Captura 2024-02-01 A Las 7.31.23

BOLI INFECTIOASE – subiecte examen SEM 1 AN 4
1. Febra aftoasa FAM PICORNAVIRIDAE, ERUPTIE VEZICULO- taurine, suine,

GENUL AFTOVIRUS AFTOASA (buc, pod, oi, capre,
mam) bubaline NU:
cabaline si pasari
2. Boala veziculoasa FAM PICORNAVIRIDAE, ERUPTIE suine
a porcului GENUL ENTEROVIRUS VEZICULOASA (buc,
pod, mam) + FEBRA
3. Variola la FAM. POXVIRIDAE ERUPTIE VARIOLICA mamifere
mamifere GENUL AVIPOXVIRUS + nodul variolic galinacee
Difterovariola ERUPTIE VARIOLICA NU palmipede
(variola aviara + nodul variolic
DEPOZITE
) DIFTEROIDE + nodul
4. Dermatita FAM. POXVIRIDAE, FEBRĂ, NODULI bovine
nodulara genul CAPRIPOXVIRUS CUTANATI SI
LIMFADENITĂ
5. Exantemul FAM. CALICIVIRIDAE, ERUPTIE suine
veziculos al GENUL VESIVIRUS VEZICULOASA +
porcului FEBRA
6. Stomatitele FAM. RHABDOVIRIDAE, ERUPTIE cai , magari, catari ,
infectioase virotice GEN. VESICULO VEZICULOASA vaci, porci
7. Pesta porcina FAM. FLAVIVIRIDAE, FEBRA, INROSIREA suine
clasica GENUL PESTIVIRUS PIELII (ERITEM),
HEMORAGII
8. Pesta porcina FAM. ASFARVIRIDAE, FEBRA, INROSIREA suine

Africana GENUL ASIFIVIRUS PIELII (ERITEM),
HEMORAGII
9. Boala de FAM.PARAMYXOVIRIDAE, SINDROAME: FEBRIL, galinacee,
Newcastle GEN RUBULAVIRUS DIGESTIV, columbiforme, om
(pseudopesta RESPIRATOR,
aviara) NERVOS
10.Influenta FAM. ORTHOMYXOVIRIDA, MANIFESTĂRI pasari
(gripa) GEN INFLUENZA VIRUS PREDOM domestice/salbatice
TIP A RESPIRATORII
aviara
11. Pesta bovina FAM PARAMYXOVIRIDAE, FEBRA, LEZIUNI taurinele, bivolii,

GENUL MORBILLIVIRUS SIMULTANE PE zebul, yakul şi rumeg
MUCOASE MUCOASE sălbatice
(mai precoce pe
mucoasa
vulvovaginală),
DIAREE
12. Pesta FAM PARAMYXOVIRIDAE, FEBRA, TULB DIG SI rumegătoarele mici
rumegatoarelor GENUL MORBILLIVIRUS RESP
mici
13. Pesta ecvina
14.Blue tong oaia, bovine,

FAM REOVIRIDAE, FEBRĂ, EROZIUNI SI caprine, cervidee
GENUL ORBIVIRUS ULCERATII
BUCALE, LIMBA
CIANOTICA, INFLAM
BURELETULUI
15. Febra vaii de FAM BUNYAVIRIDAE, SINDROM rumegat domestice
Rift GENUL PHLEBOVIRUS HEMORAGIC SI si salbatice
NECROZA HEPATICA,
AVORT
16. Peripneumonia
contagioasa
bovina
17.Rabia ) FAM. RHABDOVIRIDAE, SS NERVOASE: toate anim cu sange
(Turbarea GENUL LYSSAVIRUS FORMA FURIOASA + cald
PARALITICA
18. Boala Aujeszky FAM. HERPESVIRIDAE SS NERVOASE + SS porcul; câinele,

RESPIRATORII pisica, taurinele,
oaia, capra, calul;
19.Leucoza BVL proliferare limfocite bovine
enzootica ONCORETROVIRUS tip C B transform
bovina LEB tumorală a liniei
celulare
20.Anemia LENTIRETROVIRUS distruge macrofagele solipede
infectioasa
ecvina AIE
21. Leucoze aviare ONCORETROVIRUS tip C tumori maligne ce pasari

AVIAR afectează sistemul
hematopoietic
22. Boala Marek HERPES VIRUS infiltrație limfocitară pasari
a nervilor periferici și
tumori în diferite
viscere
23. Mixomatoza
24. Variola oilor si

caprelor
25. Ectima
contagioasa a
oilor si caprelor
1. FEBRA AFTOASA
A 010
FAM PICORNAVIRIDAE, GENUL AFTOVIRUS 7 tipuri antigenice majore:
Virusul supravietuieste cel mai mult la nivelul maduvei osoase, A , O, C, SAT 1,
SAT2, SAT3 , ASIA1
apoi in tesuturile care nu se matureaza, cel mai usor Puternic imunogene Ac specifici (nu induc
distrugandu-se in fibra musculara imunitate incrucisată) imunitate prin boala
taurine, suine, oi, capre, bubaline ERUPTIE VEZICULO-AFTOASA - Bucala, podala,
NU: cabaline si pasari mamara
(Exantem veziculos – cicatrizare rapida,
fara cicatrici)
Sursele de infectie primare: Carnea provenita de la animalele febrile nu se da in animalele
bolnave si produsele lor – saliva = modul de consum sau se da in mod conditionat transmitere
(cel mai bogat in virus lichidul de aftă = limfa aftoasa)
PATOGENEZA Febra aftoasa este vindecabila spontan;
afta primara + reactie febrila viremie eruptie Nu exista
vaccin. secundara aftoasa + sindrom febril cicatrizare „per
primam” dupa 10 zile purtator, eliminator 3 – 6 L.
BIONGULATUL cu: ERUPTIE aftoasa, SCHIOPATURA si
FEBRA constituie: Suspiciune de Febra Aftoasa Majora!
localizarea bucală localizarea podală localizarea mamară
BOVINE
Forma
benigna
primele leziuni apar la nivel localizările podale apar afte pe mamelon sindrom febril
bucal simultan
erupţii veziculare, afte
sialoreea schiopaturi zgomot de
plescait exongulare
Forma maligna, septico-toxica (particulara)
- la vitei, mortalitate sub 30-40%, cauza mortii fiind tulburarile digestive si
sindromul febril Forme atipice /avortate /oculte fara eruptie aftoasa.
OVINE ŞI CAPRINE – simptomele au intensitate moderata, greu de observat
eruptie aftoasa pe limba, rar eruptie aftoasa la nivelul eruptie aftoasa, la nivelul sindrom febril
pe bot . membrelor mameloanelor Evoluţia - în
!!! schiopaturile sunt primul si general scurtă, cu deseori
singurul semn care indica forme clinice evolutia bolii
atipice şi cu vindecare rapidă.
PORCINE
erupţia aftoasă la rât, rareori eruptie aftoasa la nivelul
eruptie mamelon + glanda pe limbă membrelor mamara
CONFIRMARE: COMBATEREA:
Materialul patologic : lichidul din afte (afte nedeschise ) - Declarare oficială, dezinfectie
- Izolarea se face pe culturi celulare. - Carantină gr. I -
Identificarea - serologic fata de fiecare tip de virus
(seroneutralizare, RFC, cromatografie, ELISA).
2. BOALA VEZICULOASA A PORCULUI (BVP)
FAM PICORNAVIRIDAE, GENUL ENTEROVIRUS Virus foarte rezistent
suine ERUPTIE VEZICULOASA (buc, pod, mam) + FEBRA
SURSE ŞI CĂI DE INFECŢIE PATOGENEZĂ - Virusul pătrunde în organism:
Virusul pătrunde în organism: - pe cale cutanată,
- pe cale cutanată, - pe cale digestivă
- pe cale digestivă La locul de pătrundere → prima replicare virală viremie
Tropism particular: miocard şi creier 2-3 zile 48 de ore după infecţie, virus in multe
ţesuturi, multiplicare → la niv celulelor epit scuamoase ↔ necroze
Contaminare : de coagulare şi vezicule tipice
- direct prin transmitere de la animale bolnave, pe Tropism particular: miocard
şi creier - 2 dintre principalele cale orală, prin contact cu lichidele veziculare sau cu
locuri de replicare virală;
fecalele acestora; Limfonoduli ce drenează zonele cutanate → concentraţii
- consumul deşeurilor de abator netratate termic. ridicate de virus.
Sursele secundare: apă, furaje contaminate,
Multiplicare - la nivelul SNC ↔ meningita şi
adăposturi, sisteme de evacuare a dejecţiilor panencefalomielită
nesupurativă. nefuncţionale şi comune
Anticorpi neutralizanţi - 3-4 zile după infecţie;
opresc viremia; ↔ seroconversie cu eliminarea
evoluţiei clinice.
- simptomatologie asemănătoare febrei aftoase; - leziuni identice cu cele din
febra aftoasa
localizarea bucală localizarea podală localizarea mamară localizare epidermala
Forma benigna
- tulburări generale discrete
- stare subfebrilă
- uşoară diminuare a apetitului
- pe rât – vezicule mari, şchiopăturile - primele -vezicule pe mameloane şi
diametrul de 1-2 cm; Vezicule: solitare, rareori pe tegumentul mamar, - pe buze,
limbă, gingii şi confluente,2-3 la fiecare dureroase, scroafele refuză
pereţii cavităţii bucale. onglon, diam.3-10 mm purceii la supt
Însănătoşire - complet după 2-3 săptămâni, dovada infecţiei: o dungă întunecată, orizontală pe
unghii (creştere întreruptă temporar)
Forma maligna
- tulburări generale intense;
- hipertermie (41-42 grade C);
- anorexie;
leziuni veziculare în diverse -leziuni podale grave, leziuni veziculare în diverse -
leziuni veziculare în stadii evolutive. - exongulare, stadii evolutive. diverse stadii
evolutive.
- cicatrizarea lungă
vindecarea este rapidă, reepitelizarea → primele 72 de ore de evoluţie → completă în 7-10
zile
Diagnostic: Diagnostic diferential:
- evoluţia veziculară cu cele trei localizări - febra aftoasă (toate animalele
domestice şi sălbatice
- tropismul pentru specia porcină paricopitale);
- evenimentele epidemiologice favorizante - stomatita veziculoasă (cabalinele,
bovinele,
(mişcările de animale) porcinele domestice şi sălbatice, cervideele şi omul);
In bolile veziculoare diagn de lab este singura  testul imunoenzimatic ELISA,
modalitate de confirmare (se pun in evid Ag) -  reactia de amplificare PCR
se recolteaza: - exantemul veziculos (porcinele şi
-epiteliu din veziculele nerupte sau rupte mamiferele marine = leii de mare)
recent PROFILAXIE Specifică:
-fluide veziculare Nu se aplica vaccinare profilactica
-sange de la anim febrile pe anticoagulant INTERZISA
EDTA
-fecale de la animale cu siomptome sau COMBATEREA:
sanatoase - Declarare oficială, notificare OIE,
-probe de sange netratate penttru ex serologice dezinfectie - Carantină gr. I, stamping-out
(se distrug toate prod contaminate)
3. VARIOLELE
MAMIFERELOR
- FAM. POXVIRIDAE, virus ADN, epiteliotrop, imunitate prin boala
incluziogen
mamifere ERUPTIE VARIOLICA (VEZICULO-
PUSTULOASA)
piele +mucosa MPVPC
nodul variolic – macula, papula, vezicula,
pustule, crusta
BOVINE – exantem – toate stadiile MPVPC CABALINE - exantem + enantem – toate
– cea m benigna stadiile
- exantem - eruptii pe uger (mameloane !),gât, MPVPC
fata internă a coapsei, scrot, zona perineală - benigna
- reepitalizare in 3-4 sapt - exantem – chisita
- enantem – bucal, peribucal, nazal,
conjunctiva, genital,
OVINE – caracter generalizat !localizare si la SUINE exantem + enantem –stadiile MPPC
organele interne (fara V) - benigna, vindecare spontana
exantem + enantem –stadiile MPPC (fara V)
- grava ! Romania este indemnă de
variola ovină
1. forma tipica: simpt generala
-sindrom febril (41 – 42 grade C), catar respirator,
sensibilitate cutanata pana la 1 –2 zile cand apar
eruptii variolice limitate de tip exantem sau
enantem; avort;
2. forme atipice:
- benignă -variola avortata, cu eruptie discreta
= papuloasa = de piatra = inflamatie cataral-
hemoragico-purulenta a mucoselor capului; -
malignă:
o variola confluenta = eruptie masiva de
noduli in faza de pustula, care pot conflua
o variola hemoragica = varsatul negru
o variola gangrenoasa interna – tulb ale
aparatului respirator si digestiv + noduli in
ficat, splina, rinichi
o variola gangrenoasa = rezultatul
complicatiilor cu
Fusobacterium necrophorus
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE Examenul histopatologic din pielea cu leziuni
Izolarea si identificarea virusului: la mamifere si pasari:
→ materiale patologice: cruste triturate -proliferarea celulelor poliedrice din stratul
aseptizate inoculate pe membrana mucos Malpighi cu hipertrofie si distrofie
corioalantoidiană (ou embrionat) noduli dupa 5-7 balonizanta in citoplasma celulelor epiteliale si
zile ale mucoaselor si incluzii specifice granulare:
Identificare - imunofluorescenta → corpusculii Borrel – ovine;
→ corpusculii Buist – bovine;
→ corpusculii Guarnieri – iepure;
→ corpusculii Bolinger – pasare;
→ corpusculii Paschen – om.
PROFILAXIE Specifică:
NU se vaccinează mamiferele, cu excepţia ovinelor :
- în ţările în care evoluează boala
- la cererea importatorului cu 2 saptamani inainte
de livrare.
VARIOLELE AVIARE) B 307

