymos, oppido ipso Sarad in comitatu Themesiensis ac possessionibus
Pyskya, Zephel, Cheny, Medwydycza, Bathyn, Benchykwch, item provincia
minor ad idem castrum Solymos, puta villis Hathynczy, Hezotha, Mylowa,
minor Mylowa, Theakws, Komarowczy, Odwas, Sebys, Konop, inferior
Kalacha, superior Kalacha, Raznycza, item pertinenciis Sugdyawydeke ad
ipsum castrum Solymos, vnacum oppido Sugdya ac villis Thalmodya,
inferior Thalmoda, Weresmarth. Zyketfew, Zegle, inferior Kapolnas,
superior Kapolnas, Thws, Gywrchesth, Zwmanaresd, Bwkwresth, Chemeli,
Zeldybalch, Balthanegra in eadem Themesiensis, necnon Chatokamaras et
Maryan in Chanadiensis comitatibus, item oppido Palylese cum suis
pertinenciis aliisque cunctis bonis, iuribus possessionariis ad idem castrum
Solymos de iure spectantibus et pertinere debentibus in dieto comitatu
Orodiensis, necnon castrum Lyppa cum civitate similiter Lyppa et theloneo
ibidem exigi soli to et pertinenciis infrascriptis, puta possessionibus Iwanczy,
Radna, Pothok et Zowos appellatarum, omnino in preallegato comitatu
Orodiensis adiacentibus, que olim illustris quondam fidelis nostri Johannis
Corvini, Lypthovie ducis ac regnorum nostrorum Dalmacie, Croacie et
Sclavonie bani, necnon filii sui Christofori 2, similiter Lypthovie ducis, ac

puelle Elizabeth, filie sue, et demum illustris quondam domine Beatricis de
Frangepanibus, relicte prefati Johannis Corvini ducis, demum, ex nostra
voluntate et ordinacione, conthornalis prenominati illustrissimi domini
Georgii marchionis Brandemburgensis, nepotis nostri charissimi. fuissent,
sed per mortem et defectum seminis eorundem et earundem vetusto et
optimo iure, iuxta antiquam, vsitatam et approbatam huius inclyti regni
nostri Hungarie consuetudinem, ad nos collacionemque nostram regiam
condescensa forent riteque et legitime devoluta esse perhibentur et redacta,
simulcum totali et omni iure nostro regio, si quod in eisdem castris, castellis,
oppidis aliisque bonis et iuribus possessionariis prescriptis qualitercumque
haberemus aut eadem Nostram ex quibuscumque 2 causis, viis, modis et
racionibus concernerent Maiestatem ac pariter cum cunctis suis vtilitatibus
et pertinenciis quibuslibet, terris scilicet arabilibus, cultis et incultis, agris,
pratis pascuis, campis, fenetis, silvis, nemoribus, montibus, vallibus, vineis
vinearumque promontoriis, aquis, fluviis, piscinis, piscaturis, aquarumque
decursibus, molendinis et locis molendinorum, generaliter vero quarumlibet
vtilitatum et pertinenciarum suarum integritatibus, quovis nominis vocabulo
vocitatis, sub suis veris metis et antiquis existentibus, necnon tributis, eciam
vadis theloneisque vbivis exigi solitis, premissis sic vt prefertur stantibus et
se habentibus, memorato illustrissimo principi, domino Georgio marchioni
Brandemburgensis, non vt externo aut forensi sed tanquam propinquo
consanguineo et nepoti nostro charissimo suisque heredibus et posteritatibus
vniversis, sicuti tuncque quando divina volente clemencia superioribus annis
prefatam quondam illustrem dominam Beatricem de Frangepanibus,
relictam quondam illustris Johannis Corvini, eidem illustrissimo principi,
domino Georgio marchioni, în matrimonium et coniugem tradideramus
copulaveramusque ipsi domino marchioni in verbo nostro regio
promiseramus, ita nune quoque plene et integre, nil penitus excipientes,
dedimus, donavimus et contulimus omni eo iure et iurisdiccione, quo prefati
2
quondam Johannes Corvinus dux filiusque suus Christoforus , similiter
Lypthovie dux, necnon Elizabet puella et virgo, filia ipsius Johannis Corvini
ducis, et vltimo, illustris et generosa quondam domina Beatrix, relicta eius-
dem Johannis Corvini ducis ac demum conthoralis ipsius domini Georgii
2
marchionis, tenuerunt, habuerunt et possiderunt, immo damus, donamus et
conferimus iure perpetuo et irrevocabiliter tenendas, possidendas pariter et
habendas, salvo iure alieno, harum nostrarum vigore et tesimonio literarum
mediante, quas in formam nostri privilegii redigi faciemus, dum nobis în
274 COSTIN FENEŞAN
specie fuerint reportate. Datum Strigonii, feria sexta proxima post festum
sancti Benedicti abbatis et confessoris, anno Domini millesimo
quingentesimo decimo, regnorum nostrorum Hungarie etc. v1ges1mo,
Bohemie vero quadragesimo.
Wladislaus Rex, L. S.
manu pf ro)p(ri)a s(crip)sit
1
2
Astfel în text.
Traducere
Porunca însăşi a regelui 1
cărora li se cuvine, că de vreme ce noi i-am poruncit cu mai mulţi ani în
urmă preavestitului principe, domnului Gheorghe, din mila lui Dumnezeu
markgraf al Brandenburgului, duce al Stettinului, Pomeraniei, al Cassubiei
şi slavilor, burggraf al Ntinbergului şi principe de Rilgen, nepotul nostru
preaiubit de la sora noastră după tată, să plece de la vatra părintească, să
vină acum câţiva ani alături de noi şi să ni se alăture, de asemenea, luând în
seamă şi punând mult la suflet şi de multă vreme dragostea, silinţa, hărnicia
şi cheltuiala pe care acelaşi Gheorghe le-a arătat şi le-a făcut neîncetat, de
când se află alături de noi, pentru noi şi pentru prealuminaţii noştri copii,
precum şi pentru întregul nostru regat, fără să-şi cruţe persoana şi bunurile
proprii, ar fi cu totul nedrept ca, fiind legat de noi prin sânge şi prin rudenie
apropiată, deoarece este născut din preaiubita noastră soră după tată, să nu
ne îngrijim, prin urmare, aşa cum se cuvine, de toate aceste merite şi să le
luăm în seamă aşa cum se cade, astfel că - după o chibzuinţă aşezată şi
îndelungată - am socotim că nu ştirbim şi nici nu încălcăm prin ceea ce
facem hotărârea generală a regnicolarilor noştri (decretul adoptat în Dieta
Ungariei - C.F.), anume partea în care se dispune printre altele să nu-i
donăm niciunui străin bunuri ereditare în acest regat al nostru al Ungariei,
aceasta deoarece Domnia Sa preavestită (markgraful Gheorghe de
Brandenburg - C.F.) nu mai poate fi socotit şi judecat - din motivele care
tocmai au fost înfăţişate - drept un străin şi om din afară, apoi ţinând seama
de faptul că, după rânduiala şi deosebirea vremurilor, ne-a slujit nouă şi
prealuminaţilor noştri copii şi tuturor regatelor noastre în tot ceea ce s-a
întâmplat fie acasă, fie în afară, după cum a socotit că este mai cu folos şi cu
arzătoare dragoste pentru noi, pentru prealuminaţii noştri

copii, pentru ţară
şi pentru toţi supuşii noştri, dimpreunăcu dorinţa izvorâtă din demnitatea sa
înnăscută de a face totul cât mai bine, mai priincios şi mai cuviincios, aşa că
noi, din mărinimia noastră generoasă şi iubitoare, din bunăvoinţă şi din
dreptul de danie a dregătoriilor şi bunurilor ereditare şi dorind ca el
(Gheorghe de Brandenburg - C.F.) să-şi poată vedea de treburi, să se poată
pregăti şi să poată sluji, să poată fi de folos regnicolarilor noştri şi amintitei
ţări ale noastre şi celor care locuiesc în părţile supuse acesteia, vroind ca
prin această milostivire, manifestare a dragostei şi prin această danie să se
întărească şi mai mult, să ni se alăture pe mai departe şi să fie, prin
legăturile cele mai strânse de drept şi de sânge pe care le are cu noi, un
membru de cea mai mare însemnătate, i-am dat, i-am dăruit şi i-am hărăzit
cetatea Şoimuş dimpreună cu pertinenţele scrise mai în jos, anume castelul
Vărădia de Mureş, Alsowydek 2, Cuveşdia Mare, Cuveşdia Mică,
S\\manowczy 3 , Sylas 4 , Dumbrăviţa, Căpâlnaş, Juliţa, Bryczkanfalwa5,
Negyesd 6, Kakaro 7, Valea Mare, Baia, Zebysthye 8, Zlathyna9, Felsew
MwsaJO, Also Mwsa 10 , Brathesth 11 , Lupeşti, \\t1meth 12 , Ohaba, Poiana,
Zoras 13 , Felsewzykas 14 , Alsozykas 14 , precum şi toate celelalte pertinenţe şi
drepturi de proprietate şi vămi care ţin de aceeaşi cetate Şoimuş şi se află în
comitatul Arad, de asemenea pertinenţele de sus ale cetăţii Şoimuş, adică
moşn ··1 e H-1-1·
a a 1ş, Ar wahegy 1 ·,
~ wertheska 16 , v·meşt1,· Brwman 17 ,
Brwmanfelsew , Pârneşti, Ztherkonya 18 , Tisa, Plys 18 , Magwrashaza 19 ,
17
Anas 20 , Zombro 21 , Gyethysth 22 , Tămăşeşti, Cutina, Săvârşin, Ohaba, Cuiaş,

de asemenea pertinenţele Naghwydek care ţin de această cetate Şoimu~,
23
anume moşiile Jakarowczy 24 , Radowecz 25 , Zagorychye , Gawrylowczy 2 ,

26
Zwmarynowczy 28 , Lywbasewczy 29 , Felsewcholtha30 , Kewzepsewcholtha30 ,

Alsocholth30 , Dobranowczy 31 , Lomnyacza32 , Chepchewozelo 33 ,
Dragomanewezy 34 , Doyanowczy 34 , Jarok35 , Bwchewczy 40 , Zthoyanowczy 37 ,
Bruznic, Pawlowczy 38 , Wrkynczy 39 , Drwgchewczy , Ohabiţa, Rădmăneşti,
40
Dobreşti, Ztherkowacz41 , Lapwsynczy42 , Branowczy43 , Krwrylewlewczy 44,

Zthondychy45 , Bachnycz.?; , Spata, Baia, Vizma, Crivobara de Jos, Seca~,
46
Bucovăţ, Wrythkowczy 7, Gwthwnya inferior48 , Gwthwnya superior ,

4
Secaşul de Sus, Brathwsynowczy , Nygoranowczy , Ylynczy , Ohabiţa,

49 50 51
Ohabiţa de Jos, Beykes 52 , Cherwenkowozelo 53 , superior Belskes , lzworacz

52
superior 54 , Chizdia de Sus 55 , Bodynczy 56 , Chizdia de Jos 5, Pethrowacz57 ,

Thwsewozelo 58 , Brestovăţ, Cuveşdia de Jos, Rypas 59 , Cuveşdia de Mijloc,
Thwdorowacz60 , Cuveşdia de Sus, Kyakowczy 61 , Dobrozlawczy 62 ,
Şiştarovăţ, Chemoberczy 63 , de asemenea pertinenţele care ţin de zisa cetate
276 COSTIN FENEŞAN
Şoimuş, anume districtul Ciuci cu moşiile Ciuci amintită, Femorachwa ,

64
Pesther65 , Lazuri, Zazfalu66 , Podgradye 67 , Solymos 68 , Chewswar68 , de

asemenea pertinenţele Berslywkwydeke 69 cu moşiile Wathahaza70 ,
74
Handraka71 , Godonowozelo 72 , Dragothynowozelo 73 , Venecia ,
75 76 77 78
Barthynowozelo , Zthepanowozelo , Herczynowozelo , Dwdynowczy ,
Herneacova, Obradowczy 79 , Zykelew inferior 80 , Zykelew superior80 ,
84
Erdeglwka81 , Kabolas inferior82 , Kabolas superior82 , Zwmeh 83 , Moysa ,
Ohaba, Loranthowozelo 85 , Stanciova, Pethymohyle 85 , precum şi pertinenţele
Sarad 87 , care ţin de aceeaşi cetate Şoimuş, anume chiar târgul Sarad 87 din
comitatul Timiş şi moşiile Pişchia, Zephel 88 , Cenei, Medwydycza89 ,
Bathyn90 , Benchykwch91 , de asemenea provincia mică ţinând de aceeaşi
cetate Şoimuş, anume satele Hathynezy 92 , Hezotha93 , Milova, Milova Mică,
Theakws 94 , Komarowczy 95 , Odvoş, Sebiş, Conopul de Jos, Kalacha de Jos 96 ,
Kalacha de Sus96 , Raznycza 97 , precum şi pertinenţele Sugdyawydeke care
ţin de aceeaşi cetate Şoimuş îm~reună cu târgul Sugdya şi satele
98
Thalmodya , Thalmodya de Jos , Virişmort, Zyketfew , Zegle 101 ,

99 9 100
Căpâlnaşul de Jos, Căpâlnaşul de Sus, Thws 102 , Gywrchesth 103 ,

104
Zwmaneresd , Bwkwresth 105 , Cherneli 106 , Zeldybalch 107 , Balthanegra 108
din acelaşi comitat Timiş, precum şi Chathokamaras 109 şi Maryan 110 din
comitatul Cenad, de asemenea târgul Păuliş cu pertinenţele sale, precum şi
toate celelalte bunuri şi drepturi de proprietate care privesc şi trebuie să ţină
de drept de aceeaşi cetate Şoimuş şi se află în comitatul Arad, precum şi
cetatea Lipova cu oraşul numit tot Lipova şi vama care se percepe în mod
obişnuit acolo şi pertinenţele scrise mai în jos, anume moşiile numite
Iwanczy 111 , Radna, Pothok 112 şi Zowos 113 , aflate toate în amintitul comitat al
Aradului, care au aparţinut odinioară toate răposat vestitului credincios al
nostru Ioan Corvin, duce de Liptov şi ban al regatelor noastre ale Dalmaţiei,
Croaţiei şi Slavoniei, precum şi fiului său Cristofor, de asemenea duce de
Liptov, şi copilei Elisabeta, fiicei sale, iar apoi vestit răposatei doamne
Beatrix de Frangepan, văduva pomenitului duce Ioan Corvin, iar mai apoi,
din voinţa şi rânduiala noastră, soţie a amintit preavestitului domn Gheorghe
markgraf al Brandenburgului, nepotul nostru preaiubit. bunuri care mai apoi.
în urma morţii fără de urmaşi a acelora şi a aceleia, se ştie că - potrivit cu
vechiul şi cel mai bun drept, şi în conformitate cu vechiul. folositul şi
acceptatul obicei al acestui lăudat regat al nostru al Ungariei - au revenit şi
au ajuns, după rânduială şi în chip legiuit, la dreptul nostru regesc de danie,
proprietăţi pe care le dăruim amintit preavestitului principe, domnului
Gheorghe markgraf al Brandenburgului, împreună cu tot şi cu întregul
nostru drept regesc, dacă am deţine cumva vreunul într-un chip oarecare
asupra acestor cetăţi, castele, târguri şi altor bunuri şi drepturi de proprietate
amintite mai sus, ori dacă acestea ar privi-o pe Maiestatea Noastră dintr-o
anumită cauză, pe o anumită cale, într-un chip oarecare sau dintr-un anumit
motiv, dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele lor de orice fel, anume
pământuri de arătură, lucrate şi nelucrate, ogoare, lunci, păşuni, câmpuri,
fâneţe, păduri, dumbrăvi, munţi, văi, vii şi dealuri cu vii, ape, râuri, iazuri,
heleştee şi cursuri de apă, mori şi locul morilor, îndeobşte însă cu întregimea
oricăror folosinţe şi pertinenţe ale lor, oricum s-a numi acestea, aşa cum se
află şi sunt stăpânite între adevăratele şi vechile lor hotare, precum şi
laolaltă cu locurile de vamă şi vămile de la vadurile de trecere, acolo unde
sunt percepute de obicei, după cu se află şi se găsesc toate în prezent, şi i le
dăruim aceluiaşi Gheorghe markgraf al Brandenburgului nu ca unui străin
sau unui om din afară, ci ca unei rudenii apropiate de sânge şi nepot
preaiubit al nostru, lui şi tuturor moştenitorilor şi coborâtorilor săi, după
cum i-am promis prin cuvântul nostru regesc aceluiaşi markgraf atunci când,
din vrerea şi îndurarea dumnezeiască i-am dat-o în căsătorie şi drept soţie în
anii trecuţi domnului markgraf Gheorghe pe vestita doamnă Beatrix de
Frangepan, văduva vestit răposatului Ioan Corvin, şi i-am căsătorit, astfel că
acum, fără a scoate ceva din acele proprietăţi, i le-am dat, i le-am dăruit şi i
le-am hărăzit pe deplin şi în întregime, anume cu întregul drept şi cu deplina
jurisdicţie cu care le-au ţinut, le-au avut şi le-au stăpânit amintit răposatul
duce Ioan Corvin şi fiul său Cristofor, de asemenea duce de Liptov, precum
şi copila şi fecioara Elisabeta, fiica aceluiaşi duce Ioan Corvin şi, în cele din
urmă, răposat vestita şi de nobil neam doamnă Beatrix, văduva aceluiaşi
duce Ioan Corvin şi apoi soţie a aceluiaşi domn Gheorghe markgraful, după
cum i le dăm, i le dăruim şi i le hărăzim spre a le ţine, a le stăpâni şi
deopotrivă a le avea cu drept veşnic şi în chip de nestrămutat, rară a fi
vătămat dreptul cuiva prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre, care
am pus să fie întocmită după cum ne-au fost înfăţişate lucrurile. Dată la
Esztergom, în vinerea imediat următoare după sărbătoarea sfântului abate şi
mărturisitor Benedict, în anul Domnului o mie cinci sute zece, al
douăzecelea al domniei noastre în Ungaria etc., iar în Boemia al
patruzecelea an.
Vladislav regele L.S.

a scris cu mâna proprie
278 COSTIN FENEŞAN
1
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Bulci şi Vărădia de Mureş. Este
2
posibil să fi fost un mic district (Alsowydeea =Ţinutul de Jos), cf. Suciu, li, p. 289.
3
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Bulci.
4
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Hălăliş, cf. Suciu, II, p. 438.
Aşezare, azi dispărută, amintită documentar şi sub numele de Brwkan, care s-a aflat
5
la nord de Vărădia de Mureş, la poalele dealului numit Vârful Brazda, cf. Suciu, II, p. 304.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Vărădia de Mureş în direcţia
6
Căprioara, cf. Suciu, II, p. 347.

7
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Căprioara, cf. Suciu, II, p. 34 7.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Baia.
8
Aşezare, azi dispărută, atestată documentar şi sub numele de Salathniakwtha, care

9
s-a aflat pe lângă Sălciva, cf, Suciu, II, p. 397.

IO Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la vest de Săvârşin, cf. Suciu, II, p. 373.
11
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Săvârşin, cf. Suciu, JI, p. 303.
12
Aşezare, azi dispărută, identică cu Wlma, care s-a aflat pe lângă Lupeşti, cf. Suciu,
JI, p. 424.
Aşezare,azi dispărută, csre s-a aflat pe lângă Săvârşin.
13
14
Aşezare,azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Miniş, cf. Suciu, II, p. 360.
15
Aşezare,azi dispărută, cere s-a aflat între Săvârşin şi Hălăliş, ct~ Suciu, II, p. 291.
16
Aşezare,azi dispărută, probabil identică cu Werthethke, care s-a aflat pe lângă
Săvârşin şi Vineşti, cf. Suciu, JI, p. 424.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Săvârşin şi Pâmeşti, cf. Suciu, II, p. 304.
17
Aşezare, azi dispărută, atestată documentar şi sub numele Stherkowannya. care s-a
18
aflat pe lângă Pâmeşti, cf. Suciu, II, p. 404.

19
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la nord de Galşa, cf. Suciu, II, p. 365.
20
Aşezare, azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Onod, care s-a aflat
între Văşad şi Pişcolţ, cf. Suciu, II, p. 380.
21
Aşezare, azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Zwmbor, care s-a aflat
pe lângă Tămăşeşti. cf. Suciu, II, p. 438.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Tămăşeşti.
22
23
În traducere, Tinutul Mare; este vorba, probabil de un district.
24
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Bruznic.
25
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Bruznic, cf. Suciu, li, p. 392.
Aşezare, azi dispărută, menţionată documentar şi sub numele Zagorycza ş1
26
Zagwrincz, care s-a aflat pe lângă Hodoş, cf. Suciu, II, p. 428.
27
1dentic cu Gabrilowcz, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat la sud-vest de Lipova,
în zona Şiştarovăţ, unde valea Grovoloveţ îi păstrează amintirea, cf. Suciu, II, p. 331.
28
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Bruznic, cf. Suciu, II, p. 438.
29
ldentic cu Lywbanchfalwa, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă
Bata, cf. Suciu, II, p. 364.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate lângă Mureş, între Cicir
30
şi Mândruloc, cf. Suciu, II, p. 311.

31
ldentică, probabil, cu Dobreyncze. localizată de Suciu, II, p. 317 în părţile Lipovei.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la sud de Şiştarovăţ şi Secaş, cf, Suciu, II,
32
p. 363.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Lipova şi Şiştarovăţ, cf. Suciu, II, p. 309.
33
34
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la sud de Bruznic, cf. Suciu, II, p. 318.
35
Credem că este vorba de forma coruptă a toponimului Gyarak. aşezare azi
dispărută, care s-a aflat la sud-vest de Bruznic, cf, Suciu, II, p. 335.
36
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Vizma şi Spata, cf. Suciu, II, p. 306.
Aşezare, azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Sthoyanowczy şi
37
Ztainocz, care s-a aflat între Spata şi Rădmăneşti, cf. Suciu, II, p. 437.
38
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Rădmăneşti, cf. Suciu, II, p. 384.
39
Probabil o formă coruptă pentru Woxyncz, aşezare azi dispărută, care s-a aflat la
est de Bruznic, cf. Suciu, II, p. 425.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Rădmăneşti, cf. Suciu, II, p. 3 I 9.
40
41
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Rădmăneşti şi Dobreşti.
42
Cu mare probabilitate Lăpuşnic, la nord-vest de Lugoj.
43
Cu mare probabilitate Brăneşti.
44
Probabil o formă coruptă pentru Kremerlewczy, aşezare azi dispărută, care s-a aflat
la sud-vest de Bruznic, cf. Suciu, II, p. 356.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Spata şi Rădmăneşti, cf. Suciu, II, p. 437.
45
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în perimetrul Lăpuşnic, Bara, Belinţ, Dobreşti,
46

47
Probabil o formă coruptă pentru Wrekolcz. Wyrykgoycz. o aşezare azi dispărută,
care s-a aflat pe lângă Miniş, cf. Suciu, II, p. 425.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Spata şi Vizrna, lângă dealul Iacutina, cf.
48
Suciu, II, p. 335.

49
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Miniş, cf. Suciu, II, p. 303.
50
Aşezare, azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Negovanolcz, care s-a
aflat pe lângă Zăbalţ, cf. Suciu, II, p. 376.
51
Aşezare, azi dispărută, atestată documentar şi sub forma Illynczy, llencz, în
prezent parte de hotar a satului Zădăreni, cf. Suciu, II, p. 342.
52
Probabil o formă coruptă pentru Birchiş.
53
Probabil identic cu Cherwenakolcz, aşezare azi dispărută, care s-a aflat între
Lipova şi Şiştarovăţ, cf. Suciu, II, p. 310.
54
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Leucuşeşti, cf. Suciu, 11, p. 344.
55
În prezent, Cosarii (numele istoric: Chizdia).
56
Credem că este vorba, cu destulă probabilitate, de Budint.
57
Aşezare, azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Petrolcz. Petrowcz,
care s-a aflat în valea Stepaş, pe lângă Chizdia (Coşarii), cf. Suciu, II, p. 386.
58
Identic, cu mare probabilitate, cu Thywzelefalwa, aşezare azi dispărută, care s-a
aflat la nord de Drăgoeşti, cf. Suciu, 11, p. 413.
59
Aşezare, azi dispărută, menţionată documentar şi sub forma Repes, care s-a aflat
pe lângă Chizdia, în valea Repaş, cf. Suciu, II, p. 394.
60
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Cuveşdia, cf. Suciu, II, p. 492.
61
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Şiştarovăţ, cf. Suciu, II, p. 358.
280 COSTIN FENEŞAN
62
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la sud de Şiştarovăţ, lângă dealul
Dobroslavăţul, cf. Suciu, H, p. 317.
63
ldentic, cu mare probabilitate, cu Chemabarcz, aşezare azi dispărută, care s-a aflat
pe lângă Horea, cf. Suciu, li, p. 309.
64
Este vorba, cu mare probabilitate, de o formă coruptă a numelui localităţii Aciuţa,
dar mai curând a satului Avram Iancu (numele istoric: Aciuva), menţionat documentar sub
forma Fenyewachowa.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Poiana şi Lazuri.
65
66
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Ciuci (În prezent Vârfurile), cf.
Suciu, II, p. 429.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Ciuci, cf. Suciu, II, p. 387.
67
68
Aşezarea dispărută Solymos-Chewswar s-a aflat pe lângă Ciuci, cf. Suciu, II, p.
402,
69
Este vorba, cu foarte mare probabilitate, de ţinutul din jurul localităţii Borzlvuk,
care s-a aflat între Giarmata şi Ianova, pe valea Luchin, cf. Suciu, II, p. 302.
70
Suciu, II, p. 423 localizează aşezarea în vechiul comitat Timiş, fără alte indicaţii.
; 1 Aşezarea este localizată de Suciu, II, p. 337 în vechiul comitat Timiş.
72
ldentică, cei mai probabil, cu Godynfalwa, Godynowcz, aşezare azi dispărută, care
s-a aflat în vechiul comital Timiş, cf. Suciu, II, p. 333.
73
1dentică, probabil, cu Dragothafalwa, aşezare azi dispărută, care s-a iaflat la sud de
Nadăş, cf. Suciu, ll, p. 318.
74
Aşezare, azi dispărută, localizată fie la Bencecul de Sus sau la Bencecul de Jos, fie
în districtul Borzlyuk sau pe domeniul Duboz, ba chiar la nord de Valeapai; vezi discuţia la
Suciu, II, p. 423-424.
75
Aşezare, azi dispărută, amintită documentar şi sub forma Brathynafalwa, care s-a
aflat în vechiul comitat Timiş, cf. Suciu, II, p. 304. Noi credem că aşezarea s-a aflat pe
lângă Recaş.
76
ldentic cu Zthepenfalwa sau Jsthwanfalwa. o aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe
lângă Recaş, cf. Suciu, II, p. 343.
Aşezare, azi dispărută, care credem că este identică cu Harczafalwa, Herczefalwa,
77
o aşezare azi dispărută din vechiul comitat Timiş, cf. Suciu, II, p. 337. Noi credem, că
această aşezare s-a aflat pe lângă Stanciova şi Hemeacova.
78
1dentică, probabil, cu Dwdintha, Dwdafalwa, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat
în vechiul comitat Timiş, cf. Suciu, II, p. 319. Noi credem că aşezarea s-a aflat pe lângă
Herneacova.
79
1dentică, credem, cu Obradaczfalwa, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat în
vechiul comitat Timiş, cf. Suciu, li, p. 379. Noi credem că aşezarea s-a aflat în zona
Stanciova-Herneacova.
8
°Credem că este o formă coruptă pentru Zygethffew, Zygethfew, o aşezare azi
dispărută, care s-a aflat pe lângă Virişmort, cf, Suciu, II, p. 438.
81
1dentică cu Ewrdeglyk (în rom. Gaura Dracului), o localitate azi dispărută, care s-a
aflat în vechiul comitat Timiş cf. Suciu, II, p. 323. Noi credem că aşezarea s-a aflat pe lângă
Virişmort.
82
Credem că este o formă coruptă pentru Kaporlo, Kaparlo, o aşezare azi dispărută,
care s-a aflat la sud de Mănăştiur, cf. Suciu, II, p. 348.
83
1dentică, probabil, cu Zwmuch, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat în perimetrul
Zorani, Spata, Balinţ, cf. Suciu, II, p. 438.
84
ldentică, probabil, cu Moysafalwa. Mosmofalwa, o aşezare azi dispărută, care s-a
aflat în vechiul comitat Timiş, cf. Suciu, II, p. 372.
85
1dentică cu Loranthfalwa, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat în vechiul comitat
Timiş, cf. Suciu, II, p. 363.
86
În traducere, Cinci movile. o aşezare azi dispărută, menţionată documentar şi sub
forma Pethimogyla şi Pethyna Gilia. care s-a aflat în vechiul comitat Timiş, cf. Suciu, II, p.
386.
87
0raş fortificat, care s-a aflat între Giarmata şi Pişchia, cf. Suciu, II, p. 399.
88
Nu trebuie exclusă o localizare la Jebel, dar credem că este mai curând vorba de o
aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Giarmata.
0 localizare la Urseni ni se pare hazardată. Credem că, aşezarea, azi dispărută, s-a
89
aflat mai curând pe lângă Giannata şi Recaş.

90
Identică, credem, cu Bathij, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă
Giarmata, cf. Suciu, li, p. 295.
91
Nu este exclus să fie vorba de Bencecul de Jos sau de Bencecul de Sus, dar cu
siguranţă este o aşezare din apropiere de Pişchia şi Giarmata.
9
~ldentică, probabil, cu Hathyncz, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat în părţile
Lipovei, cf. Suciu, II, p. 338.
93
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Mi Iova, cf. Suciu, II, p. 339.
94
Credem că este vorba de o formă coruptă pentru Thewthes, o aşezare azi dispărută,
care s-a aflat pe lângă Pâncota, cf. Suciu, II, p. 411.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Milova şi Odvoş, cf. Suciu, TT, p. 354.
95
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la est de Conop, cf. Suciu, li, p. 347.
96
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Şoimuş, cf. Suciu, II, p. 392.
97
98
District şi localitate care s-au aflat pe lângă Leucuşeşti, cf. Suciu, II, p. 404.
99
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Ostrov şi Virişmort, cf. Suciu, II, p. 409-
410.
100
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Virişmort, cf. Suciu, 11, p. 438.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Virişmort.
101
102
Identic cu Thys, numită şi Zpin, aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă
Mănăştiur, cf. Milleker, p. 253 sau la nord de Vărădia de Mureş cum susţine Suciu, II, p.
413.
103
Credem că este vorba de o formă coruptă pentru Gywrgewecz alias Chwrchewl, o
aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Cladova din părţile Făgetului, cf. Suciu, II, p.
336.
104
Identică, probabil, cu Zumarinfalwa, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe
lângă Virişmort, pe ţărmul stâng al Mureşului, cf. Suciu, II, p. 437.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate pe malul stâng al
105
Mureşului, pe lângă Virişmort.

106
Identică cu Chernee, o aşezare azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de
Virişmort, pe malul stâng al Mureşului, cf. Suciu, II, p. 31 O.
Aşezare, azi dispărută, menţionată şi sub numele Zederyes, care s-a aflat între
107
Dragomireşti şi Ştiuca (fost Ebendorf), cf. Suciu, II, p. 430.
282 COSTIN FENEŞAN
108
Aşezare, azi dispărută, menţionată şi sub numele Feketeto şi Mykchehaza, care s-a
aflat pe lângă Toc, cf. Suciu, II, p. 326.
109
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în vechiul comitat Cenad.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în vechiul comitat Cenad.
110
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la Mureş, la sud de Cladova, unde partea de
111
hotar lvancea îi păstrează amintirea, cf. Suciu, II, p. 343.

112
Aşezare, azi dispărută, menţionată şi sub forma Pathak, care s-a aflat pe lângă
Cladova, cf. Suciu, II, p. 384.
Aşezare, azi dispărută, menţionată şi sub forma Zwdas, Zouas sau Zovos, care s-a
113
aflat pe lângă Radna, cf. Suciu, II, p. 438.
86. 1512 ianuarie 25, Gyula - Scrisoare de chezăşie dată markgrafului

Gheorghe al Brandenburgului de către Gheorghe Skarycza de Wzyn cu
ocazia preluării dregătoriei de castelan al cetăţii Jdioara, al castelului şi al
târgului Lugoj.
MOL, Dl. 37891; original pe hârtie; pecete în ceară roşie (ANIC Bucureşti, Colectia
Microfilme Ungaria, rola 13 7, c. 440-442).
Ego, Georgius Skarycza de Wzyn, castellanus castri Sydowar et

castelli ac oppidi Lwgas, recognosco per presentes, quod quia illustrissimus
princeps et dominus, dominus Georgius, Oei gracia marchio
Brandemburgensis, Stetiniensis, Pomeraniensis, Cassubiensis ac Sclavorum
dux, burggravius Nywrwmbergensis, Rugieque princeps, castrum suum
Sydowar ac castellum et oppidum Lwgas ac omnibus et singulis machinis,
ingeniis et pertinenciis eorundem ad manus meas durante beneplacito sue
illustrissime dominacionis dedit et în officium contulit, vnde ego cupiens
illustrissimam dominacionem suam de et super restitucione dictorum castri
Sydowar et castelli ac oppidi Lwgas nuncupati, simulcum pertinenciis
eorundem, cerciorem reddere, promitto fide mea christiana, necnon honore
et humanitate meis mediantibus, quod quandocunque dictus illustrissimus
princeps et dominus Georgius marchio Brandemburgensis predictum
castrum Sydowar et castellum Lwgas vnacum oppido similiter Lwgas
vocato, cum ornnibus et singulis machinis, ingeniis et pertinenciis
eorundem, â me rehabere et de manibus meis amovere voluerit, extunc ego,
prorsus excusacione, pactacione, cavilacione 1, adinvencione subterfugio que
et quibusvis occasionibus, difficultatibus semotis, iamfatum castrum,
castellum et oppidum cum pertinenciis eorundem eidem illustrissimo
principi et domino Georgio marchioni aut cui ipse facie ad faciem
mandaverit et dum presentes literas meas in specie et cum hoc aliarum

literarum ipsius superinde expeditorum michi assignaverit, statim ipsum
castrum, castellum et oppidum dare, restituere et resignare debeam et ad
hocipsum faciendum firmiter sim obligatus. Si autem sua illustrissima
dominacio de hoc domini o aliquo recederet, extunc quemcumque 1 in
persona sua constituerit, eidem modo premisso dictum castrum, castellum et
oppidum ac pertinencias eorundem restituere debeam et sim obligatus.
Preterea, omnes vicecastellanos, pedites ac quosvis familiares meos in
eisdem castro Sydowar et castello ac oppido Lwgas et pertinenciis eiusdem
pro tempore constituendos ad hocipsurn fideliter firmiterque observandum
adiurare facere debeam. Si vero casu contingenti, me hoc medio ab hac luce
decedere contigerit, extunc vnus vicecastellanorum meorum in dictis castro
et castello ac oppido debitam et securam custodiam tenere, alter vero in sus
ac socii sui personis, cum plena informacione et autoritate 1 erga
illustrissimum dominum vbicumque 1 tune Deo duce constitutus fuerit, ire et
proficisci et consimiliter cuicumque 1 idem illustrissimus dominus marchio
huiusmodi castrum Sydowar et castellum Lwgas vnacum oppido similiter
Lwgas ac machinis, ingeniis et pertinenciis eorundem dare et plenarie
administrare facie ad faciem mandaverit, eadem castrum, castellum ac
oppidum resignare debeat et teneantur, cum effectu et quocienscumque 1
idem illustrissimus dominus Georgius marchio ad dictum castrum, castellum
ac oppidum intrare voluerit, cum tot quot voluerit hominibus semper
ingrediendi liberam habeat potestatis facultatem. Casu vero, quod Deus
avertat, quo eundem illustrissimum dominum Georgium marchionem
decedere ab hoc seculo contingerit, extunc prefatum castrum, castellum ac
oppidum vnacum ingeniis, machinis et pertinenciis ad manus cuiuscumque 1
illustrissima dominacio sua commiserit dare et restituere debeam et sim
obligatus, cum effectu similiter et fratribus suis quotquem fratres sui
miserint et michi literas meas in specie reddere et restituere debeat. Si autem
in specie literas meas reddere non posset, extunc literarum superinde
expeditorum michi dare debeat et teneatur dictique vicecastellani mei ac alii
1
familiari mei ad hocipsam faciendam sunt obligati et firmiter astricti harum
mearum vigore et testimonio literarurn mediante, Datum in oppido Gywla,
in festo Conversionis beati Pauli apostoli, anno Domini millesimo
quingentesimo duodecimo.
L. S.
'Astfel în text.
284 COSTIN FENEŞAN
Traducere
Eu, Gheorghe Skarycza de Wzyn, castelan al cetăţii Jdioara şi al
castelului şi târgului Lugoj, recunosc prin scrisoarea de faţă că, deoarece
preavestitul principe şi domn, domnul Gheorghe, din mila lui Dumnezeu
markgraf al Brandeburgului, Stettinului, Cassubiei şi duce al slavilor,
burggraf al Ntirnbergului şi principe de Ri.igen, mi-a dat şi mi-a încredinţat
spre a-i fi dregător cetatea sa Jdioara şi castelul şi târgul Lugoj, precum şi
toate şi fiecare dintre maşinăriile, uneltele şi pertinenţele acestora, anume
atâta timp cât îi va fi pe plac Domniei Sale preavestite, eu doresc să-i dau
Domniei Sale preavestite garanţii despre şi în legătură cu restituirea zisei
cetăţi Jdioara, a castelului şi târgului numite Lugoj, împreună cu pertinenţele
lor, aşa că îi promit pe credinţa mea creştină, precum şi pe onoarea şi
omenia mea, că oricând zisul preavestit principe şi domn Gheorghe
markgraf al Brandenburgului va voi să aibe din nou de la mine şi să ia din
mâinile mele amintita cetate Jdioara şi castelul Lugoj dimpreună cu târgul
numit tot Lugoj, cu toate şi cu fiecare dintre maşinăriile, uneltele şi
pertinenţele lor, atunci eu, rară de nici o scuză, socoteală, discuţie, scorneală
şi ascunziş, dând de o parte orice cuvânt de pricină şi orice piedică, voi fi
dator să dau, să restitui şi să încredinţez pe dată adeseapomenitele cetate,
castel şi târg cu pertinenţele lor aceluiaşi preavestit principe şi domn
Gheorghe markgraful sau aceluia pe care acesta îl va trimite la faţa locului,
după cum va hotărî că este potrivit cu această scrisoare a mea şi după cum
va prevedea o altă scrisoare a Domniei Sale în această privinţă, iar eu să fiu
dator să împlinesc aceasta cu toată tăria. Dacă Domnia Sa preavestită s-ar
retrage cumva din acesstă stăpânire, atunci eu să fiu dator în chipul amintit
mai sus şi să fiu obligat să restitui zisele cetate, castel şi târg cu pertinenţele
acestora oricărei persoane pe care Domnia Sa o va pune în locul său. In
afară de asta, eu va trebui să-i pun pe toţi vicecastelanii, pedestraşii şi orice
familiari ai mei, pe care îi voi rândui pentru o vreme în aceeaşi cetate
Jdioara şi în acelaşi castel şi târg Lugoj, să jure că vor respecta cu credinţă
toate acestea. Dacă s-ar întâmple însă, ca eu să părăsesc această lume în
acele locuri, atunci unul dintre vicecastelanii mei va trebui să se îngrijească
de paza cuvenită şi de siguranţă în zisa cetate şi în zisul târg şi castel, iar
celălalt va avea să meargă şi să se ducă, în numele său şi al tovarăşului său,
cu deplină înştiinţare şi cu întreaga autoritate, la preavestitul domn
[markgraf], oriunde s-ar afla acesta, cu voia lui Dumnezeu. De asemenea,
oricărei persoane acelaşi preavestit domn markgraf îi va da spre
administrare deplină această cetate Jdioara şi acest castel şi târg Lugoj, cu
maşinăriile, uneltele şi pertinenţele lor, aceluia pe care îl va pune în fruntea

lor şi
îl va trimite la faţa locului, unuia ca acela vicecastelanii să-i fie datori
şi obligaţi a-i da acea cetate şi acel castel şi târg, iar atunci când acelaşi
prevestit domn Gheorghe markgraful va voi în fapt şi in orice clipă să intre
în zise cetate şi în zisul castel şi târg, el să aibe deplina putinţă să pătrundă
acolo mereu şi nestingherit, cu toţi oamenii cu care va voi. În cazul în care,
ferească Dumnezeu!, s-ar întâmpla însă ca presvestitul domn markgraf
Gheorghe să părăsească această lume, eu voi fi dator şi obligat să dau şi să
restitui amintita cetate şi amintitul castel şi târg dimpreună cu maşinăriile şi
pertinenţele lor în mâna celui desemnat de Domnia Sa preavestită, anume în
mod efectiv, la fel ca şi fraţilor săi sau celui pe care îl vor trimite aceştia, ei
fiind datori să-mi dea înapoi şi să-mi restituie originalul scrisorii mele de
chezăşie. Dacă nu-mi vor putea da însă originalul înapoi şi să mi-l restituie,
ei vor trebui şi vor fi datori să-mi dea o scrisoare de descărcare în această
privinţă, iar zişii mei vicecastelani şi alţi familiari ai mei să fie obligaţi şi ei
să facă asta şi să fie datori în orice chip prin puterea şi mărturia acestei
scrisori ale mele. Dată în târgul Gyula, de sărbătoarea Întoarcerii fericitului
apostol Pavel, în anul Domnului o mie cinci sute doisprezece.
L. S.
87. 1517 iulie 16, Timişoara - Ştefan Bâthory, comitele de Timiş, îl

recomandă markgrafului Gheorghe al Brandenburgului pe Ladislau
Hagymas de Beregsău pentru o funcţie de cămărar la curtea regală a
Ungariei.
Staatsarchiv Bamberg, Repositur C 3 (Hofrat Ansbach-Bayreuth), Nr. 253, Prod. Nr.

