RIGA CRYPTO ŞI

LAPONA ENIGEL
de Ion Barbu 1
 1.EXPLICAREA CUVINTELOR
NECUNOSCUTE:
 Rigă (înv.) rege; carte de joc cu figura regelui, crai;
 Laponă = locuitoare a Laponiei (Nordul Peninsulei Scandinaviei:
Norvegia, Suedia, Finlanda, Federația Rusă);
 Menestrel = poet-muzicant medieval, care colindă castelele, cântând
şi recitând poezii; cântăreț popular;
 Beteală = fir lung de metal auriu sau argintiu; spec. podoabă făcută din
asemenea fire (pentru mirese);
 Criptic = ascuns, secret;
 Pădureț = sălbatic, nealtoit, acru;
 Humă = argilă verzuie (lut);
 Mânătarcă = hrib;
 Sterp = neroditor, steril;
 Urgisit = persecutat, oprimat, năpăstuit; 2
 2. EXPLICAREA CUVINTELOR
NECUNOSCUTE:

 Iernat = adăpostirea şi hrănirea renilor în timpul iernii;

 Eunuc = paznic al haremului în Orient;
 Taler = monedă veche; platou, tavă, farfurie; talger;
 A adăsta (înv. şi reg.) = a aştepta;
 Pecete = sigiliu, ştampilă;
 Crai = împărat, rege, domnitor; afemeiat, bărbat uşuratic, care se
ține de chefuri, de aventuri amoroase, donjuan;
 Firav = slăbuț, plăpând, gingaş, delicat;
 Laur = plantă veninoasă cu miros neplăcut, cu flori mai albe şi cu
fructul o capsulă țepoasă; ciumăfaie; în expresia „doar n-am mâncat
laur” = doar nu-s nebun;
 Măselariță = plantă medicinală toxică; nebunariță; are miros greu
şi e foarte otrăvitoare; narcotică (tratează durerea de măsele).
3
 STUDII
MATEMATICE

4
 GENEZA - Ion Barbu şi
pictoriţa norvegiană Helga adev.ro/nvpzzj
şi http://ploaiadecuvinte.blogspot.ro/2013/03/ion-barbu-oscilatia-lirica-intre.html

 Pe Helga, o pictoriţa norvegiană, Ion Barbu o cunoscuse la una din

expoziţiile ei din Munchen.
 Helga fusese, după cum însăşi soția poetului avea să consemneze mai
târziu, „marea dragoste" a lui Ion Barbu: „singura femeie pe care a
iubit-o sincer, la care s-a gândit cu duioşie până la sfârşitul vieții",
„singura pentru care a suferit cu desperare, până în adâncul
sufletului".
 Despărțirea de Helga „i-a zguduit viata", lăsându-l pe poet Ion Barbu
„descumpănit, adânc deprimat, desperat".
 Răpus de durerea despărţirii, poetul a scris RIGA CRYPTO ŞI Gerda Barbilian
LAPONA ENIGEL
 Ion Barbu mărturisească într-o scrisoare adresată prietenului
său flamand Léo Delfoss: „Eu credeam [că] elementele: ciupearcă,
fragi, lapona, țări de gheață, reni, ursul alb (sunt) pe deplin
justificate de necesitatea, cu totul intimă pentru mine, de a da un
cadru scandinav poemului".
 În această perioadă, în care poetul se simțea singur şi părăsit într-o
lume imposibilă, Ion Barbu a cerut-o în căsătorie pe Gerda
Hossenfelder. 5
Gerda Barbilian, Ion Barbu. Amintiri, Cartea Romaneasca, 1979, pp. 138-146.
Manuscris

6
 NUME REAL
Dan Barbilian
„În anul 1919, Dan Barbilian începe colaborarea
la revista literară Sburătorul, adoptând la
sugestia lui Eugen Lovinescu, criticul cenaclului
ca pseudonim numele bunicului său, Ion
Barbu.”
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Barbu
7
Eugen Lovinescu
CENACLUL: Sburătorul
REVISTA: Sburătorul

8
 OAMENI CARE I-AU
INFLUENŢAT DESTINUL
Alexandru Macedonski – Cenaclul și revista literară Literatorul
Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activității lor
scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care și Ion Barbu,
care a publicat în revista Literatorul, în 1918, poezia Fiinţa.

Prieten cu Tudor Vianu, care

scrie studiul Ion Barbu

În 1919 debutează la
Sburătorul, mentorul
revistei, Eugen
ION BARBU Lovinescu,
schimbându-i numele în
Profesorul lui Ion Barbu, al cărui asistent devine Ion Barbu

Gheorghe Ţiţeica –matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din

București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române 9
și
al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universității din Varșovia.
10
 RIGA CRYPTO ȘI LAPONA ENIGEL
(1924 - „Revista Română” - 29 de ani)
de Ion Barbu
(matematicianul Dan Barbilian) (1895 – 1961/ 66 de ani)

Opera autorului (volume, teme, titluri) şi o opinie

critică:
 Ion Barbu a debutat în anul 1918, la 23 de ani, cu poezia
„Fiinţa”, în revista „Literatorul”, condusă de Alexandru
Macedonski.
 În 1921, la 26 de ani, îi apare placheta „După melci”, care
este însă retrasă de pe piaţă datorită ilustraţiilor nepotrivite
care făceau ca poemul să fie interpretat drept o creaţie
pentru copii.
 A publicat un singur volum, în anul 1930 (la 35 de ani),
intitulat „Joc secund”.
11
 (1924)
REVISTA ROMÂNǍ