(DIFTEROVARIOLA
GENUL AVIPOXVIRUS, virus ADN, epiteliotrop, 5 TIPURI: galinar, columbar, de curcă de
incluziogen - incluzii Bollinger canar, de prepelita
intracitoplasmatic imunitate incrucisata prin boala, rămân
purtătoare şi eliminatoare o perioadă de timp
Galinacee ERUPTIE VARIOLICA (VEZICULO-
NU palmipede PUSTULOASA)
Exprimare: difteroidă mucoase; piele fara pene +mucoase cap nodul
variolică cutanat variolic MPC
DIAGNOSTIC CLINIC
• Boală eruptivă - 3 forme clinice - variolică / exantematoasă ( ≈ 8-9% )
- difteroidă / enantematoasă ( ≈ 1-2% )
- difterovariolică /
- forma variolică (cutanată): - forma difteroidă: la tineret la
- noduli pe creastă, barbiţe, pericloacal, mucoase (fibrina) - depozite difteroide
pleoape, carunculi; pe mucoasa respiratorie anterioară si digestivă
( maculă → papulă → crustă) (conjunctivală, bucală, esofagiană, faringiană
- vindecarea se produce in ≈ 3 săptămâni; / laringiană )
- trecerea prin boală imunizează durabil; - prin desprindere - lasă mucoasa
! Prognostic vital - favorabil denudată cu zona sangerandă
( !!! Păsările de ornament ) - recidivează !
! Prognostic vital – grav cea mai
severa
- forma difterovariolică:
- noduli + depozite difteroide pe acelaşi
individ ! Prognostic vital – grav
TRATAMENT:
- forma variolică nu necesită intervenţie.
- forma difteroida înlăturarea depozitelor şi antiseptice glicerinate;
eventual cu cloramfenicol şi albastru de metilen 1%o în apa de băut.
VACCINAREA = există imunitate încrucişată, există specificitate;
 Vaccin antivariolic aviar de tip columbar COL – tulpina columbară;.
 Vaccin antivariolic aviar de tip galinar GAL – tulpina galinară
 Vaccin antivariolic aviar pt porumbel
4. DERMATITA NODULARA virala (DNV)

FAM. POXVIRIDAE, genul CAPRIPOXVIRUS Nu prezintă pluraritate antigenică
sunt foarte strâns înrudite antigenic cu virusul
variolei ovine, nu pot fi deosebite prin testele
serologice obisnuite
bovine FEBRĂ, NODULI CUTANATI SI LIMFADENITĂ
Tabloul clinic - evolutii inaparente Sursele de infectie
- evolutii foarte grave: -primare- insecte hematofage (tantari)
acute, subacute sau cronice -secundare - salivă, cruste,
secretii, provenite de la animalele evolutie în general benignă la animalele adulte, bolnave
dar gravă la tineret
• febra, anorexia, salivatia si jetajul
• eruptia cutanată nodulară pe bot, gât, periocular, piept, coapse ca si pe restul corpului,
dar si pe mucoasa nazală si bucală. Nodulii sunt durerosi, duri situati profund în
grosimea pielii, derm, tesutul subcutanat si chiar muschi
Noduli necroza lez crateriforme vindecare cu cicatrici 20-
90 de zile limfadenită regională Evolutie:
- cazuri grave: moartea sau vindecarea se produce anevoie, în imp de 2-6 luni
Diagnostic de certitudine: Profilaxie
- examenul histologic al tesutului lezionat - Declarare oficială, dezinfectie
- izolarea si identificarea virusului - Carantină gr. I, stamping-out
5. EXANTEMUL VEZICULOS AL PORCULUI

FAM. CALICIVIRIDAE, GENUL VESIVIRUS 13 tipuri imunologice distincte (A, B, C, D, etc.)
porcul ERUPTIE VEZICULOASA + FEBRA Sursele de infecție: Patogeneză
primare – animale bolnave, cu infecție latentă -vezicule primare + viremie
secundare: Obiectele contaminate, apa, furajele, uneltele -erupție veziculară secundară
(bucal, podal, mamar) de îngrijire, persoanele și diferitele animale nereceptive infectate
Tabloul clinic
-ascensiune termică,
-erupție veziculară pe rât, buze, limbă și pe celelalte
porțiuni ale mucoasei bucale și extremitățile membrelor
Diagnostic de certitudine: Diagnostic diferential:
- examene de laborator (epitelii, lichid vezicular şi
probe de -febra aftoasă, sânge) - izolarea şi
cultivarea virusului, microscopia -boala veziculoasă
electronică, RFC, virusneutralizarea pe culturi celulare,
-stomatita veziculoasă imunodifuzia, testul
imunoenzimatic (ELISA) şi, mai nou, sondele ADN şi
testele serologice cu anticorpi monoclonali
PROFILAXIE Specifică: Profilaxie
NU se vaccinează - Declarare oficială, dezinfectie
- Carantină gr. I, stamping-out
6. STOMATITELE INFECTIOASE VIROTICE A 020

FAM. RHABDOVIRIDAE, GEN. VESICULO 2 tipuri de virus
-serotipul New Jersey (cel mai rasp, si patogen)
-serotipul Indiana
cai , magari, catari , vaci, porci (ord descrescatoare a ERUPTIE
VEZICULOASA gravitatii)
oile si caprele sunt destul de rezistente
Tabloul clinic Transmitere
-hipertermie moderata - principala cale de transmitere –digestiva
-eruptia veziculoasa : limba , buze, bucce, - transfer embrionar
-salivatie excesiva, dificultate in consumul hranei - vectorii: tantari
-leziunile podale de la nivelul coroanei schiopaturi
-eruptii la cal-partea superioara a limbii si fata interna a buzelor –
animalul plescaie
-eruptii bovine:limba, buze, bucce, palatul tare, perinazal, vacile in
Vindecare : 3-4zile
lactatie dezv leziuni si pe mamloane
-porc: leziune podala – schiopatura
Diagnostic de certitudine: Diagnostic diferential:
- examene de laborator (epitelii, lichid vezicular şi probe Cabaline:
evol mai blanda decat in febra aftoasa de sânge) - ELISA si RFC, izolarea
virusului prin Bovine: febra aftoasa, pesta bovina, boala limbii
inocularea pe soareci, oua embrionate sau culturi albastre
celulare, exam electronomicroscopic Porc: fera aftoasa, boala veziculoasa a porcului,
exantem veziculos
Ovine –idem porcine
S-au testat vaccinuri, dar nu sunt comercializate Profilaxie
- dezinfectie
- carantină
7. PESTA PORCINA CLASICA (PPC) A 130
FAM. FLAVIVIRIDAE, GENUL PESTIVIRUS, virus ARN Virus f rezistent - 560C, frig, umezeala,
congelare,
Nu este înrudit cu virusul pestei porcine africane (PPA) afumare şi saramurare
!!!Hematologic - Leucopenie FEBRA, INROSIREA PIELII (ERITEM), HEMORAGII
• – 4 tulpini: Surse de infecţie primare = porcii infectaţi
- tulpini extrem de virulente – determină grave epizootii; - toate excreţiile
şi secreţiile
- tulpini moderat virulente – forme clasice subacute; - cadavrele acestora
- tulpini cu virulenţă moderată – infecţii persistente; - produse şi
subproduse
- tulpini cu virulenţă diminuată experimental (tulpini ! Carnea şi produsele
din carne de porc proaspete sau
modificate vaccinal) conservate pot disemina boala transcontinental
DIAGNOSTIC CLINIC
FORME TIPICE
Supraacută Acută Cronica
- febră, fără simptome - "moţăie", cifozaţi, apetit diminuat -anorexie,

depresie, hipertermie,
cutanate – “pesta albă”, anorexie leucopenie, urmate de o aparentă moarte în 24 – 48 ore
- febră (41oC), remisie (excepţie leucopenia) şi apoi CEA MAI GRAVA - sindrom
cutanat = dermatita moarte.
hemoragică-necrotică pete roşii, nu
dispar la presiune
-edemul furoului (M)
- afectarea viscerală:
- sindrom respirator (jetaj, strănut, aglomerare)
- sindrom digestiv (iniţial constipaţie, urmată de diaree apoasă, severă, galben-
gri, vomă cu conţinut bilos)
- tulburări nervoase.
- moartea precedată de convulsii.
Faza acuta I Faza acuta II Faza acuta III
Febra Constipatie, apoi diaree Cianozare
Inapetenta Inapetenta Petesii + echimoze piele si mucoase
Conjunctivita catarala Sdr respirator (tuse, dispnee) Tulb neurol – ataxie, pareza, paralizie,
convulsii
LEZIUNI ANATOMOPATOLOGICE
PPC “TIPICĂ”
 Leziuni hemoragice sau congestive
- limfonoduri (hipertrofii cu zone congestive sau hemoragice în corticală
sau hemoragici în totalitate),
- rinichi (pichetaj hemoragic “ou de curcă”), splină (infarcte, uneori
hematoame), - vezică urinară (hemoragii), amigdale (hipertrofiate şi
hemoragice), - piele,pulmon,tub digestiv.
 Ulcere – pe întreaga suprafaţă a tubului digestiv în special la nivelul valvulei ileo-
cecale, colon şi cecum (plate, neperforante, acoperite cu fibrină în formele subacute sau
cronice).
 Leziuni determinate de complicaţiile bacteriene secundare.
DIAGNOSTIC DE CERTITUDINE PROFILAXIE - - Exista vaccin Probele recoltate
Vaccinarea (profilactica) nu se
-Forme acute la debut: sânge pe anticoagulant efectueaza.
- De la cadavre: stern, limfonoduli, splină, rinichi, amigdale. COMBATERE
METODE DE LABORATOR - Politica de stamping out.
- Imunofluorescenţa –cel mai utilizat– din stern - recomandat de OIE pt - Cadavrele se
distrug prin ardere
confirmare
- Testul imunoenzimatic (ELISA) + - Reacţia polimerazei în lanţ (PCR)
România: PCR + IF pe amprentă de măduvă sternală: rapidă (3 ore)
Animalele infectate - imunizate - seroneutralizare pe culturi celulare
• Măsuri în FOCAR
Sacrificarea tuturor animalelor din fermele infectate
Distrugerea carcaselor
Dezinfecție totală
Desemnarea zonei infectate, controlul mișcării animalelor
Investigații epidemiologice detaliate, identificarea posibilelor surse de infecție (amonte), precum
și a zonelor unde urmează să se răspândească (aval)
Supravegherea zonei contaminate precum și a regiunilor înconjurătoare
8. PESTA PORCINA AFRICANA (PPA) (boala lui Montgomery) A 120
FAM. ASFARVIRIDAE, GENUL ASIFIVIRUS, virus ADN mult mai rezistent şi stabil în mediu
decât virusul PPC
Nu este înrudit cu virusul pestei porcine clasice (PPC)
boală de mare contagiozitate, boală mortală FEBRA, INROSIREA PIELII (ERITEM),
HEMORAGII
Una din cele mai periculoase boli ale porcilor
Boala transfrontaliera
EPIDEMIOLOGIE:
Surse de contaminare
Sângele, ţesuturile, excreţiile sau secreţiile provenite de la animale bolnave sau
moarte ce pot contamina:
direct (contact între specii susceptibile)
indirect
 Căpuşe cu cuticula moale din Genul Ornithodorus anterior
infectate Transfrontalier TABLOU CLINIC:
Diferit, dependent de virulenţa tulpinii de virus infectante:
 forma supraacută; - decubit lat, Htermie, moarte subita fara
semne
 forma acută – forma comuna a bolii
 forma subacută
 formă cronică sau inaparentă.
- febră 41-42 0C - inapetenţă;
- pielea se înroşeşte (eritem), apoi devine cianotică (auricule, coada, membre, abdomen) -
petesii si echimoze
- hemoragii in organe interne
- edem pulmonary, splenomegalie
- tulburari digestive - vomă sanguinolentă, constipaţie sau diaree abundent sanguinolente
- tulburari respiratorii – dispnee, tuse, tahipnee, sputa sangvinolenta)
- pareze, convulsii, decubit lateral
CONFIRMAREA bolii se face folosind testele de laborator:
PCR, IFD, ELISA, Imuno-electroforeza !!!! sunt purtatori pe
viata
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- Imposibil cu pesta porcină clasica (PPC).
COMBTERE SI PROFILAXIE:
- Nu există vaccinuri pentru pesta porcină africană.
- Nu există tratament eficient pentru pesta porcină africană
PPC PPA
GENUL PESTIVIRUS, FAMILIA GENUL ASIFIVIRUS FAM. ASFARVIRIDAE,
FLAVIVIRIDAE, virus ARN virus ADN
Exista si forme usoare Mortalitate 100 % (nu ex Ac neutralizanti, Ac
sunt doar markeri de infectie)
Exista vaccin Nu există vaccin
- În ţările indemne nu se practică vaccinarea Nu există tratament eficient
9. BOALA DE NEWCASTLE A 120
(PSEUDOPESTA AVIARA)
FAM.PARAMYXOVIRIDAE, GEN RUBULAVIRUS,– patogenitate ( virulenţă ) – 3 tipuri
virus ARN distincte: (moartea embrionilor -
velogene – 4 → 60 h
de 9 zile) - mezogene –
60 → 90 h
- lentogene >
90 h
Galinacee, columbiforme, om - tineretul aviar f Surse de infecţie - primare:
sensibil ! NU palmipede - păsări bolnave/contaminate
(jetaj,fecale,pene) - cadavrele
/carcasele acestora - ouăle
contaminate !!!
acută (2-6 subacută (7-14zile) cronică
zile) (până la 30-45 zile)
Rara, fulgeratoare, frecventa la adulti + infectii secundare

moarte manif (E coli, Haemophilus)
nervoase
Evolutia acuta: boală sistemică clinic polimorfă.

