CL 12 1896

Apar la inAla a fie -cdi et lung
CONVORBIRI L1TERARE
No 12 Bum esti, 1 Decembile 1896 An XXX, Vol II
UN DICTIONAR AL LIMBEI ROMINE"
In acest an a aphrut un Diefionar universal al

hmbet romine de d-1 Sameanu Autorul ne asigura, in
prefata, ch a lucrat zece am la aceasta opera in care
m se dh hmba vorbith si literary,, archaismele cultu-
rale, espresimule idtomatiee, neologismele usuale, ac-
ceptiumle cuvintelor, terminologia sttinihca, estetich
si industriala, nomenclatura mitologich si folklorich, un
vocabular general biogralic, geografic si istorici In adevar,
zece am de munch staruitoare nu suit prea mult
pentru a umple un cadru asa de vast
Scrierea, de care ne ocupam aci, a fost bine primitit
de public, de presa zilnica si de mat multe reviste De
exemplu, in Convorinrile cliclachee din Octombre (pag
564 567), un absolvent al facultatu de Mere lauda aproape
fara restrictium mat insemnate lucrarea de Tata Fie zis in
treacht, acel recensent pare a semnala ca un merit al
dictionarului ch numele proprn se gasesc acolo unde
le-a reclamat ordinea allabetica
Vom face aci cite-va observatium in ordinea urma-
toare Smommia, dehnitiile, vocabularul stnntihc, technic,
aratind st lipsurile constatate De stil nu va Ii vorba
n acest, articol,, nu pentru ca n'ar h nimic de zis, cu
din contra, pentru ca ar h att., uncut trebue sh formeze
materia unet alte cercethri
Partea cea mat curioash a dictionarului, o alcatuesc
sinonminle care, mai cu seamh cind vine vorba de
www.dacoromanica.ro
594 UN c DICTIONAR AL LIMBEI ROMINE *
plante sau de animale, ap.ing sg, intreacl Illetamorlosele

lul Ovidiu IAA exemple
La lobodd g'asim ca mourn stir Dar stir e nu-
mirea vulgara a amarantului, si acesta are ca smonim
merisor Merisorul are de smonim cununip si cimsir, ,
cimstr la rindul sau beinutez, merisor, puspan, iar cu-
nunifd are de smonim glitzdezu, acest cuvint e smonim
cu luzernd, 1u7erna cu talpa-gistet Acest termen, in
fine, are de smonim creasta cOcosulut
De ce s'o fa oprit aci, nu se stle, dar e pacat, Ac].
asa cum o luase autorul nostru, ar h dat o rata, prin
toatA botanica
La cega da ca sinonime cdciugd , gliamprci si lit-
setru Nisetrul ni I da drept un peste In,c4 rim de-
cit morunul Multi pest]. indeplinesc aceastA conditumel
Morunul imam il considera probabil nu ca estu,rgeon, n
ca morue, cam zice morun nisetru mare ( ?) sau batog,
peste aflat(i) in Tara moua si pe coastele 'Handel (P) La
batog, da ca smonim gabeliau, Callum gabeliau, acest
cuvint lipseste Numai morua, ached bacala (st acest
cuvint lipseste) se aduce in Europa de la New-Found-
land si, in cantnate mai mica, pe pe o.oas le Mandel
C'autam la borangic ca inteles al ,-lea gasur
planta care se alipeste de cotorul trifolulm, etc &no-
rm-lie are cdtand intorfel, lipiciu Catina are laras) de
smomme cinepa-draculut, cornuti, holerd , lipiciu Li-
piciul e smonim cu cusculd plantd parasita numita Si
borangic Ceicul se inchide aci Dar m se spune, ca.,
ceittna este un «maracine des sr ghimpos ce face -niste
bobite rose si nnaruntex,, iar sinonimul sau cornuti in
semneaza. «un fel de scam ghimpos si marunt» Apot
«mail me» sä, he tot una cu «un fel de scam ghlm-
pos Si narunt», si aceste alnindoua sa he tot una cu o
planta care se alipegte (I) de cotorul trifoiulua 2
Gorun ne dice ca e un stelar batrin Nu, stelarul
nu se face gorun eind imbatrineste, cum se race dracul
pustule, ei gorunul, stelarul, girnita, ceri I, etc snit
vanetAti deosebile ale aceleasi spete, care are numele
generic de stelar De alt-fel mei d-1 Sameanu nu pare
a tine mult la dehnitla lui, cam ne dä l a sinomm cu
www.dacoromanica.ro
UN «DICTIONAR AL LIMBEI ROMINE 595
gorun, sledun; rar acest cuvint nu-1 mar dehneste stelar

batrin, cr corect specie de steiar
Ginistra ar h avtnd de smarm drobig Acest cu
vint lipseste, gdsun insd drobinfd un fel de resedtt Apor
gllustra sr reseda, cam tot `una sä 130
Tata ce gasun la cuvintele rosy sz trandafir rosa
floare mtrositoare ce creste pe un arbore, rar la
trandahr arbust ce face rose Aceeasr planta e deer la
litera R un arbore liar la htera T un arbust
Czodicci pasare din ordmea picioroangelor ce tra-
este pe margznile baltilor Smonime lzbut, nag-4 La
nagif ne trimete la crovlIca, dar la libuf n1 se da de
hnitia corb de mare Apoi ce- e ciovhca sau hbutuf
pasare de balta, on de mare v Ciovhca sau myna,
cum se score in dictionarul lui Poenaru, e o pasare de
balta (vanneau Kibitz, lapwing)
La vazcloagd gasun ven micsunea La acest cuvint
ddni peste smonunele garoafoll), vzorele, belszta , toporas
tdmiwase La belsitd (micsunea de apd) gasim laram
ca sinonime 1) con, de balta, sau finul ccimilez, 2)
trestie de bar bu Iata ca Tam locul smonimm alunseram
form osteneala de la mrcsunele la bambut
La mohor da dehnitia, sr arata apor ca sinomme
bursoacd, costrez Bursoacoi hpseste, la costrez gamin ca
sinornme, mohor sr bursoacd un fel de menu, sr al
,
dolled, odos sr ovsigd urr fel de ovaz ? Apoi meml sr

cu ovazul tot una sort 2 Odos este in dictionar, ovswei nu
La Ncidragz da mai multe smonime, printre care
sr tirlici La tirlicr gamin explicarea pantoh de posta\
gr os (pe crud insemnea7a ciorapt scull' de lina groasa)
Atunci noldragi insemneaza, dupa d-nul ftineanu, sr pan-
toh de postav grosi
Pentru coped Omni defuhtla 1) _cirlig de cata-
ramd apor 2) desghin, 3) spArtura in gluata sr ca smo
nun sponca Acest cuvrat e clehnit asa 41) catararna
Apol atuncr cum, e rdentic ccirlig de cataramaD cu cata-
ramt , parrea cu totul 9
1) La Garoccfci, m. se spune el este numele umn gen de
plante care copnnde 150 de spec& Garofitcl lipseste
www.dacoromanica.ro
596 UN « DICTIONAR AL LIMBEI R °MINE »
1 Alte-ori ne indica un sinonim care apoi lipseste

Asa e iota, sinonim zavelcci Cuvintul zavelca lipseste
La nurcei gasim «norca o bland nurcd Cine nu
cunostea acest cuvint, nu stie acum decit CA are leg-
tura cu blana Cautam deci Ia norca, gamin Norcet,
lutrel La lutrd gasim o dehnitie !Ora trimetere, mci si
nomm, pe cind la vidret scrie v lutrd Nu era mai
metodic dacd la lutrd, norcd, nurcd trimetea la vicirci 2
La cepsoard, se arata ca sinonim paragzc (9) Acest
cuvint lipseste, gAsim ins& arpaglc !Ara trimetere, nici
la cepsoard mei la paragic
Bob e dat (intelesul 3) ca sinonim cu mazdre Bob
insa, cind nu e luat in acceptumile sale generale, ci spre
a denumi o legumA, e cu totul alt-ce-va decit mazdre ,
primul e /eve, cea-l-alta pons
Trimetere neexacta ghzsman plAcintA nurnittt si
alzvencz kid ce gdsim la &menet un fel de Nora foarte
respindita in Moldova! Ce e drept, a mai sus ahvana
cu Intelesul indicat Ia cuvintul ghzsman Insa alivancei
la singular nu se intrebuinteazo
*
* *
MIA acum dehnitii gresite, incomplete sau !Acute
in tel men! necorecti.
Mai intim una comica «prayit a , fript pe gratar
puiu pralit, 1I
Folzada, supranumele Minervei De ce supranumele
Minervei cu articol ? AceastO zeitA avea ca toti zen mi-
tologin un foarte mare numar de supranurne Poliadd,
era ea numai la Atena si poate Inca in vre-o doua
sau trey orase grecesti i apoi fohade in genere erau
toate zeitatile protectoare ale oraselor, si asa trebuea
sA si sune dehnitia
Folzgraf Aci dA numai, intelesul autor care scrie
despre mai multe matein Lipseste intelesul foarte cu-
noscut aparat pentru reproducerea unui manuscris
Pomojnic Acest cuvint nu insemneazA un alutor
de set de biurou, ci alutorul sub-prefectului (zapciului)
Lard Lipsind forma Bret, trebuea sa se dea la acest
cuvint, pe lingO intelesurile exacte ce glisim, si acel de
www.dacoromanica.ro
UN cDICTIONAR AL LIMBEI ROMINE >> 597
m,"sura, englenasca de greutate, usitata si la not in co-

, mermul cerealelor Se zice gnu de 58 de libre
7riciclu, trasura cu tret roate Nu adaoga ca este
un aparat de transport personal, actionat cu pedale, care
difere de biciclu numai prin numarul roatelor Tandem,
biciclu pentru cloud, persoane, lipseste
Irambulind scindura inalta (2) de pe care se sare
la innotat Scindura malta nu explica nimic, trebuea sa se
zica scindura asezata asa incit sa, formeze un plan
inclmat Saritorul vine in fuga pe aceasta scindurd, care
trebue sa he bine fixate si, cind alunge la capatnul ei
cel a idicat, it loveste putermc cu picioarele si dobindeste
ast-lel un avint mare care prelungeste distanta parcursa
in salt De ce adaoga sa, sare la innotat 2 Orl si ce elev
de liceu ar It putut explica D-lui aineanu ca un salt se
face cind cu trambulina, chid Tara, si ca n'are a face
nimic cu dettaitia trambulinei faptul ca, sarind de pe
ea, cazi pe nisip, pe saltea on in ape
Comana minastare in iudetul Vlasca Comana mai
este si numele unui sat destul de important, alcatuit
din patru catune, avind o gara, si situat aproape de
minastire Indicatlunea e deci incomplete si ni se pare
si neexacta, cam astazi nu mai e minastare la Comana
Jana d'Arc Ortografia Jana nu e mci romineasca
mci francesa, credem ca numai formele Jeanne si loana
snit admisibile , alt-f el facem ca prima nostri traduca-
tort de piese teatrale, care scriau Bann pentru Racine
(Tot asa de neadmisibild e ortogtaha Cavur a D-lui
*aineanu Unihcatorul Italin era de origina francesa, era
din Savoia, si nu si-a scris niciodata numele alt-f el decit
Cavour) Se adaoga apoi fecioara din Orleans, incorect,
cam pa nu era din Orleans ci din Domremy, in tan-
soara Bar, care -0-lea de Lorraine De sigur, d I aineanu
a vrut sa zica fecioara de la Orleans, Aid, a carer ce-
lebritate dateaza de la liberarea orasului Orleans
Definite, despre care nu se poate zice numai ca
sint gresite, der care suit deadreptul ridicule sint cele
patru armatoare
Clapon, cocos ingrasat pentru bucatarie
laur, partea barbateasca a vacei
www.dacoromanica.ro
598 UN 4DICTIONAR AL UMBEL ROMINE
Vaal, partea lemeeasca a

vorba francesulut l'oncle du vea-u /
boului Iar bou ar h
Ridicola mat este si explicarea urmatoare fenomen,
I) eeea ce apare in aer fenomene electrice, 2) fapt sen-
-sibil fenomene acustice Cum separa inOlesul 1-iu de
al 2-lea fenomenele acustme nu se petrec in aer sau
fenomenele electrice nu sint sensibile (corect suntite)
A pus autorul mina pe o butehe de Leyda, incarcata
Geam gasim ca inteles, la, No 2 , cilindru de sh-
ad' geamuri pentru ceasoarnice A vazut cine-va gea-
muri de ceasoarnice cilindrice 2
Gineocratte Stat in care pot domni st femeile, ca
In Anglia Forma exacta e -1necodratie, tact ion face la
gemtiv 'nvarroc
Fiume oras austrzac din Croatia Probabil ca spre
compensare, orasele croate se aria in Austria 1 Fiume
nu apartme Austin', mci Croatni, ci direct Ungarni,
care numeste un guvernator special pentru acest port
de comerciu, singurul pe care I are Ungaria la mare
La pedala se explica numai ce e o pedala de orgy
sau de piano , nu se vorbeste deloc de pedala masi-
nelor de cusut sau a bicicletelor
Eter(lichidul) e delimit licher (1) spirtos foarte volatd,
etc Cum poate sa I numeasca liqueur, cind tot in acest dic-
tionar, licher ul autorului e delimit bautura obtinuta prin
distilare 9 Eterul se bea ' Doar de eteromani si acest
cuvint lipseste Nici la alcool, nu se spune ca acest
substantiv are trebuinta de un adiectiv spre a h defer-
minat . alcool etilic, metilic, etc, 1) nici la eter, ca. sint
foarte multe eteruri, din he-care alcool putindu-se face
cite un eter
Cobza un fel de chitara scurta in git cu o coarda
etc Da, are o coarda, are chiar mat multe, autorul sa
intrebe pe un cobzar I
Gondola luntre lunga si Wei Lunga, da, e lunga
gondola, dar lata, One a umblat cu ea la Venetia sail
a vazut vre-o represintare grahca a gondolei, side ca in
partea et Beat mai larger incap tocmai doi oameni, si ca
1) Mettlic se afla, etilic nu se ang, In dictionar
www.dacoromanica.ro
UN 1 DICTIONAR AL LIMBEI ROMINE D 599
are o mare asernanare numai ca are him mai ele-

gante cu lotca Lipovenilor din Dobrogea
Gin gemu rau la Alahometani Ca exemplu sau ca
dovada ni se cla Bosforul desmierdat de-a gintlor su-
flare, de Alexandri Apoi acest pasagiu milled mult mai
bine un geniu bun deed, un germ rau lath de altmin-
ten ce zice Littre piinn , nom colleenf qua designe
les genies, les demons, les titres surnaturels, par oppo-
sition a l'homme Deci nici la Alexandri, rum la Dare
nu gasim sensul rau atribuit de d-1 .dineanu acestui cu-
vmt arab
Geapci ar h avind si un inteles hgurat nu pld teste
o ceapd degeratd Ceapa nu e nicidecum luatd am in
sens hgurat, cam, in adevar, o singura, ceapa reald, nu fl-
guratd, are o valoare baneasca minima, dar mi-te mild
mai e si degerata 2 Atunci nu valoreazd, elm]. mime Uncle
e dar am un sens hgurat ?
Scoica, mic animal ce locueste intr'un invelis dur
si calcar ached am zice not calcaros Dehmtia se
aplica perfect racului
La caprd nu gdsun intelesul de unealtd pe cai e
aseazd thetorul lemnele pentiu a le tdea cu ferestreul
0 dehnitie, cam contrazisti de esemplul adus e cea
urmatoare puzu (intelesul 5) «se aplica si lucrurilor ne-
insufletite, (pleonasmu toate lucrurile sint neinsufletite,
ccci ce e insufletit se numeste Imp), lexprimind o nu-
anta de micime, asociata cu intensitate era un ger de
crdpau lemnele D Ca un ger care face se crape lemnele, e
intens, admitem lesne, dar in ce sens e mic, e mai greu
de vazut
Cuvintul balerznd e dehmt asa dantuitoare la co-
media italiand De ce restrictiunea la comedia itaband 2
Se zice balerind, forma italieneasca, baletistd, forma ger-
mana, la dantuitoare Diferinta de inteles nu e decit ca pri-
mele doud cuvinte se aplica la dantuitoare profesionale
Prcisea Pehnitie Clungd de sable!! N'a auzit oare
niciodata d-I Saineanu vorbindu se de praselele sau de
plaselele until briceag ? Forma din urma care nu este
decit o variantd, fonetica, se gaseste in acest dictionar
si e bine dehnita
www.dacoromanica.ro
boo UN «DICTIONAR AL LIMBEI ROMINE)
lath acum un model de explicatie completa odogaczu

odogaciu vutcd de odogactu Clar, nu e asa 9
Muscel deal pind la 400 de mein Dar dac'o
li de 403 m 32 de centunetri, nu mai e muscel2
Gotic 1) ce vine de la Goti, archttecturd goticci,
caracterisata mai ales prin forma ogivala a boltilor (in
sec XIIXVI), 2) medieval, etc Apo' architec tura go-
Lea de la Goti vine 7 Autorul nu-si da seama, ca archi-
tectura gotica e numita asa numai prin estensiunea care
face din gotic un smonim de medieval si din causa ca
Italienii numeau arta gotica acea care venea la ei de
peste Alpi Rafael a intrebuintat pm-Are Cel d'intn acest
termen si Vasari I a popularisat Natninea gold, in cele
doua ramificari ale ei, disparuse cu mult inainte de se-
colele XI1XVI prin contopirea remasitilor ei cu popu-
latninile romane cucerite, sau cu cele-l-alte serninti
germane I
*
* *
Acest dictionar mai coprinde terminologia stnntifica
artistica, si industriala Promisiune cam grea de in-
deplinit cam numai aceasta ar cere un volum mai
mare decit cel de lata Trebuea dar sa, se faca, o ale-
gere oare-care si adesea nu se poate vedea norma dupa
care s'a facut alegerea Asa gasim isomer, pe cind po-
lamer lipseste Omofon, polzfon si polifonze, termeni
de acustica si de musica lipsesc Pauhmant, forma cu-
noscuta numai de teologi, sau de literati in genere, este,
si pavhchent, forma cunoscuta vulgului, lipseste Ai e
Iberia si nu are _kir si lvareanu, desi se gaseste An-
tam lvireanul Are gutta-percha si nu are asonandra
Are flint-glass, care, hind cuvint englezesc, cunoscut nu
mai de citi-va optician, astronomi, etc, putea sa bp-
seasca si nu da crown-glass, care, data a lost primit
flint glass, trebuea neaparat primit, cam aceste doua
varietati de sticla se intrebuin4.ea7a impreund pentru a
face lentile achromatice Masina dinamo-electricci numna
mai scurt si dznamo, far& care nu s'ar putea produce
eledtricitate in caningi si cu tensiunr stificiente pentru
Industrie, decit cu cheltueli enorme si larb, care deci
www.dacoromanica.ro
UM DICTIONAR AL LIMBEI ROMINE* 6or
luminatul electric n'ar exista, lipseste, la cuvintul elec-

tro dinarnic da numai dehnitiunea partea flsicei ce, etc
_Electrod lipseste asemenea Numirile unitatilor de ma-
sura a electricitAn ca farad, ampere, coulomb, volt,
ohm, lipsesc Asemenea si micron, sub-impartire a mili-
metrului
Pe de alias parte, cum am gasit flint-glass, gasim
si cuvinte curat lrancese si de mica, importanta technica
ca nerprun, nerolt
Ws= beletristicti, care din pacate e destul de in-
trebuintat, beletrist si bele-litet e Acest din urma cu-
vint compus, si daca va fi lost vre-o data intrebuintat
de% vre-un autor, nu poate h cu nici-un chip privit
ca cuvint rominesc Umanistul Trances Henri Estienne e
tiecut numai sub forma latinisatit Henricus Stephanus
pe cind Descartes se gaseste numai la litera D (cu forma
Cartesm in parantes) 0-1 Saineanu nu se tine deci de
o i egula pentru numele care au si o forma latinisata
La Mela (Poniponiu) scree autorul primului tractat
asupra geograhn Trebuea sa adaoge la Romani, cam
Green au avut geografi cu mult mai 'nainte, Aristotel,
Dinarch, Teolrast, mai cu seamy Eratosten, apoi Hiparch
Strabo 11 sint asemenea anterior'
Cuvintele stereochimie , cliahsc 1 , co/aid lipsesc
Denumirea de coloid 1mbratiseaza un numar asa de
mare de corpuri de mare Insemnatate incit mai bine
era sa lipseasca vre-un cuvint ca cement decit acesta
Chlorofild lipseste de asemenea Emfisemd, termen Inuit
mai cunoscut de public decit de exemplu emtplexo, care
este in dictionar,lipseste _Neuron sau neuron, termen
foarte intrebuintat, mai cu seamy in urma lucrarilor lui
Ramon y Caial, lipseste , de asemenea la imunitate se
vorbeste numai de scutire de imposite, si nu se arata
Intelesul ce-1 are in medicina bacteriologica, mci imu-
nisafte nu se gaseste, la serum e numai dehnitia cea
veche, cu care nu se poate Intelege ce Insemneaza ex-
presiuni, care he intimpina zilnic ca serum anti-difteric,
serum artificial Adiectivul timid lipseste, de asemenea
substantivul tiro-iodina, cu toate ca, de citi-va ant in-
coace tratamentele celor operate de corpul tnoid sint
www.dacoromanica.ro
602 UN txDICTIONAR AL LIMBEI ROMINE)) k
un sublect care atrage Toarte mult ateirclunea De ce

am zice ozond I si nu ozon m 9 ,,,,P46,
Perceptie, acceptiunea filosofic6 a acestut cuvint e
explicate asa act prin care cunoastem si simlim 'on
prestunea obiectelor prin millocul simturilor '
La flegma lipseste intelesul cel are acest cuvint in
Industrie si in chimie (hpseste-si derivatul deflegmatie, pre-
cum si poslq, cuvint cu care numesc velmtern flegmele
alcoolului de grine Centuron se gaseste, lipseste insa
, si cinturci, si centurd
In partea biografica gasim Cimabue, architect sa
pictor D-1 *aineanu cunoaste de sigur pag 24, 72,
73, 74 din vol II al Criticelor d-lui Maiorescu, dar
pesemne a descoperit documente not care revarsa o
alta lumina asupra lui Cimabue
Gasim nanchin stof5, si Nankin oras din China
Nu se putea indica, ca numele stole' e luat dupe al
orasului din care s'a adus la inceput 7 Stm ca acest
dietionar nu da etimologule, dar precum zice O. numele
stoles america, vine .de la un centru de mare Industrie
textile aproape de Lipsca' putea sh" dea si indicatiune t
aceasta
CA, pune Tanta in Peloponesia e o gresala pe care
o putem lasa pe seama tipografului (admitind ca Pelopo
nesia e pentru Polynesia), dar de ce zice Portopranctpe
capitalPi republicei Haiti 2 Locuitorn acestui Stat din
Antile numesc capitala for Port -au- , asItrebue
sa-i zicem si not In tot casul Portopincipe nu e o
rommisare a acestui nume cam traducerea lui nu poate
fi decit Portul Przncipeluz
Montreal din Canada e in dictionar, si Quebec,
capitala provincin cu acelas flume, in care e Montreal,
lipseste La America scrie Vespuccio si la V cu un c
Vespucio Riul Escaut e dat sub forma bizara Escauta
La locul Huron e scris pe marginea canna locuesc
Huronii Locueau, da, cam slabele ramasite de Huron'
s'au imprastiat, locul for 1-au luat Canadienii englesi si
Trances', care au o multnne de asez6minte dealungul a-
cestui lac La Praga zice el e o umversitate, acest
oras este insa unul din cele putine care au doua um-
www.dacoromanica.ro
J UN c DICTION AR AL LIMBEI ROMINE) 60,3
versitati, si anume una cu limba de predare germana

si una cu limba cehd
Tabla-rotunda De ce traduce asa /cc Table-ronde2
Romineste ar h Masa-rotunda. Gasim acest cuvint, gasim
si pe miticul rege Artur, lipseste Irma numele lermecd-
torului Merlin, care ioaca si el un rol mare in ciclul
aimorican Niel Lohengrin nice Parsdal (sau Perceval, etc )
nu se gasesc, des" se gaseste Graalul, care e in strinsa
legatura, cu numele eel din urma
Ca cuvinte provinciale notam ca. lipsesc bond' care
in Vlasca si cite va alte ludete, insemneaza gramada
aproape semi-sferica de lemn neat, c'areia 1 se dd foe
pentru a produce carburn , prastila, intrebuintat in
Gorl ca sinonim cu sindrila , condei cu intelesul cal e-1
are in valea Distrito' de lemn lung si subtire la extre-
mitatea caruia e hxatd cirma unei plute, teats cu in-
telesul de echipagiu al unui grup de plute, etc
Une-ori ortograha aceluias cuvint variaza De exemplu
la cacom e o trimitere la hermelin Hernieltn nu se
'gaseste, gasim insd mai inainte ermelin Felva e scris
numai ast -fel la ordinea sa allabetica-, iar cind e intrebuin-
tat 'la cuvintul stip, e scris ferega La Liberia e scris
republics negrzteana Lipsbste si adiectivul negritean si
substantivul Negri(ta Gasim insa, Nigri(ta Re(eta mai
e scris si receta Nimeni insa nu pronunta acest cuvint
cu un c Un inteles acel de mcasare din imposite (aci
trebuea addogat sau din vinzare) se gdseste la recetci ,
cele-l-alte la refetci Ppdbial e scris cu i la cuvintul
brustur duke sr cu e (podbeal) la ordinea sa allabetied
Unele indicatium pentru a inlesni pronuntarea sint
neintelese De exemplu Dumas (cit Dicma) Numai tine
stie limba germana va sti ce insemneaza u De alt -fel d-1
aineanu pare si el sä se h resgindit ping a aluns la
litera M, caci la Musset, nu mai zice (cit Muse)
Acestea sint cite-va din greselile care se pot constata
in dictionarul sfie cercetaram Dac'ar Ii cfructul unei munci
indelungate, cum ni se ahrma in prima frasa, a prelate],
greselile ar h mai ran D-1 aineanu ne mai spune la
shrsitul prefatei ca. dictionarul sau (contine probabil
lacune si eron, Aceasta din urma ahrmare o credem
www.dacoromanica.ro
£604 UN «DICTIONAR AL LIMBEI ROMINE)
bucuros, credem de asemenea ca, tontine erori multe si

mull mai grave decit trebue sä he intro carte care are
de stop sa, he consultatA de public pentru a-i lamuri in
chip sumar, dar precis, nedomiririle Domnul Licherdopolu
a semnalat si el, mai Inainte, unele greseli grave, mai
avem si not observatium pe care nu le-am mai publicat
spre a nu lungi peste masura acest articol i n'am atins
de loc chestiunea limbo sau stilului, unde am h avut de
relevat explicate ca nustrte, unealta de zidar spre a
intrebuinta cunentul"171
Din cercetarea dictionarului, vazind cum adesea
ortograha cuvintului variaza in deosebite parts ale ha,
cum alte-ori dehnitille se schimbA tot asa (rosa, trandahr),
cum unele indicatium sint Intrebumtate in o parte si
nu in cea-l-alta (Dumas cit Dumas , la Musset renunta
de a indica cit Muse) , la nacecanic nu zice ca e un
cuvint invechit , la norod o zice, etc ) m s'a impus con-
vingerea ea, n'avem dinaintea noastra munca personals
In decurs de 10 ani a until hlolog, ci o luci are lacuta
in companie si in ,pripa de mai multi colaboratori de
ocasie
BIRON
www.dacoromanica.ro
FEMEEN 1NDARATNICA
COMEDIE IN 5 ACTE DE NV SHAKESPEARE_
Tradusii, In versuri qi refkuti pentru teatru
DE
HARALAMB G LECCA
PERSOANELF
VITTORIO MINOLA, gentilom din Padua

CATARINA 1
, fiicele sale
BIANCA )
PETRUCHIO, gentilom din Verona
LUCENTIO, gentilom din Florenta
HORTENSIO 1
gentilonn din Padua
GREMIO
GRUMIO 1
, servitorit lin Petruchio
CURTIS )
VINCENTIO, gentilom din Florenta, tat'al lui Lucentio
UN STRAIN
EMILIA, sopa lin Hortensio
TRANIO, 1
, servitorn lm Lucentio
BIONDELLO )
UN CROITOR
UN PALARIER
LACHEI
www.dacoromanica.ro
606 FEMEEA INDAR.A.TNICA.
ACTUL I
Scena 7 epz esinlci a pap din Padua La di eatla ( ,5zibliculuz), casa lw -
lenrio La stinga rasa Jul Fraw io Minala).
SCENA I
LUCENTIO, TRANIO
LUCENTIO
0 Padua I 0, leagan 'al attei, salve peg

Sint hotant de-acuma sa-mi vad de datoriel
Vom da 'ntr'o parte lenea, Jar tinta mea vat sta
In pagmile cartil si'n gala de-a'nvata
Stiu, Tranio, ce trebui sä facem Bietul tata,
Vazind ca -me pierd tot tunpul de geaba, era gata
Sa ma desmosteneasca Stint remuscai ea'n piept
Si vreau acum, pnn munca, gresala sa-mi inch ept
TRANIO
Stapine, hotarirea desavirsita-mi pare

Si-o'mpartasesc in totul Dar, ca s'ajungi in stare
Sa te desbert de rele, crezi °ate ca va fi
Nevoe sa te lepen de-arnor, de poesu,
De mustca, de arta ? Eu nu sent de p5rere
Sa-st schimbe-un om ctedinta, cind mment nu 1-0 cere
Lucreaza cit itt place, dar tot, din cind in cind,
Mai da.'nfeo parte lucrul, lastnd sa intre'n rind
Placenle ce'n viata ne mingle fitnta
Intr'un cuvint, e bine sa ti Jnfrinezi stlinta,
Cam munca ce uraste placenle-omenestt
E totdeauna stearpa Ce ? Vrei sa mucezesti
Cu capu'n carte ?
LUCENTIO
Asa Ste Nu stiu cine vine

Noi, sa ne dam de-o parte
(Intra. Vittorio, cu Caterwa, Bianca Crean° ,st Hortensto Lucent lo gz
ammo slut de °parte'
www.dacoromanica.ro
FEMEEA INDARATNICA. 607
SCENA n
LIGENTIO, TRANIO, VITTOR6 CATERINA, BIANCA, GREMIO
Si HORTENSIO
VITTORIO Om Grenno st Hortensio)
Ati face foarte bine
Sa ma lasatt in 'pace Nu, domtulor! On-ce
Mt-ati spune, e degeaba' Stitt ca.' dorinta slime
Ca sa-mi mant, din fete, into pe cea mat mare
Asa mi-e hotarirea, si-asa fac Prir urmare,
Nu-mi cereti pe Bianca, decit atuncea cind
S'o manta cea-l-alts AI dac'avett de gind
SA luati pe Caterina, act de fata, gata
Sint s'o mant cu unul din doi, daca vrea fata
GREMIO
'nth ar fi nevoe s'o mai dornesticesti
CATERINA Om Vittorio)
Ce, tats, to acuma aiuns-al sä cersesti

Barbati ? M'arunci cu sila pe capul for ?
HORTENSIO
EII drags,
Barbatul ce tot camp, cu greu o sa 1 atraga
Char aurul din zestre, afara numai cind
0 nu situ ce mmune ar da cum-va in gind
VI e-unut amant sa`ncerce printr'o casatone,
De cafe tot'. fug astazi, In frtu sa to mat %te
CATERINA
Las', domnule, pastreaza-ct povata. de 'ntelept

Pe inima mea niment nu va avea vre-un drept
Ar ft un prost acela ce-ar crede nebuneste
Ca eu 1 tubesc2 st, daca nn-ar scrt ca. ma iubeste,
Don' dviteo taorsatura de mina., as sti cum
SA-1 satur
GREMIO
Uite, fi ate, ce jete-avem acum
www.dacoromanica.ro
6o8 FEMEEA INDARATNICA
HORTENSIO
Sa to pazeasca sfintul de-asemenea 'ndracitel

GREMIO
SI Dumnezeu fereasca de-o fi sä se mantel

TRANIO (lui Lucentio) )
0 sä petrecem bine!
LUCENTIO
Taci, s'ascultam la el!

TRANIO
Dar daca surioara, cu aerele ei

De sfinta, ar da 'ncolo atita modestie .
LUCENTIO
TIcerea e dovada de nevinovatie

la uite-te, §i spune-nu nu e frumoasa 1 nu ?
TRANIO
St! S'ascultamI
VITTORIO (d.tre Gremio qi Hartensto)
Adio, deci, dommlor,(cane Blanca) i tu,.
Bianca, du to -acasa *1 nu sta intristata,
Caci stn cit pu la tine
CATERINA
Fund-ca e §ireata,
Si face pe smenta, pe blinda
BIANCA.
Tot rea esti ?

Nu-i de ajunS miluurea ce to -m1 pricinuesti ?
www.dacoromanica.ro
VITTORIO (rugind o)
Bianca
BIANCA
Te-ascult, tats (ese)
SCENA II
ACEIA*I, farA Bianca
HORTENSIO
On-cum, simti a 1i -e mill

Cmd, pnntr'o hotanre ast-fel, fact o copila
SA plinga Mie-mt pare nedrept Ce fel ? SI stea
S'a§tepte cinc tie cit tamp ? Sa 'ndure ea
Pedeapsa pentru alta ?
VITTORIO
De geaba, on-ce-att face,
Nu mt es din ale mele mant pe cine-mi. place
Deci, sa vä luati nadeidea Si, ca s'o 'nveselesc,
Tot ce-o don Bianca vreau sl-i indeplinesc
Stitt ce placere i face cititul, poesia
St musica De-aceea cred ca melancolia
Ii va piers cu 'ncetul, cercind A. t fac pe plac
Si cautind ca ast-fel mihnirea sa-t impac
Vreau maestri s'o 'nvete tot ce-I ales SI bine
De stitt cum-va vre-unal, trimeteti-1 la mine
Oeschisa-4 va fi casa, cAci vreau ca pas cu pas,
Precum v'am spus, s'o mingliu Acuma, eu va las
(atm Catarina)
MA duc dupa Bianca Tu, draga Caterino
Poti sl lAmli
SCENA IV
LTJCENTIO, TRANIO (tot de oparte), CATERINA, GREMIO li HORTENSIO
CATERINA
Vezi bine' Stat, pleaca, dute, yin o,
Ba shit nesufenta, ba proastA, ba sint rea,
Fa una, fa ai-l-alta Ei; apot prea e prea 1
Cind imi abate mie sA plec, tot plec1 (Ese turioas5.)
www.dacoromanica.ro
610 FEMEEA INDARATNICA
SCENA V
ACELA.SI, (filra Caterma)
GREMIO
CI pleaca,
Srruntito, ca pe tine rum diacul nu to 'mpaca(
MA mir c'ai stat si-atita
HORTENSIO
Tu, Gremto, ce zici ?
GREMIO
Eu zic ca, mat 'nainte de a cauta pe-atct

Barbat pentru cea mare, ar fi mat bine poate
S'aducem celet-1 alte un profesor, cu tome
a mat usor se 'mpaca cu cite-va papusi
HORTENSIO
Eu, ma gindesc ce-as face s'o scap, caci nu vazusi

Ca tat-sau o sileste sa 'mbatrineasca. fata ?
Sa caut Caterinet pe vre-unul, care 'ndata
S'o ceara de nevastA.
GREMIO
Pe clue zici ? Pe ea ?
HORTENSIO
Crezi ca nu se gaseste mci -un barbat s o ia ?
GREMIO
Sa stea cu dracu 'n casa si tot sa I se tie

De cap ? Fereasca sfintul Ar trebui sa fie
Nebun cel care-ar lua-o
www.dacoromanica.ro
HORTENSIO
Asa e Dupa not
Ca o casktone sl tie intre doi,
Ii trebue blindete Sint inga unn, care
41 pun toata nadejdea A. is o zestre mare
Lor, prea putin le pasa de rest, cind pot gasi
Cu ce sA. 'ndrepte rail] din tinerete, si,
Cu toate ca o ast-fel de 'nsuratoare este
Un iad, putin de le pasa de ei si de neveste
La dulcea umbra-a easel de barn, sarmanii, ei
Nu \rad cite cusurun sta 'n. banii -unei femei
GREMIO
'Poi bine, asta 'nseamnb." amor de tirgueala!
Decit s'aduc in casa nevasta de 'nvoealA,
Mai bine sA ma spinzun
HORTENSIO
Si sa nu crezi ca-ti mint!
Barbati de soiul asta sent multi, si mult argent
In ti ebue sa-i cumpen 1 Deci, mantind indata
Pe cea d'intiiu, Bianca va fi atunci scapata
De-acum incolo, sintem ca dm prieteni dar
Pe data ce barbatul it vom gAsi, not iar
Vom fi clumani de moarte st vom Incepe mil
Rasboml Vat de-acela ce trebue si pail I
Fence, din potnva, de cel invingator
Bianca-i va Intoarce amor pentru amor 1
GREMIO
Nu zic sa facem alt-fel, Hortensio Dar bine
Tot in mat vine-a crede c'ar fi pe lume tine
SA is pe Catenna ? (Es vorbuid)
SCENA VI
. LUCENTIO ci TRANIO Onaintind)
TRANIO
Ei asta e acum!
Cum o iubisi deodata, aa ?!
www.dacoromanica.ro
612 FEMEEA INDARATNICA.
LUCENTIO
De, stilt eu cum ?

Pin'admeon, poate ca met n'as fi crezut-o
Nu mat mi-aduc aminte cind-va sa fi vazut-o
Atita de frumoasa Si'n vreme ce sedeam
Colea, privind, mbirea, de care eu tideam,
Simteam cum dogoreste in mina-int aprinsa
Nu stm unde nme capul, mindria mea e 'nvinsa,
St nu ma urmareste decit un singur gind
Da, Tranio, un singur I sa pot ea mat curind
Ajunge la Bianca , sa fie-a mea ? Nu face
Pe neincrezatorul, sen loc sa nu mt dal pace,
Spunindu-mi ca porntrea ce-acum m'a'nflacarat
E numat o prostie, mat bine da- m 1 un sfat
TRANIO
Stapine, vad prea bine ca on-ce dojentre

E de prisos Amorul, cind scoate-un om din firer.
Nu scapt de el, cum scapa bolnavul de o masea
LUCEN TIO
41 multumesc Povata ce rmt dal to nu e rea

la zenainte Spune-mi ce crezi
TRANIO
Vazut at bine 9
Te-ai uttat lung, de aproape, cind au trecut ?
LUCENTIO
Pe cin
SI vad ?
TRANIO
Pe amindoul
www.dacoromanica.ro
FEMEEA INDARATNICA 613
LUCENTIO
Da, parul ei frumos

-Sichlput ca zapada si ochu care'n jos
Priveau, voind s'ascunda a for naivitate
TRANIO
Dar n'ai vazut cea-l-alts cu city rautate

Tot cauta s'o'ntepe ?
LUCENTIO
Da, Tranio, vedeam

Vedeam a sale buze de-abia mi§cind Gindeam
C'aud cum o sirena suspiranamorata,
Iar dulcea-i respirare §i-acum vazduhu'mbata.
TRANIO (a parte)
Ia uite, lume buns, cum ,ade de plouat,
Pentru-o femeel l-apoi mai zice ca-1 barbat 1
Sarace ! A, mtasem ce ml a cerut (tare) Stapine,
SA ne-apucam de lucru, caci, ceea-ce ramine
Pe-a doua zi, se mta Vazu§i cum tatal ei
Nu vrea minx s'auda, cit timp vr'unul din cei
Ce alearga dupa zestre nu va veni sa ceara,
Ca sot, pe cea mai mare din ele A§a dark
Not mina pe Bianca nu punem pin'atunci
LUCENTIO
Crezi to a slut in stare s'ascult on-ce porunci.

