Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A 010
FAM PICORNAVIRIDAE, GENUL AFTOVIRUS 7 tipuri antigenice majore:
Virusul supravietuieste cel mai mult la nivelul maduvei osoase, A , O, C, SAT 1,
SAT2, SAT3 , ASIA1
apoi in tesuturile care nu se matureaza, cel mai usor Puternic imunogene Ac specifici (nu induc
distrugandu-se in fibra musculara imunitate incrucisată) imunitate prin boala
taurine, suine, oi, capre, bubaline ERUPTIE VEZICULO-AFTOASA - Bucala, podala,
NU: cabaline si pasari mamara
(Exantem veziculos – cicatrizare rapida,
fara cicatrici)
Sursele de infectie primare: Carnea provenita de la animalele febrile nu se da in animalele
bolnave si produsele lor – saliva = modul de consum sau se da in mod conditionat transmitere
(cel mai bogat in virus lichidul de aftă = limfa aftoasa)
PATOGENEZA Febra aftoasa este vindecabila spontan;
afta primara + reactie febrila viremie eruptie Nu exista
vaccin. secundara aftoasa + sindrom febril cicatrizare „per
primam” dupa 10 zile purtator, eliminator 3 – 6 L.
BIONGULATUL cu: ERUPTIE aftoasa, SCHIOPATURA si
FEBRA constituie: Suspiciune de Febra Aftoasa Majora!
localizarea bucală localizarea podală localizarea mamară
BOVINE
Forma
benigna
primele leziuni apar la nivel localizările podale apar afte pe mamelon sindrom febril
bucal simultan
erupţii veziculare, afte
sialoreea schiopaturi zgomot de
plescait exongulare
Forma maligna, septico-toxica (particulara)
- la vitei, mortalitate sub 30-40%, cauza mortii fiind tulburarile digestive si
sindromul febril Forme atipice /avortate /oculte fara eruptie aftoasa.
OVINE ŞI CAPRINE – simptomele au intensitate moderata, greu de observat
eruptie aftoasa pe limba, rar eruptie aftoasa la nivelul eruptie aftoasa, la nivelul sindrom febril
pe bot . membrelor mameloanelor Evoluţia - în
!!! schiopaturile sunt primul si general scurtă, cu deseori
singurul semn care indica forme clinice evolutia bolii
atipice şi cu vindecare rapidă.
PORCINE
erupţia aftoasă la rât, rareori eruptie aftoasa la nivelul
eruptie mamelon + glanda pe limbă membrelor mamara
CONFIRMARE: COMBATEREA:
Materialul patologic : lichidul din afte (afte nedeschise ) - Declarare oficială, dezinfectie
- Izolarea se face pe culturi celulare. - Carantină gr. I -
Identificarea - serologic fata de fiecare tip de virus
(seroneutralizare, RFC, cromatografie, ELISA).
2. BOALA VEZICULOASA A PORCULUI (BVP)
FAM PICORNAVIRIDAE, GENUL ENTEROVIRUS Virus foarte rezistent
suine ERUPTIE VEZICULOASA (buc, pod, mam) + FEBRA
SURSE ŞI CĂI DE INFECŢIE PATOGENEZĂ - Virusul pătrunde în organism:
Virusul pătrunde în organism: - pe cale cutanată,
- pe cale cutanată, - pe cale digestivă
- pe cale digestivă La locul de pătrundere → prima replicare virală viremie
Tropism particular: miocard şi creier 2-3 zile 48 de ore după infecţie, virus in multe
ţesuturi, multiplicare → la niv celulelor epit scuamoase ↔ necroze
Contaminare : de coagulare şi vezicule tipice
- direct prin transmitere de la animale bolnave, pe Tropism particular: miocard
şi creier - 2 dintre principalele cale orală, prin contact cu lichidele veziculare sau cu
locuri de replicare virală;
fecalele acestora; Limfonoduli ce drenează zonele cutanate → concentraţii
- consumul deşeurilor de abator netratate termic. ridicate de virus.
Sursele secundare: apă, furaje contaminate,
Multiplicare - la nivelul SNC ↔ meningita şi
adăposturi, sisteme de evacuare a dejecţiilor panencefalomielită
nesupurativă. nefuncţionale şi comune
Anticorpi neutralizanţi - 3-4 zile după infecţie;
opresc viremia; ↔ seroconversie cu eliminarea
evoluţiei clinice.
