Finante publice si

politici fiscal
bugetare in context
european
Anca Dana Dragu
Bucuresti, 5 decembrie, 2021
 Vom vorbi despre:

 Guvernanta economica la nivel european

 Criza pandemică și efectele la nivel european
 Structura cadrului financiar european
 Politica fiscala - bugetara: principii, elaborarea si aprobarea
bugetului de stat si a bugetului general consolidat –
instrument central al politicii fiscal bugetare
 Investitii publice: prioritizarea si rationalizarea investitiilor;
analiza cheltuielilor publice
 Administrarea companiilor de stat
 Responsabilitate fiscala
 Subiecte suplimentare la cerere
EU si EMU – o poveste de peste 60 ani
Realizari
 Stabilitate economica si politica
 Cresterea comertului intra-comunitar
 Accelerarea investitiilor
 Oportuniti de afaceri

Provocari
 Mai buna guvernanta economica la nivelul UE 27 – Semestrul European,
Six-pack, Compact fiscal, MIP (2012), revizuire 2-pack, 6-pack
 Uniune bancara
 Uniunea pietei de capital
 Uniune fiscala
 Uniune politica – decizii la nivel national – European
 GREEN DEAL si DIGITALIZARE
 PANDEMIE – PROGRAM DE REDERESARE SI REZILIENTA
 Guvernanta economica – provocari in
contextul post-criza
Salvarea UE si UEM (2009)

Procedura de
Dezechilibre Excesive

Dezechilibre externe si
interne
European Systemic Semestrul European
Risk Board si Strategia 2020
reforme pentru
Stabilitate financiara le Pactul de stimularea cresterii
nivel micro si macro Stabilitate si economice
Crestere -
MTO

Europa Verde, Europa politica

Digitalafiscala
(2015-25)
Noua Comisie Europeana
(2019-2024/2030)
- O noua structura a comisarilor cu 2 VP executive
- Noi obiective centrate pe promovarea unui model de
crestere economica verde, sustenabil, incluziv, bazat pe
cunoastere
- 2 provocari semnificative:
- Revolutia digitala si inteligenta artificiala
- Protejarea mediului – ACORDUL DE MEDIU - GREEN DEAL
- PANDEMIA – factor exogen care a stimulat cooperarea
si finantarea (imprumuturi l anivel UE pt totate tarile
membre, nu numai pt Zona Euro)
 Criza pandemică și efectele la nivel
european
 Efectele crizei pandemice:
 Contracția activității economice (diminuarea PIB)
 Adâncirea deficitelor bugetare și creșterea datoriilor guvernamentale în statele
membre
 Întreruperi în lanțul de aprovizionare cu bunuri de consum și materiale
 Întreruperi ale activităților curente și de investiții ale companiilor, sprijin
guvernamental pentru mediul de afaceri
 Suprasolicitarea serviciilor publice de sănătate și educație
Structura Cadrului Financiar al UE (I)
Structura Cadrului Financiar al UE (II)
Bugetul alocat României din CFM al UE
Situația comparativă a granturilor MRR
România se află pe locul 7 la
80 alocările de granturi din
65.46 MRR. Cheia de alocare s-a
59.17
60 bazat pe: (i) populație, (ii)
nivel PIB/capita, (iii) rata
37.39 șomajului 2015-2019 și (iv)
40
pierderea PIB în contextul
23.06 22.72 pandemic
20 16.24 14.25 13.17
6.76 6.26 5.98
-

Sursa: CE, sume în mld EUR

Constrângeri în elaborarea PNRR
• Investiții direcționate către tranziția verde și digitalizare:

o Alocare buget pentru schimbări climatice: minim 37% din total buget

o Alocare buget pentru digitalizare: minim 20% din total buget

• 70% din granturi vor fi angajate în perioada 2021-2022, urmând ca diferența de
30% să fie operaționalizată în 2023.
• PNRR nu este o sursă de finanțare – e un program de reforme. Nu sunt acceptate
investițiile fără a fi corelate cu reformele.
• Nu sunt eligibile proiectele începute pe altă sursă de finanțare EU.
• Este obligatoriu ca toate proiectele să respecte principiul Do not significant harm
(impactul asupra mediului).
• Nu este acceptată fazarea proiectelor (cum e cazul Politicii de Coeziune).
 Procesul implementării MRR