Mi-ar da §i vecmic s'Wept in indoeala ?
TRANIO
$tiu eu ca n'ai rabdare §i vrei pe porunceala

SI ti se faca toate Dar uite, planun
Ce-va, prin care gindul ce at se va 'mplini
LUCENTIO
Ce plan ?
www.dacoromanica.ro
TRANIO
Bianca cere un profesor, s'o 'nvete

SA fact pe profesorul 1
LUCENTIO
La ast-fel de povete,
Desl to stiu de felu ti siret, nu m'asteptam
Nu -i proasta nascocirea Un vigur lucru am
SA'ntreb, cact nu nu dau seama cam ce fel o sl easa
Pe tine put in locu-mt ?
TRANIO
Cit despre asta, lasa

Aim, nu ne cunoaste mat niment dot sau tret
Dintre vecint, st d'aea, stapine, daca vrei,
Eu pot sA trec in locuit St mie mei ca-nu pasA 1
Cu rnutra mea de conte, c'o barna mat frumoasa,
Tots ma vor lua drept nobil Nu t vorba, de mult vream
SA stau st eu la masa cu oamenn de neam
LUCENTIO
St eu, ma dau drept clue ?
TR ANIO
Te dat drept un cutare

Din Pisa, din Florenta de on st unde-ti pare
Mat nemerit St-acuma sa'ncepem
LUC'ENTIO (afgandu i hamele)
Tu ramit
Cu asta ?
TRANIO
Ba nu Scoateti mantaua mat Intl,

St da mi-o mie
www.dacoromanica.ro
LUCENTIO (desloiacIndu-se)
Uite o
TRANIO (dupa ce s a mInicat cu ea)

Ca planul meu sa fie
Cum trebue, se cade 0. am st-o palarte
La fel cu asta
LUCENTIO
Ia-o si da-mi atunct pe a to

TRANIO (dup'a ce si a pus p'allna)
Et, spune drept, nu seaman cu 'n genttlom ?
LUCENTIO
Ba da
Intocmat sa at grija acum, sa sput tot planul
Si lut Biondello
TRANIO
Uite -l! A st venitl Sarmanul,

Cind mt-o vedea mantaua, plesneste de necaz
(Intr.& Biondello)
SCENA VII
LUCENTIO TRANIO, BIONDELLO
LUCENTIO (lui Biondello)
Aidt, secatura 1 Vino mat repede I ce at azi,

De umbh-asa a lene ?
BIONDELLO (nedornalt)
Da' ce e asta, frate ?

Stapfnu-meu s'ascunde sub haine'mptumutate
De la o sluga (mtInclu-se la Tramo) Ala e cu mantaua lui
www.dacoromanica.ro
TRANIO
Asa e ca sint nobil ?
BIONDELLO
Et fi da' drept sail spurn,

Cu toga palarta, tot prost remit, baete
LUCENTIO
Lasati de-o parte gluma Out Biondello) AICI stau doua fete
Biondello Adineaori, un plan not am facut
BIONDELLO
Ce plan ?
LUCENTIO
T1-1 spunem, insa yen sa nu fit limbut

(araind pe Tramo)
El ti-e de-acum stapinul
BIONDELLO
El ? Tramo ?
LUCENTIO
1.-a.sculta
Tot ce-o vrea el
BIONDELLO (ciitre Trento)
De tine ?
TRANIO
Audi! Fara vorba multa,

§1 nu prea fit obraznic
LUCENTIO (ha Tramo)
SA-1 povestesti pe drum
Ce hotariram
www.dacoromanica.ro
FEMEEA tNDARATNICA. 617
TRANIO
Le.sa-1, ca-i spin eu lui, acum

(Es cites' tree)
SCENA VIII
PETRUCHIO, GRUMIO
PETRUCHIO (Inaintea case' lui Hortensto)

Yea colo t Aea i casa
GRUMIO (striglacl)
El 1
PETRUCHIO
St I Nu face gura t
Mai bine, da I
GRUMIO
In tine O. dau ?
PETRUCHIO
Aidi, secatural
Da, cind iti spun], ()data! Si da, nu to Fuca 1
GRUMIO
Ce, crezi ca sint asa

Eu ? Sa mi bat eu stapinul ?
De prost ? N'am chef pe urma sa-mi tabacqh spinarea
PETRUCHIO
Fa ce-ti spin eu 1
GRUMIO
Stapine ? Cum ?
www.dacoromanica.ro
6 IS FEMEEA INDAR.A.TNICA.
PETRUCHIO
Cu 'ntapatinarea
Stu to ca nu fact treabh (II trage de o ureche)
GRUNIO (tipind) it
Et l ItAutor l Sarittt
1111-a 'nebuntt stApinul
SCENA Iit
ACEIASI, HORTENSIO
HORTESIO (esind din cash)

Ce este ? ce voitt?
Nu sintett sdravent ? (vede pe Petruchto) Ce fel ? Petruchto ?
PETRUCHIO
Chtar el e
Il urechea pe domnul, in lipsa de nuele
GRUMIO
De, domnule ma cheama st-mt porunceste cda I

,DA, cind 41 sputu ()data! r Eu, care stm cum stA
Tot gata sa ma 'nhate, n'am vrut sä dau Se cade
Ca eu sa-mt bat stapmul, st mat ales pe strade ?
Dar alta-data, lasa Stu eu cum sä ma port
Am sa-1 cirpesc la palme pin'o ramine mort
PETRUCHIO
Pe semne te maninca st at-l-alts, urechtusa

(clitre Hortensio)
I-am poruncit, magarul, sa bath colo 'n usa,
St n'a vrut sa m'asculte deloc
GRUMIO
Ba nu e asa I
Mt-at zts tda, secatura, dar da, nu te pea!)

N'a fost met pomeneala de usa
www.dacoromanica.ro
PETRUCHIO
Tact din gura I

St nu mat fit la toate limbut peste mesura,
Ca daca nu pe urma stir tu
HORTENSIO
Dar vot ce cautatt

Pe -acct ?
PETRUCHIO
Ce caut ? caut, ca tot cet ne 'nsurati,

Nittca zestre, draga Hortensto , st d'aea
Pornesc acum in lume sa-mt potolesc vapaea
Donntelor aprinse Sint trial-, sint voinic,
Fac on-ce-mt place nue, n'am grua de mime
Incurcatura-1 numat c'as urea ce-va parale
Avere am destula, dar socotesc cu cale
Ca, dac'as lua st zestre, nu stnca At ? Ce zict ?
Nu stir tu pentru mine vre-o fata de pe atm ?
HORTENSIO
Ba stiu Atita numat ea, zestrea niciodata

N'o sa ti-o dea pe mina, decit luind o fata
st fata, un ceas numat daca vet sta cu ea,
0 sa'-tt cam tae cheful
PETRUCHIO
A, va sa zica-a.,a,
Hortensio I E-aicea o fata care are
Destul de mare zestre, ca eu sä fiu in stare
S'o tau Cu-atit mat bine, st m'am st hotarit
Ramitu awl .Nu mi spune ce par, ce ochi, ce git
St ce corp are fata , destul ca e bogata
In colo mi-e tot una, dear fist cocosata
St surda st schiloada, st de optzect de ant
Femede sint toate frumoase, cind au barn..
www.dacoromanica.ro
620 FEMEEA INDARATNIGA
HORTENSIO
Nu-ti fie frica Fata e tmera, frumoasa,

1, daca ea-t cam slabs, in schimb e zestrea grass
Dar vorba e ca are cusurun
PETRUCHIO
Ce cusur ?
HORTENSIO
E rea, de zici ce-i asta 0 lume imprejur

0 tie i cind Vial la tine Doamne sfinte
Eu unul, ma cutremur doar cind mi-aduc aminte
PETRUCHIO
Prea tremun si to lesne 1 on-cit ar fi de rea,

Barbatul 41 desvata nevasta, cind o vrea
Dar tatal et ? Ia spune-mi, ce e ?
HORTENSIO
Barbat de seama
Toti nobilii 1 respects aici
PETRUCHIO
i cum il cheama ?
HORTENSIO
Vittorio Mmola
PETRUCHIO
Vittorio ? Il stm,
De mutt, de la Verona Acuma, ca sail fiu
Dator o multumire, sa-mi spin BSI unde lade
HORTENSIO (aritind In stinga publicului)
Colo, in fats.
www.dacoromanica.ro
FEMEEA tNDARTANICA 621
PETRUHCIO
Bine Ma duc
HORTENSIO (oprindu 1)
Cred el se cade
Sa-nu fact §1 mie -un blue
PETRUCHIO
Ce vret )
HORTE NSIO
SA mi ca slut.
Un musicant din Roma §t-s profesor de 'cint
Cu clupu-atesta numat as tsbutt patrunde
Aproape de Bianca, pe care nu §ttu unde
$ cum, s'o \rad mat lesne
GRUMIO (a parte)
5trett de stapant I
Cind n'au de lucru, umbla sa 'nrle pe-al batrint

St cind le vine rindul §1 tar
2
PETRUCHIO (urrnuad cu Hortensio)
Dar el, nu tie

Numc ?
HORTENSIO (mtmdu-se in fund)
Tacere I
PETRUCHIO
Ce e ?
www.dacoromanica.ro
HORTEN SIO
St 1 S'ar putea sä fie

Vrajmasul ineu Da el e 1 Cit vor sedea atm,
Noi sa ne dam de-o parte
(Se retrag _luta Gremio cu Lucentto travestit, care poarti: cant
In subtioarH)
GRUMIO (a parts riziud)

Ei, de I Ce sa mai zici
Daca-i gelos si d'asta, de ce n'ar fi de mine ?
SCENA X
PL:TRUCHIG,GRUMIO, HORTENSIO (de o parte), GREMIO t LUCENTIO (in fat&
GREMIO Out Lucentio)
Pricepi ce-ti spurn ? Da-1 numai carte de amor
LUCENTIO
Pi ea bine
GREMIO
SI da-le sä le lege cu poleeala

LUCENTIO
Da
GREMIO
Peste caete, toarna parfum , dar nu uita

LUCENTIO
Nu int
GREMIO
Cu ce 'ncepi astazi ?
www.dacoromanica.ro
-
LUCENTIO
Incep c'o poesie

Sa n'ai nici plc de grija Urit n are sa-i fie
Si-ti votu vests la vreme, ce trebue sa fact
Crt pentru dibacie, sint poate mai dibaci
Decit amantul insu-st, st von' cerca prin toate
Muloacele s'o 'nduplec Eu cred ca nu se poate
SI nu vrea sä 'nteleaga
GREMIO
Siretul I
PETRUCHIO
Mai tact I
GRUMIO
Tac I
HORTENSIO (inamtind spre Gremio, Ironic)
Noroc 1
GREMIO
A I Va sa zica to -am prins cu mita 'n sac,

Amice I? , Te dai lenei Eu, mi-am vazut de treaba,
Si maestrul de fats (arata. pe Lucentro) as vrea cit mai de grabs
SA-I duc pentru Bianca
HORTENSIO
Si eu m'am mteles
Cu-un musicant, sl vie s'o 'nvete, mai ales
Ca musica e partea ce-i place mai cu seams
GREMIO
Nici eu nu-mi las silinta mai inapoi, n'ai teams

HORTENSIO
Dar nu stii o minune
www.dacoromanica.ro
624 FEMEEA INDARATNICA.
GREMIb
Nu Spune -mi
HORTENSIO
Am gasit
Barbat pentru cea mare
GREMIO
Et, all
HORTENSIO
Zau 1
GREMIO
St-a venit
S'o ceara de soTte?
HORTENSIO
Va cere-o altar indata

El zestre vrea In colo, a zts c'o to pe fata
Ort-cum ar fi
GREMIO
El tie cit e de rea ?

lloaTENsto
Lam spus
Ca, de'ndracita ce e, in lume zvon s'a dus,
Ca, pins astazi, ntment nu poate 'n frrn s'o tie,
Ca nu i de tram cu dmsa, dar el nu vrea sa pe
PERTRUCHIO (apropundu se)
Inteadevar, um' spuse ca e cam cu narav ,

Eu insa, am un muloc sä-1 tam
www.dacoromanica.ro
GREMIO (a parte)
On e bolnav,
On cauta pe naiba Crezi dar c'o sä primeasca ?
(Tare)
PERTRUCHIO
Fireste Trag nadejde s'o fac sa m5. mbeasc5,

Sau cel putin sä fie a mea Ce ? Nu cum-va
Ginditi ca voiu ajunge sa tremur eu de ea ?
Am infruntat pe mare fuitunile 'n vapae,
Am auzit cum leu racnesc cum in rasboae,
In zanganit de sable, trompetele sunau,
Cind strigate dusmane pi in aer fasunau,
In nu still cite rindun cu moartea inimica
M'am intanit in fats $i vreti sa-mi fie &Ica
De-o gull de femee ? Drept eine m5 luatt?
Drept un copil, pe care putql sä-1 spenati
Cu zrnen de prin basme ?
GREMIO (lm Hortensio)
Am nement-o bine,
Hortensia cu asta I mie, par'ca-mi vine
S5.-1 sprijin la nevoe
HORTENSIO
Si eu it pot sluji
GRENII0
Ce mei to ? Iibuteste ?
HORTENSIO
EI vezi, aici e-atci

(Co, Imo cade)
(SF110111.1L ACTULUI 1)
www.dacoromanica.ro
STATISTICA ROMINILOR DIN TRANSILVANIA IN 1733
I
Statistica, despre care voesc a vorbi, este facuta
de episcopul greco-catolic loan Inochentie Clain in anul
1733 Ea este intiza stattsttcd folcutd in Ardeal de
Rominz sz avind in vedere num= pe Bontinz Prin
motivele care i-au dat nastere si prin punctele de ve-
dere care au lost normative la alcatuirea ei statistica
lui Clain se ridica si la nivelul unei serwase fapte po-
litice si are si dreptul la consideratia oamenilor de
tii.rita. 0
Piny la anul 1733 se facusera in Ardeal mai multe
conscripliuni la 1698, 1703, 1718 si 1721, dar toate
fusesera, scrie d-1 Bie lz, «incomplete si defectuoase si
an ramas tot atit de necunoscute publicitatu 2), ca si
1) Studiul mieu se baseazg pe copia, care se afig in colec-
tiunea de manuscripte a lut I Beniym de Mildenberg, autorul
unut compendiu de geografie si statistical a Ardealului (aparut in
1837) Colectia lui foarte pre(toasa gt pentru 'storm roming este
droprietatea btbltotecn Bruckenthat din Sibitu
2) Cu ocasiunea mileniului, Bairoul regal ungurese de statis-
tics. a prelucrat, dung indemnul st cu colaborarea membrului
Academu Maghtare lynacz Acsady materialul privItor la stabs-
fica populatiunn in anul 1720-2i (epoca. cunoscutg la Unguri
sub denumirea de epoca Sanctiunu agynattce), care se afla
adunat In arhlve st care, precum spune autorul dupg. Btelz, rg-
www.dacoromanica.ro
STATISTICA ROMINTILOR DIN TRANSILVANIA 627
conscriptiunea ce s'a facut la 1750 in urma unei both-

rtri a Dtetei si care a lost basa legn, pentru imposite,
votate in 1754»
Asa apreciaza 81017 statisticele ardelenesti dinainte
de stattstica lui Inochentte Clam, si tot asa aprecia2A st o
statistica postermarA acesteta 1) Bie lz face ast-fel evidenta
necesitatea de-a cauta st alto milloace, care sa ne usureze
obtinerea unor cunostmte statistice mai sigure 2)
Statistica lui Clam este tin ast-fel de milloc Ea
merita sa cuprinza un loc luminos pe paginele, ce se
scriu despre acest bun flu si vdoros luptator al natiunit
romine
II
Pri 'qui, care a facut pe episcopul Clam sa ela-
boreze statistica sa, este semnalat si de Sincm, care in
cronica sa scrie sub anul 17323) (In cea cu mina
scrisa carte a lui Man Sacadati se zice ca loan Ino-
chentie Clain, eptscopul Fagarasului, a tram (taxa a lost
din Ardeal la Viena, cind s'a dus mai pe urma to anul
1744, cum s'a aratat la apul 1730, cea dintnu mergere
a lui din Ardeal la Viena in anul de acum a trebuit sa
se h intimplat 4), pentru-ca mergerea cea dmtuu a do-
bindit, de ministerul imparatesc a poruncit in 11 De-
cembrie din anul 1732 ca s6, tie commie in Ardeal,
masese pita atunci necunoscut publicitatu Vom avea ocasiunea
de a revem asupra acestei pvblicattunt care presinta un deosebit
mteres pentru not Ajunge de asta data a spune ca cel care au
facut lucrarea de la 1820-21 nu an insemnat intreaga popula-
Vune, cum s'ar face astAzt, ci numat numarul contribuabthlor st
a famthilor lor, lastnd dar la o parte pe nobili calugari, etc Ca
enteral al nattonalitatu s'a luat forma numehtt (Not Red )
1) E A Bielz, Randbuch der Landeskunde Stebendbilr-
pens, pag 14'7
2) G Banttu-nu cunostea stattsttca tut Clam care nu poate
fi cuprinsa in judecata ce el o da in Pal ti alese din istoria Tran-
stlyttnytt, vol. 11, p b4 cPina la losif II aceea (adeca nutnararea
sufletelor facuta sub imparatul loaf It) fu sIngurct conscrippune,
care a meritat si fit crezuta
3) Editta 2-a, vol 111, p 428
41 Joan Sacadatt nu se insela I
www.dacoromanica.ro
628 STATISTICA ROMINILOR DIN TRANSILVANIA
pentru trebile Romindor celor um ti din Ardeal, supt

presidiul comitului de Vail's, generariului din Ardeal, in
care comisie sa he de MO, amindoi episcopii cei cato-
hei, adeca si eel latmese si eel rominesc dimpreuna cu
directorul hscusesc Petru Dobra
Mandatul imperial din 11 Decembrie 1732, despre
care incai scria dupa Sacadati, este publicat 1) El este
raspunsul imparatulm Carol VI si al conferentei mmiste-
yiale la cele vre-o opt memorn si petitu, pe care episcopul
Clam le presentase imparatului pima in 1732 COM1S111-
nea, care trebuea sa cerceteze serios plingerile si do-
rintele Rominilor greco-catolici, se compunea, grin acel
mandat, din urmatorn barbati contele Francise Paul
de Wallis, episcopul greco-catolic, sz cel romano-catolic,
baionul Samuel Francisc de Rebentisch, consilier al
Curtis si director suprem al causelor camerale din Ardeal,
si din mai multi consiheri catolici din guvernul tarn
Imparatul prountea, ca, daca intelegerea amicala va
reuse in comisie, el o va ratified), eventualele deose-
bin cerea sa-i fie raportate, pentru ca sa poatA de-
cide in cunostinta de causa
Episcopul Clam n'a facut statistica, despre care e
vorba, din propriu -i indemn, i-o cerea cornisiunea, care
voea sa he bine informata asupra starilor din toatet
biserica romina Aceasta resulta clar din scrisoarea la-
tina, cu care episcopul Clam a insotit statistica sa, and
a presentat o comisium In aceasta scrisoare episcopul
isi arata bucuria sa pentru notificarea ce t-a fAcut co-
misiunea care doreste sä se execute cu strictete pri-
vilegule date clerului unit, in timpul unirn, si spune cum
a fAcut, dupa piescriptule ce-a primit, statistica, pe care
o recomanda comism Clam aduce apoi aminte, ca pe cind
episcopul Atanasie a prima unirea, s'a prowls ca se va exe-
cuta diploma leopoldina (Clam intelege asa zisa a doua
diploma leopoldina din 19 Martie 1701), pomeneste turbu-
rarile politico si revolutionare care au Impedicat esecutai ea
ei si relele urmAri, pe care le-a avut vacantia scaunului
1) In Niles, Symbolae ad tllustrandam htstortam eeclesta-

ortentalts, vol II, p 513-517
www.dacoromanica.ro
STATISTICA ROMTNILOR DIN TRANSILVANIA 629
episcopesc dupe, moartea lul Atanasie In decursul acestei

vacante, continua el, multi preoti, vazind ca nu se pot
bucuia de privilegille promise si ca, pe de-asupra, snit
persecutati de nobilimea catolica, au inceput a blestema
pe autoin unirn si a se lepada de ea Sub predecesorul
lui Clam, Pataki, schisma a continuat sa faca progres,
iar causele favorabile lui snit, zice Clam mai incolo,
vexatiunea preotilor roman st neimplinirea privilegulor pro-
mise Find acum el confirmat episcop, Clam cere si
comism numite sa puns capat aminarilor, din care cause
mite suflete se pierd, si sa realise7e promisiuntle, care Va
aduce o mare mingiere clerului si natiunn romine-unite
Clam se folosea deci de prilegiul acesta pentru a
arata incaodata, ca neincrederea in untre si decaderea
acesteia se reducea la neimplinirea privilegulor promise
In revolutiunea lui RalOczy, in vacanta ce-a urmat dupe
moartea lui Atanasie si in moartea prea de vreme a lui
Pataki, Clain afla cause scusabile ale aminarn, dar el
dorea si se ruga ca de-amcm inamte ss nu se-- mai lase
in ratacire sufletele crestmilor sat Rubrica din statistica
dedtcata preotilor ne-amp, avea sa ilustreze pins la care
grad unirea avea sa revindece pe ne-umtm, Sl sa-i con,.
verteasca
III
htlul, sub care Clam a presentat statistica sa, in-

dica si directia in cafe s'a lucrat 1)-
1) Registrum universorum, in Tranma, sacerdotum et incolarum
valachicorum, ad mandatum excelsae commissionis a Sacrama
Majestate doputata et in fine Iunu, anal modo labentis, in negotm
den undo valachim, Cibinu celebrata, confectum et emanatum
quod exhibet, quot in quoquo op pido, pago locis denique majoribus
ac minoribus degant, ac epiritualia administrent sacerdotes ad-
dais eorum no minibus unione disunione, habilitate inhabilitate
ad adrnimstranda populo sacramenta nec non incolarum, in qui-
busvis toms pumerica multitudine ac paucitate Quod cedat ad
majorem ter bptimi ter maxim' Del gloriam, praelibatae excelsae
commissionis integram contentationem, ac satisfactionem , deri
vero unito - valachici desideratum solatium, et pridem exoptatum in-
crement ,Szamos Uivarini Anno Domini 1733 Datarea din Gher/a
www.dacoromanica.ro
630 STATISTICA ROMINILOR 1DIN TRANSILVANTA
El spune ca va arata ctti preati si ci i locuitori in-

telege caps de familie snit in he-care oras Si sat din
Ardeal, adaognid numele preotilor, caracterul for conle-
sional unit on ne -unit si stabilind capacitatea si incapa-
citatea for de a slum
Felul, in care s'a facut consciiptiunea, ne intereseaza,
hreste foarte mult Clam insu-si ne-a dat pe pagina ur-
matoare dup. titlu numaz o note scurta I) din care
results ca statistics s'a facut destul de repede din causa
scurtimu timpului, impreiurare, care a lasat urme in
lucrarea lui Clam Se poate constata ca lipseste o same
de comune , mr Cara Birsei, unde predomina magistratul
din Brasov, nu, a putut h conscrisa Valoarea ei nu -i
intr'atit alterata inch resultatele ei generale sa poata ii
privite cu neincredere, mai ales O. si pentru Cara Buse'
avem date statistice din acel timp 2)
Din mai multe notice imprastiate prin lucrarea lui
Clam, results, ea toate datele statistice s'au cules la fa(a
loculuz, prin oamem anume trimisi Din faptul, ca acestia
aveau sa controleze pe toti preotu minim , de ce confe-
siune sa in au lost ordmati in mod legal on nu ?
tine ra shntit 9 conchidem ca ei au lost protopopu Proto-
a statisticei se explick prin urmatorul pasaj din Petru Mawr (Ist

Ins p 200) Deci, precum scaonul vladicului Rommilor era pus de
imparatul Carol al saselea in Fkgfiras si de papa 'Wilt, asa si
locumta lui loan LPatachi au fost in Fagkras, acolo au locuit si
Inochentie Clam pink mild schimbindu se mosule cele mai sus nu-
mite (domeniul de la Gherla si Simbata de jos) cu domenul ceL din
Blai, Clam s'a mutat cu locasul de la Fagaras la Blaj Insd, de
multe ors zabovea ft unul St altul ¢t la Gherla
1) aNB In recensendis archi diaconatibus, seu districtibus non
alphabeticum nec eum, quem ratione inclytorum comitatuum aut
sedium in quibus site suet, sortirentur servavimus ordinem, sed
qui onus se ad calamum obtulit, eum rehquis praeficiendum,
pensata temporis bremtate, arbitrate sumus Item In decursu pagi-
narum nommibus pagorum, oppidorum praeponitur litera M vel V
V significat locum valachicum, M cum alng nationibus mixtum
2) La anul 1762 s'au aflat in Cara Birsei 21754 de suflete
greco onentale Conscriptumea de la 1742 se Meuse din ordinul
episcopului Dionisie Novacovici (Comunicat de 41-1 A Birsean,
dupti un manuscript vechiu, stns duple insemnkrile de la biserica
Sf Nicolae din Brasov)
www.dacoromanica.ro
STATISTICA ROMINILOR DIN TRANSILVANIA 631
popilor li s'a dat sarcina sa culeaga datele visitind co-

munele din protopopiatele for Pe unde intinderea pro-
topopiatelor era prea mare si sarcina mai grea de irn-
phnit, datele devin in adevar mance Greutatea si chiar
lipsa drumurilor facea o piedica zelului, de care stem
ea era insulletit clerul sub episcopul Clain
Unele locuri lipsese deci In alte cite-va protopopu,
comisarn de conseriptie nu au putut culege datele nece-
sare din causa indaratnicin poporului Ast-fel, in proto-
presbiteratul Geomaluluz, satenn din Lunca n'au (perms*
sa fie conscrii, rice nota adaosa de episcop, in acelas
protopresbiterat sa.tenn din Feldzoara si 1 ozana n au
aparut la conscriptie, des" an lost «mtati* sa apara Tot
asa au facut inca 2 3 sate, nu mai multe
.Ruforicele, pe care le umple statistica lui Clam, suit
met I) numele preotilor insemnind aproape peste tot
numai numele de botez, dupa formula apopa X*, «popa
Y* etc , II) preotn unite, III) preotu neuniti, IV) preotti
bigami, adica insurati a doua pub (biganiza succeszva),
V) numarul locuitornor
Caracterul national al comunelor este indicat prin
caracterisarea locurilor ca locus valachicus si ca mixte,
locus mzxtus Trebue sa notam insa, ea pentru Clam
este sufficient ca intr'un loc sa se afle si numai un roman,
pentru ca el sa tie socotit ca g mixt) De aici a resultat
o tifia mamma la rubric.' corn unelm mate
Caracterul confesional al locuitorilor romini nu-i
indicat di' ect Nu se spune atitia locuitmi sint grew-
catolim, atitia greco-oriental", ci se zice cutare popi
sent umti, cutare popi sent neumti Este evident insa, ea,
dup. conlesmnea preotilor, trebue sa, conchidem la con-
lesiunea locultorilor Asa am si Iacut
In cele urmatoare vom arata resultatele conscrip-
Vunn (acute in clupul descris ptna aici
IV
Episcopul Clam avea in vedere starile biserieei sale,

si, precum reese din scrisoarea sa, privfilegnle, pentru a
www.dacoromanica.ro
632 STATISTICA. ROMINILOR DIN TRANSILVANIA.
caror realisare a luptat viata intreaga El a si facut deci

o statistica, care ne permite sa, facem mai multe con -
ciusu relativ la starile bisericesti religioase, cleat la cele
politice
In aceastei privinta ne-a facut insa un bun serviciu,
insumind pe totz Rominit in czfra locuzlorzlor, nu buns
card numai pe cei uniti Ast-fel m s'a dat o bash coin-
pieta pentru Ilimurirea unei chestiuni, en care ne vom
ocupa mai 'nainte de-a trece la observarile privitoare
numai la biserica
Aflame este chestiunea gradului de densitate al po-
pulatiumlor Relativ la Rominu din Ardeal s'au dat la
lumina putin material care sh ne usureze cunostinta
acestei chestrum Niel el nu-i insa adunat Pentru tim-
pal putm anterior statisticei lui Clam, se poate pre-
vedea ca vor rdminea nealterate urMatoal ele. doua pa-
rer' La 1661 residentul venetian la Viena, Alois Molin,
stria Intr'un raport al sail despre Transilvania 1) St
divide in tre natzonz, &cult, Sassonz, et Vngherz,
oltre alcuni Valachz gente lzbera sparsi nelle partz
pzu deserte di essay 0 generatiune mai tirziu, un iesuit,
membru al misiunn dacice, face despre Romtm tabloul
acesta 2) Sunt sparst Transilvanza Iota tpsaque Si-
culta, In fundis etiani et sedzbus Saxonum Non
pagus, non oppiclum, non suburbium, est, quod sum ca-
real Valachis, Cu o generatiune mai tirziu Clam Isi
face statistica sa si ne face sä ne dam seama de gradul
de densitate al Rominilor ardeleni si defectele pe care le
produsese pina la 1733 acea fericita putere de repro
ductiune, pe care faimosul Huet o denunta, pe la 1590,
lui Sigismund Baton ca pe o cangrena si o boals sect eta,
care in curind va minca corpul natman sasesti, data
nu se vor lua masuri prohlactice
Dupa calculul mieu, Meat pe temeiul cifrelor lui
Clam, poporul romin din Ardeal era concdntrat la 1733,
in urmatorul chip
1) Fontes rerum austriacarum, vol XXVII, pag 83

2) Nines, Symbolae, vol I, pag 142
www.dacoromanica.ro
1 25 locutton romint se aflau in 821 localitati

25 50 . 0 » 0 » 725 »
50-100 . 0 » 0 0 376 »
100-200 0 0 2 Y> 114 »
200-300 0 P 5> 5> 5A 19 »
300-500 0 »
, 0 A V 3 *
400'500 \ 0 D )) A 2 »
500--600 » » D A 2 "
600-700 » » » » »
"
700 - 800 » 0 0 » » 1 0
Necunoscutrarnase numarullocultorilor in 15 »
Suma totals 2078 localitati

Localitn(lle cele mat populate erau
cu 700-800 locuiton romint 1?cisznarul , ,
», 500-600 » Saltstea (lingo Silmu) st
D
Bargaul f)
0 400 500 » » Cimpentt, Jana ci Arte-
k
sail -mare 2)
5) 300-400 » » Vidra sl Amp!
--0 200-300 » » Maier, Rebrtsoara, Ilk-
codu (in partile Nnsnudulm) , Sadu, Botta, Vestemul,
Gurariuluz, Orlatul, Stbielul (In partile Sthnulut) , Zlana ,
Btstra (in Muntu apusent) , Sas Sebes, Apoldul-mac,
Saldorfu, Orastta , Sac adate, Porcestz, .Racovita (despre
Fngaras) si Deva
Erau asa darn alma vi e-o 26-28 locuri, in care
poporul romm era mat bme concentrat in Nord patru ,
in Sud trelsprence, adecn cele mat multe , in Vest, in
munti, cmci , pe Mulls si latunle lm, in partea vesticn, anti
Localitatile nurmte snit toate asezate in muntt on
in poalele lor, on aproape de ele Valea Murnsulm este
de alts, parte cunoscutn, ca un drum de progres pentru
populatta romtnn, cnrela pe awl n desclusesera calea in
mare parte pradanle Turcilor at pustutorul foc al ras-
bmulut
1) FOX determinarea mai de-aproape a intindern Bsarg'aului

2) Fara determarea ma' de aproape a intindern cercetate
de comisarn statistician'
www.dacoromanica.ro
Cele 1 alte centre mai mici erau impartite asa cele

cu 100-200 locuitori romini erau mai multe in partile
Venetia-de-jos 1) Colunulut Reisznarulm, Ludisorulm,
Brostemlor, Sas-Sebequlut, Balom,zrulut, Vinfului de dos
si Nasdudului (cite 6-10 locum cu cite 100-200 1 r ), ele
lipseau in lb dintre cele 44 de protopopiate Centre de
50-100 locuitoii rornini lipseau numai in protopopiatul
Boianului , centre de 1-25 si 25-50 1 r lipseau intr'al
Porcestilor, de 1 -25 1 r lipseau in al- Balomirului,
amindoua ins& hind de o Intindere mica
Clam gaseste ca in Diecesa sa erau urea 85000 lo-
cuitori Cilra aceasta o admite si academicianul austriac
Fiedler in cunoscutul sau studiu asupra unirii religioase
in Ardeal Multiplicind suma aceasta cu 5 gamin pe
vremea lui Clam circa 425000 de suflete rommesti
in Transilvania, fara de Cara Birsei Considerind insa ca
aditiunile lui Clam sint une-ori defectuoase, suma de
85000 famlln o putem reduce la cifra rotunda. de 80000 2)
La tot casul cilrele 80000 familn si 400000 suflete tre-
buesc privite ca un minim
Chestiunea, care preocupa in primul rind pe alca-

tintorn statisticei, de care vorbim, era lamurirea sta-
rilor din biserica romina Cu aceste star]. s'au s1 ocu-
pat ei mai mult Vom face si not tot asa, dind mai
multa atentie unor chestiuni, care sent importante din
punct de vedere cultural, cum este arondarea cercurilor
administi ative bisericesti (protopopiatele), confesiunea
comunelor si bigamia preotilor
a) Statistica lui Clain cunoaste 44 de protopresbi-
terate Impartirea aceasta era in parte noun , archi-
diaconatele nricarilor generali, care erau doi, se aronda-
1) Fixez regiuni'e dupl numele protopopiatelor

2) Neavind ongmalul in mini nu am putut face un calcul corn-
plet In copse am &it cite -va sume mai man decit cifra ce-o d'as
adiIiunea exacta a numerelor adunate,
www.dacoromanica.ro
sera la soborul din 17321) Dar partea cea mat mare a

protopresbiteratelor este veche, mat veche decit unit ea
In actele soboarelor, care au prima unirea, se gasese
subscrisi multi protopopi ca hind din locurtle, pe care si
statistIca lui Clam le indica ca hind at la 1733 rest-
den0 protopresbiteriale 2) Cite-va slut cunoscute si din
istoria dinainte de 1700
Compara%iunea arondarn de sub Clam cu timpul
dmaintea mum este interesanta In manilestul de unire
gamin subscust la Niles 3), ca si la N Densuseanu 4)
cite 38 de protopopi Companndu le numele, constatam
cite-va deosebiri, care, in hpsa actelor originale, nu pu-
tern sit sint greseli de cetire, ott contraziceri intre acte'5)
Protoposbitern se numeau, dupa Densuseanu, de Hatag,
Hinidora, Jomal, Sassebes, Cnsun (Nilles Blazea), easel,
Nemigta, Ulfalau, Mann, Bistrrta, Haparta, Saoras, 131s-
tra, Calata, Laposu, Daianul, Armen'', Cluoar, Coma,
Secalu, Kete, Colunu, Moh, Vintu, Selisce, Fagaras, Fa-
ras, (Nilles Fagarasz), the, Racovita, Gorghiu, Cichin-
Dein, Berghis, Lepindea, Sieuta, Surnhai, Shvas, Ohaba,
Cuger Pe vremea lui Clam gasun la 1732 urmatorul
sir de protopresbitere
Popa Vasilie din Clul-Manastur,
Popa Atanasie din Nasaud,
Popa Grigorie din Lapusu-roman,
Popa Teodor din Monor,
1) 1 31 Moldovan, Acts stnodatt, II p 97
2) In curind arondarea se modifica mast Benko, Transilvanta
11, p 237 nurnara chip& un «Titular dame» (din 17h7) 48 de pro-
topresbiterate In sematismul de la 1835 at Diecesei de Fagaras
g6.siin 72 de edistricte archi-diaconalez,
3) Symbolae I '2io-211
4) Indepeudenta base, weasc6, a metropolin routine de
Alba-lulta, p 20-2 I
5) Deosebirile sint acestea In locul 5 subscrie la Nilles Elias
de Blazea la Densusean Ilse de la Crisuri, va fi Post the din BM,-
sern-Cris in Zaragd, la Nilles la locul 26 st 27 subscriu Aron de
agarasz st Daniel de Fa."garasz, la Densusanu, la acelas loc,
Radu de la P6garas si Stanila de la Faras
Dupg ma protocol din carhivul vlddicei Faggrasului. era'' pe,
atunci 51 de protopopi in Ardeal si 3 in Marainures Smcaz, III
sub an 1700 , Moldovan, Acte, II, 116-118)
www.dacoromanica.ro
636 STATIS-TICA ROMINILOR DIN TRANSILVANIA.
Popa Ion din Vima,

Popa Avram din Data,
Popa Teodor din Petea,
Papa Aaron din Chichindeaj ,
Popa Constandin din Stn-MArtin,
Popa Mihaile din Riciu,
Popa Vasilie din Qoasu,
Papa Simeon din Cerendul-mare ,
Popa Tatomir din Rasinar ,
Nicolau Pop, vicar general si loan Pop, protopop,
acesta in Bela ,
Popa Ion din Alba-Wm ,
Popa Ion din Geomal,
Popa Ion din Turda ,
Popa Vasilie din S'acalu-de-cimpie,
Popa Luca din Bolan,
Papa Janos din Biad
Popa Iosit din Dobra,
Popa Radu din Colun,
Papa frame din Nirasteu,
Popa Maim' din Singeru-de-Munte, lurat,
Pona Gabor din Bontiu ,
Popa Ion din ChesuI-de los ,
Popa Visan din
Popa Precup din Teurea.,
Popa Stefan alias -Timandi, vicar general si popa
George, protppop din Jucul-de los ,
Popa Many din Brosteni,
Papa Nicolae din Snares ,
Popa
Popa larul din Ludisor ,
PON. Petru din GrAdiste,
Pop, Samuil din Bistra,
Popa .)
Popa Petru din Sas-bebes,
Popa Georgie din Porcesti ,
Papa Ion din Balomir,
Popa George din Hunedoara,
'1`) Nu slat msemnatt in manseriptul studiat de mine
www.dacoromanica.ro
STAT1STICA ROMiNILOR DIN TRANSILVANIA 637
Popa Toma din Vint ,