- simptomatologie asemănătoare febrei aftoase; - leziuni identice cu cele din
febra aftoasa
localizarea bucală localizarea podală localizarea mamară localizare epidermala
Forma benigna
- tulburări generale discrete
- stare subfebrilă
- uşoară diminuare a apetitului
- pe rât – vezicule mari, şchiopăturile - primele -vezicule pe mameloane şi
diametrul de 1-2 cm; Vezicule: solitare, rareori pe tegumentul mamar, - pe buze,
limbă, gingii şi confluente,2-3 la fiecare dureroase, scroafele refuză
pereţii cavităţii bucale. onglon, diam.3-10 mm purceii la supt
Însănătoşire - complet după 2-3 săptămâni, dovada infecţiei: o dungă întunecată, orizontală pe
unghii (creştere întreruptă temporar)
Forma maligna
- tulburări generale intense;
- hipertermie (41-42 grade C);
- anorexie;
leziuni veziculare în diverse -leziuni podale grave, leziuni veziculare în diverse -
leziuni veziculare în stadii evolutive. - exongulare, stadii evolutive. diverse stadii
evolutive.
- cicatrizarea lungă
vindecarea este rapidă, reepitelizarea → primele 72 de ore de evoluţie → completă în 7-10
zile
Diagnostic: Diagnostic diferential:
- evoluţia veziculară cu cele trei localizări - febra aftoasă (toate animalele
domestice şi sălbatice
- tropismul pentru specia porcină paricopitale);
- evenimentele epidemiologice favorizante - stomatita veziculoasă (cabalinele,
bovinele,
(mişcările de animale) porcinele domestice şi sălbatice, cervideele şi omul);
In bolile veziculoare diagn de lab este singura testul imunoenzimatic ELISA,
modalitate de confirmare (se pun in evid Ag) - reactia de amplificare PCR
se recolteaza: - exantemul veziculos (porcinele şi
-epiteliu din veziculele nerupte sau rupte mamiferele marine = leii de mare)
recent PROFILAXIE Specifică:
-fluide veziculare Nu se aplica vaccinare profilactica
-sange de la anim febrile pe anticoagulant INTERZISA
EDTA
-fecale de la animale cu siomptome sau COMBATEREA:
sanatoase - Declarare oficială, notificare OIE,
-probe de sange netratate penttru ex serologice dezinfectie - Carantină gr. I, stamping-out
(se distrug toate prod contaminate)
3. VARIOLELE
MAMIFERELOR
- FAM. POXVIRIDAE, virus ADN, epiteliotrop, imunitate prin boala
incluziogen
mamifere ERUPTIE VARIOLICA (VEZICULO-
PUSTULOASA)
piele +mucosa MPVPC
nodul variolic – macula, papula, vezicula,
pustule, crusta
BOVINE – exantem – toate stadiile MPVPC CABALINE - exantem + enantem – toate
– cea m benigna stadiile
- exantem - eruptii pe uger (mameloane !),gât, MPVPC
fata internă a coapsei, scrot, zona perineală - benigna
- reepitalizare in 3-4 sapt - exantem – chisita
- enantem – bucal, peribucal, nazal,
conjunctiva, genital,
OVINE – caracter generalizat !localizare si la SUINE exantem + enantem –stadiile MPPC
organele interne (fara V) - benigna, vindecare spontana
exantem + enantem –stadiile MPPC (fara V)
- grava ! Romania este indemnă de
variola ovină
1. forma tipica: simpt generala
-sindrom febril (41 – 42 grade C), catar respirator,
sensibilitate cutanata pana la 1 –2 zile cand apar
eruptii variolice limitate de tip exantem sau
enantem; avort;
2. forme atipice:
- benignă -variola avortata, cu eruptie discreta
= papuloasa = de piatra = inflamatie cataral-
hemoragico-purulenta a mucoselor capului; -
malignă:
o variola confluenta = eruptie masiva de
noduli in faza de pustula, care pot conflua
o variola hemoragica = varsatul negru
o variola gangrenoasa interna – tulb ale
aparatului respirator si digestiv + noduli in
ficat, splina, rinichi
o variola gangrenoasa = rezultatul
complicatiilor cu
Fusobacterium necrophorus
DIAGNOSTICUL DE CONFIRMARE Examenul histopatologic din pielea cu leziuni
Izolarea si identificarea virusului: la mamifere si pasari:
→ materiale patologice: cruste triturate -proliferarea celulelor poliedrice din stratul
aseptizate inoculate pe membrana mucos Malpighi cu hipertrofie si distrofie
corioalantoidiană (ou embrionat) noduli dupa 5-7 balonizanta in citoplasma celulelor epiteliale si
zile ale mucoaselor si incluzii specifice granulare:
Identificare - imunofluorescenta → corpusculii Borrel – ovine;
→ corpusculii Buist – bovine;
→ corpusculii Guarnieri – iepure;
→ corpusculii Bolinger – pasare;
→ corpusculii Paschen – om.
