Galeriile LA FAYETTE

Construit în 1928 în stilul Art Deco, după planurile arhitectului Herman Clejan, pe locul unde își
avusese sediul cunoscuta librărie Socec, magazinul a fost denumit atunci ''Galeries Lafayette'' , după
numele celebrului magazin din Paris construit în 1912. A fost primul mare magazin universal din
România, după modelul magazinelor cu spații mari de expunere din Paris, prin comparație cu prăvăliile
mici, tradiționale, din București. Era un magazin modern, luxos, dotat cu lift, având în interior coloane și
pe jos marmură.

Câţiva ani mai târziu, clădirea primului sediu al Librăriei Socecva fi mărită și supraetajată, ca
în 1929 imobilul Socec ( Palatul Librăriei Socec) să fie transformat în Galeriile Lafayette (firma
funcţionase la parterul Hotelului de France) și apoi, fără modificări, în Magazinul Victoria.

Beneficiind de asocierea cu firma "LA FAYETTE" din Paris, magazinul este o copie fidela a
primului magazin al firmei pariziene, fiind cel mai mare magazin universal din Europa de rasarit in
perioada anilor 1935 - 1945, in prezent avand un statut aparte si un amplasament de exceptie. Luxosul
magazin s-a bucurat în perioada interbelică de o reclamă pe măsură, prin afișe, ziare, reviste, radio.

Astfel, spre exemplu, o reclamă din 1937 descria ''Galeries Lafayette'' ca ''unicul magazin
occidental din țară'', ''Magazin de încredere unde găsiți tot ce vă trebue'', respectiv ''mărfuri de primă
calitate cu prețuri eftine și fixe''. Reclama îi informa pe cei dornici să viziteze magazinul că în cele peste
70 de raioane pot fi găsite confecții, blănuri, bijuterii, parfumuri și articole de toaletă, galanterie fină
bărbătească, articole de sport, covoare, linoleum, lenjerie, mătăsuri, toate purtând ''pecetea rafinamentului
parisian și a bunului gust''. ''Magazinul Galeries Lafayette este aprovizionat din timp de centrala din Paris
cu mărfuri de ultimă modă'', mai menționa reclama din 1937. După 1945, pe locul Casei Socec a fost
amenajat, magazinul Victoria, care se numea înainte de 1945, Galerile Lafayette.
Comunişţii au schimbat numele decadent în magazinul Victoria (nr. 17) dar populaţia Bucureştiului a spus
încă zeci de ani Lafayette.

Foto 1: Galeriile Lafayette, situate pe Calea Victoriei din Bucureşti (1947

Foto 2: Magazinul ''Victoria'' situat pe Calea Victoriei din Bucureşti (2019)

Magazinul Victoria

“Magazinul Victoria”, unitate de referință a Societății comerciale Galeriile Victoria S.A.,

este amplasat în cea mai renumită zonă comercială a Bucureștilor, intersecția dintre Calea
Victoriei (fost Podul Mogoșoaiei ) și strada Lipscani (Ulița cea Mare), vizavi de hanul Filipescu.

Ani la rând, magazinul Victoria a fost considerat cel mai elegant magazin al "Micului
Paris" cum era supranumit orașul București. Continuând tradiția S.C. După naționalizare, în 1948,
magazinul a primit numele Victoria, iar mai târziu a devenit cunoscut prin sloganul ''Magazinul
Victoria, 50 de magazine într-unul singur''. Magazinul, cu scară rulantă, bine aprovizionat, avea la
parter și etaje raioane a căror repartizare s-a păstrat, în mare, și în ziua de azi: la parter —
bijuterii, parfumerii, electrocasnice ș.a.; la etaje — articole pentru copii și tineret, femei, bărbați;
stofe, țesături, artizanat, articole de uz casnic.

Magazinul Victoria a fost grav afectat în 1979 de un puternic incendiu. După 1990 a
fost renovat, cea mai recentă renovare având loc în 2001. Astăzi “Magazinul Victoria” poate fi
definit ca un amestec de tradiție și modernism conferite de arhitectura și modul de ambientare.