Popa Ion din Odorheiu, \
Popa Ianos din Veneta -de -dos
Afara de catalogul lui Clam se mai afIa inca unul pos-
terior, de la 1739, publcat de d-1 Moldovanl), §i intro acesta
,si al lui Clam sint deosebiri nnportante De Oda la 1739
gasim ca si la 1790 un protopop la Ilia, pe care la 1733
nu 1 &in, iar Ilia se afla la 1733 insirata intro cofnu-
nele din protopresbiteratul Dobrei , la 1739 gasim un
protopop la Fagaras, iar la 1733 Fagaraul era comung,
in protopopiatul Venetni , la 1742 protopopul din Fa--
garas, cel de la 1739, are o pricing in sabor 2) Care sa
fi fost cercul sau 7 Cel de la 1733 al Venetm, on al
Ludisorului 2 Cine sg. stie 9
Ast fel de deosebiri mai sint intre sera de la 1739
si cea de la 1733 Causa deosebirilor este, ca protopo-
pit erau numi(z Tara ,consulerape la locul, uncle erau
si pope, asa ca ei nu aveau reseclinfr stabile, ci ree-
dintele se mutau dupa locul celui numit De Oda nu se
Linea seamy de ntimarul sufletelor,, suit locum de cele
mai bine populate, care nu apar niciodatg, ca resedinte
de protopopie (vezi-le in cap IV, mai sus) Sint, nu-i
vorba, ci locum-de acelea, care erau totdeauna conside-
rate, ca Bistra, Colunu, Lapusu, Geomalu, Alba-Iulia, Sa-
calu etc , care apar in toate casurile numite si care in-
dica prin urmare si regiunile, in care s'a stabilit mai
de vreme cent' ele secundare ale administratin bisenceti
, Problema unei lucran speciale ar putea urman si mai
departe aceasta chestiune de istorie bisenceasca
b) Caracterul confesional al p oporului este, precum
usor se poate intelege, in mare maloritate unit Un sin-
gur protopresbiterat mare si bine cunoscut, al Odorhe-
iului (in comitatul Solnocului) cu 101 comune, este in
maloritate greco-oriental Altul, al Trei-scaunelor este
asemeni irt maloritate greco oriental, dar este- foarte in-
complet cunoscut Dintre cele-l-alte, greco-orientaln se
presinta binipr in prot Vima, Geomal, R4inar, Biad,
1) Acte II, p 85-86
2) Acte, I, p 154
www.dacoromanica.ro
638 STATISTICA ROMINILOR DIN/ TRANSILVANIA
Cheseu, Bistia, Ludisor Si Inca in cite va In lata acestei

intinden a confesiunn greco - orientale, este greu a nu
admite ca ea conttnuase a fi si de Ia 1697 incoace Ea
se sporise insa prin desertiune de la umre
Episcopul Clain observe in scrisoarea sa, ca, pine
la el, se facusera remarcabile desertiuni de Ia unire
vSchisma, se sporea de nou Pentru dovedirea acestui
proces, statistica lui ne (Ara abia un cas absolut sigur,
si abia doua probabile Casul prim nil ofera satul luqzu,
unde era preot un anume Albu , fiul acestuia (Popa
Films ems, cum zice statishea) nu mai era ca tata-sau,
unit, ci era preot ne unit Cele-l-alte doua casuri ni le
ofera satele ,$aldorf si Stana, unde erau cite doi preoti
cu acelas nume, unul senior, al doilea junior, senior
unit, tumor ne-unit Au lost de sigur si alte revering
la vechea confesiune, dar este tot atit de sigur ca multe
locuri greco - orientale nu trecusera deice la cea noun
Pentru a putea cuprinds cu singura pri vire carac-
terul conlesional al comunelor, am elaborat doua con-
specte, cuprinzind, unul, numai comunele pur-romine,
iar ce1-1-alt comunele amestecate cu Sdsi, Unguri, etc
Resultatul este acesta Din 2078 comune cuprinse in
statistica lin Clain, 1249 sint romine, 929 smt mixte
Din cele 1249 pur romine erau
761 pure greco-catolice, adica 60 92.010
130 pure greco-orientale, ached 10
163 mixte, gr -cat si gr -ort adica 112 01:If,
195 nu erau cunoscute, adica 15 610/a
Dintre cele 829 comune cu mai multe nationalitati erau
302 pure greco-catolice, adica d6 42010
44 pure greco- orientale, adica 5 3001,
25 mixte, gr -cat si gr -ort , adica 3 201°1,30
458 nu erau cunoscute, adica 55 24010
c) Titlul statisticei lui Clain spune ca va cerceta si
dace preotii sint on ba destoimci sa administreze cie-
dinciosilor for slintele sacramente Acest avis privea de
sigur pe acei preoti, pe care statistica ii insemneaza ca
sint bigami (bigamia succesiva)
Chestiunea aceasta a pi eotimn bigame era veche in
biserica romine La 1600 Miliam Viteazul se ocupa cu ea
www.dacoromanica.ro
si face ca dieta tmuta in acel an in Alba Iu ha sa vo-

teze un articol art XXX VI prin care preotu in-
surati a doua oat% se obligau, sub grea pedeapsa, sä
anunte vladiculm a doua casatorie I) Dar se pare Ca
unu vladici nu aveau mime in contra ei Mitropolitul
Teohl, slatint probabil si de proprule slabicium, o per-
mitea 2) Urmasul lui, mitropolitul Atanasie, care asemenea
nu se prea putea lasa cu totul de cele omenesti, inga-
duea si el preotilor sa-si is si a doua nevasta a) Atanasie
admitea casatoria a doua, des' chiar si patriahul Ieru-
salimulin, Dositeiu, ii ordonase in instructia ce i-a dat,
sa la aminte ca preotn si diaconn sa he (nice de cum
insurati sau numai cu o muere insurati,, nu alt-fe14)
Cu unirea sa, reia si lupta contra bigamni succe-
sive a preotilor minim Cardmalul Colonic' cerea si
parerea unui canonist grec asupia acestei chestiuni 5),
si mai ceru ca soborul de la 1700 si 1703 sa is masuri
pentru indreptarea ei Atanasie infra fireste in vederile
lui Colonic' si la 1700 se formuleaza in sobor canonul
al XVI-lea, care suns, asa 6) «Cara pops sunt cu a 2 ca-
sittorie, me" intr'un chip sa nu slujasca liturgie, la' s6,
s'are gasi, sa se tunza, de tot sa he mirean' Iar in
ordinatiunea sa de la 25 Octombre 1711, Atanasie ho-
Waste ca pope bigami sa he primiti numai la (imitate*
si, prevazind ca disciplina cam slaba nu va oboli ye-
&nil obicem, adaoga 7) (Asisderea si cari de acum
'nainte sit vor insura a doua oara, nice cum sa nu mai
1) Ciparau Arktv p 119 i'l,ncetz, 0 onzca, ed 2,11, p 445

2) q,,ncat, Cronica, III, p 277 0 revelattune de pe vremea
lui Teofil me despre pope romim la 1697 411xores habent sed
gut mortua conjuge ad nuptias secundas transient, jam hturgiam
non facd, verum popae hturgo in diacom munsterm adstat Nines,
I p 145
3) Acesta este un cap de acusare pe care clerul, in, inra lia
la Curtea din Viena, il aduce tut Atanasie «8 Vetitum est in
nostro ran , ne sacerdos Diming admunstraret, ducta secunda
uxore , hoc non correxit, sed adnunt Nilles, I p 260
4) Cipariu,,,Acte, p 245
5) Nilles, I, p 360
(i) I M Motelovan, Acts sznodalt, II, p 121
7) Major, 1st Ins Rom, p 374
www.dacoromanica.ro
sluiasca, nice o taind, ce sa fie bisit de toate trebile

preotesti, Si se va st globs cu 66 florin-0
Lupta contra bigamin nu dase pin& la Clam re-
sultate man La 1733 episcopul Clam insemneaza in
statistica sa 280 de preott bigamt (unit! ft ne-uniti)
Cam tot al zecelea preot era bigaml
Obiceiul condamnat si de Clam era puternic in-
temeeat in moravurile preotunti romme si era greu a-1
stirpi Petru 1VIalor stria inc. la inceputul veacului
nostru 1) «In Ardeal point cei rominesta, on umti on
neuniti, care, munndu-le preotesele, s'au insurat a doua
oara, asa au lost totdeauna datum, ca szngur de la
sluprea hturgui sd, se opreaScd, precum st soborul acesta
(de la 1700) sub numarul 16 de la nemica alta nu-1
opreste Pentru aceea qi astazi vedem, ca unit preott
ca aceea slusesc maslu impreund cu altf preoti, ascultd
ispovedarna si allele lac, Odra de liturgie) Iar mai la
vale, vorbmd despre tendtntele centralisatoare din ordi-
nattunea de la 1711, Petra Mawr scrie .'Cl cu toate
technele teologulut, st protopopit mdecd causele cele, de
casatone pind, astdz2, s1 preotit cef cu a doua cdsAtorie,
cum vedem, slulesc toate cele preotesti, gall de liturgie,
Al dodea veac de luptd" contra bigamm preotilor,
inc d nu o invinsese Cilrele lui Clam ne dau o idee
despre tana et la inceputul veacului al optsprezecelea
Pentru inceputul veacului at noudsprezecelea, rind stria
Mawr rindunle citate, ne hpsesc cifrdle, cu care am
putea compara pe-ale luf I I Clam
VI
Chestiumle pnvite ca principaIe si &strati:, prin

rubncele spectale ale statisticei lin Clam au lost cum
Citl preoti 9 citi unlit 9 citi neuniti ? crti btgami 7 tiff
locuiton ? Insemndrile, care sd, ne permit& a lace si
alte observari maruntisun suit mai putine IatA -le
sf pe acestea ._
Cet ce-au lacut conscriptumea in prolopopiatul

1) lbid, p 362
www.dacoromanica.ro
1Vdsetudulut vor h fost surprinsi de numarul mare de

popi, ce s'au gasit in patru sate Pentru aceea, ei
au trout sa Insemneze ca in acele sate sint tot cite
doua biserici si ca ei la doua biserici servesc, nu la
una Aceste sate erau Maseru, Rebrisoara, Sa lva si
Zagra Intentia insemnarn era de sigur apararea unora
de-o eventuala casare ca supra numeranx. cum se zicea
pe-atunci In schimb gasim ca in Bistrita erau 70 de
locuitori rornim si ca popa - nu aveau
Intr un singur or se insemneaza ca'n sat se alla si
un calugar, este calugarul Inocentie din Perindul de sus
(prot Clui-Manastur)
Intr'un singur cas se insemneaza, ca un preot, care
este neumt, este nobil Preotul care va Ii relusat sä he
numit simplu <Topa Ion*, este preotul din Ucea-de-sus
Ion de Stezar (scris Stezar) El este din cei ce, soco-
tind ca lumea si pentru lumesti lucruri este, s'au Insurat
a doua oars si este trecut si in rubrica bigamilor
Intr'un singur cas se insemneaza ca un nenorocos
on nenorocit era suspendat popa Ion din Teocul-de-sus
0 patise cu vicariul Timandi, canna numai cu un an
Inainte, la 1732, i-se arondase, in soborul mare, tentonul
(autoritatu) sale
Despre un singur popa se noteaza ca-r Indoelnic
a fost on ba ordinat 9 Nota priveste pe un Toader din
Porumbacul de-sus
Despre alt preot, Vasilie din Ciuta (in protop 0-
dorhemlui, in cotul Solnocului) se insemneaza ca a fost
ordinat de episcopul Serahm (a Seraphim Eppo) Nu
titi tine va fi fost acest episcop
VII
Acestea sunt toate resultatele, ce se pot scoate din

statistica lui J J Clam Ea ne deschide o prneliste in-
teresanta asupra densitatn poporului romin, care pro-
gresa in continuu Problema cercetarilor speciale va fi
sa urmareasca in amanunte acest progres, cautind a
lamun trecutul he-cdrui loc in parte Istoria progre-
www.dacoromanica.ro
sului acestuia dispune si azi de Isvoai e interesante Ele

sort monograhile nenumArate, care s'au scris in Tran-
silvania Pentru ca sa, nu citez luerari rnai cunoscute,
amintesc aici istoria Apoldului mare de grasser, care
descopere date foarte interesante, relative la Rommii
din partite Apoldulul, aratind la cite-va sate chiar st
anul in care a pent ultimul Sas din ele , pe Salzer cu
istoria Bertanului, pe Keintzel cu cercetarde sale asupra
progresului elementului rominesc si cAdern elementului
sasesc in partite Bistritei, etc Din aceste isvoare, pre-
cum si din registrele de dare si din conscriptule pome-
nite la inceputul acestui articol si cele posterioare tor,
va h posibil sei, alcatutm cu vremea o icoanol din ce
in ce mat fidela al cre$terit elementului romin in
Transavanza Era de nevoe sa aducem aminte de a-
ceasta problemA, este bine cA o putem face din mci-
dentul unui studiu asupra lui Clam, care adese-ore va h
singurul isvor ce sA va putea city in scrutArile speciale
si care totdeauna va putea serve ca milloc de corn-
paratiune
GEORGE BOGDAN-DUICA
www.dacoromanica.ro
MAMA(DIN RAMAJANA)
Neamul Icvacu-1 aseuse , lumile-1 dau nume Rama

E stgpinitot pe sine, om ce nu cunoaste teama,
'Nalt, puternic, plan de fapte, par'ea i soare igsdrit,
Vecinie biruind dusmann, intelept si fericit,
Cu talc' tapene, cu oase tart ca fierul, cu brat tare
$t cu pieptul lat, si sdravgn, d5tgtor de 'nfiorare
Bratele-1 voinice-atti a ping de genunclu mai jos,
Sus isi tine capul nobil , e cu minte, viituos,
$1 e plin de demnitate, total plin de vredniete,
E nepgsator, st are ()elm mart, coloarea vie
E clatin5tor de umblet, e voinic intreg la stat,
Bun de ti-e mai mare dragul, sa cunosti asa bgrbat
$t noroc el are 'n toate, st cunoaste legea bine
$t mbeste adevgrul, si-i nembitor de sine
tie sg-st aleaga arma seri mime e tot treaz,
Ginditor adinc de lucruri, st cu patimi de viteaz
Om cuiat st blind la suflet , site multe, multe poate
$t e scutul, si-apgrarea lumilor acestor toate
E'ntemeetor de lege si sustntor al el,
$t cunoaste Veda 'ntteagti Nu e lacom de femei
$1 vorbeste ca un tat5, de stau lumile s'asculte
tar mestesugirt istete la razboiu el stie multe
www.dacoromanica.ro
644 RAMA
E'nvgtat, cunoaste bine toate cele ce s'au scris,

Tticueste on -ce carte si pricepe ori ce-at zis
E tuba de toata lumea, e blajin, vows din fire
5i vorbeste totdeauna !impede, f6Cocolire,
Nici ininctuna 'n el nu este, nici nu poart4 defh'im5ri
St to perm in bunitate -i ca si rturile 'n mart
Rama, culme de virtute, darnic ca un nor de ploae,
$1 ca muntu Himalaya de statornic in r5zboae,
Ca un trAsnet in mime, mat grozav decit furtuna
Care sgudue p6mintul, dar frumos si bun ca tuna,
5i mat drept in toate cele decit Mahadeva sfuitul,
$1 e rAbduriu ca piatra st e pacinic ca pammtul I
G Cosituc
www.dacoromanica.ro
REORGANISAREA FACIILTATILOR DE LITERE *'
Domnule Ministru,
Inca de mult facultatile noastre de filosofie si
litere au simtit trebuinta de a-s1 modifica regu-
lamentele actuale, parte pentru a putea da o mai
mare putinta de specialisare studentilor, parte
pentru a garanta mai mult decit se garanteaza
acum seriositatea studnlor universitare In special,
facultatea de filosofie si litere din Iasi a presen-
tat onor Ministeriu al Instructiunn publice, in
timpul din urma, doua proecte de regulament,
dintre care ultimul in Februarie trecut, cu ruga-
mintea de a fi aprobat Aceasta aprobare 1 s'a
refusat atunci, deoarece Ministerial dorea ca la
temp sa, indrumeze o umficare a tuturor regula-
*) Una din cestiunile care intereseaza; in momentul de fatI
lumea universitaxl, este si noua regulamentare unificatoare a facul-
tallier noastre de litere din Bucuresti si Iasi, si credem ca facem
un serviciu cititorilor nostri, impartasindu-le raportul pe care d Ion
Bogdan, profesor la Universitatea din Bucuresti, it adreseazI, in
calitate de delegat ministerial, onor ministerului instructiunn pu-
blice, in aceasta. pnvin0. (Not Red )
www.dacoromanica.ro
646 REORGANISAREA FACULTATILOR DE LITERE
mentelor universitare din tarn Aceasta lucrare de

unificare a inceput sa se fad, la initiativa d-voastre,
Domnule Ministru, si eu yin a vä supune acum
resultatul uneia din cele 4 comisiuni ale Univer-
sitatilor. Imi implinesc prin aceasta misiunea, cu
care mi-ati facut onoarea a ma insarcina nu-
mmdu-ma," delegatul D-voastre in comisiunea de
unificare a regulamentelor facultatilor de filosofie
si Mere
Comisiunea compusa din delegate facultatii de
filosofie si Mere din Iasi, d-nn C Leonardescu si
P Negulescu, din delegate facultatu de filosofie
si htere din Bucuresti d-nu C Dimitrescu-Iasi
si Gr Tocilescu, si din delegatul D-voastre, s'a
intrunit in 4 Noembrie, a inceput imediat lucrarile
sale si le-a contmuat far. intrerupere pink' la 14
ale acestei luni, cind le-a incheeat, ischlind pro-
ectul elaborat de dinsa in doua. exemplare Acest
proect, trebue s'adaug, este facut insa Ma con-
cursul unuia din membrn delegati ai facultaAn de
filosofie si Mere din Bucuresti, si anume al d-lui
Gr Tocilescu , d-sa fund de Were ca comisiunea,
intrunita din initiativa D-voastre la Bucuresti, nu
ar avea misiunea sä redacteze un nou regulament,
ci sa modifice numai pe cele presente, a declarat
ca nu va lua parte la lucrarile ei si ca va relata
aceasta colegilor ce i-au facut onoarea sa.-1 nu-
measca delegatul for in comisiune Majoritatea
comisiumi insa, vazind, dupa o scrupuloasa corn-
paratie a aminduror regulamentelor de fatA, ca o.
unificare a acestora este imposibila fara o modi-
ficare radicala," a for si deci farb," crearea unui,
nou regulament, si-a continuat lucrArile si a ajuns la.
www.dacoromanica.ro
REORGANISAREA FACULTATILOR DE LITERE 647
resultatul pe care vi-1 facem cunoscut si D-voastre

pun alaturata cope a proectului de regulament
Principule generale de care ne-am condus la ela-
borarea acestui regulament, s'ar putea resuma in
urmatoarele
Facultatea noastra de filosofie si Mere inde-
plineste, mai 'nainte de toate, o misiune foarte
important& in statul nostru, ea pregateste profe-
son de ramura literelor si filosofin pentru scoa-
lele secundare Se 'ntelege, ca facultatile noastre
n'au pie' dut niciodata din vedere scopul general
ce-1 urmaresc difentele facultali ale umversitatu
de a pune pe studentn for in curent cu resulta-
tele stnntelor positive si doctrinelor istorice, de
a -ifamiliansa cu metoadele de investigare in
aceste doctrine si de pune ast-fel pe calea
de a putea continua, dupa terminarea facultatn,
studnle si investigaliumle for intru cautarea ade-
varului
Aceasta inalta misiune a facultatilor de filo-
sofie si litere cade ins' la no' pe al doilea plan,
trebuintele noastre man immediate find de alt'
natura Facultatile la non au, inamte de toate, sa
prepare burn profesori pentru acele obiecte din
scoalele secundare, care se predau in facultate,
pentru lnmbnle clasice, pentru hmba romina si
francesa, pentru 'stone sn geografie, pentru prope-
deutica filosofica
Ne-am gindit dar Ca ar fn de mare folos, in
vederea pregatirn vutonlor profeson secundari, sa
impartim studnle facultatn de filosofie si Mere pe
matern, asa ca unii student' sa Se prepare mai
ales pentru filologta clastca, unde studnle de
www.dacoromanica.ro
capeteme sint limbile latina si greaca cu anfichi-

-Nile clasice si cele-l-alte studn auxiliare nor, altn
pentru filologia moderna, unde studiile de ca.-
peteme slut limba romina si francesa, altu pentru
tstorie, unde studnle de capeteme sint 'storia
universals si romina, cu archeologia, antichitatile
si epigrafia, antis, in fine, pentru filosofie, din care
in hceu se preda Iowa, psichologia si etica
Era natural deci sa ne gindim a da studenti-
lor posibihtatea de a dobindi patru felun, de
hcente, in locul celor doua sau tree de pina,
acuma, dintre care licenta in filologia moderna
lipsea cu desa,' virsne Lipsa acestei din urma li-
ce* o consequent& de altmmtrelea a saracm
catedrelor de aceasta, specialitate a fa' cut ca in-
vatamintul nostru secundar sa alba prea putim pro-
feson bum de limba romina, de cea francesa sau
de cea germana,cele doua din urma limb" ne timid
nisi macar representate in facultatile noastre Aceasta
lipsa -se smite foarte mult si comisiunea a admis cu
atit mai usor o a patra licenta in filologia moderna,
cu cit a crezut ca prin aceasta va atrage atentmnea
onor Minister asupra acestei part" neglijate din
invatamintul nostru superior Inflintarea de cat edre
de limba francesa, si germana si ocuparea nor, fie
prin profesori titular', fie prin lector', slut doua
legitime dorinte ale facultatilor de filosofie si
Mere
In ce priveste licentele, intioducerea licentel
in filologia moderna', este singura mnovatie ce
aduce noul regulament Cele-l-alte hcente "A-
min a se da aproape tot asa cum s'au dat pina
acum 0 desvoltare mai mare s'a acordat numai
www.dacoromanica.ro
hcentu in filosofie, grupindu-se pe linga studule

filosofice o suma de studn secundare si lasindu-se
alegerea for la libera apreciare a studentilor, aceste
studn sint sau clasice, sau istorice, sau moderne
Ast-fel licenta in filosofie devme mai multilaterala
-ca pina acum, iar studentilor, aplicati spre studn
filosofice, li se da putinta de a avea pe linga acestea
cel putin doua alte matern dm care vor putea
profesa ,in scoalele secundare
Studiul pedagogwi 1-am introdus prin regu-
lamentul cel nou la toate licentele de o potriva,
chiar si la licentele in filosofie ale absolventilor
facultatu de Write, de care voiu vorbi mai dos
Am adaogat apoi, ca studiu colateral la filologia
modema, estetica cu aplicatn la literatura, pentru
a pregati pe victor profesoru de limba si literatura
romina sa faca cursurile de poetica, retorica si
compositium cursuri de tot slabe in liceele noastre
judecind dupa resultatele dobindite la esamenul
de bacalaureat
La catedra de etica am adaogat Sociologta,
care pe de o parte va da studentilor in 'stone ideile
generale asupra' societatn si clvilisatiunii omenesti,
iar pe de alta parte va completa cursul de etica
propriu zisa
Peste tot am observat o deosebire intre stu-
diile principle ale unei licente si studule ei se-
cundare sau colaterale, admitind obligativitatea
la toate cele dintiiu si la cele mai multe din cele
de al doilea, lasind insa oare case libertate la ale-
gerea acestor din urma Prm aceasta, dispositiune
am vrut sa facem un inceput de apropiere de
sistemul salutar al universitatilor germane, in care
www.dacoromanica.ro
initiativa studentilor pack' un rol atit de mare'

Asa de pilda, la filologia moderns, in care obiec-
tele de capetenie sint limba romina si limba fran-
ces'a' cu literature romina si literaturile neo-latine,
ca obiecte pe care le poate alege candidatul, am
pus limba latinA sau limba paleo-slovenica spre
a da in chipul acesta putmta celor ce se specia-
liseaza mai mult in limba francesa sa se perfec-
tioneze in latmeste, iar celor ce se specialiseaza
mai mult in limba romina sa invete limba paleo-
slovenica, neaparat tiebumcioasa acestora Regula-
mentul de ping acuma al facultatii de filosofie si
litere din Bucuresti nu prevedea de fel pentru
students sectiunn filologice limba paleo-slovenica
Introducind la toate patru specialitatile 11-
centei, studule filosofice si pedagogice ca studn
obligators, not am dorit sa dam studnior gene-
rale de filosofie insemnatatea ce o au ele in
realitate pentru cultura generala a until candi-
dat de licenta sau de profesura secundaia Regula-
mentul actual al facultatn din Bucuresti nu pre-
vede, de pilda, pedagogia rum pentru studentn
sectiunn filologice, rum pentru cei din sectiunea
istonca, ca si cum vntorn profesori de limbile
clasice sau de istorie si geografie n'ar avea nevoe
sa cunoasca acele prmcipu generale de pedagogie
si de didactics gimnasiala, ce vor fi chemati sa le
aplice in cursul secundar Fara studn pedagogice
si MCA cursunle mai indispensabile de filosofie,
cum sint logica si psichologia, licentiate nostn
poarta pe nedrept titlul de licentiate in litere si
filosofie , ei sint licentiate numai in litere sau fi-
losofie, nu in litere si filosofie Consequenta cu.)
www.dacoromanica.ro
aceasta mnovatie, comisiunea intrebuinteaza ter-

minul «facultatea de filosofie r?, htere», cum este
si in legea instructiumi publice de la 1864, nu
« de Were ,i filosofie
Ca sa tinem socoleala de progresele realisate de
filosofia stuntifich in ultimele decenn ale veacului
nostru, in care studnle de psichologie expenmen-
talk au luat un avint foarte mare, iar doctnnele
filosofice se baseaza pe studule exacte ale naturn
si legilor ei, not am dat posibihtatea absolventilor
facultAtii de still* (si ne-am gindit mai mult la
absolve* sectiumlor de istone naturala si fisica.)
de a urma in facultatile noastre cursurile filoso-
fice Pentru aceasta am introdus, tot in vederea
scoalelor noastre secundare, ca studiu colateral al
filosofie, pedagogia
Ar fi de dorit ca cele 2 facultati ale univer-
sitatilor cea de filosofie si litere si cea de stunte
sä se apropie cit se poate mai mult una de alta,
sa alba cursun si lucra'n de laboratonu comune,
ca in universitatile germane, si sa dea chiar di-
plome comune Este in interesul studentilor de
filosofie ca ei sa asculte unele cursun la facul-
tatea de still*, cum sent cursurile de filosofie, de
anatomie, de fisica si altele, precum si sa is parte
la lucran practice si experimente in laboratonu.
Obligind pe studentri facultatn sa urmeze lu-
cranle practice din seminarvile unnersitare
macar la maternle esentiale ale licentei lor, not
am volt sa consacram infiintarea acestor institute
in universitate, care vor avea menirea, ca si la
universitatile germane, sa completeze cursunle-
publice prin desvoltan speciale, sa indemne pe
www.dacoromanica.ro
652 REORGANISAREA FACIILTATILOR DE LITERE
student' la munca proprie si onginala, sä-i invete

-a scree si sa le dea indrumari de metodica si di-
dactics gimnasiala
Regulamentul de fats supnma tesa de licenta
si o inlocueste cu tree probe in stns, ce se vor da
la fie-care fel de licenta inaintea examenului oral
Facultatea din Iasi suprimase de mult tesa si
o inlocuise cu lucran in stns sub clausura Fa-
cultatea din Bucuresti gasise si ea cu tale ca ti-
parirea tese" este de prisos si, dupa ce a permis
ca ea sa fie numai scrisa, a mai luat si dispositia
ca ea sa nu mai fie exammata de doi profesori,
cum prevedea regulamentul actual (din 1891), ci
de unul singur de fapt dar tesa de licenta este
si la Bucuresti inlocuita cu o lucrare data s' apro-
data de un singur profesor Noi n'am facut prin
regulamentul de fatal, decit sa consacram o si-
tuatie data
Lasind insa la o parte tesa de licenta, care
mai totdeauna era o lucrare de scoala cu papa
sau cu mci-o originalitate si fa' cuta in grabs, de
mintueala, not am pus in locul ei tesa de doc-
toral, case va trebui sa fie o lucrare de adevarata
valoare si care va da candidatilor titlul onorific
de doctor, ea va insemna ca canclidatul a facut
intr'o specialitate oare-care studn profunde, si ca
el poseda aptitudim deosebite
Aceasta nu e ce-va cu totul nou in universitatea
noastra, deoarece, si legea din 1864 prevedea, ca
facultatile noastre vor putea elibera diplome de
doua grade gradul intim corespunde licent.ei, gra-
dul al doilea doctoratului
0 chestie adese-on discutata in consiliile fa-
www.dacoromanica.ro
cultaln si in jurnle de concurs, e chestiunea eclu-

valentelor diplomelor strame , am cdutat sa sclu-
tam, in liniamente generale, normele de urmat in
aceasta privinta si am hotarit, ca diplomele straine,
fie de licenta, fie de doctorat, sa nu se recunoascd
de facultatile noastre, decit cind ele sint cistigate
in urma unui studiu regulat la universitatile strame
de la cafe sint luate (una sau mai multe) , faia
aceasta posesorn for se vor supune la examenele
generale de licenta si doctorat, dupa, noul regu-
lament In interesul istorm nationale am prevazut
ca licentiate sau doctors in 'stone de la univer-
sitatile strame sa fie obligati, cerind ecluvalenta
in card, sa treaca un examen complet de istona
romina
Pentru a pune capat obiceiului de a sta in
facultate, cu mult mai multi am decit durata re-
glementara a cursurilor, regulamentul cel nou
prevede, in acord cu o dispositie a iegulamentului
de dismplina umversitaia, lucrat de delegate urn-
versitatilor Iasi si Bucuresti, ca students facultats
de filosofie si litere sa nu poata sta in facultate
mai mult de Base am, socotind Intre acesta si
anul intim comun Efectul acestei masun va fi,
intii, ca trecerea examenelor paltiale va fi mai
regulata ca ping arum, lar lucrarea continua. in
decursul studiilor mai asigurata., al doilea, ca li-
centele vor ffi cu mult mai serioase decit ping aci
Motivul principal, care ne-a induplecat a maxi
durata cursurilor in facultate cu un an, este lipsa
de pregatire suficienta cu care yin in universitate
absolventn hceelor noastre Toti membrn comism-
nil au avut, unn mai mult, alts mai pup, ocasia
www.dacoromanica.ro
'654 REORGANISAREA FACULTATILOR DE LITERE
de a se convinge la examenele de bacalaureat,

de faptul, ca mai ales in ce pnveste limbile clasice
st propedeutica filosofica, studnle cele mai esen-
tiale pentru un incepator la facultatea de filosofie
Si litere, absolventn liceelor noastre sint cu totul
insuficient pregatli Aceasta a lost causa, ca stu-
dule noastre clasice au decazut si decad din ce in
ce mai rau in universitate si in liceu, caci slabi-
ciunea liceelor se reflecta asupra facultaplor, tar
slabiciunea studulor in universitate asupra liceelor
Pentru a micsora in cit-va acest rau, am ho-
tarit a introduce pentru toti studentu facultatu un
an preparator comun, in care studentn incepa-
ton sail perfectioneze subredele cunostinte in
limba Latina sI greceasca, in antichttatile clasice,
in psichologie si loped
Pentru a nu face ilusone aceasta reforma,
i -am obligat a urma regulat cursurile si lucranle
practice ale acestui an si a-si trece toate exame-
nele , la din contra, el nu vor putea continua stu-
dule si nu se vor putea specialisa in anul al
II-lea Masura aceasta, desi 'Area para unora vexa-
tone, este insa indispensabila spre a ne ajunge
scopul dorit
Si apoi, de fapt, durata studulor in facultate
nici nu sq mareste, caci si acum sint foarte rare
casurile cind un student al facultate trece examenul
de licenta la sfirsitul anului al III-lea cei mai
multi it trec in anul al IV-lea si al V-lea , celor din
scoala normal& supenoara li s'a permis dm pri-
cina aceasta, sa-si faca lice* in anul al IV-lea
si sa stea deci un an mai mutt in scoala Comi-
siunea e de Were ca acest quadrieniu trebueste
www.dacoromanica.ro
pa'strat in facultatea de filosofie si litere chiar

atunci cind liceele noastre vor avea opt in loc
de sapte clase
Afara de innovatiumle amintite pina, aci, coml.-
siunea a fost preocupata peste tot de ideea ca o
mar mare senositate a examenelor universitare si
mai ales a celor de licenta, ar fi in interesul in-
vatamintului nostru Lasind o mai mare libertate
studentilor la trecerea examenelor pe maters sau
partiale, care in raport cu cele de acum sint mai
pu(ine si se pot face sub forma unor colegn
universitare, comisiunea a luat garantit suficiente
spre a nu lasa ca examenul general de licenta
sa degenereze intr'o simpla formalitate Spre acest
stop, nor am introdus cele tree lucrarl, in sorts
sub clausura, de care am vorbit mai sus si care
vor dovedi, mai bine decit tesa de lice* de
pina acum, la fie-care fel de lice*, data candi-
datul este sau nu suficient pregatit din mates rile
de capeteme ale specialitatu sale Aceste probe
sint eliminators Tot cu scopul acesta am des-
partit examenul oral de ltce4c1, in doua intiiul
si al doilea examen de health' , candidatul va
putea fl exammat mai cu ragaz sr cu mai multa
atentmne sr va putea trece lice* la interval de
doua sesium ast-fel ii 'Amine timpul dintre o
sesiune si alta sa. se prepare la studiile colaterale
ale specialitatn sale, pe care le-am pus totdeauna
la al doilea examen oral de licenta
Aceeasr ordine de Wei ne-a rnsuflat si o alta
dispositie a regulamentului de fata, anume, ca
mci -un membru al comisiunu exammatoare de
licenta, nu poate examma pe un candidat, mai
www.dacoromanica.ro
mult decit din doua matern, si nu poate sa -t

dea mai mull de done note. Din pricina absen-
telor destul de dese, ale unor profeson, la exa-
menele de licenta, s'a intimplat de pilda, la fa-
cultatea de filosofie si Mere, din Bucuresti, ca,
din case note, ale examenului general de licenta,
in "stone, tree sau patru au fost date de un sin -
gur profesor, iar juriul intreg, e format din cmci
profeson Acesta este un rau evident, care trebue
supnmat, pentru a 'Astra prestigiul, atit al pro-
fesonlor cit si al examenului general de licenta,
in fata studentilor
Ingreumd intr'o privinta.' trecerea examenului
general, de licenta, prin aceea ca, tmerea lui are
sä fie mai scrupuloasa, 1-am usurat intealta pn-
vinta, prevazind pen noul regulament, ca daca
candid* la examenul general de lice*, vor
cadea numai dintr'o singura materie, ei nu vor
repeta intreg examenul, ci nurnai examenul din
materia la care au cazut masura dreapta care
lipsea din regulamentul ambelor facultati
Cind candidatul se va presenta asa de nepre-
Wit, Melt sa cada la doua sau mai multe ma-
tern, atunci aceasta, usurare, nu e se mai acorda,
deoarece, prin aceasta dovedeste Ca se presenta
la licenta.' fara sa fie pregatit pentru dinsa
Introducind, Domnule Ministru, innovatiumle de
care am vorbit aci pe scurt, n'am cautat a face
alt-ce-va, decit a Malta nivelul de studn, in fa-
cultatile noastre de filosofie si litere, si a le
adapta mai bine trebumtelor noastre speciale
Admitind unitatea de regulament, in amindoua
facultatile Van', noi, am admis mai intii pentru
www.dacoromanica.ro
studenti, posibilitatea de a trece de la una la alta,

lucru pina acuma absolut cu neputinta , am con-
sacrat apoi principiul, ca examenele ce confere
dreptulde a se presenta la un concurs sau la
un examen de capacitate, precum si diplomele
de licenta, sa se faca in acelas chip la amindoua
facultatile, si sa alba aceeasi valoare in stat In
aceasta idee generald, comisiunea a fost de per-
fect acord
Nu famine acurp decit ca sa supuna lucra-
rea sa la judecata consilnlor facultatilor, care vor
avea sa se pronunte asupra ei, s'o adopte sau
s'o modifice, si s'o supue apoi aprobarii D-voastre
Primiti, Domnule Ministru, asigurarea deose-
bitei mele slime si consideratiuni
Delegatnl D-voastre,
I BOGDAN
Bucure§b., 20 Noembre, 1896
www.dacoromanica.ro
NALA
(CINTUL IX. - DIN RAMAJANA)
`Mai jucarn o dat5, rege 1 Ce put to 9 Intr'un noroc

N'ai dectt pe Damajanti, pune-ti dar nevasta 'n joc..
Nal, isbit d'aceste vorbe, a 'negrit Intamul cere
Pe nevasta-sa I Cu vocea sfisiata de durere
A raspuns ((0 pun» , si cube au pierdut-o si pe ea
Zapacit si beat de perderi, Nal cu oche stint privea
Cubit regelm Puscaras si-atunci llama lui cea verde,
Cea din urma bogatie, el o purse 'n Joe pi-o pierde
Numai in c5mas5, Nala, regele cubit, acum
Pleaca, rusinindu-si fratn, si p'un laturalnic drum
Ese din oral, se duce blestemindu-se pe sine ,
Numai Damajanti, goala de podoabe, trista vine
Dup5 el Si cu nevasta pe sub ziduri a dormit
Doua nopti in vint pro ploae Nala cel desmostenit
Dar Puscara, domnul lumn, da perunca aspra foarte
«Gine va primi pe Nala, dojenit va fi cu moartel»
5i temindu-se de vorba celui aspru la porunci,
Top au ocolit pe Nala sl zavor au pus d'atunci
Ustior, sa nu primeasca pe cel vrednic de primire
Si-a trait trei nopti s5rmanul, gol si far' adaposttre
Pe sub Mum, bind de foame apa baltilor de plot
www.dacoromanica.ro
NALA 659
Si-a plecat d'atet , nevasta I-a urmat 5t amindoi,

Supti erau de multi foame, galbmi de amar ca luna
Si -au vgzut, umblind pe dealuri, stoluri multe de sacuna,
Si-a zis prmtul de Nisada «Am o pas5re sa prind
Ast5zi vom minca, tubit5, st not bine» 5i zimbind
De noroc, desbrac5 Nala grab= hama st-o arunca
Peste-un stol, dar stolul sboard de pe deal ducind in lunch
Haila printultn, departe, mai departe 'n cerul stint
Gol de tot rAmine printul, si cu °elm la p5mint
El aude cum sacunas rid IAA. L.
«Not sintem, nebune, cubit 5i-am stmt ca at Icgmasti,
5i ne doare, city vreme not mai stun c5 ai ce-va ID
Rusmat pin5 la suflet, Nala 1'51'5 suflet sta

Despueat de cea din urn hain5, si privind nevasta
El, a zis «Tu vezi, tuba°, cum m5 bate soarta asta '
Cubu mi-au pierdut averea, tronul ei mi 1-au vindut,
M'au lasat flamind pe drumuril Ctne -i ajutor st scut
Unut om cgzut la rele 9 0111111111 cu patimi, tine
Si-au venit ca sg-m' desbrace si camasa de pe mine,
5i-am ajuns la miselia cea din urm5, cea mat rea
Sint barbatul tau, ascult5 Acest drum, lubita mea,
Se desparte 'n toga partea unul duce la Vidarba
Unde sint cu roduri pomu, unde creste 'nalt5 earba
51 sint rtid5cmi destule , la Vidarba sint at tat
Altul duce la Cosdla, si la Ricsavan in vat
Cesta-l-alt, la muntii Vindia 5st de ici, si la Avant'
Cel de cold, altul duce la Pajosni, Damajanti ID
El a zits, sdrobit de soarta fleet regelut, cu Bind
Sat mai usureze greul nenoroculut, 15sind
Drumul liber, sg se duct unde 'rea d'acum I De dinsul
Ce-o mai leag5 ? De ce-o tine el, nemingiindu -i plinsul 9
Dar cu °chit phut de plingeri si de plins cu glasul punt
A respuns tremurtitoarea Damajanti cu suspin
www.dacoromanica.ro
66o NAL A
«Tu-mi ruin anima, nitute, tu ma Judea in tot felul ,

Un cuttt d'otel ti-e vorba si-rat strabatt prat piept otelult
Sa te las plingind in noapte 9 Fara brand la popas,
Sa te las batut de vinturi9 Gol in codrn sa te las 9
Obosit de cat, cu oclin stinst de ginduri troenite,
In pustiul unut codru data vet Mika, white,
Mort de foame, spune-mt tine sa te mingie'n dureri9
Ca femeea nu e nimeni, ajutorul cind 1-1 cert. ,
Stie chuml tau sa -1 smith, st puteri din nou sail dee
Eu as ti, lasind pe Nala, cea mai josnica femee 1»
K-- Tu cea plena de frumsete1 Zen zic acest cuvint

0 nevasta-i cea mat seumpa mingiere pe plimint
Nu vreau sa te las! Adese, cind mi-e mintea tulburata,
Eu ma parasesc pe mine, dar pe tine meiodata 1»
« Daca nu voesti, lade, sa m'alungi, de ce-mt arati

Drumurile spre Vidarba 9 0, dar stiu, d'atitea data
Ti se 'ntuneca lumina gindurilor si te 'nneaca
Dorul sa. m'alungi 1 Sttu bine, ea tu nu pots sä-rni zun
[« Pleacil 1»
Ca p'un zeu te-ador eu, `Natal Cel mat bun intre barbati
Tu esti, Mal Mai 'nainte tu cu whit lacrimat,i
Ills -ai spus drumul spre Vidarba st-am luat indata seama
Ca tu vrei sa plec acasa, sa merg 'singura la mama 1
Daca vrei, atunci 85 mergem amindoi eu fac cum vrei
Mama, stiu, ca ne primeste cu tot dragu 'n casa ei,
Si cu cinste tata, Rana, va prin., redindu-i fala,
.,
Pe barbatul eel mat vrednic, pe iubitul meu, pe Nala »

