UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE,ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE

CRAIOVA

STUDENT ZABLAU SIMONA ELENA

SPECIALIZARE-DREPT ID
DISCIPLINA -ORGANIZAREA SI ETICA PROFESIILOR JURIDICE

CRAIOVA,
-2024-
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE,ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE
CRAIOVA

REFERAT

Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat, notar public, avocat, executor

judecătoresc, consilier juridic.Răspunderea juridică a celor ce exercită profesia
de magistrat, notar public, avocat, executor judecătoresc şi consilier juridic.

CAP 1. Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat, notar public,

avocat,executor judecătoresc, consilier juridic.

CAP 2.Răspunderea juridică a celor ce exercită profesia de magistrat, notar

public, avocat, executor judecătoresc şi consilier juridic.

STUDENT-ZABLAU SIMONA ELENA

CRAIOVA,
-2024-
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 1. Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat,
notar public, avocat,executor judecătoresc, consilier juridic.

CAP 1. Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat, notar public,

avocat,executor judecătoresc, consilier juridic.

1. Suspendarea şi incetarea calităţii de magistrat

Potrivit art.62 din Legea nr.303/2004, un magistrat este suspendat din

funcţie în următoarele situaţii:
a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţă
sau rechizitoriu;
b) când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să îşi exercite funcţia în
mod corespunzător;
c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d) din Legea
nr.303/2004.
Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de către
Consiliul Superior al Magistraturii, iar pe această perioadă sunt suspendate şi
drepturile lor salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură.
In perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc
drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.
2. Incetarea calităţii de magistrat
Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;
d) incapacitate profesională;
e) sancţiune disciplinară;
f) condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o
infracţiune;
g) încălcarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr.303/2004;

3
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 1. Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat,
notar public, avocat,executor judecătoresc, consilier juridic.

h) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14) din această lege;

i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e) din
legea menţionată. Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se
dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii, iar trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor
şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de
către Preşedintele României.
3. Suspendarea şi încetarea calităţii de notar public
Suspendarea calităţii de notar public
Potrivit art. 24 din Legea nr. 36/1995, exerciţiul funcţiei de notar public se
suspendă:
a) în caz de incompatibilitate;
b) în situaţiile prevăzute la art. 41 lit. c) şi art. 42 din Legea nr.36/1995;
c) în caz de neachitare a obligaţiilor băneşti profesionale, după 6 luni de la
scadenţa acestora, pînă la achitarea debitului;
d) în caz de incapacitate temporară de muncă.
Suspendarea se dispune de către ministrul Justiţiei, la solicitatea Consiliului
Uniunii Naţionale a Notarilor Publici – ca, de altfel, şi încetarea suspendării.
Încetarea suspendării notarului public se dipune de către ministrul Justiţiei
la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, dacă au dispărut
cauzele care au determinat-o.
Suspendarea în caz de incapacitate temporară de muncă se dispune de către
ministrul Justiţiei la sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici,
când aceasta depăşeşte o perioadă mai mare de 6 luni.
2. Încetarea calităţii de notar public
Încetarea calităţii de notar public se dispune de către ministrul Justiţiei, la
solicitatea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
Conform art.23 din Legea nr.36/1995, calitatea de notar public încetează:
a) la cerere;

4
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 1. Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat,
notar public, avocat,executor judecătoresc, consilier juridic.

b) prin pensionare sau în cazul constatării incapacităţii de muncă, în

condiţiile legii;
c) prin desfiinţarea Biroului notarului public, urmată de neexercitarea fără
justificare, de către titularul acestuia, a profesiei, în condiţiile legii, într-un alt
birou de notar public, în termen de 6 luni;
d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disci-plinară, în
condiţiile legii;
e) în cazul văditei sale incapacităţi profesionale, constatată în urma unor
inspecţii repetate;
f) în cazul condamnării definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unei
infracţiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei;
g) în cazul în care notarul public nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute
de art. 16 lit. a), d) şi f) din Legea nr.36/1995.
În toate cazurile de încetare a calităţii de notar public, în lipsa unui notar
public asociat sau a unui alt notar public în aceeaşi circumscripţie teritorială,
Colegiul director al camerei notarilor publici deleagă un notar public pentru
îndeplinirea activităţii notariale, în condiţiile Statutului, până la numirea unui
notar public.
3. Suspendarea şi încetarea calităţii de avocat
Suspendarea calităţii de avocat
În conformitate cu prevederile art.27 din Legea nr.51/1995, calitatea de
avocat se suspendă:
a) în caz de incompatibilitate pe durata existenţei acestei stări;
b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre
judecătorească sau disciplinară;
c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor
profesionale către Barou, către U.N.B.R şi către sistemul propriu de asigurări
sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea lor integrală;
d) la cererea scrisă a avocatului.