-există sindroame: febril, digestiv, respirator, nervos; unele sunt dominante → apar tipuri clinice
diferite;
S. febril = hipertermie, abatere, creasta + barbite cianotice, aripile + coada lasate, cav nazala +
bucala secr filante.
S. digestiv = diaree (fecale caracteristice, verzui/uneori cu strii sanguine), oua cu coaja moale
S. respirator = strănut şi dispnee severă, conjunctivita catarala, edeme cap si gat
S. nervos = pareze, opistotonus (cap pe paste), emprostotonus (incapisonare), torticolis (cap pe
umar).
Căderea ouatului = incetare ouat (datorită leziunilor hemoragice ovariene).
DIAGNOSTIC ANATOMO-PATOLOGIC : 3 sindroame
S. digestiv
- Proventriculita hemoragica / hemoragico-necrotica (hem sub fr de ‘’brau’’)
- Papilele glandulare – proeminente, tumefiate
- Duodenita hemoragico-necrotica
- Inflam hemoragico-necrotica a amigdalelor cecale
- Proctita hemoragico-necrotica – la cloaca
S. respirator - Laringotraheita hemoragico-necrotica
- Aerosaculita
- Edem pulmonar
- Pneumonie catarala
- Hemoragii pe seroase
S. nervos – nu intalnim lez macroscopice --- exista degenerări neuronale, infiltraţii limfocitare
DIAGNOSTIC DE CERTITUDINE
- virusologic - IFD (imunofluorescenţă directă)
- serologic - RIHA (reacţia de inhibare a hemaglutinării), - SN (seroneutralizare), - E.L.I.S.A.
- histopatologic meningoencefalomielita infiltrativa de tip limfocitar
in splina – hiperplazia difuza a tes limfoid
PROFILAXIE: - specifică - vaccinuri vii atenuate (tulpini
lentogene „LaSota”) - nespecifică –carantină
profilactică, D.D.D.
10. INFLUENTA (GRIPA) AVIARA

FAM. ORTHOMYXOVIRIDA, GEN INFLUENZA VIRUS TIP A 3 genuri A, B, C, dar
numai A este patogen pt pasari TULPINI H5 sau H7 inalt patogene subtipuri de virus
gripal: Virusurile gripale de tip A se întâlnesc la om, cal, porc, - H1N1, H2N2, H3N2 - la
om
diverse specii de păsări - H1N1, H2N2, H3N2 – la suine
- H1N1, H2N2, H3N2, H7N7 - la cal
Antigene de suprafaţă: - H1N1, H2N2, H3N2, H7N7 , H5N8, H5N6 - la păsări,
hemaglutinina (H) – 16 tipuri A de unde rezultă ce rezervor uriaş reprezintă păsările
neuraminidaza (N) – 9 tipuri A
- spp receptive: pasari domestice/salbatice - boala extrem de contagioasa,

morbidiatea si
- sunt receptive găinile şi curcile, mai rar fazanii, păunii, mortalitatea fiind situate intre
50-90% si bibilicile, unele palmipede (gâsca, raţa) şi diferite specii poate 100% in functie
de tulpina de păsări sălbatice. Porumbelul nu este receptiv
TABLOUL CLINIC DECLARAREA SUSPICIUNII
- încetarea consumului Suspiciune de gripă cu tulpină înalt patogenă
- prostraţie
- dispnee Anunţare la serviciile veterinare
-semne neurologice
- incetarea sau scăderea brutală a ouatului Măsuri de prevenire a difuzării infecţiei
- manifestări predominant respiratorii Expedierea de probe în vederea confirmării
- dispnee, tuse grasă Suspiciune de influenţă cu tulpină slab patogenă
- inflamaţia sinusurilor
- bronşiolită, sinuzită, traheită aerosaculită Ex. Bacteriologic (incl. Mycoplasma)
Rezultatele de laborator şi evoluţia lotului
Declararea suspiciunii / Continuarea investig

ETAPE IN DGN DE LABORATOR Profilaxie nespecifica
ETAPA I - Declarare oficială, dezinfectie
Izolarea virusului - Carantină gr. I, stamping-out - intregul efectiv de
- inoculare intraalantoidiană - păsări din focar se sacrifica + ouale
Verificarea capacităţii hemaglutinante a lichidului
alantoidian Profilaxie nespecifica (imunoprofilaxie) - pentru
ETAPA II tipurile H5 / H7
Laborator de referinţă Decizii în baza reglementărilor naţionale sau
Identificare şi tipizare virus cu anticorpi monoclonali internaţionale
CONFIRMARE Nu se folosesc vaccinuri in scop profilactic
ETAPA III (ptr ca sufera mutatii genetice)
Testarea patogenităţii tulpinii prin inoculare iv. Se folosesc vaccinuri inactivate,
preparate din suşa de Tulpini H5, H7 – secvenţializarea situsului de restricţie al virus
izolată din focar (autovaccin) H prin RT-PCR
Tulpină slab patogenă / Tulpină înalt patogenă
CONFIRMARE / MĂSURI DE COMBATERE

Tulpină H5/H7 înalt patogenă Tulpină H5/H7 slab patogenă Tulpină slab patogenă
aparţinând altor tipuri decât H5/H7
Declarare oficială Sacrificarea efectivului Ridicarea măsurilor de prevenire
(autoritatea veterinară)
-sacrificarea efectivului Anchetă serologică în crescătorii pe
-zonă de protecţie 3 km o rază de 3 km faţă de focar
-zonă de supraveghere 10 km Declarare la Direcţia de Sănătate
Publică - prevenirea contaminărilor umane
11. PESTA BOVINA

FAM PARAMYXOVIRIDAE, GENUL MORBILLIVIRUS Rezistenta virusului este foarte
scăzută taurinele, bivolii, zebul, yakul şi rumeg sălbatice FEBRA, LEZIUNI
SIMULTANE PE MUCOASE MUCOASE
Oile şi caprele fac rar boala naturală (mai precoce pe mucoasa vulvovaginală), DIAREE SI
MORTALITATE MARE
Patogeneză
Virusul, prin leziunile şi criptele mucoasei căilor digestive anterioare, precum şi prin mucoasa
nazală şi conjuctivală ajunge, în câteva ore, în nodurile limfatice regionale şi de aici, în 3 zile, în
sânge unde se multiplică producând viremia.
TABLOU CLINIC: Forma acută - 3 faze succesive.
 forma supraacută - animalele tinere şi foarte Faza I (de invazie) - hipertermie,
neliniste sau abatere, receptive moarte botul uscat, mucoasele congestionate,
inapetenta, forma acută – forma comuna a bolii incetarea rumegarii, frisoane, mers
nesigur, scade
 forma subacută - animalele adulte mai productiade lapte si hematologic se
constata leucopenia
Faza II (faza leziunilor externe) - apar in
ordine
rezistente şi la viteii prov din mame vindecate localizarile genitale, oculo-nazale si bucale
(imunitate transmisă) - leziunile mucoasei genitale
formă atipica - mucoasa bucală - stomatita necrotica, animalul prezintă
salivatie abundentă, fetidă, cu strii de sânge.
- mucoasa conjunctivală şi nazală sunt congestionate, cu peteşii, secretii
Faza III (faza tulburărilor digestive) - colici
uşoare, cu constipatie, apoi diaree profuză
deshidratare moarte.
DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE: Diagnosticul diferenţial se face faţă de:
- identificarea virusului prin testele de IF, ID, RFC, ELISA - febra aftoasă - starea
generală mai puţin afectată,
- pt dg se mai poate face bioproba pe iepure sip e erupţiile sunt veziculare (afte), cu
localizare bucală, hamster mamară şi podală, diareea doar în unele forme maligne;
- stomatita veziculoasă; stomatita papuloasă şi
ulceroasă
PREVENIRE SI COMBATERE:
Profilaxie nespecifica
- dezinfectie
- Carantină , stamping-out
Profilaxie nespecifica (imunoprofilaxie)
- vaccinuri inactivate şi vaccinuri atenuate
12. PESTA
RUMEGATOARELOR MICI
FAM PARAMYXOVIRIDAE, GENUL nu este patogen pentru bovine, dar este
MORBILLIVIRUS înrudit antigenic cu virusul pestei bovine
rumegătoarele mici şi în special caprele, apoi evolutia este de obicei mai uşoară:
ovinele bovinele si porcinele nu fac forme clinice  febra este neregulată,
 leziunile bucale şi tulburările digestive
mai
discrete,
 manif respiratorii sunt mai constante,
mai ales la capră
TABLOU CLINIC: PREVENIRE SI COMBATERE:
 forma supraacută Profilaxie nespecifica
 forma acută – forma comuna a bolii - dezinfectie
 forma subacută - carantină , stamping-out
Profilaxie nespecifica
(imunoprofilaxie) - vaccinuri
febră, tulburări digestive - ulceraţii şi
salivaţie puternică, iar limba se acoperă de
un strat albicios, diaree cu sânge în fazele
târzii
tulburări respiratorii - tusea devine
uscată, se instalează pneumonia cu raluri
pleurale şi respiraţie abdominală.
iar morfopatologic - necroze, eroziuni şi ulcere
la nivelul mucoasei digestive şi a căilor
respiratorii.
Dacă animalul nu moare, se instalează o
imunitate pe viaţă.
13. PESTA ECVINA
PESTA CALULUI
FAMILIA REOVIRIDAE - GENUL ORBVIRUS
Este o boală infecțioasă, necontagioasă, cu evoluție acută sau subacută, transmisă prin
artropode, manifestată Clinic prin febră și tulburări respiratorii, iar anatomopatologic
prin edeme ale t. conjunctiv subcutanat, prin hemoragie ale mucoaselor, seroaselor sau
ale organelor interne, prin acumularea de lichid în cavități .
PATOGENEZA
 - inoculat în organism odatâ cu salivâ insectelor hematofage pe cale

sanguinâ sau limfaticâ, particulele virale ajung în limfâ, centri sau
limfonoduri regionale unde se replicâ=>viremie primara tranzitorie
 - După care se localizează și se replică în țesuturile și organele bogate în țesut
reticuloendotelial=> viremie secundara, urmată de leziuni de vasculită la nivelul
vaselor de sânge mici și medii. Durată 4-8 zile.
EPIDEMIOLOGIE
 ➢ Receptivitate: cai,cel mai receptiv, catar, bardo și măgar mai puțin receptivi.
 ➢ Mai receptive animalele tinere și cabalinele nou achiziționate Incidența
îmbolnăvirilor mai mare în anotimpul călduros bogat în precipitații când
se creează condiții favorabile pentru înmulțirea insectelor hematofage; cazuri

minime în perioadele secetoase și în sezonul rece
 ➢ Sursele principale: animale bolnave, la care virusul se găsește în cantitate

apreciabilă în sânge și în țesuturile bogat vascularizate; animalele
trecute prin boala. Transmiterea: prin intermediul insectelor hematofage.
TABLOU CLINIC
1. Forma pulmonara sau acuta : la caii nevaccinati.
 - Perioada de incubație 3-5 zile.