9; original pe hârtie; pecete timbrată de închidere (ANIC Bucureşti, Colectia Microfilme
R.F.Germania, rola I, c. 146-147).
Illustris ac magnifice domine nobis constudentissime, post nostri et

serviciorum nostrorum commendacionem. Quia nos rogavit egregius
Ladislaus Hagymassy, quod nos medio Vestrarum Dominacionum ipsum in
medium cubiculorum Regie Maiestatis commendaremus, itaque tandem, vti
dominum nostrum confidentissimum, rogamus, quatinus eundem certe satis
idoneum illic commendatum habere velit et in medio aliarum
cubiculariorum Regie Maiestatis commendatum habere. Quam Deus ad vota
286 COSTIN FENEŞAN
conservetur. Ex Themesvar, feria tercia post festum beate Margarethe

virginis anno 1517.
Stephanus de Bathor, comes Themesiensis etc.
pe verso: Illustri ac magnifico domino Georgio marchioni Brandemburgensis,

domino nobis confidentissimo.
Însemnare contemporană pe verso: Commendatorie comitis Temesiensis anno 1517
Traducere
Vestite şi mărite domn, nouă preabinevoitor, după închinarea noastră
şi a slujbelor noastre. Deoarece alesul Ladislau Hagymas ne-a rugat. ca noi
să-l recomandăm prin Domniile Voastre în rândul cămărarilor Maiestăţii
Regale, de aceea noi, ştiindu-l ca pe un domn de-al nostru de cea mai mare
încredere, ne rugăm să-l socotiţi cât se poate de potrivit pentru o astfel de
recomandare şi să-l aveţi în vedere printre ceilalţi cămărari ai Maiestăţii
Regale. Dumnezeu să vă ţină după dorinţă. Din Timişoara, în marţea de
după sărbătoarea sfintei fecioare Margareta, în anul 1517.
Ştefan Bathory, comite al Timişului etc.
pe verso: Vestitului şi măritului domn Gheorghe, markgraf al Brandenburgului,

domnului nouă de cea mai mare încredere.
însemnare contemporană pe verso: Scrisoarea de recomandare a comitelui de Timiş
din anul 1517.
88. 1520 august 15, Bratislava - Ludovic al Ii-lea, regele Ungariei, îi

întăreşte nobilului Valentin Bolyka din Bergesăul Mic, în chip de nouă
danie, stăpânirea asupra moşiei Zewldes şi asupra părţilor de moşie aflate la
Beregsăul Mic, Saarhaza şi Hodoni, toate aflate în comitatul Timiş,
deoarece documentele de proprietate în această privinţă arseseră şi fuseseră
distruse în timpul răscoalei ţărăneşti din 1514, suveranul poruncind
Capitlului din Cenad efectuarea procedurii de punere şi dare în stăpânire.
Transumt în documentul dat de Capitlul din Cenad la 14 octombrie 1520.
Ludovicus, Dei gratia, rex Hungariae etc., Bohemiae etc. fidelibus

nostris, Capitula ecclesie Chanadiensis, salutem et gratiam. Cum nos,
attentis et consideratis fidelitate et servitiis fidelis nostri, nobilis Valentini
Bolyka de Nemethy, per eum sacrae primum regni huius nostri Hungariae
coronae et deinde Maiestati Nostrae pro locorum et temporum varietate,

cum omni fidelitatis constantia exhibita et impensis, possessionem Zewldes
vocatam ac totales portiones suas possessionarias in possessionibus
Nemethy praedicte ac Saarhaza et Odon nuncupatis, omnino in comitatu
Themesiensi existentes et habitas, in quarum scilicet pacifico et quieto
dominio idem Valentinus Bolyka, progenitores suos, ah antiquo perstitisse
seque persistere etiam de praesenti, literas quoque et literalia instrumente
superinde sufficientia habuisse, sed tempore insurrectionis rusticorum
partim igne combustas, partim vero dilacerata esse asserit totum item et
omne ius nostrum regium, si quod in dicta possessione Zewldes ac totalibus
portionibus possessionariis in praefatis possessionibus Nemethy, Saarhaza
et Odon appellatis, necnon domo nobilitari etiam qualitercunque haberemus
aut eadem Nostram ex quibuscunque causis, viis, modis et rationibus
concernerent Maiestatem, simulcum cunctis suis utilitatibus et pertinentiis
quibuslihet, praemissis sic ut prefertur stantibus et se habentibus, memorato
Valentino Bolyka suisque haeredibus et posteritatibus universis, vigore
aliarum litterarum nostrarum donationalium superinde confectarum, novae
nostrae donationis titulo in perpetuum contulerimus velimusque eundem in
dominium eiusdem et earundem et dicti iuris nostri regii in eisdem habiti per
nostrum et vestrum homines legitime facere introduci. Super quo fidelitati
vestrae harum serie firmissime praecipiendo committimus et mandamus,
quatenus vestrum mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo
praesente Ladislaus de Nemethy aut Benedictus Kalocha de Kenez vei
Georgius Vas de eadem Kenez sive Nicolaus Olah sive Ladislaus Gyengews
seu Michael de Chombol aut Gaspar de Zokona, aliis absentibus, homo
noster ad facies praescriptarum possessionis et portionum possessionariarum
ac domus nobilitaris consequenterque dicti iuris nostri regii in eisdem habiti.
vicinis et commetaneis earundem et eiusdem universis inibi legitime
convocatis et praesentibus accedendo, introducat praefatum Valentinum
Bolyka in dominium earundem et eiusdem statuatque eandem et easdem et
idem eidem simulcum cunctis earundem utilitatibus et pertinentiis
quibuslibet, praemissae nostrae novae donationis et dicti iuris nostri regii
titulo ipsi incumbente, perpetuo possidendas, si non :fuerit contradictum.
Contradictores vero, si qui fuerint, evocet eosdem contra annotatum
Valentinum ad terminum competentem nostram personalem in praesentiam
rationem contradictionis eorundem reddituros. Et post haec, huiusmodi
introductionis et statutionis seriem, cum contradictorum et evocatorum, si
qui fuerint, vicinorumque et commetaneorum qui praemissae statutioni
288 COSTIN FENEŞAN
intererunt, necnon praefatae possessionis et portionum possessionariarum

inibi statuendarum nominibus teminoque assignato, ut fuerit expediens,
eidem nostrae personali praesentiae fideliter rescribatis. Datum Posonii, in
festo Assumptionis beatissimae Mariae Virginis, anno Domini millesimo
quingentesimo vigesimo, regnorum nostrorum Hungariae et Bohemiae
praedictorum etc. anno quinto.
Traducere
Ludovic, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei etc. Boemiei etc.
Luând noi aminte şi ţinând seama de credinţa şi de slujbele credinciosului
nostru, ale nobilului Valentin Bolyka din Bergesăul Mic, slujbe pe care
acesta le-a tăcut şi le-a adus cu toată stăruinţa credinţei, în locuri şi la
vremuri diferite, mai întâi sacrei coroane ale acestui regat al nostru al
Ungariei, iar apoi Maiestăţii Noastre, i-am hărăzit pe veci, sub chipul noii
noastre danii, amintitului Valentin Bolyka şi tuturor moştenitorilor şi
urmaşilor săi, prin tăria altei scrisori ale noastre de danie, moşia numită
Zewldes 1 şi întregile sale părţi de moşie de pe moşiile care se numesc
Beregsăul Mic amintit deja, Saarhaza şi Hodoni, care se află toate şi sunt
2
stăpânite în comitatul Timiş, în a căror stăpânire paşnică şi netulburată -

susţine acelaşi Valentin Bolyka - s-au aflat din vechime strămoşii săi şi se
află chiar şi el în prezent, având chiar şi scrisori şi documente îndestulătoare
în această privinţă, doar că, în timpul răscolaei ţăranilor, o parte dintre
acestea au fost arse de foc, iar altă parte a fost ruptă, după cum i-am dăruit,
de asemenea, aceluiaşi Valentin Bolyka tot şi întreg dreptul nostru regesc
asupra zisei moşii Zewldes şi a întregilor părţi de moşie din amintitele moşii
numite Beregsăul Mic, Saarhaza şi Hodoni, precum şi asupra casei
nobiliare, dacă am avea cumva vreunul sau dacă ar privi-o pe Maiestatea
Noastră din oarecari cauze, pe oarecari căi, într-un chip oarecare şi dintr-un
oarecare motiv, dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele sale de orice
fel, lucrurile fiind şi stând aşa cum s-a arătat mai sus. Prin urmare, vrem ca
acest Valentin Bolyka să fie pus în chip legiuit în stăpânirea acelei moşii şi
acelor părţi de moşie şi a zisului nostru drept regesc avut acolo de către
omul nostru şi omul vostru, aşa că, prin cuprinsul scrisorii de faţă vă punem
în vedere şi vă poruncim cu cea mai mare tărie, să-l trimiteţi spre mărturie
pe un om de-al vostru vrednic de crezare, fiind de faţă Ladislau de
Beregsăul Mic sau Benedict Kalocha de Satchinez ori Gheorghe Vass din
acelaşi Satchinez sau Nicolae Olah sau Ladislau Gyenges ori Mihai din
Jimbolia sau Gaşpar de Zokona3 - alţii lipsind - , iar omul nostru, ducându-
se la faţa amintitei moşii şi a părţilor de moşie şi a casei nobiliare, iar apoi a
zisului nostru drept regesc deţinut asupra acestora, după ce îi va fi chemat
acolo în chip legiuit şi vor fi fost de faţă acolo toţi vecinii şi megieşii acelora
şi aceluia, să-i pună pe amintitul Valentin Bolyka în stăpânirea aceloraşi şi
ale aceluiaşi şi să i le dea în stăpânire dimpreună cu toate folosinţele şi
pertinenţele lor de orice fel, potrivit cu noua noastră danie şi sub chipul
zisului nostru drept regesc care li se cuvine, spre a le stăpâni veşnic, dacă nu
se va face împotrivire. Dacă vor fi însă împotrivitori, să-i cheme pe aceştia
împotriva amintitului Valentin la un soroc potrivit înaintea noastră, pentru a
chibzui asupra împotrivirii acelora. Iar după asta, să ne scrieţi nouă în
persoană, pe credinţă, despre felul în care s-a desfăşurat această punere şi
dare în stăpânire dimpreună cu numele celor care s-au împotrivit şi au fost
citaţi - dacă ar fi cumva dintre aceştia -, al vecinilor şi megieşilor care au
fost de faţă la darea în stăpânire amintită, precum şi numele amintitei moşii
şi a părţilor de moşie în care a avut loc darea în stăpânire şi sorocul stabilit,
aşa cum s-au făcut lucrurile. Dată la Bratislava, de sărbătoarea înălţării
preafericitei Fecioare Maria, în anul Domnului o mie cinci sute douăzeci, în
al cincilea an al amintitei noastre domnii în Ungaria şi Boemie etc.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Sânandrei, cf. Suciu, li, p. 430.
1
2
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Hodoni şi Sânandrei.
3
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Comloşul Mare cf. Suciu, 11, p. 436.
89. 1520 decembrie 14, [Cenad] - Capitlul din Cenad îi raportează lui
Ludovic al Ii-lea, regele Ungariei, efectuarea procedurii de punere şi dare în
stăpânire a întregii moşii Zewldes şi a părţilor de moşie de la Beregsăul Mic,
Saarhaza şi Hodoni, toate aflate în comitatul Timiş, pe seama nobilului
Valentin Bolyka din Beregsăul Mic.
Slovensky nârodny archiv Bratislava, Hodoveme miesto Jasovsky konvent, Listiny,

fasc. 6, litt. B, nr. 185; original pe pergament.
Editii: Bârâny Ăgoston, Torontalvârmegye hajdana, Buda, 1845, doc. V, p. 49-51.
Nicolae Densuşianu, Documente privitoare la istoria românilor, 1510-1530,
Bucureşti, 1882, nr. CCXLVII, p. 347-349 (=Hurmuzaki, voi. 11/3).
Omnibus Christi fidelibus, tam praesentibus quam futuris,

praesentium notitiam habituris, Capitulurn ecclesiae Chanadiensis, salutem
290 COSTIN FENEŞAN
in vero salvatore. Ad universorum notitiam harum serie volumus pervenire,

quod nos litteras introductorias et statutorias novae donationis serenissimi
principis et domini, domini Ludovici regis, domini nostri gratiosissimi,
no bis praeceptorie loquentes et directas sumpmo 1 cum honore recepimus in
haec verba:
[urmează, în transumt, documentul regelui Ungariei, Ludovic al II-iea, dat la

Bratislava, la 15 august 1520]
Nos, igitur, mandatis dicti domini nostri regis in omnibus obedire

cupientes ut tenemur, requisiti una cum praefato Ladislao de Nemethy,
homine eiusdem domini nostri regis, unum ex nobis, videlicet honorabilem
dominum Clementem cantorem, socium et concanonicum nostrum, ad
praemissorum fideliter peragendam nostro pro testimonio fidedignum
duximus destinandum, qui tandem exinde ad nos reversi, nobis concorditer
retulerunt in hunc modum, quomodo ipsi successive feria quarta et quinta
ante festum beati Andreae apostoli proxime praeteritum ad facies
praescriptarum possessionum et portionum possessionariarum ac domus
nobilitaris, omnino in comitatu Themesiensi existentium, consequenterque
dicti iuris regii in eisdem habiti, vicinis et commetaneis earundem, puta
nobilibus et circumspectis viris („.) 2 Bolyka de Saarhaza, relictae condam
Andreae Eghazy (de) Wajlovach, Rayo de eadem, nobilis Georgii Haramy,
Michaele Morony de Mwrona, nobilis Alberti Pethew de Petherd et Petro
Lukachy, castellano castri Choma, Wlad wajwoda de Maysa, Nicolao
Dobrych, officiale nobilis Mathei literati in Zakalhaza, item nobilibus
Bernardo Zalay de Han et domina relicta condam Benedicti Kaza, necnon
Ladislao Thoth 1, nobilis Georgii Wass, Damyanfia Johna 1, nobilis domini
Bornemisza de Bessenyew, Johanne Toth, nobilis Alberti Pethew de Petherd
jobbagyionibus 1, item nobilibus Gervasio Gyarfas et domina Elisabeth,
relicta condam Petri Kys de Themeswar, item Andrea Soroglyany de Kenez
et Johanne Wajdafy de Gyarmath inibi legitime convocatis, pariter
accessissent ibique praesentibus, eisdem memoratus homo dicti domini
nostri regis, praelibato nostro testimonio praesente, praefatum Valentinum
Bolyka suosque haeredes introduxisset in dominium earundem et eiusdem
statuissetque eandem et easdem ac idem eidem, simulcum cunctis earundem
utilitatibus et pertinentiis quibuslibet praemissae regiae novae donationis et
dictis iuris regii titulo ipsis incumbente perpetuo possidendas, legitimis et
congruis diebus in facie earundem moram facientibus, nullo penitus
contradictore nec în facie earundem, neque post în Capitulo coram nobis

infra tempus debitum apparente. In cuius rei testimonium perpetuamque
firmitatem praesentes nostras literas privilegiales pendentis et authentici
sigilli nostri munimine roboratas pro parte Valentini Bolyka duximus
concedendas et tradendas. Datum sedecimo die introductionis et statutionis
praenotatarum, anno Domini supra dieto, praesentibus ibidem honorabilibus
dominis et magistris Stephano Zarwadi custode, Seraphin cathedrali,
Johanne de Zegedino Themesiensi, Thoma de Lippa Sebesiensi, Johanne de
Rycha Thoronensi 3 archidiaconis, Thiburtio de Ilye, Clemente de Gywla et
Gregorio de Zegedino caeterisque dominis fratribus et canonicis nostris în
dicta ecclesia regi iugiter famulantibus sempitemo.
1
Astfel în text.
2
Urmează câteva rânduri care nu au mai fost redate de editorul din 1845, acestea
fiind omise încă în secolul al XVI-iea din textul transcris în transumt de Capitlul din Jasz
(Jasov).
3
Se va citi, fără dubii: Thorontaliensis.
Traducere
Tuturor credincioşilor întru Hristos, atât celor de faţă cât şi celor
viitori, care vor vedea scrisoarea de faţă, Capitlul bisericii din Cenad [le
doreşte] mântuire întru adevăratul mântuitor. Prin cuprinsul scrisorii de faţă
voim să ajungă la ştirea tuturora, că am primit cu cea mai mare cinste
scrisoarea de punere şi dare în stăpânire sub chip de nouă danie a
prealuminatului principe şi domn, a domnului rege Ludovic, stăpânul nostru
preamilostiv, care ne-a fost adresată în chip de poruncă, având acest cuprins:
[urmează, în transumt, documentul dat de regele Ungariei, Ludovic al
II-iea, la Bratislava, la 15 august 1520]
Noi, prin urmare, voind să dăm ascultare în toate poruncii zisului
nostru domn rege, aşa cum suntem datori şi după cum ni s-a cerut, am
hotărât să-l trimitem pe unul dintre noi, anume pe vrednicul de cinste domn
Clemens cantorul, membru al Capitlului şi frate canonic al nostru, ca martor
al nostru vrednic de crezare, pentru a lua parte la împlinirea cu credinţă a
celor amintite mai sus, împreună cu pomenitul nobil Ladislau din Beregsăul
Mic, omul aceluiaşi domn al nostru regele. După ce s-au întors de acolo la
noi, aceştia ne-au relatat într-un glas, cum că, pe rând, în miercurea şi în joia
dinainte de sărbătoarea sfântului apostol Andrei tocmai trecută, s-au dus la
faţa amintitei moşii şi a părţilor de moşie şi a casei nobiliare, aflate toate în
comitatul Timiş, şibapoi a dreptului regesc deţinut asupra acestora, şi, după
292 COSTIN FENEŞAN
ce i-au chemat în chip legiuit şi au fost acolo de faţă ( ... ) 1 Bolyka din
Saarhaza2 , văduva răposatului Andrei Egyhazi din Wajlowach3 , Rayo din
acelaşi [Wajlowach], nobilul Gheorghe Harami4 , Mihai Morony din Murani,
nobilul Albert Pethew din Petherd 5 şi Petru Lukachy, castelan al cetăţii
Choma6 , Vlad voievodul din Maysa7 , Nicolae Dobrici, dregător al nobilului
Matei diacul la Săcălaz, de asemenea nobilii Bernard Szalay din Han8 şi
doamna văduvă a răposatului Benedict Kaza, precum şi Ladislau T6th,
iobagul nobilului Gheorghe Wass, Ion fiul lui Damian, iobag al nobilului
domn Bornemisza din Beşenova Veche, Ioan T6th, iobag al nobilului Albert
Pethew din Petherd, de asemenea nobilii Gervasie Gyarfâs şi doamna
Elisabeta, văduva răposatului Petru Kiss din Timişoara, de asemenea Andrei
Soroglyany din Satchinez şi Ioan Vaidafi din Giarmata, amintitul om al
zisului nostru domn rege - fiind de faţă pomenitul nostru martor - l-a pus pe
sus-amintitul Valentin Bolyka şi pe moştenitorii săi în stăpânirea acelor
moşii şi acelui drept regesc şi le-a dat în stăpânire dimpreună cu toate
folosinţele şi pertinenţele lor de orice fel, potrivit cu amintita nouă danie
regală şi cu zisul drept regesc care li se cuvin, spre a le stăpâni veşnic, şi -
aşteptând la faţa locului legiuitele şi cuvenitele zile - nu s-a înfăţişat vreun
împotrivitor nici acolo şi nici mai târziu, în faţa noastră, la Capitlu, în
răstimpul cuvenit. Spre amintirea şi tăria veşnică a acestui lucru, am hotărât
să-i hărăzim şi să-i dăm amintitului Valentin Bolyka scrisoarea noastră
privilegială de faţă, a cărei putere am sporit-o şi prin atârnarea sigiliului
nostru autentic. Dată în a şaisprezecea zi de la amintita punere şi dare în
stăpânire, în anul Domnului amintit mai sus, fiind de faţă vrednicii de cinste
domni şi magiştri Ştefan Zarwadi custodele, Serafin [canonic] catedral, Ioan
din Szeged, arhidiacon al Timişoarei, Toma din Lipova, arhidiacon al
(Caran)Sebeşului, Ioan din Rycha, arhidiacon al Torontalului, Tiburţiu din
Ilia, Clemens din Gyula şi Grigore din Szeged, precum şi ceilalţi domni fraţi
şi canonici ai noştri care slujesc veşnic, fără preget, regelui în zisa biserică.
1
Unnează câteva rânduri (poate două, cel mult trei) care nu au fost transcrise de
editorul din 1845, fiind omise încă din secolul al XVI-iea în textul reprodus în transumt de
Capitlul din Jasz.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Hodoni şi Sânandrei.
2
Aşezare, azi dispămtă, care s-a aflat pe lângă Jimbolia. O localizare la Voilovica (în
3
Banatul sârbesc) nu este de exclus şi pare să fie mult mai apropiată de realitate.
4
Din Haram I Horom.
5
Aşezare, azi dispărută, localizată de Suciu, II, p. 385 fie pe lângă Checea, fie pe
lângă Clari (în prezent Radojevo, în Banatul sârbesc), variantă pe care o socotim mai
plauzibilă.
Aşezare, azi dispărută, amintită documentar şi sub forma Chama. care s-a aflat pe
6
lângă Sânandrei, cf. Suciu, II, p. 307.

Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Beregsăul Mic şi Jimbolia, cf. Suciu,
7
li, p. 368.
Aşezare, azi dispărută, probabil identică cu Kana, care s-a aflat între Timişoara şi
8
Vinga, cf. Suciu, II, p. 348. Este puţin probabil. ca această aşezare să fie identică cu Horn,
care s-a aflat pe lângă Lăţunaş, cf. Suciu, II, p. 340.
90. 1522 septembrie 21, [Hronsky Bel1adik] - Convenţie încheiată în

faţa Conventului mănăstirii sfântului Bendict de pe Hron între Sigismund de
Leva şi ginerele său, Francisc Forgacs, cu privire la condiţiile în care îi
cedează părţile sale de proprietate, precum şi cele aparţinându-i fiicei sale,
din cetăţile Challya (Ciala) din comitatul Arad, Lugoj din districtul Severin,
Wasarhel şi Recaş din comitatul Timiş.
MOL, Dl. 31036; original pe hârtie; urme ale peceţii de închidere în ceară roşie
Nos, conventus monasteriii Sancti Benedicti juxta Gron, memorie

commendamus per presentes. quod magnificus Sigismundus de Lewa,
comes comitatus Barsiensis, ab vna, ac egregius Franciscus Forgacz de
Gymes, partibus ab altera, coram nobis personaliter constituti, sponte et
libere confessi sunt in hunc modum: Prefatus siquidem Sigismundus de
Lewa, quod ipse tum matura inter se deliberacionem prehabitam, turn etiam,
quodquia prefatus Franciscus Forgacz castrorum Challya in Orodiensis,
Lwgas in districtu Zewreniensis, Wasarhel et Rekas in Themesiensis
comitatibus habitorum, simulcum omnibus pertinenciis eorundem
castrorum, lites, causas dissensionesque per quoscunque iam motas vei
movendas propriis suis laboribus fatigiisque et expensis contra quosvis et
quoslibet legitimos et illegitimos impetitores tueri et conservare promisisset,
directam et equalem quartam partem prefatorum castrorum simulcum
pertinenciis et proventibus suis, quoad videlicet porcionem suam, in
manibus eiusdem Francisci Forgacz, iam vt fertur, assignatam tanquam ius
quartalicium post dominam Sophiam, sponse eiusdem Francisci Forgacz,
filiam videlicet ipsius Sigismundi de Lewa, iuxta regni Hungarie
consuetudinem cedentem, in perpetuum contulisset tali condicione
inserente, quod alteram partem eiusdem quarte partis, quam nune in manis
eiusdem Francisci Forgacz, durante tantummodo beneplacito eiusdem
294 COSTIN FENEŞAN
Sigismundi de Lewa, dedisset, dum autem et quando idem Sigismundus de

Lewa voluerit, absque omnis litis, processu et aliqua difficultate remittere
debeat et teneatur. Prefatus vero Franciscus Forgacz fide et humanitate sua
mediante assumpsisset, quod ipse prefatam porcionis medietatem, que
videlicet porcio dominam Sophiam, sponsam suam, iure quartalicio non
concemeret, absque omni difficultate eidem Sigismundo remittere oneraque
et expensas modo quo supra eorundem castrorum et pertinenciarum
eorundem tam illius videlicet porcionis que in manus eiusdem devenisset,
quam illarum que apud prefatum Sigismundum de Lewa remansissent,
contra quosvis tolleraret et supportaret, et quod ex parte castri Zechen apud
Rcgiam Maiestatem et dominum palatinum partes suas interponeret, vt de
conservacione provisioneque eiusdem castri ipsum Sigismundum de Lewa
liberaret et supportaret iuxta suum posse promptus erit et paratus harum
nostrarum vigore et testimonio literarum mediante.
Datum in festo beati Mathei apostoli, anno Domini millesimo
quingentesimo vigesimo secundo.
Traducere
Noi, Conventul mănăstirii Sfântului Bendict de pe Hron, prin
scrisoarea de faţă dăm de ştire, că măritul Sigismund de Lewa, comite al
comitatului Bars, pe de o parte, şi alesul Francisc Forgacs de Ghymes, pe de
altă parte, s-au înfăţişat personal în faţa noastră şi, din propria lor voinţă şi
în mod liber, ne-au mărturisit în acest fel, anume: Amintitul Sigismund de
Lewa - atât în urma unei chibzuinţe aşezate avute mai înainte între ei, cât
mai cu seamă ţinând seama de faptul că amintitul Francisc Forgâcs a
făgăduit să-i apere şi să-i păstreze cu osteneala şi cheltuiala sa proprie
împotriva oricăror pârâşi legiuţi sau neîndreptăţiţi în pricinile şi
neînţelegerile stârnite deja sau care vor fi pornite de către oricine în legătură
cu cetăţile Challya 1 din comitatul Arad, Lugoj din districtul Severin,
Wasarhel2 şi Recaş din comitatul Timiş, dimpreună cu toate pertinenţele
acestor cetăţi - i-a hărăzit pe veci şi i-a încredinţat aceluiaşi Francisc
Forgâcs dreapta şi egala a patra parte din amintitele cetăţi, dimpreună cu
pertinenţele şi veniturile lor, anume în ceea ce priveşte partea care îi
aparţine, încredinţată, cum se spune, ca a patra parte cuvenită fiicei,
doamnei Sofia, soţia aceluiaşi Francisc Forgâcs şi fiică a aceluiaşi
Sigismund de Lewa, după cum i se cuvine potrivit cu obiceiul din regatul
Ungariei, trecând însă acea condiţie, anume ca cealaltă parte din acelaşi
sfert, pe care îl trece acum în mâna aceluiaşi Francisc Forgâcs, să-i rămână
doar pe timpul cât îi va fi pe plac aceluiaşi Sigismund de Lewa, iar atunci

când acelaşi Sigismund de Lewa ar voi, acela să fie obligat şi dator să i-o
restituie fără vreo ceartă, fără de proces şi rară de orice piedică. Amintitul
Francisc Forgacs se obligă însă, pe credinţa şi omenia sa, să-i restituie fără
de nici o piedică aceluiaşi Sigismund amintita jumătate de parte, parte care
nu o priveşte pe doamna Sofia, soţia sa, ca a patra parte cuvenită fiicei şi
deopotrivă să ducă şi să suporte faţă de oricine sarcinile şi cheltuielile
amintite mai sus cu privire la acele cetăţi şi la pertinenţele lor, atât cele
legate de partea care ajunge în mâinile lui (ale lui Francisc Forgacs - C.F.)
cât şi cele care rămân pe seama amintitului Sigismund de Lewa, de
asemenea, că va angaja pe lângă Maiestatea Regală şi pe lângă domnul
palatin părţile sale din cetatea Szecsen pentru a-l elibera şi a-l scuti pe
acelaşi Sigismund de Lewa de apărarea şi de administrarea aceleiaşi cetăţi,
precum şi, că va fi gata şi pregătit, după cum îi va sta în putinţă, să facă
acestea, [toate garantate] prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre.
Dată de sărbătoarea fericitului apostol Matei, în anul Domnului o mie cinci
sute douăzeci şi doi.
1
Ciala, pădure aflată la vest de Arad (cf. Marki, II/I, p. 197), apoi aşezarea agricolă
cuprinsă în municipiul Arad (cf. Suciu, II, p. 146).
2
Aşezare, azi dispărută, localizată de Suciu, II, p. 3 I 4 sub numele Czvkowasarhel
(împreună cu castelul de acolo) la Târgovişte din părţile Lugojului. Milleker, p. 150
menţionează la 5 km nord de Remetea Pogăniş, pe drumul spre Lugoj, cantonul silvic
Vasarhely. Această localizare din urmă socotim că este cea corectă.
91. 1525 iulie 11, Sibiu - Judele, juraţii şi obştea locuitorilor din
Caransebeş, împreună cu spălătorii de aur din districtul omonim, recunosc
că au primit de la Markus Pemfflinger, jude regesc şi comite al Cămării
regale din Sibiu, suma de 925 de florini în contul aurului pe care îl vor spăla
în districtul Caransebeş, cu obligaţia de a-l preda judelui sibian sau fiului
său Ioan până la acoperirea sumei acordate drept împrumut.
Arhivele Naţionale Sibiu, Magistrat - Acte administrative. Protocoale de sedintă

1522-1861.
Ediţii: Pesty Frigyes, A szorenyi bansag es Szoreny varmegye tOrtenete, voi. I,
Budapesta, 1877, p. 446-447, nota 2 (după copia aflată la Joseph Carl Eder, Adversaria ad
historiam Transsilvaniae e tabulariis publicis Cibiniensi. Coronensi. Albensi.
Kolosmonostoriensi. item libris. potissimum manuscriptis collecta, voi. III, p. 1294,
296 COSTIN FENEŞAN
manuscris păstrat în prezent la Orszagos Szechenyi Konyvtar Budapesta, Quart. Germ.,

150).
Wenzel Gusztav, Magyarorszag banyaszatanak kritikai tOrtenete, Budapesta, 1880,
p. 433-434.
Nos, iudex iuratique cives et tota communitas civitatis