G OMUC
www.dacoromanica.ro
ROMINIA $1 ROMINII
IN CINTECELE POPULARE BULGARETTI
---
Cintecele populare bulgaresti sint o adevarata co-
moara pentru not Din ele vedem legaturile ce au existat
intre cele doua popoare de pe un mal si de pe altul al
Dunarn
Dunarea, e numita, de poporul bulgar Dunar a arm
forma literara e Dunav (Aynaila-jytiaiii,) Cele de mai
multe-on, in cintece si povesti populare, e insotita de
calificativul Citai, care insemneaza alb, asa ca avem
foarte des, Glum jpiaBl=alba. Dunare
Rominn sint numiti vlasi Acesta e un substantiv
cu flexiunea neregulata, masculm singular valah , feme-
nin valah,znia , plural vlasz 1)
Poporul intrebuinteaza vorba numai pentru a denumi
nationalitatea, dar desi, precum vom vedea mai la vale,
poporul bulgar in cintecele sale populare vorbeste cu
dragoste de romini, totusi celd tem militan(i din zma
de azi, care de obiceiu se servesc de vorba rumin (une-
on rumun), insotesc vorba cu un lel de ura si dispret si,
in casul act,sta, cuvintul pierde cu totul denumirea de
1) Un bulgar ne-a spus c exist o formX arhaid. 'cara-
valah §i cara-vlasi, not n'am intilmt-o mcAert si mci n'am auzit-o
In vorbirea zilmca
www.dacoromanica.ro
662 ROMINIA $0 ROMINII
nationalitate, si se apropie de insemnarea barbari,

cdpeauni, oameni MI la suflet Fireste, acest atit de corn-
promitdtor inteles e cu desavirsire nou si e maugurat
de cind cu agitatiunde din Dobrogea Din pricing ca,
cum zic Bulgarn, Rominu nu lasd pe fra?zz for sub-
)itgafz sd invete limba materna, sd aibd cultura proprie,
ii urdsc si admmistratia isi bate loc de dinsu Asa cd
precum la non ungurn slut descendents lui Atria, asa la
bulgarn, rominn sint descenden(ii tilharilor de la Roma 9,
Cuvintul de valah, recistigd Ins adevdratul sau in-
teles, indatd-ce e pus in comparatie cu acela de (in(ar
sub care se intelege rominu din Macedonia. Acestia
zic bulgarn macedonern, skit °amenn ambitiosi, mindri
care nu vor sd aibd de-a face cu bulgarn si se apro-
pie mai mult de green (In deobste se zice ca fin(ani
tot). stiu greceste) Asa CA, notrunea valah si cea de (in-
far, cind se lovesc, ura si dispretul cade pe cea din uraid,
lax valahii rdmin ca o nationalitate constiturta, pe
cind macedonenu sint prIviti ca niste ramasite aruncate,
ce vorbesc o romineasca foarte stricata.
Tara romineased e numitd -Pasco, acest cuvint e
mai rnult un adlectiv, in literature popular% se intrebuin-
teazd totdeauna expresia vlasca zenfia=pdmint vlasese
tarn vlasca, am cautat sd-i stabilun notrunea geograhcar
dar n'am gdsit absolut mci -un indiciu Asa numai din
spiritul intrebuintarn, putem spune c. Vlaqco, n'ar 11. decit
jude(ul Vlaqea merit asa ca Bucurestu sd nu rAmie in
afar% , despre Oltefua, nu poate h vorba, iar despre munti,
si mai putin
1) Un bulgar, vorbuld despre bulgarn din Rominia care -si /nerd
nationahtatea, imi zicea d'apol, a f tia sint Mtn rdt decit vlasca
(no aquat OTI macirri;) Ceea-ce Inseraneazg, a pentru el e dove-
tilt ca vlasca sint oameni at
www.dacoromanica.ro
ROMINIA §I ROMINII 663
Ceea-ce e curios insa, e, cO, in cintecele populare,

expresia vlaqeata zemia, totdeauna e insotita de aceea
de i bogdanca
De pilda
Se revers& zori de ma,
din mbita tad vlasca
tad vlascl gi bogdanca
Sum ca Bogdanza pentru turci ei bulgari era Mol-
dova, dar poporul in manifestarile sale intelectuale nu
desparte mai niciodatO aceste doug vagi notium geo-
grahce
Pare ca exista ideea cä moldovenu si munleniz sent
unul ei acelas popor, ce-va mai mult, cintecele populare
hind vechi, ideea exista chiar atunci cind cele dou5, tan,
erau despartite politiceste
Intr'un loc, gasesc urmatoarele versuri
Fugtt-au In Cara vlasca
Cara vlasel s1 bogdansca')
si bogdansca toad Dobrogea
Cum-ca la poporul bulgar n'a existat etirea el ro-
minii au trait despartiti, o dovesc mete alte denumiri,
pe care le-am descoperit acum in urma, in colectia lui
Atanas T Ilieff 2)
Intr'un cfntec religios, in care se vorbeste despre
slintul Gheorghedeci cintecul e foarte vechiu gasesc
urmatoarele versuri
Sfintul Gheorghe pe-un cal vine
din frumoasa-mi Rurainhie
(MEC Ay6II3S. 3.111 Pymmnine)
1) Colectionarul bulgar scree bogdansca cu Med mare

2) Coopiums Ora Raporint ploreopemor, oftmait ii rp , shrub
1131 limn 61 arapan HoNpaimium, Sofia 1889
www.dacoromanica.ro
664 ROMINIA si ROMINIT
Deci, intr'un cintec bulgaresc vechiu, lara romineasca e

nurnita cu termenul modern Rominial
Colectionarul bulgar, adaoga o nota asupra acestei
espresu, in care zice
«Ruminhie (Ppmme) se zice mai ales spre Tirnovo,
liar in Burgas si Lozengrad se zice Ruminie (Pvivu KinuP)
as" Rumimia (Pirstyaing) cel d'intim termenloarte accentuat
ape ultima Tot asa Ruminia (PvnurauTff) si Rumimla
a(PvArviir) se zice prin Tram apusana de bulgarn staro-
«planinem, mai ales din Gabrovo, Elena, Bebrovo.
a Asemenea cu acest cintec, mai e un altul care set
«cinta prin Tirnovo
cSfintul Gheorghe pe un cal vine
«din intinsa Ruminhie
(FETTC lia BHT MIT PITMYITJTIle)
Cum vedem, espresia e destul de raspindita Fund
pomenita intr'un cintec a care" vechime e indiscutabila,
se prea poate ca numele de Romima sä fie anterior
celui de Valahia si ca Cara romineasca sa, h lost cunos-
cuta de mult Inca sub numele actual, dar care mai tir-
ziu s'a cam plerdut neraminind decit in literatura po-
pulara
Asupra notiunn geografice ce represmta termini' cu
care Cara romineasca e denumita de poporul bulgar, mai
avem a spune Inca o vorba
Intr'un cintec, care dateaza cel putm de la caderea
Bulgarm sub Turci, gasesc urmatoarea combinare carac-
teristica
Aunt-am aunt,
135.trine domnule,
a ai un mic Met.
DA-ni-1, dg-ni-1, tar sa, fie
tar O. fie in pamintul vlasesc
pAmintul v14esc §i bogdanesc,
§i hotarele bulggrqti
www.dacoromanica.ro
ROMANIA §I ROMNII 665
Cel din urma vers, in bulgareste suna ast-fel

ti Miltrx.peni rivEpaRnmim
Vorba irygpaturimx, a caret forma literara e noEp O-
mura, insemneaza de obiceiu provincie, not 1-am tra-
dus cu hotar, pentru-ca ni s'a parut ca aim are
inteles nu de o simply provincie, et de o provincie
de pe margmea Dunarn De alt-fel, cuvintul e de-
mat de la Kpati care insemneazit sfrszt, margine ,
se zice Nita mape=malul mans Epail iireceitl=sfir-
situl luau , no rcpafi I pa,(a pe la margmea orasului ,
de la no ENO, s'a format nonpaiturnig. Dec). not avem
de a face cu o provincie de pe margine Cintecul nu-
marind Bogdansca (Moldova) Vlasca (Muntenia) si, ca
sa zicem asa, malul drept al Duncirn, avem o notiune geo-
grafica mai dehmta, mai ales ca stim ca sub fanarioti Vi-
dinul, *istovul si alte provincu au apartinut Rominni
plus ca. malul drept al Dunarn, mai ales pe la Tartu-
cam (Tutracan) Silistra si Ruscmc e locust in mare parte
de Romini, care vorbesc cea mai curata limba romi-
neasca, si se indeletnicesc in general cu ctobania (cei
din oras sint de dilerite mesern) El au hteratura for
popular* si flacan, la etatea de 21 de ant cind II is in
armata, nu stiu deloc bulgareste, asa ca. statul e nevoit
sa inhinteze, anume pentru dinsii, scoli pentru a-1 invga
Cintecul despre care e vorba, 1-am tradus in «e-
zatoareav din Falticenisi 1-am insottt de urmatoarea not*
(Acest cintec e un variant , in Bulgaria sint multe de acest
soiu formate dupa caderea in robie, cind colindatorn
cautau un tar pentru ca sä libereze tam de sub turci»
Deci de,.pe atunci chiar Rol-nil-11a era ast-fel limitata
in conceptule populace Fireste, cintecul numeste aceasta
4pocrainina» tot bulgareasca, si probabil ca asa era,
insa, era supusa voivodului din Cara romineasca
www.dacoromanica.ro
666 RomimA si ROMINII
Urme despre imperiul romino-bulgar nii poate fa,

pentru ca atunci ar h numit intim Bulgaria s'apoi Ro-
raima
Legaturile reale intre poporul bulgar si cel romin, au
lost dragostea, cel putin asa reese din eintecele populare
Se gAsesc poem], in can se cinta imparecherea fla-
caului din Bulgaria cu lata din Vlasca De aici se vede
ca este adevarata asertiunea cum-ca existenta a multor
cuvinte slave in conceptia dragostei, ce le are limba ro-
mineasca, se datoreste acestor legaturi
Intr'o colectie de cintece din Macedonia 1), gasesc
un cintec intitulat &man, care, cautindu-si consoarta.,
intreaba, de cum-va a vazut-o pe undeva, soarele ii ras-
punde ea a vazut-o in Vlasca si sa se duca degraba s'o is
ea se manta cu altul Atunci &man pleaca repede si
tocmai se'ntilneste cu nunta Pentru ca sa ocupe pe
nuntasi cu alt-ce-va, el scoate un pumn de galbeni
arunca inamtea flunk toti se reped sa adune, iar el in
timpul acesta is mireasa, o pune pe calul sau si se
intoarce acasa cu ea
In alta colectie2) intr'un cintec unde e vorba tot de
un &man, gasesc urmatoarele versuri
$1-a fugit departe,
Jos departe in Vlasca,
A stat met mult, rum puttn
A stat noun ant,
A pg.scut turme vlasash
Le-a plscut noui am,
6 - a caftagat noua sate
1) BKarapcNit napornn ultcrut co6paan OTT, BpaTna IIunIarulionun,
Sofia 1891.
2) C6OBRIIN% oTt, Bvirapan Ilaporitu 'Actin citipatri. Nicolae
Boned, Varna 1884
www.dacoromanica.ro
ROMINIA sT ROMINII 667
Ceea-ce e mat interesant insa, e cantarea domnilor

romini de poporul bulgar (Toate cintecele bulgaresti
in care se vorbeste despre romini se vor publica in
Sezatoarea)
Intim avem pe Dan Voivod Este un cintec, in
care spune cum Dan a botezat pe copilul lue Sisman III.
Colectionarul bulgar citeazh o variants sirbeacca a
acelutas cintec, in care spune cum Sisman III, tam1
bulgar, cheama pe un voivod valah anume Radul, ca
sh vie la Tirnova sh-i boteze copilul
Se mai cinta foarte des lancul Voivod, numit Iancu
din Sibiu sau Iancu Sibineanul, care, dupa cum spune
intr'o noth un colectionar bulgar, nu, altul decit loan
Runiade
Apoi 111ircea Voivod
Din toate acestea, reese ca, in literatura popular,

bulgareasch nu exista absolut mm -un resentiment in
potriva poporului romin, si ea, aceste dou5, popoare,
nu-s asa de departe unul de altul, incit ele sh se urasca,
cum multi au chutat sh propovedue Literaturile for
populare se apropie Credinti, superstitu, locurl, proverbn
si chiar discintece, se aseamanh in mare parte
Lirismul poesiilor populare e acelas ca si cel ro-
minesc, Sl bulgarn au donna, tot asa de plinghtoare, nu-
mai cit locurne sint mai putin saltarete
In general, existh o inrudire intelectualh.
GH MARCULESCU
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL
(Urmare gi sfir§it)
II
Am ara.tat in partea intim a acestui studiu ne-
cesitatea examenului de bacalaureat, ca institutie
de control, in orgamsarea invalamintului nostru
public Si am vAzut, ca el ar putea fi, in conditm-
mle si cu modificarile propuse, un adevarat factor
de regenerare intelectuala., fiind-ca ar contribui cu
putere la ridicarea mvelului studiilor secundare
si deci si superioare in tara noastra
In conditiumle insa, in care se face astazi exa-
menul de bacalaureat, el este, nu un factor de re-
generare intelectuala, ci un factor de desorgamsare
morala Si aceasta, din causa 1,ndulgento, comi-
siunilor examinatoare
Pentru a ne convmge de acest lucru, n'am avea
decit sa, studiam efectele indulgentei, atit din
punctul de vedere al progresului social in genere,
cit si, mai ales, din punctul de vedere al educa-
4unn, pe care trebue sa o primeasca generatiumle
tuere in scoli Am putea, cu alte cuvinte, sa." ne
dispensam de a cauta sa, dovedim mai intii, cä,
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 669
in adevar comisiunile examinatoare sint indulgente,

la bacalaureat Caci de aceasta nu se mai indoeste
astazi nimeni din cei ce sint, on cit de putin,
in curent cu realitatea lucrunlor, in aceasta pm-
vinta.
Pentru a urma insA, in a doua parte a studiului
nostru, aceeasi metoada documentarA, de care
ne-am servit si in partea intlia, vom incepe cu
cite-va dovezi, care vor convmge Sl pe cei mai
neincrezhton, de indulgenta de extraordinara si
neertata indulge* a comisiunilor examina-
toare Si aceste dovezi 1e vom lua tot din lucrarile
in stns ale candidatilor la bacalaureat, presintati,
in ultima sesiune, inamtea universitAtn din Iasi
Sa exammam mai intii cite-va din lucranle fa-
cute la limba romina, asupra temei «umrea principa-
telor si urmarile ei in desvoltarea tarilor romine»
1) Lucrarea candidatului H C
Tara Romineasca suferise de dommarea cruda a Turcilor
mult temp, and in contra acestora se urzesc o multame de ras-
cote in frunte cu Tudor Vladimarescu Aceasta formeazit Etersa
de 1821
La aceasta aascoala preponderanta cea ma mare o avea
Rusta prin regulamentul organic care daduse bmelor vechi cea
mal mare putere posdnla. Insii in contra acestor sari de lucruri
se radial fictorti boterzlor vadand in ce stare de ruma se afla
Cara, ft, in urma decistund Rominilor de la adundrile divanu-
rilor ad-hoc ce avu loc la 1858, cele 7 state ale Europel prin con-
gresul ce avu loc la Paris ail stabilit pe langa autonomic tanlor
Romme, Unirea principatelor in un szngur stat, cu ilumele de
Rominia peste care sit domneascd un prancipe strain dinteo
!amaze domvutoare din Europa
Aceasta era dormta intregei tliri care vedeaii In aceasta ve-
nire adevarata scapare a rumeI de care era copiesit1
Puterile _marl ale Europel care dadusera la inceput totala h-
bertate ca sa se pronunte in constnnta, n'au cazut de acord la
Congres, asa in cat majoritatea in urma investiga fiunilor rusestt
s a as respins cel mal desama punct a divanuluI ad-hoc cea mal
sacra. vomta a unel tart doritoare de cultura
Unirea prancapatelor au avut loc trebuta sdc se aleagel 2
www.dacoromanica.ro
670 BACALAUREATUL
donna, 2 ministere, 0 curte de Casatte care era a se stabileascA

in Focsanl dadea a intelege a Unirea existA de fapt
In anul 1859 Moldova si Muntenia au procedat fie-care la
alegerea unul domn pamantean
SA trecem mal I la Moldova In Moldova figural it Con-
stantin Negri, L Ca targid, V Alexandra, Colon Haralarnb
In Muntenia domnia Bibescu, alegerea avu loc in persona
lui 0 ideie mareatA A rAspAndise anume alegerea unul singur
domn in ambele tars Moldova si Muntenia Aceasta ideie se its-
pandise ca un fulger in ambele tars si alegerea avu loc in per-
soana Colonel Cuza dinteo fam forte inaltl, fost pArcAlab la
Galati,
La 24 Fevruarie era ziva alegerel Cu mare nerAbdare fie-
care romin astepta rezultatul, cand spre marea mirare a intregului,
Cuza (supranumit Alexandru I Ion) care ad fost ales mal maul
in Moldova la 5 Fevrarie este proclamat si in Muntenia de voacea
tutora
Cu venirea lul Cuza 3 acte marl se realizarA
1) Secularizarea averilor monastirestl, se luard, din minele
caluganlor un numar forte mare de mostl si se adause statului
un vent de peste 20 de milione fi impreund cu peidurile se ri-
&tea la 800 de mtlione
2) act mare este improprietArirea muncitorilor clAcasl fAcut
in 1864 sub guvernul lul Cogalniceanu
Fiecare viuncltor prima ale un petec de plmAnt //tat de la
propnetarl
3) Act insemnat fu adoptarea legislatiel franceze, care intro-
duse regula, unitatea st principule democratice si egalitare Finan
tele tarel Ina mergead titre o complecta." destrabal-re Aceast?i
impreyurare uln' cu faptul ca Cuza era down din tarn facurd
in 1866 (11 Febr ) sa abdice si sA. parAsascA Rominia
Cu ocazia detronArel lul Alexandru Ion Cuza se incearcd, in
Iasi o miscare separatist' la 3 April Era peste putintl ca Ville
Romine O. se inteleaga asupra unul alt principe Romin luat din
sinul for
Roraima numal avu mljlocul de a indeplini in totalitatea for
inteleptele cererl ale divanulul ad-hoc si a aduce in tronul tarel
o dinastie Europeand
Aceasta, lucrare a oblinut nota 8 (opt) !
Articolul 36 din regulamentul de aplicare, pentru
invgAmintui secundar, a legn instructiunii din 64,
articol care a famas nemodificat de regulamentele
ultenoare, determin'a ast-fel semnificarea notelor
«Nota 10 ecinvaleaza cu foarte bine sau emi-
nent et, notele 9 si 8 ecluvaleaza cu bine Cu dis-
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 671
tincfiune, notele 7 si 6 echivaleazA cu bine etc ;,

Lucrarea candidatului H C a obtinut dar
nota bine cu clistan,cfiune t Cum '2
E in adevar casul, sA ne intrebam cum2 Cam
e evident, ca profesorul de 'stone din clasa a
IV-a primara, necum cel din clasa a IV-a liceala,
ar fi trebuit sa lase repetent pe un elev, care 1-ar
fi raspuns ast-fel la intrebarile sale asupra unirii
principatelor Iar profesorul de limba romina din
ciasa a III-a primarA ar fi trebuit sA lase repetent
pe un elev, care n'ar fi cunoscut sau n'ar fi apli-
cat regula gramaticala a acordArn predicatului cu
subiectul in propositium
SA zicem insa, ca exammatorul insArcinat cu
cercetarea lucrArn candidatului H C 'a volt sA-1
fad. sa «cadA» pentru cite-va greseli de 'stone si
cite-va de gramatich Dar atunci, era de ajuns sa
nu -1 fi dat notele 1 sau 2, ci nota de trecere,
strict necesara Dar nota 8, care insemneaza bine
cu distinctiune 1
In fga acestui exemplu, mmem, credem, nu

se va mai indol, CA in adevAr examenul de ba-
calaureat se face, la noi, cu o extraordinary in-
dulge* Ca sA nu se creadA insA, CA exemplul
dat constitue un cas unit, mai reproducem si alte
lucrAri, de aceeasi valoare ca cea de mai sus si
in acelas mod apreciate
2) Lucrarea candidatului P C
41Ina din cesttuntle cele mai marcante si in acelas tamp
bate prntoaril fertlor romine a fost acest solem act care se se-
virseste cu mare pompa, in 1 Ianuar 1859 Dad, luam 'storm
acestor 2 ten surori Valaclua §1 Moldova de pe la anti 1290 st
1385 aded. dinar de pe la descllecate vedent , afard de tat colea
cite un moment de area cumpand, cind frata acestor 2 tea ft
trebue sti se mime untl in potriva altora ;St acesta prat anter-
www.dacoromanica.ro
672 BACALAUREATUL
venires altor elemente (streinI), de altmintrelea o asamanare ft

in fapte ¢z in cuget Au fost momente cind se aflau ca ocir-
muttori ale acestor 2 ten niqte adevd rate focare de inspiratie
(lima', Exemple Un Michai un Stefan eel mare, care cu ajutoare
fdrd, experienfd dar plane de entusiasm, an reusit a tine pept
uraganelor, care in alte conditti ar fi fumed in totul neamul Ro-
minesc Da 1 au raw a face fapte nemuritoare ace0i mart
oameni, dar erau alto vremuri, copti de 15 am f twat' a in-
yaw, netdealisind de cit pe isefitl for vredmc nu bdtrini
plini de expertentd dar cu reumatism in pacioare cat e sunt
buni numai de sfat la gura sobei Aseminea oameni an avut
tara Romineasca st merit sg fie yes= in cugetul fie arum spre
as servi de exemplu
lIn anul 1853 mult incoace de timpurile de care am vorbit
se naste at 8 mare resboi nitre Rust si Turcil pentru cuprinderea
penznsulei Crimea, nu face parte din cbeshe anannntirm pnvi-
toare la modul de procedare a resbatulut, cea ce e de interes
pentru not este incheerea tratatuluz din 1856 la Pans, in care
pnntre alte conditiT, se prevede categoric relativ la tenle romlne0
urmatoarele Autonomic terilor Routine, lucru care se prevgzuse si
in urma tratatulul de la Adrianopul 1829 in Regulamentul organic
Apo?, Domn,ti se fie recomandati de Rusi ft pe tulip limitat si
Inca se numesc 2 comisiuni una in Iassy si alta in Bucuresti for-
mat& din oameni marcantl a tern numite divanun Ad hoc care
avea mistunea a controls pe domn 0, chiar a conduce afacerile
Aceste comtsium in cite va rinduri au comunicat putenlor man
ale Europe' ass cu osebire Rusiel donnta poporului de a se urn
tenle suron st de as cirmus domn pdmintean §t acesta fiandule
ingadult in 1 lanuar 1859 se proclama unirea Principatelor
§1 tot in Ianuar la Iassy &venni Ad-hoc sfatuindu-se asupra ale-
germ domnului,--fi propuninduse Colonel Ion Alex Cu7a ca pritt
farrnec tots sunt de aceias opinte, fr. in Februar acelaq an Cuza
e (proclamat) ales st in Bucuresti Si ajungind lucrunle pang.
aid o noua faza de viatg se deschide Romindor Alex Ivan
Cuza face urmatoarele acte marete mai intai prin unirea prim-
patelor se consolideaza tenle, apot desrobirea ttganilor si. impl-
mintennea taranilor, seculanzarea avenlor monastinlor grecestl din
tarn, Infiintarea ambelor universitatl, deschiderea portunlor etc etc
In fine multe st foarte importante irnbunatatin in un temp
asa de scurt cAcT spre nefericirea Rominflor la 186b e nevoit rig
se retraga ducind o vrata privatd care it consuma f mult pc
el clemn de lucrurt marete'
Aceasta lucrare a obtinut nota 7 (seapte)
3) Lucrarea candidatului I C. notatA cu
8 (opt)
cIndatii dup& convocarea Divanului Ad-hoc, sg. schimbg
si ocarmuiria Tanlor Romane si anume In locut climAcAniel ce
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 673
fusese pa'01 atunc conform regulamentului organic g compune

o eatmAcamie din trei persoane In Moldova, Panu, Vastle Sturza
si loan Catargiu, ,Si in Muntenia Filipescu, ci Emanoil BAleanu
acestia avea de stop alegerea Dzvanului Ad-hoc
eGrigore aturza vazand g nu poate fi ales parift partidul
impreuna cu at eel Particle contrant dupg ce propun pe mat
multi g opresc La Colonelul Cuza, pe care it g'aleg la 5 lanuar
1859 --
(Noul ales &mute o delegatie la Constantinopol spre at
anunta de alegerea sa Erau dou6, particle o parte voeau pe Cuza,
o parte pe Bibescis In acest Islip vine Costace Negrufz St cere
a fi ales Cuza Act Insa o mare parte erau pentru alegerea lut
Bibescu, cu toate aceste omare parte din hoer' sa asteptau ce va
fact poporul, atunci poporul vine in Bucuresti adundmduse la
Mitropolize unde gasind portile inchig, vont sä le slarme atunct
se &inlet dot partizanz pe loan Breittanu Est Grigore alma at
linista In 9itia de 24 era sa fie alegerea, poporul era foarte ne-
linistit, partizant lui Btbescu tem% ndusd g nu fie newt pdrasi
Canchdatura at sal. hotAresc pentru alegerea but Cuza Alexandra
Cuza este ales cu unantmttate, lucru ne mat auzit Putertle
strain' auzand de aceste, crezug ca alegerea e nedreaptA Cu
toate aceste Napoleon al HI auzind aceastd sustinu pe Cuza ca
thud bun ales Pena is 1800 Cuza domnegte ca separat in Wile
RomAne , apoi sal duce la Constantmopol uncle este prima blue
,Ft 1st aseazd resedinta in Bucuregti ft sal liotoci este umrea prin-
cipatelor Cu untrea principatelor Alexandru Cuza au avut mat
multe acte principale de indeplimt 1) Secularizarea mAnAstirelor,
precum 51 a averilor for, 2) desrobirea TAramlor fapt foarte impor-
tant in domnia lut Cuza Finantile tare' erau de asemenea foarte
sdruncinate la venirea sa cu toate aceste le indreaptA foarte bine
4N'au domnit mutt imp cal ci a fost detronat, ft s'au ho-
lard pentru alegerea unt donn strain
4) Lucrarea candidate) R M notate, de ase-
menea cu 8 (opt)
4Cind rominii, s'ad cu o adevArall emancipare, alit de sub epl-
trope rusascA cit gt de stApintrea turceasca eel intdi ms a for,
care a volt sal realizeze, a lost Unirea principatelor Omul agar
de prevIzator, care in adevar s'a gindit la binele Wei lut st cdral
ti datorim aceasta unire a fost 4Alexandru Cuza, suindu-se pe
tron la 1859, in care an s'a fd cut chiar unirea
aPrin tratatul de la Paris se prevedea alegerea a dot domnf
in tarde romine unul in Muntenia cu resedinta in Bucuregti altul
in Moldova cu resedinta in lagi,aceasta Ing, aducea multe des-
frindrl, erau vecinice neintelegerl intro domni, dupa cum gtim,
multele lapte lAuntrice care ad avut loc ceta ce facea sa no se
poata desvolta starea culturald, aga el zacead in notanui intu-
necos al nestuntel De acest limp erau Irma multi, cart; doriad
www.dacoromanica.ro
674 BACALAUREATUL
linistea,oameni civilize*, care vedead ignoranta care predomina,

care avead o capacitate extraordinarg cum a fost Brattanu si
Alexandra, In adevar Alexandra a fost trtmzsul romintlor de cdtrel,
Cuza la Napoleon al III-ia, si in gentoasele lui scrseri, ne spune
toatg conversatia lui de o oars cu Napoleon , cum Intgiu z a dat o
lectie de geografie, si apol ca sa -1 argte mai bine cg origma lzmbei
Romine e cea Latta, si ca prin urmare e soya cu Franceza, a
spus aceastg, frazg, 4Nu to teme mai Romine, bung parte vine'
Napoleon a rgmas cu totul entusiasmat, vgzind atita asg-
mgnare intre limbs Roming si Francezg, incit rominil atrggind prin
aceasta dragostea WI Napoleon, s'a fgcut mai usor umrea, avindu -1
in fruntea lor, fS el cu atita tnfluentd a intervenit pe lingd
toate cele lalte popoare
cUnirea facutg, , linistea fu restabilitg, comertul a putut sa
se desvolte, sinteul patriotic crectea din ce in ce mai mull, tip
am putut ajunge la starea de civilizatie In care sintem azi,.
Dar, sa luam cite-va exemple si din lucrarile
facute la cele-l-alte mater" La stnntele fisico-chi-
mice urmdtoarele lucrari, asupra teme' elegea lin
Manotte s' demonstratlunea e1 experimentala As, au
capatat nota 7 (sapte)
1) Lucrarea candidate' V E
teand unul sz acelasi gaz luat In acesi cantitate e supus la
diferite presiuni temperatura remanend constants. volumul variazi
in raport rovers cu presiunea ached, putem exprima pm formula
V P,
V P
Pentru acesta lugm un tub de sticIg. cu 2 ramuri ins
inclzts , o ramurg, mai mare sz una mai mica dacg insemngm prin
V volumul unui gaz din tubul a sz V' din b sz le umplem pe am-
bele cu mercur sz cautgm ca temperatura se fie constants avem
sa vedem ca tot timpul mercurul are sa stee panic in dreptul
subdtvzzaunet 76 acesta ne probezd, cd, e acesi preszune in tot
tubul Ear cea slated avend subdttnzzuni de a unstatei de capa-
citate se vede ca tot timpul preszunea atmosferzcd dzn a exercttei
acesi prestune asupra gazulut, ast-fel ca in tot timpul volumul
va vana is raport invers cu presiunea Acuma mai trebue sa
turnam fi in cel alt tub b o acesi cantztate de Mercur fm dacd
mercurul nu se va cobori de la aces' inaltime acesta ne probezd
definstzv ca cu tote ca e alta prestune atmosferted totusi volumul
vartazd In adever mercurul remdne la acesz inalttme cu tote
ca presznnea a dsferat ins& temperatura reman6nd constants
volumul a varsat inners cu preszunea adicl V volumul gazului
din a sta la V' volumul gazului b in raport rovers cu presiunea
V P'
volumului for adicg V' = P
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 675
2) Lucrarea candidatului B P
.Cand una si aceiasi cantitate de gaz este supusa la presiunl
deosebite si temperature ramanand acelasi volumul este in report
rovers cu presiunea
4 Imam un tub de stecla cu done" ramurt luam un tub in
forma de U care are o ramura lung deschisa si alta scurta in-
dug dug acela turnam mercur ast-feha ca mercurul in ambele
tuburl se fie la acelas ravel atunci aerul este supus la presiunea
atmosfenca , data turnam mercur pang ce presiunea devise '/,
gazul se va afla supus la prenatal, asemanatore plus colona de
mercur din a pang in b egall cu o presiune atmosferica si cu
una care am avut-o inamte avem doua De rea luta am avut
V =P
V
2
=2P
Luarn un tub in care '1 pune in un vas phn cu mercur in
fata o hnie graduate putem ma sura prin ajutor dtviziunei de
pe marginea tubului i care se afla la presiunea atmosf P, cam
atmoslera apes& pe hod st se transmite al la gaz Turnam din noa
mercur pane ce volumul aerului e redus la jumatate Masura.nd
atunci inaltimea colonel de Mercur vedem ca este P presiunea la
care este supusa gazul este presiunea atmosfertca care se trans-
mite qt la gas 2) greutatea colonel de mercur de ateea vedem
v
ca presiunea devise 2P volumul an devenit Daca vom pune
o noun cantitate astfel ca inaltimea A fie 2P presiunea va de-
veni 3P volumul-3 Pentru a demonstra legea lui ffiartotte mai
marl de cit pentru presiunea atmosfenca lam un vas adanc
plin de mercur In care punem un tub inches la un capat si des-
chis la unu cuprinzind aer 11 afundam pans ce suprafata mercu-
rului din ambele tuburi se fie aceia0 cu vasul exterior prin amtorul
unei hurl graduate masuram volumul care sa fie V Ridicind tubul
In sus spatiul ocupat de gaz se mareste si presiunea va devem
mai mica, ast-fel ca nimbi mercurului se whoa in tub Dace o
utasuram din noir volumul aerului vom afla ca, este V Presiunea
la care se va afla va fi P mai putin inaltimea colonel de mercur
ab presiunea la care se afla aerul din tub este Pp
<Experianta ne arata relatia intro aceste =tail& este
relatia
V Pp
V P
tDespretz all aratat ca diferitele gazurl supuse la aceleasl
presiunl 1st micsoreaza volumul de cantitatl deosebite asa audit
carbonic amoniacu se comprima cu mull mai usor de cat huiro-
genu qi altele,
www.dacoromanica.ro
676 BACALAUREATUL
Un specimen curios si caracteristic e lucrarea

candidate]. M. E , care nu atinge de loc tema
propusa (legea lui Mariotte s' demonstrarea ei
experimentald), dar de loo, si care totus" a
capatat nota 7
3) Lucrarea candidate' M E
eGazunle exercita o presiune oarecare in tocmal ca §i bm-
dale Presiunea gazurilor de sus in dos sa poate bine demonstra
pnn experienta urmatoare sa, is un vas acopent cu o foae subtire
de pele sad alta materie subtire, data prin ajutorul unel masinl
pneumatice scoatem aerul din launtrul vasulul, atuncl vom vedea
pelea d ex cu care e acopent incovoindu-se in dos pana se crap.
<Aerul thud un gaz si exercitind o presiune (dupa cum dm
vitzut in exemplul precedent) asupra corpurilor, de sigur ca exer-
chi o presiune si asupra corpulul omenesc In adevar greutatea
ce o purtam e de 32,000 kgr care ne-ar distruge atuncl cind n'ar
fi gazurile si licidele interne care sit tie prin presiunea for un
echihbru stabil Apa stim a ni se prezinta si sub forma gazoasa
presiunea ce ea o exercitl e evidenta dacb." amintim numal mis-
carea locomobilelor si a tuturor masinilor cad lucreaza tocmal
impulse fiend de forta mare a vaporilor ce preseazd pe paretif
vaselor ce le formeazd Pentru masurarea presiunea aerulul s'a
format aparatele ce poarta numele de barometre, a caror mod de
constructie si gradatie atirna de la inventatorul sad autorul for
«Irma, dupa cum presiunea aceasta a aerulul atirna de la
inilltimea loculul, de aceea s'a ales anumite pozitiunl si inalttml
pentru gradarea acestor aparate
Presiunea aerulul scade cu tit ne urcam pe inaltiml mat
marl si cind ajungem la un maximum atuncl presiunea fiord foarte
mica, ear echilibrul &litre presiunea intenoara nu mai e solicitatd
de cea exterioara
Volumul gazurzlor std in raport invers cu ponderea
Volumurile a dotia gazurl fiend v st v' lax ponderile p p,
vom avea intre ele relatia vp' =vp
Dacd aceasta lucrare a capatat nota 7, care
insemneaza, rbineM, trebue, sa presupunem, ca
examinatorul care a cercetat-o a gasit-o bung, a
gasit cu alte cuvinte, ca ea trateadt bine ches-
tunea propusd. Cum o trateazd insa bine cind
nu o atinge de lot P Si dar, cum a putut capata
aceasta lucrare nota 7 '?
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 677
Aprecierea rAspunsurilor orale urmeaza aceeasi

mAsura, mai mult sau mai putin Dar nu vom
vita din acele raspunsun decit numai cite-va,
ca exemple, fiend -ca in privinta for verificarea nu
e posibila, si pnn urmare valoarea for docu-
mentarA, e mult mai mica decit aceea a probe-
lor sense, care se pot vedea de toata lumea
Tata, un specimen
Examinatorul ce dommatiune streml exista in Spania, in
momentul cucerun et de catre Romani ?
Candidatul P C tace
Examinatorul Cam pe ce vreme au cucerit Romani! Spania
Candidatul tace
Exammatorul Pe vremea rasbomlui .1 dollea punk, nu-i asa 9
Candidatul da
Examinatorul el, cine stapinea o bunA parte din Spania pe
vremea aceea'?
Candidatul Francesn1
Anacronigmul e gray Nu mai avem aci o

greseala de citi-va am, ci de cite-va secole Nu
mai e dar vorba aci de o simply lipsa de exac-
titate cronologicA, care ar putea sa nu insemneze
alt-ce-va decit o infidelitate momentan'a a me-
morm , ci e vorba de o bpsa completa de orien-
tare in Faluntrul divisiunilor de capeterne ale 'sto-
rm universale Si acest lucru nu se poate erta
Cu toate acestea, candidatul P C a capatat la
istorie nota 7, care insemneazA «bine»
Un alt exemplu Candidatul M D , raspunde
la istorie, ca revolutiunea cea mare trances5, in-
cepe la 1400, raspunde la geografie, ca Sena se
varsa in Rin, tar Fiume e un port milrtar in
Franta Dupa aceste raspunsun, candidatul M D
ar fl meritat cel mult nota tree, la ambele mateni
Nota pe care o obtme insa, la ambele materii, e
www.dacoromanica.ro
678 BACALAUREATUL
Ease, care insemneaza,, de asemenea, «bine» dupa,

regulamentul citat
Toate aceste exemple, luate atit din probele
scrise cit si din fa'spunsurile orale, sint, ciedem,
suficiente, pentru a convinge pe on -cane, cä exa-
menul de bacalaureat se face in adevAr, la noi,
cu o extraordinary indulgenta,
Si inainte de a cerceta efectele acestei induI-
gente, nu va fi fara mteres, sa ne dam seamy, in,
cite-va cuvinte, si de causele ei Aceste cause sint
numeroase Cea mai insemnata, ins' este, fa,'ra in-
doeala,, interventiunea pubhcului Si e cea mai in-
semnata, pentru ca la ea se reduc toate cele-l-alte
Constunta propriii for ignorante, determina, pe
cei mai multi dintre candid* la bacalaureat, sa
recurga, la mkiloace laturalruce, spre a obtmea o di-
ploma, pe care stunta for numai nu le-ar putea-o
procura Sn atunci, parintn, rudele, cunoscutn lor,
sint pusi cu total in miscare spre a mfluenta
aprecierea examinatorilor
Aceasta, intervenire a pubhcului in ceea-ce nu
comporta. o asemenea intervenire, e unul din simpto-
mele cele mai caractenstice ale sare spiritului pu-
blic, in tara noastra,, din punct de vedere moral
E caractenstica, mtervemrea pubhcului, intli
prm insa.-si existenta ei, si al doilea prin unj-
loacele, pe care be intrebuinteaza,'
Cea mai elementary reflexiune ar trebui sä
faca pe on -cane sa inteleaga, ca un examen, data
exist', are un scop, are anume scopul, de a
alege pe cei burn de cei ran, din punctul de ve-
dere al stnntei, adica, pe cei instruiti de cei ig-
noranti, spre a da celor dnntli anumite dreptun,
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 679
pe care ei le menta, si a refusa aceleasi drepturi

celor din urma, care ei nu le menta Un examen e
dar, in esenta lui, o mstitutie judiciara, o mstitu-
tie, care are de stop dreapta impartire a dreptu-
rilor, adica, in definitiv, admmistrarea justttuz in
domemul mstructiunn pubhce On-ce om cu ce-va
judecata, ar trebui, pnn urmare, sa inteleaga, ca
nu-i este moraliceste permis, sa se amestece inti'un
examen, dupa cum nu-i este permis sa se ames-
tece intr'un proces, si ca e dator, pentru a ffi
cmstit, sa astepte in ambele casuri, in tacere si
reserva, hotaiirea celor chemati sa recunoasca
dreptatea si sa dea drepturile
Tocmai acest lucru insa, atit de simplu si
atit de indispensabil din punch de vedere moral,
nu-1 face publicul nostru Si nu-I face, nu pentru
O. e lipsit de inteligenta, ci pentru ca e lipsit de
morahtate Caci nu se poate ca pubhcul nostru
sa nu inteleaga, ca atunci cind mtervme, la un
examen, in favoarea min candidat, nu face alt-
ce-va decit sa ceara exammatorilor, sa dea acelui
candidat ceea-ce el nu inertia, si ca, deci, prm
aceasta intervenire, calca' in picioare formula
fundamentals a justitm, care reclama sa se dea
fie-carma ceea-ce 1 se cuvinesi numai ceea-ce
i se cuvme WA de ce, prin chiar existenta sa.
acest obiceiu al pubhcului nostru, de a intervene
la examenele de bacalaureat, e un semn nein-
doios al lipsei lui de sensibilitate moral.
Acest. obiceiu devme insa deadreptul un semn
de imorahtate, atunci cind spre a se putea
exercita cu succes recurge la mijloace dea-
dreptul imorale Caci solicitatorti la bacalaureat
www.dacoromanica.ro
68o BACALAUREATUL
nu se margmesc niciodata, sau mai niciodata, sa

atraga» pur sr simplu 4(atentiunea» exammato-
nlor asupra cutarui sau cutan candidat Sint
unn solicitaton, foarte putim, si din ce in ce mai
ran, care nu roaga pe exammaton decit, sa cer-
ceteze mai de aproape pe candid* de care se
intereseaza et, sa nu le puna numai o singura
intrebare, ci mai multe, spre a le da ast-fel pu-
tinta sa arate mai bine ce stm In aceste margins,
intervenirea solicitatorilor or putea fi trecuta cu
vederea, desi nu ingaduita, din punctul de ve-
dere moral Dar cei mai multi recurg la cu totul
alte mijloace, spre a exercita o presiune reala
asupra constnntei exammatonlor Si aceste mij-
loace, cind nu sint legaturile de interese, sint
viclema sr inselaciunea
Sint solicitaton, can promit exammatonlor
oare-can foloase, materiale sau morale, in schim-
bul mdulgentei for Si se pare, ca., sint sr exami-
natori, care ingaduesc sa It se faca asemenea
promisium Asa se zice cel pup Sub aceasta
forma, interventiunea publicului la examenele de
bacalaureat e mai mult decit detestabila e co-
ruptmnea constienta, fatisa, care nu are nici
macar scusa de a se ignora sau pudoarea de a
se ascunde
Atti solicitaton intreguinteaza alte mijloace,
mai fine, mai mestesugite Ei cauta anume, sa
indulceasca', severitatea exammatonlor, presintin-
du-le pe candid*, de care se intereseaza, ca
condarnnati la nestunta de profesoru for din licee,
ca whine ale mcapacitatn sau incurin acelor
profesori Starumtele acestor solicitatori se resuma
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATIM 631
de regula in frasa, repetata fata de fie-care