 - Mortalitatea depășește 90%.
 - Hipertermie, apatere apariția unei conjunctivite nepurulente cu epifora și
fotofobie.
 - Respirație accelerata, dispnee însoțită de tuse puternica spasmodica, dureroasă.
 - Animalele au nârile dilatate, capul întins în prelungirea gatului, picioare
campate, mucoasele devin cianotice.
 - Către sfârșitul bolii din orificiile nazale se scurge un lichid inițial seros apoi
spumos
 - La ascultația pulmonului murmur vezicular inasprit, apoi raliuri crepitante, la
Percuție zone de matitate .
 - Puls accelerat, cord pocnitori, transpirații.
2. Forma mixtă :
- mai rar incubația 5-7 zile tulburări respiratorii cât și tulburări cardiace boala
debutează prin tulburări respiratorii urmate la scurt timp de cele cardiace perioada
febrilă 1- 5 zile mortalitatea 80%; de regulă la magari .
3. Forma cardiaca sau subacuta: la speciile mai puțin receptive.
 - Incubație 7 14 zile - semnele clinice mai șterse perioada febrila,

 - la 3- 8 zile spre sfârșitul perioadei febrile în fosele temporale se produc edeme
caracteristice, care deformează regiunea supraorbitara.
 - Edemul se extinde la pleoape, buze, limbâ, regiunea laringianâ
 - edem subcutanat se poate extinde și în regiunea cervicală si sterno- abdominală
până la baza membrelor anterioare.
 - Moartea animalelor este precedată de răcirea urechilor, dipsnee, agitație,
transpirații reci, sindrom de colici. Mortalitatea 50%.
TABLOU MORFOPATOLOGIC:
 ➢ In forma pulmonară sau acută: la examenul necropsic se evidențiază prezența

unui exudat mucos, uneori spumos sau fibrinoas la nivelul cavităților nazale, a
faringelui, traheii și bronhiilor.
 ➢ În cavitatea toracică -cantități mari de lichid;pulmonul mult mărit în volum,
boselat, lipsit de elasticitate, cu infiltrații interstițiale și emfizem.
 ➢ Limfocentrii și ln toracice și abdominale mărite în volum, iar pe mucoasa
intestinului subțire și a colonului precum și în pericard- petesii sau
hemoragii. -
 ➢ În formă subacută sau cardiacă :- la caii vaccinati
 - jetaj absent
 - -edemul capului și al pleoapelor, gâtului și umerilor;
 - la necropsie infiltrații galbene gelatinoase la nivelul țesutului conjunctiv
subcutanat, intermuscular și al aponevrozelor.
 - În sacul pericardic: cantitate mare de lichid ;
 - -miocardul degenerat, hemoragii pe intestinul gros și edeme ale stomacului În
special la regiunii pilorice.
DIAGNOSTIC :
 pe baza evoluției febrile și a tulburărilor respiratorii cu jetaj abundente, la care se

asociază edemul foselor supraorbitale.
 Dd: anemia infecțioasă a calului, gripa ecvina arterita ecvina, babesioza.
Diagnostic de confirmare: Elisa, ID pe gel cu agar, RFC
COMBATERE:
 - animalele bolnave se izolează și se tratează simptomatic iar cele Clinic sănătos
este vaccinează de necesitate
 - folosirea vaccinului trebuie asociată cu instituirea unor măsuri severe de
decontaminare de combaterea insectelor hematofage și de evitarea
expunerii animalelor la Atacul insectelor vectori precum și evitarea contactului cu
ecvideele sălbatice.
 - carantina de grad 1
 - uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte in imbolnaviri sau
contaminate.dezinfectia adaposturilor.
PROFILAXIE: • vaccinuri vii atenuate/ inactivate
• ecvinele importate din tari in care boala a fost diagnosticata trebuie tinute in carantina
profilactica 60 de zile
• combaterea insectelor vector • masuri de D D D in adaposturi
14. BLUE TONG

FAM REOVIRIDAE, GENUL ORBIVIRUS !!!!! Non-contagios
Virusul se transmite cutanat de catre insecte
- musculiţe hematofage
-oaia FEBRĂ, EROZIUNI SI ULCERATII BUCALE, LIMBA

- alte specii: bovine, caprine, cervidee CIANOTICA, INFLAM BURELETULUI
CORONARIAN
TABLOUL CLINIC: manifestări generale TABLOUL CLINIC: manifestări
caracteristice • Incubație: 5 – 10 zile Eroziuni și ulcerații bucale
• Hipertermie, depresie, hipersalivație Limba:
• Tumefierea feței, dispnee, gîfâială, jetaj, - tumefiată, prolabată
• Congestia botului, buzelor, urechilor - cianotică = ”blue-tongue”
• Gestante: resorbție, avort, miel ”nătâng” Membre
- copită dureroasă
- coronită
SEMNE CLINICE LA OI SEMNE CLINICE LA BOVINE SI CAPRINE
Facies și gură • Subclinică
- Salivație - Eroziuni și cruste în jurul nărilor și pe
- Jetaj mameloane
- tumefacția feței - Inflamația bureletului coronar
Membre - Avorturi, fătări de produși cu anomalii
- inflamație burelet coronar cerebrale si cerebelare
- șchiopături SEMNE CLINICE LA CERVIDE SI ANTILOPE
– Hemoragii și moarte subită
Leziuni oaie: Leziuni bovine
• Edem facial și auricular • piele: edemațiată, cu ulcerații, uscată, cu pliul
• Exudat crustos la nivelul narilor îngroșat
• Congestia bureletului coronar • gura: vezicule, ulcere și necroze pe mucoasa
• Hemoragii pe seroase bucalăs
• Hydranencefalie, displazie cerebeloasă
DIAGNOSTIC DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
• Semne clinice • Febra aftoasă
• Date epidemiologice • Stomatita veziculoasă
– Sezon de activitate pt.vectori • Pasta micilor rumegătoare
– Epuizare sau pododermatită în • Febra catarală maligna antecedente recente
• MD-BVD
• Laborator • Dermatita pustuloasă contagioasă
– Izolare virus TC sau EE
– ELISA, IFA, VN, PCR– identificare serotip
– Serologie + Fixarea Complementului
– Identificarea proteinelor și genelor
• Diferențiază față de agenții înrudiți
15. FEBRA VAII DE RIFT (hepatita enzootica)

FAM BUNYAVIRIDAE, GENUL PHLEBOVIRUS Oamenii sunt foarte sensibili (zoonoza
majora) rumegatoare domestice (vaci, oi, capre) SINDROM HEMORAGIC SI NECROZA
HEPATICA, AVORT si salbatice (bivoli, antilope, antilope gnu), camile
TRANSMITERE - Oamenii sunt foarte sensibili (zoonoza majora). - tantari
hematofagi Boala la om poate fi caracterizata printr-un
- contact direct sindrom nespecific asemanator influentei,
- materialele avortate recuperabil in timp de 4-7 zile. Complicatii ce
pot apare: retinopatii, orbire, meningo-
Patogeneza encefalita, sindrom hemoragic cu icter, petesii
După pătrunderea virusului în organism viremia si moarte. primară virusul invadeaza
tesuturile - Vaccinurile inactivate sunt disponibile pentru si organele replicare
masivă în ficat laboratoare si unde lucratorii sunt expusi la necroza hepatică = leziunea
caracteristică, riscuri ridicate de infectie. însotită de un sindrom hemoragic.
SEMNE CLINICE: REZULTATE NECROPSIE:

febra, Ficatul: marit, decolorat in portocaliu-brun, inapetenta, focare de
necroza in apropierea venelor incetarea lactatiei, centrale sau imprastiate la intamplare,
icter la oile adulte; edeme si hemoragii ale peretelui vezicii biliare; scurgeri
nazale mucopurulente; coagulare intravasculara diseminata;
diaree (sanguinolenta); avort, hidrocefalie la miei;
avort: 90-100% din oile gestante avorteaza (avort encefalite (perivascular, cu necroze
neuronale)
furtunos),
La vaci semnele sunt mai putin severe, cu
10-30% mortalitate la animalele tinere, dar cu
90-100% avorturi la vacile gestante
DIAGNOSTIC Prevenire si control in gradini zoo
 Histopatologic - Izolarea virusului folosind vaccin viu atenuat
(determina avort la celule Vero E6 (maimuta verde africana) sau
animalele gestante);
celule BHK-21 (renale de pui de hamster): efect vaccinul inactivat este mai
scump (produs pe citopatic si formarea de placi si/sau in culturi celulare, evita avortul);
combinatie cu imunofluorescenta. folosirea larvicidelor si insecticidelor
pentru
 Serologic (este posibila o reactie incrucisata cu tantari alte
phlebovirusuri):
- ELISA- IgG si IgM;
- virus neutralizare ( nu in afara zonelor endemice, este nevoie de virus viu);
- testul pe anticorpi fluorescenti;
- inhibarea hemaglutinarii;
- testul de neutralizare redus in placa (PRNT);
- fixarea complementului; imunodifuzie;
Probe necesare pentru analize laborator:
ficat, splina, material avortat; sange: 5 ml de
ser sau 10 ml de sange (pe EDTA, heparina),
tinute la 4°C sau congelat.
16. PERIPNEUMONIA CONTAGIOASA BOVINA
PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA A BOVINELOR
Pleuropneumonia contagioasa a bovinelor (PPCB) este o boala infectioasa cu mare

difuzibilitate, produsa de Mycoplasma mycoides.
CARACTERELE EPIZOTOOLOGICE
 Specii receptive: taurinele si bubalinele, si in special tineretul acestora, sunt cele

mai receptive animale, dar boala poate fi intalnita si la iak, ren, bizon, zebra.
 Frecventa aparitiei variaza in functie de rasa, varsta si individ.
 Surse de infectie: principalele surse de infectie sunt animalele bolnave sau
purtatoare, care transmit boala prin contact direct.
 Cai de infectie: in mod natural, infectia se realizeaza pe cale respiratorie, dupa
contaminari repetate prin aerosolii purtatori de micoplasme,
care sunt eliminate prin exsudat bronhic, jetaj nazal si fecale.
 Mod de evolutie: enzootico-epizootic.

 Morbiditate: poate fi de 100% la tineret si 50% la adulte.
 Mortalitate: 30-50%, in functie de varsta.
 Moartea survine dupa o evolutie de 10-15 zile.
TABLOUL CLINIC:
Perioada de incubatie este de 2-4 saptamani iar evolutia poate fi acuta sau cronica.
a. Forma acuta:
 animalele bolnave prezinta hipertermie, abatere, apetit capricios, hipogalaxie, grave

tulburari respiratorii, tuse dureroasa, in special la iesirea din adapost sau in
momentul cand consuma hrana sau beau apa.
 Dupa 10-15 zile de evolutie, 30-50% din animale mor.
 Cele care raman in viata se vindeca clinic, dar raman eliminatoare perioade lungi
de timp (2-3 ani), sau trec in forma cronica.
b. Forma cronica:
 simptomatologia este similara dar mult mai stearsa.

 Starea generala este usor modificata dar starea de intretinere se inrautateste pe
masura ce durata de evolutie se prelungeste.
 Animalele slabesc, au parul horipilat si mat, prezinta edeme subcutanate in partea
anteroventrala a corpului si jetaj nazal mucopurulent.
TABLOUL MORFOPATOLOGIC
• In mod frecvent, prin examen morfopatologic se constata un tablou destul de specific:
 - lichid galben-citrin in cavitatea toracica ce se coaguleaza rapid in contact cu

aerul; -pleurita viscerala;
 - pneumonie fibrinoasa si necrotica edeme ale tesutului perilimfonodular
 - pe sectiune aspect marmorat cu evidentierea septumurilor inter lobulare
pulmonare, aproape caracteristice
 - inflamatia exsudativa a limfonodulilor bronhiei si mediastinali;
DIAGNOSTIC
In pleuropneumonia contagioasa a bovinelor, diagnosticul se presupune pe baza

caracterelor epizootologice, a tabloului clinic si lezional si se confirma prin examen de
laborator. In scopul precizarii diagnosticului de Pleuropneumonie contagioasa se
efectueaza:
 Examen bacteriologic. Se efectueaza pe probe din lichid pleural si din tesut

pulmonar.
 Examen histopatologic. Preparatele pentru examen histopatologic se realizeaza
din tesut pulmonar.
 Examen bacterioscopic. Se face pe frotiuri din exsudat pulmonar, colorate prin
metoda May-Griimwald-Giemsa sau se examineaza la
microscopul cu contrast de faza.
 Examen serologic. Se executa pe aceleasi probe pe care se face supravegherea

pentru febra aftoasa, prin:
 - reactia de aglutinare rapida (RSAR) pe lama cu sange integral sau ser sanguin.
Se foloseste pentru evidentierea aglutininelor specifice la animale
infectate recent;
 - reactia de fixare a complementului (RFC). Se executa dupa o perioada de evolutie

clinica a bolii, pentru a evita obtinerea de rezultate false care
pot aparea, in special, in faza incipienta sau la cazurile cu evolutie cronica;
 - imunodifuzia in gel de agar IDGA Ca Ag se folosesc probe de lichid pleural sau

fragmente de pulmon afectate se pun in contact cu ser hiperimun
 - testul de imunofluorescenta indirecta. in test, ca antigen se utilizeaza lichid
pleural.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Pleuropneumonia contagioasa trebuie diferentiata

fata de: pasteureloza - forma pectorala, tuberculoza, diverse bronhopneumonii
virale sau parazitare, pericardita traumatica, emfizem pulmonar.
PREVENIREA
 - Pleuropneumonia contagioasa la bovine este inscrisa in lista A a OIE (Cod A-