Karansebessiensis 1• item nobiles et aurilotores eiusdem districtus
Karansebesiensis, fatemur et recognoscimus per presentes, quod egregius
dominus Marcus Pemphlinger, iudex regius et comes Camerae Cibiniensis,
nobis ad rationem auri in partibus istis provenire debentis, florenos
noningentos et viginti quinque florenos ab eodem in paratis pecuniis
levavimus et recepimus tali condicione, vt omne aurum quodcunque in
partibus illis undecunque provenire solet, totum ad manus suas et filii sui
Joannis fideliter semper dare et administrare teneamur et adstricti simus,
quousque prescriptos noningentos et viginti quinque florenos per nos eidem
et filio suo in auro exolverimus 1• Que omnia premissa firmiter et
inviolabiliter observanda nos sub fide nostra Christiana ac honoris et
humanitatis nostre amissione promisimus et obligavimus, imo promittimus
et obligamus, successores quoque nostros obligatos esse volumus harum
nostrarum sigillo civitatis nostre communitarum vigore et testimonio
literarum mediante. Datum Cibinii, feria tertia proxima ante Margarethe,
anno Domini 1525.
1
Astfel în text.
Traducere
Noi, judele şi cetăţenii-juraţi şi toată obştea oraşului Caransebeş,
de
asemenea nobilii şi spălătorii
de aur din acelaşi district al Caransebeşului,
mărturisim şi recunoaştem prin scrisoarea de faţă, că alesul domn Markus
Pemfflinger, judele regesc şi comitele Cămării din Sibiu, ne-a dat pe seama
aurului care trebuie să fie obţinut în aceste părţi nouă sute şi douăzeci şi
cinci de florini, bani pe care i-am ridicat şi i-am primit de la acesta în bani-
gata, anume cu o astfel de condiţie, ca întreg aurul care se obţine în acele
părţi în mod obişnuit, oriunde şi în orice loc, noi să fim obligaţi şi datori să-l
dăm şi să-l predăm întotdeauna cu credinţă în mâinile sale şi ale fiului său
Ioan, până când îi vom fi plătit în aur, lui şi fiului său, cei nouă sute
douăzeci şi cinci de florini scrişi mai sus. Aceasta am promis şi la aceasta
ne-am obligat pe credinţa noastră creştină, sub pierderea onoarei şi a
omeniei noastre, adică să îndeplinim cu tărie şi în chip neştirbit toate cele de
mai sus, după cum promitem şi ne obligăm că vrem să fie datori chiar şi
urmaşii noştri, prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre, întărite cu
sigiliul oraşului nostru. Dată la Sibiu, în marţea cea mai apropiată înainte de
sfânta Margareta, în anul Domnului 1525.
92. 1525 iulie 30, Buda - Ludovic al Ii-lea, regele Ungariei, aprobă ca
Elisabeta, Barbara şi Ana, fiicele lui Francisc Komlossy din Oroshâza, să
devină moştenitoare cu vocaţie masculină după moartea tatălui lor, urmând
a le reveni moşiile, părţile de moşie şi prediile stăpânite de părintele lor în
comitatul Bekes, o parte de moşie aflată la Comloşul Mare împreună cu
prediul Fwldeaky Somoghteleke din comitatul Cenad, precum şi părţile de
moşie de la Cârneşti, Pâclişa, Poiana, Galaţi şi Fizeşti din comitatul
Hunedoara.
MOL, Dl. 30352/1; original pe hârtie; pecete timbrată în ceară roşie: o copie
contemporană simplă la MOL, Dl. 30352/2 (ANIC Bucureşti, Colectia Microfilme Ungaria,
rola 128, c. 320-321 ).
Nos, Ludovicus, Dei gracia rex Hungarie et Bohemie etc„ memorie

quod nos, cum ad supplicacionem nonnullorum fidelium nostrorum
propterea factam, turn vero attentis et consideratis fidelitate et serviciis
fidelis nostri, egregii Francisci Komlossy de Oroshaza, per eum pro locorum
et temporum varietate primum sacre huius regni nostre Hungarie corone et
deinde Maiestati Nostre exhibitis et impensis, pro eodem Francisco ex
gracia nostra speciali et de potestatis nostre regie plenitudine, animo
deliberato id annuimus et concessimus, vt si Deo altissimo, cuius nutu
cuncta geruntur, ita placitum fuerit, vt ipse ab heredis masculini sexus
solacio ex hec luce migret, extunc totalis possessio Oroshaza vocata ac
totalia predia ad illam pertinentia, videlicet Apathchateleke, Kerchtelekew,
Gelerthkwtha, Ewthhegew, Thekelitlen, Zylaseghaz, Homokeghaz,
Monyoroseghaz, Fewldwartheleke vocata, vnacum porcione possessionaria
in possessione Egye vocata, in de Bekes, totalis item porcio possessionaria
in possessione Komlos predicta cum predio Fywldeaky Somoghtheleke
vocato, în Chanadiensis, totalis preterea porciones possessionarias in
possessionibus Kewrnyesd, Poklisa, Payon 1, Galach et Fyzegh vocatis, in
Hwnyadiensis, aliaque vniversa bona et iura sua possessionaria tam in
298 COSTIN FENEŞAN
predictis quam aliis comitatibus existencia et habita, simulcum CW1ctis suis

vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet ac pariter cum omni iure nostro regio,
si quod in eisdem qualitercunque haberemus aut în futurum nos habituros
speraremus, in filias suas, videlicet nobilas puellas Helizabet 2, Barbaram et
Annam, sed et alias feminei sexus generaciones et posteritates suas
legittimas, si que post mortem suam superstites fuerunt, ipsorumque heredes
et posteritates vtriusque sexus vniversas, tanquam in heredes et successores
suos masculini sexus devoluta sint et redacta habeantur, eo facto vigore
presentis nostre donacionis et prefectionis, imo annuimus et concedimus
harum nostrarum vigore et testimonio literarum mediante, quas in formam
nostri privilegii redigi faciemus, dum3 nobis in specie fuerint reportate.
Datum Bude, die dominico proximo post festum beati Jacobi apostoli, anno
Domini millesimo quingentesimo vigesimo quinto, regnorum nostrorum
predictorum etc. anno decimo.
L.S.
Relacio magistri Nicolai Gherendi 2,
custodis Albensis, secretarii regis 4
1
Astfel în text; corect: Poyan.
2
Astfel în text.
3
În text: cum.
~Scris de altă mână.
Traducere
Noi, Ludovic, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei şi Boemiei etc.,
se cuvine, că noi, la rugămintea făcută nouă în această privinţă de mai mulţi
credincioşi ai noştri, precum şi ţinând seama şi luând aminte la credinţa şi la
slujbele credinciosului nostru, ale alesului Francisc Komlossy din Oroshaza,
pe care acesta le-a făcut şi Ie-a adus în locuri şi la vremuri diferite mai întâi
sacrei coroane ale acestui regat al Ungariei şi mai apoi Maiestăţii Noastre, i-
am încuviinţat şi i-am hărăzit aceluiaşi Francisc din milostivirea noastră
deosebită şi din deplinătatea puterii noastre regale, cu inimă chibzuită, ca -
dacă îi va fi pe plac preaînaltului Dumnzeu, din a căuri voie se întâmplă
toate, ca acest Francisc să părăsească această lume fără moştenitori de stirpe
bărbătească - întreaga moşie numită Oroshâza şi toate prediile care ţin de
aceasta, adică cele numite Apacateleke, Kerekteleko, Gellertkuta, Eothegy,
Tekelitlen, Szilasegyhaz, Homokegyhaz, Monyorosegyhâz, Foldvârteleke,
dimpreună cu partea de moşie din moşia numită Egye, toate aflate în

comitatul Bekes, de asemenea întreaga parte de moşie din amintita moşie
Comloş , împreună cu prediul numit Fwldeaky Somoghteleke din comitatul
1 2
Cenad, iar în afară de asta părţile de moşie de pe moşiile numite Cârneşti,

Pâclişa, Poiana, Galaţi şi Fizeşti din comitatul Hunedoara, precum şi toate
celelalte bunuri şi drepturi ale sale de proprietate aflate şi stăpânite atât în
comitatele amintite cât şi în alte comitate, dimpreună cu toate folosinţele şi
pertinenţele lor de orice fel şi deopotrivă cu întregul nostru drept regesc,
dacă am avea cumva vreunul asupra acestora sau dacă sperăm să avem
vreunul în viitor, să fie socotite drept trecute şi ajunse, în calitate de
moştenitori şi urmaşi ai săi (ai lui Francisc Komlossy - C.F.) de sex
bărbătesc, la fiicele sale, adică la nobilele copile Elisabeta, Barbara şi Ana,
dar şi la alţi coborâtori de sex feminin şi urmaşi legitimi ai săi care vor fi în
viaţă la moartea sa, precum şi la toţi moştenitorii şi coborâtorii lor de
ambele sexe, aceasta prin tăria daniei şi rânduielii noastre de faţă, după cum
îi încuviinţăm şi îi hărăzim aceasta lui Francisc Komlossy prin tăria şi
mărturie acestei scrisori ale noastre, care am pus să fie întocmită sub forma
unui privilegiu al nostru, aşa cum ne-au fost înfăţişate lucrurile. Dată la
Buda, în ziua de duminică, anume cea mai apropiată după sărbătoarea
sfântului apostol Iacob, în anul Domnului o mie cinci sute douăzeci şi cinci,
în al zecelea an al domniilor noastre amintite etc.
L. S.
Dare de seamă a magistrului Nicolae
Gerendi, custodele Albei, secretar
al regelui3
1
Francisc Komlossy =Francisc din Comloş (Francisc Comloşan).
2
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Comloşul Mare.
3
93. 1525-1526 - Extrase referitoare la Banat din registrul de cheltuieli

al Curţii regelui Ungariei, Ludovic al II-lea.
Editii: Frakn6i Vilmos, II. Lajos kiraly szâmadasi konyve 1525 januar 12 - julius
lQ, în "Magyar Ttirtenelmi Târ", voi. XXII (1877), p. 47-236 (pentru anul 1525).
Fragmentum libri rationarii super erogationibus aulae regis Hungariae Ludovici II.
de anno 1526, în "Monumenta Ungrica", ed. J. Chr. Engel, Viena, 1809, p. 196-231 (pentru
anul 1526).
300 COSTIN FENEŞAN
1525 ianuarie 21: Eodem die Paulo Hangachy, Michaeli Pethew et

Nicolao Zala, peditibus Zewriniensibus qui venerant ad Regiam Maiestatem
pro petendo subsidio a Sua Maiestate, ut expectent relacionem, pro expensis
dedi fl.I. (Frakn6i, p. 58).
1525 ianuarie 26: Eodem die Paulo Hangachy et sociis suis
Zewriniensibus, qui venerunt ad Regiam Maiestatem pro petendo subsidio a
Sua Maiestate, ut expectarent relacionem, pro expensis dedi fl. II, (Frakn6i,
p. 63).
1525 ianuarie 27: Eodem die Michaeli Pethew et Paulo Hangachy ac
aliis sociis ipsorum Zewriniensibus, qui a certis temporibus subsidium a
Regia Maiestate expectaverunt, remissis cum relacione, pro expensis dati
sunt fl. X. (Frakn6i, p. 64-65).
1525 ianuarie 28: Eodem die subscriptis aulicis huzaronibus Regie
Maiestatis in Karansebes servientibus ad racionem serviciorum suorum
distribute sunt pecunie modo subscripto:
domino Emerico Czybak, capitaneo, fl.CCCCCCCXXXII
domino Ladislao Chaky fl. CCCCCCXXXII
domino Gaspar Paxy fl. CCCXVI
Joanni Lewkews de Kallo fl. CLXXII
Stephano Besseney fl. CL VIII
Luce Maryay 1 fl. CL VIII
Georgio Skarycha fl. CL VIII
Nicolao Abramffy fl. LXXXVI
Bemardo Zalay fl. CL VIII
Stephano Kemen fl. CXIII
Joanni Bokosnycza fl. LXIII (Frakn6i, p. 65-66).
1525 februarie 6: Eodem die Matheo bohemo, alias capitaneo centum
peditum bohemorum in Themeswar serviencium, ad racionem serviciorum
suorum deservitorum, dati sunt fl. XX (Frakn6i, p. 73).
1525 februarie 8: Eodem die Joanni Sandor et Nicolao Kaztrucz de
Karansebes, qui vocati fuerant ad Regiam Maiestatem ex parte
conservacionis castri Myhald. ut expectent relationem, pro expensis dedi fl.
IIII (Frakn6i, p. 74).
1525 februarie 8: Eodem die Darko, Wlad, Woyan et Blasio, waydis
de Themeswar, qui venerant ad Regiam Maiestatem pro impetrandis
serviciis ipsorum, ut expectent relacionem, pro expensis dedi fl. III (Frakn6i,
p. 74).
1525 februarie 15: Eodem die magnifico domino Joanni Dragffy,

comiti Themesiensi, ad racionem sallarii sui dati sunt fl. C (Frakn6i, P. 79).
1525 februarie 15: Eodem die Nicolao Kaztrucz et Joanni Sandor de
Karansebes, qui vocati fuerant ad Regiam Maiestatem ex parte
construccionis castri Myhald, remissis cum relacione, pro expensis dati sunt
fl. V (Frakn6i, p. 79).
1525 februarie 22: Eodem die magnifico domino Joanni Dragffy,
comiti Themesiensi, ad racionem sallarii sui dati sunt fl. M (Frakn6i, p. 85).
1525 februarie 23: Eodem die ad manus Joannis Bokosnycza, aulici
huzaronis Regie Maiestatis ct iudicis de Karansebes, medio Blasii Nagh,
servitoris Emerici Czybak, capitanei universorum aulicorum huzaronum Sue
Maiestatis ad Themeswar serviencium, pro conducendis peditibus et
castellanis ad castrum Myhald, dati sunt fl. CCCCC (Frakn6i, p. 87).
1525 februarie 25: Eodem die eidem Blasio Nagh pro expensis, quibus
pecuniis ad Karansebes ducere possit, dati sunt fl. XII (Frakn6i, p. 87).
1525 februarie 25: Eodem die Blasio, wayde de Ewthwen, Wlad,
wayde de Themeswar, qui venerant ad Regiam Maiestatem pro impetrandis
serviciis ipsorum, ut expectent relacionem, pro expensis dedi fl. IIII
(Frakn6i, p. 88).
1525 februarie 28: Eodem die Jacobo Pesthy de Karansebes, qui
venerat ad Regiam Maiestatem cum certis novitatibus ex parte Thurcorum
ac pro petendis gentibus a Sua Maiestate ad Karansebes, ut expectaret
relacionem, pro expensis dedi fl. II (Frakn6i, p. 90).
1525 martie 3: Eodem die Wlad et Blasio, waydis de Themeswar, qui
venerant ad Regiam Maiestatem pro impetrandis serviciis ipsorum, ut
expectarent relacionem, pro expensis dedi fl. III (Frakn6i, p. 93).
1525 martie 6: Eodem die Blasio, wayde de Ewthwen et Wlad, wayde
de Themeswar, qui venerant ad Regiam Maiestatem pro impetrandis
serviciis ipsorum, ut expectent relacionem, pro expensis dedi fl. II (Frakn6i,
p. 96).
1525 martie 6: Eodem die domino Gaspar de Raska et Emerico
Czybak, novis comitibus Themesiensibus, ad racionem sallarii eorundem
dati sunt fl. IX M (Frakn6i, p. 97).
1523 martie 6: Eodem die ad manus eorundem dominorum comitum,
ad conservacionem centuro peditum in castra Themesiensi serviencium, dati
sunt fl. CCCCCC (Frakn6i. p. 97).
1523 martie 6: Eodem die ad manus eorundem dominorum comitum
ad labores castri Themesiensis dati sunt fl. MM (Frakn6i, p. 97).
302 COSTIN FENEŞAN
1525 martie 6: Eodem die magistro Jacobo, bombardario Regie

Maiestatis in castro Themesiensi servienti, ad racionem sallarii sui dati sunt
fl. LXXXX (Frakn6i, p. 97).
1525 martie 7: Eodem die Stephano Kemen, aulico huzaroni Regie
Maiestatis in Karansebes servienti, ad racionem serviciorum suorum dati
sunt fl. LXXX (Frakn6i, p. 98).
1525 martie 9: Eodem die Blasio Borsway, aulico Regie Maiestatis
cum literis Sue Maiestatis ad occupacionem castri Themeswar de manibus
magnifici domini Joannis Dragffy, comitis Themesiensis, misso, pro
expensis dati sunt fl. XXXII (Frakn6i, p. 101).
1523 martie 9: Eodem die Jacobo Pesthy de Karansebes, qui venerat
ad Regiam Maiestatem pro impetrando subsidio eidem civitati, remisso cum
relacione, pro expensis dedi fl. V (Frakn6i, p. 1O1 ).
1525 martie 13: Eodem die Joanni Kallay, capitaneo aulicorum
huzaronum Regie Maiestatis ad Themeswar serviencium, ad racionem
sallarii sui dati sunt fl. MC (Frakn6i, p. 107).
1525 martie 22: Eodem die Thome Horwath et Anthonio Remethe ac
Nicolao Dregely pro conducendis trecentis peditibus ad Karansebes, ad
racionem serviciorum eorundem dati sunt fl. MDCCC (Frakn6i. p. 113-
114).
1523 martie 28: Eodem die Joanni Dragffy, alias comiti Themesiensi,
ad racionem serviciorum suorum dati sunt fl. CLXXV (Frakn6i, p. 121].
1
1525 aprilie 1: Eodem die Luce Maryay , capitaneo de Karansebes, ad
racionem serviciorum suorum dati sunt fl. DCC (Frakn6i, p. 126.
1525 aprilie 1: Eodem die Luce Maryay pro conservacione
exploratorum dati sunt in auro floreni centum singulos aureos per florenos
duos computando, faciunt fl. CC (Frakn6i, p. 126).
1525 aprilie 2: Eodem die Crestha, Radoza, Zthoyan et Chewethko,
profugis de Orswa qui venerant ad Regiam Maiestatem pro impetrando
subsidio a Maiestate Sua, remissis cum relacione, pro expensis dati sunt fl.
XXII (Frakn6i, p. 128).
1325 aprilie 5: Eodem die Balthasari literato, servitori magnifici
domini Joannis Dragffy, alias comitis Themesiensis, qui venerat ad Regiam
Maiestatem pro impetrandis serviciis suis deservitis, remisso cum relacione,
pro expensis dedi fl. II (Frakn6i, p. 130).
1525 aprilie 12: Eodem die Luce, vectori Pesthiensi, qui unam
bombardam et tres traczk2 ad Karansebes missas usque ad oppidum
Keczkemeth duxit, pro mercede sua dati sunt fl. X (Frakn6i, p. 139).
1525 aprilie 18: Eodem die Michaeli Somlyay, aulico huzaroni Regie
Maiestatis et Joanni Chephy, servitori domini Joannis Kallay, capitanei
aulicorum huzaronum Regie Maiestatis in Themeswar serviencium, qui
missi per Joannem Kallay ad Regiam Maiestatem venerant pro impetrandis
serviciis universorum aulicorum huzaronum în Themeswar serviencium, ut
expectarent relacionem, pro expensis dat sunt fl. X (Frakn6i, p. 147-148).
1525 aprilie 25: Eodem die Michaeli Somlyay, aulico huzaroni Regie
Maiestatis et Joanni Chephy, qui per dominum Joannem Wythez de Kallo
pro serviciis aulicorum huzaronum Sue Maiestatis în Themeswar
serviencium ad Suam Maiestatem missi fuerant, ut expectarent relacionem,
pro expensis dati sunt fl. X (Frakn6i, p. 152).
1525 mai 3: Eodem die Michaeli Somlyay, aulico huzaroni Regie
Maiestatis et Joanni Chephy, servitori Joannis Kallay, capitanei aulicorum
huzaronum Sue Maiestatis in Themeswar serviencium, qui missi per
dominum Joannem Kallay venerant ad Suam Maiestatem pro petendis
serviciis universorum huzaronum în Themeswar serviencium, ut expectent
relacionem, pro expensis dati sunt fl. X (Frakn6i, p. 163).
1525 mai 8: Eodem die Michaeli Somlyay, aulico huzaroni Regie
Maiestatis et Joanni Chephy, servitori domini Joannis Wythez de Kallo,
capitanei aulicorum huzaronum Regie Maiestatis în Themeswar
serviencium, qui venerant pro impetrandis serviciis suis et aulicorum,
remisso cum relacione, pro expensis dati sunt fl. X (Frakn6i, p. 167).
1525 mai 11: Eodem die Matheo bohemo, capitaneo, Petro Koczka,
Georgio de Cazczyr, Ladislao Jeras, magistris rotarum peditum bohemorum,
alias în Themeswar serviencium, ad racionem serviciorum suorum dati sunt
fl. XX (Frakn6i, p. 168).
1525 iunie 11: Eodem die Anthonio Remethe, capitaneo peditum de
Sebes, qui venerat ad Regiam Maiestatem pro impetrandis serviciis peditum,
ut expectaret relacionem, pro expensis dedi fl. X (Frakn6i, p. 196).
1525 iunie 11 : Eodem die Ladislao K wn, servitori nostro, cum literis
Regie Maiestatis ad dominos Gaspar de Raska et Emericum Chybak,
comites Themesiensis, ut ad congregacionem în Hathwan celebrandam
venire non debeant, ad Themeswar misso, pro expensis et solucione currus,
kochy, dati sunt fl. X (Frakn6i, p. 196).
1525 iunie I 7: Eodem die Anthonio Remethe et Thome Horvath,
capitaneis trecentorum peditum in Karansebes serviencium, qui venerant ad
Regiam Maiestatem pro impetrandis serviciis eorundem peditum ut
expectent relacionem, pro expensis dedi fl. VI (Frakn6i, p. 206).
304 COSTIN FENEŞAN
1525 iunie 17: Eodem die Urbano Do bos, nuncio peditum în

Themeswar serviencium, qui venerat ad Regiam Maiestatem pro
impetrandis serviciis eorundem peditum, ut expectet relacionem, pro
expensis dedi fl. II (Frakn6i, p. 206).
1525 iunie 21: Eodem die Joanni Bokosnycza, iudici de Karansebes,
qui venerat ad Regiam Maiestatem pro declarandis necessitatibus castri
Pethy et petendo eciam subsidio eidem civitati Sebessiensi, ut expectaret
relacionem, pro expensis dedi fl. VI (Frakn6i, p. 211 ).
1525 iunie 22: Eodem die trecentis peditihus in Karansebes
servientibus medio Anthonii Remethe et Thome Horwath, capitaneorum
eorundem peditibus, dati sunt fl. MCC (Frakn6i, p. 212).
1525 iunie 22: Eodem die domino Joanni Wythez de Kallo, capitaneo
aulicorum huzaronum Regie Maiestatis ad Themeswar serviencium, ad
racionem serviciorum suorum dati sunt fl. XXII (Frakn6i, p.212).
1525 iunie 28: Eodem die Joanni Bokosnycza, iudici de Karansebes,
qui venerat ad Regiam Maiestatem pro declarandis periculis et
necessitatibus ac petendo subsidio eidem civitati Karansebes, ut expectaret
relacionem, pro expensis dati sunt fl. XX (Frakn6i, p. 219).
1525 iulie 1: Eodem die Joanni Kallay, capitaneo aulicorum
huzaronum Regie Maiestatis ad Themeswar serviencium, ed racionem
serviciorum suorum dati sunt fl. CC (Frakn6i, p. 222).
1525 iulie 2: Eodem die Stephano, servitori Emerici Czybak comitis
Themesiensis, qui venerat ad Regiam Maiestatem pro impetrandis sallariis
domini sui, ut expectaret relacionem, pro expensis dedi fl. II (Frakn6i, p.
222).
1523 iulie 2: Eodem die emere feci de scarlatho ulnas septem, singulas
ulnas per florenos novem computando, et de panno italico ulnas quatuor,
singulas ulnas per florenos duos cum medio computando, et dedi magnifico
domino Joanni Dragffy, alias comiti Themesiensi, ad racionem sallarii sui
deserviti, et faciunt fl. LXXIII (Frakn6i, p. 230).
***
1526 iunie 2: Eodem die (sabbato proximo post festum Sacratissimi
Corporis Christi - C.F.) magnifico domino Petro Perenyi, comiti
Themessiensi, ad racionem sallarii sui dati sunt in monetis cupreis fl. 600,
qui per duos computando faciunt in bona moneta fl. 300 (Engel, p. 196).
1526 iunie 3: Eodem die (dominico proximo post festum Sacratissimi
Corporis Christi - C.F.) magnifico domino Petro Perenyi, comiti
Themessiensi, ad racionem sallarii sui dati sunt in nova bona moneta fl. 1
OOO (Engel, p. 197).
1526 iunie 6: Eodem die (feria quarta proxima post festum
Sacratissimi Corporis Christi - C.F.) Benedicti Kewmyves, capitaneo 100
peditum noviter conductorum ad Themeswar, ad solucionem eorundem dati
sunt in nova bona moneta fl. 300 (Engel, p. 201).
1526 iunie 6: Eodem die (ut supra - C.F.) eidem Benedicto
Kewmyves ad solucionem eorundem peditum dati sunt in cuprea moneta fl.
700, qui ad racionem bonae monetae d.c.p.u.b.c. faciunt fl. 350 (Engel, p.
201).
1526 iunie 6: Eodem die (ut supra - C.F.) emere feci de thafotha
roseacea ulnas 42 et dedi eidem Benedicto Kewmyves capitaneo pro
faciendis duobus vexillis, singulas ulnas per denarios 30 computando,
faci unt in bona moneta per duos fl. 12 den. 60 (Engel, p. 201 ).
1526 iunie 13: Eodem die (feria quarta proxima post festum beati
Bamabae apostoli - C.F.) magnifico domino Petro Perenyi, comiti
Themessiensi, ad racionem sallarii sui medio Johanni Dorozlay dati sunt in
antiquis monetis fl. 500 (Engel, p. 21 O).
1526 iunie 21: Eodem die (feri a quinta proxima ante festum beati
Johannis Baptistae - C.F.) Gregorio Bessenyei de Chaak et alteri Gregorio
de Themeswar, qui de Thurcia et de exercitu caesaris Thurcorum
profugerant et ad Maiestatem Regiam cum certis novitatibus ex parte
conatus Thurci venerant, pro expensis dati sunt in bona moneta p.d. fl. 8
(Engel, p. 222).
1526 iunie 21: Eodem die (ut supra - C.F.) emere feci de pulveribus
pyxidum manualium centenarium unum pro fl. 30 bonae monetae et de
plumbo centenarium unum pro fl. 10 et dedi Laurentio Kewmyves,
capitaneo 100 peditum noviter ad Titulium conductorum, qui in bona
moneta d.c.p.u.b.c. faciunt fl. 40 (Engel, p. 222).
1526 iunie 21: Eodem die (ut supra - C.F.) Wlad et Nicolao, waydis
woynicorum ad Themeswar serviencium, qui venerunt ad Regiam
Maiestatem pro petendis serviciis suis et aliorum woynicorum et waydarum
ad Themeswar servientium, remissis cum relacione, pro expensis dati sunt in
b.p.d. fl. 28 (Engel. p. 222).
1526 iunie 26: Eodem die (feria tercia proxima post festum beati
Johannis Baptistae - C.F.) emere feci de thafotha Rasciana ulnas 40 et dedi
ad manus Laurencii Kewmyves de Felhewyz, capitanei 100 peditum ad
306 COSTIN FENEŞAN
Titulium expeditorum, singulas ulnas per denarios 30 bone monetae

computando, florenis 12 (Engel, p. 231).
1
Corect: Margai (adică din Marga).
2
Astfel în text; corect: taraczk.
Traducere
1525 ianuarie 21: În aceeaşi zi, lui Paul Hangâcsi, Mihai Pethă şi
Nicolae Zala, pedestraşi de la Severin care au venit la Maiestatea Regală
pentru a cere ajutor de la Maiestatea Regală, le-am dat pentru cheltuială un
florin, pentru a aştepta hotărârea.
1525 ianuarie 26: În aceeaşi zi, lui Paul Hangâcsi şi ortacilor săi de la
Severin, care au venit la Maiestatea Regală pentru a cere ajutor de la
Maiestatea Regală, le-am dat 2 florini pentru cheltuială, pentru a aştepta
hotărârea.
1525 ianuarie 27: În aceeaşi zi, lui Mihai Pethă şi Paul Hangâcsi şi
celorlalţi ortaci ai lor de la Severin, care aşteptau de un anumit timp ajutor
de la Maiestatea Regală şi au fost trimişi înapoi cu o hotărâre, li s-au dat 1O
florini pentru cheltuială.
1525 ianuarie 28: În aceeaşi zi husarilor de curte ai Maiestăţii Regale,
care sunt scrişi mai jos şi slujesc la Caransebeş, le-au fost daţi bani pentru
slujbele lor în chipul înfăţişat mai jos:
domnului Emeric Czibak, căpitan, 732 florini
domnului Ladislau Csaki, 632 florini
domnului Gaspar Paksi, 316 florini
lui Ioan Lăkăs din Kall6, 172 florini
lui Ştefan Bessenyei, 158 florini
lui Luca Margai, 158 florini
lui Gheorghe Skarycha, 158 florini
lui Nicolae Ăbrânffy, 86 florini
lui Bernard Zalay, 158 florini
lui Ştefan Kemeny, 113 florini
lui Ioan Bucoşniţa, 63 florini
1525 februarie 6: În aceeaşi zi i-au fost daţi 20 florini lui Matei cehul,
altfel căpitanul celor o sută de pedestraşi cehi care slujesc la Timişoara,
pentru slujbele pe care le-au adus.
1525 februarie 8: În aceeaşi zi lui Ioan Sândor şi Nicolae Căstruţ din
Caransebeş, care au fost chemaţi la Maiestatea Regală în legătură cu
apărarea cetăţii Mehadia, li s-au dat 4 florini pentru cheltuială, cât timp
aşteaptă o hotărâre.
1525 februarie 8: În aceeaşi zi lui Darko, Vlad, Voian şi Vlasiu,
voievozi 1 din Timişoara, care au venit la Maiestatea Regală pentru a-şi oferi
serviciile, le-am dat 3 florini pentru cheltuială, cât timp aşteaptă o hotărâre.
1525 februarie 15: În aceeaşi zi măritului domn Ioan Dragffy, comite
de Timiş 2 , i-au fost daţi în contul salariului 100 florini.
1525 februarie 15: În aceeaşi zi lui Nicolae Căstruţ şi Ioan Sandor din
Caransebeş, care au fost chemaţi la Maiestatea Regală în legătură cu
construirea cetăţii Mehadia, le-au fost daţi pentru cheltuială 5 florini şi au
fost trimişi înapoi cu o hotărâre.
1525 februarie 22: În aceeaşi zi măritului domn Ioan Dragffy, comite
de Timiş, i-au fost daţi în contul salariului său 1 OOO de florini.
1525 februarie 23: În aceeaşi zi, prin intermediul lui Blasiu Nagy,
servitor al lui Emeric Czibak, căpitanul tuturor husarilor de curte şi
Maiestăţii Sale care slujesc la Timişoara, lui Ioan Bucoşniţă, husar de curte
al Maiestăţii Regale şi jude al Caransebeşului, i-au fost daţi 500 florini
pentru a-i duce pe castelani şi pedestraşi la cetatea Mehadia.
1525 februarie 23: În aceeaşi zi, aceluiaşi Blasiu Nagy i s-au dat 12
florini de cheltuială, pentru a putea duce banii la Caransebeş.
1525 februarie 25: În aceeaşi zi lui Vlasiu, voievod din Utvin şi Vlad,
voievod din Timişoara, care au venit la Maiestatea Regală pentru a-şi oferi
serviciile, le-am dat de cheltuială 4 florini, cât timp aşteaptă o hotărâre.
1525 februarie 28: În aceeaşi zi, lui Iacob Pesty din Caransebeş, care a
venit la Maiestatea Regală cu anumite ştiri despre turci şi pentru a cere
oşteni pentru Caransebeş de la Maiestatea Sa, i-am dat pentru cheltuială 2
florini, cât timp aşteaptă o hotărâre.
1525 martie 3: În aceeaşi zi le-am dat 3 florini pentru cheltuială lui
Vlad şi Vlasiu, voievozi din Timişoara, care au venit la Maiestatea Regală
pentru a-şi oferi serviciile, pe timpul cât vor aştepta o hotărâre.
1525 martie 6: În aceeaşi zi Vlasiu, voievod din Utvin şi Vlad,
voievod din Timişoara, care au venit la Maiestatea Regală pentru a-şi oferi
serviciile, au primit de la mine pentru cheltuială 2 florini, câtă vreme
aşteaptă o hotărâre.
1525 martie 6: În aceeaşi zi domnilor Gaspar de Raska şi Emeric
Czibak, noilor comiţi de Timiş, le-au fost daţi 900 florini în contul salariilor
lor.
308 COSTIN FENEŞAN
1525 martie 6: În aceeaşi zi, aceloraşi domni comiţi le-au fost daţi 600
florini pentru păstrarea a o sută de pedestraşi care slujesc în cetatea
Timişoarei.
1525 martie 6: În aceeaşi zi, aceloraşi comiţi le-au fost daţi 2 OOO
florini pentru lucrările de la cetatea Timişoarei.
1525 martie 6: În aceeaşi zi magistrului Iacob, care se ocupă de
bombardele din cetatea Timişoarei din slujba Maiestăţii Regale, i-au fost
daţi în contul salariului său 90 florini.
1525 martie 7: În aceeaşi zi lui Ştefan Kemeny, husar de curte al
Maiestăţii Regale slujind la Caransebeş, i-au fost daţi în contul serviciilor
sale 80 florini.
1525 martie 9: În aceeaşi zi lui Blasiu Borsvay, curtean al Maiestăţii
Regale trimis cu o scrisoare a Maiestăţii Sale în vederea preluării cetăţii
Timişoara din mâinile măritului domn Ioan Drâgffy, comitele Timişului, i s-
au dat pentru cheltuială 32 florini.
1525 martie 9: În aceeaşi zi, lui Iacob Pesty din Caransebeş, care a
venit la Maiestatea Regală pentru a obţine subsidii pe seama aceluiaşi oraş,
i-am dat 5 florini de cheltuială, după care a fost trimis înapoi cu o hotărâre.
1525 martie 15: În aceeaşi zi lui Ioan Kallay, căpitanului husarilor de
curte ai Maiestăţii Regale care slujesc la Timişoara, i s-au dat în contul
salariului său 1 100 florini.
1525 martie 22: În aceeaşi zi lai Toma Horvâth, Anton Remethe şi
Nicolae Dregely li s-au dat 1 800 florini pentru serviciile lor în ducerea a
trei sute de pedestrşi la Caransebeş.
1525 martie 28: În aceeaşi zi lui Ioan Dragffy, altfel comite al
Timişului, i-au fost daţi 175 florini în contul serviciilor sale.
1525 aprilie 1: În aceeaşi zi lui Luca Margai, căpitanului de la
Caransebeş, i-au fost daţi 700 florini în contul serviciilor sale.
1525 aprilie 1: În aceeaşi zi lui Luca Margai i-au fost daţi o sută de
florini în aur, fiecare galben fiind socotit doi florini, pentru a păstra
iscoadele, ceea ce face cu totul 200 florini.
1525 aprilie 2: În aceeaşi zi lui Crâstea, Răduţă, Stoian şi Ţvetko, care
au fugit de la Orşova şi au venit la Maiestatea Regală pentru a cere ajutor de
la Maiestatea Sa, li s-au dat 22 florini şi au fost trimişi înapoi cu o hotărâre.
1525 aprilie 5: În aceeaşi zi diacului Baltazar, slujitor al măritului
domn Ioan Drâgffy, altfel comite al Timişului, care a venit la Maiestatea
Regală pentru a-i fi răsplătite serviciile, i-am dat de cheltuială 2 florini, după
care a fost trimis înapoi cu o hotărâre.
1525 aprilie 12: În aceeaşi zi, cărăuşul lui Luca din Pesta, care a dus
până la Kecskemet o bombardă şi trei mortiere destinate Caransebeşului, i s-
au dat 1O florini drept câştig al său.
1525 aprilie 18: În aceeaşi zi lui Mihai Somlyai, husar de curte al
Maiestăţii Regele şi lui Ioan Csefi, slujitor al domnului Ioan Kallay,
căpitanul husarilor de curte al Maiestăţii Regale care slujesc la Timişoara,
celor care au venit la Maiestatea Regală fiind trimişi de Ioan Kallay pentru a
oferi serviciile tuturor husarilor de curte de la Timişoara, le-au fost daţi
pentru cheltuială 1O florini, pentru timpul cât aşteaptă o hotărâre.
1525 aprilie 25: În aceeaşi zi Mihai Somlyai, husar de curte al
Maiestăţii Regale şi Ioan Csefi, care au fost trimişi la Maiestatea sa de către
domnul Ioan Vitez de Kall6 pentru slujba husarilor de curte care îi slujesc
Maiestăţii Sale la Timişoara, au primit 1O florini pentru cheltuială, atâta
timp cât aşteaptă o hotărâre.
1525 mai 5: În aceeaşi zi lui Mihai Somlyai, husar de curte a
Maiestăţii Regale şi lui Ioan Csefi, slujitor al lui Ioan Kallay, căpitan al
husariior de curte ai Maiestăţii Sale care slujesc la Timişoara, veniţi la
Maiestatea Sa după ce au fost trimişi de domnul Ioan Kallay pentru a oferi
serviciile tuturor husarilor care slujesc la Timişoara, li s-au dat 1O florini
pentru cheltuială, cât timp aşteaptă o hotărâre.
1525 mai 8: În aceeaşi zi lui Mihai Somlyai, husar de curte al
Maiestăţii Regale şi lui Ioan Csefi, slujitor al domnului Ioan Vitez de Kall6,
căpitanul husarilor de curte ai Maiestăţii Regale slujind la Timişoara, care
au venit la Maiestatea Sa pentru a-şi oferi serviciile lor şi ale tuturor
husarilor de curte, li s-au dat 1O florini pentru cheltuială, iar apoi au fost
trimişi înapoi cu o hotărâre.
1525 mai 11: În aceeaşi zi pentru slujbele prestate au fost daţi 20
florini lui Matei cehul, căpitan, Petru Koczka, Gheorghe de Cazczyr şi
Ladislau Jeras, meşteri rotari la pedestraşii cehi care slujesc la Timişoara.
1525 iunie 11: În aceeaşi zi i-am dat 1O florini de cheltuială lui Anton
Remethe, căpitan al pedestraşilor de la Caransebeş, care a venit la
Maiestatea Regală pentru a oferi serviciile pedestraşilor, până când va primi
o hotărâre.
1525 iunie 11: În aceeaşi zi i-am dat 1O florini pentru cheltuială şi
pentru plata căruţei lui Ladislau Kim, slujitor al nostru trimis la Timişoara
cu o scrisoare a Maiestăţii Regale către domnii Gaspar de Raska şi Emeric
Czibak, comiţii de Timiş, anume că nu trebuie să vină la Dieta care se va
ţine la Hatvan.
310 COSTIN FENEŞAN
1525 iunie 17: În aceeaşi zi le-am dat 6 fl. pentru cheltuială, ca să

