FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2022-2023 / ETAPA a II-a – 21 aprilie 2023
COMPER – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a VI-a

Numele: .........................................................................................................................................................
Prenumele: .....................................................................................................................................................
Școala: .................................................................................................................. / Clasa: ............................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al elevului: ..........................................................................
Codul C.I.C. (codul de identificare Comper) al profesorului mentor:.....................................................

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi bifează în grilă răspunsurile corecte la în-
trebările propuse.

A. Ciconiidele (Ciconiidae), sau berzele (cocostârcii), sunt o familie de păsări de talie mare, cu
gât și picioare lungi și cioc alungit, care trăiesc de preferință prin locuri mlăștinoase și pe margi-
nea apelor.
Ciconiidele sunt păsări de apă de dimensiuni medii și foarte mari. Un mascul al marabuului
african [...] poate avea o înălțime de 152 cm și o greutate de până la 8,9 kg, în timp ce barza lui
Abdim [...] are o lungime numai de 75 cm și o greutate de aproximativ 1,3 kg. Ciocul berzelor este
lung, conic și drept. Au picioare înalte, cu 4 degete bine dezvoltate, degetele anterioare sunt legate
la bază prin membrane înguste. Tarsul și partea inferioară a coapsei sunt golașe. Aceste picioare
sunt foarte potrivite pentru deplasarea prin ape puțin adânci și prin smârcuri. Mersul lor este
demn, iar zborul lent, hotărât și cu gâtul întins. În corelație cu picioarele lor lungi, aceste păsări au
și gâtul lung. Aripile lor, de asemenea, sunt lungi și late. În zborul planat, la mari înălțimi, țin gâtul
și picioarele întinse. Penajul lor are culori destul de modeste, asemănătoare la cele două sexe și, de
regulă, în concordanță cu culorile mediului în care trăiesc.
Berzele sunt păsări mute, dar au obiceiul să clămpănească din mandibule. Sunt păsări carni-
vore. Ele se hrănesc cu broaște, mormoloci, pești, insecte și larvele lor, viermi, moluște, șerpi,
șopârle, păsări mici și mamifere rozătoare mici, inclusiv pui de iepure, cârtițe și uneori cu pui de
păsări. Broaștele constituie hrana de bază a acestor păsări. Hrana o adună de pe sol și de pe plan-
te acvatice din fânețe umede, mlaștini sau din ape puțin adânci. Folosul ce-l aduc este mai mare
decât paguba. [...] Cuibăresc în cupluri solitare. Cuibul mare și grosolan și-l fac în arbori sau pe
stâncării, iar barza albă și pe acoperișul sau pe coșurile așezărilor omenești. [...]
Berzele sunt păsări semiacvatice, care trăiesc prin apropierea apelor, în locuri mlăștinoase,
pe câmpii umede și mai puțin în păduri. Familia cuprinde 20 de specii, răspândite în ținuturile
joase calde și temperate ale globului pământesc, dar se întâlnesc și în locurile deluroase. Barza
neagră urcă și pe râurile de munte până în etajul coniferelor. Berzele din ținuturile reci și tempera-
te migrează. În România și Republica Moldova, trăiesc numai două specii: Ciconia ciconia, barza
albă, și Ciconia nigra, barza neagră, ambele fiind migratoare. În ultimele decenii, numărul lor
a scăzut foarte mult.
(Text adaptat după wikipedia.org)

B. Drept pe coama casei lui Vlad Constantin, din satul Bucoveni, stă un cuib mare de barză.
— De când ai oaspeții ăștia pe casă, vere Vlade?