060).
 - In tarile libere, inclusiv Romania, se vor respecta masurile generale nespecifice:
 carantina profilactica;
 controlul tranzitului cu bovine la frontiera;
 inspectia in abatoare a bovinelor taiate in conditii normale sau de necesitate;
operatiunea se efectueaza de personalul veterinar instruit care sa recunoasca sau
sa suspecteze leziunile de Pleuropneumonie contagioasa;
 in tarile in care boala inca mai este prezenta, pentru prevenire, se poate face
vaccinarea anuala cu un vaccin viu, incepand cu varsta de 2 luni.
COMBATEREA
 - In tarile libere de boala, orice suspiciune de Pleuropneumonie contagioasa

impune carantina de gradul I, iar in cazul confirmarii se impune
aplicareametodeistamping out.
 - Toate animalele din efectiv se ucid si se incinereaza.
 - In tarile in care mai apar cazuri de boala, animalele se supun tratamentului,
desi este putin probabil ca acestea sa se vindece total.
 - Animalul tratat va ramane purtator de germeni toata viata iar leziunile
pulmonare se pot agrava, deseori aparand recidive.
17. RABIA (TURBAREA)
FAM. RHABDOVIRIDAE, GENUL LYSSAVIRUS - tipul de tulpină determina forma de boală:
Virus neurotrop furioasă sau paralitică
toate animalele cu sânge cald SS NERV: FORMA FURIOASA + PARALITICA Transmitere:
Risc maxim: zonele foarte inervate (cap, gât,
- muşcătură membru anterior); la membrele posterioare →
- zgârietură ≡ inoculare salivă virulentă 20%. Dacă muşcătura s-a realizat prin blană,
- digestiv. pantalon, prezintă un risc mai mic
Patogeneza: TABLOU CLINIC
- I multiplicare – în celulele musculare striate locale sau în Incubaţie medie: 15 - 30 zile
la carnasiere; 30-150 celulele neuroepiteliale din mucoasa olfactivă. zile la bovine; la oi: 17-
111 zile.
- II multiplicare – în placa neuromotorie, virusul se fixează - limite de variaţie 3 - 4 zile
sau 1 an. pe terminaţiile nervoase şi se deplasează pasiv, centripet Evoluţie acută, cu 2
forme: furioasă şi paralitică. spre SNC – ”neuroprobazie” rabică (6 zile)
- în SNC se multiplică şi centrifug tot prin intermediul nervilor, diseminează în organe ≡
”septinevrită”
- multiplicarea în SNC este răspunzătoare de hiperestezie şi manifestările agresive.
- septinevrita la nivelul neuronilor motorii este responsabilă de fenomenul paralitic.
FORMA FURIOASĂ – 3 faze, 10 zile:
1. faza prodromală
2. perioada de stare
3. faza paralitică
1. FAZA PRODROMALĂ – 4 grupe 2. PERIOADA DE STARE: 3. FAZA
PARALITICĂ de modificări: - dispare frica – pareze, paralizii antero-posterior. -
- halucinaţii (atacă şi obiecte inerte) - moartea, frecvent consecutiv
- dispare instinctul de conservare distrucţiei centrilor respiratori.
- pupile dilatate, nistagmus şi - modificarea temperaturii: 39,5 –
strabism
40oC ≡ febră premonitorie, care se - frecvent lătrături cu sonoritate !!!
remite după 4-5 zile. modificată din cauza paraliziei - saliva animalelor infectate
conţine - modificări hematologice: faringelui virusul şi este ea însăşi infectantă cu
leucocitoză, dar cu: eozinopenie, - facies agresiv mult timp înaintea declanşării
fazei scăderea monocitelor şi a - odată cu paralizia mandibulei – prodromale.
trombocitelor, creşterea PMN – scurgerea filantă a salivei - saliva conţine virus cu maximum 10
sindrom hematologic de alarmă. - hiperestezie: manifestă zile înaintea declanşării manif clinice
- modificări de apetit (pervertit, dromomanie → în cazul unei
muşcături animalul scăzut) – apetit hidric prezent, fără - la sfârşitul perioadei –
afonie. este supravegheat 10 zile.
hidrofobie, doar imposibilitatea consumului datorită parezei
(la om: frică la auzul picăturii).
II. FORMA PARALITICĂ
- instalare cu progresie antero-posterioară.
- primele două faze lipsesc sau sunt pasagere.
ATENȚIE! Apare sindromul de ”os în gât”.
BOVINE:
- FORMA FURIOASĂ: hipersalivaţie, nelinişte accentuată progresiv → pierderea instinctului
de conservare, agresivitate îndeosebi faţă de câini, paralizie generalizată, moarte.
- FORMA PARALITICĂ: sensibilitate glosofaringiană cu disfagie, inapetenţă, hipersalivaţie,
paralizie şi moarte.
OVINE / CAPRINE – FORMA FURIOASĂ, rar paralitică, similar bovine.
CAL - FORMA PARALITICĂ: nelinişte, agresivitate, muşcături, prurit → automutilare, paralizie.
PORC - FORMA PARALITICĂ: agitaţie, zgomote permanente, paralizie, moarte.
PĂSĂRI - FORMA PARALITICĂ: agitaţie, ţipete caracteristice, agresivitate, paralizie, moarte.
CÂINE – 60-70% FORMA FURIOASĂ, restul FORMA PARALITICĂ
PISICĂ – mai frecvent FORMA FURIOASĂ
TABLOU LEZIONAL: Histopatologic:
- caracteristic în faza paralitică → - în SNC şi ganglionii nervoşi →
musculatură emaciată, păr murdar, bot şi tren incluzii şi corpusculi - în neuronii SNC
anterior murdărite de salivă, leziuni traumatice, → incluzii intracitoplasmatice oxifile
(fracturi). Babeş-Negri (valoare patognomonică) -
- uneori se poate descoperi plaga rabigenă distrucţii neuronale (proces distrofico-
agravată de prurit. necrotic) → apar noduli Babeş.
La deschiderea cadavrului: - la nivelul encefalului →
- sânge de culoare închisă coagulat parţial, meningoencefalită limfocitară nepurulentă
aspect asfixic ≡ infiltraţie limfocitară difuză în SNC.
- corpi străini în stomac -perivascularită limfocitară
- examenul SNC – congestie şi edem -în ganglionii senzitivi – proces de
meningeal. proliferare glială – noduli
DIAGNOSTIC Examen histopatologic → necesită
Suspiciune clinică: forma furioasă / forma minimum 3 zile → rezultat pozitiv:
paralitică Diagnostic diferenţial faţă de incluziile intracitoplasmatice oxifile Babeş-
entităţile exprimate prin sindroame nervoase Negri (absenţa lor nu exclude boala) →
proprii fiecărei specii. unele tulpini nu produc incluzii; la unele
Confirmare prin metodologie oficială bazată pe specii există localizare mai frecventă în
declanşarea simultană a trei tipuri de investigaţii. anumite regiuni (rumegătoare – cerebel;
Materialul patologic: substanţa nervoasă din câine → strat poliedric Ammon).
encefal, amprentă din glanda salivară sau cornee. Bioproba → inoculare de triturat de SNC
METODE: IF, examen histopatologic şi bioprobă aseptizat
pe şoricei sugari sau iepure. intracerebral la şoriceii sugari sau în
IF → pe amprenta de SNC cu ser antirabic marcat limbul sclerocorneean la iepure;
cu substanţe fluorescente; limitele metodei - - şoriceii se ţin sub observaţie 21 zile → cei
reacţii fals pozitive (captarea de către antigen care au murit după a 5-a zi se examinează
fluorescent a celulelor moarte). Avantaj → prin IF şi histopatologic.
rapiditate (maxim 3 ore).
COMBATERE: PROFILAXIE
carantină de gr.III. Vaccinarea profilactică numai de
Animalele din zona de carantină au următorul necesitate la animalele necontaminate din
statut: zona carantinată. La câine, pisică,
- animal turbat: se aşteaptă exitusul (NU se animale sălbatice → imunoprofilaxie
sacrifică). - animale suspecte de turbare (care obligatorie (la câini – vaccinare
au muşcat sau zgâria)t: perioada de observaţie obligatorie anual de la 6 săptămâni, apoi
timp de 10 zile de la muşcătură. (dacă apar semne anual). VACCIN → tradiţional (preparat
în ziua a 11-a → saliva nu conţinea virus la data pe creier de oaie cu tulpini de virus rabic
muşcăturii) fix).
Animale suspecte de contaminare:
- animalele ce au fost muşcate de un animal
turbat = animale contaminate: Vaccinuri obţinute pe culturi celulare →
-se sacrifică dacă nu au muşcat administrate de la 12 săptămâni (max 3
-”perioada de observaţie” dacă au muşcat. luni). - preparate cu tulpini vii atenuate
- animale ce au fost muşcate de animale (SAD, ERA) pe linii celulare renale de porc
şi hamster;
suspecte de turbare: perioada de observaţie - se
încheie perioada de observaţie după ce s-a dat - preparat cu tulpini adaptate pe ou de
verdictul pentru animalele sursă. găină (avianizate): tulpina FLURY, HEP şi
LEP → pentru pisici.
Animalele de interes economic mușcate de Pentru lichidarea focarelor silvatice de
animalele suspecte sau turbate rabie s-au omologat procedee de
- în primele 6 zile de la data presupusei vaccinare cu momeli inoculate cu virus
inoculări se sacrifică rabic şi administrate în pădure (capete de
pui, carne de peşte cu capsule). Vulpea:
de necesitate şi se dau în consum condiţionat,
devine blândă, intră în curţile oamenilor,
după îndepărtarea locului muşcăturii,
devine afectuoasă şi uneori muşcă.
capului şi coloanei vertebrale.
- Peste 6 zile de la contaminare → Atenţie! la jupuirea naimalelor de blană
distrugerea cadavrului în totalitate. (vânate sau găsite moarte).
LABORATOR - RABIE
LA CÂINE incubaţie medie : 20-60 zile (5
zile – 6 ani – 11 ani).
FORMA FURIOASĂ
A. perioada prodromală – adesea trece neobservată:
- modificari de comportament: alterneaza stările de abatere şi nelinişte
- reactii hiperestezice la orice excitaţie (zgomot, lumină, atingere etc.), - halucinaţii
auditive şi vizuale
- modificari de apetit: initial prezent, diminuă treptat, pervertirea gustului
- uneori apare prurit la locul muşcăturii
- setea prezentă sau chiar exagerată, câinele nu prezintă hidrofobie.
- exagerarea instinctului genezic
- vocea devine mai groasă, răguşită, iar lătratul scurt şi sacadat. Durata acestei faze este în
medie de 1-3 zile. B. perioada de stare – câinele devine agresiv fata de animale, oameni şi
obiecte - privirea este fixă, pânditoare şi feroce.
- intre crizele de agresivitate privirea este rătăcită, faciesul inexpresiv.
- dromomanie
- voce răguşită, lătratul sfârşeşte printr-un urlet prelung
- la unii subiecti: strabism convergent sau divergent, mioză sau midriază, inegalitate
pupilară, vomismente sau diaree cu sânge
- durata acestei faze este 2-6 zile.
C. perioada paralitică – câinele nu poate degluti, devine afon, maxilarul inferior
atârnă inert, saliva filanta se scurge, ochii devin imobili, pleoapa a 3-a proeminentă.
Paralizia se instaleaza progresiv, apare paraplegia, şi după câteva ore de agonie se
produce moartea prin asfixie.
Această fază durează 1-3 zile, rar 5
zile. FORMA PARALITICĂ
- debuteaza cu depresie, urmată de paralizia muşchilor faringieni şi maseteri.
- deglutiţia devine imposibilă, gura este ţinută întredeschisă, din ea scurgându-se o salivă
filantă - lătrat răguşit, ulterior afonie.
- facies trist, suferind, privirea absentă.
Moartea survine consecutiv paraliziei generalizate după 3-4 zile.
LA PISICĂ
- incubaţie medie este de 10-15 zile (10 -260 zile)
- evolutie de regulă sub formă furioasă
- pisica este agresivă încă din faza prodromică, miaună neîncetat, cu o voce stridentă apoi
răguşită, ataca animale şi oameni, muşcă, zgârie
- pupilele puternic dilatate, uneori inegale
- in faza de excitaţie - sunt frecvente convulsiile – se rostogolesc şi pot muri subit.
În faza paralitică se produce pareza şi paralizia diferitelor grupe musculare, debutează de
la nivelul m.
laringieni și maseteri.
Durata bolii în această formă este de 3-
6 zile. LA VULPE
Modificarea radicală a comportamentului
- pătrund în localităţi, în adăposturile animalelor domestice în plină zi
- devin blânde, se lasă mângâiate, prinse şi legate, şi fără să devină agresive muşcă
animalele şi oamenii cu o discreţie ce face ca rănile superficiale să treacă neobservate
- animalele devin areactive, au privirea fixă, prezintă pică, mişcări în manej, opistotonus,
rostogoliri, apoi se instalează paraliziile, mersul devine nesigur, nu se mai pot ţine pe
picioare şi sfârşesc prin moarte după 3-4 zile.
18. BOALA AUJESZKY (PSEUDORABIA)