aştepte o hotărâre, lui Anton Remethe şi Toma Horvăth, căpitanii celor trei
sute de pedestraşi care slujesc la Caransebeş; şi care au venit la Maiestatea
Regală pentru a oferi serviciile acelor pedestraşi.
1525 iunie 17: În aceeaşi zi i-am dat 2 florini de cheltuială lui Orban
Doboş, solul pedestraşilor care slujesc la Timişoara, venit la Maiestatea
Regală pentru a oferi serviciile acestora, pe timpul cât aşteaptă o hotărâre.
1525 iunie 21: În aceeaşi zi i-am dat 6 florini de cheltuială, cât timp
aşteaptă o hotărâre, lui Ioan Bucoşniţă, judele Caransebeşului, care a venit la
Maiestatea Regală pentru a înfăţişa nevoile cetăţii Peth3, ba chiar şi pentru a
cere ajutor pe seama aceluiaşi oraş Caransebeş.
1525 iunie 22: În aceeaşi zi, unui număr de trei sute de pedestraşi care
slujesc la Caransebeş li s-au trimis 1 200 florini prin intermediul căpitanilor
lor, Anton Remethe şi Toma Horvăth.
1525 iunie 22: În aceeaşi zi domnului Ioan Vitez de Kall6, căpitanului
husarilor de curte al Maiestăţii Regale care slujesc la Timişoara, i-au fost
daţi 22 florini pe seama serviciilor sale.
1525 iunie 28: În aceeaşi zi, lui Ioan Bucoşniţă, judele Caransebeşului,
care a venit la Maiestatea Regală pentru a înfăţişa pericolele şi nevoile şi
pentru a cere ajutor pe seama aceluiaşi oraş Caransebeş, i s-au dau pentru
cheltuială 20 florini până când va primi o hotărâre.
1525 iulie 1: În aceeaşi zi lui Ioan Kallay, căpitanului husarilor de
curte ai Maiestăţii Sale Regale care slujesc la Timişoara, i s-au dat 200
florini pe seama serviciilor sale.
1525 iulie 2: În aceeaşi zi lui Ştefan, servitorul lui Emeric Czibak,
comite de Timiş, care a venit la Maiestatea Regală spre a cere salariile
pentru stăpânul său, i-am dat 2 florini pentru cheltuială cât timp va aştepte o
hotărâre.
1525 iulie 2: În aceeaşi zi am pus să fie cumpăraţi şapte coţi de postav
purpuriu, un cot fiind socotit la preţul de nouă florini, şi patru coţi de postav
italienesc, un cot fiind socotit la preţul de doi florini şi jumătate, [stofe] pe
care le-am dat măritului domn Ioan Dragffy, altfel comite de Timiş, în
contul salariului cere i se cuvine, iar totul face 73 florini.
***
1526 iunie 2: În aceeaşi zi (sâmbăta cea mai apropietă de sărbătoarea
Corpus Christi\ măritul domn Petru Perenyi, comite al Timişului, a primit
în contul salariului său 600 florini în monedă de aramă, ceea ce face 300
florini în monedă bună, socotind dublu florinii de aramă.
1526 iunie 3: În aceeaşi zi (duminica imediat următoare după

sărbătoarea Corpus Christi) măritul domn Petru Perenyi, comite al
Timişului, a primit în contul salariului său 1 OOO florini în monedă nouă şi
bună.
1526 iunie 6: În aceeaşi zi (în miercurea imediat după sărbătoarea
Corpus Christi) lui Benedict Komilves, căpitanului a 100 pedestraşi aduşi de
curând le Timişoara, i-au fost daţi pentru plata acestora 300 florini în
monedă nouă şi bună.
1526 iunie 6: În aceeaşi zi (ca mai sus) aceluiaşi Benedict Komilves i-
au fost daţi pentru plata aceloraşi pedestraşi 700 florini în monedă de aramă,
care fac în monedă bună, de argint, 350 florini, socotind la două monede de
aramă una nouă şi bună.
1526 iunie 6: În aceeaşi zi (ca mai sus) am pus să fie cumpăraţi 42 coţi
de tafta trandafirie, pe care i-am dat-o aceluiaşi căpitan Benedict Komtives
pentru a face două steaguri, iar socotind un cot la 30 de denari, totul face în
monedă bună, socotită dublu, 12 florini 60 denari.
1526 iunie 13: În aceeaşi zi (miercurea imediat după sărbătoarea
sfântului apostol Barnaba) i s-au dat măritului domn Petru Perenyi, comite
de Timiş, în contul salariului său, prin intermediul lui Ioan Dorozlai, 500
florini în monedă veche.
1526 iunie 21: În aceeaşi zi Uoia cea mai apropiată înainte de
sărbătoarea sf. Ioan Botezătorul) lui Grigorie Bessenyei din Ciacova şi unui
alt Grigore din Timişoara, care au fugit din Turcia şi de la oastea
împăratului turcilor venind la Maiestatea Regală cu anumite ştiri cu privire
la sforţările turcului, li s-au dat 8 florini în monedă bună, bine cântărită.
1526 iunie 21: În aceeaşi zi (ca mai sus) am pus să fie cumpărat pentru
30 florini în monedă bună un centenar 5 de praf de puşcă pentru archebuze şi
un centenar de plumb pentru suma de 1O florini şi i le-am dat lui Laurenţiu
Komtives, căpitanului a 100 pedestraşi aduşi de curând la Titel, ceea ce face
în monedă bună de argint, socotind două monede de aramă la una nouă şi
bună, 40 florini.
1526 iunie 21: În aceeaşi zi (ca mai sus) Vlad şi Nicolae, voievozii
voinicilor6 care slujesc la Timişoara, veniţi la Maiestatea Regală pentru a-şi
oferi serviciile lor şi ale altor voinici şi voievozi care slujesc la Timişoara,
au fost trimişi înapoi cu o hotărâre după ce li s-au dat pentru cheltuială 28
florini în monedă bună, cântărită.
1526 iunie 26: În aceeaşi zi (marţea cea mai apropiată după
sărbătoarea sf. Ioan Botezătorul) am pus să fie cumpăraţi 40 coţi de tafta
312 COSTIN FENEŞAN
sârbească, pe care i-am dat-o lui Laurenţiu Komilves, căpitanului a 100 de

pedestraşi trimişi la Titel, socotind 30 denari în monedă bună pentru fiecare
cot, aşa că totul face 12 florini.
1
Cu sensul de comandanţi ai unor cete de oşteni pedeştri sau călări constituite din
români şidin sârbi.
2
1oan Drăgffy de Beltiug, comite de Timiş în 1525- I 526, a căzut pe câmpul de luptă
de la Mohăcs (29 august 1526).
3
Cetate de pe malul stâng al Dunării bănăţene. Cu privire la localizarea acesteia
(inclusiv varianta existenţei a două fortificaţii omonime) există divergenţe de opinie: fie în
apropiere de Coronini, undeva între Sfânta Elena şi Moldova Veche, fie la Dubova.
4
5
Unitate de măsură pentru greutate având 100 livre (I livră= cca. 560 grame); mai
este numită şi majă.
6
Cuvânt de origine sârbă, cu înţelesul de oşteni/luptători.
94. 1527 noiembrie 3, Szekesfehervâr - Ferdinand I de Habsburg,

regele Ungariei, întăreşte documentul de danie prin care i-a dăruit lui Ştefan
Bathory, palatinului Ungariei, cetăţile Şoimuş şi Lipova, confiscate pentru
necredinţă de la Ioan de Zapolya.
MOL, A.57: Magyar Kancellăriai Leveltar, Libri Regii, voi.I, p. 9-10 (nr. 15); vezi
şi MOL, E.227: Magyar Kamara Archivuma, Liber donationum, voi. I, p. 7.
Nos, Ferdinandus, Dei gracia rex Hungarie et Bohemie etc., princeps

Hispaniarum, archidux Austrie etc. memorie commendamus tenore
presencium significantes quibus expedit vniversis, quod nos illi donacioni et
collacioni, quam fideli nostro, spectabili et magnifico Stehpano de Bathor,
regni huius Hungarie palatino etc., superioribus diebus vigore aliarum
literarum nostrarum donacionalium superinde confectarum, super castris
Joannis de Zapolya, per nos et vniversum hoc regnum nostrum pena
criminis lese Maiestatis proscripti et condernnati, Solymos et Lyppa vocatis,
cum eorundem castrorum oppidis, possessionibus, villis et aliis quibuslibet
pertinenciis ac iurisdiccionibus fecisse dinoscimur, ratam, gratam et
acceptam habentes, eandem donacionem nostram ratificamus, acceptamus et
approbamus. Et nichilominus, considerantes fidelitate et servitiorum merita
gratissima prefati Stephani de Bathor palatini, que maximis sudoribus vsque
in hunc diem apud nos reddidit cumulacionem, eadem castra Solymos et
Lyppa cum prescriptis ornnibus suis pertinenciis, oppidis scilicet et
possessionibus, prediis porcionibusque et quibusvis iuribus possessionariis

ad eadem de iure et ah antiquo spectantibus et pertinere debentibus, iuribus
eciam magnifici Joannis Banffy de Alsolyndwa, si que eidem in dictis
castris Solymos et Lyppa competere dinoscerentur, oh suam erga nos et hoc
regnum nostrom manifestem contumaciam et rebellionem, quam inter alia
notabilia sua facinora per certorum fidelium nostrorum bonorum invasionem
et combustionem proximis d ebus declaravit, de iure et consuetudine regni
amissis et abrogatis, dieto St .phano de Bathor palatino ac per eum domine
Sophie consorti, necnon Georgio et Andree de eadem Bathor ipsorumque
heredibus et posteritatibus vniversis, simukum omni et totali iure nostro
regio, si quod in eisdem haberemus aut Nostram ex quibuscunque causis,
viis, modis et racionibus concernerent Maiestatem, de novo dandum
duximus et concedendum, immo 1 damus, donamus et conferimus iure
perpetuo et irrevocabiliter tenendas, possidendas pariter et habendas, salvo
iure alieno, harum nostrarum vigore et testimonio literarum mediante, quas
in formam nostri privilegii redigi faciemus, dum nobis in specie fuerint
reportate. Datum in civitate nostra Alba Regali, die dominico post festum
Omnium Sanctorum, die scilicet coronacionis nostre, anno Domini
millesimo quingentesimo vigesimo septimo, regnorum nostrorum anno
pnmo.
Ferdinandus
1
Astfel în text.
Traducere
Noi, Ferdinand, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei şi al Boemiei
etc., principe al Spaniei. arhiduce al Austriei etc., prin cuprinsul scrisorii de
faţă dăm de ştire făcând cunoscut tuturor cărora li se cuvine, că noi,
consfinţind, încuviinţând şi primind acea danie şi hărăzire, pe care i-am
făcut-o credinciosului nostru, cinstitului şi măritului Ştefan Bathory, palatin
al acestui regat al Ungariei etc., în temeiul altei scrisori ale noastre de danie
întocmită în acest sens zilele trecute cu privire la cetăţile lui Ioan de
Zâpolya, proscris şi condamnat de noi şi de întreagă această ţară a noastră la
pedeapsa cuvenită pentru lezmaiestate, adică cetăţile numite Şoimuş şi
Lipova, dimpreună cu târgurile, moşiile, satele şi oricari alte pertinenţe şi
jurisdicţiuni care se ştie că ţin de aceste cetăţi, am consfinţit, am încuviinţat
şi am aprobat acea danie a noastră. De asemenea, luând aminte la credinţa şi
la preaplăcuta vrednicie a slujbelor amintitului palatin Ştefan Bâthory, pe
314 COSTIN FENEŞAN
care acesta le-a sporit pe seama noastră, cu cea mai mare strădanie, până în
zilele de acum, am hotărât să-i dăm şi să-i hărăzim din nou zisului palatin
Ştefan Bathory şi prin el soţiei sale, doamnei Sofia, precum şi lui Gheorghe
şi Andrei şi tuturor moştenitorilor şi coborâtorilor lor, aceste cetăţi Şoimuş
şi Lipova, împreună cu toate pertinenţele lor amintite mai înainte, adică
târguri, moşii, predii şi părţi de moşie şi orice drepturi de proprietate care
trebuie să privească şi să ţină de acestea de drept şi din vechime, de
asemenea împreună cu drepturile măritului Ioan Banffy de Alsolindva, dacă
s-ar şti că i se cuvin cumva asupra ziselor cetăţi Şoimuş şi Lipova, pe care -
de drept şi după obiceiul ţării - le-a pierdut şi i s-au luat din cauza văditei
sale nesupuneri şi răzvrătiri împotriva noastră şi împotriva acestui regat al
nostru, acţiuni care s-au manifestat - între alte nelegiuiri notabile ale lui -
în zilele trecute, când a atacat şi incendiat bunurile mai multor credincioşi ai
noştri, aşa că le dăruim împreună cu tot şi cu întregul nostru drept regesc,
dacă am deţine cumva vreunul asupra acestor cetăţi sau dacă acestea ar
privi-o cumva pe Maiestatea Noastră dintr-o cauză oarecare, pe o anumită
cale, într-un chip oarecare sau dintr-un anumit motiv, după cum le dăm şi le
hărăzim spre a le ţine, a le stăpâni şi deopotrivă a le avea cu drept de veci şi
în chip de nestrămutat, fără a fi vătămat dreptul cuiva, prin tăria şi mărturia
acestei scrisori ale noastre, care am pus să fie întocmită sub forma unui
privilegiu al nostru, aşa cum ne-au fost înfăţişate lucrurile. Dată în oraşul
nostru Alba Regală (Szekesfehervar - C.F.), în ziua de duminică după
sărbătoarea Tuturor Sfinţilor 1 , adică în ziua încoronării noastre, în anul
Domnului o mie cinci sute douăzeci şi şapte, în primul an al domniilor
noastre.
Ferdinand
1
În calendarul bisericesc romano-catolic este prăznuită la I noiembrie.
95. 1529 iulie 13, Timişoara - Vicecomitele de Timiş, Andrei de

Jakol, împreună cu ceilalţi aderenţi ai partidei habsburgice asediaţi la
Timişoara de zece luni de către trupele lui Ioan de Zapolya, îl roagă insistent
pe Ferdinand I, regele Ungariei, să le trimită trupe de ajutor şi subsidii
băneşti, fără de care nu vor mai putea rezista.
Biblioteca şi arhiva Comunităţii evanghelice C.A. "Honterus" din Braşov, Tf.76:

Diplomatarium Josephi Fr. Trausch, p. 1023-1026; copie târzie după originalul păstrat la
HHStA Viena.
Serenissime princeps et domine, domine nobis clementissime!

Post fidelissimorum obsequiorum nostrorum exhibitionem, reducatur
in vivacem memoriam Sacratissimae Maiestatis Vestrae, quod autumno
praeterito ad Eandem miseramus supplicam, supplicantes quo Maiestas
Vestra castrum et civitatem Themesiensem vna nobiscum de hoste vtroque,
interno scilicet et externo, liberum reddere dignaretur. Tune per literas Suas
nos assecuraverat, quod de omnibus hostibus nos liberaret commiseratque,
vt în constantia ipsa et fidelitate erga Maiestatem Vestram, quibus hucusque
fuimus, de cetero quoque esse deberemus, quod nos hactenus tam strenue
adimplere curavimus, ut innumerabiles cedes fratrum, amicorum et
familiarium nostrorum ab hostibus nostris accepimus. Auxilium autem
imploravimus et domino palatino, domino Joanne Koczianner,
reverendissimo domino Transylvanensi et aliis dominis Transylvaniae
constitutis, qui nichil penitus subsidii nobis contulerunt. Immo dominum
Transylvanensem, magnificum dominum Valentinum Thewrek comitem,
dominum nostrum, magnis iuramentis în medium eorum vocaverunt, vt inde
auxilium nobis conferatur. Cum autem erga nos veniam habuissent,
waywoda Moldaviensis cum valida manu contra Transylvanenses movit,
sicque dominus Valentinus Thewrek rediire et cum Moldaviensi pugnare
coactus, vbi traditionem quorundam proditorum gentis suae facturam passus
est. Nullam igitur spem praeter Maiestatem Vestram habemus et cuicunque
Maiestas Vestra liberacionem nostram commiserit. Si dominus Joannes
Koczianner cum tercia parte gentis suae venisset, nos utique eliberasset,
hostes enim nostri non finissent ausi expectare, immo statim fugam
cepissent. Nune vero per hostes nostros omnibus annonis in campo civitatis
seminatis ante adhuc maturitatem despoliati sumus, quia aliquos
messuerunt, reliquos autem combusserunt et quaslibet conculcari fecerunt,
propter quod fame magna vexamur, nec scimus quisque veri nostra de vita,
quoad scilicet supererimus, nam nostra meta civitas Pesthiensis est, ad quam
cum magno difficultate pervenitur. Partes Transylvanenses â nobis seduse
sunt pro aditibus viarum. In extrema igitur necessitate constituti, Vestrae
Maiestatis supplicantes supplicamus, dignetur Maiestas Vestra, amore Dei
Optimi et Maximi et piissime Genetricis Virginis Marie, iamtandem nostra
de liberacione curam gerere, iam enim menses decern elabi incipient, a
quibus inclusi et obsessi sumus. Fortasse Maiestas Vestra ignoscat nobis,
decrevit ut nos hic usque vtque ad vnum (quod Deus avertat!) male
pereamus, postea Maiestas Vestra civitatem ipsam denuo gentibus et populis
reedificet. Dignetur Maiestas Vestra reminiscere, quod tempore Sue
316 COSTIN FENEŞAN
felicissime coronacionis promisit, regnum suum istud et nos omnes ab

insultu hostium intemorum et extemorum defendere. Quantum ad
solutionem serviciorum nostrorum Vestrae Maiestati factorum attinet,
promiserat Maiestas Vestra domino reverendissimo et etiam dominis
camerariis, vt nobis solutionem facere deberent, nec sinerent nos deficere.
Ad quod misimus, sed parum quid solucionis nobis factum est iamque in
eum statum pervenimus, vt pro fidelitate Maiestatis Vestrae pedites effecti
sumus, ex quo per hostes equos nostros amisimus, ad menses decern nichil
nobis solverunt, pro anno etiam praeterito solvere tenentur. Nos autem, in
presenti inclusione saltem cum illis quibus penitus inclusi fuerimus de die
contra hostem armis nos tuemur, de nocte in locis nostris super munitione
civium vigilare cogimur. Dignetur ergo Maiestas Vestra de solucione nostra
curare et provisionem tam gentium quam pecuniarum nos providere. Si
etenim dominus Joannes Koczianner cum gente Maiestatis Vestre
festinanter advenerit, hostis expectare non audebit, sed mox fugam capiet. Si
vero tempestive non veniet, hostis quoque maius incrementum accipiet et sic
propterea difficilius profligabitur. Deus Maiestatem Vestram in regni huius
Hungarici et ceterorum suorum regnorum felicem regimen conservare
dignetur, ut hostes suos profligari valeat.
Ex Themeswar, in festo beate Margarethe virginis et martyris, anno
Domini 1529.
Eiusdem Vestrae Sacratissimae Maiestatis fideles,
Andreas de Jakol, vicecomes
Stephanus Bessenyew de Bodrog, capitaneus
Joannes de Jakol
Ambrosius de Thelegd
Benedictus Erdehegy
Andreas Farkas
Stephanus Bradach
Georgius Wass, aulici.
Ceteri nutu divino morte praeventi sunt.
Amore passionis domini nostri Jesu Christi Maiestati Vestrae iterum
atque iterum supplicamus, subsidium nostrum pro eliberacione nostra
festinantissime demittere dignetur, quia non aliud quam extremum saltem
expectamus periculum.
pe verso: Serenissimo principi et domino, domino Ferdinando, Oei gratia regi

Hungariae et Bohemiae, domino nostro naturali clementissimo.
Traducere
Prealuminate principe şi domn, domn nouă preaîndurător!
După înfăţişarea supuşeniei noastre celei mai credincioase, se readuce
în memoria mereu vie a Preasacrei Voastre Maiestăţi, cum că, în cursul
toamnei trecute, v-am trimis o suplică, rugându-ne ca Maiestatea Voastră să
binevoiască a elibera cetatea şi oraşul Timişoara, la fel ca şi pe noi, de cei
doi duşmani, adică de cel dinlăuntru şi de cel din afară. Atunci, prin
scrisoarea Voastră, ne-aţi asigurat, că ne veţi elibera de toţi duşmanii şi ne-
aţi poruncit să rămânem pe mai departe statornici şi credincioşi Maiestăţii
Voastre, la fel ca până acum, ceea ce ne-am şi străduit să împlinim cu atâta
osârdie, încât am suferit din partea potrivnicilor noştri nenumărate crime
împotriva fraţilor, prietenilor şi oamenilor noştri de încredere. De asemenea,
am implorat ajutor şi din partea domnului palatin , a domnului Ioan
1
Koczianer 2, a preacucernicului domn [episcop] al Transilvaniei precum şi al

altor domni rânduiţi în Transilvania, dar aceştia nu ne-au dat niciun sprijin.
Mai mult, pe domnul Transilvaniei, pe măritul domn comite Valentin Torok,
stăpânul nostru, l-au chemat înaintea lor cu mari jurăminte, să ne dea ajutor
de acolo. Pe când erau însă în drum spre noi, voievodul Moldovei a pornit
4
cu oaste mare împotriva transilvănenilor şi astfel domnul Valentin Torok a

fost constrâns să se întoarcă şi să lupte cu moldoveanul. Cu această ocazie, a
trebuit să îndure predarea pusă la cale de câţiva trădători dintre oamenii săi 5 .
De aceea, nu avem altă speranţă în afară de Maiestatea Voastră şi de cel
căruia Maiestatea Voastră îi va încredinţa eliberarea noastră. Dacă domnul
Ioan Koczianer ar veni măcar cu a treia parte din oamenii săi, eliberându-ne
cu totul, atunci duşmanii noştri ar înceta să mai aştepte plini de îndrăzneală
şi ar lua-o degrabă la fugă. Acum însă, duşmanii noştri ne-au lipsit de toate
grânele semănate pe ogoarele oraşului, chiar înainte de a se fi copt: pe unele
le-au secerat, iar restul le-au ars şi călcat în picioare, aşa că suntem chinuiţi
de foamete mare. Nici nu mai ştim, care va rămâne dintre noi în viaţă,
deoarece nădejdea noastră este oraşul Pesta, la care se ajunge însă cu mare
greutate. Părţile transilvănene sunt izolate de noi prin blocarea căilor de
acces. Aflaţi astfel la cea mai mare strâmtoare, o implorăm pe Maiestatea
Voastră şi ne rugăm ca Maiestatea Voastră să binevoiască - din dragoste
pentru preabunul şi preamăritul Dumnezeu şi pentru preasfânta Născătoare
Fecioară Maria - să vă îngrijiţi cât de curând de eliberarea noastră, deoarece
s-au scurs deja zece luni de când suntem împresuraţi şi asediaţi. Maiestatea
Voastră ne-a uitat, poate, hotărând să ne lase să pierim aici în chip mizerabil
până la unul (Doamne, fereşte!), pentru ca apoi Maiestatea Voastră să
318 COSTIN FENEŞAN
reclădească acest oraşdin nou cu oamenii şi popoarele sale. Maiestatea

Voastră să binevoiască a-şi aduce aminte că, la vremea preafericitei Sale
încoronări, a promis să apere această ţară a sa şi pe noi toţi de atacurile
duşmanilor dinlăuntru şi din afară. Gât priveşte însă plata serviciilor aduse
de noi Maiestăţii Voastre, Maiestatea Voastră a promis ca preacucernicul
domn [episcop], ba chiar şi domnii cămărari sunt datori să ne dea plată şi să
nu îngăduie să fim păgubiţi. Noi ne-am pus pe treabă, dar cu puţinul care ne-
a fost dat drept plată am ajuns curând în situaţia în care - datorită credinţei
arătate Maiestăţii Voastre - ne-am pomenit pedestraşi, deoarece ne-am
pierdut caii în lupta cu duşmanii, iar de zece luni nu ni s-a plătit nimic şi ni
se datorează chiar şi banii pentru anul trecut. În pofida încercuirii de acum,
noi şi cei care se află împresuraţi aproape în întregime, ne apărăm în timpul
zilei cu armele contra duşmanului, iar în timpul nopţii suntem nevoiţi să
veghem din locurile noastre întărite la apărarea cetăţenilor. Maiestatea
Voastră să binevoiască, prin urmare, să se îngrijească de plata noastră şi să
ne trimită atât întăriri în oameni cât şi în bani. Iar dacă domnul Ioan
Koczianer ar veni în grabă cu oamenii Maiestăţii Voastre, atunci duşmanul
nu va îndrăzni să mai rămână aici, ci o va lua îndată la sănătoasa. Dacă
domnul Koczianer nu va veni însă la timpul potrivit, duşmanul va primi
întăriri şi mai multe, fiind astfel şi mai greu de învins. Dumnezeu să
binevoiască a o păstra pe Maiestatea Voastră în domnia fericită asupra
acestui regat al Ungariei, precum şi asupra celorlalte ţări ale sale, spre a-şi
putea înfrânge duşmanii.
Din Timişoara, la sărbătoarea sfintei fecioare şi mucenice Margareta,
în anul Domnului 1529.
Ai aceleiaşi Preasacre Maiestăţi ale Voastre credincioşi,
Andrei de Jakol, vicecomite
Ştefan Bessenyo de Bodrog, căpitan
Ioan de Jakol
Ambrozie de Tileagd
Benedict Erdohegyi
Andrei Farkas
Ştefan Bradacs
Gheorghe Vass, aulici
Ceilalţi curteni sunt morţi din vrerea dumnezeiască,
Din dragoste fierbinte pentru Domnul nostru Isus Hristos, o rugăm pe
Maiestatea Voastră iarăşi şi iarăşi, să binevoiască a ne trimite cât mai
degrabă ajutor pentru eliberarea noastră, deoarece altfel ne aşteptăm la cea

mai mare primejdie.
pe verso: Prealuminatului prmc1pe şi domn, domnului Ferdinand, din mila lui

Dumnezeu rege al Ungariei şi Boemiei, domnului nostru firesc prea îndurător.
'Ştefan Bathory.
2
Comandant al trupelor habsburgice din Ungaria de răsărit.
3
Nicolae Gerendi, episcopul romano-catolic al Transilvaniei.
~Petru Rareş, domnul Moldovei.
5
Este vorba de victoria de la Feldioara (22 iunie 1529), când secuii au trecut de
partea trupelor lui Petru Rareş.
96. 1530 iunie 2, Buda - Ioan de Zapolya, regele Ungariei, îi

porunceşte Capitlului din Arad să-i treacă pe nobilii Martin, Petru ş1
Ladislau din Rakowycza în stăpânirea părţilor de moşie de la Cicleni ş1
Kyzyn alias Var din districtul Caransebeş.
Transumt în documentul Capitlului din Arad dat la 8 iulie 1530.
Johannes, Dei gracia rex Hungarie, Dalmacie, Croacie etc., fidelibus

sms, Capitulo ecclesie Orodiensis, salutem et graciam. Dicitur nobis in
personis fidelium nostrorum, nobilium Martini, Petri, Ladislai de
Rakowycza, qualiter ipsi in dominium totalium porcionum
possessionariarum Cheklyen ac Kyzyn alio nomine Mezfalw vocatarum, in
districtu de Karansebes existencium, nune apud manus Jacobi et Casparis
Margay ac Francisci Fodor, Dorothee sororis condam Georgii similiter
Margay, necnon Francisci Mothnoky et Nicolai Machoway vtrumque
habitarum, ipsos exponentes iure optimo concernentes, per nostrum et
vestrum homines legittime vellent introire. Super quo fidelitati vestre harum
serie firmissime committimus et mandamus, quatenus acceptis presentibus,
vestrum mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo presente
Nicolaus sew 1 Gabriel de Cherysse an Nicolaus Thywadar sive Michael
Porkolab, aliis absentibus, homo noster ad facies ipsarum porcionum
dictarum possessionariarum Cheklyen ac Kyzyn alio nomine Mezfalw
vocatarum, vicinis et commetaneis vniversis inibi legittime convocatis et
presentibus accedendo, introducat dictos exponentes in dominium dictorum
porcionum possessionariarum statuatque eosdem eisdem premisso titulo
320 COSTIN FENEŞAN
ipsis incumbentis perpetuo possidendas, si non fuerit contradictum.

Contradictores vero si qui fuerint, evocet eosdem contra annotatos
exponentes - iuxta constitucionem vniversorum dominorum prelatorum ac
baronum et regni huius nostri nobilium în dieta eorum generali hic Bude de
voluntate Nostre Maiestatis in profesto beati Valentini martiris proxime
1
preterito 2 celebrata factam et per nos approbatam et radificatam - ad
quintum decimum diem in curiam nostram regiam nostram scilicet
personalem impresenciam 1 racionem contradiccionis eorundem reddituros.
Et post hec huiusmodi introduccionis et statucionis seriem cum
contradictores et evocatores, si qui fuerint, vicinorum et commetaneorum
qui premisse statucioni intererunt nominibus terminoque assignato diete
nostre personali presencie suo modo fideliter rescribatis. Datum Bude, feria
quinta proxima ante festum Penthecostes, anno Domini millesimo
quingentesimo tricesimo.
1
Astfel în text.
2
13 februarie 1530.
Traducere
Ioan, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei etc.,
credincioşilor săi, Capitlului bisericii din Arad, mântuire şi milostivire. Ni s-
a spus pe seama credincioşilor noştri nobili Martin, Petru şi Ladislau din
Rakowycza 1, cum că aceştia vreau să fie puşi în chip legiuit, de către
oamenii nostru şi al vostru, în stăpânirea asupra întregilor părţi de moşie
aflate pe moşiile numite Cicleni şi Kyzyn, cu alt nume Var, care se află în
districtul Caransebeş, dar care sunt în prezent în mâinile lui Iacob şi Gaşpar
Margai şi ale lui Francisc Fodor, ale Dorotheei sora răposatului Gheorghe
Margai, precumşi ale lui Francisc Mâtniceanu şi ale celor doi Nicolae
Maciovan, părţi de moşie care îi privesc însă pe aceşti pârâşi cu dreptul cel
mai deplin. De aceea, prin cuprinsul acestei scrisori punem în vedere şi
poruncim cu deosebită tărie credinţei voastre ca, după ce veţi fi primit
scrisoarea de faţă, să trimiteţi la acele zise părţi de moşie numite Cicleni şi
Kyzyn, cu alt nume Var, un om de-al vostru drept martor vrednic de crezare,
fiind prezent omul nostru, adică Nicolae sau Gavril din Cireşa ori Nicolae
Tivadar sau Mihai Pârcălab, alţii lipsind, iar aceştia - după ce vor fi chemat
în chip legiuit şi vor fi fost de faţă acolo toţi vecinii şi megieşii - să-i pună
pe zişii pârâşi în stăpânirea ziselor părţi de moşie şi să le treacă în stăpânirea
acestora, potrivit cu titlul amintit care li se cuvine, spre a le stăpâni veşnic,
dacă nu se face vreo împotrivire. Dacă vor fi însă împotrivitori, să îi cheme

pe aceştia împotriva amintiţilor pârâşi - potrivit cu decretul adoptat de toţi
domnii prelaţi şi baroni şi nobili si regatului în Dieta lor generală, ţinută din
voinţa Maiestăţii Noastre aici, la Buda, în ziua imediat înainte de
sărbătoarea sfântului mucenic Valentin2, decret aprobat şi ratificat de către
noi - în a cincisprezecea zi la curtea noastră regală, anume chiar în faţa
noastră, pentru a chibzui asupra împotrivirii lor. Iar după asta, ne veţi scrie
cu credinţă, în felul vostru, cum s-a desfăşurat punerea şi darea în stăpânire,
precum şi numele celor care s-au împotrivit şi au fost chemaţi - dacă vor fi
dintre aceştia -, al vecinilor şi megieşilor care au fost de faţă la amintita
dare în stăpânire şi sorocul care a fost stabilit. Dată la Buda, în joia imediat
înainte de sărbătoarea Rusaliilor, în anul Domnului o mie cinci sute treizeci.
Aşezare, azi dispărută, al cărei teritoriu face astăzi parte din zona de vest a
1
municipiului Caransebeş, unde toponimul Racoviţa îi păstrează amintirea; vezi şi Milleker,

p. 230.
2
13 februarie 1530.
97. 1530 iulie 8, [Arad] -Capitlul din Arad îi raportează lui Ioan de
Zapolya, regele Ungariei, despre împotrivirea formulată de mai mulţi nobili
în cursul procedurii de punere şi dare în stăpânire asupra unor părţi de moşie
la Cicleni şi Var (ambele în districtul Caransebeş) pe seama nobililor
Martin, Petru şi Ladislau de Rakowycza.
MOL, R.287: S6lyom Fekete Ferenc gyiijtemenye, nr. I; original pe hârtie.
Serenissimo principi et domino, Johanni, Dei gracia regi Hungarie,

Dalmacie, Croacie etc., domino ipsorum graciosissimo, Capitulum ecclesie
Orodiensis oracionum suffragia demissarum perpetua cum fidelitate.
Vestra noverit Serenitas, quod nos literas eiusdem Vestre Serenitatis
introductorias et statutorias nobis precipiendo loquentes et directas, summo
cum honore recepimus in hec verba:
[urmează, în transumt, documentul dat de Ioan de Zâpolya le Buda, la 2 iunie 1530]
Vnde nos, mandatis Vestre Serenitatis semper obedire volentes vt

tenemur, vnacum prefato nobili Nicolao Thywadar, homine Vestre
Serenitatis, nostrom hominem, honorabilem scilicet magistrum Dionisium
322 COSTIN FENEŞAN
de Harazthowycha, fratrem et (concanonicum nostrum, ad premissa nostro

pro testimonio fidedignum destinavimus, qui tandem ad) 1 nos reversi, nobis
concorditer retulerunt eomodo, (quod) 2 ipsi in festo beatorum Johannis et
Pauli martirum proxime preterito ad faciem possessionis Kyzyn alia nomine
Mezfalw vocate, sequenterque porcionis possessionarie in possessione
eadem habite, in districtu de Karanssebes 3 existentis, vicinis et commetaneis
eiusdem vniversis presentibus, vtputa3 nobilibus, circumspectis et
prudentibus viris Luca Brathowan, iurato cive (de )2 Sebes, Nicolao Jwcha,
Johanne Groza, Martino Bwytha, Georgio Zogoryan ac providis Stephano
Hersesk de Mezfalw, Krachwn, iudice de eadem Mezfalw, nobilis Francisci
Muthnoki, inibi legitime convocatis et presentibus, accessissent et dum idem
homo Vestre Serenitatis, ipso nostro testimonio presente, prefatos
exponentes in dominium diete porcionis possessionariis in prefata
possesione Kyzyn alia nomine Mezfalw introducere eandemque eisdem
simulcum cunctis eiusdem vtilitatibus et pertinenciis quibusvis, premisso
titulo iuris eisdem incumbenti, statuere voluisset, tune nobilis Franciscus
Fodor prenominatus in sua ac personis prenotatorurn Jacobi et Casparis,
Martini ac Dorothee, sororis condam Georgii similiter Margay, necnon
Francisci Mothnoky et Nicolai Mach(o)way, huiusmodi introduccioni et
statucioni contradiccionis velamine obviasset. Ob quarumquidem
contradiccionis (et) 2 inhibicionis ibidem et eodem die eosdem prenotatos,
igitur annotatos exponentes, iuxta continencias prefatarum literarum Vestre
Serenitatis consequenterque personalem eosdem evocasset impresenciam3
racionem contradiccionis eorundem reddituros. Datum tredecimo die diei
introduccionis et statucionis ac evocacionis prenotatarum, anno Domini
supradicto.
1
Două rânduri sunt ilizibile, hârtia fiind ruptă şi puternic deteriorată; întregirea s-a
făcut după sens şi stilionar.
2
Text şters şi întregit după sens.
3
Astfel în text.
Traducere
Prealuminatului principe şi domn, lui Ioan, din mila lui Dumnzeu rege
al Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei etc., domnului lor preamilostiv, Capitlul
bisericii din Arad îi aduce prinosul preaplecatelor sale rugăciuni dimpreună
cu veşnica credinţă.
Luminăţia Voastră să ştie, că noi am primit cu cinste scrisoarea de

punere şi
dare în stăpânire a aceleiaşi Luminăţii ale Voastre, care ne este
adresată ca o poruncă, având acest cuprins:
[urmează, în transumt, documentul dat de Ioan de Zapolya la Buda, la 2 iunie 1530]
Noi, prin urmare, voind să dăm mereu ascultare poruncilor Luminăţiei

Voastre aşa cum suntem datori, l-am trimis - împreună cu nobilul Nicolae
Tivadar, omul Luminăţiei Voastre - pentru a duce la îndeplinire cele
poruncite mai sus pe omul nostru, anume pe onorabilul magistru Dionisie de
Harazthowycha 1, frate şi canonic al nostru, spre a fie de mărturie vrednic de
crezare. După ce aceştia s-au întors de acolo, ei ne-au relatat într-un glas că,
de sărbătoarea tocmai trecută a sfinţilor mucenici Ioan şi Paui2, s-au dus la
faţa moşiei numite Kyzyn, cu alt nume Var, iar apoi a părţii de moşie aflate
pe acea moşie din districtul Caransebeş şi, fiind de faţă, după ce au fost
chemaţi în chip legiuit, toţi vecinii şi megieşii acelei moşii, anume nobilii,
chibzuiţii şi înţelepţii bărbaţi Luca Bratovan, cetăţean-jurat din
(Caran)Sebeş, Nicola Ioţa, Ioan Groza, Martin Boicea, Gheorghe Zogorean
şi cumpăniţii Ştefan Hârzescu din Var, Crăciun jude din acelaşi Var şi
nobilul Francisc Mâtniceanu, când acelaşi om al Luminăţiei Voastre, fiind
de faţă acelaşi martor al nostru, a voit să treacă şi să dea în stăpânire zisa
parte de moşie din sus-pomenita moşie Kyzyn, cu alt nume Var, pe seama
acelor beneficiari, împreună cu toate folosinţele şi pertinenţele ei de orice
fel, potrivit cu amintitul titlu de drept care li se cuvenea, amintitul nobil
Francisc Fodor s-a împotrivit acolo sub chip de oprelişte şi interdicţie unei
astfel de treceri şi dări în stăpânire atât în numele său cât şi pentru amintiţii
Iacob şi Gaşpar, Martin şi Dorotheea, sora răposatului Gheorghe Margai,
precum şi pentru Francisc Mâtniceanu şi Nicolae Maciovan. În urma
împotrivirii şi a opreliştii acestora, omul nostru i-a chemat aşadar, în acelaşi
loc şi în aceeaşi zi, pe amintiţii pârâşi împotriva pomeniţilor pârâţi, potrivit
cuprinsului scrisorii Luminăţiei Voastre, în faţa Luminăţiei Voastre, spre a
chibzui asupra împotrivirii lor. Dată în a treisprezecea zi din ziua amintitelor
punere şi dare în stăpânire şi chemare în faţa Luminăţiei Voastre, în anul
Domnului amintit mai sus.
1
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Vărădia, cf. Suciu, II, p. 337.
2
26 iunie 1530.
324 COSTIN FENEŞAN
98. 1535 noiembrie 19, Viena - Ferdinand I de Habsburg, regele