5
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 1. Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat,
notar public, avocat,executor judecătoresc, consilier juridic.

În Statutul profesiei, în legătură cu suspendarea se prevede că dreptul de a

exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva
avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în
judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere
prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Avocatul are obligaţia să încunoştinţeze de îndată Consiliul Baroului
despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a
profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară.
La rândul lor, atât Decanul, cât şi Consiliul Baroului se pot sesiza pe orice
cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii şi ale Statutului profesiei cu privire
la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa.

Încetarea calităţii de avocat

Potrivit art.26 din Legea nr.51/1995, calitatea de avocat încetează:
a) prin renunţare scrisă la exerciţiul profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca
sancţiune disciplinară;
d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de
legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
4. Suspendarea şi încetarea calităţii de executor judecătoresc
Suspendarea calităţii de executor judecătoresc
În conformitate cu prevederile art.23 din Legea nr.188/2000, exerciţiul
funcţiei de executor judecătoresc se suspendă:
a) în situaţiile prevăzute la art. 46 lit. d) şi la art. 47 alin. (1) ;
b) în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 40, precum şi în cazul
interdicţiilor prevăzute de lege;
c) în caz de neplată a contribuţiilor băneşti profesionale, timp de 3 luni de
la scadenţa acestora, până la achitarea lor integrală;
d) în caz de incapacitate temporară de muncă;

6
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 1. Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat,
notar public, avocat,executor judecătoresc, consilier juridic.

e) la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate.

În cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) şi c), suspendarea se dispune de
către ministrul Justiţiei, din oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti. În cazul prevăzut la art. 23 lit. d), executorul
judecătoresc are obligaţia de a informa de îndată Camera executorilor
judecătoreşti din care face parte, care va solicita ministrului Justiţiei să ia act de
această împrejurare.
În cazul prevăzut la art. 23 lit. e), suspendarea se aprobă de către ministrul
Justiţiei, cu avizul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o,
dispoziţiile privind luarea măsurii fiind aplicabile în mod corespunzător.
Incetarea calităţii de executor judecătoresc
Potrivit art.22 din Legea nr.188/2000, calitatea de executor judecătoresc
încetează:
a) la cerere;
b) prin pensionare sau în cazul constatării incapacităţii de muncă, în
condiţiile legii;
c) prin desfiinţarea biroului executorului judecătoresc, urmată de
neexercitarea, fără justificare, de către titularul acestuia a profesiei, în condiţiile
legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni;
d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în
condiţiile legii;
e) în cazul condamnării definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unei
infracţiuni care aduce atingere prestigiului profesiei;
f) în cazul constatării văditei sale incapacităţi profesionale, exprimată şi
prin anularea sau desfiinţarea irevocabilă de către instanţa de judecata a unui
număr de executări silite reprezentând 10% din dosarele de executare
instrumentate sau a unor acte de executare întocmite în cel mult 20% din
dosarele de executare instrumentate într-un an calendaristic;

7
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 1. Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat,
notar public, avocat,executor judecătoresc, consilier juridic.

g) în cazul în care executorul judecătoresc nu mai îndeplineşte condiţiile

prevăzute la art. 15 lit. a), b), d), e) şi f) din lege;
h) prin deces.
Încetarea calităţii de executor judecătoresc se constată sau se dispune, după
caz, de către ministrul Justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu.
În Regulamentul de aplicare a Legii nr.188/2000 privind executorii
judecătoreşti se prevede că în toate cazurile de încetare şi suspendare a calităţii
de executor judecătoresc, în lipsa unui executor judecătoresc asociat sau a unui
alt executor judecătoresc în aceeaşi circumscripţie, Colegiul director al Camerei
executorilor judecătoreşti poate delega un executor judecătoresc din
circumscripţia altei judecătorii situate în raza aceleiaşi Curţi de apel, pentru
îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 7 din lege.