FAM. HERPESVIRIDAE mamifere domestice și
sălbatice: Semne:
- porcul; - nervoase – purcei
- câinele, pisica, taurinele, oaia, capra, calul; - respiratorii – adulți
- şobolanul, mistreţul, dihorul, vulpea !!!! Se manif diferit la purcei, porcii adulţi şi alte
specii
Căi de transmitere: Surse de infecție:
PORC: orizontal si vertical Surse primare: jetaj
- frecvent la porc contaminarea → pe cale respiratorie -pentru porc: porcii bolnavi, vindecați
secretori prin:
prin inhalarea particulelor contaminate (praf, aerosoli) -
jetaj şi pe cale digestivă prin ingerarea laptelui matern -
urină infectat sau pe cale transplacentară. - lacrimi
LA ALTE SPECII: - salivă
- carnivore şi rozătoare → contaminarea se realizează - cadavre și urină șobolani pe
cale digestivă – consum de alimente neprelucrate - rezervor natural: șobolanul – porc –
șobolan
termic de la porci contaminaţi. purtători și eliminatori de lungă durată
- bovine, cabaline şi rozătoare → citată şi posibila -pentru carnasiere: reziduuri
prelucrare carne,
contaminare pe cale cutanată. rozătoare, șobolani
- transmiterea prin intermediul insectelor → nu a fost Surse secundare: furaje, vehicule,
vizitatori demonstrată.
PORCI: TAURINE, OVINE, CAPRINE
Incubație 3 – 6 zile - hipertermie, abatere, tahicardie,
Clinică f(vârstă) dispnee, tremurături musculare
Infectie transplacentară - hiperexcitabilitate
- la sfârșitul gestației – purcei fătați bolnavi - scrâșniri din dinți
- purceii se îmbolnăvesc imediat - salivație spumoasă, meteorism
tremurături, convulsii, spumozități, afonie, - afonie, facies
anxios decubit lateral, moarte 24 ore. - prurit
SUGARII: 1 – 14 zile, infecții postpartum hipertermie - moarte in 24 — 48 ore.
(41 – 42 °C), abatere, inapetență, decubit prelungit, CAL convulsii,
spumozități la gură, afonie, dispnee, vomă - abatere, (diaree,
incoordonare in mers, mers in manej), - inapetență,
propulsie/retropulsie, pedalări), moarte 1 – 2 zile -
hiperexcitabilitate, PURCEII 2-8 săptămâni – manifestări nervoase,
sindrom - facies anxios, febril, abatere, frisoane, spumozități,
vomă, semne - salivație, nervoase: agitație, ataxie, torticolis,
mers in cerc, - incoordonări in mers, pivotări, accese
convulsive sau epileptiforme (oprire - moarte după 1 — 3 zile.
bruscă, recul, decubit), hiperestezie, afonie, amauroză. CÂINE ~
turbarea
Durată – 1 –3 zile, moarte preced. paralizii - t°, inapetență, abatere
PORCI 2 – 4 luni, asemenea - își recunoaște stăpânul, dar nu răspunde
GRĂSUNII: forma respiratorie, febră, abatere, - latră, neliniștit, sperios, instabil,
agresiv față de câini inapetență, strănut, tuse, jetaj, dispnee, "câine șezând", - prurit
violent: cap-gât vindecare dupe 3 – 7 zile, 3 – 5% pierderi, avort la - voce modificată,
afonie, salivație spumoasă, moarte gestante 24 — 48 ore paralizie.
ADULTI: făre semne clinice resp., t°, ↓ consumul, PISICĂ
somnolență. - apatie, inapetență, salivație abundentă pe piept și
membre
Profilaxie și combatere - < 50% cazuri prurit cap/gât
- Menținerea indemnității VACCIN
- NU câini, pisici Pentru porc
- NU deșeuri abator - VACCIN PORCILIS® BEGONIA - vaccin viu,
nesterilizate contine virus
- Declarabilă, carantină gr. Aujeszky tulpina Begonia
III Alte specii — vaccin
- solitară, miaună inactivat
plângător
RETROVIRIDAE (RETROVIROZE)
3 subfamilii: ONCOVIRIDAE LENTIVIRIDAE
SPUMAVIRIDAE
19. LEUCOZA ENZOOTICA BOVINA
BVL – oncoretrovirus de tip C produce proliferarea cronică a limfocitelor B
transformarea
BLV (Bovine Leukemia Virus) tumorală a liniei celulare
- fam. Retroviridae
– subfam.
Oncoviridae –
gen.Oncovirus C
bovine neoplazie malignă a celulelor SRE; dezvoltare de agregate de

limfocite neoplazice în aproape toate organele
apariţia semnelor de organ.
ASPECTE CLINICE Surse:
1. Leucoza enzootică bovină LEB (BLV) - animalele infectate
2. LEB cu limfocitoză persistentă (BLV) - virusul este prezent în sânge,
lapte, tumori 3. LEB cu tumori, cea mai frecventă la - intermitent în urină.
bovine (BLV) CĂI DE TRANSMITERE:
4. Leucoza sporadică a bovinelor (la ORIZONTAL: orice cale prin care sângele (limfocitele) de
la un animal bovine sub 3 ani) (necorelat cu BLV) infectat este pus în contact
(inoculat) unui animal receptiv
a) Forma juvenilă: viței sub 6 luni – VERTICAL: infecţie congenitală la 4 – 8% viţei din vaci
BLV+.
hiperplazie limfonodală -nu se transmite prin montă, sperma nu conţine
virusul b) Forma timică: viței sub 2 ani – edem al capului și al gâtului
c) Forma cutanată: viței 1-3 ani –
noduli și placarde cutanate
STADIALIZARE LEB
Stadiul Extensia leziunilor Durata
I. Purtător Leucocitoză, limfocitoză, eozinofilie, monocitoză pasageră. 3 – 6 luni

asimptomatic Anticorpi precipitanţi anti BLV.
II. Limfadenopatic -hipertrofia lnn. profunzi şi superficiali - sunt mobili, nedureroşi şi

1 – 2 ani duri (în reticulosarcom) sau moi (limfosarcom);
- apatie, anemie, inapetenţă – progresive
III. Leucemic Alterarea tabloului sanguin dominant pe seria limfoida. (creşterea 3 – 6 luni
(leucemia limfoida) semnificativă a elementelor albe)
IV. Limfosarcom Tumori limfosarcomatoase generalizate în ţesuturi şi organe. 2

– 3 luni generalizat limfom malign limfocitar
- tumori lnn. + viscere ═> organ
TABLOU LEZIONAL DIAGNOSTICUL:

- tumori lnn., splină, cord, rinichi →tip. de suspiciune:
histologic; -epidemiologic: rasa, vârsta, tehnologia veterinară, sistemul de
- foetalizare măduvă exploatare;
- tumori în cheag, cord, ap. genital, ap. -clinic: -examen hematologic:
numărătoare şi formula leucocitară; excretor, sistem nervos; -medulogramă
(puncţie medulară)
- modificarea raportului LT/LB, scăderea -adenogramă (puncţie din
linfonoduri); IgM (prin creşterea cuplării); -examen imunologic.
- scade răspunsul la mitogene; -anatomopatologic.
- apar Ac. pp.: gp 58 >>> p 24; de confirmare: metode serologice
- apar complexe imune circulante CIC; - reacţia de imunodifuzie în gel de agar
(sensibilitate mai mică decât - cresc γ-globulinele pragul minim de detecţie care este
mai mare).
-ELISA mai mare sensibilitate ( evidenţiază cantităţi mai
mici de Ac) şi se poate realiza pe amestec de probe de ser
sau de lapte.
20. ANEMIA INFECTIOASA ECVINA

LENTIRETROVIRUS distruge macrofagele
solipede (calul, măgarul, catârul, bardoul) febră, anemie, tulburări cardiovasculare,
diateză hemoragică + hiperplazia ţes. reticuloendotelial Surse primare: caii bolnavi,
anemocronici, Căi de transmitere:
anemolatenţi, portaj şi eliminare 15 – 18 ani, toate - orizontal - inocularea sângelui virulent
s.c., i.m., i.v.,
secreţiile si ţesuturile. intracerebral, înţepăturile insectelor, intervenţii
Surse secundare: rol redus (apă, furaje, aşternut, sanitare, prin lapte,
obiecte de pansaj şi harnaşamente) - vertical – intrauterin, prin spermă.
Vectori: insecte (menţin virusul 4 ore → 7 săptămâni), larve de strongili
în migrare.
PATOGENEZA TABLOU CLINIC
 Infecție macrofage, se înmulţeşte în macrofag si îl ACUT sau SUBACUT
distruge - Febră intermitentă 41oC, ↓↑ 1oC /oră
 Distrugere macrofag și eliberare virus - Anorexie, depresie, slăbiciune, ATAXIE
 Sinteză anticorpi - Edeme declive: abdomen, prepuţ, membre, peteşii pe
 Formare complexe Ag-Ac, se depun în ţesuturi şi mucoase organe ( rinichi , ficat,
etc.) → febră, - Modificări cardiace: creşterea intensităţii zgomotelor glomerulonefrită,
depleție complement cardiace, tahicardie, aritmii, jetaj serosangvinolent.
 Complexele imune →hemoliză sau fagocitoză prin - Splenomegalie activarea SRE -
Avorturi.
 Eliberarea întârziată a Fe rezultat din liza - Remisiuni clinice cu recăderi la intervale
de 2-3 eritrocitelor → anemie feriprivă săptămâni
 Ac reduc multiplicarea virală în macrofag → moarte în primul an → agravări
 Schimbare proteina de suprafață virală → nou ciclu (corticoterapie, stress)
de replicare virală → remitere clinică → purtător şi eliminator
 Scade frecvența drift-ului → asimptomatic cronic (alotriofagie)
 Persistență definitivă prin alterarea macrofagului de către virus
DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE TABLOUL HEMATOLOGIC
- Ex. virusologic, histopatologic şi hematologic. - Leucopenie (neutropenie, limfopenie)
- Ex. serologic – ELISA, ID, IF, RFC. - Trombocitopenie
PROFILAXIE: - Eritropenie (normocitică, normocromă)
- carantină profilactică;
- supraveghere serologică prin ID şi/sau ELISA la caii în TABLOUL ANATOMO-
PATOLOGIC:
vârstă de peste 6 luni la diverse categorii. - Edeme, echimoze, hepato- și splenomegalie,
lnn.
- supravegherea histo şi anatomopatologică la ecvinele - Cahexie moarte în
carantină sau la suspiciunea bolii. Histologic: proliferare SRE intima, perivascularită
COMBATERE: hepatică, hemosideroză, glomerulită.
- declarare şi carantină de gradul III; - Virus în: splină, ficat, măduvă os, lnn.
- izolarea animalelor bolnave şi suspecte, uciderea lor;
- igienizarea adăposturilor;
- supraveghere clinica şi serologică la animalele sănătoase suspecte;
- carantina se ridică la 6 luni de la ultimul caz;
21. LEUCOZE AVIARE
ONCORETROVIRUS TIP C AVIAR tumori maligne ce afectează sistemul
Familia: Retroviridae hematopoietic
Subfamilia: Orthoretrovirinae
Gen: Alpharetrovirus
EPIDEMIOLOGIE: DIAGNOSTIC
Receptivitate: găina Izolare virus: plasma, ser, albuș ou, embrion,
- inf end. la găina de junglă tumori
- fazan Teste serologice:
- prepeliță RIF – resistance inducing factor (fen. Interferență)
Transmitere și surse: COFAL (COmplement Fixation for Avian Leukosis)
- orizontala - prin contact PM test (Phenotipyc Mixing test)
- verticală - congenitală ELISA
TIPURI:
I. LEUCOZE CE SE DEZVOLTĂ RAPID, CU PREVALENȚĂ II. LEUCOZE CU DEZVOLTARE
LENTĂ
SPORADICĂ Sunt produse de virusuri lipsite de oncogene în
A) Leucoza eritroidă: Avian Eritroid Virus propriul genom.
- cancerizare linie eritrocitară Leucoza limfoidă – limfocitul B – celula țintă
a) acută
b) cronică: III. LEZIUNI NETUMORALE ȘI PERTURBĂRI B) Leucoza
mieloidă – Avian Mielo Virus FIZIOLOGICE ASOCIATE UNEI INFECȚII CU VIRUS
- leucemie spectaculoasă cu 75% din sânge mieloblaste LEUCOZIC
- hipertrofie ficat și splină - anemie și imunosupresie
C) Mielocitomatoza: oncogena myc - nanism, aplazia organelor limfoide, hepatită, ascită,
- cancerizare mielocite în toate stadiile de maturizare glomerulonefrită
- fără alterari grave, sangvine, cu tumori la suprafata În absența oricăror leziuni: oaselor, -
reducere ouat,
- hipertrofie ficat + rinichi - întârziere maturitate sexuală,
D) Alte tipuri de tumori - la puii de carne scade viteza de creștere
- carcinoame (tumoră epiteliala) oncogena myc, V-MH2 - creșterea mortalit. nespecifice +
particule virale in
- sarcoame – oncogena src gl. endocrine
22. BOALA MAREK (PARALIZIE ENZOOTICA, NEUROLIMFOMATOZA, LEUCOZA ACUTĂ,
LEUCOZA CUTANATĂ)
HERPES VIRUS infiltrație limfocitară a nervilor periferici și
tumori în diferite viscere
TABLOU CLINIC
A) FORMA CLASICĂ B) FORMA ACUTĂ
- debut la vârsta de 20 – 30 săptămâni (5 – 7 luni) - vârsta 7 – 16 săptămâni
- paralizii progresive membre, aripi, gât - evolutie 2 – 5 zile, moarte, precedată de
paralizie
- apetit prezent - pareză discretă, paliditate creste, bărbițe
- evoluție 7 – 20 zile - tumori cutanate
- simultan afectate cca 3% C) FORMA SUPRAACUTĂ: 1985 – tulpini supervirulente
- mortalitate totală 20 - 30% din efectiv - 100% mortalitate in primele 4 săptămâni
- fără tulburări nervoase → tumori renale
TABLOU LEZIONAL
Macroscopic
- tumori → la adulte, cu evolutie lentă
- în toate organele: ovar, testicul, ficat, rinichi, piele, pulmon, mușchi, nervi periferici
- infiltrația nervilor periferici în formele clasice și acute
- atrofia organelor limfoide primare: bursa fabricius și timus
PROFILAXIE
- Se vaccineaza
COMPARATIE LEUCOZE AVIARE – BOALA MAREK
TABLOU LEZIONAL
CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI
A. Izolarea şi identificarea agentului cauzal