membru al comisiumi . fiti indulgent cu candi-
datul cutare, fiend -ca, pentru materia de care it
veti examina d-voastra, a avut un profesor foarte
ran, la liceul uncle a invatat Si frasa aceasta,
care ar putea fi une -ori indreptalita, desi nu
ar indreptatlin' nice -un casmdulgenta exam.-
natonlor, e in realitate o simpla arma, in asaltul
candidatalor la bacalaureat Fund-0', nu arare -ori
se intimpla, ca aceasta frasa sa fie pronuntata de
oameni care habar n'au de ce va sa zica un
profesor bun , si pe linga aceasta, intru cit ea e
pronuntata de aces oameni faca de to examina-
torn deopotriva, ea nu poate fi, evident, un ar-
gument serios si cinstit , ci e, pur si simplu, o
vicleana incercare de inselaciune
Cind aceasta incercare nu reuseste sau pare
a nu reuse, atunci o alta ii vine in ajutor Soli-
citatoru asigura pe examinatori, ca candidate de
care vorbesc, nu sint numai rau preparati din
pricina negligentei profesorilor, ci mai sint, din
nefericire, si cam margin* in puterile for inte-
lectuale , asa incit, ar fi mutil, ca ei sa fie res-
pinsi, fund-ca nu sint in stare sa faca mai mult
decit au facut Se va crede poate, ca toate
aceste observan sint simple inchipuin , dar ele
nu sint, din nefericire, decit triste realitate Tata
un fragment dinteo scrisoare adresat'a celui ce
scree aceste rinduri, in sesiunea trecuta a exa-
menului ,de bacalaureat, de un solicitator
e basat pe prtetenta noastrX remproa tau curajul A la lac
o rugActune, cam indiscreta, o recunosc Sintett numit In comi-
sumea de bacalaureat Inaintea eareta se presmti st frate-meu, pe
care mt se pare ca -1 cunoastett, pentru clinsul dar va rog A avett
www.dacoromanica.ro
682 BA CALAUREATUL
mai multg. indulgent g, mai mult chiar, v'd rog s6 stlruiti cit Yeti
putea mai mutt si pe ling colegu d-voastre, ca cel putin de asta-
data sa. nu mai fie respins 136.'eatul testa pe ling un fond foarte
slab capital la 'liceul din mai are a se lupta qi cu o sleibt-
ciune a facultatilor intelectuale, plus descurajarea provenitii din
tree caderi consecutive'
Aceasta scrisoare e un specimen, care poate
servi de tip pentru o suma de .alte scnson de
acelas fel si pentru o suma de rugacium orale,
de aceeasi natura, ca atare am si reprodus-o Ar
fi, fara indoeala, admisibila o asemenea interve-
nire din punct de vedere moral daca ar fi
sincera Dar intervenirile de acest fel nu pot fi
sincere, fund-ca sint cu mult prea numeroase
pentru a putea fi adevarate Multi parinti, care in
alte imprejurb,n lauda, cit pot mai mult inteligenta
copulor lor, ii declara deodata incapabili, cind e
vorba ca ei sa se presinte la examenul de baca-
laureat Aceasta incapacitate e, evident, prea spe-
ciala, pentru a putea fi adevarata S'apoi, data
am crede pe cuvint pe tati solicitatorn, care ne
asigura de incapacitatea candidatilor, pentru care
intervin, ar trebu'i sa admitem ca traim intr'o
lume de imbecili Ceea-ce, din femme, nu e ade-
verat St acest mijloc, de care se serva solicitatoni
pentru a influenta pe exammatori, e dar tot
'moral, pentru ca se intemeeaza, in majoritatea
casunlor cel pupn, pe minciund
Un alt mijloc, de aceeasi natura, dar destmat
a lucra si mat cu putere asupra sensibilita'An exa-
minatonlor, e urmatorul Se Irecomanda. -exa-
minatonlor sa «menajeze» pe un candidat oare-
care, pentru ca «e bolnavo, « foarte bolnav> si
lovitura morala, pe care i-ar da-o caderea la
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 683
examen, ar putea sa -i fie Ifoarte vatamatoare,

fatala chiar» Multi examinatori se lash sa fie
impresionati de asemenea intervenin , dar aceia
dmtre dins'', care sint mai observatori din fire
si care mai sint si hotariti sä nu se lase sa fie
inselati prea usor -- asteapta sa vada pe candi-
datul recomandat, la examenul oral Si nu araie-
on se intimpla, ea «bolnavulo care are nevoe sa
fie «menajat», e in realitate un tinar voinic si plin
de putere, al carm ochi limpezi si a carui fata
rumena sint galantule cele mai sigure ale unei
desavirsite sana'tati
Sau, cind nu e bolnav candidatul insu-si, atunci
e bolnav unul din parrot'' lui, si iarasi, candi-
datul trebue (menajat,, pentru ca nu cum-va
vestea cadern lui sa agraveze starea parintelut
sau lata un fragment dintr'o scrisoare, primita de
asemenea in sesiunea trecuta
« V'am necapt cind eram la Iasi si cu o deosebita gentilela,(1)
mi-alt prom's buna-voinfa d-voastre, (sohcitatorul o ia inainte,
crezind ca obliga prin aceasta pe exammator) tpentru nepotul
meu candidat la bacalaureat in aceasta, sesiune
clTu va suparati va rog, a va, nelinistesc Inca o data Indras-
nese a repeta rugaminVle mete pentru concursul d-voastre si va
asigur de recunostmta si devotamentul meu 4 don chiar sa mt
se presinte ocasiunea de a vä servi cit s'ar putea mai fericit Pe
ling& acestea, reusind bletul, yett face cea mat nobila, fapta yeti
mingiea pe mama lui atit de bolnavd, a care' stare s'ar agrava
foarte pm tculos in casul unui resultat renorocit »
Aceste maladii, care se intimpla tocmai la
timpul potrivit, nu pot fi, in principiu, decit sus-
pecte Cu toate acestea, inteun cas isolat, realitatea
for ar putea fi admisa Ceea-ce dovedeste insa,
ca ele sint pur si simplu tmuloace», de care
solicitatorn se servesc spre a influenta pe exami-
natori, e frequenta casurilor Caci nu e admisibil
www.dacoromanica.ro
'684 BACALAUREATUL
ca atita lume candidati si pArinti sd se im-

bolnaveasca deodatd, tocmai in timpul bacalau-
reatului, si asa de gray incit tote sA aibA nevoe
de a fi emenajatil> spre a nu 11 se «agrava starea»
Aceste f mijloace> sint dar de asemenea imorale,
pentru ca constau in a spune neadevd"run, in
scopul de a insela
SA mai vorbim si de' influentele politice 2 Ar fi
mai .mult decit inutil Caci aceste influente nu
ducreazd, numai la bacalaureat, ci in toate im-
prejurAnle vietei noastre publice , asa incit fie-care
a avut ocasiunea sd-si dea seamy de natura si de
valoarea for morald Ne marginim dar a le in-
registra, alatun de cele-l-alte «mijloace» pe can
le-am analisat
lata cum intervine publicul nostru la exa-
menele de bacalaureat, si iatA de ce aceasta
intervenire e profund imorala
E oare greu, acum, sd mile dAm seamy de
efectele, pe care trebue sd le alba, in aceste con
ditiuni, examenele de bacalaureat 7 Nu, din nefe-
ricire CAci e evident, cd, aceste efecte nu pot fi
decit foarte rele
Se stie, ca educatiunea se intemeeaza in primal
rind pe deprinderi Pentru a forma pe tineri,
atit din punct de vedere intelectual cit si din punct
de vedere moral, educatorn, in scoala si in so-
cietate, se silesc sa-i punA in asa conditiuni, in-
cit pe nesimtite sä contracteze deprinden bune
Senositatea intelectuala, in viatA, nu e decit de-
prinderea de a cerceta cu deamanuntul nu pe
deasupra si in treacAt fie-care lucru, prude* nu
,e decit deprinderea de a nu ceda niciodata
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 685
prime]. impresiurn , delicateta morall nu e de cit

deprmderea de a nu face niciodata abstractie de-
valoarea morala a unei actiurn , si asa mai de-
parte Se intelege, toate aceste calitati trebue sa
alba in cei ce le posed'. un fundament organic,
hereditar, ele trebue sa existe, in germen, inch
de la inceput, spre a se putea desvolta mai tirziu
Dar desvoltarea lor, pe acea formare de deprinderi
utile se intemeeazh Nimic nu asigurh mai bine
exercitarea neincetath si rodnich a unei calitati,
in toate imprejurhnle vietn, decit formarea unei
deprinden corespunzhtoare Sint oameni foarte
inteligenti, care nu lucreazh comic fiind-ca nu
s'au ingrijit sa -si aseze emmenta for cahtate pe
temelia solida. a deprindern de a lucra regulat si
serios Sint oamem foarte bine dotati din punct
de vedere moral, ale chror actium sint adesea
destul de 'morale, pentru ca nu s'au deprins sa
se intrebe, in fata fie -earei actium pe care voese
sa o fach, dach ea este bung sau rea Deprin-
denle dar, pe care be contracteazh °amen'', sint
hothritoare in formarea caracterului for
In general insadeprindenle se contracteaza
mai usor si mai sigur in tinerete decit la ma-
turitate Deprindenle formate in finer* sint
adesea-on asa de puternice, incit toate deprinderile
formate mai tirziu nu le pot cumpani in vial&
Si de aceea e in primul rind necesar, in educa-
tiunea tinenlor, fie in scoalh fie in societate, sa
ne ingpijim foarte de aproape de deprindenle, pe
care ei le caphta
E acum evident, din acest punct de vedere, ca
examenul de bacalaureat, in conditiumle in care
www.dacoromanica.ro
686 BACALAUREATUL
se face astazi la noi, grape mterventamilor ne-

contemte si necmstite ale pubhcului, nu poate fi
decit un factor de desorganisare morales, din
causa deprindenlor nenorocite, pe care le inculca
tmennin
In adevar, candid* la bacalaureat nu sint
niciodata stremi de interventiumle, ce se fac in
favoarea lor De cele mai multe or ei insi-si sint
cei can provoaca pe parmtn, rudele sau cunos-
cutn lor, sa intervina" Si, date find obicemnle oa-
mernlor nostn, n'ar fi de crezut sa existe vre-un
pannte care sä nu Ona sa, linisteasca pe fiul sau
in fata examenului incredintindu 1 ca «a vorbit
el» cu cutare sau cutare profesor, on cu cutare
persoana cunoscuta ca avind mfluenta asupra
vre-unui membru al comisiunn Prin asemenea
incredintan, parintn cauta sa Idea curai» copiilor
lor, sa le «richce moralul» cum zic ei SA le
ridice moralul I De-ar sti, de-ar Mimi numai cit
h-1 injosesc, si de-ar intelege cit rau le fac, crezind
ca le fac bine, ar renunta MIA indoeala la acele
incredintan Cam, sub influenta lot, candid* isi
asteapta succesul, nu de la propria lor valoare,
ci de la valoarea starumtelor ce se pun pentru
ei Candidate se depend ast-fel cu ideea, ca se
poate reusi in viata si pe cal piezise, si pen mu-
loace necmstite Si de vreme ce chile piezise si
mijloacele necinstite sint mai usoale si deci
mai placute decit chile drepte si mijloacele
oneste, de aceea, expenenta odata facuta, tmern
nostn incep sa prefere pe cele d'intii Munca
serioasa si cmstita, cu care de alt-fel n'au fost
niciodata depnnsi, incepe sa le pares cu desavir-
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 687
sire mutil'a, acum, cind au inceput «s5, deschida

ochii3 asupra chipurilor cum se poate ajunge in
viata la tmtele donte Tinern nostn se deprmd
ast-fel, pe nesimtite, sä stimeze minciuna, fiord -ca
ei ii datoresc primul si dupa, inchipuirea lor
cel mai greu succes al lor in viata Si au dreptul
s'o stimeze Fund ca farA ea, adica fara muloa-
cele?> de influents intemeeate pe ea, ei n'ar fi ajuns
niciodata, n'ar fi ajuns, in on-ce cas, decit cu
greu s6, capete diploma de bacalaureat On-cit
i-am presupune de putin mteligenti pe tinern
nostn ceea-ce nu sintem in drept s'a facem
ne e peste pub* s'a admitem, cA, ei nu se cu-
nose pe ei insi-si, din punctul de vedere al t eru-
ditiunu» Ion. Ei stm destul de bine, cä nu stm
nimic cind es din liceu Si chiar de n'ar sti-o de
mai namte, au cea mai minunata ocasiune sA-si
dea seama, in fata intrebanlor comisiunii exa-
minatoare, de desavirsita lor ignoranta." Ei inteleg
dar, si trebue sä intelea g5, dacA nu sint cu desa-
virsire margin* ca numai stunta lor, adevarat si
cinstit 6'n-tarifa nu le-ar fi dat mcidecum dreptul
s6, oblina bacalaureatul Si in inchipuirea tmenlor
nostn, la esirea din liceu, bacalaureatul e cheea
de our a vietu, e dreptul de a infra in lume si
de a lua loc intr'insa De aci involuntara si ire-
sistibila recunostinta., pe care ei o Ostreaza in
toata viata lor pentru bine-cuvintata minciuna,
care le-a permis sA-si realiseze donnta lor, asa
de arzaloare Donntele, in viata, sint cu atit mai
puternice, cu cit inchipuirea e mai vie Si ce in-
chipuire poate fi mai vie decit aceea a tmenlor9
De aceea donntele lor sint aprinse, infl'acarate, pe
www.dacoromanica.ro
688 BACALAUREATUL
cind acelea ale oamemlor mature sent cu mult mai

potohte Cu cit insa donntele sent mai covirsitoare,
sufleteste, cu atit teama neputintei de a le realisa
e mai msuportabila, si cu atit, prin urmare, mu-
loacele ce asigura reahsarea for par mai de pret
MU de ce, in mmtea tmenlor, care au reusit sa
obvna bacalaureatul prin migoace necinstite, inte-
meeate pe minciuni, necinstea si minciuna capata
inconstient si involuntarvaloarea unor arme
atotputermce in lupta pentru existents Inconstient
si involuntar, cam perfidule suggestiumt incep a
fi cunoscute azi, cind fenomenele sufletesti sent
din ce in ce mai adinc studiate Si in adevar, nu
e nevoe, ca tinern, de care vorbim, sa ajunga la
acest resultat prin argumentan in regula, perfect
constiente si dare, dupa cum nu e nevoe sa
reflectam, pentru ca sa iubim pe cei ce ne-au
facut un bine sau ne-au scapat dintr'o pnmeldie
simpatia recunoscatoare m se impune, %ts de ei,
fait, stirea si fara voea noastra In on-ce cas, ne
e peste putinta sa urim pe oamenn, carora le
datonm service prelioase, chiar cind nu-i iubim
Si e deja mult, e deja detestabil, din punct de
vedere moral, ca tineru nostn sa nu poata uri
necinstea si minciuna, chiar cind nu le iubesc
Tat& cum mtervemrea pubhcului transform& exa-
menul de bacalaureat intr'o scoala de imoralitate,
Si iata de ce, membrn comisiumlor exammatoare
n'ar trebui sa cedeze mciodata intervemni pu-
blicului, pentru a nu se face si ei vmovati de
aceasta nenorocita desorganisare morals a tmenlor,
ce be tree pe dinamte Si cu atit mai mult n'ar
trebui sa cedeze, cu cit atitudinea for fats de can-
www.dacoromanica.ro
BACALAUREAT131, 689
didatn, pe care au sa-i exammeze, e determinant&

pentru atitudinea profesorilor de la hcee fata de
elevn, pe care au sa-i mstrueasca Indulgenta la
bacalaureat produce negligenta in licee Caci pro -
fesorn liceelor, neavind s& se teama de un control
serios si sever la bacalaureat, las& lucrurile sa
mearg& cum pot, si stand ca n'au facut ei insrsr
decit prea putin, mci nu cer elevilor for la examene
prea mutt far aceasta indulge* generalisata nu
poate avea decit urman nenorocite, pentru desvol-
tarea tinerimn noastre
S'a crezut mutt& vreme si se crede si astazi,
la nor ca scohle, primare si secundare, nu au
alt rol, decit acela de a instrul pe linen Aceast&
credinte incepe a fi cu desavirsire parasita in
tante culte ale apusulin Scolile, a c cer mai de
frunte pedagogy stremi, nu au numai si nu
alit rolul de a nistrul pe tmen, ci si mai
alesrolul de a-t /orma, de a face din ei oameni
perfect desvoltati, intelectualiceste sipe cit po-
sitar' si moraliceste Instructiunea propriu zisa,
in scohle primare si secundare, nu e decit un
muloc. nu e decit instrumentul educatiumi inte-
lectuale Chu facultatile mtelectuale, a caror des-
voltare si perfectionare e scopul acelor scoh, nu
se pot exercita fara un material oare-care de cu-
nosh.* De aci cultivarea diferitelor matern de
studiu, cuprinse in programele scolare Se intelege,
instructiunea mai are Inca un rol acela de a da
tinenlor,"odata cu desvoltarea facultatilor lor, si
un mic capital de cunostinie, cu care sa poat&
lucra mai departe Dar greutatea se pune in primul
rind, in scohle primare si secundare, pe educatiunea
www.dacoromanica.ro
690 BACALAUREATUL
inteligen.tei, pe desvoltarea si perfectionarea facul-

tatilor mtelectuale
E usor de inteles acum, din acest punct de vedere,
ca negligenta si indulgenta profesonlor de liceu Sint
cu mutt mai rele, cu mult mai primejdioase, decit
s'ar parea la prima vedere Caci din pricina lor,
tmern nostn es din liceu, nu numai lipsiti de
cunostmtele cele mai elementare, dar sinedesvoltati,
neformati intelectualiceste, neajunsi Inca la matu-
ritatea de pricepere si judecata, de care au nea-
pare& nevoe, fie pentru a-si putea urma mai de-
parte studiile, fie pentru a intra deadreptul in
viata Numai asa ne putem exphca, de ce lucra-
rile majontatn candidatilor, Ia bacalaureat, sint, dupa
cum am vazut mai sus, asa de nule, asa de in-
coherente, asa de lipsite de on-ce urma de price-
pere ce-va mai clara a chestiunilor de tractat si de
on-ce urma de judecata ce-va mai senoasa asupra
for Prima e, ca, la esirea din hceu, tmern nostri
nu sint Inca deprinsi, sa caute sa-si dea mai Intl
seama de ce este vorba inamte de a vorbi, nu
stiu Inca sa inteleaga o chestiune, nu stiu Inca
sa cugete, sa judece, sa lege consequent doua idea,
pentru a respunde cu rost la o intrebare
Si mai trebue oare sa ne nuram, ca Ia Um-
noastre nu se invata decit asa de
versitatile
putm 2 Dar cum s'ar putea invata mai mult 2
Esiti din hceu far& cunostintele necesare si fara
desVoltarea intelectuala indispensabila, tmern nostn
yin la Universitati spre a fi tratati intelectuali-
ceste ca ()amen], cind ei sint Inca, in marea
for majoritate, copn Caci, la Universitati se da
studenplor hbertatea cea mai intinsa, pentru a
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 691
lucra cum cred ei mai bine St aceasta 116ertate

face nenorocirea lor, fiend -ca ei nu se stew folosi
de ea Nu se stm folosi de ea, pentru ca n'au
Inca deprinden de activitate serioasa se metodica.
n'au Inca mitiativa intelectuala, mci tana de vointa
se stapinirea de sine, pe care trebue sa be ail)
oamenn formal.' Si daca n'au capatat ei deprm-
den de activitate regulatil si sustinuta sub disci-
pima severa a regulamentelor liceale, au s'o capete
oare sub regimul de libertate universitara 2 Daca
n'au lucrat ei zi cu zi, atunci cind zi cu zi erau
controlati de profesorn lor, au sa lucreze ei zi cu
ze atunci cind nimeni nu-i mai controleaza, nice
nu-i mai sileste sa lucreze 2 Evident, ca. nu
Se de aceea students nostn nu sint mai mciodata
bine preparati la examene, de aceea am ajuns s6.
avem candidate la licenta in filosofie spre a nu
lua decit un smgur exemplu care nu stiu sa
deosebeasca o notbune de o j udecatd, care dau
un exemplu de judecata atunci cind le se cere un
exemplu de notiune Si s'ar da, ara indoealk o trista
lovitura UniversitAplor noastre, atunci cind s'ar pu-
bhca unele din lucranle in stns facute de absolventn
facultatilor lor, pentru obtinerea titlului de licenta
Ne asteptam insa la o obiectiune Se vor gAsi
poate cititon, care sa., se intrebe, data de lipsa de
activitate senoasa la Universitali sint vinovate nu-
mai students nu si profesorn lor Negresit,
nu trebue sa ne ascundem, ca profesorn nostri
universitan sint adesea departe C'e a putea fi dati
ca model Mai ales raporturile directe, personale,
cu student'', be negligeaza cu des'avirsiie profesorn
universitatilor noastre, afara de mice exceptium
www.dacoromanica.ro
692 BACALAUREATUL
Cu to' ate acestea inss, villa tot famine mai mult

a studentilor decit a profesorilor Can, la Uni-
versitate, students ce" burn, pentru a merita acest
nume, ar trebui s& fac& ei insi-si ceea ce nu fac
rum nu-1 indeamnA in destul sft facti profesoni
for La Urnversitate, students ar trebui s& caute,
in principm, sd se dispenseze cit mai mult de
profeson, pentru a se prepara cit mai bine pentru
activitatea proprie, personals, independenta, pe care
trebue s& o aiba in viata De aceea s' sint
orgamsate UniversitAtile germane asa, incit stu-
dentu nu sunt obligati sä urmeze, fie-care, decit
numai cite tree cursun, unul «principal» si dou&
accesorn », dup& alegerea for personal& Protesoru
la Universitate nu au alt rol, decit acela, de a
aiuta pe student' in lucranle for proprti, ara-
tindu-le drumul s' usurindu-le, mai mult sou mai
pup, dificultAtile de capeteme Stunta nu se da,
ci se cucereste Cel ce aVeapta totul de la pro-
fesorusal, nu va stn niciodat& =lc Cele mai
bune cursun umversitale nu pot da studentilor
decit o spoeala de cultur& stuntific&, atunc" cind
en insi-s' nu lucreaza nimic Un filosof a zis odat&
eu nu stm cu adevarat, decit numai ceea ce
gasesc eu insu-m', prin propna mea reflexiune
Aceste cuvinte ar trebui s& le alba pururea in
minte studentn nostn SA fie convinsi ei, cA, atita
stunts vor capeita la universitate, city vor lua en
ins' -s' Si, cind vor citi aceste rindun, s& nu uite,
ca ele sint scnse de un profesor universitar, al
c&rui interes, ca atare, ar fn sä exagereze impor-
tanta profesonlor universitan si a cursunlor lor,
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 693
nu sä o micsoreze, asa precum face, pentru a o

reduce la adevarata ei expresiune
Universitatile nu pot dar s'a, repare efectele
rele produse de negligenta si indulge* profeso-
rilor de la licee El nu pot repara hpsa de cu-
nostinte elementare a bacalaureatilor, flind-ca la
universitali nu se pot reface cursunle elementare,
care ar fi trebuit sa se faca", in intelesul adevdrat
al cuvintului, in licee , ele nu pot repara mci in-
suficienta disciphnei for mtelectuale, fiind-ca la
universitati nu se pot aphca in on-ce cas nu se
aplica".masurfie de pedagogic practia de la twee,
adica controlul zilnic al activiratu tmenlor, in
scopul de a-i sill sa lucreze regulat si serios
Ne putind insa face ceea-ce ar fi trebuit sa faca
liceele, universitatile nu pot face mci ceea-ce ar
trebui s'a, faca ele insi-le Caci este evident, ca
cursunle universitare cu adevarat universitare
presupun auditor' bine preparati, in posesiunea
deplina a cunostintelor prelim-lam Si cind au-
ditors nu sunt bine preparall, atunci, sau cursu-
rile trebue sa-si coboare nivelul, incetind de a
mai fi univeisitare, in care cas ele nu dau tot
ce ar trebui s'a, dea,sau, data isi pAstreaza m-
velul ce h. se cuvme, atunci ele sunt condamnate
s6, raminsa neintelese, in care cas ele nu permit
s6, se as dinteinsele tot ce ar trebui s'a, se is Si
intr'un cas si intr'altul, resultatul nu poate fi de
cit superficiantatea
Insulic]enta invaVamintului nostru secundar pro-
duce pun urmaresi nu poate sa nu produca
msuficienta invatbmintulm nostru superior Pun
acea,sta incatenare fatala insa, Intreaga noastr6,
www.dacoromanica.ro
694 BECALAUREATUL
viata publica, e atinsa Caci ea este sustinuta, in

cea mai mare parte a ei, de oamean esiti din
universitati, dat fund faptul, ca orgamsarea dife-
ntelor ramun de activitate pubhca la noi. ca in
toate statele culte sau cu pretentium de cultura
reclamal de la cei ce vor sa se indeletniceasca cu
ele titluri academice, sau, in on-ce cas, cunos-
trite corespunzatoare acelor titluri
Ar fi prea mult, sa trecem in revista cu dea-
manuntul, din acest punct de vedere, toate ma-
nifestanle vietei noastre publice Niel timpul, mci
margmile acestui studiu nu ne-o ingaduesc Si
apoi, e mai mult decit incontestabil, ca supeifi-
cialitatea culture, ce se capata in scale noastre,
nu poate sa nu alba mci un efect asupia vietei
noastre publice Aceasta o admit si o recunosc
implicit tot' cei ce se preocupa de bunul mers al
instructiunu, in tara noastra Caci celor ce ar
socoti, ca starea scohlor noastre nu are nici-o
influents asupra societatn noastre, mersul for ar
trebul sa be fienegresit inditerent Iar legatu-
rile insuficientei invatamintului nostru public, cu
nivelul asa de putm inalt al preset noastre, cu
lipsa de seriositate reala a vietei noastre politice,
cu reaua stare a administratimmi noastre, si, in
sfirsit, cu starea de copilane mtelectuala a intie-
gei noastre societati, sunt asa de evidente, incit
ne putem margin' sa le relevam numai in treacat
fail a ne mai opri asupra for
In fine, pentru a termma, cite-va cuvmte Inca,
asupia efectelor mdulgentei, din punctul de ve-
dere mai general al progresului
www.dacoromanica.ro
BACALAIIREATUL 695
Am incercat sa aratam, intr'un alt studiu, 1)

ca marele motor al progresului este durerea, sau
pentru a lua un termen mai pup extrem, ne-
multumirea Un ofn cu desavirsire multumit de
viata, pe care o duce, ar fi cu desavtrsire lipsit
de on-ce motiv si de on-ce indemn de a cauta
s& o schimbe Tot asa o stare de multumire ge-
neral& absolute, intr'o societate, ar exclude cu
des&virsire dintr'insa on-ce posibilitate de schim-
bare, cel putm pentru un limp dat Supnmind
ins& posibilitatea schimbarn, multumirea suprima
prin aceasta chiar posibilitatea progresului , cam
progresul nu e alt-ceva, in esenta lui, decit o
necontenitA schimbare
Negresit, intru cit progresul nu are inteles de-
cit numai din punctul de vedere al fencirn, intru
cit omeneste vorbind el nu este decit o
vecinica goana dup& fericire, o stare de perfect&
multumire echivalind cu fericirea poate fi
considerate ca un termen cel pup vremelnic
al progresului, fie la un individ, fie intr'o societate
Dar, in acest cas starea de perfecta multumire
trebue s& fie perfect justificata Si de aceea, on-
ce multumire nejustificata, relativa, la o stare de
lucruri ce nu ar trebui s& produce decit nemul-
tumire, e deadreptul vAtamAtoare, pentru ca im-
medic& progresul acolo unde el este totusi
necesar, impiedic& adic& schimbarea acolo unde
ea este indispensabila
Tocmai acesta e ins& efectul mdulgentei Gael
indulge* consta, in a apioba ceea-ce nu menta
1) cFilosofia in viata practic1. Convorbta x literare, Martie 1896
www.dacoromanica.ro
696 BACALAUREATUL
aprobare, in a incuraja ceea-ce nu menta incu-

rajare Cu un cuvint, indulge* consta in a de-
clara bme ceea-ce este rau, sau mai putin rau,
ceea-ce este foarte rau Si dar ea are drept efect, de
a produce o stare de relativa multumire, individual&
sau sociala, in casuri in care multurnirea nu e justi-
ficata si nu ar trebui din punctul de vedere al
progresului sa inloctuasca nemultumirea
E, prin urmare, evident, ca mdulgenta nu poate
fi decit vatamatoare, on-unde si sub on-ce forma
s'ar arata Cam ea surprnna insu-si principiul pro
gresului, tocmai acolo si tocmai atunci cind pro-
gresul e necesar
Si fund-ca sfirsitul de veac, in care tram, e
caractensat, ca on-ce sfirsit, printr'o redesteptai e
a sentimentalitatn disparute catre mijlocul lui,
de aceea, aceasta ridicare in contra mdulgentei
nu va fi, probabil, bine privita Se va gAsi, ca o
ridicare in contra indulgentei e o ridicare in con-
tra bunatatii mime', si ca progresul nu trebue
reahsat cu pretul cruzimn si al sufermtei Ca, pro-
gresul se realiseaza lotusi prm suferinta, e indis-
cutabil , si toate protestarile omenest sent cu
desa'virsire zadarnice, din acest punct de vedere
Dar din cele zise mai sus nu resulta mode-
cum, ca progresul trebue realisat prin cruzime
Cam bunatatea mime' nu trebue si nu poate
sa se opuna adevarului Ce e insa indulgenta, in
viata practica, dad, nu ceea ce este minciuna, in
viata mtelectuala 2 Bunatatea immei, tocmai pentru
ca, e o asa de inalta cahtate omeneasca, trebue
reservata celor ce o merit& Fata de cei rai, de
cei lenesi, de cei necmstiti, bunatatea mime' in-
www.dacoromanica.ro
BACALAUREATUL 697
ceteaza de a mai fi admisibila, din punct de

vedere moral Ce inteles poate oare avea buna-
tatea mime' la un chirurg, chemat sa redea unui
bolnav samatatea printr'o operatiune7 Mai poate
fi oare vorba de indulgenta in fata unei cangrene 2
Tar daca operatmnea chirurgului e crud', ea nu
este cruda, numai pentru bolnav, ci nu arare
on si pentru 0 insu-si Tot asa severitatea apasa
adese-on greu asupra celor ce sint sit* sa o
practice, ca nniloc de ins'anatosire sociala Si datoria
pubhcului este, de a usura, pe cit posibil, ingrata
for sarcina, iar nu de a le-o ingreuea cu imputan
nedrepte, isvorite dmtr'o rau inteleasa sentimen-
talitate Gam la progresul general trebue sa. con -
trihue top, si top sa indure deopotriva greutatile
si amaraciumle lui, in vederea resultatului final
P P NEGULESCU
www.dacoromanica.ro
MN TOPONIMIA ROMNEASCA
STUDIU ISTORICO LINGUISTIC
(Urmare ai simit)
IV
Romanati
In unghiul format de Dunare si Olt se afla judetul
Romanati
Istoriografia romineasca mat veche credea si zicea
ca cin judetul acesta a fost cea de intim descalecatoare
ss cele de intim aseza'minturi romane, unde s'a colonisat
Dacia transalpina, adeca Tara Romineasca din nua de
astazi Numele insult de Roman.* arata aceasta origine
Italica, pentru ca samana ca ar fi venind de la Romana
nano, romana nape, sau poate de la Roma nail, norod
nascut, ventt de la Roma Oz.
D-1 Xenopol pentru care «judetul Melzechntz ist
deriva numele de la Mehadza ce facea mat inainte parte
din el, si aceasta localitate dupa toate probabilitatile
ss trage numele de la Romani* crede fireste ca tot
asa sta lucrul si cu «judetul Fonzanatz, a carat name
vine tot din epoca romana. 2),, dar ca. «nu vine de la
Roma natz, cum credea istortografia noastra mat veche,
ci de la Romanaczus, precum vin crirnatz de la carna-
czus, finaz:z de la foenaczus 3)D
Ei, poftim stunta la d-1 Xenopol
Ioanict inlaluntrul st la margmile regatului Nogg Dun'a're
in confinto
Cumanorum ultra Danubium et Bulgarorum (Hurmuzaelu I, 261)
illuseul Naponal, 1837, No 8 in Anal, soc acad ?ant 1877,
pag 211
2) A D Xenepol, Isto; ta Ronanzloi Iasi 289o, v III, p 598
3) A D Xenopol, Isle; la Ronzinzlo, lap 1888, v I, p 293
www.dacoromanica.ro
DIN TOPONIMIA ROMINEASCA. 699
D-1 Hasdeuse va vedea de cane inspiratsustine

se va vedea cu ce succesca Romanatz ar fi venind
de la numele unei colonn romane, Romula, care, precum
se poate vedea dintr'o inscnptiune, exista, pe la mijlocul
veaculut al III-lea d Chr , pe locul unde se afla astan
satul Resca din Romanatt
De unde s'o fi inspirat d-1 Hasdeu ?
Pe la sfirsitul prime' jumatatt a veaculut nostru traea
in Tara Romineasca un inginer hotarnic, Alexandru Po-
povici, care, cutrierind in sus st in jos mosule manasti-
resti §i boeie§tt, a luat note despre toate monumentele
antice din tara pe care le-a putut vedea El a murit
inainte de a-§i fi publicat ceea-ce scrisese, dar putinele
manuscripte ramase de la el au ajuns in posesiunea Aca-
demin Romine, odinioara Soctetate academics romina
«Notocul zice Odobescum'a facut sa dau peste con-
dicutele raposatului Popovici, pe care Imi voiu face o
placere a le depune in tesaurul de manuscrIpte ale So-
cietatu noastie (academice) Cuprinsul archeological uneia
din ele s'a si tiparit, sint crti-va am, in foita ziarului «Trom-
peta Carpatilor. (din 12/24 Noembre 1870) Intr'aceea
ca si in alta, gas= indicatiuni curioase despre antichitatile
Romanatzlor, precum si ale tuturor judetelor fain 1).
Ei bine, acest Popovict, vorbind despre tinutul dintre
Celeiu si Islaz, zicea ca.' «aim se afla insemnat pe o
charts veche ca al fi stat ora§ul Romula, de la care
judetul Ronzanatz a primit nume 2).
Intr'unul si acela§ loc din Magnum Etynzologreum
Romanzae este asociat romanismul numelui de judet Ro-
manatz cu dacismul numelui de localitate Antzna din
ace' judet st amindoul topicele acestea, dacicul Antzna
§i romanicul Romanatz, constituesc, spre a zice ast-fel,
dou5. din cunoscutele trasnete, cu care d-1 Hasdeu, de
mai bine de un sfert de veac, da din cind in cind dupa
Rosier, ca sfintul The dupa dracul, spre a-1 4rasturna)
sau a-1 «spulbera.
Iata cuvintele d-lui Hasdeu
I) A I Odobescu, Anhchztatile dud Romanali, in Anal soc
1877 p 175-176
(item' I on' ,
2) A I Odobescu, /bid p 216
www.dacoromanica.ro
700 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA
Antina s. f.; t. d'Archeol.: 10 ruines romaines pres

de Caracal dans la Pe-
tite-Valachie ; 20 brique
que l'on retire de ces ru-
ines. In districtul Roma-
nati, la satul Resca sau Re-
cica, linga riuletul Tesluiu,
se aft' urmele unui oral
din epoca Ronanilor, pe
care poporul le numeste
Antina. Deja in secolul
trecut, generalul rus Baur
(Mem. sur la Valachie 1778,
p. 198), mentionind Recica 'I
«village avec une eglise et
un pont sur le Teslui., ne
spune ca: «on y trouve des
debris des anciens retran-
chements,. Mai tirziu, o
mentioneaz5. la 1818 Fo-
tino (t. I. p. 153): «AsElmoc
;lona),
I 7;
`Pcolicj.xot5 xciospou, bt XEOlov
TSTpayGOVni6.11) XOCTLCIXEDstapl-
vou, xotl ij 1J,EL ireptoril toti
Toro!) sootou X&resar.lucb sok
iyzeopioug 'P6sCxa, so a
'thlspo9 Nime-
nea insa n'a facut cerce-
taxi ce-va mai serioase la
fata locului inainte de co-
lonelul Vladimir Blaram-
berg, care la 1836 a des-
coperit la Antina intr'o
movila un sarcofag. (Vezi
fig. alaturata).
Dupa aceearuinele au fost studiate pe rind de Lau-

rian si Boliac, de d-nii D. Sturdza, Papazoglu, Gr. Toci-
www.dacoromanica.ro
lescu si V. A. Urechia, in fine, de d. A. Odobz:.-cu, care

a resumat la 1878 in urmatorul mod toate datele relative
la cestiune: cComuna Recica sau Antina. Movila lui Ale-
,xandru si alte numeroase movile. Ruinele aparente ale
eunei Intinse cetati romane, cu ziduri de piatra si caramida,
111111111111111111111
D
AN TON IVISc:,
NICANORWI
icu urloae de lut pentru apeducte, cuptoare pentru card

Rmida etc. Cai romane cu diferite directiuni. In sarcofage.
(pe lInga schelete, sint vase, remasite de vesminte si or-
cnamente, si monete romane de la Antonini pina la Sever.
'Altar votiv al Nemesidei, al lui Jupiter tutator, al Dianei
www.dacoromanica.ro
«Latoide; stele funerare Claudiei Amba, lui Antonius Ni-

«canoris, (Analele Acad. Rom. t. X, sect. II, p. 332-5).
«Ceea-ce dovedeste mai cu deosebire marea insem-
mAtate in vechime a acestui punct geografic, este el
tocmai aci se uneau ambele cai romane, care plecau de la
Dunare spre Carpati, una din Celeiu, cea-l-alta din Islaz,
ast-fel ca Antina forma un centru de comunicatiune.
«*anturile cetatii care se vad, zicea r5posatul Laurian
(Magaz. ist. II, 96) -- «formeaza un poligon cu opt laturi,

ea' carui diametru mai lung face aproape la o mie de
rpasi. Riul Tesluiu curge prin mijlocul cetatii; in unele
www.dacoromanica.ro
DIN TOPONIMIA ROMINEASCA 703
tlocurt ale lut se afla un strat de caramizi, ceea-ce face

f( sa credem ca a fost constrins intr'un canal, data acuma
4 curge dupa buns placerea sa, fail vre-o sila artificiala
tRominn no§tn nu sint oamem care sa mai constringa riunle
t Chiar la podul cel zidit peste riu se uneau cele doua
« drumun de piatra, unul care venea de la Islaz §t cela-l-alt
t de la Celem §i duceau catre miaza-noapte la Rimnic I.
t0 asemenea statiune centrals nu putea sä fie uitata.

