Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 8 Evaluarea Riscului de Afuiere A Infr
2 8 Evaluarea Riscului de Afuiere A Infr
Summary
1. INTRODUCERE
Apele curgătoare, mai ales cele care au paturile şi malurile formate din material
necoeziv, se comportă ca sisteme dinamice – traseul lor în plan, profilul
longitudinal şi cel transversal se pot modifica pe parcursul duratei de viaţă a
podului [1].
Cauza acestor modificări o constituie mişcarea aluviunilor. Acestea sunt particule
solide care se desprind din patul albiei sub acţiunea apei şi sunt antrenate de
curenţii cursului de apă. În albiile rurilor se disting următoarele fenomene:
▪ eroziunea datorată dezagregării solului sub acţiunea apei sau a altor agenţi;
▪ transportul aluviunilor de apă;
▪ depunerea sau sedimentarea aluviunilor transportate în zona podului;
Zonelor de munte şi de deal le este caracteristică o eroziune mai puternică, cu
particule mai mai mari, iar zonelor de câmpie le este caracteristică sedimentarea
aluviunilor, care sunt mai fine datorită uzurii acestora pe parcursul transportului.
Regimul de curgere liberă al apelor este influenţat pe de o parte de modificarile
geomorfologice ce au loc în timp, dar şi de intervenţiile omului asupra albiei.
2 C. Blejeru, C. Ionescu
Foto 1. Pod pe DJ207C, km 6+075,peste rul Siret, localitatea Ion Creangă, jud. Neamţ
Foto 2. Pod pe E85, peste rul Bistriţa, localitatea Şerbăneşti, jud. Bacău.
International Seminar on Managing Operational Risk on Roads”
Iaşi, România, Nov 5-7, 2009 3
limitate de terase al căror nivel este atins de către ape la debite cu probabilităţi
de depăşire din ce în ce mai reduse.
▪ poduri peste cursuri de apă cu albie minoră multiplă (fig. 1.d);
Qmax
Qmax
Qmed Qmed
a) b)
Qmax
Qmed
c)
Qmax
Qmed
d)
Rotire impiedicata de
tablier Tablier
Culee Culee
Afuiere
Degradare beton fundatie
Tasare inegala
Fisura
Fisura
Fisura Fisuri
Pendul rotit
Reazem mobil
Culee din neopren Culee
foarte deformat
Zona cea mai predispusă la afuieri locale, în cazul culeelor, o constituie zona din
dreptul muchiei amonte a acesteia (Fig. 5).
A fuierile cele
m ai ad an ci
sen s de curgere
A fuierile cele
m ai ad an ci
Forma pilei
Kf
in sectiune transversala
1.00
b
7
c
c 6
b
b/2 1.00
5
b
c 4
0.85
b 3
b
c
2
1.25
b
1
0° 15° 30° 45° 60° 75° 90°
Fig. 6. Influenţa formei pilei şi a înclinării acesteia în raport cu direcţia curentului apei
Foto.4 Pod pe DC160, km 0+300, peste râul Tazlău, în comuna Brătila; Efectele afuierii
pilei P2 şi ale culeei C2.
Suprastructura
Suprastructura
Elevatie culee
Elevatie pila
Zid intors
Fundatie
Fundatie
N.A. N.A.
N.A.
Hf
Hafuiere
Hf
h
h
H afuiere
H incastrare
H incastrare
Pe baza acestor investigaţii se urmăreşte crearea unei baze de date care sa permită
întocmirea unui raport asupra evoluţiei nivelului afuierilor într-un anumit interval
de timp şi evaluarea impactului acestora asupra stabilităţii infarstructurilor.
În vederea analizei şi interpretării cât mai corecte a datelor şi informaţiilor
acumulate sunt necesare studii complementare cum ar fi:
▪ studii geotehnice în amplasamentul podului care să furnizeze informaţii cu
privire la alcătuitea patului albiei cursului de apă;
▪ studii topografice ale amplasamentului podului punându-se accentul pe
ridicarea topo a albiei majore;
▪ fotografii aeriene care să permită identificarea obstacolelor din albie, a
vegetaţiei din albia majoră astfel încât sa se poată aprecia evoluţia traseului în
plan a cursului de apă;
2.1 Investigaţii la nivelul structurii podurilor
Pentru evalualea nivelului afuierilor locale din jurul infrastructurilor podului se vor
parcuge umătoarele etape:
▪ se pune în poziţie de lucru sonarul – fie ataşat unei bărci în marime naturală
(notorizată sau nu), fie atşat unei bărci confectionate artizanat cu acţiune prin
telecomandă – trebuie acordată atenţie sporită la poziţionarea traductorului;
▪ se face o inspecţie, relevare sumară a patului albiei pe o rază de 2-4m în jurul
infrastructurilor podului, pentru a identifica zonele susceptibile la afuiere;
▪ funcţie de inspecţia făcută în etapa anterioară se procedează la fixarea unui
caroiaj în jurul infrastructurii pe o rază stabilită de operator;
Ecouri
Adncimea parazite de
apei suprafaţă
Scara
adncimii
Patul albiei
International Seminar on Managing Operational Risk on Roads”
Iaşi, România, Nov 5-7, 2009 15
3. CONCLUZII
Biliografie
1. Gabrila V., Suciu M., – Poduri de beton. Întreţinere şi raparaţii.Editura UT PRES.
2. PD95/2002 Normativ privind calculul hydraulic al podurilor şi podeţelor.
3. STAS SR ASTM D 5882/2005, Metodă standardizată pentru determinarea integrităţii
piloţilor prin incercări cu deformaţii mici.
4. ASTM D 5882-00, Standard Test Method for Low Strain Integrity Testing of Piles, Annual
Book of ASTM Standards, 2000.