Astăzi, la parterul magazinului se află standuri cu bijuterii, parfumerii, artizanat și

suveniruri din România, marochinărie, pălării, eșarfe, sticlărie, porțelanuri, la etajul 1 se află
standuri cu articole pentru femei (încălțăminte, marochinărie, pălării, lenjerie), precum și
mercerie, garnituri de pat, țesături, articole de uz casnic, la etajul doi se găsesc articole pentru
bărbați, la etajul trei — articole pentru nou-născuți, copii, tineret, jucării—, iar la etajul patru
diverse articole pentru femei, lenjerie, blănărie.Pe scările interioare ale magazinului, care
păstrează vechea marmură roșie, se află vitrine în care sunt expuse diverse articole.
 Foto 1: Clădirea Magazinului ''Victoria'' din Bucureşti (1968)
Foto 2: Magazinul ''Victoria'' situat pe Calea Victoriei din Bucureşti (2019)

Moda se facea pe Calea Victoriei

La începutul perioadei interbelice, doamnele preferau stilul feminin, pus in evidență de

modelele de fuste, obiect vestimentar foarte apreciat la acea vreme. Între anii 1928 si 1932,
lungimea fustelor se scurtează, facându-și apariția un nou obiect vestimentar, ciorapii de mătase
purtați cu pantofi eleganți. Rochiile erau foarte căutate de doamne și domnisoare, confecționate
din materiale precum mătasea sau voalurile fine, cu talia joasă, purtate cu un amestec de coliere
lungi și scurte și brățări late. Dacă la început, pălăriile erau cu boruri largi, pe parcursul timpului,
ele au devenit din ce în ce mai mici și colorate, cu aplicații de voalete.

După anul 1934 apare moda blănurilor purtate chiar peste rochiile de mătase sau pe
taioarele elegante în stilul celor Coco Chanel. Părul era tuns scurt, iar cele mai în vogă coafuri
erau cele în stilul bobului de astăzi, indiferent dacă se purta drept, sau cu bucle fine în jurul feței.
Machiajul era unul dramatic, inspirat din filmele americane și franțuzești, cu rujuri roșii și ochi
trasați în linii de negru, care accentuau privirea.

Între anii 1920-1930, pe Calea Victoriei din Micul Paris, era un croitor sau un pălărier la
tot pasul. În atelierele acestora se găseau materiale de o calitate extraordinară, iar hainele care
ieşeau din mâinile lor erau foarte populare în sânul tuturor claselor sociale. Fie că era vorba
despre clasele superioare ale societăţii sau despre muncitorime, fiecare membru al acestora îşi
croia rochii, costume sau paltoane, la profesioniştii de pe Calea Victoriei.

Produsele finite erau foarte apreciate, iar tendinţele în materie de vestimentaţie veneau
din partea vestică a Europei. Croitorii de pe Calea Victoriei erau cei care aduceau moda vestului.
Aceştia copiau moda pariziană a perioadei interbelice. Era o regulă, la o simplă plimbare prin
„Micul Paris”: întâlneai la tot pasul bărbaţi îmbrăcaţi în smochinguri de stofă. Spre deosebire de
fracurile care existau până la începutul perioadei interbelice, smochingurile aveau gulerele şi
reverele ascuţite. Bastonul era, de asemenea, un accesoriu obligatoriu în ţinuta domnilor care
defilau pe străzile Bucureştiului.Vestimentaţia căpăta un aer rafinat, abia după ce la celebrul
smoching fără coadă de rândunică, bărbaţii asortau pălării de paie.

În perioada interbelică, hainele au devenit un etalon al bogăției și un simbol al statutului

în societate. Tocmai de aceea Calea Victoriei avea ateliere și magazine pe de o parte și de alta,
plină de meseriași și designeri renumiți, precum Nelu Mihăileanu sau Djabulov. Așa a ajuns, în
anii 20-30, ca Bucureștiul să concureze cu Paris și Viena când vine vorba de accesorii și
îmbrăcăminte.

Pe Calea Victoriei puteai să le vezi pe Marta Bibescu sau pe Ana Aslan, femeia care a
descoperit „elixirul tinereții”. Ele purtau rochii din materiale pastelate, fine, până la genunchi,
trei sferturi, ori fuste cu dantelă evazate, stil lalea. Talia era căzută peste șolduri, lăsând totuși să
se vadă formele.

Dacă înainte stilul era lejer, acum moda s-a impus printr-o nouă siluetă, cea de tip S.
Odată cu fustele clopot, femeile au început să poarte un corset special, menit să le modeleze talia
pentru a fi de 55 cm. Chiar dacă doctorii erau împotriva acestui accesoriu, moda interbelică
impunea sacrificii pe care toată lumea era dispusă să le facă.

Rochii de vară de la jumătatea anilor 1900

 Casa de Modă Venus

Arta Modei, actualmente Casa de Modă Venus (nr. 21) era aspiraţia maximă a oricărei tinere
femei ieşită din epoca basmalelor de pe cap şi a pantofilor cu talpă groasă din cauciuc zimţat din
anvelope. Faţă de cooperativele cu nume simplu˝ Croitorie de bărbaţi şi femei˝ înghesuite în câţiva m.p. ,
aici erau saloane de aşteptare, multe cabine de probă, în aer plutea un miros discret de parfum şi ţigară
bună, maistrele veneau după un timp de aşteptare secondate de ucenice care ţineau cutiuţa cu ace cu
gămălie.