1930 – SINGURUL
VOLUM DE POEZII
PUBLICAT DE
AUTOR
În 1921 apare placheta După
melci, care este însă retrasă de
pe piaţă datorită ilustraţiilor
nepotrivite, care făceau ca
poemul să fie interpretat drept o
creaţie pentru copii. 12
 Autorul reprezintă un paradox al literaturii române, el fiind în
acelaşi timp un poet cu o creaţie poetică originală, dar şi un
matematician pasionat.
 Ion Barbu este fiul unui judecător din Rucăr.
 Numele lui adevărat este Dan Barbilian.
 Urmează secţia de matematică a Facultăţii de Ştiinţe din
Bucureşti.
 În 1919 debutează la „Sburătorul”, mentorul revistei,
Eugen Lovinescu, schimbându-i numele în Ion Barbu.
 Lovinescu va scrie un studiu despre modernismul poeziei tânărului
poet.
 După o călătorie de studii în Germania, Dan Barbilian e asistent la
catedra de geometrie analitică a Facultăţii de Matematică.
 În 1929 îşi ia doctoratul şi devine profesor titular al Universităţii
Bucureşti, la catedra de matematică.
 Va scrie peste 80 de studii de specialitate.
13
 A fost bun
prieten cu Tudor
Vianu, care a
scris studiul
„Ion Barbu”.
14
 Pariul cu literatura…
Tudor Vianu
Ion Barbu
Se pare că debutul său artistic a fost declanșat de
un pariu cu Tudor Vianu. Plecați într-o excursie la
Giurgiu în timpul liceului, Dan Barbilian îi promite lui
Tudor Vianu că va scrie un caiet de poezii, argumentând
că spiritul artistic se află în fiecare. Din acest „pariu”,
Dan Barbilian își descoperă talentul și iubirea față de
poezie. Dan Barbilian spunea că poezia și geometria sunt
complementare în viața sa: acolo unde geometria devine
rigidă, poezia îi oferă orizont.
( shttp://www.lapunkt.ro/2014/11/29/10zece-punkte-ion-
barbu/pre cunoaștere și imaginație.)
15
 „Riga Crypto şi lapona Enigel”
GEN: Epic în versuri (sinteză de
epic, liric şi dramatic)
SPECIE: poem filosofic (dimensiuni
mari, personaje simbol)
Lirism obiectiv = lirica de măşti
(Tudor Vianu)
TEMA: iubirea imposibilă
SURSE DE INSPIRAȚIE
AUTOBIOGRAFICE
MOTIVE LITERARE: visul,
drumul , metamorfoza
FINALUL: tragic
LIMBAJ: regionalisme, arhaisme,
neologisme, limbaj popular
PERSONAJUL inferior îşi găseşte
perechea
APARIȚIE: 1924, în „Revista română”,
apoi în vol. „Joc secund” (1930)
PERIOADA: interbelică (1916 - 1944)
TITLU: sintagmă sugerând un cuplu tragic
TEMA: cunoaşterea absolută (prin rațiune
+ prin creație)
SPECIE: baladă
COMPOZIȚIA: 27 de strofe (2 părți)
STRUCTURA: povestire în povestire
VERSIFICAȚIA: 27 de strofe inegale (4
8), m.v. 5 – 9 silabe, rimă combinată
TENDINȚǍ LITERARǍ: MODERNISM /
ermetism + versificație modernă + tema
filosofică (Cenaclul Sburătorul al lui Eugen
Lovinescu)
TIMP: Evul Mediu în ramă, imprecis în
povestea propriu-zisă
INCIPIT = prolog = rama povestirii 16
 Interferenţa poeziei cu matematica este
declarată de Ion Barbu în 1929: „există
undeva, în domeniul înalt al geometriei, un
loc luminos unde se întâlneşte cu poezia”.
 Ion Barbu distinge 4 etape ale creaţiei sale, într-
un interviu din 1927, acordat lui Felix Aderca:
parnasiană, antonpannescă, expresionistă şi
„şaradistă”.
 Totuşi, este mai cunoscută împărţirea făcută
de Tudor Vianu, din primul studiu închinat
poetului, „Introducere în poezia lui Ion
Barbu”: etapa parnasiană, baladic-
orientală şi ermetică.
17
 Viziunea despre lume a
autorului:
 În viziunea lui Ion Barbu, cunoașterea absolută
(VERDE) se poate atinge când ai acces, în același
timp și la cunoaștere prin iubire (ROȘU), dar nu te
limitezi la ea, ci îndrepți și spre cea rațională
(ALBASTRU), apoi spre cea prin creație (GALBEN).
 În realitate, Barbu crede că un matematician care
poate fi și poet este capabil să atingă cunoașterea
absolută. Din punctul lui de vedere, totuși
cunoașterea prin rațiune, a matematicianului,
este superioară celei prin creație, a poetului.
18
 În text, lapona Enigel, care vine de la
Polul Nord, simbolizează
MATEMATICA, cunoașterea prin
rațiune, Riga Crypto – cunoașterea
prin iubire (ROȘU), deoarece îi oferă
fetei fragi, iar SOARELE reprezintă
cunoașterea prin CREAȚIE.
 Refuzându-l pe Rigă, Enigel renunță la
cunoașterea prin iubire, pentru a atinge
cunoașterea absolută (adică îmbinarea
MATEMATICII cu POEZIA=
albastru+galben=VERDE). 19
TRADITIONALISTI
NECHIFOR VASILE
EUGEN LUCIAN TUDOR ION
CRAINIC VOICULESCU
LOVINESCU BLAGA ARGHEZI BARBU
MODERNISTI
MIHAIL CAMIL GEORGE MIRCEA LIVIU
SADOVEANU PETRESCU CALINESCU ELIADE REBREANU

PERIOADA INTERBELICA
20
 Încadrarea într-o perioadă:
 În anul 1924, la 29 de ani, Ion Barbu citește
în ședințele de duminică ale cenaclului
Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu,
balada „Riga Crypto și lapona Enigel”. Deşi
criticul a fost reținut, poemul a avut succes la
public.
 În același an, 1924, o publică în „Revista
română” și apoi o include în volumul „Joc
secund”, din 1930, în ciclul „Uvedenrode”.

21
 Acest text face parte din a doua etapă a
creaţiei lui Barbu, baladic-orientală.
Trăsăturile poeziilor din această etapă:
caracterul narativ şi descriptiv, evocarea
unei lumi pitoreşti, folosirea descântecelor,
a inspiraţiei autohtone sau balcanice,
asemănări cu lumea descrisă de Anton
Pann.
 Acest poem face parte din perioada
INTERBELICĂ, la fel ca „Plumb” (1916),
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”
(1919), „Flori de mucigai” (1931).
22
 Prezentarea curentului
literar/ tendinţei:

 Ion Barbu este un scriitor modern.

 Curentul literar care se regăsește într-o
parte a poeziei sale este ERMETISMUL.
 La Barbu, ERMETISMUL constă în
caracterul încifrat al poeziei, în
concizie (prin puține cuvinte se transmite
foarte multă informație – ca în
matematică).
23
 Concizia și ermetismul operei lui Ion
Barbu (numele real: Dan Barbilian) se
datorează faptului că a fost un mare
matematician.
 El însuși afirmă că: „Există undeva, în
domeniul înalt al geometriei, un loc
luminos unde se întâlnește cu
poezia”.

24
 MODERNISMUL poeziei lui
Ion Barbu se explică prin:
1.Ermetism (caracterul încifrat al
poeziei, apropiat de matematică).
 Hugo Friedrich, în „Structura liricii
moderne” defineşte ERMETISMUL =
POEZIA PURǍ ca pe „cea mai violentă
reacţie împotriva literaturii declamatorii”;
„lirica modernă constrânge limbajul la
funcţia paradoxală de a exprima şi de a
ascunde sensul în acelaşi timp.” 25
Ion Barbu împarte poezia în două
categorii:
a) „poezia leneşă, REFUZATǍ DE IDEE” (lipsită de
spiritualitate) şi
b) poezia pură (o lirică esenţializată, a ideilor).
Ion Barbu optează pentru ultima, în studiile
sale „Poetica domnului Arghezi” şi „Poezia leneşă”.
Ermetismul solicită intelectul în procesul
descifrării textului literar şi mai puţin afectivitatea.
Reprezentanţi ai ermetismului sunt:
Stephane Mallarme, Paul Valery, G. Ungaretti.
26
2.Nerespectarea tuturor regulilor
PROZODIEI tradiționale: 27 de strofe,
strofe inegale (4, 5, 6, 7, 8), măsura
versurilor de 5-9 silabe, rimă
încrucișată (abab), împerecheată
(aabb) și monorimă.