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2022-2023, Clasa a VI-a

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

— Păi, din zilele sturzului. Tocmai dase o zăpadă strașnică pe la zintăi* de martie; pesemne
că iarna ne îndrăgise rău [...] și nu vrea să plece. Da’ s-a ivit, boierule, un soare... da’ ce soare!
S-a dezlegat zăpada și ne-am pomenit, într-o zi, cu barza și bărzoiul înfipți în cuib. Să-i fi văzut și
să-i fi auzit! Bucurie pe ei că și-au găsit și în anul ăsta, neatins, adăpostul de vară.
Ciocăneau nevoie mare. Niculae: Clamp! Marița: Clamp! Clamp! Și-și zgârceau* când un
picior, când celălalt...
— Marița! Niculae! Va să zică i-ați și botezat?
— Păi cum de nu, îi cunosc de când eram flăcău, de douăzeci de ani perechea asta își alege
sălașul tot pe casa noastră...
— N-aș putea să-i văd mai de aproape?
— Cam greu, că barza – așa am învățat eu de la răposatu’ taică-meu – e apărată de legea
sfântă a ospeției... Nu e bine să te atingi de o barză – vai de cel care îi strică cuibul, îi fură ouăle, i
le sparge sau îi ia vreun pui!
— Ce i se întâmplă?
— Cică barza zboară până unde găsește foc; ia un tăciune aprins în clonț și la întoarcere dă
foc casei răufăcătorului și bate din aripi, doar s-o înteți vâlvătaia mai repede...
— Ce spui? Dar eu n-am de gând să le fac vreo pagubă, vreau să stau nițeluș de vorbă cu
ele...
(Nestor Urechia, Stau de vorbă cu berzele)
* zintăi: formă regională, populară, pentru întâi;
* zgârceau (a zgârci): strângeau, încordau.

C. Peste baltă, Cu picioare

trece, saltă, de fuioare*
și se plimbă, și cioc gros
și se schimbă ca de piron*,
pe-un picior, Barza-i mare ștrengăriță,
pe alt picior... seamănă cu-o școlăriță,
Vezi, de-aceea țop-țop-țop,
nici n-o dor! jucând șotron!
(Passionaria Stoicescu, Barza)
Cuib își face-n
scorburi groase, *fuior: instrument din lemn, înalt și subțire, folosit la tors;
*piron: cui lung, cu diametru mare.
sus pe stâlpi
sau chiar pe case
și când scoate pui
gălbui
îi hrănește
și îi crește
cu broscuțe
și cu pește,
cum nu sunt ai nimănui!

STANDARD

1. Conform informațiilor din textul A, în zbor planat, la mari înălțimi, berzele:

a. țin gâtul și picioarele întinse;
b. se deplasează foarte repede;
c. țin aripile întinse și picioarele strânse;
d. au gâtul curbat.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2022-2023, Clasa a VI-a

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

2. După cum reiese din textul A, hrana de bază a berzelor este reprezentată de:
a. broaște; b. cârtițe; c. insecte; d. viermi.

3. Așa cum reiese din textul B, berzele se întorc la cuib de:

a. un an; b. zece ani; c. douăzeci de ani; d. treizeci de ani.

4. După cum reiese din textul B, berzele se răzbună dacă:

a. li se fură vreun pui;
b. ninge, după ce se întorc la cuib;
c. sunt admirate de la distanță;
d. oamenii le pun nume.

5. În prima strofă din textul C, barza este surprinsă în timp ce:

a. zboară;
b. își hrănește puii;
c. trece prin apă;
d. își construiește cuib.

6. Apare omonimul cuvântului subliniat în secvența: Vezi, de-aceea/ nici n-o dor! în varian-
ta de răspuns:
a. Mă dor umerii, de la căratul ghiozdanului.
b. Nu-l dor picioarele, deși a mers mult pe jos.
c. Te dor dinții?
d. Îi este dor de voi.

7. Verbele din secvența: Să-i fi văzut și să-i fi auzit! sunt la modul și timpul:
a. indicativ, prezent;
b. conjunctiv, prezent;
c. imperativ, prezent;
d. conjunctiv, perfect.

8. Verbele subliniate în secvența: — Ce spui? Dar eu n-am de gând să le fac vreo pagubă,
vreau să stau nițeluș de vorbă cu ele... sunt la modul condițional-optativ, timpul prezent,
păstrând persoana și numărul, în varianta de răspuns:
a. — Ce spui? Dar eu n-aș avea de gând să le fac vreo pagubă, aș fi vrut să stau nițeluș de
vorbă cu ele...
b. — Ce spui? Dar eu n-aș avea de gând să le fac vreo pagubă, aș vrea să stau nițeluș de
vorbă cu ele...
c. — Ce spui? Dar eu n-aș fi avut de gând să le fac vreo pagubă, aș fi vrut să stau nițeluș de
vorbă cu ele...
d. — Ce spui? Dar eu n-am avea de gând să le fac vreo pagubă, aș vrea să stau nițeluș de
vorbă cu ele...

