Bucătăria românească este formată din toate felurile de mâncare gătite, în mod

tradițional, în spațiul geografic locuit de români. Este alcătuită din mai multe categorii de
feluri de mâncare, precum gustări calde și reci, supe și ciorbe, preparate din pește, un
număr mare de feluri principale bazate pe carne (porc, vită, pui, vânat), preparate din
legume (garnituri) și deserturi, multe având la bază un aluat din făină de grâu.[1][2][3]
Bucătăria românească a fost influențată, în mod istoric, de bucătăriile vecine, mai ales de
cea maghiară în Transilvania, de cea turcească, bulgară și greacă în Țara Românească și
Dobrogea și de bucătăria rusă și ucraineană în Moldova.[4] După jumătatea secolului XIX,
bucătarii români au împrumutat elemente și din bucătăriile din Europa de Vest, cu
precădere din cea franceză.[1]
Bucătăria românească este plasată într-o zonă de confluență între Europa Centrală (unde
este mai comună hrana bazată pe carne, produse lactate și grăsimi de origine animală) și
Europa de Sud (unde bucătăria se bazează mai mult pe cereale, legume, verdețuri și
grăsimi de origine vegetală). Diferențele geografice, climatice și culturale, împreună cu
divizarea istorică a teritoriilor locuite de români au făcut ca regiunile României să aibă
identități culinare proprii care s-au menținut până în prezent. Astfel, în Oltenia,
Muntenia, Moldova și Dobrogea găsim o bucătărie mai asemănătoare celor balcanice și
orientale, pe când în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, găsim feluri de mâncare
și obiceiuri mai apropiate de cele central-europene.
Dobrogea (în bulgară Добруджа, transliterat: Dobrudja, în turcă Dobruca) este un habitat
istoric și geografic dintre Dunăre și Marea Neagră, care face parte din teritoriul României,
Bulgariei și Ucrainei.[1] Regiunea a fost cunoscută în antichitate sub numele de Sciția
Mică, care nu desemna o provincie, ținutul făcând parte din provincia Moesia inferior iar
mai apoi, în Evul Mediu, din thema bizantină Paristrion[2]. Astăzi, din punct de vedere
administrativ cuprinde în România județele Tulcea și Constanța iar în Bulgaria — regiunile
Dobrici și Silistra.
Principalele orașe sunt, în nord: Constanța, Tulcea, Medgidia și Mangalia, la care se
adaugă stațiunile balneo-climaterice și de vacanță de pe litoralul românesc: Mamaia,
Eforie, Costinești și stațiunile din zona Comorova a Mangaliei. Dobrogea cuprinde în
partea de nord-est Delta Dunării, habitat aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
În sud, în Bulgaria, principalele orașe sunt Dobrici, Silistra, Turtucaia și Cavarna, iar situri
turistice sunt stațiunile Albena, Balcic, Șabla, precum și cetatea medievală de pe capul
Caliacra.
Dobrogea este limitată de cursul inferior al Dunării care înconjoară la vest podișul Moesic
și la nord-vest podișul Casimcei și Munții Măcinului, la nord-est de Brațul Chilia al Deltei
Dunării și la est de Marea Neagră (limita formând litoralul românesc). Apele curgătoare
de pe teritoriul ei sunt puține la număr, scurte, cu un debit mic, adesea uscate vara, și se
varsă în limanele de pe țărmul Mării Negre. Cele mai importante râuri sunt: Taița, Telița,
Slava, Casimcea. Unele limane sunt sărate (Sinoe și Techirghiol), altele dulci (Babadag,
Razim, Golovița, Zmeica, Tașaul, Agigea și Tatlageac.
Diversitatea etnică a Dobrogei oferă regiunii un caracter diferit de Muntenia vecină,
bucătăria regională incorporând elementele aduse de turcii, tătarii, grecii, aromânii și
lipovenii din regiune. Din județul Tulcea unde se află Delta Dunării, bogată în specii de
pești, provin specialități precum borșul de pește lipovenesc, storceagul sau saramura de
sturion. În județul Constanța se produce vinul Murfatlar din Regiunea Viticolă a Colinelor
Dobrogei. Datorită influenței orientale, sunt comune deserturile precum baclavaua,
halvaua și sarailiile, mâncăruri precum șuberecul umplut cu carne prăjită cu ceapă, și
mezeluri precum ghiudemul și sugiucul. Dobrogea a fost istoric străbătută de păstori,
produsele din carne de oaie fiind comune, mai ales în rețetele împrumutate din
bucătăriile orientale sau din bucătăria aromână, cât și în rețete autohtone, precum cea de
pastramă.
Bucatele tradiționale, specifice unei anumite regiuni, transmit adesea numeroase
informații despre cultura locului, obiceiuri și valori. Zona de sud-est a țării noastre își
exprimă istoria și adevăratul potențial prin preparate culinare deosebit de gustoase și
ușoare, influențate de faună, climă sau diversitatea etnică ce și-a pus amprenta de-a
lungul timpului asupra teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră. Cu siguranță, orice
persoană cunoaște celebrele plăcinte dobrogene, zacusca de pește sau saramura de crap,
bucătăria dobrogeană fiind una dintre cele care poate rivaliza fără îndoială cu oricare altă
gastronomie cu tradiție din întreaga lume. Vorbim de mâncăruri delicioase, pregătite cu
mult untdelemn, lapte bătut, margarină și unt, ciorbe acrite cu borș, zeamă de varză sau
oțet, gustări din legume proaspete ori sosuri colorate cu pastă de roșii. Mâncărurile din
Dobrogea redau cu prisosință bogăția materiilor prime de care dispune această regiune.