5. Suspendarea şi încetarea calităţii de consilier juridic

Suspendarea calităţii de consilier juridic
Conform art.31 din Statutul profesiei, exercitarea profesiei de consilier
juridic se suspendă în următoarele situaţii:
a) în caz de incompatibilitate;
b) pe perioada de interdicţie de a exercita activităţile profesionale, dispusă
prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
c) în caz de neplată a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 3 luni
de la scadenţa acestora până la lichidarea lor integrală;
d) în condiţiile în care consilierul juridic îndeplineşte alte funcţii juridice
sau profesii salarizate.
În toate aceste situaţii de suspendare a exercitării profesiei de consilier
juridic, pe Tablou se vor face menţiunile corespunzătoare.
Din analiza situaţiilor de suspendare a exercitării profesiei de consilier
juridic prevăzute de Statut, reiese că acestea reprezintă situaţii de suspendare de

8
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 1. Suspendarea şi încetarea calităţii de magistrat,
notar public, avocat,executor judecătoresc, consilier juridic.

pe Tabloul colegiului territorial al consilierilor juridici, dar nu întotdeauna şi de

suspendare a raporturilor de serviciu sau de muncă ale acestora
Încetarea calităţii de consilier juridic
Încetarea calităţii are loc în următoarele situaţii:
a) prin renunţare scrisă la exercitarea profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva consilierului juridic s-a luat măsura excluderii din
profesie.
În toate situaţiile de încetare a exercitării profesiei de consilier juridic,
acesta nu va mai putea folosi legitimaţia de consilier juridic, insigna, ştampilele
şi roba.
În încheiere, menţionăm şi faptul că Statutul profesiei de consilier juridic
reglementează, la art.32-34, şi posibilitatea transferului unui consilier juridic de
la un colegiu teritorial la altul.
Ceea ce dorim să evidenţiem este că solicitarea acestui transfer este, de
regulă, precedată sau simultană cu schimbarea locului de muncă al consilierului
dintr-o localitate în alta, astfel încât să se impună şi transferul de la un colegiu
teritorial la altul.
Totodată, acest tip de transfer nu trebuie confundat cu ceea ce era cunoscut
ca transfer în interesul serviciului în lumina fostei legislaţii a muncii, sau
transferului ce vizează funcţionarii publici.

9
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 2.RĂSPUNDEREA JURIDICĂ A CELOR CE
EXERCITĂ PROFESIA DE MAGISTRAT, NOTAR
PUBLIC, AVOCAT, EXECUTOR JUDECĂTORESC ŞI
CONSILIER JURIDIC

CAP 2.RĂSPUNDEREA JURIDICĂ A CELOR CE EXERCITĂ

PROFESIA DE MAGISTRAT, NOTAR PUBLIC, AVOCAT, EXECUTOR
JUDECĂTORESC ŞI CONSILIER JURIDIC

RĂSPUNDEREA CIVILĂ A MEMBRILOR PROFESIILOR JURIDICE

A. Fără îndoială, obligaţia membrilor profesiilor juridice liberale este o
obligaţie de a face, definită ca îndatorire ce revine subiectului pasiv de a efectua
o lucrare, şi, în general, orice prestaţie pozitivă în afara acelora care se
încadrează în noţiunea de a da. În acest sens, obligaţia asumată de membrii
profesiilor liberale este de a presta un anumit serviciu sau de a executa anumite
lucrări.
Obligaţiile membrilor profesiilor juridice liberale sunt obligaţii juridice
care, în caz de neexecutare sau de nexecutare corespunzătoare, se bucură de
posibilitatea de apelare la constrângerea de stat. Ele se deosebesc de obligaţiile
morale, care nu se impun prin forţa de constrângere a statului, ci în virtutea
convingerii intime, însoţită de o eventuală influenţă pe care o poate exercita
opinia publică.
Izvorul răspunderii civile în cazul membrilor profesiilor juridice liberale îl
constituie contractul, care se încheie între client şi prestatatorul serviciului
profesional, şi împrejurarea că în realizarea unui serviciu de interes public
încredinţat de stat, în exercitarea şi îndeplinirea lui efectivă, profesionistul
liberal poate produce daune clientului său şi în afara obligaţiilor ce decurg din
contract.
Din acest punct de vedere, sub aspectul izvorului răspunderii civile, ne
regăsim în clasificarea pe care o face Codul civil când consideră că aceasta
poate izvorî dintr-un contract, cvasicontract, delict, cvasidelict sau din lege.
În acord cu opinia majoritară exprimată, în general, în legătură cu izvorul
răspunderii civile, suntem de părere că şi în cazul răspunderii civile a membrilor