Evaluări
COM independe
raportează nte în
SM
annual 2023 și
Plățile sunt raportează ex-post în
progresele implement
operaționali area MRR 2029
Consiliul UE bianual în
zate (10% către
Consiliul UE poate pre- cadrul
Parlament
evaluează suspenda Semestrul
COM adoptarea finanțare) ul
planurile și ui
evaluează European
SM
planurile le adoptă, pe plăților în European
și
transmit baza cazul unei
Comisia și le neconformăr Consiliul
Europeană oficial propunerii UE
Statele planurile transmite i
(COM) către COM
membre până pe 30 semnificativ
(SM) discută Parlament e
planurile aprilie
transmit 2021 ul
draft-urile cu fiecare European
PNRR stat și
începând membru Consiliul
cu 15 oct UE
2020
 Proiecte emblematice MRR
1. Accelerare – acordarea de întâietate tehnologiilor curate perene și accelerarea
dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de energie.
2. Renovare – îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private.
3. Reîncărcare și realimentare – promovarea unor tehnologii curate, viabile pe termen
lung, pentru a accelera utilizarea unor stații de transport, încărcare și realimentare
durabile, accesibile și inteligente și pentru a extinde rețeaua de transport public.
4. Conectare – introducerea serviciilor rapide în bandă largă în toate regiunile și
gospodăriile, inclusiv a rețelelor de fibră optică și a rețelelor 5G.
5. Modernizare – digitalizarea administrației și a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor
judiciare și de asistență medicală.
6. Extindere pe scară largă – Creșterea capacităților de cloud de date industriale în Europa
și dezvoltarea celor mai puternice, de vârf și sustenabile procesoare.
7. Recalificare și perfecționare – Adaptarea sistemelor de învățământ pentru a sprijini
competențele digitale și educația și formarea profesională pentru toate vârstele.
Exemplu proiect MRR – Transport durabil (I)
Principalele reforme propuse:

1. Capacitatea administrativă: consolidarea capacității de implementare a marilor

beneficiari: CNAIR, CFR SA, ARF prin contracte de performanță
2. Tranziția verde: stații de încărcare electrică la proiectele de infrastructură rutieră și
taxarea ecologică pentru vehiculele poluante
3. Digitalizarea: introducerea sistemelor informatice de gestiune a traficului: ITS,
ERTMS, GPS
4. Elaborarea de strategii: dezvoltarea strategiilor pentru managementul traficului și
creșterea siguranței rutiere
5. Cadrul instituțional: utilizarea Modelului Național de Transport și analizelor de
pretabilitate pentru fundamentarea deciziilor aferente infrastructurii de transport
Exemplu proiect MRR – Transport durabil (II)
Harta investițiilor propuse MRR:

1. Autostrada A0 - Centura de Nord București

(50 km)
2. Autostrada A3 Transilvania și drumuri de
conectivitate (171 km)
3. Coridorul rutier A7 - Drumul Siretului (490
km)
4. Drumuri de conectivitate și pentru stimularea
investițiilor socio- economice (663 km)
5. Modernizare și electrificare Magistrala
feroviară 300 (156 km)
6. Modernizare Magistrala feroviară 900 (162
km)
 Politica fiscal - bugetara
 Componenta importanta a politicilor economice
 Mix echilibrat de politici economice, adaptat ciclului economic
 Principii:
 Moralitate
 Stabilitate
 Predictibilitate – no surprise policy
 Transparenta
 Faciliteaza cresterea economica sustenabila, incluziva, bazata pe cunoastere
si cu folosirea rationala a resurselor (sustainable, inclusive, green, smart)
 Politica fiscala: universalitate, proportionalitate
 Regula de aur: sold bugetar zero pe parcursul unui ciclu economic
 Riscuri: politica fiscala prociclica care aduce stimuli fiscali in perioadele de
crestere economica peste potential (Romania 2007-8, 2017-18)
 Efectele politicii fiscale prociclice: inflatie, deprecierea monedei intr-o
perioada de 1-3-5 ani, in functie de contextul international
 Ajustarea dezechilibrelor fiscale: dureroasa, platita de cei mai vulnerabili
Evolutia principalilor
indicatori macroeconomici
 Politica fiscal - bugetara