PROFILAXIE Specifică:
NU se vaccinează mamiferele, cu excepţia ovinelor :
- în ţările în care evoluează boala
- la cererea importatorului cu 2 saptamani inainte
de livrare.
LEZIUNI ANATOMOPATOLOGICE
PPC “TIPICĂ”
Leziuni hemoragice sau congestive
- limfonoduri (hipertrofii cu zone congestive sau hemoragice în corticală
sau hemoragici în totalitate),
- rinichi (pichetaj hemoragic “ou de curcă”), splină (infarcte, uneori
hematoame), - vezică urinară (hemoragii), amigdale (hipertrofiate şi
hemoragice), - piele,pulmon,tub digestiv.
Ulcere – pe întreaga suprafaţă a tubului digestiv în special la nivelul valvulei ileo-
cecale, colon şi cecum (plate, neperforante, acoperite cu fibrină în formele subacute sau
cronice).
Leziuni determinate de complicaţiile bacteriene secundare.
DIAGNOSTIC DE CERTITUDINE PROFILAXIE - - Exista vaccin Probele recoltate
Vaccinarea (profilactica) nu se
-Forme acute la debut: sânge pe anticoagulant efectueaza.
- De la cadavre: stern, limfonoduli, splină, rinichi, amigdale. COMBATERE
METODE DE LABORATOR - Politica de stamping out.
- Imunofluorescenţa –cel mai utilizat– din stern - recomandat de OIE pt - Cadavrele se
distrug prin ardere
confirmare
- Testul imunoenzimatic (ELISA) + - Reacţia polimerazei în lanţ (PCR)
România: PCR + IF pe amprentă de măduvă sternală: rapidă (3 ore)
Animalele infectate - imunizate - seroneutralizare pe culturi celulare
• Măsuri în FOCAR
Sacrificarea tuturor animalelor din fermele infectate
Distrugerea carcaselor
Dezinfecție totală
Desemnarea zonei infectate, controlul mișcării animalelor
Investigații epidemiologice detaliate, identificarea posibilelor surse de infecție (amonte), precum
și a zonelor unde urmează să se răspândească (aval)
Supravegherea zonei contaminate precum și a regiunilor înconjurătoare
8. PESTA PORCINA AFRICANA (PPA) (boala lui Montgomery) A 120
FAM. ASFARVIRIDAE, GENUL ASIFIVIRUS, virus ADN mult mai rezistent şi stabil în mediu
decât virusul PPC
Nu este înrudit cu virusul pestei porcine clasice (PPC)
boală de mare contagiozitate, boală mortală FEBRA, INROSIREA PIELII (ERITEM),
HEMORAGII
Una din cele mai periculoase boli ale porcilor
Boala transfrontaliera
EPIDEMIOLOGIE:
Surse de contaminare
Sângele, ţesuturile, excreţiile sau secreţiile provenite de la animale bolnave sau
moarte ce pot contamina:
direct (contact între specii susceptibile)
indirect
Căpuşe cu cuticula moale din Genul Ornithodorus anterior
infectate Transfrontalier TABLOU CLINIC:
Diferit, dependent de virulenţa tulpinii de virus infectante:
forma supraacută; - decubit lat, Htermie, moarte subita fara
semne
forma acută – forma comuna a bolii
forma subacută
formă cronică sau inaparentă.