Ungariei, îi dăruieşte în chip de nouă danie Anei de Artănd, soţia lui Mihai
Bidi, provizor al cetăţii regale Munkâcs, moşia Ie1mata din comitatul Arad
şi moşia Chwra din comitatul Timiş.
MOL, A.57: Magyar Kancellăriai Leveltar, Libri Regii, voi. I, p.304-305 (nr. 539):
vezi şi E.227: Magyar Kamara Archivuma, Libri donationum, voi. I, p. 24-6.
1535. Nova donacio possessionum Gyarmath et Chwra Annae de

Arthand, consorti Bidi.
Anno Domini quo supra, Vienne, in festo beate Elizabeth vidue, date
1
sunt litere, manu propria Regie Maiestatis supscripte , quibus mediantibus
Sua Maiestas possessiones Gyarmath et Chwra vocatas cum pertinenciis
suis in Orodiensis et Themesiensis comitatibus existentes, in quarum
paciffica 1 possessione progenitores suos, nobilis Annae de Arthand, consors
fidelis nostri, egregii Michaelis Bydy, provisoris castri Sue Maiestatis
Mwnkach, et se ipsam, prefatam 1 Anna, perstitisse, sed presenti
disturbiorum tempore ab adversariis e manibus suis occupatas esse asserit,
simulcum omni iure regio, Sua Maiestas memorate Annae de Arthand
suisque heredibus et posteritatibus vniversis dedit, donavit et contulit, salvo
iure alieno.
1
Astfel în text.
Traducere
1535. Nouă danie a moşiilor Iermata si Chwra pe seama Anei de
Artand, sotia lui Bidi.
În anul Domnului de mai sus, la sărbătoarea sfintei Elisabeta văduva,
s-a dat la Viena scrisoarea semnată de mâna proprie a Maiestăţii Regale,
prin care Maiestatea Sa a dat, a dăruit şi a hărăzit, fără a fi vătămat dreptul
cuiva, Anei de Artănd, precum şi tuturor moştenitorilor şi coborâtorilor ei,
moşiile numite lermata, aflată în comitatul Arad şi Chwra 1 aflată în
comitatul Timiş, dimpreună cu pertinenţele lor, în a căror stăpânire paşnică
nobila Ana de Artand, soţia credinciosului nostru, a alesului Mihai Bidi,
provizor al cetăţii Munk:âcs al Maiestăţii Sale, spune că s-au aflat părinţii ei
şi se află în prezent chiar şi ea, amintita Ana, doar că, în timpul vremurilor
tulburi de acum, moşiile i-au fost luate şi ocupate de adversari, moşii dăruite
de Maiestatea Sa Anei de Ărtând împreună cu tot dreptul regesc.
'Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Lugoj şi Nevrincea, unde pădurea Ciurea
îi păstrează amintirea, cf. Suciu, II, p. 312. Milleker, p. 176 aminteşte că, la hotarul dintre
Nevrincea şi Cliciova se află dealul Ciura, un alt deal, numit tot Ciura, aflându-se la sud de
Susani.
99. 1538 iulie 25, Caransebeş - Grigore Vaida, jude şi Sfatul oraşului
Caransebeş îi informează pe Mathias Armbruster, jude şi Sfatul oraşului
Sibiu despre înaintarea pe Dunăre a unor corăbii turceşti, pornite de la
Belgrad cu provizii şi piese pentru un pod, cu intenţia de a se îndrepta fie
spre Moldova, fie spre Transilvania.
Arhivele Naţionale Sibiu, Doc;:mente medievale, U. V., nr. 350; original pe hârtie;
urme ale peceţii de închidere în ceară verde.
Editie: Nicolae Iorga, Acte si scrisori din arhivele oraşelor ardelene (Bistrita.
Braşov, Sibiu), Bucureşti, 1911 (=E. Hunnuzaki, Documente privitoare, la istoria
românilor, voi. XV/2), doc. DCCX, p. 376-377.
Egregii 1 ac prudentes, domini nobis confidentissimi ac

observandissimi, salutem servitutisque nostre cum exhibicione honoris
commendacionem. Cum Cibinii aput2 easdem constitutus forem, possent
eedem recordari de presenti disturbii rumore, nos promisisse quicquid 3
certitudinaliter intellexerimus, Vestras Dominaciones in literis nostris
cerciores reddere. Nune itaque naves Nandoralbenses Zendrew, Kwlich,
Haraam2 , Gradisgya ac Kalambocz vadatorieque fuere, eedem victualibus
sunt onerate ac per Danubium Bodon versus descenderunt et navigaverunt,
vnusquisque eorundem secum duos modios Transsilvanenses4 vsus ferens.
lgnoramus, si ad Moldaviam vel Transsilvaniam intendunt ire, attamen feria
quarta proxime elapsa infra Bodon descenderunt, pontem secum în navibus
ferentes. Easdem vaiere desideramus ad vota earundem 5 felicissime. Datum
în Karansebes, în festo divi Jacobi apostoli, anno Domini 1538.
Gregorius Wayda, iudex ceterique iurati cives civitatis Karansebes
pe verso; Prudentibus et circumspectis dominis, magistro civium ceterisque civibus

civitatis Cibiniensis, dominis nobis confidentissimis ac observandissimis.
1
În text egregi.
2
Astfel în text.
3
La Iorga guidguid.
4
La Iorga Transsilvanensis.
5
La Iorga eorundem.
326 COSTIN FENEŞAN
Traducere.
Aleşi şi chibzuiţi domni, nouă
cei mai vrednici de încredere şi de
stimă, salutul nostru dimpreună cu închinarea slujbei noastre şi arătarea
cinstei. Aşa cum vă puteţi aduce aminte, pe când m-am aflat la Sibiu, la
Domniile Voastre, şi a venit zvon cu privire la tulburările de acum, v-am
făgăduit ca, îndată ce vom fi aflat ceva sigur, vom da de ştire Domniilor
Voastre printr-o scrisoare a noastră. Iată că, acum, corăbiile pornite de la
Belgrad au trecut prin Semendria, Kulic, Haram, Gradiska şi Golubac, fiind
încărcate cu bucate, au coborât Dunărea şi navighează spre Vidin. Fiecare
din aceste corăbii duce o povară de doua măji ardeleneşti obişnuite 1• Nu
ştim însă dacă au de gând să se îndrepte spre Moldova sau spre
Transilvania2• În miercurea tocmai trecută3 , ~orăbiile pare că au luat-o de la
Vidin la vale, ducând cu sine un pod. Dorim Domniilor Voastre să fiţi cât
mai norocoase, după cum vă doriţi.
Dată la Caransebeş, de sărbătoarea sfântului apostol Iacob, în anul
Domnului 1538.
Grigore Vaida, jude şi ceilalţi cetăţeni-juraţi ai oraşului Caransebeş
pe verso: Înţelepţilor şi chibzuiţilor domni, primarului 4 şi celorlalţi cetăţeni a1

oraşului Sibiu, domnilor nouă celor mai vrednici de încredere şi de cinstire.
1
Modius este o unitate de greutate destul de rar folosită, echivalentă cu aproximativ
o majă (cca. 60 kg). Potrivit altor evaluări, unui modius i-ar corespunde cam o găleată, ceea
ce, în cazul de faţă, ni se pare puţin.
2
După sens, credem că este vorba de Ţara Românească. Scribul documentului pare
să fi formulat, din grabă sau din nebăgare de seamă Transilvania în loc de Transalpina
(Ţara Românească).
3
17 iulie 1538.
4
Mathias Am1bruster a fost primar al Sibiului în mai multe rânduri ( 1513, 1523-
1525, 1527-1529, 1536-1538, 1541-1542), dar şi jude regesc (1536-1539).
100. 1539 octombrie 14, Bozwar - Înţelegere prin care Nicolae de

Bozwar îi cedează lui Ioan de Gywla toate sesiile şi părţile de moşie pe care
le luase cu zălog în schimbul a 100 de florini de la o rudenie defunctă a
acestuia, Nicolae de Gywla, excepţie făcând sesiile locuite de pe moşiile
Margina, Coşava, Persafalwa, Fărăşeşti, Pokolpatak şi Sokorlat, precum şi o
casă din târgul Margina, urmând ca în schimbul iertării celor 100 de florini
să obţină un act de proprietate de la Capitlul din Alba Iulia.
MOL, P.1916: Somboiy csalad leveltira, 4. csom6, 19. tetei, foi. 4 original pe hârtie,
puternic palidat şi parţial distrus de umezeală.
Ego, Nicolaus de Bozwar, recognosco per pre(sen)tem (chiro)gra-

phum meum, quod illas sessiones possessionarias, vulgo Marsina, Kosowa,
Persafalwa, Forosfalwa, Pokolpatak et Sokorlat, quos mihi condam
Nicolauus 1 Gywlay impignoraverat pro florenis centuro, et cum nobili
Joanne de Gywla taleru fecimus convencionem, quod illos centuro florenos
eidem remisimus et relaxamus, hac autem interiecto, vt mihi literas
impignoratorias sub sigillo conventi vei Capitului Albensis transpromi 1 cum
suis fratribus et sororibus de illis scilicet sessionibus populosis et de domo
in oppido Marssina 1 existentibus, quos nobis omnimodum suis literis,
videlicet manu scripta, impignoravit, reddere et restituere debeat et teneatur.
Et ego, omnes porciones possessionarias, demptis illis predictis (s)ex
sessionibus ac domo in predicta Marsina, paciffice 1 et sine aliqua litis
ingressu, debeam atque tenear remitere 1 et omnes proventuus prescriptis
porcionis, demptis illis predictis sex sessionibus populosis, eidem Joanni de
Gywla â modo deinceps administrari debeam atque tenear harum literarum
vigore et testimonio mediante. Datum in Bozwar, feria tercia in festo beati
Luce ewangeliste 1, anno Domini millesimo quingentesimo tredecimo nono.
1
Astfel în text.
Traducere
Eu, Nicolae din Bozwar 1, recunosc prin prezentul meu chirogra:f că,
în legătură cu acele sesii de moşie numite în limba poporului Margina,
Coşava, Persafalwa3 , Fărăşeşti, Pokolpatak şi Sokorlat , pe care mi le-a
5
zălogit răposatul Nicolae din Gywla pentru o sută de florini, am făcut o

6
astfel de înţelegere cu nobilul Ioan din Gywla, anume că îi iertăm şi îi

cedăm aceluia suta de florini, dar cu acea condiţie, ca să treacă pe seama
mea scrisoarea de zălogire, sub sigiliul mănăstirii sau a Capitlului din Alba
Iulia, împreună cu fraţii şi surorile sale, anume cu privire la sesiile locuite şi
la casa aflată în târgul Margina, pe care oricum ni le-a zălogit prin scrisoarea
sa de mână, şi să fie dator şi obligat să o dea înapoi şi să o restituie. Eu, la
rândul meu, urmează să fiu dator şi obligat să-i restitui - cu excepţia
amintitelor şase sesii de moşie şi a casei din amintita Margina -, în pace şi
fără de a pomi vreun proces, toate părţile de moşie şi toate veniturile ziselor
părţi de moşie, cu excepţia celor care provin din cele şase sesii locuite, pe
328 COSTIN FENEŞAN
care trebuie şi sunt dator ca de acum înainte să i le dau aceluiaşi Ioan din
Gywla prin tăria şi mărturia acestei scrisori. Dată la Bozwar, în marţea
dinaintea sărbătorii sfântului evanghelist Luca, în anul Domnului o mie
cinci sute treizeci şi nouă.
1
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Băteşti, cf. Milleker, p. 169. Suciu, II,
p. 303 crede că aşezarea s-ar fi aflat ln perimetrul Margina, Zorani, Sinteşti.
2
Scrisoare de mână.
3
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Coşava şi Jupâneşti. O localizarea mult
mai probabilă este însă lângă Brăneşti, unde, la apus de sat se află valea numită Persa
(Berza), cf. Milleker, p. 224. Suciu, II, p. 385 crede că aşezarea s-ar fi aflat pe lângă
Jupâneşti.
4
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat în apropiere de Surducul Mic şi Jupâneşti, cf.
Milleker, p. 226. Suciu, II, p. 387 crede că aşezarea s-ar fi aflat pe lângă Băloşeşti.
5
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Brăneşti şi Jupâneşti.
6
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat probabil pe lângă Butin, unde dealul Giula,
aflat în partea de nord a satului, îi păstrează amintirea, cf. Milleker, p. 191. În ceea ce ne
priveşte, credem că este vorba mai curând de Botinesli decât de Butin.
101. 1539 - Extrase referitoare la Banat din registrul darurilor făcute

regelui Ioan de Zapolya.
Editie: Kemeny Jănos jun., Janos kiraly szâmadasa, în 'Tortenelmi Tar", 1889, p.
191-192.
Registrum supra rebus Regie Maiestati in Transilvania donatis

1539 martie 2: Eodem die (Dominica Reminiscere - C.F.) iudex de
Lyppa portavit Maiestati Regie cup(p )am vnam mediocrem cum flori bus.
Eodem die, iudex de Themeswar portavit Maiestati Regie cup(p )am
vnam parvam simplicem.
Eodem die, waywoda de Caransebes portavit Maiestati Regie cup(p )as
duas parvas simplices.
Eodem die, nobiles de Caransebes miserunt Maiestati Regie cu(p)pam
unam in forma nupis 1 muscati laboratam argenteam.
Eodem die, iudex de Lugas portavit Maiestati Regie pelles morderinas
VIIII.
1539 octombrie 31: Feria 6-ta, in vigilia Omnium Sanctorum, cives de
Lippa portaverunt Maiestati Regie unam tapetam mediocrem.
1539 noiembrie 3: Feria 2-da post Omnium Sanctorum iudex de

Themeswar portavit Maiestati Regie tapetam unarn parvarn.
1
Corect: nucis.
Traducere
Registrul cu lucrurile dăruite Maiestăţii Regale în Transilvania
1539 martie 2: În aceeaşi zi (Dominica Reminiscere 1), judele din
Lipova i-a adus Maiestăţii Regale un potir de mărime mijlocie, împodobit cu
flori.
În aceeaşi zi, judele din Timişoara i-a adus Maiestăţii Regale un potir
mic, simplu.
În aceeaşi zi, voievodul din Caransebeş i-a adus Maiestăţii Regale
două potire mici. simple.
În aceeaşi zi, nobilii din Caransebeş i-au trimis Maiestăţii Regale un
potir din argint, lucrat în formă de nucşoară.
În aceeaşi zi, judele din Lugoj i-a adus Maiestăţii Regale 8 piei de
jder.
1539 octombrie 31: În vinerea din ajunul sărbătorii Tuturor Sfinţilor,
cetăţenii din Lipova i-au adus Maiestăţii Regale un covor de mărime
mijlocie.
1539 noiembrie 3: În lunea de după sărbătoarea Tuturor Sfinţilor,
judele din Timişoara i-a adus Maiestăţii Regale un covor mic.
1
În calendarul bisericesc romano-catolic este a cincia duminică înainte de Paşti.
102. 1540 martie 7, Buda - Ioan de Zapolya, regele Ungariei,

dăruieşte sub titlu de nouă danie prediile Zenthgewrgh, Apathy, Karafalwa,
Naghment, Kysment, Jarman, Bozzasthelek, Kwnhalom şi Ketthewshalom
Basarag, o casă şi o curte nobiliară din târgul Onosaracha, precum şi o parte
din moşia Thom, toate aflate în comitatul Torontal, nobililor Emeric şi Luca
de Gawa, precum şi nobilei Ana, fiica răposatului Toma Thorny, văduvă a
nobilului Ioan Wdwarbyro şi cumnată a fraţilor de Gawa.
Arhivele Nationale Cluj-Napoca, Arhiva familiei Bethlen de Ictar. Documente

medievale, nr. CCXLVIII; original pe hârtie; pecete timbrată în ceară roşie.
330 COSTIN FENEŞAN
Commissio propris domini regis 1

Nos, Joannes, Oei gracia rex Hungarie, Dalmacie, Croacie etc.,
vniversis, quod nos, attentis et consideratis fidelitate et fidelibus serviciis
fidelium nostrorum nobilium Emerici et Luce de Gawa, que ydem 2 sacre
Maiestati Nostre pro locorum et temporum diversitate cum summa fidelitatis
constancia exhibuerunt et impenderunt, totalis predia eorum ac nobilis
domine Anne, filie nobilis condam Thome Thomy, relicte nobilis olim
Joannis Wdwarbyro, sororis ipsorum, Zenthgewrgh, Apathy, Karafalwa,
Naghment, Kysment, Jarman, Bozzasthelek, Kwnhalom et Ketthewshalom
Basarag vocata, necnon totalem domum et curiam nobilitarem in opido 2
Onosaracha ac porcionem possessionariam Thom appellatam, omnino in
comitatu Thorontaliensi existentes, adiacentes, habitas, in quorum pacifico
et quieto dominio predecessores ipsorum multis ante hac annis perstitisse
seque ipsos persistere asserunt eciam de presenti, sed litere et literalia
instrumenta facturo huiusmodi bonorum tangentes et concernentes ab
eisdem per hec impacata tempora deperdite et alienate essent, simulcum
omne iure nostro regio, si quod in eisdem prediis domoque ac curia
nobilitari et porcione possessionaria qualitercunque haberemus aut Nostram
ex quibuscunque causis, viis, modis et rationibus concemerent Maiestatem,
ac pariter cum cunctis suis vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet, terris
scilicet arabilibus cultis et incultis, agris, pratis, pascuis, campis, fenetis,
silvis, nemoribus, montibus, vallibus, vineis vinearumque promontoriis,
aquis, fluviis, piscinis, piscaturis aquarumque decursibus, molendinis et
eorundem locis, generaliter vero quarumlibet vtilitatum et pertinenciarum
suarum integritatibus quovis nominis vocabulo vocitatis, sub suis veris
metis et antiquis limitibus existentibus, premissis sic vt prefertur stantibus et
se habentibus, memoratis Emerico et Luce Gaway ac domine Anne
ipsorumque heredibus et posteritatibus vniversis nove nostre donacionis
titulo dedimus, donavimus et contulimus, immo damus, donamus et
habendas, salvo iure alieno, harum nostrarum vigore et testimonio literarum
mediante, quas in formam nostri privilegii redigi faciemus, dum nobis in
specie fuerint reportate. Datum Bude, in Dominica Letare, anno Domini
millesimo quingentesimo quadragesimo, regnorum vero nostrorum decimo
quarto.
L. S.
pe verso: Donatio pro Emerico et Luca Gavai super bonis in comitatu Torontaliensi
existentibus decern pagis anno 1540.
1
2
Astfel în text.
Traducere
Ioan, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei etc.,
se cuvine, că noi, ţinând seama şi luând aminte la credinţa şi la slujbele
credincioase ale credincioşilor noştri nobili Emeric şi Luca de Gawa 2 , slujbe
pe care aceştia le-au făcut şi le-au adus la locuri şi în vremuri diferite Sacrei
Noastre Maiestăţi cu toată statornicia credinţei, le-am dat, le-am dăruit şi le-
am hărăzit sub chip de nouă danie întregile lor predii, precum şi cele ale
nobilei domne Ana, fiica răposat nobilului Toma Thomy, văduvă a răposat
nobilului Ioan Wdwarbyro, cumnata lor, anume prediile numite
Zenthgewrgh3 , Apathy4, Karafalwa5, Naghment6 , Kysment 7, Jarman8,
Bozzasthelek9, K wnhalom 10 şi Ketthewshalom Basarag 11 , precum şi
întreaga casă şi curte nobiliară din târgul Onosaracha şi partea de moşie
numită Thom, toate aflate alăturat şi stăpânite în comitatul Torontal, în a
căror stăpânire paşnică şi netulburată susţin că s-au aflat deja cu mulţi ani
mai înainte strămoşii lor şi în a căror stăpânire se găsesc şi ei în prezent,
doar că le lipsesc scrisorile şi documentele scrise cu privire la aceste bunuri,
deoarece au fost pierdute şi înstrăinate din cauza acestor vremuri tulburi, de
asemenea le dăruim aceste bunuri împreună cu tot dreptul nostru regesc,
dacă ar exista cumva vreunul asupra acestor predii, asupra acestei case şi
curţi nobiliare şi asupra acestei părţi de moşie ori dacă ar privi-o pe
Maiestatea Noastră din oarecari pricini, pe oarecari căi, într-un fel oarecare
şi dintr-un motiv oarecare, dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele lor
orice fel, anume pământuri de arătură lucrate şi nelucrate, ogoare, lunci,
păşuni, câmpuri, fâneţe, păduri, dumbrăvi, munţi, văi, vii şi dealuri cu vii,
ape, râuri, heleştee, locuri de pescuit şi cursuri de apă, mori şi locurile
acestora, îndeobşte însă cu întregimea oricăror folosinţe şi pertinenţe ale lor,
oricum s-ar numi acestea, aşa cu se ştie că se află şi sunt stăpânite între
adevăratele lor hotare şi vechile lor margini, bunuri pe care le-am dăruit
amintiţilor Emeric şi Luca Gaway şi doamnei Ana, precum şi tuturor
moştenitorilor şi urmaşilor lor, după cum le dăm, le dăruim şi le hărăzim
spre a le ţine, a le stăpâni şi deopotrivă a le avea cu drept de veci şi în chip
332 COSTIN FENEŞAN
de nestrămutat, fără a fi vătămat dreptul cuiva, prin tăria şi mărturia acestei

scrisori ale noastre, care am pus să fie întocmită sub forma unui privilegiu al
nostru, aşa cum ne-au fost înfăţişate lucrurile. Dată la Buda, în Dominica
Letare 14, în anul Domnului o mie cinci sute patruzeci, al paisprezecelea an al
domniei noastre.
L. S.
pe verso: Danie pentru Emeric şi Luca Gavai pentru bunurile aflate în comitatul
Torontal, adică zece sate, în anul 1540.

2
Localitate din comitatul Szabolcs (Ungaria).
3
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat la nord de Toracul Mare (Begejci), în Banatul
sârbesc, cf. Milleker, p. 27. Localităţi omonime s-au mai aflat în comitatul Torontal, una
lângă Starcevo (Milleker, p. 28), iar alta în perimetrul Boka, Seeanj, Neuzina (Millekker, p.
26).
4
Din context rezultă că aşezarea, azi dispărută, s-a aflat pe lângă Becicherecul Mare
(Zrenjanin). Milleker, p. 7 nu încearcă nici o localizare, ba mai mult, se îndoieşte că
aşezarea s-ar fi aflat în vechiul comitat Torontal.
5
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate pe lângă Becicherecul
Mare (Zrenjanin).
Aşezarea, azi dispărută. care s-a aflat cu mare probabilitate la nord de Becicherecul
0
Mare (Zrenjanin).
Aşezare, azi dispărută, care s-s aflat cu mare probabilitate lângă Naghment, la nord
7
de Becicherecul Mare (Zrenjanin).

Aşezere, azi dispărută, care s-a aflat la sud de Boka, aproape de canalul Bârzava, cf.
8
Milleker, p. 26.
Aşezare, azi dispărută, localizată de Milleker, p. 23 (sub numele de Bozias) la sud
9
de Glogonj (în apropiere de Panciova). Noi credem, că aşezarea s-a aflat mai curând în
apropiere de Becicherecul Mare.
' Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate la nord-vest de
0
Becicherecul Mare (Zrenjanin).

Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat cu mare probabilitate la nord de Becicherecul
11
Mare (Zrenjanin).
12
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat destul de probabil pe lângă Novi Becej.
13
Aşezare azi dispărută, aflată probabil la sud-vest de Jimbolia, cf. Suciu, II, p. 412
(menţionată sub numele Thomos). Nu credem să fie vorba de Thomyafalwa, localizat de
Milleker, p. 252 în hotarul satului Visag şi cu atât mai puţin de actuala localitate Turnu din
judeţul Arad.
14
A treia duminică înainte de Paşti.
103. 1544 iulie 18, [Alba Iulia] - Nicolae Valkay şi Gaspar Menyhart
le vând în faţa Capitlului din Alba Iulia, pentru suma de 600 de florini,
nobililor Ladislau, Ioan şi Ştefan Simon, fiii lui Gheorghe Simon din
Caransebeş, lui Mihai, Ioan, Gaşpar şi Elisabeta Simon, copiii lui Nicolae
Simon din Caransebeş, întregile moşii Peperygh alias Machkafalwa
(districtul Comiat) şi Bârna (districtul Bujor), precum şi părţi de moşie la
Gamza, Pokolpathaka, Zelha, Zorlenţul Mare, Dragwbrathfalwa, Hobyza,
Glood, Mochkaan, Magwra, Ozyey şi Vasiova (districtul Caransebeş).
MOL Erdelyi kormanyhat6sagi leveltarok, F.4: Gyulafehervari kaptalan orszagos

leveltara, Cista 2-da Diversorum comitatuum, fasc. I, nr. 23; original pe hârtie.
Editie: "TOrtenelmi adattar Csanad-egyhazmegye hajdanahoz es jelenehez", ed.
Orthmayr Tivadar, Szentklaray Jeno, voi. III, Timişoara, 1873, p. 300-302.
Regest: Pesty Prigyes, A Szorenyi bansag es Szoreny varmegye tortenete, voi. III,
Budapesta, 1878, nr. 182, p. 233.
Nos, Capitulum ecclesiae Albensis Transilvaniae, memone

commendamus per presentes, quod egregii Nicolaus Walkay et Gaspar
Menyhar(t) coram nobis personaliter constituti, idem Nicolaus Walkay,
vniversorum filiorum ac pariter cunctorum fratrum propinquorum et
consanguineorum suorum onera et quelibet gravamina super se assumens,
viva voce sunt confessi libere ac sponte in hunc modum, quomodo ipsi,
matura intra se deliberacione habita, totales possessiones suas Peperygh alio
nomine Mochkafalwa in de Komyath et Bama in de Bosor, necnon totales
porciones possessionarias in possessionibus Gancha, Pokolpathaka, Zelha,
Zorlyencz, Dragwbrathfalwa, Hobyza, Glood, Mochkaan, Magwra, Ozyey
et Whezyowa in (de) Karansebes districtibus aliaque vniversa bona ac iura
possessionaria egregii quondam Stephani Wassa de Wyd alias de Wassilio
vbivis existentes et habita, ipsum Nicolaum Walkay vi contractus inter ipsos
initi 1 concernentia, simulcum cunctis earundem vtilitatibus et pertinenciis
quibuslibet, terris videlicet arabilibus cultis et incultis, agris, pratis, pascuis,
campis, fenetis, silvis, nemoribus, montibus, vallibus, vineis vinearumque
tributis seu theloniis, molendinis et eorundem locis et generaliter
quarumlibet vtilitatum et pertinenciarum integritatibus quovis nominis
vocabulo vocitatis ad easdem eademque de iure vei ab antiquo spectantibus
et pertinere debentibus, demptis iuribus suis in possesionibus Wyd predicta
in de Zabolch ac Myhalfalwa in Byhoriensi comitatibus existentibus, que
idem Nicolaus Walkay pro se reservavit, nobilibus Ladislao Symon, Joanni
334 COSTIN FENEŞAN
et Stephano, fratribus eiusdem germanis, filiis quondam Georgii Symon de

Karansebes, necnon Michaeli, Joanni et Gaspari Symon, filiis et puelle
Elyzabeth, filie olim Nicolai Symon de eadem Karansebes ipsorumque
heredibus et posteritatibus vniversis pro sexingentis florenis plene, ut
dixerunt 2, ab eisdem receptis et levatis, perpetue vendicionis et inscripcionis
titulo dedissent, contulissent et inscripsissent, prout dederunt, contulerunt et
inscripserunt coram nobis iure perpetuo et irrevocabiliter tenendas,
possidendas pariter et habendas, nullum ius nullamque iuris ac dominii
proprietatem, quod et quam ipsi in eisdem habuissent seque et suos
(heredes) in futurum quovismodo in eosdem Ladislaum, Joannem et
S(tephanum) ac alios prefatos et eorum heredes vniversos transseundum 3 et
transfundendum pleno iure assumendo. Nihilominus, et obligassent sese
memorati Nicolaus Walkay et Gaspar (Menyhart) 4 personaliter, alios autem
ad onera et gravamina in sese assumpta, prelibatos Ladislaum, Joannem,
Stephanum, Michaelem et alios prefatos ipsorumque heredes vniversos in
perhennali 3 dominio et pacifica possessione dictorum possessionum ac
iurium possessionariorum contra quoslibet legittimos impetratores tuere,
conservare et protegere propriis ipsorum laboribus et expensis, harum
nostrarum vigore et testimonio literarum mediante. Datum feria sexta
proxima post diem Divisionis beatorum Apostolorum Domini, anno
eiusdem millesimo quingentesimo quadragesimo quarto.
1
În text: himiti.
2
În text, greşit: diximus.
3
Astfel în text.
4
Lipseşte din text şi întregit după sens.
Traducere
Noi, Capitlul bisericii din Alba Transilvaniei, prin scrisoarea de faţă
dăm de ştire, că aleşii Nicolae Valkay şi Gaspar Menyh:irt s-au înfăţişat
personal înaintea noastră, iar acelaşi Nicolae Valkay, luând asupra-şi
sarcinile şi orice răspundere pentru toţi fiii şi deopotrivă pentru toţi fraţii şi
apropiaţii şi rudeniile sale de sânge, a spus prin viu grai, în mod liber şi de
bună voie, că - după ce au chibzuit bine între ei - au hotărât să dea, să
hărăzească şi să înscrie în chip de vânzare şi înscriere veşnică, pentru suma
de şase sute de florini pe care, după cum au spus, i-au primit şi luat pe
deplin, întregile moşii Peperygh cu alt nume Machkafalwa 1 din districtul
Coroiat şi Bârna din districtul Bujor, precum şi întregile părţi de moşie de pe
moşiile Gamza2, Pokolpathaka3 , Zelha , Zorlenţul Mare, Drafiwbrathfalwa5,

4
Hobyza6, Glood 7, Mochkaan 8, Magwra9 , Ozyey 10 şi Vasiova 1 din districtul

Caransebeş, precum şi toate celelalte bunuri şi drepturi de proprietate ale
ales răposatului Ştefan Vasa din Wyd cu alt nume Wassilio, oriunde s-ar
afla şi sunt stăpânite şi îl privesc pe acelaşi Nicolae Valkay în temeiul unui
contract încheiat între ei, dimpreună cu toate folosinţele şi pertinenţele lor
de orice fel, anume pământuri de arătură lucrate şi nelucrate, ogoare, lunci,
păşuni, câmpuri, fâneţe, păduri, dumbrăvi, munţi, văi, vii şi dealuri cu vii,
ape, râuri, heleştee, locuri de pescuit şi cursuri de apă, locuri de vamă şi
vămi, mori şi locurile acestora, îndeobşte însă întregimea oricăror folosinţe
şi pertinenţe ale lor oricum s-ar numi acestea, care trebuie să privească şi să
ţină de drept sau din vechime de acele moşii şi de aceleaşi părţi de moşie, cu
excepţia drepturilor sale asupra ziselor moşii Wyd din comitatul Szabolcs şi
Mihăileni din comitatul Bihor, pe care acelaşi Nicolae Valkay şi le-a
rezervat pentru sine, vânzând celelalte moşii şi părţi de moşie nobililor
Ladislau Simon, lui Ioan şi Ştefan, fraţilor săi buni, fiii răposatului
Gheorghe Simon din Caransebeş, precum şi lui Mihai, Ioan şi Gaşpar
Simon, fii şi copilei Elisabeta, fiica răposatului Nicolae Simon din acelaşi
Caransebeş, precum şi tuturor moştenitorilor şi coborâtorilor lor, după cum
le-a dat, le-a hărăzit şi le-a înscris în faţa noastră, ca aceştia să le ţină, să le
stăpânească şi deopotrivă să le deţină cu drept veşnic şi în chip de
nestrămutat, luând asupra lui şi alor săi cu drept deplin obligaţia că nu vor
încălca şi nu vor nesocoti niciun drept şi nici o proprietate de drept şi de
stăpânire pe care ei au avut-o cândva asupra aceloraşi moşii şi părţi de
moşie, dar pe care ei şi ai lor le-au trecut în orice chip pe viitor aceloraşi
Ladislau, Ioan şi Ştefan şi celorlalţi care au fost amintiţi, precum şi tuturor
moştenitorilor lor, iar amintiţii Nicolae Valkay şi Gaspar (Menyhart) s-au
obligat personal, luând asupra lor sarcinile şi răspunderile celorlalţi, să-i
apere, să-i păstreze şi să-i ocrotească cu propria lor osteneală şi cheltuială pe
amintiţii Ladislau, Ioan, Ştefan, Mihai şi pe alţii care sunt amintiţi, precum
şi pe toţi moştenitorii lor, în stăpânirea veşnică şi posesiunea paşnică asupra
ziselor moşii şi împotriva oricăror tulburători legiuiţi ai proprietăţilor,
anume prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre. Dată în sâmbăta care
urmează după ziua de Divisio apostolorum 12 , în anul Domnului o mie cinci
sute patruzeci şi patru.
1
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Bârna, unde pădurea Peperiga I
Pipirig îi păstrează amintirea, cf. Suciu, II,p. 385.
336 COSTIN FENEŞAN
2
Primul editor citeşte, greşit, Gancha. Este însă vorba de Gamza, o aşezare azi
dispărută, care s-a aflat pe lângă Zorlencior, unde vârful Gamza îi păstrează amintirea, cf.
Milleker, p. 184.
3
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Baloşeşti, cf. Suciu, II, p. 387.
4
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Zorlenţul Mare şi Ezeris. cf. Suciu, II,
p. 4-31. În contextul dat, nu credem că este vorba de Sâlha din zilele noastre.
5
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat între Zorlencior şi Ohabiţa, cf. Suciu, II, p.
319.
6
Primul editor citeşte greşit Hrobycza. Aşezarea, azi dispărută, s-a aflat între
Zorlencior şi Zorlenţul Mare, unde toponimul Dâlma Obitei îi păstrează amintirea, cf.
Milleker, p. 193.
Aşezarea, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Zorlenţul Mare. cf. Suciu, II, p. 333.
7
8
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat probabil în apropiere de Zorlenţul Mare, cf.
Suciu, II, p. 371.
9
Aşezare, azi dispărută, contopită în hotarul satului Ohaba-Mâtnic, cf. Suciu, II, p.
365.
Aşezare, azi dispărută, menţionată în documente şi sub forma Osesthya, care s-a
10
aflat pe lângă Ohaba-Mâtnic, cf. Suciu, II. p. 381.