pe Tabla Peutingeriana, itinerar oficial al tuturor statm-
mlor Impenului Roman in secolii IIIIV, qi s'a banuit
de de-mult, in adevar, cum-ca anume act a fost statiunea
Romula, care se mentioneaza §i 'n Geograful Ravennat
sub forma de Romulas (Tocilescu, Dacia, p 450, ed
Acad ) Aceasta banueala s a §t verificat prin descopert-
rea la RecTca a unei inscriptium din timpul lut Hip
Arabul, unde localitatea se nume§te t Colonia Romula'
§t se arata ca tin anul 248 s'a construit un vallum in
tjurul zidulut ora§ului, (Anal Acad Rom sena II, t 8,
[1886] p 14) Din ROmula sau Romulas, prin trecerea
lut 1 in n, ca in «semen = simi/em, §i chiar latme§te
tRuminalis :1_- Romu/ans,
Rumma nunc ficus, Romula ficus erat
(Oud Fast II, 411)
s'a facut Romuna, de unde apoi numele districtului Roma-

nai in vechile documente Romonati, hteralmente tlocuiton
din Romuna, cu acela§ sufix -ati=_-ates, prin care se forma
latine§te numele etnic din numele unlit oral cu finalul -na-,
de ex Casinates, Arpinates, Ravennates, Antinates, etc
Romonati --= Romunates, cu un sufix etnic curat latin,
netrecut in graiul rominesc, probeaza extstenta forme'
Romuna sau Romunas dep. in epoca romans, pe linga
primitivul tRomula, cu etntcul sau «Romulenses D «ordo
Romulensium, in inscriptium (Mommsen). Dar de unde
vine numele Anima ?
«Fcrttn o suscinea ca pe linga Antina ar fi locust po
porul slavic Antae sau "Avmt, despre ale cat ula lupte
cu Impenul Roman Oriental vorbesc Iornande, Procopiu,
Teofilact §1 alto Schafarik (Slowanske staraitnosti p 459,
462) a demonstrat insa prin analisa tururor fintinilor
www.dacoromanica.ro
704 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA.
istonce, cum c5. tribul Antilor, cunoscut numal in se-

coin VIVII, era asezat pe tarmul Marn -negre in re-
giunea Niprulut, nu de'ncoace de Prut, car cu atit mai
putin la capatul apusan al Damn Afars de aceasta, chiar
daca Antic ar fi inaintat intr'un moment pins aproape de
Olt, totusi din terment etnici limba romina nu formeaza
niciodata num I topice pnn sufixul -ma Dupa cum nu
exista (Serbina D, .Bulgarina., (Turclna),, a Grecma. <Un-
gurina, _etc , tot asa din Anti nu se putea naste Antzna
<Cuvintul suns de tot latineste Trecem cu vedere
peste denvatiunea propusa de Valliant Anima ,... Con-
stantina (La Romance, I, 88) , dar ne vom opri o clip.
asupra unei alte etimologii mai discutabile Incepind dela
Blaramberg, generalmente se crede ca Antzna este An-
tonina, dupa numele imparatului Antonin Caracalla (Xe-
nopol in Tocil , Rev II, t I, pag 292-3) Netrecerea
silabei an - in vocala nasals obscura n'ar fi tocmai o
piedeca fonetica, cam in numiri topice latine initialul a -
denva une-on din prepositiune, ca in Ad - mediam,
Ad - pontes, Ad - aquas etc , adeca Antzna .=.. Ad -
antoninam, cu o contiactiune cam violentd, dar nu
peste putinta , exista insa o aita dificultate mai spe-
cified. Latinul Antonina tiebuea sa devinb." la Romini
Tila, dupa cum din Vidin, s'a facut «Diu, , st lo-
calitati numite Tiia se Si afla in Rominia, ba chiar
in Romanati, tocmai pe calea romans de la Islaz spre
Recica Fotino confunda pe Anima cu Tila 'Avw,ct til `Ea
dupa cum le confunda si Valliant Antine ou Th.)
de,1 sint doua puncture geografice foarte departate unul
de altul Tila poate fi tAntonina, , dar Antina nu.
Numal pnntr'un duplu -Irma s'ar explica conservarea fina-
lului n in Antzna El bine, in regiunea unde Tabula Peu-
tingeilana pune pe Romula, tot acolo la Ptolemeu, care
ne da nornenciatura din epoca dacica, se afla 'Apx.i:vva,
Arcinna Unu archeologi o cauta in Doi) (Rev Romans
186 1 p 421), altii in Got-) (Gross p 51), dar de o po-
tnva fara nici-o probA, recunoscind insa unit si altii cd.
era in Oltenia Antina, adeca Antinna, fi-va oare numele
cel vechm dacic al Romulei, latinisat de catre legionan ?
Se stie ca'n latimtatea vulgara -ci- st -ti- se confundau,
www.dacoromanica.ro
DIN TOPONIMIA ROMiNEASCK 705
iar la Rominn din Banat aceste grupurt fonetice se con-

funda ping. astazi Prin Antzna.Artinna se justifica atit
conservattunea finalului -zna, precum §i nescaderea initia-
luluc a la vocala obscura, deoarece de Inaintea lui r
el se pastreaza totdeauna intact fie tonic sau netonic
Mai ramine o singura intrebare De ce oare -r- a trecut
in -n-? Ar fi foarte legitima influenta finalului -n- pen-
tru a preface pe Artinna in Anima, dupa cum s'a
prefacut r in n in ccununa = co, onam,, csenin = sere-
num), «mtnune, etc , forma Antzna totu§i pare a se fi
nascut pe o aka cale Colonic romans i§i mai aduceau
aminte de strabuna cetate Antinum in Italia, astazi (et-
vita d'Antino,, nu departe de Roma in tara Marsilor, §i
ast-fel numele oraplui dame a fost modelat dupa o re-
miniscenta italic In scurt, Antzna din Artinna nu e o
transitiune curat fonetica datorita Rominilor din epoca
post - Latina, ci este o latinisare din acele timpuri primi-
tive ale colonisarii, cind era Inca proaspeta in memoria
legionarilor nomenclatura topica din Italia
«Aga darn aceia§t localitate se chema la Dam Ar-
cinna sau Artinna, latine§te Romula sau Romuna Din
termenul latin supravetue§te «Romanati.Romunates, ca
nume al districtulut intreg, din cel dacicAntzna, ruine
ale vechiului ora§ la coastele caruia mai traeqte abia un
satulet numit mai tirziu cRiu§or», slavonete Recica, de
unde se scot pina astazi ne spune d A Odobescu
« acele late §i masive caramizi carora dialectul local al
eRomanatentlor le-a instiqtt denumirea topica a Antznez,
zicindu-le caramizi de Antina, Ba ce-va mai mult , in
Romanati se zice cu acest sens chiar simplu caramida
- antzna, la plural caramizi - antzna, fara adiectivalul
cde* (D Radulescu, c ArnarWii-de-jos), cuvintul antzna
ajungind a exprima o caramida de calitate supenoara §i
functionind invariabil ca adverbul gata in lucru gata,
treaba gata, barn gata
«Rordanati §i Antzna »termina cu entusiasm d-1 Hasdeu
tar fi de ajuns ele singure pentru a dovedi nestramutata
staruinta a Rominilor in Dacia lui Traian, spulberind a§a
numita teorie a lin Rosier Daca neamul rominesc ar fi
venit de peste Dunare alma in secolii XII sau XIII, vre-o
www.dacoromanica.ro
706 DIN TOPONIMIA ROMI*NEASCA.
zece veacuri in urma lut Aurelian, atunct de la cine oare

ar fi capatat el o nomenclature daco-latina atit de pipaita
ca Anima §i Romanati .4
D-1 Hasdeu argumenteaza minunat de bine, pacat
numai ca pleaca de la o premise false Inteadevar, dupe
cum se va vedea indata, Romanatz din Romula §i Antina
din 'A p 7ti.i) v a nu e nicidecum 4co nomenclature daco-
latma atit de pipaitav, cum ar putea crede cine-va la o
prima st superfictala vedere
Rolianatz din Romula l
S'ar putea afirma, ca Roinula s'a prefacut in Ro-
muna, daca s'ar gas' exemple sigure despre trecerea lui
/ intervocalic in n Pina acuma nu s'au gasit Cele doua
exemple, «semen = simi/em, si chiar latineste (Rumi-
nalis=Romu/arts,, invocate in sprijinul treceret lui I in-
tervocalic in n sint nedoveditoare 1 iata de ce
Lattnul csitnitem, n'a dat direct pe rominescul c se-
meni>. Lattnul 4 simi/em, trebuea sa se face romineste, cum
s'a si facut, a seamere» sail 4 seamar., pentru-ca in toate cu-
vintele vecht rominestt un / simplu intervocalic, cind vo-
cala de dupe 1 n'a fost i --I- vocala, s'a prefa'cut in r
Spre ex
agilem = ager. pulicem = purece
coelum = cer salem = sare
fetiolum= fecior secalem = sacara
gelum = ger salutare = sarutare
molam = moara etc. etc
Dar atunci cum se face ca adiectivul rominesc <, se-
men. sail ,,semene, st compusul sau tasemeneo an un
«n= in locul unde ar trebui O. alba un «r) ?
Raspunsul cere o scurta digrestune, care sa stabi-
leasca originea verbelor rominestt «samanz st casaman,,
familia adoptiva a celor doua adiective de subt 2ntrebare
Verbul rominesc «saman, are doua intelesuri «a
semana 1 saen (seminare) 2 gleichen (simi/are) i) Din
cele doua verbe latme, seminare st simdare, Rominu an
1) H Tiktin, Studien 2112 Rumenzschen Phdolope, Leipzig 1884, p 35
www.dacoromanica.ro
pastrat numaz unul, pe seminare, care, pe linga intelesul

sau primitiv, a cumulat sl intelesul latinului similare, dupa
cum, la Rominu de la nordul Dunani-de-jos, lat luna,
pe lingA intelesul sau primitiv, mai exprima tt intelesul
latinului menses Pentru zntransztzvul «saman n = gleichen
s'a facut apot un pendant compus transztzv «asaman.=
vergleichen
Verbul rominesc «asaman ar fi insa, dupa d -1 Hasdeu,
datinul assimilo, trecut ci in limbile romanice occiden
tale, in care insA el s'a confundat cu assimulo, de unde
in francesul assembler sau in italianul assembrare s'a
pastrat chiar intelesul latlnulul simul, ceea-ce la Romini
nu s a intimplat 1)» D-1 Hasdeu grececte
Latinul similare st compusul sau assimilare trebue au
dupa legea lui / intervocalic, sa se prefaca respectiv in
.samai a. ci «asamara.
Se vede dar ca limbile romanice din Occident se ser-
vesc de Jamul simulare, (fr sembler, ital sembrare) sr
de compusul sau assimilare (fr assembler, ressembler,
ital assembrare), lax limba romineasca se servecte de
lat seminare (samina = I, saen 2 gleichen) ci de compusul
adseminare (asamina = vergheichen) Acesta e adevarul
Acum se lamurecte de sine originea evoluttunea
fonetica ci forma de azi a adiectivelor rominecti «se-
men. sau «semene. st «asemene. Adiectivele acestea
yin, ce e drept, din Latin «simi/em. tadsimi/enn), ur-
mud pina la un loc calea fonetzcd, de act ina'nte cea
analogzcii Cu alte cuvinte, lat «simi/em» $i «adsimilem,
prefacute rominecte cu necesitate in «seamar. sau «sea-
mere. ci caseamere., au ajuns, mai pe urma, sub domi-
natiunea verbelor «seaman. ci «aseamanx $t au luat ci
ele forma «seaman sau cseamene. sr taseamene. Mi-
klosich, voi bind de relatiunea dintre lat «adsimilem.
i rominescul «aseamenes zice cu drept cuvint ca «asea-
mene trebue sa vie din aseamel e acesta din adsi-
milis 2). In scurt, daca este falsa egalitatea. simi/em=
1) B P Hasdeu Beyntol Magn Born II, c 1847
2) Miklocich Bert, 17,,4re zur Lautlehr e der rumunischen Dialate,
Wien 1882 Consonannsmus I, st 4caseamene soil zunachst auf asea-
mere and dteses auf adsimilis beruhen,
www.dacoromanica.ro
708 DIN TOPONIMIA ROMINEASCX
seaman«, precum s'a vazut ca este, nu poate fi adevarat'a

nici egalitatea 1=n, mei egalitatea «Romu/a=Romuna)
Romula ar fi trebuit sa treaca rominneste in Ro-
mura, de unde, prin cine stie ce analogie, ar fi putut
est mai tirzitI Romuna, dar atunct ar fi fost Area tirzzu,
cam nu 1 s'ar mai fi putut antna sufixul ates = atz
De ce ? D-1 Hasdeu insu-si, spune ca aRomunates,
Cu un suffix etnic curat Latin rzetrecut in grand rominesc,
probeaza extstenta forme' Romuna deja in epoca ro-
mans, pe linga primitivul Romula ) cu etnicul salt «Ro-
mulenses) si ca dovada despre existenta forme' Romuna
deja la Romani mat aduce st urmatorul pentametru din
Ovidius
Rumina nunc ficus, Romula ficus erat
Daca in «simi/em = seaman), precum s'a vazut, nu-t
o prefacere direct fonetica, ci o prefacere fonetica com-
pletata ulterior cu o modelare analogica, in «Romu/a=
Rumina nu -' met fenomen fonetic, met modelare analogica,
ct numai fantasia lui Ovidius si a compatriotilor lut
Cine se baseaza pe «Romu/a=Rumina) spre a ti age
conclusiunea el Romani' au prefacut pe 1=n, este stilt
sä primeasca st inexactitati saritoare in ochi ca o_---u,
u=z Asa dar
1 nu-t nici o umbra de proba ca in epoca
romans alaturl de forma Romula ar mat fi existat si
Romuna
Dar, sa fi existat
Din Romuna s'ar fi facut Romunates far'de Hitt o
greutate, dar din Romunates n'avea cum se face Re-
manatz
Un Romunates, dupa fonetica limbo rominesti, n'avea
cum ajunge la forma documentall Ramon* st apoi la
actualul Romanati Tata de ce
Silaba -ro- scapata de subt accent ar fi trecut in-i u -
(cf domintcam = duminica, Romanum = Rumin, por-
cellum = purcel etc )
Silaba -mu-d-n din inchtsa ce era, inchisa ar fi ramas
st nu s'ar fi deschts in-mo-Fn si apoi-ma +n calcind ast-fel
aplecarea limbs' rominesti de a inchide vocalele deschise
(cf bonum = bun, longum = lung, frontem = frunte etc ).
«O etimologie zice Meunier, resumind metoda lut
www.dacoromanica.ro
DIN TOPONIMIA OMINEASCA 709
Corrsen este admtsibila numat intru cit da seama de

toate elementele cuvintulut pe care pretinde a-1 explica,
Para sä °mita pe nici-unul din ele On-ce etimologie,
care presupune o modificatiune vocalica, trebue sa. alba
ca sprtiin cel putin un exemplu de o modificattune vo-
calica, cu total identica cu cea pe care o presupune ,
data nu, pe cita vreme nu se poate cita nict-un exemplu,
-apropierea incercata este fail valoare scientifica» 1)
A§a darn, ettmologia Romanati din Romula este
arbitrary
Dar Antina ce poate dovedi ?
Site se, prin descopenn archeologice §i epigrafice,
ca risipttunle de la Antina Sint de bung seama rumele
stravechiulut ora§ dac 'Apx(vv
5tie-se ca Dacia a piirm coloni§b din Italia, spre
a se putea presupune ca in "Apxtvvcc vor fi venit coloni§ti
din Antinum, azt mita d'Antino ?
Se §tie §i nu prea
La o parte insa cu aceste doul greutati Ce zice
linguistica ? Poate vent termenul rominesc, fie pe cale
fonetica, fie pe cale analogica din termenul dam ?
D-1 Hasdeu zice ca 'Apx6vct va fi trecut mai intim
in Artznna, pentru ca In latmitatea vulgara -cz- §i -ti- se
confundau, tar la Rominit dinBanat aceste grupun fo-
netice se confunda pins astazi,
D-1 Hasdeu, cu §tunta sau cu ne§tnnta, face o con-
fusiune unde trebue facuta o distinctiune Trebue facut
distinctiune intre Romani §t Romini, intre grup gi afic §1
gi up fondle Pentru acela§ grup grafic -cz- corespundea,
la Romani, un grup fanetic gutural (kz) §i, din contra,
corespunde la Romint, un grup jonetzc palatal (cz).
«Quintiltan zice un romanist signalase deja, ce
i) Revue Crazyue, 1867, t 2, p 82, apud Hasdeu Cuvente den

Betz anz t I upluat , p r a tine etymologie nest adnussible qu'autant
-qu'elle rend -compte de tous les elements du mot qu'elle, pretend ex-
phquer, sans en omettre un seul Toute etymologie, qut suppose une
modification vocale, dolt avoir pour so au moms un exemple d'une
modificltion vocale, been identtque h celle qu'elle suppose , mon, taut
que Pon n'en peat titer aucun, le raprochemem- tente est sans valour
scientitiques
www.dacoromanica.ro
71(3 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA
drept numat ca un simplu vitm de pronunciattune co-

pi1 ?asca, substztutzunea unez suturale in locul unez den -
tale, ea se producea fats indoeala la Roma, ca $t la not
(la Frances') in cuvintele amzquzi pentru amid, Guzeu
pentru Dieu, etc Aceasta confusiune pare a se fi merit
in epoca decadet4et limb'', ea se manifests mat cu seams
in grupul tl, schimbat, dupe cum ne spun gramaticit
timpulut, in limba populara in cl «stathzrts, sine c littera
scribendum est., observ5. Caper, ecapaulum nu capw/um»
zice de asemenea Appendix Probt, §i Inca «vitu/us nu
vzcZus, vetulus nu veclzis, , un document din 752 Inca
a forma veclo care avea sa persiste, transformindu-se
in italtanul vechio, §1 in rominescul vechzu, dupa cum
capztulum, schimbat in captc/um, a dat in prima din
aceste limb' capochza, etc De asemenea se intimpina szcla
pentru sztula in Legea Alamanilor Si sc/opus pentru stlo-
pus, sclzipaverzt in Legea Sahel etc D 1)
Roman'' schimbind
pe capitulum in capic/um,
vetulum in veclum,
etc etc
st Rominit schimbind
pe maghtarul Bet/en (name person ) in Beclean (nume topic),
hit/en n hiclean- viclean,
etc etc
1) Charles Ioret, Du C dans les leagues romanes, Paris 1874, p

61, it Quintihen avast deia signale, seulement 11 est vrai, comme un
simple vice de prononciation enfantme, la szzbstztuhon d'une guttuz ale
a une dentate, elle se produisait sans doute a Rome, comme chez nous
dans les mots amiquze pour anutze, Guzeu pour Dzeu, etc Cette confu-
sion parait s'etre augmentee a Pepoque de la decadence de la langue,
elle se manifeste surtout dans le groupe el, change, comme les gram-
mairiens du temps nous rapprennent dans le langage populaire en a
cstatlaris, sine c littera scribendum est., remarque Caper , ccapztulunz
non cap/c/umb dit egalement l'Appendix Probi, et encore cvztulus non
vzclus,vetulus non veclus (Gram veter ed Putsch, 2246 Gram lat
ed Keil I, m7, .98). , un document de 752 donne aussi la forme
veclo qui devait persister, en se transformant dans ritalien vecchlo et
le roumain vecchzu, comme capitzdum, change en capIdum, a donne
dans la premiere de ces langues capochw, etc On trouve egalement
3:eta pour sztula dans la Loi des Alamans et sckpus pour st/opus, sclu-
paverzt dans la Loi Salique, etc
www.dacoromanica.ro
DIN TOPONIMIA ROMINEASCA. 71r
au pus st pun un grup fonetzc gutural in locul unut grup

fonettc dental st nu vice-versa
Probabtl ca tot in acest sens se va fi facut, la Ro-
mani, si confustunea dintre grupurile fonetice -It- st -ct-
(kt) st nu vice-versa
Cit despre Romint se stie sigur, ca prefac un grup
fonettc dental intr'unul gutural ,st apot intr'altul palatal,
dar ntczodatei vice-versa Astfel ca
hirtze se face hirchze apot hircze,
lapte . lapche ) lapte,
dtavol ) ghzavol . gtavol,
verde ) verghe , verge
etc ) etc , etc
String pentru mai multi claritate, schimbArile fo-
netice dtscutate mat sus, intr'un tabel sinoptic Iata-1
GRUPURILE
a) dental b) gutural c) palatal
Romani tl, ti cl, ci (kJ)
Romint tl, ti, to cl an, the et, ce
Se vede darn a. guturalul 'Apxt'.vvot, nict la Romani

nict la Romint, nu se putea preface in dentalul Artznna,
ci avea drum liber, numai la Romint st numat dialectal,
sá se prefaca in palatalul Arcznna
Dar sl admitem cl 'Ainc.Cvva s'ar fi prefacut in Ar-
tznna, asa cum vrea d-1 Hasdeu
Artinna 1
La intrebarea (de ce oare r a trecut in nr se ras-
punde ca. ( ar fi foarte legitima influenta finalulut -it-
pentru.,a preface pe Arttnna in Anima, dupl cum s'a
prefacut r in n in (cununa = coronam,, se/tin = sere-
num», (tut/tune» etc ,, dar mfluenta finalulut -n- nu poate
fi legitima, fiind-ca r din At tirma nu-t Intervocalic, nu-t
in condiciuntle lut r din coronam, serenum qt asa mat
www.dacoromanica.ro
departe D-1 Hasdeu observind aceasta slabiciune cauta

sa motiveze trecerea lui r in n printr'o etimologie popu-
lara adaugind ca ((forma Antina totu§i pare a se fi nascut
pe o alts cale Colonel romans 41 mai aduceau aminte
de strabuna cetate Antinum in Italia, astazi .civita
d'Antino, nu departe de Roma in tai a Mar§ilor, §i
ast fel numele oi a'ului dacic a fost modelat dupa o re-
miniscenta Italica In scurt, Anima din Artinna nu-i o
transqiune curat fonetica datonta. Rominilor din epoca
post-latina, ci este o latinisare din acele tempura primi-
tive ale colonisani, cind era Inca pro aspata in memoria
legionarilor nomenclatura topica din Italia,
Lucru ce se poate
Antina 1
Este insa un pnncipm linguistic, basat pe observarea

sigura a fapteloi, in virtutea canna vorbele straine intrate
in cutare limba se supun in mod fatal schimbarilor fo-
netice §i modelanlor analogice ce se petrec in limbs dupa
intrarea lor, ramiind, se intelege, neatinse de prefacenle
fonetice §t modelarile analogtce mai vechi suferite de
elementele acelei limbi 4Din cele spuse urmeaza ca
acele cuvinte in care nu vom gala intimplate prefacenle
cele mai vechi ale limbii romine nu pot fi cuvinte dace
sau sarmate, on in sfirsrt de-acelea intrate in veacul intim
§i al doilea dupa colonisarea Daciii, 1)
Antina trebuea sa sufere anumite schimban fonetice
dace ar fi fost in limba noastra sub forma de Antina,
'Inca din primele tempura ale colonisarn Era fatal O.
sufere urmatoarele schimban
Initialul -an- trebuea sa treaca in -inca in toate cuvin-
tele noastre vechi
antanium = intiniu intim
angustum = ingust
Andreas = 41111P1MH BSI Indrei prin Ardeal
angelum = anger §i anger prin Ardeal
anemam = inema inima
annellom = inel inel
I) 1 Niclejde, Conte mi501 anus IV, p 255
www.dacoromanica.ro
DIN TOPONIMIA ROMINEASCX 713
Silaba trebuea sä tread. in -ti- dupa cum a

trecut in toate cuvintele noastre vecht
hospitium = °spat
multi = multi
mutt = mutt
pretium = pr et
puteum = put,
subtilem = subtire
terra = tara
ttht = tie
Dar, zice d-1 Hasdeu, «prin Antzna = Artinna se
justifica nescaderea mitialului a la vocala obscura, de
oare ce inaintea lut -r- el se pastreaza totdeauna intact,
fie tonic sau netonic) Justificarea nu-1 varabtla, pent u
ca primul a din Antina nu mai avea nimic de impartit
cu r tocmat« chn acele timpun primitive ale colonisarn
cind, dupa parerea d-lut Hasdeu, «numele ora§ulut dame a
fost modelat dupa o remiruscenta Italica» §i a luat forma
de Antma in loc de Artinna sau 'Ap4Lvvoc Nu se poate
pncepe cum z din Artina dispare §t se pastreaza in acela4
tamp
Afara de asta, din ce pncina nu s'a prefa'cut silaba
-tz- in -(z- ? D-1 Hasdeu nu pomene§te nimic despre acest
lucru, dar in schimb vorbe§te despre finalul -ma afirmind
Para probe senoase ca «latinul Antonina trebuea sä de-
vina. la Romini Tim* dupa cum din «Vidtn>, s'a facut
«Dim D 1), §1 ca «numat printr-un duplu Anna s'ar putea
explica conservarea finalului n in Antzna,
Din cele de pink act se vede lamunt el etimologta
Antina din Arkinna., ca §i «Romanati din Romulas,
nu poate suporta proba cnticei scientifice «Se intelegfe
fara legs fonettce sigure, pe care O. nu fie voe a le calca,
on-ce cuvint rommesc poate denva din on-ce limba de
pe pamint 2)D
De unde vine Antma ?
1) Analele Acad Romine (1887-1888, p 6) spun ea indatai dupa
cinrea inonografia Antina aurmeaial ?titre &nu Odobescu st Hasdeu o
clIscutlune asupra identificgru Vidmuluz actual cu cetactle mince Bono-
ma sau Bodoma tst Drums
2) A Lambrior, Cal le de Can e ed 2 Ia§i 1890, p
www.dacoromanica.ro
714 DIN TOPONIMIA ROM1NtASCA
Spre a putea da de urma acestut nume de locali-

tate despre care, nu sttu cu ce drept, raposatul inginer
Al Popovict zice, ca «s'a numat §i Antzvarz pe vremea
cratulut Bodin la 10701 )» am facut, dar zadarnic, mat
multe hipotese, gindindu-ma ping §1 la grecescul arzoin =
cotzturd,unghzu, cam, precum lesne poate observa cine se
uita pe o harta geografica a judetului Romanati, cele doua
drumurt romane, cel de la Celezu §i cel de la Islas, for-.
meaza un adevarat unghzu la punctul for de intilnire, la
Antzna
Pacat ca Frpsoivri nu poate da Anima I
De unde vine Romanatt ?
Daca cite§te cine-va cu deamaruntul cunoscuta Rela-
tzune despre localitdtzle semnalate przn antichztayz in ju-
detul Romanatz, in care A I Odobescu contopqte
elementele archeologice aflate in scrisele carturarilor cu
raspunsurile date de invatatorn sate§ti din aceasta por-
tiune de tara la un cestionar archeologic ce li s'a fost
trimes, ramine uimit de multimea rumelor din acest
judet 2)
Iata citeva probe
Din comuna Piatra se raspunde ca ,in aceasta co-
muna sau in comunele vecine nu se afla alte acazaminte
sau locuri insemnate de vechime, decit numat in comuna
vecina Ienusestzz, pe unde trece lima ferata, sapindu-se
un cap de deal, adincime de un stinjtn, s'au gasit mat
multe zzdztrz de piatrit mac& §i cdrdnudd foarte mare
S'au gasit tot in acel loc §t czoburz de oale foarte mart
§i groase ca de doul degete De act se intelege ca acel
loc a fost vre-un asezamint stramo§esc sau de pe vremtle
cind cu Urzaszz §i cu 511dovtz , insa nu poarta nici-o nu-
mire din vechtme, fiend pina acum necunoscut de oamenn.
existenti Acel loc cade spre rasarit, la marginea unet
mahalale a comunei lenusestzz Este a§ezat pe muchea
unut deal, unde a fost o mica padure, care s'a taeat de
r) A I Odobescu op cit p 215 Despre crawl Bodin v C

Jireeek, Geschzchte der Bulga: en, Prag, 1876, p 207
2) A I Odobescu in Anal soc acad ron: 1877, p 173-339 st
in Sc: ter: hterare ti utorIce, Bucuresh 1887, II, p 407-482
www.dacoromanica.ro
lima ferata st se numeste astazi clealul Ienusestzlor Ace le

zidun sint fa'cute de piatra mica st cardmida mare , piatra
este asternuta cu materit asa de tart incit fie-care se
poate sparge, tara de deslipit nu se poate deslipt una
de alta Parte din acele ziduri s'au tleat de lucraton in
bucatt enorme, pe unde a ajuns linta ferata, st retezindu-se
cu ciocanele, s'au prestegulit singure in vale, unde stau
tocmat ca nista lespezt de piatra. intregi Manmea acelor
zidurt este inalttme de un stinjin st grosime de o ju-
matate de stinjin Marimea caramidet ce s'a gasit in unele
zidun este lungimea de 2 palme st 5 degete , latimea
de 1 palma si 5 degete si grosimea de 5 degete Acele
zidurt Inchipuesc a fi fost locuinta de ()amen' , insd nu
se cunoaste bine, cam se Intind catre comuna Piatra spre
sud, si cele-l-alte capete ale for nu s'au vazut, ca O. se
stie cit sint de lungi Pentru acel loc nu s'au pa'strat
spuse sau povestt din vechime batrinesti, find -ca nimenea
nu stia ce ar fi fost acel loc, cam a fost la tot'. invisi-
bil pind astazi (Nesubscris) 1),
Topicul rominesc lenu,sestz e facut din personalul
maghiar lanos=loan
Din comuna Farcasele vine stirea ca «aceasta co-
muna se afla situata pe muchea malulut drept al Oltulut
vechtu, parasindu-si matca sa din vremile vechi, fiind-ca
acest riu are comunicatta prin coprinsul acestet comune
Spre rdsant se margineste cu comuna Stoenestit 51 Dra-
ganestit, spre apus cu comuna Caracalul st Hotaranii,
spre miaza-noapte cu comuna Comanu st Hotatanit, spre
miaza-zi cu comuna Comanca De pe cercetanle facute
prin batrinu comunei despre vechile asezaminte ce se
crede a fi ramase de la stramosit nostn roman', s'au
gasit cele cuprinse mat jos Despre comuna Stoe-
nestit in Farcaful-de-jos, a fost din vechime o straja care
poarta.' st cluar acum numele de Lazaretu , aceasta este
de cind cu Carjaluz, robza Hateguluz, §t se af1a pe mu-
chea Adealulut matcu Oltulut vechtu, intre Stoenesti st
Fdreasul-deios, ce-t mat zice st Catunul Despre apus
de aceasta comuna sint cloud' magus, una se afla in
Jr) A I. Odobescu in Anal. soc acad. Rom 1877, p. 185
www.dacoromanica.ro
7 i6 DIN TOPONIMIA ROMINEASCA
yule Fercefemlor-de-sus , inaltimea sa este de 4 stinjeni`

largimea la bass este de 10 stinjent, tar cea-l'alta este
mai mica, avind inaltimea sa de 2 stinjeni, latimea la
bas5. de 7 stinjeni, §i se afla situata despre orasul Ca-
acalul, in drumul Caracalului Toate acele zise mai sus se
afla situate in Fercasul-de-sus Iara in Fercasul-de-niziloc
se mai afla o mdgurd cu numele 1VZagura Farcasanuluz,
care se afla despre miaza-71 si hotareste mosia comunet
Comanca , manmea sa este inalta de 3 stinjeni, lati-
mea la basa de 3 stinjeni In cimpia Scorn despre
miaza-noapte de aceasta comuna, se afla in vremile
vechi o tabard de oaste turceasca, care si acuma se vad
gropile de un grajd de cal, de asezamintul for si altele
In matca Oltului vechiu a fost din vechime sat si o
biserice vecke, unde chiar acuma se vad ruine si groin
de sate si altele , tar acuma se afla in urma acestui sat
padure foarte mare cu copaci, grosimea ca de 12 palme ,
toate a cestea se afla despre miaza-noapte de aceasta co-
muna Casele lui popa Stoica se afla despre miaza-noapte
de Fercasul-de-myloc, situate pe muchea dealulut matcei
Oltului vechiu, unde acuma se afla pe basa for zidite,
casele zidite de cucoana Tinca Farca§anca Acest Popa
Stoica a fost un om bray care s'a batut in vremile sale
cu Turcu si i-a rasbit in mai multe rinduri st chiar astazi
se aude vorbind despre dinsul prin poporul romin, ca
zic ca a fost un om foarte curagios si minunat , care
despre sfintia sa se vorbeste prin mai multe 'stout §1 se
cinta si de catre popor, adica zicind Popa Stoica din
Fercas-, sare de rape past, si ese din lam-glue, sa tae la
Turci o mu, Se mai aft, o tabla de piatra, lungimea ca
stinjeni, latimea de 5 palme, in care sint sense nu-
mele Doamnei Balasa sotia (fiica ?) Domnului Branco-
veanu, care se af15. la Clineaua de zid de caramida a
d-lui Farcasanu (subscr I Elliescu 1)
Obsery tarasi, ca topicul rominesc Fdrcaf vine din
apelativul maghiar farkas = lup sau din personalul Faz-
kas b-b L1471
lenuorgit si Fercasele nu vor fi pastrind oare nu-
1) A I. Odobescu in Anal soc. acad ion, 1877, p 199-200
www.dacoromanica.ro
mele chenezatelor lut Loan §1 Farcas amintite in docu-

mentul istonc din 1247 ? On cum ar fi, se vede cit de
colo ca-s de origine maghiara Si nu mat fie oare in
judetul acesta st alte numin topice de origine maghiara ?
Probabil ca da
c La miaza-zi, dea-lungul malului Dunarn, acolo unde
stau semanate pe tarmunle septemtnonale ale riulut si
ale intinsei balti, numita balta Bistretzduz sau a Orlei,
satele Dabulenn Celarii, Ianca, Groidibodul, Gura -Pa-
dinet, Orlea, Celei, Garcovul, Corabia st in fine tirguletul
Islazul in coltul varsaturn Oltului, pe aceasta sprinceana
de dealuri, vazzice A I Odobescuman magurt in-
sirate in grupe, cind de trei, cind de cinci, cind de sase-
sprezece st mat multe
cIn tret puncture diferite la Grojdibod, la Celei si la
Islaz sInt st urme de cetati, unde se gasesc barn §1 pietre
scrise din timpul Unastlor Una§u, domnilor, voi beau
latineste, cam latineste sint scnst acolo si barn] si pie-
troaele 1).
Spre apus de Celei e comuna Orlea
In tanle de sub coroana sfintulut Stefan sint mat
multe localitati, numite romineste Orlea, ungureste Va-
ralja Una din cele doul numiri trebue O. fie schimo-
nosirea celei-l-alte Cum se poate, in casul de fata, deosebi
originalul de cope ? Cautind intelesul vorbelor In Banat
a fost azi nu mai e o cvdralja, localitate asezata
odirnoara sub Zsidovar st pomernta in anul 1478 ca
subui bzum castrz Zsza'ovdr2). Subui bzum castrz §i vdralja
e acela§ lucru spus in doua limbs diferite Maghiarul
vdralja insemneaza. ,tpoala cetittzz» (var=cetate, at=-.te-
melte 3a :__sufix posesiv de persoana a 3-a sing )
Orlea din Romanati trebue sa fie de aceast of gine
ca st homofoanele sale din Ungaria
Vorbind de comuna Vddastra din Romanati A. I
Odobescu zice ca co restiune mteresanta, care se leaga
de aceasta localitate, este negresa st numele ee Impreuna
1) A I Odobescu in Anal sot acad rain, 1877, p i78 18o

2) Pesty Frigyes, h i ass() vas inegye to, tenete, Budapest 1884, v
11, a) P 277
www.dacoromanica.ro
cu d-1 Boliac, nu putem crede el dinsa ar proven' de la

un astronom latin, carele de acolo z'edea astiele pe cer
SA fie o numire de origine slavona derivata dela Boll,
apa, si oe'rpitr. repede, lard nu ne vine a crede, de
oare-ce turn apa asa de tot repede nu este pe acolo, st
mei compunerea ordinara a cuvintelor slavone nu permite
o asemenea combinatiune cu post-punerea calificativulut
Ramine a se Intreba daca nu cumva numirea Vadastra
n'ar avea vre-o Inrudire foarte de aproape, in sinul vo-
cabularulin limbilor traco-getice, cu numele vechn cetati
macedontce Chalastra, cu acela al anticei mutatium pos-
tale Ballanstra din Sirnuu, apoi si cu denumirile locale
ale marilol nun din Orientul Europei Danubiul, numit
act Ister, §I Nistrul sau Tyras, canna i s'a zis odinioara
si Danaster in fine chiar cu terminul Tutastra, prin
care dupa spusa medicului grec Dioscoride, Dacu in-
semnau dovlecn *) Poate ca o radicals comuna acelei
limbs pierdute din toata peninsula Hemului, identica in
adevar la sunet cu sufixa latina care ne-a inzesti at ltmba
noastra de an cu men ca fitastra, colastra, fereastra, a
lasat ultimele sale urme pe sesul romanatean, daca nu si
in cite-va ran cuvinte ale poporului nostru
cGratie d-lui Boliac, am aflat pe cimpia din centrul
4*) Cetatea Chalastra, la gunle Attila Amos (Vardarul) in provincla

Mygdonus, figureaza, cu variantele koauccpa, /UXEGTrfl, §1 yeact,1epy
in Stra6o VII, frg 24 , pler odot VII, 123 , Pinta; ch, vit Alex , Pluzzle,
1V, so , XXXI, IC) entrum Chalastricums> etc Se afla in localitatea
Kulakza de astazt --dfutatzo Ballanstra, intre TiansIztzs si 11.1cla'za, e
citata in .1 tine? as nun a Burdigala Thera:aim risque, pe calea dintre
cetatea Szrmzum (Mstrovitz) s1 cetatea Serdica (Soda ?) , se crede a fi
Post linga Srzbnitz Despre numirea Hater a Dunarn-de-jos, gasun
intre alcu, in lordanzs de Getarum szve Gotkoz urn or zgine, urmatoarea
indicactune Danubius gut in lingua Bessorum fluter vocatur Tot
dares V, precum ss Ammian Marcellin XXXI, st alto dau riulut
Tyras, numirea de Danastrts In tractatul ]ui Dioscoride, steps uric
2uptce,c, przntre alte denumiri de plante, reproduse in diferite limbs
vechs citim 1St acesta KoXoxuvOtc, `Punicetot ron/oupP^tyra ct)Pavya,
ACCA.OL tooracstpaa Aceeap temunatiuneancti a aflarri in cuvintul romi-
nesc niastrei carele totusi este invederat latinesculfi/zaster, fizhastz a ce se
presinta in suscnppuni (Oral .Inso rpt lahn select 6206, 6207 etc )
precum §1 in termenul caranesc coltish a ramas pins astan la bacti
Carpacilor chiar ace14 ca ii is pastorn Lattultu, etc
www.dacoromanica.ro
acestut judq un fel de oasts preistoric, infundat in

mlastina de la Vddastra, §i de-asupra caruia au venit a
se supra-pune constructiurn din epoce postenoare, romane,
ba chiar poate st medievale 1),
N'o fi cum-va medieval insult numele Vddastra ?
In Ungana sint cite-va locabtati numite
vadasz
vadaszerdo
vadaszhaz
vadaszkastely
vadaszlak
Un tip maghiar «vaddszter,=tloc de vinat, este
un nume convenabil din toate punctele de vedere pentru
acel «oasis preistonc, infundat in mlastina de la Vddastra
§1 de asupra canna au venit a se supra-pune constiuctiunt
din epoce posterioare, romane, ba chtar poate si me-
dievale,
«Grape invatatonlor din satele apusene ale aceluias
tinutzice A I Odobescu situate cam pe razorul Ju-
detulut Doll st anume a celor din Zanoaga, din comu-
nele foarte alaturate Cacaletit si Radomtrul , tall met-
guid tot mai in jos, din Dzasti, din Marotin, din ambit
Amarasti st din Ghizdavesti, in fine din Apele -vii, aflam
in impreimutrile raslatate ale acestet ultime localitaft, cu
nume asa de caractenstic, o grupa de posittuni, insem-
nate prin tabenle for de maguri, prin urmele for de
cetati, pe unde plugarul gaseste pe tot minutul vase de
lut, caramizi olane de apa, arme de metal st chtar mo-
nete din difente epoce
t Ce este acest sir de ruine antice, gramadite in jurul
comunn Apele-vn ? Ce insemneaza numinle, slavone dupa
toata aparenta, ca Zanoaga, Diosti, Zvorsca st altele ?
a Avem act ramas4e din antice stabilimente romane,
precum ne-ar face sa credem existen;a de ruine, cladite
odinoara cu de acele late st mastve caramizi, carora dia-
lectut local al Romanatenilor le-a insusit denumirea topica
a Antinet, zicindu-le cdrdmzzi de Anima ? Avem urme
de la popoarele slavone ale mediului-ev ? sau chtar numat
3) A I Odobescu in Anal, soc acad rom.1877, p 189
www.dacoromanica.ro
din epoce mat apropiate, cind gloantele de pusca se

puteau rataci prin arena din batatura ?
data punctele asupra carora nu se poate da nici-o
lumina hotaritoare din raporturile, scurte si lipsite de
experienta archeologica, ale invatatonlor satesti Poate,
corelatium cu antichitatile din invecinatul Judet al Dol-
jului, dar si mat sigur exploratium acute de un expert
la fata locului, ne vor inmina cheea acestor enigme, care,
in on-ce cas, par a nu ft lipsite de interes 1),.
Invatatorul din Dzostz, dupa ce insira mat multe
magun ce se afla in hotarul acelei comune, zice el «Spre
miaza-zi de aceasta comuna se mai cunosc ,wine de o
biserica, care spun batrinii ca a lost acolo bisenca de la
mosi-stramosi, care s'a rumat de tot si se vede si acum
acolo o truce de pzatrei, scrisa cu htere necunoscute
zic ca §i acum se vede locul unde a fost sfintul prestol
in altar, acoperit cu putn pamint pe de asupra, si acum
este arat locul pe acolo si se afla in departare de aceasta
comund ca de 1200 stinpu, spre intaza-zi, ce i zice acolo si
Motea unde este crucea si locul prestolului S'au gasit de
locuiton mste spell-tun de oale intr'un lac unde a fost in
vremea veche un sat, ce-1 zice acolo unde a fost satul,
dealul Nucilor, si unn dintre locuitorn acestei comune an
gasit banutz veclzz, dupa cum spun unii ca a gasit un
locuitor, cu numele Ion Zet Nitu, banuti vechi, dar acesta
neaga gasirea acelor banuti (subscr M Mihaiescu 2),
In preajma satului Dzogi «s'au gasit niste spartun de
oale intr'un lac unde a fost in vremea veche un sat, ce-i
zice acolo unde a fost satul, dealul Nuczlor l b Ce sat sä
fi fost satul de pe dealul Nucilor de linga. Dzostz?
Vechiul sat a fost situat pe dealul nucilor «La
Ciangai e mai cu seama nucul cultivat si se afla mai in
toate giadmile cangalesti dupa cum constata un ma-
ghiar 3), care visitase pe maghiarn din Moldova
Ungureste nucul se nuesle dzo sau dioja
Ungurn fac nume topice din nume apelative cu aju-
I) A I Odobescu, In Anal soc acad ?on; 1877, p 189-193.
2) A I Odobescu in Anal soc acad ?ant 1877, p 191
3) Aladar Ballagl, Unsw iz in Moldova, in Bulet sac geos7
'amine X (1889) p 84
www.dacoromanica.ro
DIN TOPONIMIA ROMINEASCA. 72I
torul sufixelor -s, -d sau -sd, ast-fel ca din did se pot

face topicele cads, diod sau dzosd
Maghiarul Dzosd a dat pe rominescul Dzostz
Exploratiunea de ping act a judetulut Romanati a
dat un duplu resultat S'au constatat
a) cite-va numzrz tepee evident de origind maghiard,
b) a multime de ruine din diferzte epoce.
St multimetz rumelor st cele citeva numin topice
de ongine mug-lizard din acest judet sint elemente menite
s'a.' sugereze cum trebue pusa si deslegata pi oblema despre
originea numelut de judet Romanatz
Scrutorul magi-liar Pesty, care a studiat originea mat
multor numiri de localitatt din Ungava, ajunge la con-
clusiunea ca «st in Ungaria partea cea mat mare a nu-
melor de localitatt pi ovine din nume de persoane 51 din
cuvinte de acelea care cat acteriseaza solul st I)s
Prin ce se caractetiseaza si s'a caracterisat in evul
mediu partea orientala din actuala Oltente ? De sigur prin
multimea nuncio,- dintr'Insa Cine n'a fost la fata loculut
n'are decit sä citeasca de la un cap la altul citata Re-
latiune despre localitayile semnalate przn antickadtz in
judetul Romanatz a lut Odobescu st se va convinge, ca
judetul Romanatz este judetul cel mai incarcat de ruin(
din toata Oltenia
Nu e fara temeiu dara htpotesa mea ca st judetul
Romanatt se va fi numit Romanatz, de la multimea rui-
nelor dintl'insul, dupa cum st Mehedinti si-a luat numele
de Meltedinti de la multtmea albznelor dintr'insul
Romanatz mat de mult Ramonatz, daca trebue cre-
zut d-1 Hasdeu va fi datind din una st aceeast epocA
cu Mehedinti si-st va fi avind originea de la unul st acelas
popor Examinindu-se cu de-amatuntul aceastb.' hipotesa
se va vedea daca este admisibila sau nu Dect, un pa-
ralehsm de la crestet On' la talpa sau mai bine de la
talpa pin' la crestet intre topicele Mehedinti Ft Roma-
nap, in documentele vechi Mekedince §i Romanatz
Dupa cum in primele tree sunete smells din Melte-
1) Pesty Frigyes, Magyai orszaghelynevez, Budapest, i888, v I, p