PROFILAXIE
GENERALITATI DESPRE BOLILE INFECTIOASE ALE ANIMALELOR
SURSELE DE INFECŢIE
Surse primare
1. animalul bolnav, convalescent
2. animalul clinic sănătos (la sfârșitul perioadei de incubație, purtător și eliminator)
3. cadavrele
Surse secundare
- adăpostul
- așternutul
- hrănitorile
- adăpătorile
- furajele
- pășunile
- solul
VECTORII
Animați: activi – multiplică ag.cauzal în
organism pasivi – transportă,
găzduiește ag.cauzal
Neanimați: mijloace de transport, încălțăminte, echipament de protecție, curenți de aer –
vânturi dominante
SCHEMA DIAGNOSTICULUI ÎN BOLILE INFECŢIOASE
I. DIAGNOSTIC DE PREZUMŢIE
a)ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ
- receptivitate: – specie, sex, rasă, stare fiziol.,vârstă
- surse de infecţie – primare ( animale bolnave)
- secundare(obiecte contaminate)
- dinamică epidemiologică (gradul de răspândire ) în timp şi spaţiu
Sporadică-Enzootică-Epizootică-Panzootică
- căi de infecţie: dig., resp., transcut., transplacent., mamară - căi
de transmitere :
- contact direct: orizontal,vertical-(embrion)
- contact indirect: prod.orig.anim, aer, apă, anim. nerecept.,
om,artropode hematofage b)EXAMENUL CLINIC
– perioada de incubaţie
- evoluţia bolii – boală supraac, acută, subacută, cronica.
- aspectul clinic – boală locală, regională, generală.
c)EXAMENUL ANATOMOPATOLOGIC
II. DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE

- EXAMEN BACTERIOLOGIC - însămânţări
- EXAMEN BACTERIOSCOPIC - frotiuri
- EXAMEN VIRUSOLOGIC – izolarea agentului etiologic pe medii vii: culturi
celulare, ouă embrionate, organisme receptive.
- EXAMENE SEROLOGICE
- EXAMEN HISTOPATOLOGIC
- BIOPROBA - EXAMEN ALERGIC PROFILAXIA ŞI COMBATEREA
BOLILOR INFECŢIOASE LA ANIMALE Măsuri de profilaxie si combatere:
- generale (nespecifice), valabile pentru toate bolile infecţioase - specifice,
caracteristice fiecărei entităţi morbide în parte.
Măsurile GENERALE pot fi:

- masuri cu caracter permanent pe întregul teritoriu al ţării (control,
supraveghere, igiena)
- masuri specifice - se aplică numai în cazul apariţiei sau pericolului de apariţie a
unei boli infecţioase (vaccinari, seruri specifice).
Măsurile cu caracter permanent se referă la:

• controlul şi supravegherea sanitară veterinară a tuturor efectivelor de animale
• controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor în interiorul ţării şi a animalelor
importate, exportate şi tranzitate,
• controlul sanitar veterinar al producţiei, prelucrării, depozitării, transportul şi
valorificarea produselor şi subproduselor de origine animală,
• controlul aplicării măsurilor de profilaxie şi combatere în conformitate cu actele
normative în vigoare.
• este de asemenea necesară respectarea celor mai severe măsuri de igienă în
- contactul cu animalele,
- pregătirea alimentelor prin spălare (fructe, legume,
zarzavaturi) - prelucrare termică (carne, lapte, peşte, ouă,etc.).
• se impune curăţenia corporală a animalelor cât şi a omului, dezinfecţia periodică a
adăposturilor şi a locuinţelor
Măsurile specifice (de imunoprofilaxie) sunt caracteristice fiecărei boli şi au la bază crearea
unei imunităţi specifice: - pasive (prin seruri specifice) - active (prin vaccinări).
În cazul apariţiei unor boli infecţioase, este obligatorie declararea lor şi instituirea CARANTINEI.
CARANTINA = un complex de măsuri restrictive în circulaţia animalelor, oamenilor, produselor
de origine animală şi vegetală, furajelor, ustensilelor, mijloacelor de transport, dejecţiilor
animale, cu scopul de a opri difuzarea bolilor transmisibile la om şi animale.
Măsurile de carantină sunt de 3 feluri:
• carantina de gradul I se aplică în cazul bolilor cu difuzibilitate mare, ex: febra aftoasă,
gripa aviară.
• carantina de gradul II se aplică în cazul bolilor cu difuzibilitate medie, ex: pesta
porcină clasică
• carantina de gradul III se aplică în cazul bolilor ce se transmit în principal prin
contactul direct între animale receptive ex: turbare, tuberculoză.
• Zona epizootică reprezintă teritoriul din jurul focarului de boală în care se impune o
supraveghere strictă a animalelor sănătoase, precum şi unele restricţii de circulaţie.
• Combaterea zoonozelor este o problemă foarte importantă de sănătate publică,
implicând în rezolvarea ei atât reţeaua sanitară umană cât şi pe cea sanitar-veterinară
Măsurile de combatere care se aplică constau în:

• acţiuni de profilaxie generală:
- supravegherea sanitară veterinară a abatorizării animalelor,
- supravegherea importurilor de animale, sacrificări şi despăgubiri pentru animalele
bolnave, - decontaminări, dezinsecţii, deratizări.
• acţiuni de profilaxie specifică:
- executarea de vaccinări contra unor boli Ex: rabie, antrax, rujet.
• supravegherea permanentă a animalelor, pajiştilor, furajelor şi furajării animalelor,
aplicarea condiţiilor de igienă (DDD)
• declararea oficială a zoonozelor numai pe baza diagnosticului etiologic
• carantinarea animalelor în carantina de gradul I,II, III, în funcţie de gravitatea bolii.
• consumarea cărnii şi a produselor animale numai după testarea prealabilă a acestora;
• fierberea şi pasteurizarea laptelui;
• consultarea obligatorie a medicului veterinar la adoptarea unui animal de companie.
OBIECTIVE:
 Prevenirea apariţiei unei boli în efective indemne;
 Aplicarea măsurilor necesare pentru limitarea extinderii şi eradicarea unei boli;
 Protecţia sănătăţii omului prin asigurarea salubrităţii produselor de origine
animală
ELEMENTE STRATEGICE MAJORE:

Situaţia sanitară a efectivelor:
a) efective indemne profilaxie
b) efective contaminate combatere Modul de acţiune asupra
agentului etiologic: a) nespecific (ex.: D.D.D.)
b) specific (ex.: imunizarea)
Ţinta vizată:
a)animalele depistaj, tratamente, imunizări
b) mediul microclimat, dezinfecţii STRATEGII DE
PREVENIRE ŞI COMBATERE:
 primare – aplicate anterior apariţiei unui proces patologic
 secundare – aplicate ulterior decelării primelor restructurări imunologice
 terţiare – aplicate ulterior exprimării morfo-clinice a bolii
STRATEGII NESPECIFICE:
Profilaxia generală (nespecifică)
- supravegherea permanentă a stării de sănătate a efectivelor de animale precum şi a
oamenilor ce vin în contact cu acestea;
- supravegherea permanentă a factorilor de mediu: microclimat, alimentaţie, factori de
stres;
- controlul circulaţiei animalelor şi al produselor de origine animală;
- controlul calităţii furajelor (inclusiv mirobiologic);
- carantina profilactică ;
- dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări periodice (D.D.D.);
- realizarea de linii de animale rezistente genetic la unele boli.
Măsuri nespecifice de combatere:
- semnalarea apariţiei bolilor supuse regimului de declarare obligatorie;
- carantina – de gradul I , II sau III ;
- asanarea – prin extracţie sau totală (prin lichidarea întregului efectiv de animale) ; -
distrugerea cadavrelor, produselor şi subproduselor provenite de la animale bolnave ;
- dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări în focar.
STRATEGII SPECIFICE:
Se adresează în mod direct unei singure entităţi morbide, la una sau mai multe specii de
animale, în funcţie de particularităţile epidemiologice vizate.
Măsuri de profilaxie specifică:
- imunizarea:
- activă vaccinare preventivă (se introduc Ag si organismul fabrica Ac)
- pasivă serumizare preventivă (se introduc Ac preparaţi de alt organism animal)
IMUNIZAREA
- pasivă - naturală (prin anticorpi maternali)
- indusă prin administrare de seruri - imune
- hiperimune
- activă – naturală (prin contactul nemijlocit cu antigenul sălbatic)

- indusă prin administrare de vaccinuri - vii (atenuate)
- inactivate (moarte)
- subunitare (de sinteză)
VACCIN = produs biologic obţinut din antigene microbiene care, consecutiv administrarii unui
organism, declanseaza mecanismele imunitatii active, specifice faţă de boala respectiva
(anticorpi si celule stimulate specific).
Condiţii îndeplinite de un vaccin

eficient: grad înalt de
protecţie;
 nocivitate mică (safety, inocuitate);
 reacţii adverse post-vaccinale reduse;
 reducerea/blocarea morbidităţii în loturile vaccinate. Utilizare vaccinuri:
 în scop profilactic;
 în scop terapeutic (vaccinare antistafilococică);
 scop profilactic şi terapeutic (vaccinarea antitetanică)
ADMINISTRAREA VACCINURILOR
Calea de administrare:
- prin scarificare (ex.: variolă )
- subcutanat (majoritatea vaccinurilor)
- intramuscular (vacc. cu adjuvanţi uleioşi)
- conjunctival (ex.: vacc.I-a antipseudopestoasă la pui)
- aerosoli (ex.: antipseudopestoasă la găini în baterii)
- oral – în furaje sau apa de băut (ex. antirabic la vulpi)
Scheme de administrare
în funcţie de particularităţile epidemiologice ale bolii
- vaccinări obligatorii (P.P.C – pesta porcina clasica., P.P.A-pesta porcina africana, rabia.)
- vaccinări de necesitate (antibursitic, antisalmonelic)
AVANTAJE
- protecţia animalelor expuse riscului;
- limitarea circulaţiei bolii;
- posibilitatea eradicării în timp a unei boli;
- reducerea pierderilor economice prin înbolnăvire.
DEZAVANTAJE
- accidente postvaccinale;
- antagonismul cu anumite tehnici de depistare a bolilor la animale.
VARIOLA OILOR SI CAPRELOR SI VARIOLA CAMILELOR
Variola oilor OVINE / Variola caprelor
A - 100 Cea mai gravă dintre variolele animalelor Europa – liberă, România indemnă
1957 Evoluează în Asia şi Africa
Epidemiologie:
Receptivitate.: tineret, rase perfecţionate
C.T: respiratorie – praf cu cruste - macula → decrustizare cca. 4 sâptâmâni -în 4
– 6 luni tot efectivul. Morbiditate 100%; mortalitate 5 – 50% CLINIC Incubaţie 5 – 8 zile
1. FORMA TIPICĂ:
 - hipertermie 41 – 42 oC
 - alterare stare generalâ (abatere, anorexie, irumegare, acelerare mari funct̂ii)
 - catar mucoase respiratorii
 - hiperestezie cutanatâ
 - dupâ 1 -2 zile normotermie urmatâ de eruptia fie localizatâ (pâr put̂in)
fie generalizatâ (piele+mucoase)
 - papula =Ø 1 cm
 - veziculâ stearsâ - pustulo-crustâ - agravare stare generalâ, catar
mucoase conj., resp., dig., genit., în 2 – 3 zile crustizare → ameliorare.
 - Evolut̂ie: 20 – 30 zile
2. FORME ATIPICE:
 - benigne: avortatâ
 - evolut̂ie discretâ; papuloasâ – “variola de piatrâ” - maligne: ascunsâ
(gravâ, complic. resp. ŝi dig.)
 - confluentâ – focare purulente întinse - hemoragicâ – vârsat negru
 - Avorturi Lezional: cutanate + - inflamat̂ie cataralâ, hemoragicâ,
purulentâ → mucoase cap, resp., cu noduli variolici ŝi ulcere noduli variolici
translucizi, tumorali, necrotici → pulmon, ficat, splinâ, rinichi infiltrat̂ii sero-
sangvinolente în t̂es. conj. sc.
 ✓ Diagnostic: ectimă, scabie