Obiectul de activitate al Casei de Modă “VENUS” este destinat servirii populaţiei cu o gamă

largă de confecţii:

• - confecţii pentru bărbaţi (costume, frak-uri, smocking-uri, paltoane, pardesie, etc.)

• - confecţii groase pentru femei (jachete, taioare, mantouri, etc.)

• - confecţii subţiri pentru femei (rochii de seară şi pentru diferite ocazii, două piese, bluze, fuste, rochii,
etc)

• - broderii manuale

• - mode - pălării pentru diferite destinaţii şi ocazii

• - uniforme pentru hoteluri, restaurante și casino-uri.

 Magazinul Lâna de Aur

Lâna de aur, magazinul de metraje de pe Calea Victoriei, are o existență de peste 40 de

ani. La începuturi, proprietatea unui evreu pe nume Winter, magazinul a fost trecut înn perioada
comunistă sub administrarea Textila 2, care i-a dat numele cunoscut și astăzi. Doamna Brăteanu,
care a fost gestionara magazinului încă din 1980, în prezent patroana acestuia, își amintește că
încă din anii ’58 exista sigla actuală, cu același design. Ceea ce face specificul acestui magazin
este vânzarea stofei de la Dorobanțiul-Ploiești , companie cu care colaborează din anii ’80.

Calea Victoriei - Blocul Romarta

Blocul Romarta (nr. 58) a fost construit după 1948. Aici pe colţul clădirii dreptunghiulare
cu faţade spre Calea Victoriei şi Câmpineanu se vindeau mătăsuri şi stofe de bună calitate,
unele din ţară, altele importate din ţările socialiste. Când au început importurile din China se
făceau cozi de zeci de persoane. S-a adus voal natural cu desen floral şi o gamă de culori
cuprinzând toate nuanţele frunzelor de toamnă de la galben închis, trecând prin ruginiu până la
violet. În 2010 s-a deschis în fostul bloc Romarta un magazin Emporio Armani cu
îmbrăcăminte şi accesorii de lux.

Magazinul Stefanel

Primul magazin din România al italienilor a fost deschis în urmă cu 28 de ani, într-un spațiu
stradal, pe Calea Victoriei, Stefanel fiind și primul nume din fashionul internațional intrat în piața locală.

În momentul intrării pe piaţa locală a brandului Stefanel, niciun alt brand de modă străin nu îşi
făcuse curaj să se uite măcar către România. Dacă în '91 Stefanel devenea simbolul capitalismului
românesc, în 2011 H&M marchează începutul erei hainelor ieftine, a volumelor mari de vânzări şi a
supremaţiei mallurilor.
 Magazinul în care îşi desfăşoară activitatea brandul Stefanel va fi închis în luna mai 2011 ca
urmare a încetării dreptului de utilizare a imobilului situat în Bucureşti, Calea Victoriei, nr. 81-83, sector
1. SC Universal SA a încheiat un contract de închiriere pentru acest spaţiu începând cu luna iunie 2011.
Potrivit unor surse din piaţă, locul magazinului Stefanel va fi luat de retailerul britanic de lux Burberry,
care va fi adus în sistem de franciză de fondul de investiţii Global Eye.

Irina Schrotter - Victoriei

Magazin cu îmbrăcăminte pentru femei, semnate "Irina Schrotter", unicat sau serii mici:
rochii, taioare, jachete piele si imitație, accesorii din blană.

BIBLIOGRAFIE :

• Graziella Doicescu, 2008, Captivantul Bucuresti interbelic, Editura

Planeta Bucuresti
• Lelia Zamani, 2008, Oameni si locuri din vechiul
Bucuresti, Editura Pleneta Bucuresti
• Ioan Scurtu, Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică,
Editura Rao, Bucureşti, 2001, p. 184-185
• http://bmim.muzeulbucurestiului.ro/fisiere/31-Bucuresti-Materiale-
de-Istorie-si-Muzeografie-XXXI-2017_243.pdf?
fbclid=IwAR06__B5DLNzteXwZ20Kb2WROCRvP40R2Cug1cZ
xX9SQ5Dir8HE4cOfjd54
• http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/03/moda-in-bucurestiul-
 din-perioada-interbelica-in-comparatie-cu-moda-de-azi/
• https://www.nicoletastanciuca.com/fashion/istoria-modei-1900-
1910/?
fbclid=IwAR1MH2MGMoFJL7f5zkQ5fNkaNQ4mS3grKy8nDSD
Ojxzs8ZTTx2uHnwxA0u8