- febră 41-42 0C - inapetenţă;
- pielea se înroşeşte (eritem), apoi devine cianotică (auricule, coada, membre, abdomen) -
petesii si echimoze
- hemoragii in organe interne
- edem pulmonary, splenomegalie
- tulburari digestive - vomă sanguinolentă, constipaţie sau diaree abundent sanguinolente
- tulburari respiratorii – dispnee, tuse, tahipnee, sputa sangvinolenta)
- pareze, convulsii, decubit lateral
CONFIRMAREA bolii se face folosind testele de laborator:
PCR, IFD, ELISA, Imuno-electroforeza !!!! sunt purtatori pe
viata
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- Imposibil cu pesta porcină clasica (PPC).
COMBTERE SI PROFILAXIE:
- Nu există vaccinuri pentru pesta porcină africană.
- Nu există tratament eficient pentru pesta porcină africană
PPC PPA
GENUL PESTIVIRUS, FAMILIA GENUL ASIFIVIRUS FAM. ASFARVIRIDAE,
FLAVIVIRIDAE, virus ARN virus ADN
Exista si forme usoare Mortalitate 100 % (nu ex Ac neutralizanti, Ac
sunt doar markeri de infectie)
Exista vaccin Nu există vaccin
- În ţările indemne nu se practică vaccinarea Nu există tratament eficient
9. BOALA DE NEWCASTLE A 120
(PSEUDOPESTA AVIARA)
FAM.PARAMYXOVIRIDAE, GEN RUBULAVIRUS,– patogenitate ( virulenţă ) – 3 tipuri
virus ARN distincte: (moartea embrionilor -
velogene – 4 → 60 h
de 9 zile) - mezogene –
60 → 90 h
- lentogene >
90 h
Galinacee, columbiforme, om - tineretul aviar f Surse de infecţie - primare:
sensibil ! NU palmipede - păsări bolnave/contaminate
(jetaj,fecale,pene) - cadavrele
/carcasele acestora - ouăle
contaminate !!!
acută (2-6 subacută (7-14zile) cronică
zile) (până la 30-45 zile)
12. PESTA
RUMEGATOARELOR MICI
FAM PARAMYXOVIRIDAE, GENUL nu este patogen pentru bovine, dar este
MORBILLIVIRUS înrudit antigenic cu virusul pestei bovine
rumegătoarele mici şi în special caprele, apoi evolutia este de obicei mai uşoară:
ovinele bovinele si porcinele nu fac forme clinice febra este neregulată,
leziunile bucale şi tulburările digestive
mai
discrete,
manif respiratorii sunt mai constante,
mai ales la capră
TABLOU CLINIC: PREVENIRE SI COMBATERE:
forma supraacută Profilaxie nespecifica
forma acută – forma comuna a bolii - dezinfectie
forma subacută - carantină , stamping-out
Profilaxie nespecifica
(imunoprofilaxie) - vaccinuri
febră, tulburări digestive - ulceraţii şi
salivaţie puternică, iar limba se acoperă de
un strat albicios, diaree cu sânge în fazele
târzii
tulburări respiratorii - tusea devine
uscată, se instalează pneumonia cu raluri
pleurale şi respiraţie abdominală.
iar morfopatologic - necroze, eroziuni şi ulcere
la nivelul mucoasei digestive şi a căilor
respiratorii.
Dacă animalul nu moare, se instalează o
imunitate pe viaţă.
13. PESTA ECVINA
PESTA CALULUI
Este o boală infecțioasă, necontagioasă, cu evoluție acută sau subacută, transmisă prin
artropode, manifestată Clinic prin febră și tulburări respiratorii, iar anatomopatologic
prin edeme ale t. conjunctiv subcutanat, prin hemoragie ale mucoaselor, seroaselor sau
ale organelor interne, prin acumularea de lichid în cavități .
PATOGENEZA
EPIDEMIOLOGIE
➢ Receptivitate: cai,cel mai receptiv, catar, bardo și măgar mai puțin receptivi.
➢ Mai receptive animalele tinere și cabalinele nou achiziționate Incidența
îmbolnăvirilor mai mare în anotimpul călduros bogat în precipitații când
TABLOU CLINIC
- mai rar incubația 5-7 zile tulburări respiratorii cât și tulburări cardiace boala
debutează prin tulburări respiratorii urmate la scurt timp de cele cardiace perioada
febrilă 1- 5 zile mortalitatea 80%; de regulă la magari .