11
În prezent, este parte a municipiului Reşiţa.
12
În calendarul bisericesc romano-catolic, sărbătoarea se mai numeşte şi Duodecim
apostolorum sau Dies festum omnium apostolorum, fiind celebrată la 15 iulie.
104. 1545 decembrie 18, Viena - Ferdinand I de Habsburg, rege al

romanilor şi al Ungariei, le dăruieşte lui Francisc Kiserjeni, contabil-şef şi
consilier al Cămării Regale Ungare, şi lui Mihai Somlyai de Almasd,
familiar al Curţii regale, părţi de moşie la Chesinţ, Bobda, Fiscut şi Tharlos,
toate aflate în comitatul Arad.
MOL, A.57: Magyar Kancellariai Leveltar, Libri Regii, voi. 2, p. I 09 (nr. 140) vezi
şi MOL E.227: Magyar Kamara Archivuma, Libri donationum. voi. I, p. 339.
1545. Donatio vniversorum bonorum, porcionum et quorumlibet

iurium possessionarium nobilis quondam Joannis Akos de Isthwanhaza
egregiis Francisco de Kisseryen et Michaeli Somlyay facta.
Anno quo supra, Vienne, decima octava Decembris, date sunt litere
Regie Maiestatis, manu Sue Maiestatis subscripte, quibus mediantibus Sua
Maiestas vniversa bona, porciones videlicet possessionarias et quelibet iura
possessionaria nobilis quondam Joannis Akos de Isthwanhaza tam in
possessionibus Kezy, Bagd, Fywzkwth et Tharlos in comitatu Orodiensis
quam etiam aliis vbivis et in quibuscunque comitatibus regni Hungarie
existentibus habita, per mortem et defectum seminis eiusdem Joannis Akos,
fidelibus suis, Francisco de Kysseryen, magistro rationum et consiliario

Camere Sue Hungarice, ac Michaeli Somlyay de Almasd, aule sue familiari,
ipsorumque heredibus et posteris vniversis pro fidelibus eordundem
Francisci Kysseryeny ac Michaelis Somlyay (serviciis) dedit, donavit et
contulit, salvo iure alieno.
Traducere
1545. Donaţia tuturor bunurilor, părtilor de moşie şi oricăror drepturi
de proprietate ale răposat nobilului Ioan Akos de Jsthwanhaza 1 făcută pe
seama aleşilor Francisc de Kiserjen şi Mihai Somlyai.
În anul de mai sus, în a optsprezecea zi a lui decembrie, s-a dat la
Viena scrisoarea Maiestăţii Regale, subscrisă de mâna Maiestăţii Sale, prin
care Maiestatea Sa a dat, a dăruit şi a hărăzit, fără a fi vătămat dreptul cuiva,
toate bunurile, adică părţile de moşie şi orice drepturi de proprietate ale
răposat nobilului Ioan Akos de Istvanhaza 1 aflate atât pe moşiile Chesinţ,
Bobda, Fiscut şi Tharlos 2 din comitatul Arad, cât şi în orice altă parte şi în
oricare dintre comitatele regatului Ungariei, bunuri care au revenit la dreptul
regal de danie în urma morţii fără de urmaşi a aceluiaşi Ioan Akos,
credincioşilor săi, lui Francisc de Kiserjen, magistrul socotelilor şi consilier
al Cămării sale Ungare şi lui Mihai Somlyai de Almasd, familiar al curţii
sale, precum şi tuturor moştenitorilor şi coborâtorilor lor, ca răsplată a
slujbelor credincioase ale aceloraşi Francisc Kiserjeni şi Mihai Somlyai.
1
Cu mare probabilitate lştihaza din apropiere de Luduş.
2
Aşezare, azi dispărută care s-a aflat pe lângă Bobda şi Fi scut.
105. 154 7 decembrie 22, Alba Iulia - Isabella, regina Ungariei, îi

porunceşte lui Ştefan Szabo, comandantului cetăţilor Şoimuş şi Lipova, să-i
apere pe locuitorii moşiilor Coroiat şi Deseugubacz, care aparţin Capitlului
din Arad, de reţinerea turmelor şi cirezilor de vite de către dregătorii din
vecinătate, care aparţin Fiscului, punându-le în vedere acelor dregători,
numiţi chiar de el, să se abţină de la orice act care ar putea păgubi Capitlul
din Arad.
MOL, Erdelyi kormanyhat6sagi leveltarok, F.4: Gvulafehervari kaptalan orszagos

leveltara, Cista Maramarosiensis, fasc. 4, nr. 8; original pe hârtie; urme ale peceţii în ceară
roşie.
338 COSTIN FENEŞAN
Editie: "Tortenelmi adattâr Csanâd-egyhâzmegye hajdanâhoz es jelenehez", ed.

Orthmayr Tivadar, Szentklâray Jeno, voi. III, Timişoara, 1873, p. 146.
Isabella, Dei gracia regina Hungariae, Dalmatiae, Croaciae etc., fideli

nostro, egregio Stephano Zabo, castrorum nostrorum Solymos et Lippa
praefecto, salutem et graciam. Expositum est Maiestati Nostre in personis
fidelium nostrorum, Capituli ecclesiae Orodiensis, qualiter possessiones
dictae ecclesiae, Komyath et Deseugubacz, quibusdam bonis nostris
terminis ac limitibus essent coniunctae, et quibus, dum armenta et pecora ad
pascendum emitterentur, oh brevitatem limitum et terminorum ad nostra
territoria et sylvas emergerent, propter quod officiales, per te in bonis illis
constituti, eiusdem armenta et pecora dictarum possessionum ecclesiae
antefatae abacta gravi cum pactatione remitterent et possessoribus eorum
extradaret, in praeiudicium et damnum eordundem exponencium
manifestum. Cum autem nullum penitus damnum terminis nostris eiusmodi
sylvarum ( ... ) 1 volumus ( ... ) 1, nihilominus tibi mandamus, ut acceptis
praesentibus et praem1ss1s sic se habentibus, huiusmodi pecora
possessionum praenominatae ecclesiae a simili patracione praeservare
officialibusque per te constitutis finniter committere debeas, ne similes
iniurias dictae ecclesiae inferant, sed cum bona vicinitate de terris usualibus
utraque partes designatis et datis frui debeant. Secus non facturi.
Praesentibus perlectis, exhibenti restitutis. Datum Albae Gyulae, secundo
die festi beati Thomae apostoli, armo Domini millesimo quingentesimo
quadragesimo septimo.
Y sabella Regina pr.
L. S.
1
Hârtia ruptă cca. 3 cm.
Traducere
Isabella, din mila lui Dumnezeu regina Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei
etc., credinciosului nostru, alesului Ştefan Szabo, comandant al cetăţilor
Şoimuş şi Lipova, sănătate şi milostivire. Credincioşii noştri, Capitlul
bisericii din Arad, ne-au înfăţişat că moşiile zisei biserici, Comiat şi
Deseugubacz 1, se învecinează şi au hotar comun cu unele bunuri ale noastre,
iar atunci când cirezile şi turmele sunt trimise la păscut, din cauza scurtimii
hotarelor şi a marginilor, acestea trec prin teritoriile şi pădurile noastre şi din
acea cauză dregătorii puşi de tine în acele locuri restituie şi înapoiază aceste
cirezi şi turme luate de pe zisele moşii ale mai înainte amintitei biserici doar
după grea tocmeală, spre vădita pierdere şi pagubă a aceloraşi pârâşi.
Deoarece nu vroim defel să mai îngăduim vreo pagubă la hotarele acestor
păduri ale noastre [„.] 2, nu mai puţin, îţi poruncim ca, după ce ai primit
scrisoarea de faţă, iar lucrurile stând aşa cum s-a înfăţişat mai sus, să
ocroteşti astfel de turme de pe moşiile bisericii amintite de orice act de acest
fel, tu fiind dator să le pui în vedere cu tărir dregătorilor rânduiţi de tine, să
nu mai pricinuiască daune ca până acum zisei biserici, ci ambele părţi vor
trebui să se bucure în bună vecinătate de pământurile obişnuite, care le-au
fost însemnate şi date. Altfel să nu se facă. După citirea scrisorii de faţă,
aceasta să fie restituită celui care a înîaţişat-o. Dată la Alba Iulia, în a doua
zi după sărbătoarea sfântului apostol Toma, în anul Domnului o mie cinci
sute patruzeci şi şapte.
Isabella Regina pr.
L. S.
Aşezare, azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Comiat, cf. Suciu, II, p. 3 16. Aşezarea
1
pare să se fi aflat pe valea Şogat, numită anterior Gubaţ, cf. Mărki, 11/2, p. 199.
2
Hârtia ruptă cca. 3 cm.
106. 1551 iulie 19, Viena - Ferdinand I de Habsburg, rege al

romanilor şi al Ungariei, îi garantează nobilimii şi populaţiei rasciene aflate
în jurul cetăţii Timişoara vechile drepturi, libertăţi, privilegii şi scutiri în
schimbul păstrării credinţei faţă de suveran.
MOL, A.57: Magyar Kancellăriai Leveltăr Libri Regii, voi. 2, p. 488 (nr. 623).
Assecuratio Maiestatis Regie vniversae nobilitati et genti Rascianorum

circa arcem Themesiensem commorantium facta.
Nos, Ferdinandus, divina favente clementia Romanorum,
Hungarorum, Bohemie etc. rex semper augustus, infans Hispaniarum,
archidux Austrie, dux Burgundie, comes Tyrolis, recognoscimus per
presentes literas nostras, quod cum vniversa nobilitas et gens Rascianorum
cuiusvis ordinis ac status circa arcem nostram Themesiensem et partes illas
commorantium, habito respectu Dei Optimi Maximi et religionis Christiane
quam constanter professi sunt ac profitentur, considerato etiam optimo iure,
quod Nos ex divina benignitate regni nostri Hungarie imperium tenemus,
340 COSTIN FENEŞAN
Maiestati Nostre et eiusdem sacre regni nostri Hungarie corone adherentes,

tanquam vera eiusdem regni membra subditique ac fideles nostri, Nobis in
reliquum tempus fideliter ac constanter servire obtulerint ac promiserint.
Nos în summa gratie et clementie nostre regie ipsos Rascianos vniversis
cuiusvis ordinis et status benigne rec1p1entes, assecuravimus et
certificavimus eosdem în verbo nostro regio ipsos omnes et eorum quolibet,
in veteribus eorum iuribus et libertatibus, privilegiis, immunitatibus ac
quibusvis prerogativis non secus ac ceteros subditos et fideles nostros ex
eodem regno nostro et ex Transsylvania conservabimus et per eos quorum
1
interest vei intererit observari faciemus, dummodo ydem Rasciani omnem
fidelitatem et obedientiam Nobis, vti fideles subditos decet, constanter omni
tempore prestare studeant, prout eos facturos speramus, imo assecuramus et
certificamus harum nostrarum vigore et testimonio literarum mediante.
Datum in civitate nostra Vienna, die decima nona mensis Julii, anno Domini
millesimo quingentesimo quinquagesimo primo.
1
Astfel în text.
Traducere
Asigurarea dată de Maiestatea Regală întregii nobilimi si populatii
rasciene aflate în jurul cetătii Timişoara.
Noi, Ferdinand, cu ajutorul dumnezeieştii îndurări rege pururea august
al romanilor, al ungurilor, al Boemiei etc., infante al Spaniei, arhiduce al
Austriei, duce al Burgundiei, conte al Tirolului, prin această scrisoare a
noastră recunoaştem că, de vreme ce întreaga nobilime şi populaţie rasciană,
de orice treaptă şi stare ar fi, care se află în jurul cetăţii noastre Timişoara şi
a acelor părţi, îl cinsteşte pe Dumnezeu cel mare şi bun, a mărturisit şi a
urmat necurmat credinţa creştină, luând aminte la dreptul deplin că, din
bunătatea dumnezeiască Noi ţinem puterea în regatul nostru al Ungariei, iar
aceşti rascieni s-au alăturat Maiestăţii Noastre şi sacrei coroane ale aceluiaşi
regat al nostru al Ungariei ca nişte adevărate mădulare ale acestuia şi ca
nişte supuşi şi credincioşi ai noştri, ba s-au oferit şi ne-au făgăduit că şi în
vremea care va veni ne vor sluji cu credinţă şi cu stăruinţă, Noi i-am primit,
prin urmare, cu bunăvoinţă pe aceşti rascieni, de orice treaptă sau stare ar fi,
întru deplina noastră milostivire şi îndurare regească, îi asigurăm şi le
garantăm prin cuvântul nostru regesc, că îi vom păstra pe toţi şi pe fiecare
dintre ei în vechile lor drepturi şi libertăţi, privilegii, scutiri şi orice fel de
înlesniri, la fel ca şi pe ceilalţi supuşi şi credincioşi ai noştri din acelaşi regat
al nostru şi din Transilvania, şi că vom face să fie păstraţi de cei care sunt
acolo sau care vor fi, după cum aceeaşi rascieni se vor strădui să ne păstreze
deplină credinţă şi ascultare, aşa cum se cuvine din partea unor supuşi
credincioşi şi după cum sperăm că o vor face, ba chiar le dăm asigurarea şi
le garantăm prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre. Dată în oraşul
nostru Viena, în a nouăsprezecea zi a lunii iulie, în anul Domnului o mie
cinci sute cincizeci şi unu.
107. 1551 august 13, Viena - Ferdinand I de Habsburg, rege al

romanilor şi al Ungariei, îi garantează întregii comunităţi rasciene aflate în
jurul cetăţii Timişoara vechile drepturi, libertăţi, privilegii şi scutiri, îi
confirmă documentele primite în această privinţă de la regele Ioan de
Zăpolya, de la generalul imperial Giovanni Baptista Castaldo şi de de la
comisarii imperiali Toma Nădasdy şi Andrei Băthory, promiţând în acelaşi
timp că, la nevoie, va recruta din rândul ei un anumit număr de călăreţi cu
soldă.
MOL, A.57: Magyar Kancellariai Leveltar, Libri Regii, voi. 2, p. 503- 504 (nr. 637).
Assecuratio Maiestatis Regie vniversae nationi, nobilitati, genti et

communitati Rascianorum circa arcem Themesiensem et partes illas
commorantium facta.
Nos, Ferdinandus, divina favente clementia Romanorum, Hungarie,
Bohemie etc. rex semper augustus, infans Hispaniarum, archidux Austrie,
dux Burgundie, comes Tyrolis etc., recognoscimus per presentes literas
nostras, quod cum vniversa natio, nobilitas, gens et communitas
Rascianorum, cuiusvis ordinis et status circa arcem nostram Themesiensem
et partes illas commorantium habito respectu Dei Optimi Maximi et
Christiane religionis, quam constanter professi sunt et profitentur,
considerato etiam optimo iure quo Nos tanquam verus et legitime coronatus
rex Hungarie imperium eiusdem Hungarie regni et partium illi subiectarum
ex divina benignitate tenemus, Maiestati Nostre et sacre dicti regni Hungarie
corone adherentes, tanquam vera eiusdem regni membra, subditi ac fideles
nostri. in reliquum tempus fideliter ac constanter Nobis servire ac in fide et
fidelitate nostra persistere obtulerint ac promiserint, Nos quoque Rascianos
ipsos vniversos cuiusvis status et conditionis in summa gratie nostre regie
recipientes, assecuravimus et certificavimus eosdem in verbo nostro, quod
342 COSTIN FENEŞAN
ipsos omnes et eorum quemlibet în veteribus eorum iuribus, libertatibus,

privilegiis, immunitatibus et in omnibus illis prerogativis, in quibus per
serenissimum quondam Joannem regem conservati fuerunt, iuxta tenorem
promissionis per fideles nostros, spectabiles et magnificos Joannem
Baptistam Castaldum, marchionem Cassani ac seremss1m1 regis
Maximiliani, filii nostri charissimi, locumtenentem generalem, item
comitem Thomam de Nadasd, iudicem curie nostre et Andream de Bathor,
supremos regni nostri capitaneos, consiliarios et commissarios nostros,
super his per eorum literas ipsis Rascianis facte, inviolabiliter omni tempore
conservabimus et per eos quorum interest, dum vsus erit et necessitas,
conservari faciemus.
Insuper, certum equitum numerum e medio eorum in stipendium
nostrum regium, vbi opus fuerit, acceptabimus et acceptari faciemus,
dummodo v1c1ss1m ydem 1 Rasciani iuxta eorum oblationem et
promissionem omnem fidelitatem et obedientiam, prout fideles subditos
decet, erga Nos constanter omni tempore prestare et servare studeant, prout
eos facturos speramus, immo recepimus, assecuramus et certificamus ac alia
etiam omnia et singula in literis prefatorum commissariorum nostrorum
ipsis Rascianis datis contenta approbamus et ratificamus harum nostrarum,
quibus secretum sigillum nostrum, quo vt rex Hungarie vtimur, est
appensum, vigore et testimonio literarum mediante. Datum in civitate nostra
Vienna, die decimo tertio mensis Augusti, anno Domini millesimo
quingentesimo quinquagesimo primo, regnorum nostrorum Romano
vigesimo primo, aliorum vero vigesimo quinto.
1
Astfel în text.
Traducere
Asigurările Maiestăţii Regale date întregului neam, nobilimii,
populaţiei si obştii rascienilor care se află în jurul cetăţii Timişoara şi în
acele părti.
Noi, Ferdinand, cu ajutorul dumnezeieştii îndurări rege pururea august
al romanilor, al Ungariei, Boemiei etc., infante al Spaniei, arhiduce al
Austriei, duce al Burgundiei, conte al Tirolului etc., prin această scrisoare a
noastră recunoaştem că, deoarece întregul neam, nobilimea, populaţia şi
obştea rascienilor de orice treaptă şi stare, care se află în jurul cetăţii noastre
Timişoara şi în acele părţi, îl cinsteşte pe Dumnezeu cel mare şi bun şi
credinţa creştină, pe care a mărturisit-o şi a urmat-o cu statornicie, ţinând
seama, de asemenea, de îndreptăţirea cea mai deplină că noi, ca adevărat şi

legitim încoronat rege al Ungariei, deţinem din bunătatea dumnezeiască
puterea asupra aceluiaşi regat al Ungariei şi asupra părţilor care îi sunt
supuse, iar aceşti rascieni s-au alăturat Maiestăţii Noastre şi sacrei coroane a
zisului regat al Ungariei ca nişte mădulare adevărate ale zisului regat, ca
nişte supuşi şi credincioşi ai noştri, ba chiar s-au oferit şi au făgăduit că
pentru vremea ce vine ne vor sluji cu credinţă şi cu stăruinţă şi vor rămâne
în credinţa şi supunerea faţă de noi, Noi, la rândul nostru, primindu-i în
deplina noastră milostivire regească pe toţi aceşti rascieni, de orice treaptă şi
stare ar fi, le dăm asigurarea şi le garantăm prin cuvântul nostru că îi vom
păstra neclintit, pururea, pe ei şi pe fiecare dintre ei, în vechile lor drepturi,
libertăţi, privilegii, scutiri şi in toate acele înlesniri, în care au fost păstraţi
de răposat prealuminatul rege Ioan, anume potrivit cu cuprinsul promisiunii
făcute în această privinţă acestor rascieni prin scrisorile credincioşilor noştri,
a cinstiţilor şi măriţilor Giovanni Baptista Castaldo, marchiz de Cassano şi
locotenent general al preaiubitului nostru fiu, al prealuminatului rege
Maximilian, de asemenea a comitelui Toma Nadasdy, judele Curţii noastre
şi a lui Andrei Bathory, căpitani supremi ai regatului nostru, consilieri şi
comisari ai noştri, după cum vom face ca aceşti rascieni să fie păstraţi de cei
care vor fi de faţă, aşa cum va fi de trebuinţă şi de lipsă.
De asemenea, vom lua şi vom pune să fie luat în solda noastră regală
un anumit număr de călăreţi din rândurile lor, anume atunci când va fi
nevoie, în schimb însă aceiaşi rascieni se vor strădui să ne slujească şi să ne
ajute cu stăruinţă în orice clipă, potrivit cu prinosul şi făgăduiala de a ţine
toată credinţa şi ascultarea, aşa cum se cuvine din partea unor supuşi
credincioşi şi după cum sperăm că o vor face, ba chiar îi primim, îi asigurăm
şi le garantăm, aprobăm şi ratificăm totul şi orice parte din ceea ce este
cuprins în scrisorile date acestor rascieni de comisarii noştri amintiţi, anume
prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre, de care a fost atârnat sigiliul
nostru secret, pe care îl folosim ca rege al Ungariei. Dată în oraşul nostru
Viena, în a treisprezecea zi a lunii august, în anul Domnului o mie cinci sute
cincizeci şi unu, în al douăzeci şi unulea an al domniei noastre ca rege
roman, al douăzeci şi cincilea al celorlalte domnii.
344 COSTIN FENEŞAN
108. 1551 septembrie 29, Lipova-Testamentul lui Francisc Somlyai,

oştean din garnizoana cetăţii Lipova.
În 1913 documentul se păstra la Muzeul Naţional Maghiar din Budapesta, în arhiva

conţilor
Banffy, Acta Bethlen, fasc. 321, nr. 13; original pe hârtie, în întregime autograf.
Editie: Veress Endre, Somlyai Ferencz lippai vitez vegrendelete 1551-bol, în
"HadtOrtenelmi Kozlemenyek", s.v., voi. XIV (1913), p. 129-130.
En, Somlyay Ferencz, tezem testamentomot es tulajdon kezemmel

irom. Vagyon ennekem Lippan Dienes deaknal egh bonchyokom, zeor,
kinek az gombjaban tilrkesek vannak, egh salamandra madaram egezen, egh
ezilstes sisakon (tizen)harom borkor tallam 1, gem tal 2 k(ivill) aranynyal
kotătek, egh aranyos chiapragom, egh ezilstes bazganyom. Ezeket adjak
vagh atthyam avagy anyam kezeben. Tovabba, az subat, az kez tâltokot, az
nagh heghestărt, egy pofas sisakot, az szekel lovat es az fak6 tar paripat
adjak Christophnak; az veres dolmânt, egh sisakot Lukâcsnak; Miklosnak az
fejer lovat minden zerzâmaval, sisakkal, paissal, fekevel, nyergevel;
Jânosnak az poh3 lovat fekevel, sisakkal, paissal; az kek tărok swbychyâstul
Miklosnak; eghik pancerth Christophnak; az szeplOs lovat atyâmnak es az
ket pancerth.
Ezt irtam Zenth Mihâly napjan Lippaban es bolgo idoben, hogh ha
tortenet zerenth halal om tărtennek, anno 15 51.
Fran(ciscus) Somlyay manu propria
pe verso: Ez vagh bir6 e!Ott, vagh f61egeny elott, vagh atthyăm zolgăja elott
nyittassek megh
Testamentum Fran(cisci) Som(lyay)
'Corect: bokor tollam.

2
Corect: toll.
3
Variantă de lectură: roh.
Traducere
Eu, Francisc Somlyai, fac acest testament şi îl scriu cu propria-mi
mână. La Lipova, la diacul Dionisie, am o podoabă din piele pentru gâtul
calului, pe a cărei măciulie sunt montate peruzele, o pasăre întreagă
asemenea unei salamandre, un coif de argint, un mănunchi de treisprezece
pene de bâtlan prinse într-o legătură de aur, o procoviţă aurie şi un buzdugan
de argint. Acestea să i se dea fie tatălui meu, fie marnei mele. Mai apoi,
şuba, blidarele de mână, floreta cea mare, un "coif-maimuţă", calul secuiesc
şi calul de călărie deschis la culoare să i se dea lui Cristofor; dolmanul roşu

şi un coif să i se dea lui Lukacs, calul cel alb, cu tot harnaşamentul, coiful,
scutul, frâul să i se dea lui Nicolae; calul cel gras, cu frâul şi şeaua lui, coiful
şi scutul să i se dea lui Ioan; haina albastră turcească împreună cu cojocul
scurt să i se dea lui Nicolae; una dintre platoşe să i se dea lui Cristofor;
tatălui meu să i se dea calul bălţat şi două platoşe.
Am scris acestea la Lipova în anul 1551, de ziua Sfântului Mihail, în
vremuri de restrişte, despre cum să se facă de s-ar întâmpla să mor.
Francisc Somlyai, cu mână proprie
pe verso: Să se deschidă fie în faţa judelui, fie a oşteanului de căpetenie sau a

slujitorului tatălui meu.
Testamentul lui Francisc Somlyai.
109. 1552 martie 20, Bratislava - Ferdinand I de Habsburg, rege al

romanilor şi al Ungariei, le dăruieşte nobililor Andrei şi Bartolomeu Gal din
Gyula moşia Gyewrk şi părţi de moşie la Bobda de Jos, Bobda de Sus şi
Remetea Mică, toate aflate în comitatul Arad.
MOL, A.57: Magyar Kancellăriai Leveltăr, Libri Regii, voi. 3, p. 27 (nr. 32); vezi ~i
MOL, E.227: Magvar Kamara Archivuma, Libri donationum, voi. 2, p. 19.
Donatio possessionis Gyewrk ac portionum possessionarium m

possessionibus Also Bagd, Felsew Bagd et Rekasecz vocatarum in
Orodiensi comitatu existentium, per defectum seminis nobilium Michaelis,
filii ac domine Drusiane, filie guondam Stephani Bagdi de Gyewrk,
nobilibus Andreae et Bartholomeo de Gywla facta.
Anno Domini quo supra (1552 - C.F.), Posonii, vigesima die mensis
Marcii, date sunt litere Maiestatis Regie, manu Sue Maiestatis subscripte
sigilloque eiusdem în margine inferiore ab intus communite, quibus
mediantibus Maiestas Sua possessionem Gyewrk ac portiones
possessionarias în possessionibus Also Bagd, Felsewbagd et Rekasacz
vocatis, în Orodiense comitatu existentes habitas, per mortem et defecturn
seminis nobilium Michaelis, filii ac domine Drusinae, filie quondam
Stephani Bagdy, consortis videlicet Georgii Gaal de Gywla, ad sacram regni
Hungarie coronam et consequenter collationem regiam devolutas, simulcum
omni iure suo regio în eisdem per Suam Maiestatem qualitercunque habito
346 COSTIN FENEŞAN
ac simulcum cunctis suis vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet fidelibus

suis, nobilibus Andree et Bartholomeo Gaal de Gywla, pro fidelibus
eorundem serviciis ipsorumque heredibus et posteris vniversis dedit, donavit
et contulit iure perpetuo possidendas pariter habendas, salvo iure alieno.
Traducere
Donatia moşiei Gyewrk şi a părtilor de moşie de pe moşiile numite
Bobda de Jos, Bobda de Sus si Remetea Mică, care se află în comitatul
Arad, făcută pe seama nobililor Andrei şi Bartolomeu Gal din Gyula ca
urmare a mortii fără de urmaşi a nobililor Mihai, fiul şi a doamnei Drusina,
fiica răposatului Ştefan Bagdi din Gyewrk.
În anul Domnului de mai sus (1552 - C.F.), în a douăzecia zi a lunii
martie, la Bratislava, a fost dată scrisoarea Maiestăţii Regale, subscrisă de
mâna Maiestăţii Sale şi întărită în interior, la marginea de jos, cu sigiliul
aceleiaşi Maiestăţi, scrisoare prin care Maiestatea Sa le-a dat, le-a dăruit şi
le-a hărăzit cu drept veşnic, f'ară a fi vătămate drepturile cuiva, spre a le
stăpâni şi deopotrivă a le deţine, credincioşilor săi, nobililor Andrei şi
Bartolomeu Gal din Gyula 1, tuturor moştenitorilor şi urmaşilor lor, drept
răsplată a slujbelor credincioase, moşia Gyewrk 2 şi părţile de moşie de pe
moşiile numite Bogda de Jos, Bogda de Sus şi Remetea Mică, aflate în
comitatul Arad şi ajunse la sacra coroană a regatului Ungariei şi mai apoi la
dreptul de danie regesc în urma morţii fără de urmaşi a lui Mihai, fiul şi a
Drusianei, fiica răposatului Ştefan Bagdi şi soţie a lui Gheorghe Gal din
Gyula, dimpreună cu tot dreptul regesc pe care Maiestatea Sa l-ar avea într-
un chip oarecare asupra acestor bunuri şi laolaltă cu toate folosinţele şi
pertinenţele lor de orice fel.
1
La 9 iulie 1557, Ferdinand I 1-a numit pe Bartolomeu Gal în dregătoria de comite al
comitatului Csongrad, vezi MOL, A.57: Magyar Kancellariai Leveltar, Libri Regii, voi. 3,
p. 336 (nr. 337).
2
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat pe lângă Bogda şi Remetea Mică, cf. Suciu, II,
p. 335.
110. 1552 martie 30, Bratislava - Jurământul de credinţă depus lui

Ferdinand I de Habsburg, rege al romanilor şi al Ungariei, de către Ştefan
Losonczy cu ocazia preluării dregătoriei de comite de Timiş şi căpitan al
părţilor de jos ale regatului Ungariei.
MOL A.57: Magyar Kancellariai Leveltar, Libri Regii, voi. 5, p. 75 (nr. 46).
Juramentum Stephani Loszonczy de officio comitis Themesiensis et

Capitaneatus generalis partium inferiorum regni Sacrae Maiestatis Regiae
praestitum Posonii, tricesima Martii, armo Domini guo supra ( 1552 - C.F.)
Ego, Stephanus de Lossoncz, comes Themesiensis et partium regni
inferiorum capitaneus generalis, iuro pe Deum vivum et beatam Virginem
Mariam et omnes sanctos Dei, quod postquam serenissirnus princeps,
dominus Ferdinandus etc., dominus meus clementissimus, ex gratia sua me
in comitem Themesiensem ac partium regni sui Hungarie inferiorum
capitaneum generalem eligere et preficere dignata 1 est, Maiestati sue in
omnibus fidelis et obediens ero ac in ipso comitis Themesiensis et generali
capitanei officio omnibusque Maiestatis Sue rebus pro viribus eidem
inserviam hostibusque Sue Maiestatis hostis ero et amicis amicus, arcem et
civitatem Themesiensem bonaque omnia Sue Maiestatis manibus meis
tradita pro Sua Maiestate fideliter conservabo fidelesque et subditos Sue
Maiestatis spirituales quam seculares in eorum iuribus et libertatibus
indempniter 1 tenebo, neque ipsos aut eorum quempiam, preter ipsas eorum
antiquas libertates, aliquo onere vei exactione insolita vei indebita gravabo
aut per quempiam ex meis servitoribus aut vicegerentibus gravari
permittam, et quandocunque Maiestas Sua arcem predictam et civitatem
Themesiensem vnacum aliis bonis et rebus Maiestatis Sue officiogue ipso 2 a
me repetierit, ea omnia illico Maiestati Sue et quibus eadem iusserit libere et
sine vlla difficultate aut quavis quesita occasione, allegatione et subterfugio
reddam ac restituam. Ita me Deus adiuvet et beata Virgo et omnes sancti
Dei.
1
Astfel în text.
2
Cuvinte repetate, din greşeală.
Traducere
Jurământul prestat la Bratislava, la treizeci martie, în anul Domnului
de mai sus (1552 - C.F.), Sacrei Maiestăţi Regale de către Ştefan Losonczy
în legătură cu dregătoria de comite de Timiş si căpitan general al părtilor de
jos ale regatului.
Eu Ştefan de Losoncz, comite al Timişului şi căpitan general al
părţilor de jos ale regatului, jur pe Dumnezeu cel viu şi pe Sfânta Fecioară
Maria şi pe toţi sfinţii lui Dumnezeu că, după ce prealuminatul principe,
348 COSTIN FENEŞAN
domnul Ferdinand etc., stăpânul meu preaîndurător, a binevoit ca, din

milostivirea sa, să mă aleagă şi să mă pună comite al Timişului şi căpitan
general al părţilor de jos ale regatului său al Ungariei, îi voi fi Maiestăţii
Sale credincios şi ascultător în toate şi îi voi sluji Maiestăţii Sale după
puterile mele în toate treburile care ţin de această dregătorie de comite al
Timişului şi căpitan general, ca voi fi duşman al duşmanilor Maiestăţii Sale
şi prieten al prietenilor, că voi păstra cu credinţă Maiestăţii Sale cetatea şi
oraşul Timişoara şi toate bunurile Maiestăţii Sale care mi-au fost
încredinţate, că îi voi păstra nevătămaţi în drepturile şi libertăţile lor pe
credincioşii şi supuşii Maiestăţii Sale - atât pe cei duhovniceşti cât şi pe cei
lumeşti - şi nici nu voi îngădui ca aceştia sau vreunul dintre ei să fie asuprit,
contrar cu vechile lor libertăţi, cu vreo sarcină sau povară neobişnuită sau
neîngăduită, că nu-i voi apăsa nici eu şi nici nu voi îngădui ca vreunul dintre
slujitorii sau adjuncţii mei să-i împovăreze, iar atunci când Maiestatea Sa
îmi va cere să-i restitui zisa cetate şi zisul oraş Timişoara dimpreună cu alte
bunuri şi lucruri ale Maiestăţii Sale şi chiar şi dregătoria, le voi da îndărăt şi
le voi restitui deîndată pe toate acestea Maiestăţii Sale şi celor cărora le va
da poruncă, în mod liber şi fără de vreo piedică sau f'ară să dau prilej la
plângeri, comentarii şi subterfugii. Aşa să-mi ajute Dumnezeu şi Sfânta
Fecioară şi toţi sfinţii lui Dumnezeu.
111. 1552 iulie 20, Passau - Ferdinand I de Habsburg, rege al

romanilor şi al Ungariei, le desemnează pe Frusina şi Ana, fiicele comitelui
de Timiş, Ştefan Losonczy, precum şi pe Clara şi Dorothea, nepoatele de la
fratele său Anton Losonczy, drept moştenitoare cu vocaţie masculină a
întregii averi, în cazul în care Ştefan Losonczy ar cădea pe câmpul de luptă
împotriva turcilor. În masa succesorală sunt amintite cetăţi, castele, târguri,
moşii şi părţi de moşie din comitatele Nograd, Szabolcs, Zemplen, Bereg,
Hont şi Heves, precum şi târgul Chama din comitatul Timiş, castelul
Wasarhely din comitatul Cenad, cetăţile Pâncota, Ineu şi Dezna din
comitatul Zărand, castelul Sândionisie, târgul Sebiş cu pertinenţele Vărădia
de Mureş şi Buteni din acelaşi comitat Zărand.
MOL, A.57: Magyar Kancellăriai Leveltăr, Libri Regii, voi. 5, p. 103-105 (nr. 71);
vezi şi MOL, E.227: Magyar Kamara Archivuma, Libri donationum, voi. 2, p. 74.
Praefectio in haeredes masculinos generosae Frusinae et Annae,

magnifici guondam Stephani Losonczv, ac Clarae et Dorotheae, guondam
Antonii Losonczv filiarum, in bonis et iuribus possessionariis infrascriptis
eorundem quondam Stephani et Antonii Losonczy.
Nos. Ferdinandus etc. memorie commendamus tenore presentium
significantes quibus expedit vniversis, quod nos cum ad 1 fidelis nostri,
magnifici Stephani de Lossoncz, comitis Themesiensis ac parcium
inferiorum regni nostri Hungarie capitanei ac com1t1s comitatus
Newgradiensis, per eum pro generosarum Frusine et Anne, filiarum
propriarum, ac Clare et Dorothee, nepotium suarum, filiarum magnifici
condam Anthonii Lossonczy, fratris sui, Maiestati Nostre factam, turn vero
attentis et considcratis fidelitate et fidelium serviciorum meritis eiusdem
Stephani Lossonczy, que ipse sacre primum regni nostri Hungarie corone et
deinde Maiestati Nostre ah adolescencia sua, nullis parcendo fatigiis 2 et
laboribus, contra Turcam, relligionis 3 nostre Christiane et patrie capitalem
hostem, magno et infracto animo tanquam vir fortis et bellicosus, cum alias
sepe in diversis expedicionibus nostris, turn vero anno proxime reacto in
conservacione arcis ac oppidi Themeswar, que summus imperatoris
Thurcarum prefectus beglerbegh magnis copiis certorum dierum obsidione,
admotis bombardis et tormentis bellicis, ipso Lossonczy tune in ipso castro
et oppido Themeswar existente, fortiter oppugnavit, summa fide et
constancia exhibuit et nune quoque novam eorundem castri et oppidi
Themeswar obsidionem diramque oppugnacionem Ahmat passe, prefati
Thurcarum imperatoris prefecti, eiusque magnarum copiarum, iam vltra
integrum mensem magno animo omnis fortune casus rerumque discrimina
ferendo exhibet, horum igitur ac eciam pietate nostra regia inducti, ne
easdem puellas Frusinam et Annam ac Claram et Dorotheam, ipso Stephano
Lossonczy e seculo fortasse sublato, sub tectis contingat vagari alienis, in eo
casu quo dictum Stephanum Lossonczy sine heredes masculini sexus
decedere contigeret, dictas puellas Frusinam et Annam, filias proprias, ac
Claram et Dorotheam, nepotes, in totales et integris castris Zeczen,
Somoskew, Galez in Newgradiensis, Pankotha, Jenyew, Deznew in Zarand,
Zenthrnarthon in Zabolch, Zalancz in Zempliniensis ac castellis
Zenthdyenes in eodem Zarand et Wasarhely in Chanadiensis, item totalibus
oppidis Sebes cum pertinenciis Thothwydeke et Beken in Zarand, Mandok
in Zabolch, Wylak, Egyaran in Zempliniensis ac Wylke in Newgradiensis
predictis ac integra possessione Chygan in Beregh, preterea totalibus
350 COSTIN FENEŞAN
porcionibus possessionariis in oppidis Nagythapolchan in Nittriensis, Wysk,