3.Limbajul folosit de Barbu este original,

utilizând asocieri inedite de cuvinte:
„pungi, panglici, beteli cu funtă”.

27
 Modernismul poeziei constă în inspiraţia sa
filosofică.
 Poezia are o funcţie de cunoaştere.
 G. Călinescu va afirma că între macrocosmos şi
microcosmos există o corespondenţă
magică.
 Poemul „Ritmuri pentru nunţile necesare”,
al lui Ion Barbu, cuprinde imaginea centrală a
sistemului planetar.
 Este principala sursă de inspiraţie a poemului
„Riga Crypo şi lapona Enigel”.
 Imaginea acestui macrocosmos seamănă
perfect cu microcosmosul nostru interior. 28
 În „Ritmuri pentru nunţile necesare”,
pentru a ajunge la desăvârşirea
spirituală, sufletul trebuie să parcurgă
trei etape cosmice:
1. cercul Geei (pământului),
2. cercul Venerei (cunoaştere prin iubire=
afect),
3. cercul lui Mercur (cunoaştere prin
raţiune=intelect),
planetele care despart Pământul de Soare.
29
 „Ritmuri pentru nunţile
necesare”:
„Capăt al osiei lumii !/ Ceas alb, concis al minunii,/ Sună-mi
trei/ Clare chei/ Certe, sub lucid eter/ Pentru cercuri de mister
!//
An al Geei, închisoare,/ Ocoleşte roatele interioare:/
Roata Venerii/ Inimii //
Roata capului/ Mercur/ În topire, în azur,/ Roata
Soarelui/ Marelui.// (…)//
Că intrăm / Să ospătăm/ In cămara Soarelui/ Marelui/ Nun şi
stea,//
Abur verde să ne dea,//
Din căldări de mări lactee,/ La surpări de curcubee,/ În Firida
ce scântee/ eteree”. 30
 Definiţia şi trăsăturile
genului/ speciei:
 În text întâlnim lirismul obiectiv, deoarece
lipsesc mărcile eului liric. Textul este scris la
persoana a III-a, prezentându-se mai multe
personaje, care au semnificație simbolică.
 Tudor Vianu vorbește în acest caz de lirica de
măști.
 Sub masca fiecărui personaj se ascunde chiar Ion
Barbu, omul care aspiră spre absolut, dar care are
acces la mai multe tipuri de cunoaștere: prin
rațiune (matematică), prin iubire și prin creație31

(poezie).
Lirism obiectiv = lirică de măşti
Absența mărcilor eului liric

Ion Barbu este în spatele

fiecărei măşti:
El este:
 nuntaşul fruntaş
 menestrelul
 Crypto
 Enigel
32
 Textul are un caracter narativ, fapt
demonstrat de numărul mare de verbe.
 Deși Barbu își numește opera baladă cultă,
acesta este, mai degrabă, un POEM
FILOSOFIC.
 Textul este un amestec de genuri literare, ca
și „Luceafărul:
1. liric (deoarece prezintă sentimente de
dragoste și este scris în versuri),
2. epic (deoarece se spune o poveste, are
personaje și este de dimensiunile mari) și
3. dramatic (deoarece este folosit dialogul).
33
Ca specie literară, „Riga Crypto şi lapona
Enigel” este subintitulată „Baladă”, dar,
de fapt, este un poem filosofic.

 Observaţie: „Scrisă în anul 1924, poezia a fost

publicată în „Revista română” (anul I, nr. 1, 1
iunie), fără să poarte subtitlul „Baladă”.
 Abia în „Antologia poeților de azi” (Cartea
românească, Bucureşti, 1925) alcătuită de
Perpessicius şi Ion Pillat, apare acest subtitlu,
subliniindu-se astfel apartenența la un gen de
poezie, cultivat cu preponderență de romantici.
34
 Balada este o specie a epicii populare în
versuri, care prezintă o întâmplare din
trecutul îndepărtat sub forma unei acțiuni
simple, cu un număr mic de personaje,
prezentate de obicei în antiteză şi în care
realul se împleteşte cu fabulosul.
 Obs. Baladele populare se mai numesc
cântece bătrâneşti.
*EPITALÁM, -uri s.n. (Liv.) Mic poem sau
cântec de nuntă în cinstea tinerilor căsătoriți.
 Ovid Crohmălniceanu considera textul o
LEGENDǍ care prezintă apariţia ciupercilor
otrăvitoare.
35
Alegerea celui mai bun răspuns

Tema centrală a poemului filosofic

„Riga Crypto şi lapona Enigel”, de Ion
Barbu este:
 iubirea imposibilă;
 cunoaşterea;
 condiția omului de geniu în lumea
omului de rând, prezentată alegoric;
 natura.

36
 Tema / temele operei;
paralele cu alte opere:

Temele textului pot fi:

1. Tema iubirii imposibile, nunta nerealizată;
imposibilitatea unirii celor două lumi/ regnuri
(uman -lapona Enigel şi subuman - riga Crypto)
- deoarece Riga Crypto și lapona Enigel fac parte
din două lumi diferite, ca și în poemul „Luceafărul”.
Ion Barbu şi-a apreciat balada ca un „Luceafăr –
întors” (motivul luceafărului, tema geniului sunt
reluate dintr-o nouă perspectivă de Barbu).
37
 2. Tema cunoașterii:
 „Riga Crypto și lapona Enigel” este o poezie despre
cunoaștere.
 Aceasta este de patru feluri:
1. absolută (verde=albastru+galben),
2. prin rațiune (albastru),
3. prin iubire (roșu) și
4. prin creație (galben).
 În „Ritmuri pentru nunțile necesare”, Ion Barbu explică
faptul că sufletul trebuie să parcurgă trei etape cosmice
pentru a ajunge la desăvârșirea spirituală: MERCUR =
albastru, rațiune + VENUS = roșu, iubire + GEEA =
PĂMÂNTUL = omul fiind format din suflet și trup, din spirit și
materie.
38
 Tema creaţiei = ARTǍ
POETICǍ:

Deoarece este prezent sistemul de

cunoaștere gândit de Ion Barbu, textul este
o artă poetică, la fel ca
 „Plumb” (1916),
 „Flori de mucigai” (1931) și
 „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”
(1919). 39
TITLUL

40
 Semnificaţia titlului:
 TITLUL este o aluzie la povestea de dragoste
tragică a celor doi tineri: Romeo şi Julieta.
 Riga înseamnă rege, iar Crypto - ascuns, tăinuit,
criptic. Crypto vine și de la faptul că el aparţine
regnului ciupercilor = CRIPTOGAMELOR.
 Lapona sugerează originea nordică a fetei, de la
Polul Nord, din Laponia.
 Enigel vine de la numele tătăresc al râului Ing,
afluent al Bugului rusesc și sugerează originea
nordică a fetei, sau de la angelus, care în latină
înseamnă înger.
41
 Din punct de vedere morfologic,
titlul conține două substantive
comune (riga, lapona) şi două
substantive proprii (Crypto,
Enigel).
 În sens denotativ, titulul
cuprinde referiri la un rang
social (riga=rege), o etnie
(lapona=de origine din Laponia)
şi două personaje literare. 42
 În sens conotativ, titlul este o enumerație
cu ajutorul căreia sunt surprinşi riga Crypto
(ființa involuată, simbol material al lumii
vegetale, care doreşte să-şi depăşească
existența mediocră prin intermediul nunții),
iar ființa alături de care vrea să-şi continue
soarta este lapona Enigel.
 Riga este un obstacol pe care încearcă să-l
evite, nu pentru a-l răni însă.
 Se realizează antiteza între ființa
inferioară (Crypto) şi cea superioară
(Enigel). 43
Structura şi compoziţia (părţi,
planuri):

Textul este compus din 27

de strofe, a câte 4 – 8 versuri și
este structurat în 2 părţi:
 nunta umană +
 nunta fantastică (prin tehnica
povestirii în povestire/ în ramă)
44
 Nunta umană conține un
dialog între:
 nuntaşul fruntaş, care îl simbolizează pe
matematician, raţiunea;
 menestrelul, adică artistul, simbol pentru
cunoaşterea poetică (prin creaţie). Faptul
că e „mai aburit ca vinul vechi (roşu)”,
sugerează degradarea cunoaşterii prin creaţie.
 Vremea în care se plaseaza acțiunea este
arhaică, de aceea şi „menestrelul”, mesagerul
lui, este bătrân, la fel ca legendele sale.
45
Tehnica povestirii în povestire
1. O mie şi una de
nopți
2. Decameronul -
Giovanni Boccaccio
10 tineri spun poveşti timp de 10 zile ►100 nuvele

3. Hanu Ancuței –
Mihail Sadoveanu
46
Volumul „Hanu-Ancuței" conține nouă povestiri
 MENESTREL = TRUBADUR
 Poet-muzicant medieval, care
colinda castelele cântând și
recitând poezii, legende
(CÂNTECUL CIDULUI,
Cavalerii Mesei Rotunde,
Tristan și Isolda).

47
Dialogul de la spartul nunţii din cămară dezvăluie
esenţa creaţiei lui Barbu: dialogul matematică -
poezie (menestrel).

Nunta fantastică este alcătuită din

următoarele segmente:
1. portretul rigăi (5→7);
2. portretul laponei (8);
3. motivul transhumanţei (9);
4. visul (dialogul laponă –rigă) (10→22);
5. tragica moarte a rigăi (23→27):
(lumină→înnebuneşte, căsătorit cu o plantă
otrăvitoare). 48
3. ILUSTRAREA ELEMENTELOR DE COMPOZIȚIE ȘI DE LIMBAJ
ALE TEXTULUI, SEMNIFICATIVE PENTRU TEMA ȘI VIZIUNEA
DESPRE LUME: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie,
elemente de recurenţă, motiv poetic, laitmotiv, figuri de stil,
elemente de prozodie=versificație

A / F
 Citeşte cu atenţie fiecare din afirmaţiile de mai jos. În
cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte
litera „A”. În cazul în care apreciezi că afirmaţia este falsă,
încercuieşte litera „F”:
 A F Textul „Riga Crypto şi lapona Enigel”, de Ion Barbu a
fost citit prima dată la cenaclul Junimea.
 A F Cel mai bun prieten al lui Ion Barbu a fost G.
Călinescu.
 A F Poemul „Riga Crypto şi lapona Enigel”, de Ion Barbu
este compus din două părți: nunta umană şi nunta fantastică.
49
„Înscrieţi, în spaţiul din stânga numerelor de ordine
ale personajelor din prima coloană, litera care
corespunde simbolului pe care îl reprezintă fiecare”:

................1. Enigel E. Cunoaşterea absolută

................2. Riga Crypto F. Cunoaşterea prin iubire
................3. Soarele G. Cunoaşterea prin creație
H. Cunoaştere prin rațiune

50
 1. portretul rigăi
= prin apropierea de Pământ, semnifică o cunoaştere
afectivă;
= huma este un lut verde, care arată o cunoaştere absolută,
falsificată prin coborârea la pământ;
= Crypto fusese blestemat de o „vrăjitoare mânătarcă” şi
coborât din regnul uman în cel subuman;
=atitudinea ostilă a supuşilor este o aluzie la condiţia
geniului în lumea oamenilor de rând;
= Crypto este un stăpân („crai”) al unui univers
vegetal, inferior, descris de poet ca un spaţiu al umbrei,
al umezelii („pat de râu şi humă unsă”) un cer răsturnat
faţă de zona astrală a lui Hyperion. 51
 2.+3. portretul laponei şi
motivul transhumanţei:
 Lapona, fiică a Polului, este contemporană cu riga:
„Pe-acelaşi timp trăia cu el”.
 În călătoria ei dinspre N spre S, dinspre pol spre soare,
Lapona poposeşte „pe muşchiul crud/ La Crypto, mirele
poienii”.
 (Muşchiul e verde. Aparent, sugerează cunoaşterea
absolută. Fiind aproape de pământ, este o falsă cunoaștere
absolută. Motivul cifrei 3 sugerează iniţierea, parcurgerea a
3 probe, a unui drum inițiatic.)
 Enigel este personajul superior lui Crypto, prin apartenenţa
la condiţia umană, chiar dacă în lumea ei este un personaj
comun (descrierea ei este convenţională: „lapona mică,
liniştită, cu piei”. 52
 Visul (dialogul riga Crypto -
lapona Enigel):
= „Pe trei covoare de răcoare/ Lin adormi torcând verdeaţă”
→ Cele trei covoare sugerează 3 forme de cunoaştere, prin: 1.
Afect, 2. Raţiune, 3. Creaţie; (cunoaşterea absolută = c. prin
creaţie + c. raţională);
= motivul fragilor/ roşu, arată că regele Crypto o
preamăreşte pe Venus, zeița iubirii;
= După fiecare dintre cele 3 invocaţii ale rigăi, urmează 3
refuzuri ale laponei: „Ca o lamă de blestem (magie
neagră)/Vorba-n inim-ai înfipt-o” (Fata înțelege intenția
ascunsă a rigăi, de a o transforma din om în ciupercă, într-o
ființă subumană, prin folosirea descântecului).
53
= metafora „sufletului-fântână” sugerează
capacitatea de reflectare, de meditaţie asupra
propriei condiţii a omului, caracterul superior al
acestuia;
= În cadrul nunţii fantastice sunt prezentate 3
sfere (subumană –vegetală = riga; umană
= lapona; supraumană-astrală = Soarele).
= Sensul fiinţei umane este totdeauna spre
soare.
= Verdele există în toate treptele: huma,
muşchiul, pâlcul de arbori, copacul, taler cu
margini verzi, abur verde. 54
 5. Tragica transformare a
rigăi:
 Riga îşi pierde culoarea datorită luminii solare şi
înnebuneşte.
 El, din ciupercă comestibilă, devine ciupercă
otrăvitoare.
 În final, făcând nuntă cu măsălariţa (planta
otrăvitoare), dovedeşte că nu-şi poate depăşi
condiţia.
 Încercarea fiinţei inferioare de a-şi depăşi limitele
este pedepsită cu nebunia.
 Riga Crypto şi Enigel simbolizează faptul că fiinţele
55