TABLOU MORFOPATOLOGIC:
hemoragii. -
- jetaj absent
- -edemul capului și al pleoapelor, gâtului și umerilor;
- la necropsie infiltrații galbene gelatinoase la nivelul țesutului conjunctiv
subcutanat, intermuscular și al aponevrozelor.
- În sacul pericardic: cantitate mare de lichid ;
- -miocardul degenerat, hemoragii pe intestinul gros și edeme ale stomacului În
special la regiunii pilorice.
DIAGNOSTIC :
COMBATERE:
- animalele bolnave se izolează și se tratează simptomatic iar cele Clinic sănătos
este vaccinează de necesitate
- folosirea vaccinului trebuie asociată cu instituirea unor măsuri severe de
decontaminare de combaterea insectelor hematofage și de evitarea
expunerii animalelor la Atacul insectelor vectori precum și evitarea contactului cu
ecvideele sălbatice.
- carantina de grad 1
- uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte in imbolnaviri sau
contaminate.dezinfectia adaposturilor.
• ecvinele importate din tari in care boala a fost diagnosticata trebuie tinute in carantina
profilactica 60 de zile
CARACTERELE EPIZOTOOLOGICE
TABLOUL CLINIC:
Perioada de incubatie este de 2-4 saptamani iar evolutia poate fi acuta sau cronica.
a. Forma acuta:
b. Forma cronica:
TABLOUL MORFOPATOLOGIC
• In mod frecvent, prin examen morfopatologic se constata un tablou destul de specific:
DIAGNOSTIC
- reactia de aglutinare rapida (RSAR) pe lama cu sange integral sau ser sanguin.
Se foloseste pentru evidentierea aglutininelor specifice la animale
infectate recent;
PREVENIREA
COMBATEREA
LABORATOR - RABIE
LA CÂINE incubaţie medie : 20-60 zile (5
zile – 6 ani – 11 ani).
FORMA FURIOASĂ
A. perioada prodromală – adesea trece neobservată:
- modificari de comportament: alterneaza stările de abatere şi nelinişte
- reactii hiperestezice la orice excitaţie (zgomot, lumină, atingere etc.), - halucinaţii
auditive şi vizuale
- modificari de apetit: initial prezent, diminuă treptat, pervertirea gustului
- uneori apare prurit la locul muşcăturii
- setea prezentă sau chiar exagerată, câinele nu prezintă hidrofobie.
- exagerarea instinctului genezic
- vocea devine mai groasă, răguşită, iar lătratul scurt şi sacadat. Durata acestei faze este în
medie de 1-3 zile. B. perioada de stare – câinele devine agresiv fata de animale, oameni şi
obiecte - privirea este fixă, pânditoare şi feroce.
- intre crizele de agresivitate privirea este rătăcită, faciesul inexpresiv.
- dromomanie
- voce răguşită, lătratul sfârşeşte printr-un urlet prelung
- la unii subiecti: strabism convergent sau divergent, mioză sau midriază, inegalitate
pupilară, vomismente sau diaree cu sânge
- durata acestei faze este 2-6 zile.
C. perioada paralitică – câinele nu poate degluti, devine afon, maxilarul inferior
atârnă inert, saliva filanta se scurge, ochii devin imobili, pleoapa a 3-a proeminentă.
Paralizia se instaleaza progresiv, apare paraplegia, şi după câteva ore de agonie se
produce moartea prin asfixie.
Această fază durează 1-3 zile, rar 5
zile. FORMA PARALITICĂ
- debuteaza cu depresie, urmată de paralizia muşchilor faringieni şi maseteri.
- deglutiţia devine imposibilă, gura este ţinută întredeschisă, din ea scurgându-se o salivă
filantă - lătrat răguşit, ulterior afonie.
- facies trist, suferind, privirea absentă.
Moartea survine consecutiv paraliziei generalizate după 3-4 zile.