 Cadrul legal:
 Art 138 din Constitutie – total ignorat
 Legea finantelor publice , Legea 500/2002
 Legea finantelor publice locale – Legea 273/2006
 Legea responsabilitatii fiscale (LRF) – Legea 69/2010
 Reguli fiscale si institutii – Consiliul Fiscal
 Codul fiscal – se modifica dupa min 6 luni de la aprobare
 Codul de procedura fiscala
 OUG 88
 Mii de ordonante de urgenta, hotarari de guvern, norme, ordine de
ministru, ordine de presedinte ANAF
 Legislatie dificila, stufoasa, lipsita de stabilitate si predictibilitate
 Atitudine agresiva a statului
 Lipsa unor eforturi minimale de informare si preventie din partea statului
 Politica fiscal - bugetara
 Constitutia Romaniei
 Art. 138 – Bugetul public naţional
 (1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor
sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.
(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu
au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se
aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale
anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.
(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de
finanţare.

 Legea Responsabilitatii Fiscal-bugetare 69/2010 – asigura sustenabilitatea

finantelor publice
 Strategie fiscal bugetara pe termen mediu – 3 ani, 2+1
 Include Compactul Fiscal – mecanisme de corectie in cazul deviatiei de la MTO
 Reducerea pomenilor electorale
 Plafonarea cheltuielilor cu salariile pe parcursul anului
 Politica fiscal - bugetara
 Nerespectarea art. 138, pct 5 din constitutie conduce la adoptarea
unor legi nerealiste care sunt prorogate anual – Legea educatie din
2011 care aloca educatiei 6% din PIB. Probleme:
 exista o reala nevoie de resurse suplimentare in educatie (curricula, pregatirea
cadrelor didactice, scoli, alimentatie in scoli, program care sa elimine
meditatiile, etc)
 Nu exista resurse financiare
 Nu exista proiecte pentru cresterea bugetului educatiei cu 80%
Solutie: abordare etapizate dpdv proiecte si resurse
Alte exemple: legea tichetelor de vacanta, a tichetelor de masa
 Politica fiscal - bugetara
 Se impune introducerea efectiva a bunelor practici de
legiferare:
 Studii de impact
 Transparenta procesului de legiferare
 Consultari publice reale
 Evaluarea post-factum a efectelor
 Atitudine pro-activa de mediatizare a legislatiei
 Dezvoltarea activitatilor de preventie
 Consultarea « agresiva »a mediului de afaceri
Politica fiscal-bugetara.
Concluzii:
 Niciodata banii nu sunt suficienti
 si
 Intotdeuna taxele si impozitele sunt prea mari

 Prioritizare, rationalizare, analiza eficientei cheltuielilor

publice
 Incredere: Transparenta finantelor publice
www.transparentabugetara.gov.ro
 Responsabilitate inter-generationala
 Responsabilitate orizontala (educatie, sanatate,
infrastructura, administratie, etc)
 BGC – Bugetul general consolidat
 În România, activitatea economică a administraţiei publice este reflectată printr-un sistem unitar
de bugete – bugetul general consolidat (BGC). Bugetul general consolidat este rezultatul agregării
bugetului de stat, bugetul general centralizat al unităților administrativ teritoriale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, fondul special pentru asigurarile sociale și de sănătate, credite externe
acordate ministerelor, împrumuturi interne, bugetul instituțiilor / activităților finanțate integral și /
sau parțial din venituri proprii, bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei
statului, bugetul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, titluri de
despăgubire emise de ANRP, si transferuri intre bugete (se scad).
 Elaborarea fiecarui buget începe cu prognoze, estimari si tinte de venituri și cheltuieli aferente
anului respectiv. În situația în care anumite venituri nu se cheltuie până la sfârșitul anului, acestea
nu se pot folosi în anul următor. Orice analiza cuprinzatoare a veniturilor si cheltuielilor publice
trebuie sa cuprinda in primul rand elementele bugetului general consolidat, si apoi bugetele
componente. Deficitul sau surplusul bugetar al unui an se reflectă în creșterea sau diminuarea
stocului de datorie publica, dar nu afectează bugetul anului următor. Estimarea veniturilor si
cheltuielilor pe fiecare buget, precum si pe fiecare categorie de venit, respectiv de cheltuiala, se
realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice dar si de ordonatorii de credite, functie de natura
veniturilor si a cheltuielilor.