Rhymazombath, Zwinyabanya et Thyzolcz in Honthensis, Lossoncz cum
pertinenciis, Thothwydeke, Echek in Newgradiensis, Gyengyes, Abad in
Hewessiensis ac porcione possessionaria in oppido Chama in Themessiensis
comitatibus existentibus, ad eadem castra, castella, oppida et possessiones
de iure et ab antiquo spectantibus et pertinere debentibus, aliis eciam
vniversis bonis, oppidis, villis, possessionibus, prediis tam in predictis quam
eciam aliis comitatibus dicti regni nostri Hungarie et partibus ei
subiectarum, vbivis habitis, iuribus scilicet eorundem Stephani et Anthonii
Lossonczy, in veros heredes et successores masculinos duximus
instituendas, preficiendas et creandas ac dicta vniversa castra, castella,
oppida, possessiones, villas, porciones, predia et quelibet iura possessionaria
simulcum cunctis eorum vtilitatibus et pertinenciis quibuslibet, fodinis
theloniisque, terris arabilibus cultis et incultis, agris, pratis, pascuis, campis,
fenetis, silvis, nemoribus, montibus, vallibus vineis vinearumque
molendinis et eorundem locis, generaliter vero quarumlibet vtilitatum et
pertinendarum suarum integritatibus quovis nominis vocabulo vocitatis, sub
suis veris metis et antiquis existentibus, memoratis Frusine et Anne, filiabus,
ac Clare et Dorothee, nepotibus suis ex fratre, ipsarumque heredibus et
posteritatibus masculini sexus vniversis in perpetuam hereditatem dandas et
conservandas duximus, imo instituimus, preficimus, creamus, damus et
habendas, salvo, iure alieno, harum nostrarum vigore et testimonio
literarum, quas in formam privilegii redigi faciemus, dum nobis in specie
fuerint reportate. Datum Patavie, vigesima mensis Julii, anno Domini
millesimo quingentesimo quinquagesimo secundo, regnorum nostrorum
Romani vigesimo secundo, aliorum vero vigesimo sexto.
'După sens ar unna fie supplicationem, fie requisitionem, care lipsesc din text.
2
În text: fatigis.
3
Astfel în text.
Traducere
Înzestrarea cu drept de moştenitor bărbătesc a de nobil neam Frusinei
şi Anei, fiicele mărit răposatului Ştefan Losonczv, şi a Clarei şi Dorotheei,
fiicele răposatului Anton Losonczv, asupra bunurilor şi drepturilor de
proprietate scrise mai jos ale aceloraşi răposaţi Ştefan şi Aton Losonczy.
Noi, Ferdinand etc., prin cuprinsul scrisorii de faţă dăm de ştire făcând
cunoscut tuturor cărora li se cuvine, că noi, la rugămintea făcută Maiestăţii
Noastre de credinciosul nostru, măritul Ştefan de Losoncz, comite al
Timişului, căpitan al părţilor de jos ale regatului nostru al Ungariei şi comite
al comitatului N6grad, pe seama a de nobil neam Frusinei şi Anei, fiicele
sale proprii, a Clarei şi Dorotheei, nepoatele sale, fiicele fratelui său, mărit
răposatul Anton Losonczy, precum şi ţinând seama şi luând aminte la
credinţa şi la vrednicia slujbelor credincioase ale aceluiaşi Ştefan Losonczy,
pe care acesta le-a făcut şi le-a adus mai întâi sacrei coroane ale regatului
nostru al Ungariei, iar Maiestăţii Noastre încă din tinereţea sa, fără să cruţe
vreo osteneală şi muncă, luptând împotriva turcilor, marele duşman de
căpetenie al credinţei noastre creştine şi al patriei, de asemenea slujbele
aduse cu inimă neînfrântă, ca un bărbat puternic şi războinic, anume
adeseori, în diferite expediţii ale noastre, precum şi în anul care tocmai a
trecut, cu ocazia păstrării cetăţii şi a târgului Timişoara, pe care beilerbeiul-
comandant al puternicului împărat al turcilor le-a asediat cu oaste mare
vreme de mai multe zile, iar acelaşi Losonczy i-a lovit cu putere cu
bombardele şi cu tunurile de război aflate pe atunci în acea cetate şi în acel
târg Timişoara, slujbe aduse cu toată credinţa şi stăruinţa, ba mai mult,
făcute şi acum, cu suflet mare şi fără a ţine seama de schimbările sorţii şi de
împrejurările pline de primejdie, când s-a opus mai mult de o lună întreagă
atacului dat de Ahmed paşa, comandantul amintitului împărat al turcilor, de
oştile sale numeroase, îndemnaţi fiind, prin urmare, de toate aceste
considerente, ba chiar şi mânaţi de evlavia noastră regească şi dorind ca nu
cumva - de s-ar întâmpla poate ca acest Ştefan Losonczy să treacă din
această lume - acele copile Frusina şi Ana, Clara şi Dorotheea să ajungă, să
rătăcească pe sub acoperişuri străine, aşadar în situaţia în care s-ar întâmpla
ca zisul Ştefan Losonczy să moară rară de moştenitori de sex bărbătesc, am
hotărât ca pe zisele copile Frusina şi Ana, fiicele sale proprii, pe Clara şi
Dorotheea, nepoatele sale, să le aşezăm, să le transformăm şi să le socotim
ca adevăraţi moştenitori şi urmaşi masculini asupra tuturor şi întregilor
cetăţi Szecsen, Somosko, Galez din comitatul N6grad, Pâncota, Ineu şi
Dezna din comitatul Zărand, Szentmarton din comitatul Szabolcs, Szalăncz
din comitatul Zemplen, a castelelor Sândionisie din acelaşi comitat Zărand
şi Wasarhely 1 din comitatul Cenad, de asemenea a întregilor târg Sebiş cu
pertinenţele Vărădia de Mureş şi Buteni din comitatul Zărand, Mandok din
comitatul Szabolcs, Ujlak şi Egyaran din comitatul Zemplen şi Wylke din
amintitul comitat N6grad, precum şi a întregii moşii Chygan din comitatul
352 COSTIN FENEŞAN
Bereg, în afară de asta a întregilor părţi de moşie în târgurile Nagytapolcsan

din comitatul Nitra, Wysk, Rimaszombat, Zwinyabanya şi Thyzolcz din
comitatul Hont, Lossoncz cu pertinenţele Thothwydeke şi Echek din
comitatul N6grăd, Gyengyes şi Abad din comitatul Heves şi partea de moşie
din târgul Chama2 în comitatul Timiş, bunuri care privesc de drept şi din
vechime şi trebuie să ţină de aceste cetăţi, castele, târguri şi moşii, de
asemenea şi asupra altor bunuri, târguri, sate, moşii şi predii care se află atât
în comitatele amintite cât şi în alte comitate din zisul nostru regat al
Ungariei şi din părţile care îi sunt supuse, oriunde s-ar afla acestea, anume
asupra drepturilor aceloraşi Ştefan şi Anton Losonczy, le socotim aşadar
moştenitoare asupra tuturor ziselor cetăţi, castele, târguri, moşii, sate, părţi
de moşie, predii şi orice fel de drepturi de proprietate, dimpreună cu toate
folosinţele şi pertinenţele de orice fel, anume mine şi vămi, pământuri de
arătură lucrate şi nelucrate, ogoare, lunci, păşuni, câmpuri, fâneţe, păduri,
dumbrăvi, munţi, văi, vii şi dealuri cu vii, ape, râuri, iazuri, heleştee şi
cursuri de apă, mori şi locurile acestora, îndeobşte însă întregimea oricăror
folosinţe şi pertinenţe ale lor, oricum s-ar numi acestea, aşa cum se află între
adevăratele şi vechile lor hotare, pe care am hotărât să li le dăm ca
moştenire veşnică, spre a le păstra, amintitelor Frusina şi Ana, fiice, precum
şi Clarei şi Dorotheei, nepoate după frate ale lui Ştefan Losonczy, şi tuturor
moştenitorilor şi urmaşilor lor de sex bărbătesc, după cum le rânduim, le
înzestrăm, le facem, le dăm, le hărăzim cu drept de veci şi în chip de
nestrămutat, spre a le ţine, a le stăpâni şi deopotrivă a le avea, fără a fi
vătămat dreptul cuiva, prin tăria şi mărturia acestei scrisori ale noastre, care
am pus să fie întocmită în chip de privilegiu aşa cum ne-au fost înfăţişate
lucrurile. Dată la Passau, în a douăzecia zi a lui iulie, în anul Domnului o
mie cinci sute cincizeci şi doi, al douăzeci şi doilea al domniei noastre ca
rege al romanilor şi al douăzeci şi şaselea an al altor domnii.
1
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat între Mak6falva şi Szent Lorincz (pe teritoriul
actual al Ungariei), cf. Borovszky, II, p. 623.
Aşezare azi dispărută, care s-a aflat la est de Sânandrei, cf. Milleker, p. 172.
2
INDICE ONOMASTIC*
Abranffy, Nicolae, husar de curte la Caransebeş 93

Ahmed paşa, comandant otoman, cuceritorul Timişoarei ( 1552) 111
Akos, Ioan de Istwanhaza I 04
Akos, Nicolae de Chesinţ 79
Albert de Habsburg, rege al Ungariei 28, 29, 30, 32, 42
Albert de Kebles, castelan al castelului Zewdy 77
Albert, arhidiacon al Timişului 29, 36
Albert, custode al Capitlului din Cenad 47
Albert, tiui lui Ioan de Acha 24
Alexandru alias Witold, mare duce al Lituaniei 22
Amadefy, Ioan 61
Amadefy, Magdalena 61
Amadefy, Paul 61
Amadefy, Ştefan din Fyrfalwa 61
Ambrozie de Tileagd, aulic din Timişoara 95
Ana de Artand 98
Ana, fiica, lui Francisc Komlossy 92
Ana, văduva lui Ioan Wdwarbyro 102
Andrei de Jakol, vicecomite al Timişului 95
Andrei (Andra) de Mezwusomlio 20
Andrei de Partoş 51
Andrei din Sântămărie de Piatră 76
Andrei de Szokol, ban al Severinului 58
Andrei de Turda magistru, protonotar regal 52
Andrei, arhidiacon al Caraşului 29, 36, 47
Andrei, custode al Capitlului din Tinin 23
Andrei, lector al Capitlului din Tinin 23
Andrei, tiui lui Benedict, nobil 32
Andrei, tiui lui Emeric Bebek de Pelsocz, mare comis regal 22
Andrei, tiui lui Ioan, nobil 16
Andrei, tiui lui Marc, jude al nobililor din comitatul Caraş 8, 9
Andrei, slujitor al magistrului Pousa de Szer 6
Antonie de Goztholya, om de mărturie al Capitlului din Arad 79
Antonie diacul din Zekelseg 70
Arăganu, Ilie, jude din Cladova 79
Arches, Toma din Fyldeak, om al regelui 70
Augustin din Răcăştia 80
• Trimiterile sunt la numărul documentului
354 COSTIN FENEŞAN
Bagdi, Drusi(a)na 109

Bagdi, Mihai din Gyewrk I 09
Bagdi, Ştefan din Gyewrk l 09
Bako, comite 6
Balacha, Nicolae de Ecsed 41
Balog, Andrei de Zegehaza 59
Baltazar, arhidiacon al Sebeşului 29, 36
Baltazar magistrul. lector al Capitlului din Cenad 47
Baltazar diacul, slujitor al lui Ioan Dragffy, comite de Timiş 93
Ban, Martin, vicecomite al Timişului 27
Banffy, Jacob de Alsolindva 81
Banffy, Ioan de Alsolindva 94
Banffy, Nicolae de Alsolindva, comite de Bratislava 58, 81
Barath, 5tefan, nobil 32
Barbara, fiica lui Francisc Komlossy 92
Barnaba, cantor al Capitlului din Arad 59, 60
Barnaba de Thempes 61
Bartha, Matia, nobil 32
Bartolomeu de Pişchia 39
Bartolomeu, fiul lui Nicolae din Perdwe 23
Bathory, Andrei, căpitan suprem şi consilier al lui Ferdinand I de Habsburg 94, 107
Bathory, Gheorghe 79, 94
Bathory, Sofia 94
Bathory, Ştefan, voievod al Transilvaniei, jude al Cm1ii regale 54, 58, 61
Bathory, Ştefan, palatin al Ungariei 94
Bathory, Ştefan comite de Timiş 87
Beatrix, vezi Frangepan Beatrix
Bejan, Bartolomeu de Zelesthe 77
Bejan, Gheorghe 77
Bejan Mihai de Zelesthe 77
Bejan, fiul lui Ioan 19
Bekes, Ioan de Beşenova Veche 70
Bekews, Ioan, jude al nobililor din comitatul Hunedoara 80
Belotă, Mihai din Cliciova 77
Belmuzevic, Milos 53
Belmuzevic, Olivera de Saswar 70, 71
Benedict banul, vezi Himfy Benedict
Benedict, arhidiacon al Aradului
Benedict din Pâncota magistrul, canonic al Capitlului din Arad 79
Benedict magistrul, lector al Capitlului din Arad 7
Benedict din Dyod, om al regelui 65
Benedict de Mondola 39
Benedict magistrul, fiul lui Heem de Debrenthe 20
Benedict, fiul lui Paul fiul lui Heem, comite al Timişului, fost ban al Bulgariei 12
Benedict Slavul, dregător al lui Benedict Himfy 11
Benkowyth, Nicolae de Plawna, comite şi castelan al Hunedoarei 76
Bessenyei, Grigore din Ciacova, fugar din Turcia 93
Bessenyei, Ştefan, husar de curte din Caransebeş 93
Bessenyo, Ştefan de Bodrog, căpitan din Timişoara 95
Bethlen, Dominic de Ictar 77
Bethlen, Ioan de lctar 77
Sicone, Fychor 82
Bidi, Mihai, provizor al cetăţii Munkacs 98
Blasiu magistrul, custode al Capitlului din Arad 40
Blasiu magistrul, lector al Capitlului din Cenad 57
Blasiu de Choma 47
Blasiu, din Răcăştia 80
Blasiu, fiul lui Ioan de Acha 24
Bochka, Nicolae de Keresthwr, comite al Zărandului si castelan al cetăţii Sf. Ladislau
(Zenthlazlowara) 24
Bodosy, Antonie din Borzafew, om al regelui 45
Bogdan din districtul Bârzava 45
Bogdan din Magofalwa 36
Bogdan din Mâtnicul Mic, nobil 32
Boicea, Martin din Caransebeş 97
Boktws, Ioan din Endred 80
Boktws, Ştefan din Endred 80
Bolyka, Valentin din Beregsăul Mic 88, 89
Bolyka („.) din Saarhaza 89
Bomemisza de Beşenova Veche 89
Borsvay, Blasiu, curtean şi sol regal 93
Bozwary, Nicolae de Bozwar, om al regelui 75
Bradacs Ştefan, aulic din Timişoara 95
Brankovic, Gheorghe, despot al Serbiei 26
Bratovan, Luca, jurat din Caransebeş 97
Briccius de Dolcz 39
Briccius de Karoly 39
Briccius din Mondola, om al regelui 38, 39
Bucoşniţă, Ioan, jude al Caransebeşului şi husar de curte 93
Buza, Ioan, cetăţean din Hunedoara 76
Bychor, Ioan, iobag 27
Capitlul bisericii Transilvaniei, vezi Capitlul din Alba Iulia

Capitlul din Alba Iulia 50, 62, 69, 100, 103
Capitlul din Arad I, 3, 4, 7, 16, 38, 39, 40, 45, 46, 49, 59, 60, 64, 79, 96, 97, 105
Capitlul din Bacs 61
356 COSTIN FENEŞAN
Capitlul din Bosnia 75

Capitlul din Bratislava 61
Capitlul din Buda 65, 66, 67, 70, 71, 73, 77, 78, 80
Capitlul din Cenad 28, 29, 35, 36, 38, 47, 52, 55, 57, 64, 88, 89
Capitlul din Oradea 51, 52
Capitlul din Tinin 23
Carol Robert de Anjou, rege al Ungariei 2, 3, 4
Castaldo, Giovanni Baptista, marchiz de Cassano, general al lui Ferdinand I de Habsburg
107
Căstruţ, Nicolae din Caransebeş 93
Cătlăbucă, Ladislau, nobil 32
<;:elebi, Daud, fiul lui Ceci, pretendent la tronul sultanilor 25
Cerbită, Petru din Teş 80
Chepaan, locuitor din Remetea Mare 11
Cholthy Ioan, iobag 27
Cholthy, Luca, iobag 27
Clemens, arhidiacon al Torontalului 47
Clemens, cantor al Capitlului din Cenad 89
Clemens din Gyula, canonic al Capitlului din Cenad 89
Clemente din Cristur. 76
Conea, Petru, nobil 32
Conventul mănăstirii Sf. Benedict de pe Hron 96
Corlea, Martin 77
Corvin Ioan, duce al Slavoniei, Liptoviei şi Opavei 63, 65, 66, 67, 68, 73, 75, 76, 80, 81, 85
Cosma de Zenth-Myklos 77
Costa, cnez din Ferice 76
Crăciun, jude din Var 97
Crâstea, fugar din Orşova 93
Cristofor (Cristofor de Raguza), episcop de Modrusa 58
Cristofor din Rakovicza, om al regelui 28
Cristofor, fiul lui Ioan Corvin 85
Cristofor, orăşean din Lipova I 08
Csaki, Ladislau, voievod al Transilvaniei 30
Csaki, Ladislau, husar de curte din Caransebeş 93
Csaki, Nicolae, comite de Timiş şi jude al cumanilor 16
Csefi, Ioan, slujitor din Timişoara al căpitanului Ioan Kallay 93
Cseke, Ştefan 77
Czibak, Emeric, căpitan al husarilor de curte din Caransebeş, comite de Timiş 93
Dan din Săcel 80

Darko, voievod din Timişoara 93
David, Bartolomeu din Răcăştia 80
David, Ştefan 80
David, fiu de iobag din Folea 5

Dees, Mihail din Themesel 43
Dees, Petru de Themesel 34
Dees, fiul lui Petru Dees de Themesel, nobil 32
Deseu de Chura, om al regelui 3, 4
Desew magistrul, fiul comitelui Paul de Bereg 2
Dionisie de Harazthowycha magistrul, canonic al Capitlului din Arad 97
Dionisie diacul din Lipova, I 08
Dionisie din Mezewhat 36
Dionisie din Şimand, custode al Capitlului din Arad 79
Dionisie, fiul lui Şişman din Bozyas, nobil 32, 33
Dionisie, nobil 32
Doboş, Orban, sol al pedestraşilor din Timişoara, 93
Dobrici, Nicolae, dregător din Săcălaz 89
Dobrotă, Petru, nobil 32
Dominic, castelan al Şoimusului, comite al Aradului 1
Dominic, magistrul, canonic al Capitlului din Arad 7
Dominic din Remetea Mare I I
Dominic din Mondola, om al regelui 38, 39
Dominic, iobag al cetătii Arad I
Dorothea, sora lui Gheorghe Margai 96
Dorothea, sotia lui Toma Ban 61
Dorothea, văduva lui Mihail de Choma 47
Dorothea, văduva lui Bartolomeu Patocsy 79
Dorozlai, Ioan 93
Drag din districtul Bârzava 45
Dragffy, Ioan, comite de Timiş 93
Dragomir, Ioan din Mynees 55
Dragomir, Nicolae din Mynees 55
Dragomir, Petru din Mynees 55
Drăculea, Ludovic din Sinteşti 80
Dregely Nicolae, trimis regal la Caransebeş 93
Dumitru, cnezul din Cerna 76
Dumitru din Cristur 80
Dumitru din Vad 80
Dya din Rugi 29
Ecaterina, fiica lui Buda, nobilă 32

Ecaterina, fiica lui Perpetua, nobilă 61
Ecaterina, văduva lui Mihail din Borzekel, nobilă 40
Egidiu, locuitor din Remetea Mare 11
Egyhazi, Andrei din Wajlowach 89
Elena, fiica Ecaterinei din Borzekel şi sotia lui Grigore Parvus 40
358 COSTIN FENEŞAN
Elena, fiica lui Iacob fiul lui Detric din Thempes 61

Elie, arhidiacon al părţilor de dincolo de Mureş 36
Elia, canonic al Capitlului din Arad 40
Elisabeta, fiica lui Beatrix de Frangepan şi a lui Ioan Corvin 75, 79, 80, 81, 85
Elisabeta, fiica lui Emeric Chygan din Borzekel şi soţia lui Matia Zani din Szeged 40
Elisabeta, fiica lui Francisc Komlossy 92
Emeric diacul din W eged 79
Emeric, dregător din Hodoş 13
Emeric de Baranya alias Mechke 24
Emeric de Dolaţ 64
Emeric de Fyged 52
Emeric de Gawa I 02
Emeric de Gerecz, om al regelui 80
Emeric de Harmad 52
Emeric de Maczkas, fiul lui Iacob fiul lui Emeric de Bolvaşniţa 50
Emeric din Mâtnicul Mare 32
Emeric din Partoş 51
Emeric de Zapolya, palatin al Ungariei şi comite perpetuu de Spis 58
Erdeg de Chama, vezi Ordog de Chama
Erdohegyi, Benedict, aulic din Timişoara 95
Ewkodus, Benedict din Fyldeak, om al regelui 70
Fa, Gaspar de Weresmarth 52

Fabian de Folea 5
Farkas, Andrei, aulic din Timişoara 95
Fărcaş, jude din Mezeusomlio 20
Fătu, Petru 77
Fejes, Grigore, vicecomite al Caraşului 8, 9
Ferdinand I de Habsburg, rege roman şi al Ungariei, împărat romano-german 94, 95, 98,
104, 106, 107, 109, 110, 111
Ferenczi, Clemente din Derekegyhăz, iobag 77
Fiat, Ladislau de Anneniş 72, 75 (om al regelui)
Filip, prepozit al Capitlului din Cenad 29, 36
Filip din Dobravicza, nobil 32
Fodor, Francisc 96, 97
Forgacs, Francisc de Gymes 90
Foris, Gaspar din Turnu 79
Francisc de Ciacova magistrul 39
Francisc din Ewthhalom 80
Francisc de Harazth 79
Francisc de Kiserjen, magistrul socotelilor (contabil şi consilier al Cămării Ungare 104
Francisc de Şemlac magistrul, canonic al Capitlului din Arad 79
Frangepan Beatrix, văduva lui Ioan Corvin 75, 79, 80, 81; soţia markgrafului Gheorghe de
Brandenburg 83, 85
Frank de Beregsău, om al regelui 39
Gal, Andrei din Gyula I 09

Gal, Bartolomeu din Gyula I 09
Gallus, fiul lui Kowsa, familiar al lui Ioan de Gerse 14
Gaspar de Bekes, om al regelui 75
Gaspar de Gyula 77
Gaspar de Machkas 62
Gaspar de Raska, comite de Timiş 93
Gaspar de Zokora, om al regelui 88
Gavril din Cireşa, om al regelui 96
Gârleşteanu, Iacob, ban al Severinului 69
Genge, Ştefan, comite 6
Gerard magistrul, presbiter al bisericii Sf. Elisabeta din Cenad 57
Gereb, Matia de Vingard, ban al Dalmaţiei, Croaţiei şi Slavoniei 58
Gereb, Petru, mai marele uşierilor regali 58
Gerendi, Nicolae magistrul, custodele Capitlului din Alba şi secretar regal 92
Gergelyffy, Vincentţiu 80
Gheorghe, markgraf al Brandenburgului 83, 84, 85, 86, 87
Gheorghe de Bizere 56
Gheorghe din Buchard 8, 9
Gheorghe de Cazczyr, meşter rotar din Timişoara 93
Gheorghe din Fratesth 35, 36
Gheorghe din Hăşdat 76
Gheorghe de Kebles magistrul, canonic al Capitlului din Arad 77
Gheorghe din Kelkes magistrul, canonic al Capitlului din Arad 60
Gheorghe din Mondola, om al regelui 38, 39
Gheorghe de Thur6cz, mare paharnic regal 58
Gheorghe, fiul lui Bulea, nobil 32
Gheorghe, fiul lui Clemens din Thethethlen 61
Gheorghe, fiul lui Micola, cnez din districtul cetăţii, Şoimuş 18
Gheorghe, fiul lui Neacşu, din districtul Bârzava 45
Gheorghe, Roşu (Rufus), iobag 15
Gheorghe Slavul, vezi Gheorghe din Buchard
Goronţaş, Gheorghe 76
Grigore, episcop de Nitra (Grigore al II-iea 1484-1492) 58
Grigore din Szeged, canonic al Capitlului din Cenad 89
Grigore, Niger (Fekete/Negru) I
Grigore, om de mărturie al Capitlului din Arad 1
Grigore din Timişoara, fugar din Turcia 93
Grigore, fiul Elisabetei Chygan căs. Zani 40
360 COSTIN FENEŞAN
Grigore, fiul lui Simon, din comitatul Koros 2

Groza, Ioan din Caransebeş 97
Gruban din Gruzawesthy 29
Gului, Matia din Ladan 80
Gyalak, Paul din Remetea Mare 11
Gyarfas, Gervasie 89
Gyarfas, fiul lui Şişman din Bozyas, nobil 32
Gyenges, Nicolae, om al regelui 88
Gyula, Martin 77
Gywrwdy, Ioan din Satchinez 70
Hagymas, Ladislau de Beregsăul Mare 25, 26, 32

Hagymas, Ladislau 87
Hagymas, Nicolae de Beregsăul Mare 27, 48
Halaz, Petru din Cladova 79
Hangacsi, Paul, pedestraş din Severin 93
Harami, Gheorghe 88
Haraszti, Francisc, ban al Severinului 52, 58
Haro de Kwthfew 77
Hârzescu, Ştefan din Var 97
Himfy, Benedict 11, 12
Himfy, Ştefan, vezi Ştefan magistrul fiul magistrului Petru fiul lui Heem
Horvath, Ioan de Razwaya, castelan al cetăţilor Lipova şi Şoimuş şi al oraşului Lipova 83
Horvath, Toma, căpitan al pedestraşilor din Caransebeş 93
Iacob din Batiz 76

Iacob de Maczkas, castelan al cetăţii Jdioara 50
Iacob de Chyczked, om al regelui 38
Iacob, fiul lui Laţcu din Delineşti, nobil 28, 29
Iacob, fiul lui Toma de Acha 24
Iacob magistrul, şeful bombardelor de la Timişoara 93
Iancu, Nicolae 57
Iancu, Paul din Kezy, om al regelui 65
Ioan de Hunedoara, ban al Severinului, voievod al Transilvaniei, guvernator al Ungariei,
comite de Banska Bystrica 30, 31, 32, 33, 34, 37, 41, 42, 43, 45, 55, 58, 63, 76
Ioan cei doi, fiii lui Voicu, vezi Ioan de Hunedoara
Ioan de Zapolya, rege al Ungariei 94, 96, 97, I OI, 102, I 07
Ioan, episcop de Cenad (Ioan de Szokol 1466-1493) 58
Ioan, episcop de Oradea (Ioan Filipecz 1476-1490), cancelar (1485- 1490) şi secretar al
Curţii regale 58
Ioan, episcop de Srem (Ioan Vitez 1482-1490) 58
Ioan, arhidiaconul Aradului 47
Ioan, arhidiaconul părţilor de dincolo de Mureş 47
Ioan, arhidiaconul Timişului 47

Ioan de Barcza 77
Ioan de Bekes, om al regelui 75
Ioan din Budinţ, nobil 32
Ioan de Dees 65
Ioan din Fratesth 35, 36
Ioan din Gywla 100
Ioan de Jakol, aulic din Timişoara 95
Ioan de Machkas 62
Ioan din Pâncota magistrul, canonic al Capitlului din Arad 79
Ioan de Periam magistrul, canonic al Capitlului din Cenad 29, 36 (custode)
Ioan din Rycha magistrul, arhidiaconul Torontalului 39
Ioan din Szeged magistrul, arhidiaconul Timişoarei 89
Ioan din Tăşnad magistrul, canonic al Capitlului din Arad 59
Ioan din Vad 80
Ioan din Zeepmezew, nobil 32
Ioan din Zenthgyroth 48
Ioan de Zylas 39
Ioan magistrul, canonic al Capitlului din Arad 7
Ioan magistrul, lector al Capitlului din Arad 40, 46
Ioan, croitorul, jurat din Mezeusomlio 20
Ioan, diacul din Myhalyncz 44, 45, 46, 49
Ioan, magistrul din Hăşdat, notar al comitatului Hunedoara 80
Ioan, om din Hodoş al lui Ştefan Himfy 13
Ioan, cnez din Vermeş 17
Ioan, fiul lui Iacob de Maczkas 50
Ioan, fiul lui Necşa de Belinţ 19
Ioan, fiul lui Paul de Acha, familiar al lui Nicolae Bochka de Keresthwr 24
Ioan, fiul lui Petheu de Gerse 14
Ioan fiul lui Petru din Almas, castelan al cetăţii Şoimuş şi vicecomite al Aradului 16
Ioan fiul lui Petru 11
Ioan, fiul lui Ştefan Amadefy din Warkon 61
Ioan magistrul, fiul lui Toma fiul lui Vatala din Tiur 7
Ion Românul (Jun Volachus) 11
Ion, fiul lui Damian, iobag 89
Ioţa, Nicola din Caransebeş 97
Isabella, regină a Ungariei I 05
Işpan, Nicolae de Zewlews 70
Iustina, soţia lui Paul Kapithanfy 61
Ivan, fiul lui Cristea fiul lui Fărcaş din districtul Bârzava 45
Jakabhăzi, Nicolae de Gew 77

Jaksic, Dimitrie de Nădlac 52
362 COSTIN FENEŞAN
Jaksic, Marko de Nădlac 70, 71

Jaksic, Ştefan de Nădlac 52, 70, 71
Jeras, Ladislau, meşter rotar din Timişoara 93
Kallay Ioan, căpitanul husarilor de curte din Timişoara 93

Kalocha, Benedict de Satchinez, om al regelui 88
Kapithanfy, Paul din Desnycze 61
Katona, Ioan de Kopaach, dregător al lui Ştefan din Kerew 59
Kaza, Benedict 89
Kemeny, Ştefan, husar de curte la Caransebeş 93
Kerekgyart6, Gheorghe din Cladova 79
Kerey, Valentin de Zewlews 70
Kesas, Petru de Bogzka, împuternicit al lui Ioan Corvin 67
Kewbles, Gheorghe de Bemold magistrul, canonic al Capitlului din Buda 80
Kilyan magistrul, canonic al Capitlului din Buda 71
Kiss, Elisabeta din Timişoara 89
Kiss, Petru din Timişoara 89
Koczianer, Ioan, general al lui Ferdinand I de Habsburg 95
Koczka, Petru, meşter rotar din Timişoara 93
Komlossy, Francisc din Oroszhaza 92
Kormos, Filip de Kenezrekezy 27
Kovacs, Bartolomeu 77
Kowachy, Ladislau din Kezy, om al regelui 65
Kowachy, Toma din Kezy, om al regelui 65
Komiives, Benedict, căpitan de pedestraşi la Timişoara 93
Komiives, Laurenţiu, căpitan de pedestraşi 93
Kim, Ladislau, slujitor regal 93
Kwn, Emeric din Thald, om al regelui 70, 71
Kwryak de Rudăria, om al regelui 55, 57
Ladislau al V-lea Postumul, rege al Ungariei 38, 42, 43

Ladislau, episcop al Transilvaniei (Ladislau Gereb de Vingard 1475-150 I) 58
Ladislau, arhidiacon al Torontalului 29, 36
Ladislau, prepozit al Capitlului din Arad 16
Ladislau, cnez din Bardffalwa 37
Ladislau de Basarag, canonic al Capitlului din Arad 40
Ladislau de Beregsăul Mic, om al regelui 88, 89
Ladislau de Bozovici 57
Ladislau de Budinţ, nobil 32
Ladislau de Dolaţ, ban al Severinului 44, 45, 46, 49, 52
Ladislau din Fratesth 35, 36
Ladislau de Gyula magistru, canonic al Capitlului din Buda 77
Ladislau de Karoly 39
Ladislau de Kopach, vicecomite al Carasului 20

Ladislau de Pakos, mare vistier regal 58
Ladislau de Palocz, jude al Curţii regale 38, 39
Ladislau de Parrag, familiar al lui Ioan de Hunedoara 34
Ladislau de Pâncota, magistrul, canonic al Capitlului din Arad 59
Ladislau din Rakowycza 96
Ladislau din Silvaşul de Sus 80
Ladislau de Somlyo magistrul, lector al Capitlului din Cenad 59, 60
Ladislau de Somlyo magistrul, canonic al Capitlului din Arad 60
Ladislau din Vad 80
Ladislau din Zthoyanfalwa, om al regelui 45
Ladislau, fiul lui Bartolomeu din Perdwe 23
Ladislau, fiul lui Forro din Nevrincea, nobil 32
Ladislau, fiul lui Gheorghe fiul lui Toma 7
Ladislau, fiul lui Iacob din Fratesth 35
Ladislau, fiul lui Ioan din Mondola, om al regelui 38
Ladislau, fiul lui Giura din districtul Bârzava 45
Ladislau, fiul lui Mihai din Magosd, om al regelui 35
Ladislau, fiul lui Petheu 20
Ladislau, fiul lui Petru Dees de Themesel, nobil 32, 33
Ladislau, fiul lui Pousa din Kwaalo 2
Ladislau magistrul, fiul lui Zobonya, comite de Caraş şi Cuvin 45
Ladislau zis Lado, nobil 32
Ladislau, Rufus (Roşu), om din Hodoş al lui Ştefan Himfy 13
Lamonay, Herbo din Ffarnas 79
Lamonay, Toma, din Ffarnas 79
Laţcu din Mâtnicul Mic, nobil 32
Laurenţiu, locuitor din Remetea Mare 11
Lazăr, fiul lui Nicola, cnez în districtul cetăţii Şoimuş 18
Lazăr zis Vucmir din Mynees 55
Liubici, Nicolae din Sypzo 59
Liubici, Paicu din Sypzo 59
Losonczy, Ana 111
Losonczy, Anton 111
Losonczy, Clara, 111
Losonczy, Dorothea 111
Losonczy, Frusina 111
Losonczy, Ladislau, ban al Croaţiei şi al Slavoniei 22
Losonczy, Sigismund, castelan al cetăţilor şi districtelor Orşova, Mehadia, Caran, Sebeş şi
Lugoj 22
Losonczy, Ştefan, comite de Timiş, căpitan general al părţilor de jos ale regatului şi comite
de Nognid 110, 111
Lokos, Ioan din Kallo, husar de curte din Caransebeş 93
364 COSTIN FENEŞAN
Luca, arhidiacon al Sebeşului 57

Luca magistrul din Lugoj 11
Luca din Câinie, om al regelui 45, 46
Luca din Felsew Maczkas, om al regelui 28, 29
Luca de Gawa I 02
Luca din Pesta, cărăuş 93
Ludovic de Anjou, rege al Ungariei I O, 12
Ludovic al II-iea rege al Ungariei 88, 89, 92
Lukachy, Petru, castelan al cetăţii Choma 89
Lukăcs (Lukach), vicejude al Aradului I
Lukacs, oştean din Lipova I 08
Lupşa, Ladislau din Săcel 80
Lupşa, Simion din Săcel 80
Lupu, nobil 32
Maciovan, Nicolae 96, 97

Mago, Ioan din Magosd, om al regelui 35
Mago Nicolae din Magosd, om al regelui 35, 36
Marcu, jurat din Mezeusomlio 20
Marczali, Nicolae, comite de Timiş şi jude al cumanilor 16
Mare, Ioan din Magosd 36
Mare, Nicolae, voievod din Sypzo 59
Margai, Gaspar 96, 97
Margai, Gheorghe din Caransebeş 69
Margai, Iacob 96, 97
Margai, Ioan 69
Margai, Luca, căpitan din Caransebeş 93
Margai, Nicolae 69
Margai, Ştefan diacul 69
Maroya din Raguza, nobil din Gherteniş 23
Martin, abate al mănăstirii Igriş 52
Martin, custode al Capitlului din Arad 46
Martin din Gyula, lector al Capitlului din Arad 79
Martin de Gyurugh 20
Martin din lanova magistrul, canonic al Capitlului din Arad 59
Martin din Rakowycza 96
Martin din Ţerova 44, 45, 46
Martin de Zombor, custode al Capitlului din Arad 46
Martin, fiul lui Stanciu din Ţerova 45
Matei, arhidiacon al Sebeşului 47
Matei cehul, căpitan la Timişoara 93
Matei diacul din Săcălaz 89
Matei, jude din Achad 39
Matei, pielarul, jurat din Mezeusomlio 20

Matei din Cenad magistrul, canonic al Capitlului din Cenad
Matei de Harczan magistrul, notar al Cancelariei regale mici 73, 77
Matei din Turnu 79
Matei, fiul lui Ioan de Acha 24
Matia Corvin, regele Ungariei 44, 45, 46, 48, 49, 51, 52, 53, 54, 55, 57, 58, 59, 61, 65
Matia, episcop de Bosnia(Matia Vardai 1486-1489) 58
Matia, custode al Capitlului din Arad 59
Matia, vilic din Orţişoara 39
Matia din Buda, canonic al Capitlului din Arad 46
Matia, din Caransebeş magistrul, custode al Capitlului din Cenad, canonic al bisericii din
Arad 64
Matia, de Wathyn magistrul, notar al Curţii regale 79
Maximilian, rege al Boem iei I 07
Mâtniceanu, Francisc 96, 97
Mâtniceanu, Ioan de Buchin 77
Mâtniceanu, Ioan, nobil 32
Mâtniceanu, Nicolae, nobil 32
Menyhart, Gaspar I 03
Micskei, Ladislau 77
Mihai de Batiz 76
Mihai de Beşenova Veche 52
Mihai din Budinţ, nobil 32
Mihail de Choma 47
Mihai de Dolaţ, familiar al lui Ioan de Hunedoara 31
Mihai de Hamva, vicecomite al Timişului 27
Mihai din Jimbolia, om al regelui 88
Mihail de Karoly 39
Mihai din Mâtnicul Mic, nobil 32
Mihai din Şemlac, cantor al Capitlului din Arad 79
Mihai, tiui lui Dan de Duboz 17
Mihai, fiul lui Forro din Nevrincea, nobil 32
Mihai, fiul lui Giura din districtul Bârzava 45
Mihai, fiul lui Gruban, nobil 32
Mihai al lui Lachk, vezi Mihai, fiul lui Paul din Kerekegyhaz
Mihai, fiul lui Mihai din Tâma Mare 72
Mihai (I), fiul lui Sugaar, nobil 32
Mihai (II), fiul lui Sugaar, nobil 32
Mihai, ţesător din Remetea Mare 11
Mihail, arhidiacon al Aradului, canonic al Cenadului şi abate de Bizere 77
Mihai, jude din Hodoş 77
Mihail, nobil 32
Mihail din Horsa, om al regelui 35
366 COSTIN FENEŞAN
Mihai din Mynees 55