LA PISICĂ
- incubaţie medie este de 10-15 zile (10 -260 zile)
- evolutie de regulă sub formă furioasă
- pisica este agresivă încă din faza prodromică, miaună neîncetat, cu o voce stridentă apoi
răguşită, ataca animale şi oameni, muşcă, zgârie
- pupilele puternic dilatate, uneori inegale
- in faza de excitaţie - sunt frecvente convulsiile – se rostogolesc şi pot muri subit.
În faza paralitică se produce pareza şi paralizia diferitelor grupe musculare, debutează de
la nivelul m.
laringieni și maseteri.
Durata bolii în această formă este de 3-
6 zile. LA VULPE
Modificarea radicală a comportamentului
- pătrund în localităţi, în adăposturile animalelor domestice în plină zi
- devin blânde, se lasă mângâiate, prinse şi legate, şi fără să devină agresive muşcă
animalele şi oamenii cu o discreţie ce face ca rănile superficiale să treacă neobservate
- animalele devin areactive, au privirea fixă, prezintă pică, mişcări în manej, opistotonus,
rostogoliri, apoi se instalează paraliziile, mersul devine nesigur, nu se mai pot ţine pe
picioare şi sfârşesc prin moarte după 3-4 zile.
RETROVIRIDAE (RETROVIROZE)
3 subfamilii: ONCOVIRIDAE LENTIVIRIDAE
SPUMAVIRIDAE
19. LEUCOZA ENZOOTICA BOVINA
BVL – oncoretrovirus de tip C produce proliferarea cronică a limfocitelor B
transformarea
BLV (Bovine Leukemia Virus) tumorală a liniei celulare
- fam. Retroviridae
– subfam.
Oncoviridae –
gen.Oncovirus C
III. Leucemic Alterarea tabloului sanguin dominant pe seria limfoida. (creşterea 3 – 6 luni
(leucemia limfoida) semnificativă a elementelor albe)
CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI
SURSELE DE INFECŢIE
Surse primare
1. animalul bolnav, convalescent
2. animalul clinic sănătos (la sfârșitul perioadei de incubație, purtător și eliminator)
3. cadavrele
Surse secundare
- adăpostul
- așternutul
- hrănitorile
- adăpătorile
- furajele
- pășunile
- solul
VECTORII
Animați: activi – multiplică ag.cauzal în
organism pasivi – transportă,
găzduiește ag.cauzal
Neanimați: mijloace de transport, încălțăminte, echipament de protecție, curenți de aer –
vânturi dominante
I. DIAGNOSTIC DE PREZUMŢIE
a)ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ
- receptivitate: – specie, sex, rasă, stare fiziol.,vârstă
- surse de infecţie – primare ( animale bolnave)
- secundare(obiecte contaminate)
- dinamică epidemiologică (gradul de răspândire ) în timp şi spaţiu
Sporadică-Enzootică-Epizootică-Panzootică
- căi de infecţie: dig., resp., transcut., transplacent., mamară - căi
de transmitere :
- contact direct: orizontal,vertical-(embrion)
- contact indirect: prod.orig.anim, aer, apă, anim. nerecept.,
om,artropode hematofage b)EXAMENUL CLINIC
– perioada de incubaţie
- evoluţia bolii – boală supraac, acută, subacută, cronica.
- aspectul clinic – boală locală, regională, generală.
c)EXAMENUL ANATOMOPATOLOGIC
Măsurile specifice (de imunoprofilaxie) sunt caracteristice fiecărei boli şi au la bază crearea
unei imunităţi specifice: - pasive (prin seruri specifice) - active (prin vaccinări).
În cazul apariţiei unor boli infecţioase, este obligatorie declararea lor şi instituirea CARANTINEI.
CARANTINA = un complex de măsuri restrictive în circulaţia animalelor, oamenilor, produselor
de origine animală şi vegetală, furajelor, ustensilelor, mijloacelor de transport, dejecţiilor
animale, cu scopul de a opri difuzarea bolilor transmisibile la om şi animale.
Măsurile de carantină sunt de 3 feluri:
• carantina de gradul I se aplică în cazul bolilor cu difuzibilitate mare, ex: febra aftoasă,
gripa aviară.
• carantina de gradul II se aplică în cazul bolilor cu difuzibilitate medie, ex: pesta
porcină clasică
• carantina de gradul III se aplică în cazul bolilor ce se transmit în principal prin
contactul direct între animale receptive ex: turbare, tuberculoză.