 Guvernul si Parlamentul Romaniei aproba doar bugetul administratiei centrale insa proiectia
bugetara trebuie sa cuprinda administratia publica in ansamblu . Desi in cadrul legilor bugetare
anuale Parlamentul aproba anumite transferuri catre alte administratii (in principal catre
administratia locala), bugetele administratiilor locale cat si cele ale institutiilor finantate partial sau
integral din venituri proprii sunt aprobate de catre aceste entitati, in mod independent, la o data
ulterioara adoptarii bugetului central de catre Parlamentul Romaniei. Cu toate acestea, la
momentul pregatirii proiectului de buget, Ministerul Finantelor Publice estimeaza atat tranzactiile
administratiei publice centrale cat si ale celorlalte administratii. Este important de precizat ca
estimarea pentru celelalte administratii poate avea un grad mai scazut de acuratete avand in
vedere informatiile disponibile la momentul elaborarii proiectiei bugetare. De asemenea, in cazul
institutiilor autofinantate, exista o corespondenta directa intre veniturile si cheltuielile estimate,
intrucat un nivel mai mic al veniturilor proprii genereaza automat un nivel mai mic al cheltuielilor
care sunt finantate cu aceste venituri, astfel incat o eroare de prognoza nu produce efecte
asupra soldului bugetului general consolidat.
 BGC – Bugetul general consolidat 2
 Veniturile bugetului general consolidat reprezinta suma veniturilor bugetelor
componente si pot fi clasificate in trei mari categorii: veniturile fiscale, veniturile
nefiscale si fondurile europene. Intre aceste categorii de venituri exista diferente
cu privire la modul de formare, colectare si utilizare, iar prognoza acestora se
realizeaza in mod diferit. Veniturile fiscale reprezinta veniturile din taxe si impozite
– prevazute in Codul Fiscal, colectate in cea mai mare parte de ANAF si in
corelatie directa cu evolutia economica, in timp ce veniturile nefiscale sunt
acele venituri care nu sunt generate de impozite, in principal dividende de la
companii de stat si redevente in cazul administratiei centrale, diferite
tarife/dividende incasate de administratiile locale, si veniturile proprii ale
institutiilor autofinantate total sau partial.

 Relatia intre venituri si cheltuieli difera in functie de categoria respectiva, dupa

modul de estimare, formare si implementare. Astfel, veniturile fiscale si o parte din
nefiscale finanteaza, in linii mari, salariile publice, pensiile publice si deficitul
bugetului de pensii, preum si investitiile derulate din fonduri publice. In executie,
realizarea acestor venituri este atent monitorizata, deoarece nerealizarea ar
impune corectia categoriilor de cheltuieli enumerate. In anul 2016, colectarea
veniturilor fiscale si a contributiilor s-a situat la 99.7% din program. Acest fapt a
permis realizarea cheltuielilor cu salarii, asistenta sociala inclusiv pensii publice si
investitii publice. Estimarile unor venituri nefiscale si ale veniturile institutiilor
integral sau partial autofinantate sunt bazate pe estimarea acestor institutii
privind incasarea veniturilor. In executie, cheltuielile sunt ajustate automat la
nivelul veniturilor, in vaza regulilor de disciplina bugetara, astfel incat o institutie
autofinantata nu poate efectua cheltuieli daca nu si-a incasat veniturile proprii
pe care le-a estimat la inceputul anului bugetar. De exemplu, daca o
universitate inregistreaza in decursul anului venituri din taxele de scolarizare mai
mici decat cele estimate la inceputul anului bugetar, va fi in situatia de a
renunta la unele cheltuieli aferente veniturilor nerealizate. Conform regulilor de
disciplina bugetara, o asemenea institutie nu poate inregistra deficit bugetar la
sfarsitul exercitiului bugetar.
 Procesul bugetar- Bugetul
trebuie inaintat Comisiei
Europene pana la 15 oct!
Legea Legislatie nationala in anii
plafoanelor cu legeri in ultimul trim,
bugetul va fi elaborat de
noul guvern, nu mai tarziu
de sfarsitul anului
Proiect buget
de la
ministere

Proiect de
lege aprobat
in Guvern

Lege
aprobata de
Parlament
Sold BGC < -1% din
PIB (MTO/OTM)
Context macroeconomic actual

