• Vestimentaţia

În perioada menționată, istoria vestimentației românești

reflectă faptul că nicio interdicție nu poate opri evoluția modei.
În societatea medievală, îmbrăcămintea era un semn important
al apartenenței sociale, iar boierimea și-a asigurat
vestimentația potrivită statutului social. Chiar și cu interdicția
otomană privind portul european în Principate, moda
occidentală a început să pătrundă, mai ales în rândul femeilor.
Schimbarea a devenit evidentă în ultimul deceniu al secolului al
XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Femeile au adoptat
pantofi, rochii și accesorii occidentale, iar în 1806, Sofia
Văcărescu apărea într-o rochie "à la française". Cu toate
acestea, schimbarea în vestimentația bărbătească a fost mai
lentă, iar în 1823, Grigore Ghica a emis un decret care interzicea
hainele după moda franțuzească, însă acesta nu a fost
respectat. Conflictul între generații a apărut în această
perioadă, cu cei vârstnici păstrând fidel vestimentația orientală,
în timp ce tineretul adopta stilul european.