9. În secvența: Berzele sunt păsări mute, dar au obiceiul să clămpănească din mandibule.,
apar, în ordine, următoarele predicate:
a. sunt (verbal), au (verbal), să clămpănească (verbal);
b. sunt (verbal), au (verbal), să clămpănească (nominal);

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2022-2023, Clasa a VI-a

3
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

c. sunt păsări (nominal), au (verbal), să clămpănească (verbal);

d. sunt mute (nominal), au (verbal), să clămpănească (nominal).

10. Substantivele subliniate în secvența: perechea (1) asta își alege sălașul (2) tot pe casa
noastră... au funcția sintactică și cazul:
a. subiect, acuzativ (1); complement direct, acuzativ (2);
b. complement direct, acuzativ (1); complement direct, acuzativ (2);
c. subiect, nominativ (1); complement direct, acuzativ (2);
d. complement direct, acuzativ (1); subiect, nominativ (2).

11. Substantivul subliniat în secvența: Berzele din ținuturile reci și temperate migrează. este
corect analizat în varianta de răspuns:
a. substantiv comun, gen feminin, număr plural, caz acuzativ, articulat cu articolul hotărât -le,
atribut substantival prepozițional;
b. substantiv comun, gen feminin, număr plural, caz acuzativ, articulat cu articolul hotărât -le,
complement prepozițional;
c. substantiv comun, gen neutru, număr plural, caz acuzativ, articulat cu articolul hotărât -le,
atribut substantival prepozițional;
d. substantiv comun, gen neutru, număr plural, caz acuzativ, articulat cu articolul hotărât -le,
complement prepozițional.

12. Substantivul subliniat în secvența: ia un tăciune aprins în clonț are funcția sintactică de
subiect în varianta de răspuns:
a. A luat un tăciune din vatră.
b. I-a pus omului de zăpadă un tăciune pentru nas.
c. Mama i-a făcut copilului mustăți de tăciune.
d. Tăciunele a căzut din sobă.

13. Numărul substantivelor în cazul acuzativ din secvența: Hrana o adună de pe sol și de pe
plante acvatice din fânețe umede, mlaștini sau din ape puțin adânci. este:
a. patru; b. cinci; c. șase; d. șapte.

14. Primul substantiv din secvența: Da’ s-a ivit, boierule, un soare... este în cazul:
a. acuzativ; b. dativ; c. genitiv; d. vocativ.

15. În următoarea secvență din textul C: Cu picioare/ de fuioare/ și cioc gros/ ca de piron,/
Barza-i mare ștrengăriță... apare tiparul textual:
a. narativ; b. descriptiv; c. explicativ; d. dialogat.

16. Primele patru versuri din textul C au:

a. rima împerecheată și măsura de 4 silabe;
b. rima încrucișată și măsura de 4 silabe;
c. rima îmbrățișată și măsura de 4 silabe;
d. rima împerecheată și măsura de 5 silabe.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2022-2023, Clasa a VI-a

4
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE

EXCELENȚĂ

17. Un aspect referitor la berze menționat în textul A și valorificat în textul B este:

a. modul de hrănire;
b. modul de așezare a cuibului;
c. modul în care berzele transmit ceva;
d. modul de deplasare a berzelor.

18. Următoarea afirmație este corectă:

a. Textul A este literar.
b. Textele B și C cuprind câte două enumerații.
c. Textele A și B și C se referă la aspecte din viața berzelor.
d. În textul C, nu se transmit sentimente.

Itemii 1-16 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 17-18 se notează cu câte 10 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte.

ComPer – Limba şi literatura română, Etapa a II-a – 2022-2023, Clasa a VI-a

5