Plachie de peste
Ingrediente
 - 1 kg peste proaspat sau congelat (merge foarte bine si macrou, dorada, somon, cod...)
 - 600 g ceapa
 - 2 morcovi subtiri
 - 2 ardei grasi diferit colorati
 - 500 ml suc de rosii sau 2-3 linguri bulion (sau rosii proaspete)
 - Ulei de masline sau floarea soarelui - 3 linguri
 - Sare
 - Piper proaspat macinat
 - Ardei iute
  - 2 frunze dafin
 - 3-4 catei de usturoi
 - 1 pahar cu vin alb sec sau 2-3 linguri otet
 - 1 lingurita zahar
 - Marar si patrunjel proaspat

MOD DE PREPARARE
Pestele se curata de solzi, se eviscereaza, se scot urechile si se spala bine, in multe ape, insistand pe sira
spinarii unde se aduna sangele.
Se sterge pestele cu prosoape de hartie si se condimenteaza cu sare pe toate partile, inclusiv inauntru.
Se da la rece pentru 10-15 minute, in felul acesta pestele se va, „indulci”, sarea va evidentia gustul pestelui.
Intre timp legumele se curata, se spala si se taie felii fine (joulienne, pestisori) ardeii grasi si ceapa, iar
morcovul si ardeiul iute-rondele.
Intr-o tigaie se pune uleiul, se adauga ceapa, morcovul si ardeiul si se calesc 5 minute la foc iute, apoi se
adauga putina apa si se reduce focul, sa se inmoaie legumele.
Se adauga apoi bulionul sau rosiile si se mai lasa sa fiarba cateva minute.
Se asaza pestele in tava, se adauga usturoiul taiat felii, frunza de dafin, piperul, zaharul, legumele inabusite
si se completeaza cu apa cat sa fie pestele acoperit si se baga la cuptor.
Cand pestele este aproape gata se adauga vinul si se mai lasa putin la cuptor.
Se scoate din cuptor, se lasa cateva minute sa respire, apoi se presara verdeata tocata deasupra.

Brânzoaice Dobrogene la Tigaie

INGREDIENTE
 750 g făină
 300 ml apă călduță
 2 linguri zahăr
 10 g drojdie uscată
 2 lingurițe sare
 3 linguri ulei
 2 ouă
 300 g brânză

MOD DE PREPARARE
 Pentru maia punem 2 linguri de făină într-o farfurie mai adâncă. Adăugăm drojdia și zahărul și
amestecăm. Apoi, turnăm puțină apă călduță peste și continuăm amestecarea până ce totul devine ca
o cremă. O lăsăm la crescut pentru 15 minute.
În bolul robotului de bucătărie punem făina și 1 linguriță de sare. Apoi, facem o gaură în mijloc și adăugăm
uleiul și maiaua crescută. Dăm drumul robotului și puțin câte puțin turnăm restul de apă rămasă. Îl lăsăm să
frământe până ce aluatul se formează, apoi îl punem la crescut pentru aproximativ 1 oră.
Cât timp aluatul crește, pregătim umplutura! Dăm prin răzătoare brânza și o punem într-un bol. Apoi,
spargem 1 ou și amestecăm. Pentru cantitatea noastră de brânză totuși, ne trebuie 2 ouă, așa că mai adăugăm
unul. Umplutura este gata când ambele ouă s-au amestecat bine cu brânza!
Pe masa de lucru punem puțină făină. Adăugăm aluatul crescut și îl mai frământăm puțin la mână. Apoi, cu
ajutorul unui cuțit, îl împărțim în 3 bucăți mai mărișoare. Pregătim fiecare bucată de aluat pe care o tăiem iar
în două, iar apoi fiecare bucată tăiată, încă o dată în două.
Luam una din bucățile de aluat și cu ajutorul unui făcăleț o întindem într-o foaie subțire. Adăugăm
umplutura de brânză pe o parte și o închidem în formă de semicerc.
Într-o tigaie punem ulei la încins. Când este gata, adăugăm câte 2 brânzoaice și le lăsăm la prăjit. Când au
prins o culoare frumoasă aurie, le întoarcem și le mai lăsăm până se fac la fel și pe partea cealaltă. La final,
le scoatem pe o farfurie pe care am pus hârtie absorbantă. Repetăm până ce toate sunt prăjite și rețeta noastră
de Brânzoaice Dobrogene la Tigaie este gata!