 Redresare economică completă a RO în • Recuperare pronunțată (încă incompletă)

T2 2021 comparativ cu situația pre- a locurilor de muncă pierdute în
pandemică (avans amplu al serviciilor și contextul pandemic în primele 8 luni ale
industriei / investițiile își mențin rata de anului (+ 76,3 mii locuri de muncă în
august, an/an). Îmbunătățire a ocupării
creștere double digit, susținute puternic de inclusiv în sectoarele direct afectate de
sectorul public). criza pandemică, în special în cadrul
Fig. Creșterea reală a PIB Fig.
serviciilor de Efectivul de salariați
piață.
5.02
7.3 prognoză Milioane salariați
5
4.5 4.98
4.2 [VALUE]
[VALUE][VALUE]
[VALUE] 4.96
4.94
4.92
4.9
4.88
4.86
-3.9
4.84
4.82
1
3
5
7
9

1
3
5
7
9

1
3
5
7
9

1
3
5
7
11

11

11
2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2018 2019 2020 2021

INS CNSP Comisia Europeană Efectiv de salariați Efectiv de salariași - medie 2019

Sursa: INS, CNSP, Comisia Europeană Sursa: INS

 Se intensifică însă o serie de riscuri și
vulnerabilități
1. Creștere abruptă a 2. Intensificarea presiunilor 3. Adâncirea deficitului de
cazurilor de infectări inflaționiste (combustibili cont curent în contextul
(rata de vaccinare în RO și energie electrică – cea majorării deficitului
mai mare contribuție). comercial (bunuri de
– 32% vs. 64% media
consum și bunuri
UE) intermediare).
1000 Cazuri noi / 1 mil pers 8 Puncte procentuale % din PIB, anualizat
[VALU 5 CZ:
900 [VALU
E]
E]
800 6 3
PL:
700 [VALU
HU:
E]
1 [VALU
600 4
E]
500 -1
BG:
400 2 [VALU
E]
300 -3
200 0
-5
Jan-19

Jan-20

Jan-21
Jul-19
Jul-18

Apr-19

Apr-20
Jul-20

Apr-21
Jul-21
Oct-18

Oct-19

Oct-20
100 RO:
[VALU
0
Servicii
-7 E]

2016Q1
2016Q3
2017Q1
2017Q3
2018Q1
2018Q3
2019Q1
2019Q3
2020Q1
2020Q3
2021Q1
Feb-21

Iun-21

Sep-21
Oct-21
Mar-21
Apr-21
Mai-21

Aug-21
Iul-21
Ian-21

Mărfuri nealimentare
Mărfuri alimentare

Sursa: Our World in data @12 Octombrie, 2021Sursa: INS Sursa: Eurostat
Constrangeri Buget 2022 35%
Venituri totale (% din PIB)

30%

32.6%

33.0%
32.8%

29.3%

29.4%

31.0%

30.3%

30.6%
 5,5% din PIB deficit bugetar în 25%
2022
 Politică fiscal-bugetară prudentă
în 2022
 Ieșirea din Procedura de Deficit
Excesiv în 2024 (în linie cu Cheltuieli totale (% din PIB)
40%
Recomandarea Comisiei
Europene) 35%