XXVIII
www.dacoromanica.ro
722 DIN TOPONIMIA ROMINEASCX
dance se cuprinde numele maghiar al calbinei), tot ast-fel

in primele tret sunete «rem) din Romonact se cuprinde
numele maghiar al triune')
Din maghtarul nufh (albina) denva me'hes §i corela-
tivul mehed
Din maghiarul rom (ruing) denva romos st corela-
tivul romod
Pe cit se vede Maghtani numeau partea vesttca din
actuala °kerne 1111hea' (plina de album), pe cea ostica
Romod (pimg de rume) Probabil ca. Slavii, care, precum
s'a aratat, au adaus la maghiarul /Med un indoit sufix,
vor fi facut acelasi lucru st cu maghtarul Romod Slavic,
din a caror limbs au mostenit Rominn topicele
Covasna probabil din Covaszna
Crasna , s Craszna
Zlatna ) ' Zlatzna
etc etc
vor fi prefacut si pe maghiarul Romod- in Romodna, pro-
babil din Bomodtna, apot, prin adaugarea exponentului
topic slavon -ce, Romodnace, de unde mat tirziu Rominii,
prin reducerea grupului consonantic -dn- in -nn-, ca in
tvrennic) in loc de «vredntc, honnogius in loc de shad-
nagy), au ajuns la forma documentala ,Romonace,,_-«Ro-
monati.
S'ar putea parea cut -va ca., spre a rasturna hipotesa
mea, ajunge imprejurarea ca actuala mama a judetulut
Romanati, un snop de griu, nu concoarda, pe cit se vede,
cu numele judetulut. Mie mi se pare insa ca, Imprumu-
tind cuvintele unut romanist, pot Intimpina foarte bine
ast-fel de obiectiune zicind .Da, este o obiectiune pe care
fara indoeall se vor sprijini unit critics spre a-mi respinge
explicattunea, prevad. Cu toate acestea, voiu observa de
pe acuma ca spre a combate cu succes o teorie, nu-i de
ajuns a-i opune cutare sau cutare obiectiune totdeauna
usor de gasit, ct trebue sa-t distrugt unul cite unul argu-
mentele produse 1))
i) P Marchot, Encoi e la question de-ai zus, In Zeitsehrift Rir
Romanische Philologie, Halle, an XIX (1895), p 64 c C'est une o-
bjection stir laquelle ne manqueront pas de tabler des critiques pour
repousser Pexplication, le le prevois Je feral toutefois reniarquer anti-
www.dacoromanica.ro
DIN TOPONI14IA ROMINEASCA 723
Mehadta, Mehedinti §1 Romanati sint tret etimologn,

soltdare on slut adevarate tustrele on nu-t nici-una
Dar trebue sa fie adevarate, pentru ca-s aflate pe calea
indicata de metoda scientifica §1 de bunul stmt
Chiar daca n'ar mai fi dincoace de Carpati nici-un
nume de localitate de ongine maghtara. ceea ce este
improbabil totu§i Mehadia, Mehedinti §i Romanati sint
de o insemnatate a§a de mare incit cred ca nu grqesc
zicInd ca act e locul §1 acum e timpul de a se vede a
cum trebue interpretata untversalitatea elementulul ma-
ghiar in limba. romineasca
«Limba romina observa d-1 Xenopol numara
destul de multe cuvinte de obir§te ungureasca Acest ele-
ment unguresc al limbit romine§ti exists in toga intinderea
Damn, in toate provincule locuite astazi de, romint, pins
pe malunle Nistrulut ale Dunani sau ale Mani Negre in
Dobrogea Lisa fiind-ca Ungurn nu au trecut niciodata Car-
patu decit doara in grupuri foarte mict (precum aces ce
locuesc astazi in ttnutul Bacaului) atare untversalitate a ele-
mentulut unguresc in limba romina ar raminea neexplicabila
daca s'ar admite ca poporul rominesc, venind de dincolo
de Dunare, s'ar fi opnt in mare parte in cimpia care se
intinde la picioarele Carpattlor Cact cum ar fi putut
Ungurzt, care nu s au asezat nectodatd in afard de Carpatt,
sa inriureasca asupra unet poporatu romine care ar fi
fost substrasa de la atingerea cu din§ti Rominit an tre-
butt A primeasca elementul unguresc in muntit Transit-
vanni, unde navalirea rnagluara it ajunse Fund necon-
tenit respinqi de catre aceasta, et se scoborira catre cim-
pia moldo-valaha, pe care o impoporara in curind, ducind
cu el termenn de obir§te maghtara pe care it imprumu-
tase de la stapinu lot., 1)
Universalttatea elementulut maghtar in limba romi-
neasca se poate explica in doul felun sau crezind §t
ma} depai to credinta nu se discuta ca vom fi fost not
cipativement que pour refuter une theone, 11 ne suffit pas d'y opposer
telle ou telle objection toujours facile a trouver, macs quail faut detruire
tin h uu les lrguments produits,
I) A D Xenopol, TeoHa lut Rosier, Iasi 1884 p 290 -291
www.dacoromanica.ro
724 DIN TOPONIMIA ROMiNEASCA
la Ungurz in rnuntzz Transzlvanzzz, sau recunoscind in

fine, ceea ce arata studiul scientific al limbic noastre,
ca in vremurile vecht vor fi fost Ungurzz la noz dincoace
de Carpatz
Din cele doua explican pocibile una este in confor-
mitate cu aparenta, alta in conformitate cu realitatea
Stunta trebue sa faca deosebire intre aparenta st realitat
D-1 Xenopol, in graba de a fugt de Rosier si de Balcant
trece fara sa observe pe d-1 Hasdeu st Oltenia se duce
drept la Petru Mawr in Ardeal Ce face nu face bine 1
Aparatoni cei cumpatati at continuitatii spun, prin glasul

d-lut Onciul, ca «daca st ingenioasa teorie a d-lui Hasden
(relativa la leaganul medieval al Rominilor) desvoltata cu
cunoscuta-i maestne, nu va putea fi sustinuta in intre-
gimea el, de bung seams insa directiunea data de d-sa
e singura de la care in mare parte putem astepta resol-
virea chestiumi Incercarile de a sustmea intacta tradi-
tiunea cronicelor despre descalecatul lut Radu Negru de
la Fagaras facute mat pe urma fara sa se fi putut aduce
probe autentice in sprijinul et sint dupa pgrerea noastra
un Pas inapoz fats cu resultatele dobindite de critica de
ping, acum) 1)
Ping aici d-I Onciul are dreptate, dar n'are dreptate
cind pretinde, relativ la Oltenia, ca. «afara de actele de
donatiune din 1233 (Lovistea, contelm Corlard) si 1247
(tara Severinulut 51 Cum ania cavalerilor Ioaniti) stapinirea
ungureasca nu a lgsat alta amintire de posesiune factica,
decit doara vre-o doug numin topografice linga hotar,
precum valea Oslea cu muntele Oslea in districtul Gory,
si dot munti Oslea in Mehedinti, nume care a fost pus
in legatura cu Banul Oslu al Severmului din 1240 (Doc
I 2 748, a 1448). Deci suveranitatea cm oanei ungurestt
se va fi extins pe atunct in Oltenia nu mat departe decit
asupra unor partt de la poalele muntilor, spre igsant
pins pe la Sevenn pi spre nuaza-zi ping in valea Lotru-
i) D Onciul u p Orznile 1iz mczpcauluz Tch It 2 onaneitt

111 C0117101 b Lao . XXIV, p 833
www.dacoromanica.ro
Regiunea Severinului, impreuna cu comitatul Seven-

nului din Ungaria forma asa numitulut Banat al Seve-
rinului 1),
Nu, nu -i adevarat I
Maghiaru au la.sat dtncoace de Carpatiprecum s'a
vazut si poate se va mai vedea urme topommice mult
mat numeroase st mat adj.= decit cum s'ar parea la
prima vedere
In fine, ca incheere, cite-va cuvinte.
Lucrunle desbatute in acest studiulucrun care slabesc
teoria continuitatit st intaresc pe a lui Roster, n'ar mai
avea trebuinta de nict-un comentar, daca oamenn n'ar lega
de olalta, cu shinta si fa'ra stunta, lucrun ce nu trebue
legate, cum sint bunaoara drepturzle natzonale §i asa nu-
maul drept zstorec In aceasta privmta «m' -se parer vorba
d lui Nadeide «ca-i gresala a ne pune pe asemenea teren,
caci azi-mine se poate sa se aduca asemenea dovezi
pentru teoria lui Roster incit sa nu mai fie chip de
luptat impotnva st atunci not singuri ne-am fi pus latul
in git Chestia lui Rosier are interes numat scientific
si dreptunle Rominilor au alte temeln decit dreptul
asa numit istoric Cu tot dreptul istoric piere un po-
por, daca n'are tare st reuseste daca se lupta, nu
pentru a rob' alte popoale, ct pentru a nu fi calcat
in pictoare de strain]. Dupa cum nu trebue sa fie un
om despoeat de altul, tot asa si un popor Chestia ro-
mineasca nu se va deslega prin teorn ca a lui Rosier
sau ca ale protivnicilor lui' )' Apoi mi-se pare, tot vorba
d-lut Nadeide, ca «foarte rau fac aces care se cred fara
de greseli ca papa, cind scnu ca daca s'ar dovedi ca
Rominn s'au intins in Dacia dupa veacul al XII, atunci
n'ar avea nici-un drept asupra tanlor cucerite de dinsii prin
dreptul munch' Et lucreaza pamintul si 1-au lucrat, 1-au
aparat cu puterea for cind a fost trebuinta §1-1 vor apara
Poporul muncitor romin nu despoae pe nimer,i, ci traeste
din munca sa, prin urmare nimeni nu-i poate zice «du-te
x) D Onciul, Rad u Neg, u tit 0, igzur le pme-zpatulut Tal za -rami-

nejtz in COlIVO1 b Lae, XXIV, p 948
2) I 1\11.cleple, Contelupoi anal, 11 (1882-1883), p 731
www.dacoromanica.ro
726
..,
DIN TOPONIMIA ROMINEASCA
de aici, ca n'ai drept Mara de acestea, la urma-urmei, cum

a zis de curind d-1 Xenopol in Convo; bzrzle Lzterare nu
dreptul istoric sau altul va hotari a cut s'a. fie Dacia, ci
puterea Noi sintem aici §1 vom sta pe loc, pins ce nu.
vom fi sdrobiti Rau este cind se amesteca patriotism in
cercetarea adevarului, ar trebul O. ne mai deprindem a
privi adevarul in fata fära groaza Pe minciuna slab,
sprijin 1),
D. Diem
1) 1 NIdeide, Contemporemul, 11 (I882-i883), p 700
www.dacoromanica.ro
FIRE GINGASA....
Visuri blinde, inchegate
Din parfum si din lumina ;
Jale duke, bucurie
Ris 51 p11ns fara pricing ,
Ideal, glndiri sumete

Dor aprins de-a se jertfi,
Vorba 'n graiul poesin,
Dor de tram, dor de-a nu fi :
Fire gingaa de fats
Cu-al el dor fara 'ntrupare,
O naluca ce se stinge
La IntIla sarutare I
ANA CONTA-KERENBACH.
www.dacoromanica.ro
POPA RADTJCAN
POYEST1RE
Pustia de girld arz'o locu' a mincat cite Intel

malul, pe care era asezat satu Ceresti, ca 1-a stncat
de tot N'ar h lost mane d'aea e atita loc spre cimp,
oamenn si-au mutat casele intr'acolo, da' vezi pirdalmca
a diinmat s1 biserica De unde mai inamte nu era sat
mai regulat ca Cerestn, cu casele asezate in rind si cu
cloud ulite in lung de par'ca erau doua poteci printr'o
padure de braze, acuma se ingramadmera cu to %ii clae
peste gramada, ca mste baldniti 1--apoi mci tu biserica,
mei tu popa, ca sdracu' popa Ion, om batrin, sltmse
patruzect de am in bisenc'aea st acuma-i inured]. de
mild, par'cd-1 era rustne sa mai dea oche cu lumea
Cme-a mai vdzut popd, far& biserica ? 1 din oameni cu
rost, cu socoteald, cu trecere 'n ()chit lump, sä to vezi
tu la cheremu' altor sate !
Ca om esti, al nevoe de o cununie, de un botez,
de multe De cite on 1i s'o naste un copil, haida la
Cdprern, de cite on te-oi inveselt la vre-o nunta, at la
Caprem *1 cum sint La, Doamne fereste 1 Cum ai esit
din biserica lor, par'cd-i auzi
tSaracnle dracului, mei btsenca, n'au, nu 1-a in-
vrednicit Dumnezeu sa -si mai lad. alta, yin aici ca tt-
www.dacoromanica.ro
POPA RADUCAN 729
ganu Ar trebui sa -1 luam cu paru' la goana. Nu stiti,

ce mindri erau, nu le Nungeal cu stramurarea la nas,
cind aveau biserica, si acuma se lingusesc pe linga not
de crezi ca-s mielusei »
Inghiteau bietti Cerestern, inghiteau si taceau, ce
era sa Lica ? Nu Om d-ta, si un cowl, de-1 copal, si cind
e calare, ride de tine, &I' drumu' calului si pe urma pas
de -1 mai Nunge, dactt-ti da, mina!
Bietu' Popa Ion, batrin si cu frica lut Dumnezeu,
n'apuca sa-i intilneasca unde-va, ca pe loc incepea
*MA, ce-avett de gind, o sa ne bata Dumnezeu, eu
o sa ma due, ca m'au Nuns ann dupa urma, sa nu va
lasati !Ara biserica si fara popa, sa va bagati carnea 'n
saramura, sa va robiti, da' Wit biserica sa nu va 1630,
Ca ne blestema moss si stiamosn asa am apucat, asa
sa lasam copulor nostri, talc& ID
i n'apuca sa ispraveasca vorba, ca sirm i se por-
neau din ocht si picurau pe barba-i alba ca zapada, si
prmtre lacrann par'ca-1 auzeai as1 mid ma gmdesc,
oamem bum, ca am slupt patruzeci de am o viata
de om in biserica asta, si sa n'am eu parte de la
Dumnezeu, ca sa citeasca si trupului 113311 shntele ru-
gacium tot aici, mte nu sttu cum mi vine, imi pare
'au ca n'am murit mat inainte, sa nu mai vad ce-am
vazut
* * *
Cerestenn, oament cu frica lui Dumnezeu si cu ru-
sine, n'au lasat sa treaca mult, s'au globit de la unu'
piny la altu' si au ridicat o biserica, in miilocul satului,
de ti-era mai mare drag s'o privesti Multe au mai avut
sa mai indure sarmann ba fa-ti cask ba fa-ti biserica si
acuma cind biserica era aproape gata, poftim, le moare si
popa Ion Alta acum unde sa gaseasca preot Adevarat
e aea omului sarac 1 se stinge luminarea in thserica
De-p iumatate de an era biserica gata st sta asa nesfm-
%AA, se uitau cu oche la ea
Ba umbla pe la protopop, ba pe la Bucurestl, pina
cind in sfirsit, Dumnezeu le trimite un preot Da' ce
preot ? -Einar si frumps ei, dar de-abia ]spravise st el in-
www.dacoromanica.ro
730 POPA RADUCAN
vat6turtle, de unde-o s6 stie treaba bisencn ' Popa nou,

in biserica nou6. Ca data ar Ii lost popa Ion, barem it
invata el, da' 6sta de unde-o sä stie, Ca doer nu s'a
nascut inv6.tat
Da' vezi n'a lost asa, biserica s'a tirnosrt, popa Ra-
ducan, a asa-1 chema par'ca fusese naseut-crescut
in bisenc6, toate alea stia sä le lad, cu rost st cu so-
coteala Ca un puiu de raIa salbatica, cum ese din
ghloace innoata ca o rasa batrina, asa era st el Tinar,
Una'', da' vezi d-ta, era umblat in lume, st omu' dae6
umbla, invala st stie mite
*
* *
S'a asezat popa pe treaba 1 Un tingau acolo, 'nalt,
supttrel, cu o barb& neagra, lung6 ca un hnor, Si Cu niste
ochi, care-i lucau in cap ca la o vevent6 Toate s6. le
vada, toate sa, le auza Ti bagase 'n racon pe Cerestern,
nu se puteau cirmt de el fent-a Dumnezeu I Unde to
intilnea
Ce mai fact Gheorghe ' Da' Duran-11cl n'at lost
la biserica. I Ia vezi, mte nu-mt place asa on va vedeti
de biserica, on va facet] pAgim ce sintett letint 2
Da.ca vedea pe vre-untf la usa circtumn met in
cirmuma par'c6.4 vedeai, se oprea in lot, ridica de-
getu' st arata spre cer
E rusme, pentru D-zeu, ne vede al de sus Om
in toata hrea star la circium61 E rusine
Si pleca
Se bagase Cerestenn la stapin Nu se duceau la
plug, ca st acolo it intilnea st-I clantanea cu gura ( da'
de ce at bagat plugu' numai d'o palma, bag6-1 mai admc !
Ba de ce dal saminta deasa, ca n'o sh creasca bine..
El era st vatasel st ludecator st pops si de toate
mat bine sä sta.] inches in ma numat s6, nu te mat,
intilnesti cu popa, ca Ala nu doarme met zma, met noaptea,
ca pricolicn, nu poti st to sa schimbi dotal vorbe cu
un vecin, c6, te pomenesti cu ueig6-1 toaca
-- Et, v'att pus la tatfas, at 2 Le-ati ispravit p'ale-l-alter
Tatt facut aratura, avett lemne in batatura, avett de
toate, numai tailasu' v6. lipsea Tram b6ett,
www.dacoromanica.ro
POPA RADUCAN 731
Barem in biserica, le scotea sufletul nu alt-ce-va .

Sfinta evanghelie spune Apostolul Pavel ne invatA
In casa lut D-zeu trebue sa staii asa s1 asa. Ba ca ai
batrmi sa stea in Ncia si sa se mirueasca at dintitu,
ba ca lemeile sa stea in tmda, si sa nu mai sopae ca
g istele
Par'ca-I vezi cind mirueste Tine mirul in dreapta,
crucea 'n stinga, si nu-1 mat tace gura (mintueste
Doamne da' unde at lost Dummica 2 is vezi, si-i
pune mirul in frunte, o zi pe sAptamina i-a lui
D -zeu1
Mintueste Doamne mat, mai, n'aveti sit mai invatati,
va zice omu' de la obraz, de cite-ori v'am spus la urma
Ai batrini intii I Si, to vezi, dupa biserica o tinculita,
CA luminare didusl lut D-zeu, trebue s'o dal st diavolulul
414lintueste Doamne . Neagule, Neagule, In casa Jut
D-zeu, se vine cu halm curate .
De unde sa faca el ca 61-1-alti preoti I CA oameni
sint, au trait si el in lume, nu in padure, da' asa popll
n'au mat vazut Dupa mirueala trebuea sa mat stea, st
atunci incepea ba ca sa se poarte asa, ba Ca omu' e
hul Jut D-zeu, ca Isus Hristos s'a intrupat si a suferit
pentru pacAtost, sa se poarte ca fratti, sa se acute unu'
pe altu'si cite 'n luny st n soare
Adevarate erau ce spunea el, da prea multe, Irate,
st 'n toate Duminicile, in toate sarbatorile I
* * *
Et, dar asa era popa Raducan, om nu lucarie in bi-

serica, pop. , acasa, barbat , la plug, plugar , in balta,
pescar, st asa vrea sa vaza pe tott Cerestenn. Stia el ce
spune , 'ma oamem bum, daca munceste omu' si stringe,
are daca nu munceste si risipeste, n'are de unde sa
alba, Si asa st e, daca cheltuesti si nu mat put la loc,
hasna, sa he, tot sa ispraveste
Cit era de tinar popa Raducan, atita era de cuminte
si de Isprava
Vorba lin era vorba asezata, purtarea lui, de om
batrin cu mite. Si ce casa ducea el cu preoteasa, de
www.dacoromanica.ro
732 POPA RADUCAN
ti-era mat mare drag! Cc tir16, de rivneat la dinsa! Toate

cu rostu lor, cu socoteala lor!
i Linea la preoteasa, Doamne, ca, vezi d-ta, o luase
din dragoste st se uita la ea ca la lumunle ochilor Cit
era el de asezat, cind se ducea acasa din batatura o
chema si o striga tare ca s'auza, de unde ar fi lost st-i
lua capu' intre mint si o saruta si pe un ochiu si pe
61-1-altPe urma intra to casa si lua copilasul
Gheorgfrita al lut si-1 saruta, it saruta de par ca sta sa-1
manince, pe urma-I svirlea in sus ca pe-o minge, it prin-
flea in brate in millocul easel si baetasul ridea si popa
ridea, si preoteasa sta la o parte st se uita la et
Pe urma popa lua pe Gheorghita, fl punea pe pat
si sta de vorba cu el Cum te cheama 2 al cut esti
to ce sa-ti cumpere tata 2 Copilasu' nu raspundea
nimic, ingina st el dupa, tat' sau, da' lui i se parea
ca, vorbeste, vorbeste bine de tot Ai aurtt, preoteasa
a zis tata, a zis, zau, a zis! S:1 Gheorghtta se luca in barba
popa, si numai ce-1 vedeai ca apuca cu manuta lut si
trage, st popa -i striga. nu trage, ca ma doare! st se
da indarat ca sa-1 doai a, si baeatul facea un haz nespus
st popa -i scinteeau ()chit de bucurie Era copilu'al din-
titu, copilu' din dragoste st semana cu popa ca dot oche
Doamne, Doamne, ce term* sint oamenti cind
traesc in tigna, zilele tree nebagate de seama, omu' iii-
batrineste in voea aim de sus, copal sa maresc, bucu-
rule se inmultesc !
Da' vezi nu e scris totdeauna sä fie bine, ca omu,

om, da cu capu' de multe cis traeste si sa te fereasca
Dumnezeu, cind st o baga dracu' coada intr'o casa de
oameni
Dobre Mogildea, nu era frumos, da' avea pe vino
'ncoace, st vezt d-ta, to tit azi de capu' !emelt, to
tit mime, pima cind o scot] din multi Asa si asta Toata
ziva buna ziva la opreotu', Raducan ba ca lit it place
parintele ca -i om cu socoteala, ba azi sa-i aduca un car
de lemne de la padure, mime o caruta de ovaz de la
grope, poimiine un car de snopi
Tinea popa la Dobre lucru mare De unde sä-i dea
lui prin gind 9 Mutt s'a tinut Dobre de preoteasa, pina
www.dacoromanica.ro
POPA. RADUCAN 733
1-a furat minttle St asa st e, daca pacatuestr o data,

tot pAcate at lace Asa st preoteasa, gresise, Dumne7eu
e mtlostiv, n'ar Ii putut sd nu-1 mat vazd pe Dobre
intr'o zt
Da' cum s'a intimplat met ea nu tie Dobre ventse
de la padure, deiugase bon in bataturd, popa era prat
sat, Dobre 1-a cerut sd indnince, ea a alergat sO-n aducd
o prescura si pe urind met ea nu mai she Dobre
apucat-o de mind, pe urmd, a strins-o de milloc st a
sirntrit c'o arde pe buze st 1-a sarutat st ea, 1-a sarutat,
ca nu 1-ar h mat lasat
Doamne eartA pe pacatosi
* *
E sarbatoare, Tot satu-1 in bisericd Popa Raducan
cintA de ia biserica in sus
E aproape sd easd, cu shntele dartiri Popa e n
altar, 1st pregateste sfintul disc si-st gAteste sfinta gri-
lame *1-a pus discu' la cap, si-a luat vazduhu' in mina
stingd st da sd easa, dar atunct lard, sd vrea ist arunca
°chit pe fereastra din dosul bisericii spre casa lut nu
stm ce t-a venit Dobre par'cd se Musa de cine-va. se luta
in toate pArttle st intra in casa in casa lut Atit i a
treburt, a inceput sa tremure, s'a ingAlbenit ca turta de
ceard, st cind a esit en shntele daruri era asa de schim-
bat, tremura asa de tare, ca i -a scapat discu' din mina
Rusinat 1-a ridicat repede, da' pe urmA, met el nu mat
'stie de-a spus ce trebue ori nu Sluiba s'a isprava repede,
n'a mat certat pe omens la mirueald, n'a mat smut cu-
vintarea dupd thserica si cum a isprdvit, s'a dus glont
acasa Trtst, necditt Si galben, a intrat la preoteasa,
1-a luat capu' intre mint], s'a uttat drept in oche et st
puma' atit a intrebat-o ,azi de ce n'at lost la bisericA9*
De mincat, n'a mincat, pe Gheorglutd nu 1-a mat sarutat ca
altd-datd st 1-au apueat frigurtle de a zacut o saptd-
mina int, end, int' egulitd
Era adevarat st el nu sta. mime! Asta era dra-
gostea lut Dobre pentru el, nu 1 ar mat zAbovi Dumne-
zeu, batu-l-ar mirna Domnulm 1 Om insurat cu nevasta.
st copu
www.dacoromanica.ro
734 POPA RADUCAN
Si atunci 1-a apucat pe popa Raducan un fel de des-

gust de toate si, cum sta el culcat in pat cu mitnele pe
piept, Cu oche piromti in grinda, gindu-i colinda viata in-
treaga si si-a adus ammte de toate, de toate din trecut
si par'ea citea pe grinda si pe tavan, si se vedea mic la
scoala, cum spunea lectia «domnulut), cum 1-a dus tat'sau
la oral, cum cinta in strand, cind venea in vacant& acasa,
cum fugea noaptea din seminar si se ducea la parintit
preotesei, unde petrecea pina tirziu, cite necazuri prin
seminar, cite pedepse, cite norociri pe el cind s'a insu-
rat si s'a preotit, dragostea de munca, cum o sa lac&
()amen' harnici si cinstiti din Cerestem $i acuma,
acuma si -si ascundea fata de rusine, it era rusine
lui de el .Si sta cu mimele la oche pina amortea si iar
se gindea si iar amortea «Doamne, Doamne, ia-ma
scapa-ma de rusme, scapa-ma de risul lump'
i daca innemerea preoteasa si -1 intreba «ti-e mai
bine parinte 9 Vrei sa maninct ce-va 7, Popa-i facea
semn cu mina, ca nu vrea comic si vocea-i stinsa abea
angina «pace, lmiste, lute ce vreau pace ! pace 1 Dna
ultra Gheorghita la el, Ikea semn preoteset cu dosu'
miinn sa-1 is si sa-1 duca afara
Si se scula din pat, se plimba prin casa si ()data-,
podideau lacramile si atunci plingea ca un copil «mama:
mama, de ce m'ai mai facut 21.
Pe urma iar' se punea cu fata in sus Sint om in
loath. urea Ce sa fac ? Nu pot s'o due asa S'o las,
nu-int da legea SA ma omor, fac biserica de ris Sti, caut
s'o indreptez, s'o aduc la calea pocamtii I 0 Doamne !
Doamne, amta-mi, ai mils de nevrednicul tau rob, Si se
punea in genuchi in millocul cases si plingea «Doaanne
fie-ti mill de tarina tatalui mien, Doamne, ia-ma, scapa-m a
indura-te, Doamne 11,
Asa a dus-o popa Raducan o saptamina intreaga
in post si 'n rugacium, de se usea'se ca o poama
Pe urma a chemat pe preoteasa si numai atit i-a
zis «preoteasa, daca ai de gind sa to indreptezi, bine,
de nu, cu mine casa nu mai tit si pe Dobre sa nu-1 mai
vad p'aici, ca-i tam picioarele 1
Preoteasa n'a zis o vorba I-a luat mina, i-a saru-
www.dacoromanica.ro
POPA RADUCAN 735
tat-o, a dus-o la frunte si a inceput sa, plinga, si plingi

si popa si au plins amindoi, ca doi cope care au pierdut
drumul vietu
*
* *
S'a tinut popa de capul preoteset, da' de geaba, e
greu sa mai aduci la calea pocaintei pe cel pacatos Se
schimbase popa Raducan, de nu-1 mai cunostem Umbla
tot posomorit Nu-1 mai vedeai ca inatnte sa-ti collude
tot satul de doua on pe zi, nu-1 mai vedeat prin balta,
pe la plug, si, data trecea pe ling un om, punea capu'
in pamint, nu vrea sa mai stie, met sa mai auza de
mime Da' toate-s d'a surda, macar sa -i fact foc in spi-
nare, dragostea-i dragoste, pacatu-i pacat, preoteasa-si
pierduse mintile, Dobre da 'Ayala, pindea, ochea si nu se
lasa Asa au dus-o multa vreme Popa Raducan par'ca
'nbatrinise Para vreme Tot stind posomorit, i se Meuse doua
incretitun man pe frunte, de par'ca era Olaf, cu cufitul
si incepuse sa albeasca, pe la timple Te loci c'o viata
de om I Pe cine mai avea el 2 Mama, nu, tats, nu
cm sa-si spue necazurile 2 cme sa-1 invete ce sa face 2
Doamne, Doamne I De multe on 1st lua batu' st se
ducea pe malul girlei singur, singurel, si mergea cu capu'
in los, pe urma se aseza pe earba la marginea satului,
st tot scobea cu batu'n pamint, si Cu. mintea isi co-
linda necazurile, si cu cit necazurile erau mai man, el
mai tare sapa pamintul, pin& facea groapa adinca, pe urma
se scula (cDoamne l* atita zicea, si o lua spre casa, da'
cum s'apropia de casa, iar it coprindea dorul de duca, si
i se urise toate, toate Pe preoteasa nu putea s'o mai
vaza Cum o zarea, par'ca i se punea o negura pe ochi,
pe urma-1 apuca un fel de ameteala, ii era sila de ea, ii
era sila de tot, de tot,
Asa bolnav pe picioare a dus-o popa mult Te uitai
la el,, unde imbatrineste
'Si cum sa nu imbatrineasca, ziva chinuit de gin-
dun, noaptea de visuri, ca, n'apuca s'adoarma bine st
se pomenea cu un taur, care vrea sa-limpunga, se scull
si-st Men truce -,si iar se culca Dar iar visa, ca dormea
pe malul girlei si, cind s'a intors, s'a pravalit in apa si
www.dacoromanica.ro
736 POPA RADUCAN
se casnea sa innoate, da-1 inneca apa, tipa si nu-1 auzea

nuneni
Ba de multe on si ziva, cind mergea cu capu n los
sr cu gindurile cane stie unde, 1 se parea ca se poate
ca o data sa se darime o cask pe el, ca vine un dine
turbat, care se repede sa-I musee Alunsese sa creaza, c&
el o sa moara impuscat a Da, day isi zicea el «thi
unu' cu pusca, glontu' se rataceste, si ma, loveste drept
in frunte»
* *
Daduse in prima -vary Tot cimpul iinmugurise Soa-
rele ra'spindea o caldura, care-ti patrundea prin toate
oasele si to 'nviora Popa Raducan, se sculase rizind,
°data cu rasaritul soarelui Vesel sr you-is incepu sa se
loace pun cask cu Gheorghita, vesel sr vows incepu
apoi s4 se imbrace Nu visase name, dormise ca un
copil si par ca se sinitea schimbat de tot, nu mai era
al de en, dar, cum se uita si-si pieptana barba in oglinda
sr sr alegea lirele carunte si le smulgea, deodata i se
umple ochn de singe si scrisneste din din ti, asa din chili
sernn sr stringe din pumni Pe urnia, isr vine in suntin
Par'ca a lost un vint rau, care a trecut pe linga el Ba
o cheama si pe preoteasa, o mingle, o saruta ca in-
tina oars dupa ce s'a logodit cu ea
Stir ce, preoteasa, sim ca m'arn lacut bine, no
mai sint bolnav, uite, m'am schimbat de nici nu stiu
cum, ma sant bine, bine de tot 0 sa m'apuc de lucru
Sa trimetem pe cine-va sa cheme pe Dobre, as vrea sa
scot ce-va orz din gropi, sa-I durum si sa-1 vindem, sa
ne mai luau] si rim ce ne lipseste
Popa Raducan a plecat cu Dobre si cu carul la
gropile de la capul satului, unde isi lliea lumea buca-
tele Da' nu stRi cum, cind s'au apropiat de ele par'ca
au intrat in cimitir, gropile cu pamintul de pe ele prea
semanau a morminte
Se apuca amindoi Dau pamintul de pe groapa la o
parte. Scot paele de d'asupra Pe urma, crucea cu
parul er Leaga o caldare alba de lringlne Dobre se in-
cinge cu fringhia si se lass, binisor in groaptt, Jar popa
www.dacoromanica.ro
POPA RADUCAN 737
tine de capathul d'afara N'apuca Dobre sa nitre bine,

ca, snnte ca -i vine rau st incepe sa stnge «trage 'n
sus parinte, groapa are naduf, Da' popa, nu stiu cum
it vine, at scapa capathu' fringhni Pe urma repede,
pune paru' cu crucea 'n groapa, pune paele peste ea,
o astupa cu pamint, si asta, asa de repede ca. Dobre
nici n'are vreme sa bage de seamy Popa e plin de-o vesehe
nebuna Alearga la car Se sue 'n el Se da los, se duce
ping, la groapa, ist pune urechea la groapa si aude bine
pe Dobre
Ce fact parinte ?. ce fact . parinte . e pacat .
e pacat Fie-ti mila de cope esti popa pacat.
Popa tar fuge la car si ride si ride Da' nu poate sä
stea st iar se intoarce «parinte parinte pacat
unlit pa ,
Popa sta culcat cu urechea pe groapa si asculta,
asculta ca ar auzi tot ce se petrece in fundu' pamin-
tului .1 iar se scoala, si iar se intoarce, da' nu mai aude
mule Pe urma, se pune cu picioarele pe groapa st sta,
sta si tar pune urechea, da' nu mai aude mime. Pe urma
repede, da pamintu' la o parte Scoate crucea. Se uita
Dobre sta gramada intro parte
Dobre' Dobre I cline?
Dobre nu se mai misca deloc Atunci popa o to re-
pede spre sat si luge st se mtg. 'ndarat, par'ca-1 goneste
Dobre dup. urma
Sant], saritt, oamem burn
Intr'un minut tot satu' e 'n picioare si tott stilt ca
Dobre a mud innabusit de naduful grope Popa nu s'a
mai intors sa-1 vaza, alma a aluns pins, acasa si gifiind
a trecut pragu', da' a clizut gramada in millocu' cases
A doua zi popa Vasile din Caprem a ingropat pe
Dobre, ca popa Raducan se spenase st-1 apucase alto alea.
*
* *
.7.-- Saracu' popa Raducan, o sa se duca si el dupa
Dobre Zi Doamne fereste cind e sa se intimple °mu-
lti], n'at ce-t lace S'a speriat rau, soro, cum sa nu te
spent ? Tipa omu', striga alutor si sa te uitt la el unde
moare cu zile, e gluma 9 A lost en Leanca la et st
www.dacoromanica.ro
738 POPA RADUCAN
preoteasa spus ca-1 luat din Ele Se urta rau, nu ma-

ninca 'lime, nu vorbeste cu =eat
Ia asa, saracu' 0 sa se duca si el Si pacat, ca
era om cum se cade
Dupa Dobre D-zeu sa-1 erte, da' o ducea rau
cu lea Sultana. Saraca, mereu o batea Numa' flu sau
o mai scapa citeodata Ca grozav Linea Dobre la el Ai
vazut cum ii seamana, a zis si s'a facut Dobre Si cum
mai plingea dupa tat'sau, Doamne, Doamne
* *
Scapase popa Raducan de Dobre, da' daduse peste

alte chinuri Nu era noapte de la D-zeu sa nu h visat
groapa, in care murise Dobre si perna, pe care-si trin-
tea capu' speriat de ginduri, i so parea ca-i groapa de
orz, si auzea in somn glasu' lui Dobre venind din adincu'
pamintului cparinte ce faci P. e pacat esti popa
e pacat » De acum necazuri, de acum grip El, hul
lui Dumnezeu, tocmai el capu' legit?
Pe preoteasa mai rau nu putea s'o vaza, coput i se
pareau orneriest!. Ce sa Lica ? I-a venit in cap sa nu mai
manince nimic, nimic si sa moara de foame, doar s'o 'ndura
D-zeu de el, da' n'a putut, ca-i se usca limba 'n gura
si nu putea sa mai graeasca mci numele lui D-zeu
Se uscase ca o scindura, aiunsese o umbra Lunt
intregi n'a mai calcat prm biserica A trimis vorba das-
calulm st 1-a adus acasa rugaciunile S-tului Vasile st
le-a edit, le-a citit de le stia pe dinafara Si s'a rugat
la D-zeu der se pipirise genuchii Toate ca toate, ziva
o trecea cum o trecea, da' noaptea-1 prapadea visurile
Si pe urma cum sta el singur in odae, culcat in pat,
de -9t auzea st bataile inimn, deodata tipa, sarea din pat,
tremura si-si facea truce, pe urma sarea in pat, ist pu-
nea plapoma 'n cap, stringea ochu, da' degeaba Dobre
sta dupa usa cocolos si nu mai vrea sa piece Si Baca
venea preoteasa el ii striga .Da-1 Mara, nu-1 vezi cum
sade dupa usa. 9» ---(Ce e, parinte ? Ce vezi ? Nu-s nimic,
ti se pare» 4E diavolu' preoteasa, e diavolif
Dar satu' nu vrea sa stie de boala pope Oamenilor
www.dacoromanica.ro
1 OPA RADUCAN 739
le trebuea preot st biserica, st d'aea s'au dus la el st 1-au

intrebat, ce rost are ? 0 sa mai poata sa mai sluieasca,
on sa ceara alt popa ? Mult a stat pe ginduri panntele
Raducan, da' pe urrna par'ca ar fi cautat pe cine-va prin
casa, le-a raspuns cu vocea-t stmsa st cu ochn ratacitt
«da, oameni burn, o sa yin la biserica, daca m'o lasa
diavolu', o sa yin dad. m'o erta D-zeu ,
Cum a lost Dumunca ce vine, popa s'a &it frumos
si, spnitntt in doug bete, a estt din cash Da' cum a
calcat pragu', par'ca i s'a pus o povaeala pe ochi st
par'ca a suntit pe cme-va, care I-a apucat de brat, st-1
duce Mergea asa de usor, at par'ca met nu fusese bolnav,
visa nu alt-ce-va Cind s'a desmeticit, a inceput sa tipe
st a luat'o indarat Ptcloarele-1 dusesera la gropile satulut
in loc sa-1 duce la bisenca
Gtfilnd, ca dupe moartea lin Dobre, s'a intors inapot
Lumea astepta la asa bisencit Tinut de brate, popa
a lost tint in biserica Ce sluiba o h facut in ztua aea,
cum o h cintat, cum o fi esit st s'o h dus acasa, um
el nu stie
Incetu' cu incetu', popa Raducan se intremase st
alunsese de se ducea in toate zilele la biserica Sarba-
toare on nu, ultra in altar, ist impreuna mitnele. se
-punea in genuucht, 1st richca ochu in tavan st reminea
asa ceasun intregt. Doar se culca acasa, incolo tot veacu,
st-1 lama in altar cu rugactuntle S -tului Vastle st Ion
Gura de our
§'t se ruga st citea st cinta in gura mare rugaciumle,
de aiunsese sa nu mat poata vorbt Asa a dus-o popa
mutt, cind intr'o zi, era cam pe sears, ispravise de
can, o rugactune din S-tu' Vasile, se rugase atita in
ziva aea, cs n'a mat putut sa stea in genunchi st a crizut
cu fata la pamint, cu fruntea pe dosu' palmelor, tar va-
lun de lacrann curgeau de to =at de unde mat sint
i cum sta asa, a dat sa se scoale st si -a mai
arunCat Inca, o data ochu la S-ta Treime de pe bolta
altarulut si a vazut bine de tot, ca tatal a clatmat din
cap st a auzit o voce' par'ca venea de departe cdestul,
destul tulle x. ,-
Din ziva aea, Popa Raducan st-a mai vault in fire.
www.dacoromanica.ro
740 POPA RADUCAN
Se ducea mai rar in altar, si azi Intel, mime nitre!, a