• Zona epizootică reprezintă teritoriul din jurul focarului de boală în care se impune o
supraveghere strictă a animalelor sănătoase, precum şi unele restricţii de circulaţie.
• Combaterea zoonozelor este o problemă foarte importantă de sănătate publică,
implicând în rezolvarea ei atât reţeaua sanitară umană cât şi pe cea sanitar-veterinară
OBIECTIVE:
Prevenirea apariţiei unei boli în efective indemne;
Aplicarea măsurilor necesare pentru limitarea extinderii şi eradicarea unei boli;
Protecţia sănătăţii omului prin asigurarea salubrităţii produselor de origine
animală
STRATEGII NESPECIFICE:
Profilaxia generală (nespecifică)
- supravegherea permanentă a stării de sănătate a efectivelor de animale precum şi a
oamenilor ce vin în contact cu acestea;
- supravegherea permanentă a factorilor de mediu: microclimat, alimentaţie, factori de
stres;
- controlul circulaţiei animalelor şi al produselor de origine animală;
- controlul calităţii furajelor (inclusiv mirobiologic);
- carantina profilactică ;
- dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări periodice (D.D.D.);
- realizarea de linii de animale rezistente genetic la unele boli.
Măsuri nespecifice de combatere:
- semnalarea apariţiei bolilor supuse regimului de declarare obligatorie;
- carantina – de gradul I , II sau III ;
- asanarea – prin extracţie sau totală (prin lichidarea întregului efectiv de animale) ; -
distrugerea cadavrelor, produselor şi subproduselor provenite de la animale bolnave ;
- dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări în focar.
STRATEGII SPECIFICE:
Se adresează în mod direct unei singure entităţi morbide, la una sau mai multe specii de
animale, în funcţie de particularităţile epidemiologice vizate.
Măsuri de profilaxie specifică:
- imunizarea:
- activă vaccinare preventivă (se introduc Ag si organismul fabrica Ac)
- pasivă serumizare preventivă (se introduc Ac preparaţi de alt organism animal)
IMUNIZAREA
- pasivă - naturală (prin anticorpi maternali)
- indusă prin administrare de seruri - imune
- hiperimune
VACCIN = produs biologic obţinut din antigene microbiene care, consecutiv administrarii unui
organism, declanseaza mecanismele imunitatii active, specifice faţă de boala respectiva
(anticorpi si celule stimulate specific).
ADMINISTRAREA VACCINURILOR
Calea de administrare:
- prin scarificare (ex.: variolă )
- subcutanat (majoritatea vaccinurilor)
- intramuscular (vacc. cu adjuvanţi uleioşi)
- conjunctival (ex.: vacc.I-a antipseudopestoasă la pui)
- aerosoli (ex.: antipseudopestoasă la găini în baterii)
- oral – în furaje sau apa de băut (ex. antirabic la vulpi)
Scheme de administrare
în funcţie de particularităţile epidemiologice ale bolii
- vaccinări obligatorii (P.P.C – pesta porcina clasica., P.P.A-pesta porcina africana, rabia.)
- vaccinări de necesitate (antibursitic, antisalmonelic)
AVANTAJE
- protecţia animalelor expuse riscului;
- limitarea circulaţiei bolii;
- posibilitatea eradicării în timp a unei boli;
- reducerea pierderilor economice prin înbolnăvire.
DEZAVANTAJE
- accidente postvaccinale;
- antagonismul cu anumite tehnici de depistare a bolilor la animale.
A - 100 Cea mai gravă dintre variolele animalelor Europa – liberă, România indemnă
1957 Evoluează în Asia şi Africa
Epidemiologie:
Receptivitate.: tineret, rase perfecţionate
C.T: respiratorie – praf cu cruste - macula → decrustizare cca. 4 sâptâmâni -în 4
– 6 luni tot efectivul. Morbiditate 100%; mortalitate 5 – 50% CLINIC Incubaţie 5 – 8 zile
1. FORMA TIPICĂ:
- hipertermie 41 – 42 oC
- alterare stare generalâ (abatere, anorexie, irumegare, acelerare mari funct̂ii)
- catar mucoase respiratorii
- hiperestezie cutanatâ
- dupâ 1 -2 zile normotermie urmatâ de eruptia fie localizatâ (pâr put̂in)
fie generalizatâ (piele+mucoase)
- papula =Ø 1 cm
- veziculâ stearsâ - pustulo-crustâ - agravare stare generalâ, catar
mucoase conj., resp., dig., genit., în 2 – 3 zile crustizare → ameliorare.
