Auguste Comte

Proiect realizat de Bucur Natasa si Vasile Luca

Comte s-a născut la Montpellier. A urmat cursurile universității din

orașul natal, apoi a fost admis, în 1814, la École polytechnique din Paris.
Deoarece instituția se închide, în 1816, pentru reorganizare, Comte își
continuă studiile la o școală medicală din Montpellier. Când École
Polytechnique s-a redeschis, Comte nu a mai solicitat reînscrierea la
cursurile acesteia.
În perioada 1817 - 1824 a fost secretar al lui Henri de Saint-Simonși a
fost profund influențat de acesta.
După întoarcerea în orașul natal, remarcă diferențele dintre ideile
proprii și convingerile catolice și monarhiste ale familiei sale, astfel că se
reîntoarce la Paris pentru a-și câștiga existența din diverse slujbe
mărunte.
A murit la Paris și a fost înmormântat la Cimitirul Père-Lachaise.

Filosof de origine franceză, Auguste Comte este recunoscut ca fiind

fondatorul teoriei pozitivismului și cel care a folosit pentru prima
dată termenul de sociologie. Prin munca sa, Comte a extins și
dezvoltat foarte mult domeniul sociologiei, împărțindu-l în două
ramuri: studiul fundamentelor care țin societatea legată și studiul
cauzelor care conduc la schimbările sociale. Teoria sa asupra
pozitivismului constă în analiza și combinarea experienței
senzoriale cu matematica și logica, lucru care a condus la o mai
bună înțelegere asupra societății umane. Prin acest sistem, Comte
dorea existența unui haos ordonat, astfel încât societatea să fie
mai bună și să conducă la o mai bună înțelegere a relațiilor
umane.

Auguste Comte a urmărit crearea unei filosofii pozitiviste,

corespunzătoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia să aspire în
viziunea sa, după ce a trecut prin faza teologică și acea metafizică, care
erau considerate drept faze necesare în dezvoltarea omenirii de la
copilărie spre maturitatea din cea de a treia fază, a spiritului pozitiv.
Pozitivismul, știința și filozofia pozitivă nu mai caută explicarea
cauzelor obscure ale fenomenelor,ci se mulțumește cu studiul datelor
experienței.
Acest studiu nu este însă o simplă compilație de date, ci tinde să
descopere legile care guvernează grupele de date și fapte care
corespund diferitelor științe fundamentale.

Henri de Saint-Simon este cel care a întrebuințat pentru prima oară

termenul de "filozofie pozitivistă". Totuși, lui Comte îi revine meritul
de a fi elaborat un sistem coerent, cu o logică și o bază științifică
superioare față de Saint-Simon.
În ceea ce privește clasificarea științelor, la Comte, primul loc îl
ocupă matematica, apoi urmează astronomia, fizica și celelalte științe ale
naturii.
Filozofia lui Comte a fost criticată de Nikolai Cernîșevski.
Considerat unul dintre primii mari filozofi occidentali moderni, Comte
a acordat o importanță deosebită interconexiunii elementelor sociale,
reprezentând premisa creării funcționalismului modern. Cu toate
acestea, anumite elemente ale lucrărilor sale au fost adesea considerate
excentrice sau în afara științei, iar concepția sa, conform
căreia sociologia reprezintă baza tuturor științelor, nu s-a bucurat de
efectul scontat. Totuși, accentul acordat componentei
cantitative, matematice, în luarea deciziilor este și astăzi acceptat,
reprezentând fundamentul noțiunii moderne de pozitivism.

În timp ce a fost eclipsat de neopozitivism, Auguste Comte a luat decizia de a dezvolta

filosofia matematicii, filozofia chimiei și a biologiei, devenind primul filosof al științei.
În schimb, filosofia politică a sa este mai puțin cunoscută pentr ca diferă de filosofia
clasică pe care am moștenit-o.