Mihail din Walko (Valko) magistrul, canonic al Capitlului din Arad 59
Mihail, fiul lui Beke, din Remetea Mare 11
Mihail magistrul, fiul lui Paul din Kerekegyhăz 16
Mikola, Grigore, jude al nobililor din comitatul Timiş 77
Mişcă, Adrian, iobag 77
More, Ioan, prepozit din Timişoara 58
Morony, Mihai din Murani 89
Nădasdy, Toma, comite, jude al Curţii regale şi consilier al lui Ferdinand I de Habsburg
107
Nagy, Blasiu, slujitorul lui Emeric Czibak 93
Nagy, Gheorghe din Pestiş 76
Nădăbor, Ladislau, cnez din Poeniţa 76
Necşa din districtul. Bârzava 45
Necşa de Belinţ 19
Neg, Ioan din Serkeed, nobil 32
Nemes, Andrei din Kezy, om al regelui 65, 66
Nemes, Anton de Fyldeak 70
Nemes, Ioan, om al regelui 38
Nicolae, episcop de Văc (Nicolae Băthory 1474-1506) 58
Nicolae, episcop de Knin (Nicolae Gosztonyi 1468-1492) 58
Nicolae, arhidiacon al Caraşului 57
Nicolae, cantor al Capitlului din Tinin 23
Nicolae magistrul, vicecomite de Timiş 5
Nicolae, magistrul lui Paul (Himfy) 11
Nicolae, orăşean din Lipova I 08
Nicolae, slujitor al magistrului Pousa de Szer 6
Nicolae, voievod din Timişoara 93
Nicolae de Bizere 46, 49
Nicolae de Bozwar I 00
Nicolae din Cireşa, om al regelui 96
Nicolae de Gara, palatin al Ungariei 22
Nicolae din Gywla I 00
Nicolae din Fratesth 35, 36
Nicolae din Maczkas 29
Nicolae de Maysa, vicecomite al Aradului 18
Nicolae din Thempes 61
Nicolae de Therwar, canonic al Capitlului din Arad 40, 46
Nicolae, fiul lui Almus din Scutea 11
Nicolae, fiul lui Martin, iobag 20
Nicolae, fiul lui Mihail de Chorna, 47
Nicolae, fiul lui Necşa de Belinţ
Nicolae, fiul lui Paul fiul lui Heym (Heem) 8, 9

Nicolae, fiul lui Paul Buda din Criciova, nobil 32
Nicolae, fiul lui Petru, nobil 16
Olah, Nicolae, om al regelui 88

Ongor Ioan, vezi Ioan Corvin
Orbul, Ioan, iobag 19
Orszag, Ioan de Guth 32
Orszag, Ladislau de Guth, mare comis regal 58
Orszag, Mihai de Guth, tezaurar regal 30, 32,
Osvald din Băcia 76
Osvald de Hethy 19
Oswald, legat apostolic şi episcop al Zagrebului (Osvald Tuz I 466-1499) 58
Ordog, Ioan de Chama 39, 40

Ordog, Ladislau de Chama (I) 39, 40
Ordog, Ladislau de Chama (II) 40
Paksi, Gaspar, husar de curte din Caransebeş 93

Palasthos, Nicolae din Beşenova Veche 70
Pantea din Pwry 4 I, 63, 76
Pantea, Mihai din Pwry 63, 76
Pantea, Ştefan, cnez din Pwrj 84
Parvus (Kiss), Gheorghe, vicecomite de Timiş 17
Pascu din Raguza, nobil de Ghertenis 23
Patocsy, Bartolomeu de Kecskemet 77, 79
Patocsy, Ioan din Eperyes 79
Patocsy, Petru de Iregd 77
Paul Chinezul (Paul Kynys), comite de Timiş 54, 56, 58
Paul, episcop de Sinj (Paul Bosnyak) 58
Paul magistrul, canonic al Capitlului din Arad 7
Paul de Chyczked, om al regelui 38
Paul din Fratesth 35, 36
Paul din Kenderes magistrul, canonic al Capitlului din Arad 79
Paul din Partoş 51
Paul, fiul lui Benedict 2
Paul magistrul, fiul lui Heem 5, 6
Pavel, vilic din Achad 39
Pârcălab, Mihai, om al regelui 96
Pemftlinger, Markus, jude regesc şi comite al Cămării regale din Sibiu 91
Perenyi, Petru, comite de Timiş 93
Pesty, Iacob din Caransebeş 93
Petheo, Francisc de Gercse 73, 74, 78
368 COSTIN FENEŞAN
Petheo, Gheorghe de Gercse 73, 74, 78

Petheo, Ioan de Gercse, magistrul Curţii copiiilor regali. 73,74,78
Pethew, Albert din Petherd 89
Petho, Mihai, pedestraş din Severin 93
Petru, arhiepiscop de Kalocsa (Petru Văradi 1481-1501) 58, 68
Petru (Himfy de Remetea Mare), episcop al Cenadulul 39
Petru, cantor al Capitlului din Arad 7
Petru, cantor al Capitlului din Cenad 47
Petru magistrul, decan la Capitlul din Arad 4
Petru, croitor din Remetea Mare 11
Petru, iobag al cetăţii Arad I
Petru, om din Hodoş al lui Ştefan Himfy 13
Petru de Decse magistrul 21
Petru de Dees 65, 66
Petru din Fratesth 35, 36
Petru de Hethy 19
Petru de Kara, presbiter la Capitlul din Buda 66
Petru din Rakowycza 96
Petru, fiul lui Benedict, fratele lui Paul 2
Petru, fiul lui Dominic, jude al nobililor din comitatul Caraş 8, 9
Petru, fiul lui luga din Ţerova 45
Petru, fiul lui Necşa de Belinţ 19
Petru, fiul lui Nicolae de Derechke, vicecomite al Aradului 18
Petru, fiul lui Pousa din Zeodi 16, 18
Petru, fiul lui Sugaar, nobil 32
Pipo de Ozora, comite suprem al comitatelor Timiş şi Arad 18, 21, 45
Pousa magistrul I
Pousa de Szer magistrul 6
Pousa de Zeer, comite al Timişului 47
Pousa, fiul lui Benedict, fratele lui Paul 2
Proica, Nicolae, oştean al Curţii regale 59
Proica, Paicu 59
Radoslav, cnez al Capitlului din Cenad 79

Radu din Gewdar, om al regelui 45
Ramocsa, Filip Illes 77
Rayo din Wajlowach 89
Răduţă, fugar din Orşova 93
Remethe Anton, căpitan al pedestraşilor din Caransebeş 93
Românii (Valachi) 12, 16
Rovazdi, Benedict 77
Rovazdi, Petru de Azonlaka 77
Rupert de Thar 42
Sandor, Ioan din Caransebeş 93

Sara, fiica lui Mihai din Târna Mare 72
Sarga (Galbenu), Nicolae 60
Sarga (Galbenu), Valentin 60
Sebessy, Ioan din Darocz 79
Serafin magistrul, canonic catedral la Cenad 89
Serke, Ioan, iobag 27
Sigismund de Luxemburg, rege roman şi al Ungariei, împărat romano-german 14, 19. 21,
22,24,25,26,27,28,30
Sigismund, episcop de Pecs (Sigismund Hampo 1473-1505) 58
Sigismund de Lewa, comite de Bars 90
Simion, fiul lui Danch de Macedonia, nobil 16
Simon, Elena din Caransebeş 103
Simon, Gaspar din Caransebeş I 03
Simon, Ioan din Caransebeş I 03
Simon, Ladislau din Caransebeş 103
Simon, Mihai din Caransebeş 103
Simon, Nicolae din Caransebeş 103
Simon, Ştefan din Caransebeş I 03
Simon din Crasso 79
Skarycza, Gheorghe de Wzyn, castelan al cetăţii Jdioara, al castelului şi târgului Lugoj 86
Skarycha, Gheorghe, husar de curte la Caransebeş 93
Slavii (Sclavi) 16
Sofia, soţia lui Francisc Forgacs 90
Somlyai, Francisc, oştean din cetatea Lipova 108
Somlyai, Mihai, husar de curte 93
Somlyai, Mihai de Almasd, familiar al Curţii lui Ferdinand I de Habsburg 104
Soroglyany, Andrei de Satchinez 89
Stanciu, cnez din districtul Bârzava 45
Stanciu, fiul lui Cristea fiul lui Fărcaş din districtul Bârzava 45
Stănişa, Andrei de Vărădia 77
Stănişa, Marcu din Vărădia, nobil, jurat al comitatului Timiş, om al regelui 59
Stănişa, Petru de Vărădia 77
Stoian, fugar din Orşova 93
Stoica, Gheorghe 62
Stoica, Grigore 62
Stoica, Margareta, soţia lui Ştefan Stoica 62
Stoica, Nicolae 62
Stoica, Ştefan, voievod al husarilor din Caransebeş 62
Synka magistrul, castelan al Şoimuşului 3, 4
Szabo, Ştefan, comandant al cetăţilor Şoimuş şi Lipova, 105
Szalay, Bernard din Han 89
Szekely, Nicolae, vicecomite al Aradului 31
Szilâgyi, Elisabeta, soţia, lui Ioan de Hunedoara 37
370 COSTIN FENEŞAN
Şandru, nobil 32
Şandru, fiul lui Şişman din Bozyas, nobil 32
Şişman, Sandrin de Welkocz 77
Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei 54
Ştefan, arhidiacon al părţilor de dincolo de Mureş 29
Ştefan, cantor al Capitlului din Cenad 29, 36
Ştefan, morar din Hodoş 13
Ştefan, servitorul lui Emeric Czibak, comite de Timiş 93
Ştefan din Călacea, om al regelui 38
Ştefan din Fratesth 35, 36
Ştefan de Maşloc, canonic al Capitlului din Arad 40
Ştefan de Mâtnic, ban al Severinului 44
Ştefan de Micălaca magistrul, canonic al Capitlului din Arad 46
Ştefan din Mynees 55
Ştefan din Rudăria 57
Ştefan, fiul lui Bartolomeu din Perdwe 23
Ştefan, fiul lui Balea, nobil 32
Ştefan, fiul lui Gruban, nobil 32
Ştefan, fiul lui David de Ţerova 46, 49
Ştefan magistrul, fiul magistrului Petru fiul lui Heem 13, 15, 17
Ştefan, fiul lui Petru din Dagabrat 36
Ştefan, fiul lui Pousa de Zeer 4 7
Ştefan, fiul lui Şişman din Bozyas 32, 43
Ştefan, fiul lui Syke fiul lui Benedict, nobil din Saarzow 7
Ştefan, fratele magistrului Ioan fiul lui Toma 7
Ştibor de Stiboricz, voievod al Transilvaniei 16
Tatar, Blasiu, iobag 27

Thako, Ioan din Besen 79
Themeswary, Grigore de Thald 70
Thethethlen, Bernard 61
Thethethlen, Cristina 61
Thethethlen, Ioan 61
Thethethlen, Margareta 61
Thethethlen, Petru 61
Thomy, Toma 102
Tiburţiu din Ilia, canonic al Capitlului din Cenad 89
Tivadar, Nicolae, om al regelui 96, 97
Tivadar, nobil 32
Toma, episcop de Gyor (Toma Bak6cz de Erdod 1486-1494) 58
Toma, Ioan, cnez din Poeniţa 76
Toma de Bewnyst, împuternicit al lui Petru de Dees 67
Toma de Chyczked, om al regelui 38, 39
Toma din Lipova magistrul, arhidiacon al (Caran)Sebeşului 89

Toma de Zederken magistrul, canonic al Capitlului din Arad 60
Tompa din Zeepmezew, nobil 32
Topşa, Paul din Thopsafalwa 60
Tornay, Ioan din Szentes 77
T6th, Ioan, iobag 89
T6th, Ladislau, iobag 89
T6th, Nicolae magistrul, vicecomite de Timiş 6
TOrok, Valentin, comite de Timiş 95
Treutul, Ioan, nobil 15
Treutul, Ladislau, nobil 15
Ţvetko, fugar din Orşova 93
Ugrinus de Scentkiral, om al regelui 3

Urban, episcop de Eger (Orban D6czy de Nagylucse 1486-1491) 58
Urban din Dyod, om al regelui 65
Urban, lector al Capitlului din Cenad 29, 36
Ursula, văduva lui Petru Physy din Olcha 61
Vaida, Gheorghe de Lwdas 77

Vaida, Gheorghe de Ţerova 45, 49
Vaida, Grigore, jude al Caransebeşului 99
Vaida, Grigore, cetăţean din Hunedoara 76
Vaida, Ioan din Ţerova 45. 49
Vaida, Mihai din Ţerova 45, 49
Vaida, Ştefan din Ţerova 45, 49
Vaidafi, Ioan din Giarmata 89
Valentin, custode al Capitlului din Arad 7
Valentin din Hăşdat 80
Valentin, fiul lui Benedict, nobil 32
Valkay Nicolae 103
Vardai, Ştefan, arhiepiscop de Kalocsa şi Bacs, comite perpetuu al comitatului Kalocsa,
cancelar suprem al Curţii regale 49
Vasa, Ştefan din Wyd I03
Vass, Gheorghe, aulic din Timişoara 95
Vass, Gheorghe din Satchinez, om al regelui 88
Veres, Ambrozie 77
Veronica, văduva lui Ladislau de Dolat 52
Vida, cnez din districtul Bârzava
Vida, fiul lui Stanciu din Ţerova 45
Vincenţiu de Karoly 39
Vitez, Ioan de Kall6, vezi Kallay Ioan
372 COSTIN FENEŞAN
Vlad, voievod din Maysa 89

Vlad, voievod, din Timişoara 93
Vlad, fiul lui Laţcu fiul lui Bogdan din districtul Bârzava 45
Vladislav I, rege al Ungariei 30, 32, 33, 35, 36, 58
Vladislav al II-iea, rege al Ungariei 65, 66, 67, 68, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 77, 78, 79, 80, 81,
85
Vlasiu, voievod din Utvin 93
Vlasiu din Mâtnicul Mare, om al regelui 28
Vlasiu, fiul lui Giura din districtul Bârzava 45
Wamos, Gheorghe din Iwanhaza 79

Wanchaky, Kende din Unciuc 80
Wass Gheorghe 89
Wassilio, vezi Vasa Ştefan din Wyd
W dwarbyro, Ioan 102
Wilhelm, comite al Zagoriei, mare stolnic regal 58
Wngor Ioan, vezi Ioan Corvin
Wyzes, Nicolae, nobil 32
Zala, Nicolae, pedestraş din Severin 93

Zalay, Bernard, husar de curte din Caransebeş 93
Zarwas, Francisc de Beşenova Veche 70
Zawardi, Ştefan magistrul, custode al Capitlului din Cenad 89
Zedechy, Gerard din Thald, om al regelui 70
Zenti, Ioan de Thaad, om al regelui 38
Zogorean, Gheorghe din Caransebeş 97
Zsigmond, Anton, jude din Hunedoara 76
INDICE ONOMASTIC
Abad 111 Bârzava, râu 45

Abradfalwa 23 Beba 61
Acha 24 Becicherecul Mare (Zrenjanin) 26
Achad 39 Beghei (Bega), râu 25, 26
Agadici 73, 74 Bekes, comitat 92
Alba Iulia 105 Belgrad 99
Alba Regală, vezi Szekesfehervar Belinţ 19
Alb(„.) 50 Belyovar 51
Almăj, district 43, 55 Benchykwch 85
Alsocholta 85 Bereg, comitat 111
Alsowydek 85 Beregsăul Mare 27
Alsozykas 85 Beregsăul Mic 88
A Iso Ilhowa 28, 29 Berslywkwydeke 85
Also Mwsa 85 Besen 79
Anas 85 Beşenova Veche 70
Apacateleke 92 Beykes 85
Apadia 28, 29 Beykes superior 85
Apathy 102 Bihor, comitat I 03
Arad, comitat 1, 3, 4, 7, 18, 31, 64, 73, 74, Binişul de Jos 32
81, 85, 90, 98, 104, 109 Binişul de Sus 32
Annadia, cele două 32 Boboda 104
Armeniş 72 Bobda de Jos I 09
Arwahegy 85 Bobda de Sus I 09
Bodynczy 85
Bachnyczy 85 Boemia 11
Bagdanch (Bogdanch) 2 Borzekel 40
Baia (comitatul Arad) 85 Bozovici 55, 57
Baia, (comitatul Timiş) 85 Borzows de Jos 32
Balosfalwa 65 Bozwar 75, I 00
Balthanegra 85 Bozyas 32
Bardffalwa 37 Bozzasthelek I 02
Barlad 73, 74 Branowczy 85
Barthfalwa 32 Brathesth 85
Barthynowozelo 85 Brathwsynowczy 85
Bata 3, 4 Bratislava 88, 109, 11 O
Bathyn 85 Brestovăţ 85
Bârna 103 Brinee 65
Bârsău 30 Bruznic 85
Bârza 45 Brwman 853
Bârzava, district 43, 44, 45, 46, 49 Brwmanfelsew 85
374 COSTIN FENEŞAN
Bryczkanfalwa 85 Chesinţ 79, I 04

Buchard 8 Chewswar 85
Bucovăţ 85 Chilia, cetate 54
Buda 12, 19, 25, 26, 27, 28, 30, 33, 35. Chizdia de Jos 85
38, 42, 44, 45, 48, 52, 53, 54, Chizdia de Sus 85
55, 61, 65, 67, 68, 70, 72, 73, Chwra 32, 98
74,78,81,82,92,96, 102 Chyan 111
Budinţ 32 Chyuka 32
Bujor, district 80, I 03 Chyure 50
Bujor 30 Ciacova 15
Bulci, abaţie 68 Cicleni 96, 97
Bulgaria 30 Ciuci, district 85
Buruieni 30 Ciuci 85
Buteni 111 Ciuta, 50
Bwchewczy 85 Cladova 79
Bwkwresth 85 Comiat, district 43, I 03
Byzere (B izere) 18 Comiat 105
Comloş 92
Caran, district 22 Conopul de Jos 85
Caransebeş, district 22, 28, 32, 33, 43, 50, Coşava 100
56, 62, 69 (comitat), 75, 91, 96, Crasso 79
103 Criciova 32
Caransebeş, oraş 52, 82, 91, 93, 99, IOI Crivina 32
Caraş, comitat 8, 45, 73, 74 Crivobara de Jos 85
Caraşova, district 43 Csongrad, comitat 73. 74, 77
Căpâlnaş 85 Cuiaş 85
Căpâlnaşul de Jos 85 Cutina 85
Căpâlnaşul de Sus 85 Cuveşdia de Jos 85
Cârneşti 92 Cuveşdia Mare 85
Cenad, comitat 61, 70, 71, 73, 74, 85, 92, Cuveşdia, Mică 85
111 Cuveşdia de Mijloc 85
Cenad, târg 3 I Cuveşdia de Sus 85
Cenei 85 Cuvin, comitat 42, 73, 74
Cetatea Albă 54 Czabadfalu, vezi Szabadfalu
Chad, vezi Ciacova
Challya, cetate 90 Dagabrat 36
Chama, târg 39, 111 Darocz 79
Chatokamaras 85 Delineşti 28, 29
Cheba 32 Derechke 18
Chepchewozelo 85 Derekegyhaz 7, 77
Chemeli 85 Deseugubacz I 05
Chernoberczy 85 Dezna, cetate I I I
Cherwenkowozelo 85 Dobranowczy 85
Dobravicza 32 Fiscut 104

Dobreşti 85 Fizeşti92
Dobrozlawczy 85 Folea 5
Doyanowczy 85 FOldvarteleke 92
Dragomanewczy 85 Fratesth 35
Dragomireşti 32 Frumuşeni 1, 16, 73, 74, 77, 78
Dragotenfalwa 50 Futhfalw 32
Dragothynowozelo 85 Fwldeaky Somoghteleke 92
Dragwbrathfalwa I 03 Fykow 32
Drencova, district 62 Fyldeak 70
Drencova, târg 62
Drwgchewczy 85 Gad 5, 51
Duboz 17 Galad48
Dumbrăviţa 85 Galez, cetate 111
Dunărea 30, 99 Gamza 103
Dwdynowczy 85 Gawrylowczy 85
Dwpfalwa 65 Găvojdia, de Jos 32
Dyosd 52 Găvojdia de Sus 32
Gedefalwa 32
Echek 111 Gellertkuta 92
Egyaran 111 Gelu 42
Egye 92 Gergerfalwa 15
Endred 80 Gerlysthye, vezi Rudăria
Ei:ithegy 92 Gerse (Gerche) 14
Eperyes 79 Ghilad 2
Erdeglwka 85 Glood 103
Esztergom 58, 85 Godonowozelo 85
Ewthalom 32 Golubac, cetate 99
Gradiska 99
Fărăşeşti 100 Gyengyes 111
Fârdea, district 41, 63, 76, 84 Gyethysth 85
Fârdea, 80 Gyewren, cetate 30
Felsepwry, vezi Pwry de Sus Gyewrk 109
Felsewborzows 32 Gyula 86
Felsewcholtha, 35 Gywrchesth 85
Felsewlegetes alias Chwra 32 Gwthwnya inferior 85
Felsewzykas 35 Gwthwnya superior 85
Felsew Ilhowa 28, 29
Felsew Mwsa 85 Handraka 85
Femorachwa 85 Haram 99
Feyerwyz 45, 46, 49 Harazth 79
Feyerwyz-Pathaka 45 Hathynezy 85
Ffamas 79 Hatvan 93
376 COSTIN FENEŞAN
Haţeg, castel şi târg 80 Karafalwa 102

Hălăliş 85 Karoly 39
Heges 25, 26 Kasa 73, 74
Herczynowozelo 85 Kecskemet 93
Herneacova 85 Kemeche 61
Heves, comitat 111 Kenezrekezy 27
Hezeriş, cele două 32 Ker I
Hezotha 85 Kerekegyhăz 16
Hobyza 103 Kerekteleko 92
Hodoni 88 Kethpolch 2
Hodoş 13, 73, 74, 77 Ketthewshalom Basarag I 02
Hollos (Hallos) 25, 26 Kewthewthhawasa 80
Homokegyhaz 92 Kewzepsewcholta 85
Hont, comitat 111 Klarafalva 61
Hunedoara, comitat şi cetate 80, 92 Komarowczy 85
Konstanz 22
Ianova 59 Kopach 69
fermata 98 Korbul 32
Ierşnicul de Jos 80 Koln 11
Ierşnicul de Sus 80 Krwrylewlewczy 85
lkews 80 Kulic 99
Ikewswydeke, district 80 Kwalow (Kewwalo) 2
Ilidia, district 43 Kwnhalom I 02
Ilidia 24 Kw11zeules 25
Ineu, cetate 111 Kwtthas 73, 74
Iwanczy 85 Kyakowczy 85
Iwanhaza 79 Kysfalu 28, 29
Izworacz superior 85 Kysfolu 2
Kysment 102
Jadani6,38,39 Kyspathak
Jakarowczy 85 Kyzyn, vezi Var
Janusfalwa 32
Jarman 102 Laczkan 28, 29
Jarok 85 Ladan 65
Jdioara, cetate 32, 33, 58, 86 Lapwsynczy 85
Juliţa 85 Lazuri 85
Lăpuşnic 55, 57
Kabolas inferior 85 Legedea 55, 57
Kabolas superior 85 Legetes 32
Kakaro 85 Lele 61
Kalacha de Jos 85 Leucuşeşti 80
Kalacha de Sus 85 Lewrgyz 50
Kaluger (Kalugyer) 36, 51 Lezkolcz 51
Lipova, oraş şicetate 16, 79, 81, 83, 84, Monyoros 39

94, 101, 105, 108 Monyorosegyhaz 92
Lomnyacza 85 Moxond,veziMaxond
Loranthowozelo 85 Moysa 85
Lossoncz 111 Munar 70, 71
Lugoj, district 22, 43, 50, 60 Munkăcs, cetate 98
Lugoj târg/oraş şi castel 11, 75, 86, 90, Murani 39
101 Mureş, râu 61
Lupeşti 85 Mynees 55, 57
Lupulfalwa 32
Lywbasewczy 85 Naghment I 02
Naghwydek 85
Macedonia 16 Nagytăpolcsan, târg 111
Machkafalwa, vezi Peperygh Nagyvăcz45
Maczkas(Machkas)50,62 Negyesd 85
Magoch 73, 74 Nevoieş 30
Magwra 103 Nevrincea 32
Magyarparthas 51 Nistru, cetate, vezi Cetatea Albă
Magwrashaza 85 Nitra, comital 111
Mal62 N6grăd, comitat 111
Mandok 111 Novo Milisevo, vezi Galad
Maraz42 Nowak 64
Margina 41, 80, 100 Nygoranowczy 85
Maryan 85
Maşloc 73, 74 Obradowczy 85
Martunteleke (Martonteleke) 3, 4 Odvoş 85
Maxond 11, 42 Ohaba (comitalul Arad), 85
Maysa 18, 53 Ohaba (comitatul Timiş) 85
Mănăştur 42 Ohaba (comitatul Zărand) 85
Mănăştiur, târg 80 Ohaba Forgaci 32
Medwydycze 85 Ohaba Lungă 32
Mehadia, district 21, 22, 43 Ohaba Română 32
Mehadia, cetate 21, 30, 93 Ohabadechye(r) 32
Mendrisnak 55, 57 Ohabicza 65
Menes 73, 74 Ohabycza lângă râul Zederyes 32
Mezeusomlio, district 20 Ohabiţa ( comitatul Arad ) 85
Mezeusomlio 20 Ohabiţa (comitatul Timiş) 85
Mihăileni 103 Ohabiţa de Jos 85
Milova, 85 Ohath 42
Milova Mică 85 Oloşag 32
Mochkaan I 03 Onosaracha I 02
Moldova 54, 99 Opava, ducat 81
Mondola 38, 39 Orbagy 21
378 COSTIN FENEŞAN
Orlovat, vezi Barlad Prewalacz 55, 57

Orşova, district 22 Prodawysth 65
Orşova, cetate 30, 93 Prwsynfalwa 47
Orţişoara 39 Pur, Pwrj, vezi Pwry de Sus
Othe 80 Pwry de Jos 41, 63, 34
Othmarfalwa 65 Pwry de Sus 41, 63, 76, 84
Ozeşti, râu 32
Ozyey 103 Radesth 80
Radna 85
Paades (Pades) 55, 57 Radowecz 85
Passau 111 Rakos 51
Pathak (I) 32 Raznycza 85
Pathak (II) 32 Rădmăneşti 35
Pathok 65 Recaş, târg 47, 72, 90
Pawlowczy 85 Remetea Luncă 65
Paznad 53 Remetea Mare 11, 17
Pădureni 65 Remetea, Mică 109
Păuliş, târg 85 Rimaszombat I 11
Pâclişa 92 Rudăria 55
Pâncota, cetate I I I Ruginosu 50
Pârneşti 85 Rypas 85
Peperygh I 03
Perbat 66 Saarhaza 38
Periam 11 Saarzow 7
Perlew 32, 50 Salank 52
Perle( ... ) 50 Sanctus Jacobus 2
Persafalwa 100 Sarad 85
Pesther 85 Satchinez 11, 70
Petend 2 Săvârşin 85
Peth, cetate 93 Sândionisie, castel 111
Pethrowacz 85 Sceudi, vezi Frumuşeni
Pethymohyle 85 Scradin 65
Pişchia 85 Sculea 11
Plys 85 Sczohodo 65
Podgradye 85 Sebeş, district, vezi Caransebeş, district
Pogăniş, râu 28 Sebiş, târg 85, 111
Poiana 85 Secaş 85
Poiana (comitatul Hunedoara) 92 Secaşul de Sus 85
Pokolnok, târg 63 Seel42
Pokolpathaka (Pokolpatak) I 00, 103 Semendria (Smederevo) 99
Pomosthene 80 Severin, district 90
Porhowa 32 Severin, cetate 30, 93
Pothok 85 Sibiu 82, 91, 99
Slavonia 81 Themeskuz (Temeskuz), district 10, 12

Sokorlat I 00 Thempes 61
Solymos 85 Thofew 42
Somplio 11 Thoplicza 65
Somos 61 Thopsafalwa 60
Somosko, cetate 1 I I Thom 102
Somus 2 Thothparthas 5 I
Spata 85 Thothwydeke I I 1
Stanciova 85 Thwdorowacz 85
Striges 28, 29 Thws 85
Sugdyawydeke (Swggawydeke), district Thwsewozelo 85
80,85 Thyhamerth 65
Sugdya, târg 85 Thywko 55, 57
Swl 80 Thyzolcz 111
Swmanowczy 85 Timiş, comitat 6, 11, 19, 32, 35, 38, 40,
Sylas 85 42, 51, 54, 59, 65, 72, 73, 74,
85, 88, 89, 90, 98, 111
Szabadfalu (Zabadfalu) 28, 29 Timiş, râu 47
Szabolcs, comitat 103, 111 Timişoara 11, 16, 17, 27, 32, 53, 56, 87,
Szalancz, cetate 1 11 93,95, 101, 106, 107, 111
Szecsen, cetate 90, 111 Tincova 50
Szekesfehervar 94 Tisa 85
Szentmărton, cetate I I I Tisoviţa 55, 57,
Szilasegyhaz 92 Titel 93
Tiur7
Şiştarovăţ 85 Topla65
Şoimuş, cetate 32, 68, 79, 81, 83, 85, 94, Toplicza 50
105 Torontal, comitat I 02
Şoimuş (comitatul Hunedoara) 30 Transilvania 81, 99
Ştiuca 32 Turda, 82
Twr2
Tămăşeşti 85
TâmaMare 72 Ţara Românească 30, 54
Tekelitlen 92 Ţerova, cele două 44, 45, 46
Tews 50 Ţeroviţa 44, 45, 46, 49
Thald 70
Thalmadya 80, 85 Ujlak 14
Thalmodya de Jos 85 Ujlak (comitatul Zemplen) 111
Thargowysthya (Thwrgowysthya) 55, 57
Tharlos 104 Valea Mare 85
Theakus 85 Var96
Themerchen (Temerken) 77 Vasiova 103
Themesel 34 Văliug 44, 45, 46, 49
380 COSTIN FENEŞAN
Vărădia de Mureş 85, 111 Zederyes 32

Venecia 85 Zeepmezew 32
Venneş 17 Zeer 73, 74, 77
Veszprem 58 Zegle 85
Vidin 99 Zekas 32, 50
Viena 43, 59, 104, I 06, I 07 Zekelseg 70
Vineşti 85 Zekes, vezi Zekas
Virişmort 85 Zeldybalch 85
Visag 32 Zelha 103
Visegrad 3, I O, 13 Zelystye (Zeliste) 32
Vizma 85 Zemplen, comitat I 11
Zentheltheghaza 25
Walle, vezi Văliug Zenthgyergh 73, 74
Wamhalom (Vamhalom) 2, 25, 26 Zenthgewrgh I 02
Wasarhel 90 Zenthkyral 8, 9
Wasarhely, castel 111 Zenthlazlowara, cetate 24
Wathahaza 85 Zephel 85
Weged 79 Zewdy (Zeodi), vezi Frumuşeni
Welkfalwa 32 Zewldes 42, 88
Wertheska 85 Zewlews 70
Wewlnek 61 Zewr 77
Wezafalwa 65 Zemysth 65
Wlmeth 85 Zlagna 69
Wrkynczy 85 Zlaşti 80
Wrythkowczy 85 Zlathyna 85
Wyd 103 Zlatina 32
Wylke 111 Zoldobag 32
Wysk 111 Zombro 85
Wyzes 65 Zoras 85
Wyzesmonosthor 65 Zorlenţul Mare I 03
Zowos 85
Ylynczy 85 Zthepanowozelo 85
Ztherkonya 85
Zachel 62 Ztherkowacz 85
Zagorychye 85 Zthemek 80
Zagrodie 55, 57 Zthondychy 85
Zazesth 50 Zthoyanowczy 85
Zazfalu 85 Zwinyabanya 111
Zăbrani 73, 74
Zwmanaresd 85
Zădârlac 64
Zwmarynowczy 85
Zăgujeni 62
Zwmeh 85
Zărand, comitat 3, 4, 111
Zykelew inferior 85
Zebysthye 85 Zykelew superior 85
Zyketfew 85

Fenesan Costin - Diplomatarium Banaticum I Costin Fenesan - 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fenesan Costin - Diplomatarium Banaticum I Costin Fenesan - 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

EDITURA MEGA • CLUJ-NAPOCA • 2016

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

©Costin Feneşan, 2016

EDITURA MEGA I www.editurarnega.ro

Acum mai bine de treizeci de ani, continuând activitatea laborioasă a

de peste hotare documente referitoare la Banatul medieval. Socotim că a

1509 ne îngăduie să urmărim modul în care familia Pantea a înţeles să-şi

punerea sigiliului autentic în ceară roşie al aceluiaşi domn rege (Ladislau al

clamată de oficialitate, posibilitatea ca românii şi „slavii" din Banat să se fi

Caran, Sebeş şi Lugoj 12 . O listă de socoteli din Banatul de câmpie din

elemente. De menţionat faptul că în secolele XIV-XVI, în regatul Ungariei erau folosite

fortificaţiile de la Lugoj şi Caransebeş, a revenit unor susţinători credincioşi

În volum publicăm/republicăm mai multe documente cu privire la

cu sfârşitul secolului al XIV-iea, care a impus nu o dată concentrarea

1. 1311 iunie 19, f.I. - Înţelegere cu pnvire la hotarele moşiilor

20. 1412 noiembrie 12, Mezosomlyo - Magistrul Ladislau de Kopach,

32. 1444 mai 13, Timişoara - Ioan de Hunedoara, voievodul

47. 1460 iunie 23, [Cenad] - Capitlul din Cenad înregistrează

53. 1483 decembrie 21, Buda - Matia Corvin, regele Ungariei, îi

60. 1487 octombrie 12, [Arad] - Capitlul din Arad înregistrează

66. 1493 decembrie 30, [Buda) - Capitlul din Buda îi raportează

73. 1506 octombrie 29, Buda - Vladislav al Ii-lea, regele Ungariei, îi

Hagymas de Beregsău pentru o funcţie de cămărar la curtea regală a

Bathory, palatinul Ungariei, cetăţile Şoimuş şi Lipova, confiscate pentru

Gyula moşia Gyewrk şi părţi de moşie la Bobda de Jos, Bobda de Sus şi

MOL = Magyar Nemzeti Leveltar, Orszagos Leveltăr Budapesta

HHStA = Haus-, Hof- und Staatsarchiv Viena

Suciu Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din

I. 1311 iunie 19, f.l. - Înţelegere cu pnvire la hotarele moşiilor

Nos, Dominicus, castellanus de Solumus et comes Orodiensis, ac

o parte şi în legătură cu pământul Frumuşeni şi Grigore Niger (Fekete/Negru

mediată de nobilii bărbaţi, anume de Grigore, omul de mărturie al Capitlului

Pe verso: Cu privire la împăciuirea privind pământurile Frumuşeni şi Ker pe seama

2. 1322 sfârşitul lui noiembrie, f.l. - Magistrul Desew, fiul comitelui

MOL, Dl. 30609; original pe pergament; sigiliul atârnat lipseşte.

Karolus, Dei gracia Hungarie, Dalmacie, Croacie, Rame, Servie,

sui, filii Benedicti, ac Gregorius antedictus, vniversas possessiones

presencium irrite penitus habeantur et inanes ac per omnia iuribus cariture.

fâneţ îndestulătoare pentru un plug, să le lase înainte-amintiţilor Paul, Petru

şi pertinenţele lor, să le aibe, în acelaşi chip, amintitul magistru Desew pe

p. 195 şi Suciu, Jl, p. 398.

3. 1335 martie 28. Visegrad - Carol Robert de Anjou, regele Ungariei

Transumt în documentul dat de Capitlul din Arad la 27 aprilie 1335.

Karolus, Oei gracia rex Hungarie, fidelibus suis, Capitulo Orodiensi,

alţii lipsind, omul nostru, ducându-se la faţa locului pe amintitele moşii,

hotărnicite şi despărţite şideosebite de moşiile altora, potrivit cu dreptul

Suciu, II, p. 431.

Stătny Slovensky Ustredny Archiv Bratislava, Vieryhodne miesto Leles, Hodoveme

Excellentissimo domino suo, Karolo, Dei gracia illustri regi Hungarie,

Nos, itaque vestris preceptis et mandatis ex debita fidelitate parentes,

nostre decanum, pro testimonio ad exequendam premissa duximus

[unnează, în transumt, documentul dat de regele Carol Robert de Anjou la Visegrăd,

Noi, aşadar, dând ascultare din datorata credinţă poruncilor şi

pe verso: Regelui, scrisoarea de trecere în stăpânire pentru Synka, vicecastelan de

5. 1336 februarie 16. f.l. - Magistrul Nicolae, vicecomite de Timiş,

MOL, Dl. 40721/1; original pe hârtie (provenienţa: Colecţia Veghelyi Dezso).

Nos, magister Nicolaus, vicecomes Thimusiensis, et quatuor iudices

6. 1338 octombrie 27, f.l. - Magistrul Nicolae T6th, vicecomite de

MOL, Dl. 40789; original pe hârtie; pe verso, trei peceţi de închidere.

Nos, magister Nicolaus dictus Tot, vicecomes Thimusiensis, et iudices

noi, ne-au spus că împreună cu amintiţii Nicolae şi Andrei au pus să se

7. [1344-1345) august 8, [Arad] - Ştefan, fiul lui Syke fiul lui