40.2%

39.7%
34.9%
34.2%

31.7%

32.2%

33.8%

38.5%
 Continuarea măsurilor de sprijin 30%

pentru populație și mediu de 25%

afaceri
 Alocări suplimentare către
sectorul sanitar
0%
 Finanțarea proiectelor mari de Deficitul bugetar (% din PIB)
investiții publice + eforturi -1.4%
pentru creșterea ponderii -5% -2.4% -2.8% -2.8%
proiectelor cu finanțare din -4.6% -5.50%
fonduri UE în structura -10%
-7.13%
cheltuielilor de investiții -9.64%
 Majorarea punctului de pensie
Priorități 2022:
1. Îmbunătățirea colectării veniturilor (inclusiv prin
digitalizarea ANAF) - esențială pentru creșterea investițiilor și
sprijin suplimentar pentru categoriile vulnerabile
2. Eficientizarea cheltuielilor publice (inclusiv prin
implementarea proiectelor incluse în PNRR)
3. Eforturi suplimentare pentru absorbția fondurilor
europene - vor susține consolidarea graduală din următorii
ani, contribuind semnificativ atât la redresarea economiei, cât
și la reducerea deficitului bugetar prin implementarea cu
prioritate a investițiilor din fonduri europene față de cele din
fonduri naționale
4. Investiții majore în infrastructura feroviară și rutieră,
infrastructura spitalicească
5. Adoptarea unor măsuri pentru diminuarea poverii fiscale
asupra forței de muncă (în special pentru salariații
remunerați la nivelul salariului minim)
Scenariul macroeconomic
2019 2020 2021 2022 2023 2024
PRODUSUL INTERN BRUT
- mld. lei - 1059.8 1040.8 - modificare
1116.8 1204.2 procentuală
1301.6 1403.8 faţă anul ant
-
creştere reală, % - 4.1 -4.4 4.3 4.7 5 4.9
din care, valoarea adăugată brută în:
- Industrie -1.5 -8.7 5.7 4.4 4.7 4.5
- Agricultura, silvicultura, pescuit -3.2 -21.9 14.8 6.7 3 2.7
- Construcţii 17.3 10.6 5.9 8.6 9.1 8.8
- Servicii 4.8 -2.3 3 4.3 4.7 4.8
Impozite nete pe produs 8.5 -9.4 5 4.8 5.1 5
Consum final 6 -2.3 3.5 4.1 4.4 4.3
- Consum privat 5.9 -4 3.7 4.5 4.9 4.7
- Consum guvernamental 6.4 3.9 3 2.9 2.8 2.9
Formarea brută de capital fix 18.2 3.8 6.5 8.8 9.3 9
Soldul contului curent
- % în PIB - -4.7 -5 -4.6 -4.4 -4.1 -3.9
Indicele preţurilor de consum (IPC)
- sfârşitul anului 4.04 2.06 2.5 2.4 2.3 2.2
- medie anuală 3.83 2.63 2.4 2.6 2.5 2.4
Numărul mediu de salariaţi
- mii pers. - 5164.5 5090 5158 5277 5405 5520

-%- 1.9 -1.4 1.3 2.3 2.4 2.1

Câştigul salarial mediu brut
- lei/lună - 4853.2 5150 5380 5725 6110 6515
Sursa datelor: Comisia
Națională de Strategie și
- Prognoză
%- 11.4 6.1 4.5 6.4 6.7 6.6
Evoluții fiscale în UE 6 % din PIB
2019-20
4
Poziția fiscală s-a înrăutățit masiv în
toate statele membre în 2020 în 2
contextul contracției economiilor și
măsurilor de sprijin implementate.
0
Deși declinul economic a fost mai
redus în RO comparativ cu Zona -2
euro în 2020, deficitul bugetar
estimat este similar cu cel din Zona
euro (ESA, aprox. 9% din PIB), pe -4
fondul nivelului ridicat înregistrat în
perioada anterioară pandemiei (- -6
4,4% din PIB în 2019).

Nivelul de bază ridicat a limitat -8

spațiul fiscal disponibil pentru
sprijinirea suplimentară a -10
economiei în 2020.
-12
Astfel, creșterea deficitului bugetar
comparativ cu anul anterior a fost
una dintre cele mai reduse din UE (- -14
4,6pp în RO vs -8pp în Zona euro).