- Evolut̂ie: 20 – 30 zile
2. FORME ATIPICE:
- benigne: avortatâ
- evolut̂ie discretâ; papuloasâ – “variola de piatrâ” - maligne: ascunsâ
(gravâ, complic. resp. ŝi dig.)
- confluentâ – focare purulente întinse - hemoragicâ – vârsat negru
- Avorturi Lezional: cutanate + - inflamat̂ie cataralâ, hemoragicâ,
purulentâ → mucoase cap, resp., cu noduli variolici ŝi ulcere noduli variolici
translucizi, tumorali, necrotici → pulmon, ficat, splinâ, rinichi infiltrat̂ii sero-
sangvinolente în t̂es. conj. sc.
MIXOMATOZA
fam. Poxviridae,
genul Leporipoxvirus.
Mixomatoza este o boală infecN̂ioasă virotica foarte gravă a iepurilor, în special a celor
domestici şi a unor specii de iepuri sălbatici, caracterizată în principal prin tumefierea
mucoaselor şi prezenN̂a de pseudotumori, numite mixoame, preponderent la nivelul
pielii capului şi a organelor genitale.
ETIOLOGIE
- Are o rezistenN̂â mare faN̂â de agenN̂ii fizici ŝi chimici, precum ŝi o
conservabilitate în condiN̂iile naturale ale mediului ambiant.
Epidemiologie
- Cei mai receptivi sunt iepurii domestici ŝi sâlbatici din genul Oryctolagus.
- Transmiterea bolii de la animalul bolnav, sau sânâtos clinic dar purtâtor
asimptomatic (timp de 30 zile) la un animal sânâtos se face în mod
curent prin intermediul artropodelor, între care cei mai eficienti transmitători
sunt insectele. Sunt incriminate, astfel, diverse specii de tântari,
PATOGENEZA
- Perioada de incubatie obiŝnuitâ este de 5-15 zile.
- De la poarta de intrare a virusului,reprezentatâ de locul întepâturii din
piele, cauzatâ de insectâ, virusul difuzeazâ spre limfonodurile regionale ŝi
de aici în sânge, prin intermediul căruia ajunge în toate tesuturile, dar de
multiplicat, având o afinitate deosebită fată de dermul anumitor regiuni, se va
multiplica în principal virusul ajuns în pielea din regiunile oculară, nazală,
auriculară, anală şi genitală, unde se formează leziunile caracteristice numite
mixoame care, din punct de vedere histopatologic sunt nişte pseudotumori.
- Cauza mortii nu este bine cunoscutâ. Se crede câ, în bunâ parte, cauza
mortii o reprezintâ insuficienta respiratorie datoratâ infectiilor pulmonare
secundare, adesea produse de Pasteurella multocida.
TABLOU CLINIC
2. În forma acută moartea survine în marea majoritate a cazurilor în 2-10
zile.
3. În forma subacută mixoamele sunt putin numeroase, durata bolii este de 2-
4 săptămâni în care timp animalele slăbesc şi prezintă tulburări
TABLOU MORFOPAT
PROFILAXIE SI COMBATERE
Măsurile generale sunt de mare importantă în prevenirea aparitiei mixomatozei. Se are
în vedere în mod deosebit evitarea posibilitătilor de introducere a virusului în efectiv,
cum ar fi: achizitionarea de iepuri aparent sănătoşi, necarantinati, proveniti din zone şi
efective infectate, contactul cu iepuri cu situaN̂ie necunoscută cu ocazia expozitiilor,
târgurilor etc., cumpărarea de piei sau alte produse provenite din efective infectate.
Chiar în conditiile respectării celor de mai sus, boala poate fi introdusă în efectiv de
către artropode, care sunt greu de controlat, precum şi de către persoane contaminate.
Din aceste considerente, vaccinarea contra mixomatozei apare ca inevitabilă. În lipsa
acesteia o ferma profilata pe cresterea iepurilor