opuse se atrag, dar nu sunt compatibile.

APOLÍNIC - orientat spre ordine, ECHILIBRU, DIONISIÁC - Care are o
măsură și armonie, caracterizat printr-o atitudine afectivă cu
contemplare senină, detașată; lucid, rațional, impulsuri pasionale,
luminos, senin, echilibrat. exaltate sau iraționale.
Item: Precizează care este personajul apolinic şi care cel
dionisiac. Argumentează-ți opțiunea!

APOLLO - zeul
zilei, al luminii și
al artelor,
protector al
poeziei și al
muzicii,
conducătorul
corului muzelor,
personificare a DIONIS (Zeul petrecerii) era în
mitologia greacă zeul vegetației, al
Soarelui.
pomiculturii, al vinului, al extazului și
Simboluri: arcul, fertilității, denumit la romani și 56
lira și laurul Bacchus. Simboluri: strugurii, iedera și
Urmaș: Orpheus tirsul
 Comentarea incipitului şi
finalului:
 INCIPITUL are valoarea unui PROLOG, având
rol de ramă a povestirii propriu-zise. El face
trimitere la două planuri ale relatării: primul plan,
acela al „nuntaşului fruntaş”, introduce al doilea
plan, al poveştii despre nunta neîmplinită a lui
Enigel şi a lui Crypto.
 Primele patru strofe alcătuiesc rama
povestirii, în care se creează cadrul propice
„spunerii” poveştii nefericite de iubire despre
Enigel şi riga Crypto.
57
 La o nuntă reală, într-un moment incert, care
poate presupune împlinirea sau neîmplinirea
nunţii („La spartul nunţii, în cămară”),
menestrelul este rugat de un „nuntaş fruntaş”
să spună cântecul lui Enigel şi al lui Crypto.
 Se face trimiterea spre un timp mitic, spre Evul
Mediu, prin adresarea directă către menestrel,
cel care va rosti povestea tragică a laponei
Enigel şi a lui riga Crypto: spațiul poetic ce se
dezvoltă din primele versuri este al unei lumi
medievale, cu enigmatice castele, cu menestreli,
barzi care cȃntau la ospețele vechilor castelani.
58
 O dovada a caracterului
mitic al unei astfel de lumi
este atmosfera de basm,
ireală, ce se revarsă
asupra cititorului încă de
la primele versuri.
59
 FINALUL este trist.
 Riga Crypto se transformă într-o ciupercă otrăvitoare,
obligat să nuntească cu ipostaze degradate ale propriului
regn:
„Cu Laurul-Balaurul /Să toarne-în lume aurul,/ Să-l toace, gol
la drum să iasă./ Cu măsălarița-mireasă./ Să-i ție de
împărăteasă."
 Încercarea ființei inferioare de a-şi depăşi limitele
este pedepsită cu nebunia.
 Finalul este o morală asupra imposibilităţii depăşirii
limitelor dintre regnuri, incompatibile ontologic (din
punctul de vedere al existenţei).
 Dorinţa rigăi de a-şi depăşi condiţia se transformă în hybris,
pedepsit de divinitatea solară nemiloasă. 60
FINALUL
 FINALUL: sfârşitul rigăi = o
pedeapsă pentru tendinţa de a-
şi depăşi condiţia.
 HYBRIS = Mândrie nemăsurată
= păcatul de încălcare a măsurii
impuse oamenilor de zei,
sancționat întotdeauna printr-un
act de justiție divină.
61
Laur = ciumăfaia = plantă otrăvitoare cu miros urât (aproape el singur foarte
veninos) înfloreşte în iulie-august prin locuri pustii, drumuri demult părăsite)
Consumarea ciumăfaei, verde sau uscată sau a
seminţelor acesteia, are efecte toxice, ducând la
o intoxicaţie precum cea cu mătrăgună. Ca
urmare a consumului pot apărea halucinaţii
puternice, mai ales vizuale, apare accelerarea
pulsului, înroşirea feţei, iar consumul a 15-20 de
seminţe poate determina moartea unui copil.
http://www.ramnic.ro/articole/ciumafaia-laurul-porcesc-are-efect-letal-centrul-de-
prevenire--evaluare-si-consiliere-antidrog-valcea-17721/2008-09-17

Până la urmă, „nebunul" rege-

ciupercă şi-o alege ca
„împărăteasă" pe măselariță,
zisă şi nebunariță, însoțindu-se
evident cu o plantă de rangul lui.
MǍSELARIȚA = înrudită cu 62