CY
SE

BG

HU

HR

IE

BE

IT

SI

AT

EA
LU

PL

EL
FI

2020 vs 2019
Sold bugetar 2019
Sursa datelor: Comisia
Europeană, MF, calcule proprii
Deficit bugetar 2019-21
% din PIB
Impactul crizei sanitare asupra balanței bugetare:
• În anul 2020, contracția economică a determinat o 45 15
pierdere de venituri bugetare de 27,8 mld lei și s-au
înregistrat cheltuieli suplimentare sanitare și de 35 31.0 32.7
sprijin al economiei de aprox 15 mld lei). 30.3
10
• În anul 2021, revenirea estimată a activității 25
economice este totuși incompletă, atât față de 2019,
cât mai ales față de evoluția prognozată înainte de 15 5
criza sanitară. Astfel, pierderea de venituri rămâne
semnificativă și în acest an - 22,3 mld lei, iar
5
cheltuieli suplimentare sanitare și de sprijin al
economiei de aprox 7 mld lei. 0
-5
În absența crizei sanitare, estimăm că în anul 2020 s-ar
-5.2
fi înregistrat doar o creștere marginală a deficitului
-15 -4.6 -4.6 -5
bugetar la 5,2% din PIB (față de 9,8% înregistrat efectiv),
iar în anul 2021 deficitul bugetar ar fi coborât la 4,6%
-25
-7.3
din PIB (față de 7,1% propus de Guvern).
-10
În pofida condițiilor pandemice și a bonificațiilor
acordate companiilor la plata taxelor, veniturile totale
-35 -9.8
au crescut în 2020 la 31% din PIB (+0,7pp) datorită -34.9 -40.0
fondurilor europene în timp ce veniturile fiscale și -45 -40.8 -15
nefiscale s-au redus ușor (cu 0,1pp la 27,7% din PIB) ca 2019 2020 2021
urmare a accelerării rambursărilor de TVA.
Cheltuieli suplimentare criză sanitară
Venituri suplimentare - scenariu alternativ
Cheltuieli totale
Venituri totale
Sursa datelor: MF,
calcule proprii
Structura cheltuielilor în UE (2019)

- % din PIB -
60

50

40

30
....
Acțiuni economice
20 Servicii pub. generale
Sănătate
10 Educație

Protecție socială
0
FR

IT
FI

EL

ES

EE

IE
UE27

SE

SK

RO
SI

MT
AT

NL
EA19

LU
CY
PT

PL

LV

LT
BE

HU
HR
DK

DE

CZ

BG
Protecție socială Educație Sănătate
Servicii publice generale Acțiuni economice Apărare
Sursa datelor:
Eurostat
Guvernanta corporativa in
intrepriderilor de stat
 Principii OCDE 2005, revizuite in 2015
 OUG 109/2011 si Legea 111/2016; HG 722/2016
 Principii: statul este un actionar responsabil;
transparenta; obiective ex-ante; monitorizare ex-post
a rezultatelor; mandate de conducere cu sistem de
indicatori de performanta
 Politica sociala nu se face prin companii de stat , ci
prin politici sociale finantate din venituri publice (taxe
si impozite, inlusiv impozit pe profit si dividende de la
companiile de stat)
 Determinarea dividendelor de la CS – conform
practicii si ratelor din sectorul privat
 Guvernanta corporativa a
companiilor de stat
 Model de administrare centralizat (modern) sau
descentralizat (clasic)?
 Nu exista evidente cu privire la beneficiile unui sistem
 Statul de drept, guvernanta, legea contractelor
 CS in ce domenii? Rol? Rezultate?
 Eficienta ar trebui sa fie aceeasi la stat si la privat
 Raport anual MFP
 Finantarea investitiilor
 Bugetul de stat – limitat dar cu reguli relativ laxe
 PPP – confuzie generala
 Fonduri europene – birocratie,
 Imprumuturi externe BM, BERD, BEI, IFC – se consolideaza in BGC!!!
 Garantii externe BEI, BERD, IFC

 Solutii pentru cresterea spatiului fiscal pt investitii:

 Analiza Eficientei Cheltuielilor Publice
 Rationalizarea investitiilor – inchiderea proiectelor incepute de peste 10
ani si cu indicatori de eficienta modesti
 Prioritizarea investitiilor – alocarea resurselor numai catre proiectele cu
scor mare – eficiente, in faze avansate, potential
 Finante publice - legislatie
 Legea nr.270/2013 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.500/2002 privind finanţele publice
 Legea nr.377/2013 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară
 Legea nr.69/2010 responsabilităţii fiscal-bugetare
 Legea nr.500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice
 Legea finanţelor publice locale nr.273/2006
 Finante publice – proiecte
de investitii
 Valoare proiect mai mare de 30 mln se aproba la nivelul guvernului
 Credite de angajament si credite bugetare (legea 270/2003)

 Prioritizarea proiectelor de investitii

 Rationalizarea proiectelor de investitii

 Transparenta bugetara www.transparenta-buegtara.gov.ro peste

700 de entitati publice au buegetele pblicate online; inca nu s-a
realizat incarcarea online a angajamentelor bugetare, functioneaza
pe baza cash
Va multumesc!

ancapaliu@yahoo.com