10
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 2.RĂSPUNDEREA JURIDICĂ A CELOR CE
EXERCITĂ PROFESIA DE MAGISTRAT, NOTAR
PUBLIC, AVOCAT, EXECUTOR JUDECĂTORESC ŞI
CONSILIER JURIDIC
profesiilor juridice liberale aceasta îşi are originea atât în acte juridice
(contractul, de regulă), cât şi în fapte juridice, definite, în sensul restrâns al
noţiunii, ca fapte ilicite, săvârşite fără intenţia de a produce efecte juridice,
efecte care se produc în virtutea legii, independent de voinţa celor ce au săvârşit
faptele.
În concluzie, răspunderea civilă a membrilor profesiilor juridice liberale
poate fi de natură atât contractuală, cât şi delictuală.
B. Ca efect al contractului încheiat între client şi profesionistul juridic
liberal, contractul este obligatoriu între părţi, astfel că neîndeplinirea obligaţiilor
ce rezultă din acesta atrage sancţiuni pentru partea care nu şi le-a îndeplinit, deci,
şi de natură civilă pentru membrul profesiei juridice liberale.
Contractul încheiat între profesionistul juridic liberal şi client este un
contract sinalagmatic, a cărui caracteristică esenţială o constituie reciprocitatea
şi interdependenţa obligaţiilor ce revin părţilor. Fiecare dintre părţi are,
concomitent, faţă de cealaltă parte, atât calitatea de debitor, cât şi pe aceea de
creditor; obligaţia ce revine uneia din părţi îşi are cauza juridică în obligaţia
reciprocă a celeilalte părţi.
Din această reciprocitate şi interdependenţă decurg anumite efecte specifice,
în următorul sens:
- partea căreia i se pretinde executarea va putea să se opună, invocând aşa-
numita exceptio non adimpleti contractus;
- în situaţia în care o parte este gata să îşi execute obligaţia sau în care a şi
executat-o, ea va avea de ales între a cere executarea contractului ori a pretinde
desfiinţarea sau încetarea contractului, în ambele cazuri putând cere despăgubiri.
Dacă desfiinţarea are efecte retroactive, în cauză intervine rezoluţiunea, dacă
încetarea este numai pentru viitor, sancţiunea este rezilierea;
- în caz de imposibilitate fortuită de a-şi executa obligaţia, se ridică
întrebarea: Cine suportă riscul contractului? Or, regula generală este că acesta
revine debitorului obligaţiei imposibil de executat.

11
ZABLAU SIMONA ELENA CAP 2.RĂSPUNDEREA JURIDICĂ A CELOR CE
EXERCITĂ PROFESIA DE MAGISTRAT, NOTAR
PUBLIC, AVOCAT, EXECUTOR JUDECĂTORESC ŞI
CONSILIER JURIDIC
C. Cât priveşte răpunderea civilă delictuală, aceasta intervine ca sancţiune
specifică dreptului civil aplicată pentru săvârşirea faptei ilicite cauzatoare de
prejudicii, care se aplică nu atât în considerarea persoanei care a săvârşit fapta
ilicită, cât în considerarea patrimoniului său.
Răspunderea civilă delictuală constituie dreptul comun al răspunderii civile,
pe câtă vreme răspunderea contractuală este o răspundere cu caracter special.
Legătura dintre acestea este aceea că, ori de câte ori în dreptul nostru civil nu
avem de-a face cu o răspundere contractuală, vor fi aplicabile regulile privitoare
la răspunderea civilă delictuală.
În general, răspunderea civilă delictuală în cazul profesio-niştilor juridici
liberali intervine pentru fapta proprie, însă nu este exclusă nici răspunderea
pentru prejudiciile cauzate de prepuşii lor (însă, numai pentru stagiari,
personalul auxiliar etc., adică acel personal care a încheiat contracte individuale
de muncă) în funcţiile încredinţate. Liberul profesionist nu este niciodată prepus
al clientului.
În cazul răspunderii pentru fapta proprie a profesionistului juridic liberal,
trebuie să se facă dovada întrunirii cumulative a mai multor condiţii, respectiv:
- existenţa unei fapte ilicite;
- existenţa unui prejudiciu;
- existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu;
- existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenţia,
neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.
Având în vedere că, în exercitarea profesiilor juridice liberale, acestea pot
fi prestate şi în numele unei persoane juridice, se cuvine a fi menţionată
atragerea răspunderii civile a acesteia, fie ca derivaţie din contract sub forma
răspunderii contractuale, fie ca urmare a unui fapt ilicit, ce presupune
răspunderea delictuală.

12