MǍTRǍGUNA
 Comentarea a două imagini
sau idei poetice:
 Prima idee poetică relevantă pentru
tema şi viziunea despre lumea a
autorului este următoarea:
cunoașterea absolută (VERDE) se
poate atinge când ai acces, în același timp
și la cunoaștere prin iubire (ROȘU), dar
nu te limitezi la ea, ci te îndrepți și spre
cea rațională (ALBASTRU), apoi spre cea
prin creație (GALBEN). 63
 În realitate, Barbu crede că un
matematician care poate fi și poet
este capabil să atingă
cunoașterea absolută.
 Din punctul lui de vedere,
totuși cunoașterea prin
rațiune, a matematicianului,
este superioară celei prin
creație, a poetului.
64
 În text, lapona Enigel, care vine de la
Polul Nord, simbolizează MATEMATICA,
cunoașterea prin rațiune, Riga Crypto
– cunoașterea prin iubire (ROȘU),
deoarece îi oferă fetei fragi, iar
SOARELE reprezintă cunoașterea prin
CREAȚIE.
 Refuzându-l pe Rigă, Enigel renunță la
cunoașterea prin iubire, pentru a atinge
cunoașterea absolută (adică
îmbinarea MATEMATICII cu POEZIA).
65
 A doua idee relevantă pentru tema şi viziunea
despre lume a autorului este aceea că Ion
Barbu se inspiră din propria viață:
 În perioada studiilor postuniversitare în
domeniul matematicii în Germania, Ion Barbu
a cunoscut-o pe Helga, o pictoriţă norvegiană,
la una din expoziţiile ei din Munchen.
 Helga fusese, după cum însăşi soția poetului avea
să consemneze mai târziu, „marea dragoste" a
lui Ion Barbu: „singura femeie pe care a
iubit-o sincer, la care s-a gândit cu duioşie
până la sfârşitul vieții", „singura pentru care
a suferit cu desperare, până în adâncul
sufletului". 66
 Despărțirea de Helga „i-a zguduit viața", lăsându-l
pe poet „descumpănit, adânc deprimat, desperat".
 Răpus de durerea despărţirii, poetul a scris
„RIGA CRYPTO ŞI LAPONA ENIGEL”.
 În această perioadă (1923) în care poetul se simțea
singur şi părăsit într-o lume imposibilă, Ion Barbu a
cunoscut-o pe Gerda Hossenfelder, pe care a
cerut-o în căsătorie la scurt timp. Aceasta era
fiica unui doctor cunoscut şi era studentă la
CHIMIE.
 Poemul „Ritmuri pentru nunţile necesare”, al
lui Ion Barbu, care cuprinde imaginea centrală a
sistemului planetar, este principala sursă de
inspiraţie a poemului „Riga Crypo şi lapona Enigel”.
67
 Motive literare, relaţii de
opoziţie şi de simetrie:
 MOTIVE LITERARE: transhumanța, visul,
cercul = roata, soarele + inelul, descântecul,
soarele, fragii, ș.a.
 Roata – simbol al cercului, al ciclului închis;
 Fântâna – simbol al cunoaşterii de sine, în
aspirația către absolut.
 LAITMOTIVUL: nunta (ratată/ împlinită)
 Trei mituri fundamentale de origine greacă sunt
valorificate de Barbu : al SOARELUI, al NUNŢII
şi al OGLINZII.
68
Motive literare?

69
MOTIVUL DRUMULUI

70
71
 Editura Art:
 „Drumul spre sud al laponei are semnificaţia unui
drum iniţiatic, iar popasul în ţinutul rigăi este o
probă, trecută prin respingerea nunţii pe o treaptă
inferioară.
 În <Ritmuri pentru nunţile necesare>, este
înfăţişată înaintarea sufletului prin trei etape
cosmice, trepte ale iniţierii, până la desăvârşirea
spirituală, nuntirea în „cămara Soarelui/ Marelui.
 Itinerarul trece prin cercul Venerii (iubirea ca
„energie degradată" reduce omul la ipostaza de
fiinţă instinctivă), apoi sufletul trebuie să mai urce o
treaptă, cercul lui Mercur, mai pur, al intelectului, al
72

cercetării.
 Dincolo de înflăcărările impure ale dragostei şi de
atmosfera mai curată a inteligenţei, iniţierea
completă are loc prin adevărata „nuntă" a trupului
şi spiritului cu însuşi focarul vieţii, Soarele
(cunoaşterea absolută).
 Aspiraţia solară a laponei sugerează faptul că
aceasta se află pe treapta lui Mercur, iar chemările
personajului alegoric, riga Crypto, sunt ale cercului
Venerii.
 Frigul ţinutului polar, perfecţiunea geometrică a
apei cristalizate configurează treapta raţiunii pure,
în timp ce impuritatea din cercul Venerii e sugerată
de spaţiul în care se amestecă elementele
primordiale: „humă unsă", „aer ud". 73
 RELAȚII DE OPOZIȚIE:
 uman – nonuman,
 masculin – feminin.
Cele două personaje, riga Crypto și lapona
Enigel, sunt prezentate în antiteză, nuntirea lor
este imposibilă pentru că aparţin unor planuri de
existență incompatibile. De altfel, întâlnirea lor are
loc numai în visul laponei, dar dialogul se
desfăşoară la un alt nivel decât dialogul
Luceafărului cu Cătălina.
 RELAȚII DE SIMETRIE: între nunta umană
și nunta fantastică. Nunta poate avea loc doar
între ființe din aceeași lume. 74
Nivelurile limbajului, folosite
cu scop expresiv:
 nivel imagistic (imagini artistice: vizuale,
auditive, tactile, olfactive)
 nivel lexical (câmpul semantic dominant,
registre stilistice):
LIMBAJUL ARTISTIC: se remarcă prin
împletirea limbajului arhaic şi popular cu cel
neologic:
 arhaisme („menestrel", vecinic", „pre”);
 regionalisme („adăsta", „ iacă”, „puiacă”);
 neologisme puţine („pol").
75
 La nivel lexical, se observă folosirea cuvintelor
populare, care conferă textului oralitate.
 Stilul este dominat de elemente-simbol,
exprimate într-un limbaj oral, familiar,
narativ, ce face din poem o creație alegorică şi
filosofică, trimițând la filonul popular prin
utilizarea unor cuvinte ca: „iacă, puiacă,
adăsta, poposi”.
 Modurile de expunere în balada „Riga Crypto şi
lapona Enigel” sunt narațiunea şi dialogul,
alegoria ideatică fiind transpusă într-o „poveste
în ramă”.
76
 c) nivel stilistic (constă în totalitatea
figurilor de stil din poezie, folosite cu
scop expresiv):
 Nivelul stilistic al textului este marcat de numeroase
FIGURI DE STIL:
 Epitete: „cântec larg" (desemnează creaţia cu multiple
semnificaţii), „nuntaş fruntaş”, „rigă blând”, „umed şi
plăpând”, „frumos vorbi şi subțirel”, „somn fraged”
(somnul sugerează absenţa raţiunii, reducerea personajului
la instinct);
 Enumerații: „dăruit cu pungi, panglici, beteli cu funtă".
 Inversiuni: „îndărătnic menestrel", „zice-l-aș", „vecinic
tron”
 Repetiții: „Rigă Crypto, rigă Crypto”; „Enigel, Enigel"
 Antiteze: „la soare – la umbră", „umbra - lumină" 77
 Metafore: „trei covoare de răcoare” (=muşchiul
ca…), „sufletu-i fântână-n piept" (=sufletul ca …),
„greu taler scump cu margini verzi" (=soarele ca…),
„soarele, aprins inel” (soarele ca un inel), „om, fiară
bătrână”
 Comparații: „ca o lamă de blestem”, „zvârlit în
sus ca un inel”
 Aliterație: „fragii fragezi”
 Hiperbolă: „visuri sute de măcel”
 Personificare: „soarele-nțelept”
 Interogație retorică: „Lui Crypto, regele
ciupearcă, / Lumina iute cum să-i placă?”
 Superlativul absolut expresiv se realizează 78

prin adverbele „MULT” şi „PREA”.