 ✓ Confirmare: histopat, biologic
 ✓ Profilaxie - restricţii import; specifică: vaccinare în zonele unde există boala,
durează 5 - 6 luni – vaccin viu sau inactivat
 ✓ Combatere: declarabilă, carantină gr. I , izolare - tratare, vaccinare de
necesitate, zoigienă
MIXOMATOZA
fam. Poxviridae,
genul Leporipoxvirus.
Mixomatoza este o boală infecN̂ioasă virotica foarte gravă a iepurilor, în special a celor
domestici şi a unor specii de iepuri sălbatici, caracterizată în principal prin tumefierea
mucoaselor şi prezenN̂a de pseudotumori, numite mixoame, preponderent la nivelul
pielii capului şi a organelor genitale.
ETIOLOGIE
 - Agentul etiologic al mixomatozei, numit Mixoma virus, este un virus încadrat

în fam. Poxviridae, genul Leporipoxvirus.
 - Se cultivâ pe culturi de celule renale de iepure, hamster, veveriN̂â sau
fibroblaste de embrioni de gâinâ, pe care produce efect citopatic,
reprezentat în principal de prezenN̂a incluziilor intracitoplasmatice. Se poate

cultiva şi pe embrioni de găină.
 - Are o rezistenN̂â mare faN̂â de agenN̂ii fizici ŝi chimici, precum ŝi o
conservabilitate în condiN̂iile naturale ale mediului ambiant.
Epidemiologie
 - Cei mai receptivi sunt iepurii domestici ŝi sâlbatici din genul Oryctolagus.
 - Transmiterea bolii de la animalul bolnav, sau sânâtos clinic dar purtâtor
asimptomatic (timp de 30 zile) la un animal sânâtos se face în mod
curent prin intermediul artropodelor, între care cei mai eficienti transmitători
sunt insectele. Sunt incriminate, astfel, diverse specii de tântari,
purici, muşte, dar şi unii acarieni.
 - Prin transferul de iepuri infectati, bolnavi sau asimptomatici, mixomatoza

poate fi transmisâ la mari distante.
PATOGENEZA
 - Perioada de incubatie obiŝnuitâ este de 5-15 zile.
 - De la poarta de intrare a virusului,reprezentatâ de locul întepâturii din
piele, cauzatâ de insectâ, virusul difuzeazâ spre limfonodurile regionale ŝi
de aici în sânge, prin intermediul căruia ajunge în toate tesuturile, dar de
multiplicat, având o afinitate deosebită fată de dermul anumitor regiuni, se va
multiplica în principal virusul ajuns în pielea din regiunile oculară, nazală,
auriculară, anală şi genitală, unde se formează leziunile caracteristice numite
mixoame care, din punct de vedere histopatologic sunt nişte pseudotumori.
 - Cauza mortii nu este bine cunoscutâ. Se crede câ, în bunâ parte, cauza
mortii o reprezintâ insuficienta respiratorie datoratâ infectiilor pulmonare
secundare, adesea produse de Pasteurella multocida.
TABLOU CLINIC
 - De la început se instaleazâ febra ŝi anorexia.

 - În continuare, evoluN̂ia poate îmbrâca una din formele nodulare,
obiŝnuite, sau forma anodularâ, mai rarâ.
1. Forma nodulară (clasică)
 ➢ se numeşte astfel datorită formatiunilor tumorale cu aspect de noduli, care se

formează în grosimea pielii, cu anumite localizări de electie. În forma nodulară
evolutia poate fi acută, subacută sau benignă.
 ➢ Boala începe cu aparitia jetajului şi a secretiilor conjunctivale, la început
seroase, apoi mucopurulente, urmate de edemul tesutului conjunctiv subcutanat
din regiunea capului, mai ales a botului şi cu formarea tumoretelor localizate
frecvent pe bot, urechi şi periocular care, împreună cu edemul subcutanat,
imprimă capului un aspect leonin (de cap de leu).
 ➢ În faza imediat următoare se pot observa localizările perianale şi perigenitale.
 ➢ În ultima fază nodulii tumorali se pot generaliza (membre, torace), animalul
este slăbit şi frecvent prezintă tulburări respiratorii grave.
2. În forma acută moartea survine în marea majoritate a cazurilor în 2-10
zile.
3. În forma subacută mixoamele sunt putin numeroase, durata bolii este de 2-
4 săptămâni în care timp animalele slăbesc şi prezintă tulburări
respiratorii. Terminarea bolii poate fi fie moartea, fie vindecarea. În

ultimul caz tegumentul care acoperă mixomul se crustizează şi apoi se
elimină, odată cu tesutul pseudotumoral.
4. Formele benigne, întâlnite la animale mai rezistente genetic sau la

iepuraşii care provin din mame imune, se caracterizează prin evolutie
uşoară
cu stare generală nemodificată, cu putine tumorete, localizate mai ales pe

cap, care senecrozează şi apoi se descuamează rapid. Terminarea
bolii este vindecarea, în majoritatea cazurilor.

5. Forma anodulară debutează tot cu conjunctivită şi jetaj mucopurulent, ca
şi formelenodulare, la care se pot adăuga blefarita şi dispnee,
câteodată papule discrete pe urechi. La femele mai poate să survină

avortul sau sterilitatea. În toate cazurile complicatiile bacteriene sunt
frecvente. În toate formele de mixomatoză, la examenul sângelui se poate
constata o puternică leucocitoză, pe seama neutrofilelor şi monocitelor.
TABLOU MORFOPAT
La descrierea cadavrului se găsesc putine leziuni caracteristice. Splina poate fi mărită

în volum, limfonodurile tumefiate, tesutul conjunctiv subcutanat, în special la nivelul
localizărilor de electie ale tumoretelor, poate fi edematiat, iar în grosimea pielii se poate
observa prezenta tumoretelor, de diverse dimensiuni, cu aspect caracteristic,
neaderente la tesutul subiacent, cu suprafaN̂a de secN̂iune omogenă, gălbuie,
gelatinoasă, având zona periferică intens vascularizată. Limfonodurile, pulmonii,
gonadele şi alte organe pot fi congestionate.
PROFILAXIE SI COMBATERE
Măsurile generale sunt de mare importantă în prevenirea aparitiei mixomatozei. Se are
în vedere în mod deosebit evitarea posibilitătilor de introducere a virusului în efectiv,
cum ar fi: achizitionarea de iepuri aparent sănătoşi, necarantinati, proveniti din zone şi
efective infectate, contactul cu iepuri cu situaN̂ie necunoscută cu ocazia expozitiilor,
târgurilor etc., cumpărarea de piei sau alte produse provenite din efective infectate.
Chiar în conditiile respectării celor de mai sus, boala poate fi introdusă în efectiv de
către artropode, care sunt greu de controlat, precum şi de către persoane contaminate.
Din aceste considerente, vaccinarea contra mixomatozei apare ca inevitabilă. În lipsa
acesteia o ferma profilata pe cresterea iepurilor
Ectima contagioasa a oilor si caprelor

- produsa de un PARAPOXVIRUS, epiteliotrop
- patrunde prin abraziuni cutanate
- morbiditate 100% tineret, mortalitate 20%
- surseinfecte: cruste descuamate, oi/capre purtatoare
- manifestari clinico-lezionale
o papule localizate pe buze, fata, urechi, burelet coronar, scrot, mameloane, vulva, gat, piept,
flancuri
o progresie rapida → curste/noduli contaminate cu bacterii/paraziti
o remitere leziuni 3-4 sapt, uneori generalizari
- diagnostic
o clinic/ serologic
o histopatologic: degenerescenta balonizanta a keratinocitelor + incluuzii eozinofilice
intracitoplsm
o tratament: local (cauterizare), antibioterapie
- vaccinare: CAPRIPOX ≠ PARAPOX, PARAPOX≠ CAPRIPOX
o vaccine parapox viu atenuat
o imunitate colostrala

Captura 2024-02-01 A Las 7.31.23

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Captura 2024-02-01 A Las 7.31.23

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BOLI INFECTIOASE – subiecte examen SEM 1 AN 4

1. Febra aftoasa FAM PICORNAVIRIDAE, ERUPTIE VEZICULO- taurine, suine,

8. Pesta porcina FAM. ASFARVIRIDAE, FEBRA, INROSIREA suine

11. Pesta bovina FAM PARAMYXOVIRIDAE, FEBRA, LEZIUNI taurinele, bivolii,

14.Blue tong oaia, bovine,

18. Boala Aujeszky FAM. HERPESVIRIDAE SS NERVOASE + SS porcul; câinele,

21. Leucoze aviare ONCORETROVIRUS tip C tumori maligne ce pasari

24. Variola oilor si

VARIOLELE AVIARE) B 307

4. DERMATITA NODULARA virala (DNV)

5. EXANTEMUL VEZICULOS AL PORCULUI

6. STOMATITELE INFECTIOASE VIROTICE A 020

- febră, fără simptome - "moţăie", cifozaţi, apetit diminuat -anorexie,

Rara, fulgeratoare, frecventa la adulti + infectii secundare

Evolutia acuta: boală sistemică clinic polimorfă.

10. INFLUENTA (GRIPA) AVIARA

- spp receptive: pasari domestice/salbatice - boala extrem de contagioasa,

Rezultatele de laborator şi evoluţia lotului

Declararea suspiciunii / Continuarea investig

CONFIRMARE / MĂSURI DE COMBATERE

11. PESTA BOVINA

FAMILIA REOVIRIDAE - GENUL ORBVIRUS

 - inoculat în organism odatâ cu salivâ insectelor hematofage pe cale

se creează condiții favorabile pentru înmulțirea insectelor hematofage; cazuri

 ➢ Sursele principale: animale bolnave, la care virusul se găsește în cantitate

trecute prin boala. Transmiterea: prin intermediul insectelor hematofage.

1. Forma pulmonara sau acuta : la caii nevaccinati.

 - Perioada de incubație 3-5 zile.

3. Forma cardiaca sau subacuta: la speciile mai puțin receptive.

 - Incubație 7 14 zile - semnele clinice mai șterse perioada febrila,

 ➢ In forma pulmonară sau acută: la examenul necropsic se evidențiază prezența

 ➢ În formă subacută sau cardiacă :- la caii vaccinati

 pe baza evoluției febrile și a tulburărilor respiratorii cu jetaj abundente, la care se

PROFILAXIE: • vaccinuri vii atenuate/ inactivate

• combaterea insectelor vector • masuri de D D D in adaposturi

14. BLUE TONG

-oaia FEBRĂ, EROZIUNI SI ULCERATII BUCALE, LIMBA

15. FEBRA VAII DE RIFT (hepatita enzootica)

SEMNE CLINICE: REZULTATE NECROPSIE:

16. PERIPNEUMONIA CONTAGIOASA BOVINA

PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA A BOVINELOR

Pleuropneumonia contagioasa a bovinelor (PPCB) este o boala infectioasa cu mare

 Specii receptive: taurinele si bubalinele, si in special tineretul acestora, sunt cele

care sunt eliminate prin exsudat bronhic, jetaj nazal si fecale.

 Mod de evolutie: enzootico-epizootic.

 animalele bolnave prezinta hipertermie, abatere, apetit capricios, hipogalaxie, grave

 simptomatologia este similara dar mult mai stearsa.

 - lichid galben-citrin in cavitatea toracica ce se coaguleaza rapid in contact cu

In pleuropneumonia contagioasa a bovinelor, diagnosticul se presupune pe baza

 Examen bacteriologic. Se efectueaza pe probe din lichid pleural si din tesut

microscopul cu contrast de faza.

 Examen serologic. Se executa pe aceleasi probe pe care se face supravegherea

 - reactia de fixare a complementului (RFC). Se executa dupa o perioada de evolutie

pot aparea, in special, in faza incipienta sau la cazurile cu evolutie cronica;

 - imunodifuzia in gel de agar IDGA Ca Ag se folosesc probe de lichid pleural sau

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Pleuropneumonia contagioasa trebuie diferentiata

 - Pleuropneumonia contagioasa la bovine este inscrisa in lista A a OIE (Cod A-

 - In tarile libere de boala, orice suspiciune de Pleuropneumonie contagioasa

18. BOALA AUJESZKY (PSEUDORABIA)

bovine neoplazie malignă a celulelor SRE; dezvoltare de agregate de

I. Purtător Leucocitoză, limfocitoză, eozinofilie, monocitoză pasageră. 3 – 6 luni

II. Limfadenopatic -hipertrofia lnn. profunzi şi superficiali - sunt mobili, nedureroşi şi

IV. Limfosarcom Tumori limfosarcomatoase generalizate în ţesuturi şi organe. 2