d) nivel fonetic:
 Muzicalitatea limbajului este
realizată prin elementele de
versificație (strofă, vers, măsură,
rimă, ritm).
 ELEMENTE DE PROZODIE =
VERSIFICAȚIE: 27 de strofe,
strofe inegale (4, 5, 6, 7, 8), m.v.
de 5-9 silabe, rimă încrucișată
(abab), împerecheată (aabb) și
monorimă. 79
e) nivel morfologic (se
referă la părțile de
vorbire care predomină în
poezie şi care au valoare
expresivă): La nivel
morfologic – frecvenţa
verbelor susține caracterul
narativ al textului. 80
f) nivel sintactic (se referă la
topica afectivă; ea constă în
dislocări sintactice şi
inversiuni): Prezența
inversiunilor „mult-îndărătnic”,
„zice-l-aş” şi a vocativelor în
prima parte a baladei evidențiază
oralitatea textului.
81
 Inteligenţa comunicării nonverbale -
MIMII
Interpretați un joc de rol reprezentând
imagini de mişcare din Riga Crypto şi
lapona Enigel! = Prezentarea mimei

82
 Exemplu:
„Pe trei covoare de răcoare
Lin adormi, torcând
verdeață”
„Ți-am adus dulceață, iacă
Uite fragi, ție dragi,
Ia-i şi toarnă-i în puiacă!”
83
 Completaţi spaţiile libere!
Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu aparţine genului
................................, iar ca specie este .................................... .
Lirismul din text este de tip...................... .
Personajul masculin reprezintă tipul geniului.
Tema este ................................................, deoarece se vorbeşte
de relația a două personaje din lumi diferite.
În text, finalul este ................................., deoarece Crypto îşi
găseste împlinirea prin iubire alături de o ființa inferioara.
Motivul .......................... se regăseşte în poem, comunicarea
dintre cele două lumi neputându-se realiza altfel.
Repetarea anumitor cuvinte sau strofe conferă
muzicalitate textului şi se constituie în .......................................,
formule magice prin care se încearcă atragerea persoanei iubite
în altă lume.

84
 Inteligența vizual-spațială: ARTIŞTII
Folosind desenul sau un poster, reprezentaţi anumite scene
reprezentative sau personaje din cele două texte. /
Realizați un ciorchine pentru comentariul unuia dintre texte.

85
 Inteligența muzical-ritmică
MUZICIENII

 Căutați o melodie care să se potrivească

anumitor secvenţe din poemul Riga
Crypto şi lapona Enigel! Puteți apela la
Internet!
 Audierea melodiilor alese/interpretării pe
melodie

86
 Inteligența lingvistică:
SCRIITORII:

Compuneți câteva strofe în

care să scrieți un alt
final pentru fiecare poem
alegoric studiat!
87
 Laponă mică, Enigel
Laponă mică, Enigel,
Ce soarele iubeşti cu zel Dar chiar când somnul rațiunii
Şi ai plecat în pribegie Creează false viziuni,
Cu renişorii de hârtie, Natura fragedă, firească
A lămurit că-i doar o iască
Cu mintea ta copilărească, Iar ea, copila Enigel,
Ce nu cunoaşte adevărul, Nu are-n comun, nimic cu el.
Ai adormit lângă o iască,
(Iasca =Nume dat mai multor ciuperci parazite în formă de copită de cal, Apoi s-a întâmplat, normal, ce ştiți:
uscate și tari, care cresc pe trunchiul arborilor și care, tratate special,
erau folosite, în trecut, la aprins focul sau, în medicina populară, ca
hemostatic Expr. A se face iască = a se usca) Ciuperca merge-n paradis
Care apoi şi-a dat obolul. Cu ,, nebunarița” domniță,
(Expr. A-și da obolul = a contribui cu un mic ajutor în scop de
binefacere) C-aşa-i mai bine şi normal.
Şi mintea ta neprihănită
Şi iarăşi blânda Enigel,
Intrat-apoi într-o ispită
Trezită din somnul rebel,
Şi iasca care fu odată
Cu renii ei, ce-i păstorea,
Ciupercă fragedă, clasată,
Pleca-n alt loc,
A zăpăcit cumintea fată
Ce altă fantasmă-i oferea.
Ce se dorea chiar măritată. 88

Completând corect rebusul, pe coloana de la A la B veţi descoperi prenumele
şi numele de familie al singurului matematician-poet din literatura română.
1 R I G A C R Y P T O S
2 1. Titlul celei mai
cunoscute „balade”
scrise de Ion Barbu
3 este ......... (5 cuvinte)
2. Înainte de a fi
transformat în ciupercă
4
de vrăjitoarea
mânătarcă, Riga
5 Crypto a fost .. ...... .
3. La Barbu, albastrul,
Polul Nord, lapona
6
Enigel şi nuntaşul
fruntaş simbolizează
7 cunoaşterea prin
....................... .
4. La Ion Barbu, roşul,
8
fragii şi dulceața
simbolizează
cunoaşterea prin
............................ .
REBUS
A
I L A P O N A E N I G E L
O M 5. În sistemul inventat
de poetul-matematician,
R A T I U N E galbenul, soarele,
„scump taler (...) de
aur”, simbolizează
I U B I R E cunoaşterea prin
.................. .
C R E A T I E 6. tehnica folosită în
poem este povestirea în
R A M A povestire sau povestirea
în ............ .
7. La Ion Barbu, verdele
A B S O L U T A (combinație de galben şi
albastru) simbolizează
D O U A cunoaşterea
..................... .
89
8. Poemul este compus
B din ... ............ părți.
 PERLE BACALAUREAT 2014
AŞA NU!
Ion Barbu - RIGA CRYPTO și LAPONA
ENINGEL
 Lapona Enigel era prea frumoasă în comparaţie
cu Riga Crypto, care era mic, alb şi chel
 Riga Crypto era o ciupearcă cam dură, faţă de
băieţelul ei lapona Enigel.
 „Riga Crypto dorea ca Lapona Enigel să se
căsătorească cu acesta şi să fie regină a
ciupercilor, însă Lapona Enigel îl refuza şi îi
spuse să părăsească lumea subterană şi să
vină la suprafaţă”.
 http://www.ziuanews.ro/stiri/perle-bacalaureat-2014-ion-de-eminescu-are-influente-balzaciene-ce-le-imprumuta-
de-la-proust-126365 90
 http://www.puterea.ro/social/perle-de-la-bac-eul-liric-apare-in-postura-mortului-ingropat-de-viu-74252.html
Aprecierea valorică a operei
comentate, a scriitorului şi o
opinie critică:

În concluzie, pentru
Ion Barbu, poezia devine
„fete de l’ Intellect” (Paul
Valery). 91
 G. Călinescu:
 „Matematician de profesie, poetul a fost ispitit să desprindă
numai spiritul disciplinei sale, adică alunecarea de la şes la
pisc, zborul în absolut spre ultima esenţă, şi să-l aplice liricii în
inţelesul că, dată fiind o ascunsă ordine in univers, jocul
simbolurilor să fie o cheie de iniţiere.
 Iată dar sensul temperamentului mai mult decat esteticei lui I.
Barbu: pitagorismul poetic, sublimarea obiectului până unde
îngăduie arta, restabilirea unei ordini pe planul al doilea, a
unei corespondenţe oculte între simboluri, instruirea de
lucrurile fundamentale, iniţierea în această ordine lăuntrică
prin imagini esenţiale şi practice muzicale.
 Poezia se intelectualizează, fără a cădea în inteligibil, căci
poetul caută inefabilul macrocosmic, revelator al lucrului
în sine, fugind de contingenţă, pitoresc, analiză, de
claritatea clară, raţională, cultivând muzica de sfere, 92
cunoaşterea extatică, orfismul."
 Nicolae Manolescu:
 „Eminesciană e şi <Riga Crypto şi lapona Enigel>,
care e un <Luceafăr> cu rolurile inversate.
Prăpastia se deschide între Crypto, simbolul forţelor
telurice, şi Enigel, care se-nchină soarelui. Acest
motiv al soarelui e central în poezia de cunoaştere a
lui Barbu. Poetul inchipuie trei faze succesive ale
cunoaşterii, înaintând în spirală, şi având fiecare un
simbol în plan astral: cunoaşterea prin simţuri,
<roata inimii>, e pusă sub semnul Venerei;
cunoaşterea intelectuală, abstractă, sub semnul lui
Mercur; cunoaşterea simbolică, poetică, sub acela al
Soarelui. <Ritmuri pentru nunţile necesare> e o
ilustraţie aproape didactică a spiralei.” 93
 Tudor Vianu:
 Între 1920 şi 1924 şirul poeziilor publicate de Ion Barbu
prezintă o îndoită şi comună trăsătură narativă şi
pitorească (inedită, expresivă, bogată în imagini,
colorată). Abstractismul primelor poeme este acum părăsit.
O undă de interes pentru viaţa, natura şi particularităţile
mediului său dă noii sale inspiraţii simplitate şi umor. [...]
Ceea ce iese la iveală este un aspect neaşteptat al poeziei
sale, dar pe care fire mai ascunse continuă a-l lega de etapa
anterioară. Abia acum dionisianismul ca sentiment
mistic al naturii coboară în sfera evenimentelor sale
intime, amintirea literară devine trăire autentică.
Poemul narativ <După melci> este rodul acestei însumări
mai adânci şi al acestei apropieri de sine.”
94
 La Barbu, apolinicul şi dionisiacul
coexistă, cu dominanţa uneia dintre
ele, în funcţie de etapa de creaţie.
 Aceste două categorii estetice
complementare au fost formulate de
filosoful german Nietzsche.
 Riga Crypto se caracterizează
prin trăsături dionisiace, iar
Enigel prin caracteristici
apolinice.
95
 APOLÍNIC
 Care este orientat spre ordine, echilibru,
măsură și armonie, caracterizat printr-o
contemplare senină, detașată; lucid,
rațional; luminos, senin, echilibrat.
 Apollo - zeul zilei, al luminii și al artelor,
protector al poeziei și al muzicii,
conducătorul corului muzelor, personificare
a Soarelui.
 Simboluri: arcul, lira și laurul. Urmaș: Orfeu

96
 DIONISIÁC
 Care are o atitudine afectivă cu impulsuri
pasionale, exaltate sau iraționale.
Dionis (Zeul petrecerii) era în mitologia
greacă zeul vegetației, al pomiculturii, al
vinului, al extazului și fertilității, denumit la
romani și Bacchus.
 Simboluri: strugurii, iedera și tirsul
(dexonline: toiag simbolic, împodobit cu
viță-de-vie și având în vârf un con de pin,
cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei
care îl însoțeau). 97
 BIBLIOGRAFIE
 Badea, Mariana, „Literatura română pentru elevii de liceu. Proza. Poezia.
Dramaturgia (examenul de BAC!)”, Ed. Badea @ Professional Consulting,
Bucureşti, 2003.
 Balan, Liliana, Trandafir, Maria, „Literatura română pentru bacalaureat”, Ed.
Polirom, Iaşi, 2005.
 Ciocaniu, Cristian, Avram, Viorica, Boltaşu Nicolae, Dorica, Colțea, Mioara,
„Limba şi literatura română. Ghid de pregătire”, clasa a X-a, Ed. Niculescu,
Bucureşti, 2013.
 Columban, M. H, Corcheş, H, Gal V., Lascăr, M., Lupu, M, Paicu, L, „Cartea
definitivă. Pregătirea examenului de Bacalaureat”, Grup Editorial Art,
Bucureşti.
 Columban, Monica H., Pop, Iulia, Radu, Cătălina, „Limba si literatura
română, Modele de rezolvare a subiectelor pentru examenul de Bacalaureat
2008”, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2008.
 Dragomir, Anca, „Literatura română (fişe pentru pregătire rapidă)”, Ed.
Aula, Braşov, 2002.
 http://dexonline.ro/ 98
 Manualele de liceu de „Limba şi literatura română” (în vigoare)
 Onofrei, Margareta, „Literatura română: eseuri pentru clasele 9 -
12”, Booklet, Bucureşti, 2008.
 Onofrei, Margareta, „Română: BAC – Eseuri”, Booklet, Bucureşti,
2008.
 Paicu, L., Lazăr, M., „Literatura română. Eseul”, Bucureşti, Ed. Art,
2008.
 Soare, Hadrian, Soare, Gheorghe, „Limba şi literatura română, clasa
a X-a”, Ed. Carminis, Piteşti, 2002.
 Stoleru, Cecilia, „70 de eseuri pentru majoritatea subiectelor
esențiale”, Ed. Pestalozzi, Bucureşti, 2008.
 Stoleru, Cecilia, „Literatura română”, Ed. Pestalozzi, Bucureşti,
2002.
 Vianu, Tudor, „Scriitori români din secolul XX”, Ed. Minerva,
Bucureşti, 1986.
 www.didactic.ro
 www.google.ro (imagini)
 ș.a.
99
 Internet