Nuns sa se poarte cu oamenu ca la inceput.
* * *
Trecusera cincisprezece am d'atunci Ei, cite nu se
schimbasera 'n Ceresti, &i batrim murisert. si ti tmen 1st
Mouser& rostu' lor Pe preoteasa o ertase D-zeu, iar popa
Raducan abia isi mai putea tini, de azi pe mime, pacatele
de batrinete Nimenea nu stia calea bisericn mai bine ca
el, nici-un popa de prin preiur nu indeplinea datinele mat
cu socoteala ca popa Raducan, imbatrinit in ale bisericii
Sultana, beet, nu se mai mantase si traea pe lingo
flu -sau, left Dobre
E in noaptea de Paste. Cerestemi cu luminarile
aprinse in biseric& si p'afara, asteapta invierea E un !um
de luminan de nu vezi omu' in biseric. Popa Raducan,
cu ochelari, abia tine cartea de rugacium sbircitit si in-
vechita ca si mimele i tremuratoare Care mai de care
se indeasa s& vada pe popa, cind ese si ultra in altar
Cu ochn tinta spre popa, par'ca asteapta sa vaz& din clip&
in chpa pe Hristos, cind s'o cobori E o nehniste Pa dea-
supra capetelor for par'ca sboara ingern si se inveselesc
de apropiata inviere
Se crapa de zma, oamenii par'ca isi opresc respi-
ratia sä nu piarza o vorba de a popa Clopotele balan-
ganind, tin isonu' Se cinta Hristos a inviat Se aude de
mai multe on «si celor din mormintun viata daruindu-le, _
Incremeniti, oamenn isi intesc ochn spre usile altarului
0 sa mkt popa sa be vesteasca invierea
Popa, cu crucea dreapta, ese la usile altarului Vine
spre popor si zice Hristos a 'nviat De o data. se lace-
o miscare Toti isi intorc lata spre usa bisencn era
baeatul Dobre, care intim-lase st-ist lacea loc printre
oamem Popa mai apuca sa zica °data Hristos a 'nviat
dar cind sa zice a treia oars, vede deodata pe Dobre,
in carne st 'n oase inaintind, ochn i se 'mpaenienesc, picioa-
role i se impleticesc, se clatin., bolboroseste 4C Christ
si cade gramada in lata altarului ,Earta-ma, Doamne -
earta-ma Dobre . Dobre earta-ma .I*
M STROESCU
www.dacoromanica.ro
P HOFFMANN
RELIGIUNEA BASATA PE MORALA

°dare asupra mi§cartt morale din America
(Urmare §1 sfir§it)
Iara: ceea-ce fac societItile noastie pentru instructau-

-nea moiara: si desvoltarea eaiacterului, pentru edificarea si
mingierea membillor loi, atit pe cit aceste luciuti se pot
insufla prin '54oi be si se pot cistiga prin proplie ugetaie
Dai aceste luciuri nu atiinI numai de lectiumle tem e-
tice si de gindn ea mintn, ele mai atiina in male paste
de la purtai ea in fapt a fia-carina si de la exemplul altuia
Practica datoriiloi este un mijloc de reformare si de pei-
fectionare a sufletului omenesc, si chiai pumai din acest
punct de vedere, ea trebue lecomandat5, si favolisath, de
aceia care ist piopun cultura moral'a", Ce-va mar mult
ea este nedespArtita" de virtute, ea este exp. esiunea ade-
cuata a vntutn, si deco ea va fi semnul valorn noiloi
idei si a oii-caret institutium «Aiboi ul se cunoaste dupl
fructele ce dal, llaca node idei si institutiunile sint in
adev5x favorabile Tii tutu, innobilll i sufletului si curA-
tenni sentimenteloi, atunci ele vor produce actium case
vor fi pioba vadita a for
Noi nu sintem in stare a judecam data moiali-
tatea individualI a paitisamlor iiiisc'a",rii morale intrece
in mod smititor nivelul comun in America Nu putem
considera aci decit o singurl fats a cestiunn, operile
de caritate puicezind de la societgtile etice l'entru a
www.dacoromanica.ro
742 RELIGIUNEA BASATA. PE MORAL&
da o Klee despre aceasta, caritate luam de bass lum g

rile de bine-facere indeplinite de societatea de cultura
motala din New-Yolk, cea mai veche, cea mai desvol-
tata din toate, si care slujeste de model altora
La New-Yolk asa dar, sint pe de o parte deosebite
sectiuni care urmaresc, fie -cafe cu piopinle sale cheltueli,
o tints deosebita de bine-faceie Asa sint Asomatiunea
Doamnelor, Unirea Fetelor, Unirea Tinefiloi, despre care
am vorbit mai sus Doamnele se aduna o data pe sap-
-Malang ca sa coasa in folosul saracilor Fete le se ocupa
mai cu seams cu visitarea bolnaviloi si cu instructiunea
copnlor saram Tinein i i propun pentru moment sa inte-
meeze o bibhoteca publica pentru folosul luciatonlor, si
au adunat ping, acum 12(10 volume Mai multi alti mem-
bin, in fine, au in ingripre un numar mai mare sau
mai mic de orfani Ca sa, se elute ielele ce piovin din
o educatiune in masa asa precum se da in orfelinate,
sint plasati cop orfani, cel mutt cite zece, la o familie
onesta, fara cope, Gale le tine loc de tats si de mama si
care ii creste sub o continua supraveghere a bine-facti-
torilm. Mum sint doua familn de acest fe1 una avind
zece, cea-l-alta cinci of lam
Pe de alta parte, slut asezaminte filantiopice late -
meeate si sustinute de intreaga societate E adevei at, din
punctul de vedere legal, aceste asezaminte apartin unei
asociatmni deosebite, care a fost autonsata in 1879 sub
numele «Opere de caiitate ale societalilor pentru cultura
moi all» Totusi, numele oficial al acestei asociatium pro-
beaza ca societatea morala pilveste aceste opere ca ale
sale, si fiind-ca ea le-a intemeeat, apoi tot ea, de fapt,
are conduce/ ea ei, tot ea vine in ajutoiul acestei asoma-
tium, fie prin contributium de la membrn societatn, fie
prin darunle benevole ale celor entusiasti
Motivul acestei despa'itni legale a celor doua some-
tati, din cit stm, trebue cautat nu in vie-o particulaii-
tate a legislatumn Statului din New-Yoik, dar in inten-
trunea de a Intel esa cit mai multe peisoane la aceste
opere de bine-facere, aratind lamuiit ca on -tine poate
lua parte la ele fail a admite sau MO, a pinni opiniu-
nile ieligi.oase ale Sometatn Morale Si in adevar nu s'a
www.dacoromanica.ro
RELIG1UNEA BASATA PE MORALA 743
inselat, cam, in 1883, numgrul sub-scintonlor stem.

era de 150, ceea-cP e destul de trumos cind ne gindim cg.
cotasatiunea anualg a unur membiu se iidica la ( im 1
dolan (26 lei 50 barn)
Operile filantropice de care votbun sint o Offing
de copn, o scoala de lucrAtoti, si un seiviciu de ingim-
ton de bolnavr Acest din urmg, intemeeat in 1879, e
organisat intr'un chip deosebit si mentg sa fie cunos-
cut si imitat aiurea Sistemul constg in a determina
uner ingriptoare de bolnavr o mahala anumitg din ora$
In aceasta mahala ea trebue sa meargg, zilnic sa visr-
teze pe tota bolnavr sgraci, dupg ce-a prima ieteta si
ordinile doctorului, sub a cg'iula directiune este push
Ea le d'a mai intnu de toate ingnjinle sr tot ajutor ul pro-
lesiumi sale, pazeste ca toate piescrrptiunile doctorulur
sa fie exact imphnite, camera O. fie culata, aerul O. fie
ieinnoit intr'insa, si meseria sa merge si mar departe
La nevoe, ea pieggteste pentiu bolnavr supg din cainea
pe care o are totdeauna la indeming, si ea imparte bo-
nuir pentru lapte sipentru hrana preggtitg ]a «bucgtana
dietetic «Daca ea intilneste oameni strati de tot, le pr o-
curg merinde si semnaleazg, faptul comitetului de bine-
faceie Mai la tot]. bolnavr ea dg, sau cel putin im-
prumutg, invaliton sr postavun de pat, care sint procu-
rate, ca multe alte vestmrnte, de cgtie Asociatiunea
doamnelor , In 1884, 126 catolici sr 45 piotestantr, cu
totul 171 peisoane, au primit aceastg ingnine necesuind
o cheltuialg de 6667 hanci.
Giachna de copu, dupg metoda lui Fiobel, fu des-
chisg in 1878 cu 8 $colan «Fonciurile de care se dis-
punea atunci nu emu deajuns pentiu a plgti modestul
salar el unei institutoareD Ins subscrierile nu lipsirg,
$1 cind, anul urmator, se intrebarg ce-i de fgcut cu co-
pra care pargseau mreul stabrnment, primul presechnte
al societatn, losiph W Seligman, prim darul generos de
5300 franc]. Men cu putintg deodatg fondarea scoaler
de lucrgton (1880)
Aceastg prima donatiune a lost mmatg de altele,
printie care msemngm pe aceea a lui Jules Hallgarten
(10000 dolari) si pe aceea a doamnei Ottendoifer (10000
www.dacoromanica.ro
744 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA.
dolan), si de aceea se gindira se cladeasca o casa anume

pentru acest stop Clachrea fu sfirsita in 1883 ; a eostat
80000 dolari (44000 ft ). Cheltuelile anuale, acoperite
in intregime pun daruinle particularilor, se urea azi la
aproape 20000 dolart (106000 franc') coals, intelegind
prin aceasta sA gradina de coi', este fiequentata de 307
scolan sataci, calm nu plates° nici cea mat mica surna,
dar care, din contra, piimesc Inca, pe linga invatatuta
absolut giatuita, o gustare calda la amiaza t vesminte,
data cete tiebuinta Cuisul complet tine opt am, a,a,
ca cop, intrind la rase am, es de obiceiu din ultima
clasg. la 14 am impliniti Invatatura, care e piedata de
18 institutoii si institutoare, coptinde motala, cetirea,
scuerea, socotehle, hmba englesa" st germana, geometria,
algebra, desenul geometric, desenul cu mina hbeta, geo
gt afia, istona, 'storia naturals, fisica, cintul, munca ma-
nuala sA gimnastica Acestea-s aproape mate" ale invata-
mintului primal la cat e se adaoga materiile din cursul
primar superior
Din acest program de studii urmeaza ca scoala de
lucratori nu e destma.ta, cum ne-at face sa, credem nu-
mele el, sa formeze in special lucratoit si mesenasi.
Tanta sa e mai mult de a da mintu elementele unei
cultuti generale, si aceasta dupa o metoda care, pe
linga cit, folositoate, dupa pAretea lui Adler, tuturot
copulor, celm bogat" Ca sa celot sataci, apot mai pre
sinta foloase deosebite pentru copi saran Aceasta me-
toda e intin cit-va aceea a giadinelor de cope aphcata
la ramurile invatamintulut primal Ea consta in a in-
trebuinta cu folos pentru educataunea mint A, munca
mot all si productiunea luciurilor, in a le intiebuinta ca
miiloace pentru cistigarea cunostintelor temetice si pen-Liu
usuiarea acestei cistagan Aci nu-1 with nicidecum de
acel fel de munca manuals, care s'a intiodus in timpul
de fats in mai multe scoale din Europa, sA cate 16mine
15,11 legatura directa t intima cu cele-1 alte matein din
invatanunt Caracterul deosebit al metodei Adler este
tocmai in a stabih sau a voi sa stabilesti, un ataie
iaport Ea ist gaseste aplicare mai cu seamy in geome-
ttie si in fisica De altmintielea, desenul mei ge egulat
www.dacoromanica.ro
RELIGIUNEA BASATA PE MORALA. 745
inaintea constructiunn Scolain invatg mai intim sg,

deseneze i apoi sg, "eptoducg intro materie, pottivitg, in
lut, in =ton, in lemn sau in metal, figuille plane $1 so-
lide, precum $1 Instrumentele sr apmatele cele mai sim-
ple pentru a face experiente Er invatg, de asemenea sa
modeleze ceea ce au desenat cu mina Bell Mateinle
$i uneltele cu care se slujesc, se deosebesc dupg vitsta
ySi dupg putenle lot, 1, in acelea$1 exeicitn, este o
gradate succesivg care duce de la luctunle mat u$oare
la cele mai gtele
Ni se pare cg aceastg metoda este destul de lute
ligentg $1 metitg ca pedagogn sa S9 gmdeascg la ea.
Dacg e folos tome intehgentei, punind mai cu uplinta
la indemina tututoraunele adevgturi, ceea-ce nu fac met
demonsttguile pe tablA neagtg sau pe lurtle $1 iosem-
nind elevilor la studtul fisicet un 'of mai activ, apoi ea
ma" sluie$te inc , la cultuta sentnnentelm estetice $1
morale Sau, pentiu a nu anunti decit punctele plinci-
pale, oare nu va inlesni ea foimatea gustului, piodu-
celea dragostet ii deptindeun de muncg, foi marea "dee'
despie perfect in domeniul frumosului $1, pun analogie,
in acela al binelm ? Ni se pale cg, sub toate aceste
raporturi, Adieu ate dreptate, Si cg inovattunea sa poate
fi cu drept cuvint un bun muloc de educatiune lute-
lectuala In oii -ce cas ea se pottive$te in deosebi en
datounle vntoulor lucrIton $1 mesetia$1, pentiu cg, ea
le face cunoscut legile, puinciptile 5r adesea compunmea
mamilot in jinni cgtoia i$1 you pettece o male pal
din viata 1 'I', i pentru ca le inlesne$te acea dexte-
litate a mornior, acea indeminale in mi$cmea deose-
bitelor unelte de care vot avea mai tam nevoe, 51 care
este chiar o pleggtite de dotit penttu invItatu care
tuebue sa facg expenente qau operatium
Cit despie fete, lot nu 11 se piedg nici-una din
luciaiile manuale date baetilor, en exceptiune modela-
giul .date, e combmat cu desenul Cele-l-alte sint in-
locuite prin coasetea t confectionatea hamelot $1 pun
bucltgue, adicg,, pun luagri potrivite mesernlor Jot
Nu numai cg aceste opete, Si in deosebi $coala de
lucigtout, care se consideig, ca o opetg, de catitate e-
www.dacoromanica.ro
746 RELIGIUNEA BASATA PE MORAL1Ii
touloare, an teusit pe deplin st igspindesc deadieptul

bane-facenle lot asupra sgracilor, dar incl, au apins is-
voate de fapte bune dind imboldue la cleattunt asemg-
ngtoate in alma, de inicatea motala Dupg exemplul
societg.tn noastie, serviciuri pent u ingLiprea bolnavilor
din mabala, au fost create st otganisate de cgtie dis-
pensanul din New-Yolk, la Buffalo st la Indianopolis
Gigdina de cope, giaturt deschisg, de societatea noaslig,
in 1878, pate sa fi lost cea dintnu de acest fel in talk
de atunci, institutiunea a ggsit imitaton in toatg Ame-
rica In sfii sit, munca manual dupa metoda Adlet a
lost intiodusa in una din principalele scoli nomale ale
statulut din New -York, tat intioducelea sa in piogiamul
scoalet primate constitue o cestiune la oidinea zilei
Sometgtilor motale le place sa is initiativa planun-
lot filantiopice tinzind sa, imbungtgteascg, intr'un chip
solid st -Lamm, staiea claset luciatoulot Dacg nu
dispun de mijloace suficiente pentiu a le executa, ele
nu stau pe gindun et se adreseazg, oamenilor genetost
de on-ce credinta, si chiat, crud se mode ca un plan
va avea mat mult succes st va atrage mai multi sub-
scriitou sub conduceiea unei asociatiuni lame st deose-
bite de ele, atunci fac tot ce se poate penttu a otganisa
o asemenea asociatiune Am vgzut mai sus Ca ast-
fel s'a fgcut ca «Operile de catitate unite* snit, in
°chit Iegii, cu totul despgatite de societatea morala din
New-York Ne mat 'Amine acum sg, vorblin de alte doua
aezgminte code pat ca sint Inca mat neatunate de so-
ciefatile noastre, deli ele au avut cele dintim ideea de
a le intemeea, desi ele au luciat cel mat mult pentru
clearea for §I desi ele le piocura piobabil cea mai mate
paste din membin
Mai intim, pun stgiumta lui F Adlet st pun &scut-
smile sale energice asupra miserabilelot locuinte, pea
strimte st prea scumpe, ale lucigtonloi, s'a intemeeat de
cuiind la New-York o companie care ate de stop sa
constumascg, locuinte pentru lucraton, mat sanatoase si
mai convenabile cActionani au convenit sa se multu
, measca cu un piocent de 3 (sau 4 ?) la suta si sa
intrebuinteze ceea-ce 'Amine pe d'asupta ca fond de asigu-
www.dacoromanica.ro
late in folosul chiriasilor, ca sg-i puny in stare sg plg-

teascg chirule in umpuri gtele, sau, dacg, un fond in-
destulgtor s'ar aduna cu trmpul, sg tgeascg scutiti de
chute in zdele de batimeteD Cele dintim case au fost
ispigvite in luna. lui Decemble 1887.
A doua asociatume, pe care daton sintem s'o mentio-
nam am este Ne,,iyhborhood (Judd Associabon (asociatiunea
infratttu vecintloi)
Aceste infigtin a vecindot sint o institutiune cu totul
noug, datotitg. inventiunn morale a lui :-tanton Colt
Mat acum parr u ant, pe la finele lui 1886, Stan-
ton Colt se stabilr in una din mahalalele sgracgcioase
ale New-Yolkului, ngdgicluind ca va gasi acolo prr-
lejul sg Leg binele Avea multe idei genetale despie ce
voea, dal mci-un plan hotg.iit in anagnunte Descluse mai
intim, in casele pe care le inchii lase jos la stradg, o gra"-
dina libeta de cop, a carer duectiune o inciedinta la
doug institutome din cele mai bune din ma§ Pe ruing,
dupg tier luny de locune §i de obseivatium in nujlocul
acestei populatiuni de lucrgtoii, fondg cu mai multi
tineii din vecingtate, pe care -1 invitase la drnsul, un ceic
de tmen Mai. pe ming, fiend -cg lucrul meigea de mi-
nune, fonda un ceic de domm§oate, §i in fine un ceic
de fete si bg,ett mai mici de 14 am Aceste cetcun sau
clubtut foimeazg impreuna infrgtirea vecimlo, care in
1888 avea apioape 100 membri Pentiu a o completa,
nu mai lipseau atunci decit panntn i alte peisoane in
vitsta Trnarul filantiop nadAjduea sag mtig,e in sem t,
insa curind dupa aceea, cum am spus mai sus el
tebui sg piece din New-Yolk pentiu a se stabil' in
Londia, uncle nu intitzia sg fondeze de asemenea o in-
figtue a vecimlot Acea din New-York este acum condusg
de Charles B Stover, si ea poseda ptopriul ei juinal,
The Neighborhood Gadd Journal, apAtind la tier luny
Fie -care ceic are constibitiunea si statutele sale pi oprn,
fie - cart; 41 ate pi epduitele sau, secretal ul sau, casielul
sau, difentele sale comitete pecum §1 adunanle sale re-
gulate, care au be de doug, on pe saptaming, seam. 0
mica dare e impusg membriloi titianr de exemplu, se
,
executa cu 50 de barn pe sgptaming In adungn, alma de
www.dacoromanica.ro
748 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA.
afacen, care sint administrate cu o depling indepen-

den0,,te iecreezi, face music st gimnastcg, te Joel deo-
sebite locust, st te &stem propunind st deslegind
enigme st satade Dar sint st ocupatumi mai seiioase
In unele zde, sint leqiunt, exercitu de lecitate , sau
invett a desemna a modela in pamint, a sculpta in
lemn Fetele in deosebi au ceasunle for de brodeue
Aclese-on, sint discupuni, conduse conform regnlelor
parlamentate, asupia vie -unei chestnut de ale zilei cu
ptivire la interesele matetiale st morale ale lucigtotilor,
ptecum despie cestunea munch fetelor in fabtice Alte-
on, in fine, pe/soanele, care sint in ft untea opetei, expun,
data 1 se cete. in formg de mici discinsun, datotule
obicinuite ale vie-tei si regulele bunei cum*
Simbgta, toate cercutile se adung la un loc, st atunci
e o adevgtatg petteceie cu cintece, dans, declamattune, etc
Dupg cum se vede, intrrqn ea vecinilot e o institu-
tiune noun Pe de o parte, ate aceasta caracteiistic cg
se compune exclusiv din locuitom aceleeasi mahalale, si
cg admite pe tots, barbap, !erne], copn, asa ca o famihe
intteagg, poate face patte din o societate de acest-fel
Pe de altg, paste, ea nu e destmatg numai, ca atitea
alte asgzamite mai mult sau mai putm asemanatoate,
care au fost intemeeate in timputile din ming, s5, Imo-
cute lucigtorilm milloacele de a-st pettece plg'cut ceasu-
rile de (Ailing, si sg ia local pun aceasta ielelor visit
cate it prabusesc in ciiciumg, Scopul el merge mat de-
pai te Puntie chstiactule si ocupgpunile, cate se ggsesc
in piogiam, sint multe cafe in mod yacht tend a cultiva
sputa], a forma gustul, a da, buna-cuviintg Mai mult
Inca, trebue sg nu uitgm confetintele morale Dar scopul
principal este sg desvolte sentmentele sociale sg stringa
leggtuille de unite intre vecini st sg-i intereseze unn pe
alto la duienle si plg,cerile lot Poate am putea zice
cg este un fel de societate moral, in mic, adaptatg la
tiebuinfele unui anuma mediu Ea ate chiar propinle
sole opete de cantate, conduse cu proptille sale chel-
tueh Tinein au hotant de la Inceput chiar sg int ebuin-
Oze un stett din cottsatmnile lot (ceea-ce alcgtueste
un dolai pe sgptgming) pentiu bane- facets, tat fetele se
www.dacoromanica.ro
RELIGIUNEA BASATA. PE MORALA. 749
due de visiteazg din cind in cind pe bolnavu din veci-

ngtate si le due fort, cgiti si fiucte
Opera e sustinutg de mat multe persoane, anal
niod, de alimintrel ea ]a confestum deosebite Unele
contribue cu barn, altele isi consacrg etimpul st fortele»,
dind giatuit lectium, insufietind adunAnle pun piesenta
lor, argtind dragoste pentru eel ce vin acolo i toern,it
acest din ming L,ctu e acel pe eat e--1 pletueste mat
mult intemeetoi ul, eget el e convins el a inainte de oil
ce alt luctu, saiacn si pi-Tomtit au nevoe de przeterva
92 de dragostea onteneasca,, §i el nu e nimic cane sa
exel cite o imiurue mat sgngtgasa asupra lot decit con-
tactul cu oamenn cult'
Lag, otiginea si constituirea celei dintim infigtui a
veciniloi Insg, ceea-ce s'a 'gout lute° maliala putea sa
se lacg si in alta, ii ar fi fost si de nairate ca o lust,
tut.une, ewe a reus,t atit de bine, O. nu ggseascg um-
tatoil La New-Yolk, dup. cit stun, nu s'a gasit ping
acum .',-ocietatea pent' u cultm a ram all, din Filadelfia, _
case s'a Inspitat cea dmtiiu din fericita idee a lot Stanton
Colt, a realisat-o ins pe o scar mat lilting. Aceastg
societate, de alt fel, oigamsase chiar din 1885 un club de
bgeti gram , le pusese la indeming o bibliotecg mica,
st le pi ocmase un local unde puteau vent sa se distieze
in fie-care Dunnnecg dupg animza st in fie-care seatg
din cutsul sgptgminn, afail de Simbgta seam, si unde
&eau ocasiune sa invete, dupg gust, deosebite luctait
manuale, cu deosebire olgria si timplgria Acest club sau
cerc a avut un succes destul de mare , ins se obset va
in curind 0 ar avea un succes st mai mare, data 1-ar
aseza intr'un centru din oral mai putin aristocratic, psi,
fimd-ca, in decuisul anului 1887, furg sihti sa pgrg-
seascg localul ce ocupaseta ping atunci, se boat ill, in ade-
vgr sa -1 aseze inti 'an centru de lucrgton In acelas tamp
voeau sa laigeasel cercul int?. Ault vecinilor, precum se
vazuse la New-York, si sa se invite familn intregt sa
is parte , in scurt, voeau sa intemeeze o adevarata in-
atue a veemilor. Totust acest plan nu In indeplinit,_
fu inlocint printr'un plan mai vast e No]. smatim, zice
S B Weston, predicatorul societatn morale din Fila-
www.dacoromanica.ro
750 RELIGIUNEA BASATA PE MORALA
delfia, ca ideea unei inftatni ttebue sa fie apiobata in

general de tot locultorn masului, Si ca tiebue sa inte-
meem nu una singtna, dal mai multe inliatin o in-
fral e pentiu fie-care centiu de luciaton Dar vazind
ca aceasta eta o opera prea mare penttu ca societatea
sg poata spera s'o indeplineasca, comitetul nostiu filan-
tropic hotan, ca eel mai bun nnjloc as fi sa se faca stor-
tan pentru a se forma o asociatiune de cetalem, sub
auspicnle calm, planul infiatnn vecmilo at gasi un
numar mai mare de partizan' si de protectors decit daca
s'ai fi pus sub auspicnle societatti noastreD Aceste sr-
unite au mers in plan Multumita init'ativei societatu
morale din Filadelfia, Asociatjunea inftatun vecunlot s'a
intemeeat la 28 Decembie 1887 Dupg cum se spline in
statutele sale, a obiectul sau e sa ceeze, in dilentele ma-
halale ale °lapin' locurte de Inc' atoll, asezaminte unde
Wien si batrini de amindoug sexele sa gaseasca ptiletul s,
cultive legatuule sociale, sa se odihneasca, petecind Si
disttindu-se in mod cinstit in ceasunle de repaus» Cea
dintiiu infratite ,t vecinilm sau a tamilidoi-1 se di st
acest nume a lost intemeeatk dad, nu ne insalarn, la
inceputul lui 1888 Ca sa faca paste din ea, o familie
int/eaga plateste anual un dolai si jumatate, o persoana
singuia un dola, baqu t fetele mai mica de 15 ant,
o jumatate de dolai , tot] scolarn clasei de mail platesc
incJ, pe Iinga aceasta, o tetributie MICA de tot In aceasta
scoala de sear se invata canto, desemnul, modelagml,
sculptuia in lemn, timplana, bucatatia, confecVonarea
hainelor, etc
Ni se pare ca e o bung idee de a nu se priors ga-
tut in infiAnea vecinilot ors -tine se infattseaza, dal
de a indaton pe aces caie dot esc sa fie plump sd pig,-
teasca anual o mica cotisatiune Caci, pun aceasta ills-
titutiunea pierde catactend unei cul ate cantAt ceea-ce
nu poate decit sg-i Inalte valoai ea in ocher luclatonlor
S'a ctezut 1110, nement sa se pue la indemina tutuior
Necintloi faro- deosebne, fie sau nu membru al infiaOrn
vecinilor, o biblioteca, o sail de cetn e si o cafenea po-
puiara unde se vinde cafea cu pietul eel mai Imo cu
putinta Un asezamint de acest fel s'a mtemeeat de cu-
www.dacoromanica.ro
rind de catre Slcietatea motall din Saint-Louis sub nu-

ruele 'Working-men' s Self-Cultul e Club
Iata, pe scurt, opera de filantiopie a Societatilot
pectin cultura moiala. din Ametica Netagadult, aceasta
opera e mate, luind in considerate putinul tulip care s'a
scuts de and exista societatile, si micul manuchtu de
oameni cate le compun Ea dovedeste o inflacatare mo-
tala putm obicinuita si ea da cele mai bune spetante
de progre, Noi sintem convinsi ca ea se va intinde sub
toate iaeottunle Se vor inventa chiai forme not pentiu
pi acticarea binelm, cum s'au gt inventat de pe acum unele
Inventiunea motala are Inca un cimp vast uncle sa se
exere,Ite one poate seune de mai inainte ceea-ce va
isbuti sa &eased 7 Mai mult, not ciedern ca se stiabate
in general un drum bun se face in iealitate din can-
tatea prevenitoare, pentiu a intrebuinta frumoasa expie-
mune a lui F Adler, acea caritate care ninth: pe altu
ca sa se arte intre clinsu, cate ea insa-si tinde sa a-
junga superflua, eel putin in ceea-ce pnveste ajutoatele
cutat economice Dar ceea-ce ttebue sane nnsce inainte
de toate, ceea-ce tiebue sa ne umple de admitatmhe, e
acel nobil zel care nu cunoaste decit o tinta, acela de
a fi folositot semenilor nostn, cu acest spitir liberal se
imbiati§eaza of -cine e dispus a 'nem pentiu aceasta,
tinta, indifetent de ideile ce le ate in politica sau tele
pane, in fine, aceasta-i o nobila desinteiesaie calm n
place mai bine a se piei de pe nevazute inta'o male opera
de inteies social decit sa se bucute de glom ca a
indeplinit una mica Pun toate aceste lueran, Societatile
morale math, ca ele sint in realitate mai presus de par-
t de Si de confesium, ca ele ieptesinta in adevar un pun-
opt' superim celui ai vechilor ieligmni i not ne-am
amagi ciudat de tot, data, piincipiul nu ai fi acela al
vutorului Semnele lui suit vadite paste tot locul Asa,
de exemplu, ne amintim c'am citit intr'un jutnal, sint
acum-citt-va am, ca, in cutate oras german, preotul ea-
toile si pastolul piotestant stau linistiti unul alaturea, de
altul in acela comitet de bine-faceie Nu putem decit
apioba acestt btavi oameni Insa et stet ca o icoana vie
a Intim case se va face in sufletele oamenilm, mai pie-
www.dacoromanica.ro
752 RELIGIJINEA BASATA PE MORALA
sus de deosebiule de opmium, pe basa binelui si a ac-

tjunilor Et slut ca o dovada vie de suveramtatea si de
independenta mmalei, cate este 'den fundamentals a so-
cietaVlor noasti e
Aceasta idee fundamentalI, in adevar, nu e noun
Numerosi invPta0 au susVnut inmate de F Ad lei ca.
morala e neatit nata de teologie, st ca ea este partea cea
mat insemnata a iehgiunilor, ea constitue esenta lor
In tunputile modeine, numatul acestor invatati merge
ciescind Ar fi prea lung sa-i insira,m pe tot' act, e de
ajuns sa amintim ceea-ce Alfted Foul llee sum, cind-va in
iCtitica sistemelor de morala contemporanaD, expunind
legatunle mmalei cu rebgiunea
Iata, in adevar, cum isi terming expuneiea, p 62
I Incheem act constatind ca teligiunea purcede de la
motala, tar nu motala de la rehgtune In esenta sa, telt-
guinea nu e decit o motala simbolica, pioectata de om
in Infinit Omul ist inchipue ca moialitatea sa e cuptinsa
st 'n151011a in telignme ca intt'o impatatie fats hotare,
la ale careia legs ea s'ai supune, In realitate, motala
omeneasca, cuptinde si adaposteste teligninea cetul pe
care not it punem deasupia noastib,", este in not, in
constur4a noastta, st Dumnezeu e idealul nostru launtric
pe care 11 impunem univeisultu)
Insa cn toate ea asemenea 'dm sint foarte taspinclite
astazi si se urca taie sus pe scam timpului istolic , cu
toate ca, graoralismul, nu s'a nascut in Ametica, tutust
F Adlei e eel dintitu care a avut feiicita idee st noro-
coasa mdiasneala sa organiseze o societate basata numai
pe aceste ides, si ast-fel sa, le supung critermlui infailibil
al experientei Ping aci, experienta a dovecht ca aceste
Idei sint adevarate, butte, drepte, puternice Nu ne in-
dotm a acelas lucru ne va (loved'. st Nuitorul, st ca va
sosi ma in calm se va recunoaste pretutindem metitul
numai st numai intemeetmulut Sometatilor pentru cul-
tut a mora'a.
T rad de
VALERIU HULUBEI
www.dacoromanica.ro
TOAMNA
Ingalbene5te frunza toata
$i lar5.51 umbra se rare5te,
Pariului se plinge codrul
Ca ramuri goale-i zugrave5te.
Pierdute-s tainele pacluni
Alma s'aude-o soapta 'n cring,
Tar rindunei 51 iindunele
Lastunii la un loc 151 string
Si cind duios se plinge vintuI
Ca florile 1 se usuc,
Trec cocostircu cirdun, cirdun
51 'n triste zan se duc, se duc ..
0 tale neagra, jalea toamnei

Cu negre presimtin ne vine
Ca rindunelele 'n spre soare
5i gind 51 dor imi sbor spre tine I
ANA CONTA-KERENBACH.
www.dacoromanica.ro
ACTUALITATI
CR. si ION GORUN
Cu ocasia apantin in volum a «Sincere lor, d -lui
Radu D Rosetta, ne-am permis sa reproducem, dupa P o-
vestea Vorbez, o crawl superficiala, dar inteligenta, a
cunoscutulut critic saptaminal Cr 1, fireste, pentru ca
potnvirea dintre fond si forma sa fie desavirsita, am avut
grip sa presentam aceasta critics . puttnilor nostri eititon,
insotita de cite-va constderatturn scrise in acelas stil st
cu aceleast tendente de spirit fals, cu care gazetele
noastre de literatura saptaminalb." sint, cu necesttate,
sense
Intre altele care au fost tractate, cam simplu nu
e vorba, de mann profesorale folosindu-ne de faptul
a cnticul, care se ascunde sub pseudonimul Cr , mat
scree, sub pseudommul Ion Gorun, literatura destid de
slabs, ne-am exprimat mirarea, prefacuta fireste, cum
se poate ca un asa de bun critic cum e Cr, sa colabo-
reze alatun cu nulitati ca Ion Gorun I
Dar pe semne nu e dat on st cut sä scree sapta-
minaliceste Stilul nostru, cu toata flecanrea lui zianstica,
www.dacoromanica.ro
ACTUALITATI 755
pastrat prea rata severitatea obicinuita, st nimeni,

afara de Ion Goi un cum am zice, nimeni afara de cel cu
musca pe caciula, n'a inteles alusia noastra Ceea-ce e
si mai rau, e ea, n'a inteles-o ma Cr Ast-fel acest
critic, luind apararea tut Ion Gorun (ce vreti fie-care
literat trebue sa-si alba criticul sau en titre) crede *) ca
daca « Cr vorbeste despre altn decit despre junii dis-
«tinsi at Convorbirilor, atunci el e un critic cu mult
«bun stmt si cu multa pricepere, dar cind apreciaza,
«cum ar ft de-o pilda, ce-va versuri sau prosa semnate
«M Dragomirescu sau D Evolceanu, atunci el nu este
«decit o militate ct se numeste Ion Gorun
Nu, juniz de la Convorbmn nu sint atit de patimasi
Pentru el, Cr , on ca vorbeste despre et, on ca vor-
beste despre alto, ramine tot Cr un bun critic literar
saptaminal, adica o repetam cu mult bun stmt st cu
multa pricepere, dar susceptibil la mat pasiuni de
saptamina
E probabil insa, ca. Cr a inteles prea bine sincert-
tatea intentin noastre st absoluta noastra hpsa de patima,
dar ca, simtindu-se legat de Ion Gorun prin oare-care
obligatium reciproce, a vroit sa-1 mingie, arunciod toata
vtna pe gura sa cea rea, care ne-a criticat pe noi,
si pe noi, care ne-am suparat atit de rau de gura lw, ca,
in loc sa isbim intr'insul, am isbit tocmai in Ion Gorun
In adevar, rea gura trebue sa fi avut atunci Cr , dar st
mai cruda mima, noi
El nu! Ion Gorun e o nulitate pentru motive, pe
cafe le poate gasl el insu-si in sufletul lw de literat, lax
nicidecum din pncina guru rele a lui Cr /Asa dar, za-
darnic s'ar minglea Ion Gorun cu ideea, (ca e rau considerat
din prima ca Cr are gull rea, st ne miram de Cr ca
insista, atit sA cu on-ce pret, sa mingle pe Ion Gorun §t
nu vedeca, daca el insu-si schioapata citeodata, aceasta
i se intinipla numai si numai din prima el trebue SS
duel in circa st pe lon Gorun Ne miram noi, dar ne imam
degeaba, cam de unde stim 1101 ca. Cr nu tine mai mult
la Ion Gorun decit la sine insu-al ?
*) Pen/es/ea vorbtx, No 6
www.dacoromanica.ro
756 ACTUALITATI
On-cum ar fi, un lucru Amine stabilit Cr a luat

apararea lui Ion Gorun, §1 cu tot «bunul stmt §i cu toata
multa lui pncepere», de osta-data n'a cam brodit-o a
afundat §t mai rau pe Ion Gorun §i s'a afundat nitel §i
pe sine insult Iaca unde duce sacrificille prieteniu I
Noi, Mira sa facem atitea sacrificu, i-am fi dat ni§p
sfaturi, care poate i-ar fi pnns mai bine
Asa, bunioara, i-am fi spus lut Cr sag spue lui lon
Gorun ea, in loc sa is de aparator pe Cr sau pe alt Mir.
de la .Adevdrul «colorat,, ar fi facut cu mult mai cuminte
sau O. taca §i prin puterea talentului lui, daca-1 are, sa
ne dea o desmintire mai convingatoare ca on-ce aka re-
plica, sau sa ne declare sincer, precum a facut St Tonqa,
pus §i el de not printre nulitati, ca, pentru foi de lite-
raturl saptaminall cum sint Povestea vorbez, Adevdrul
stcolorat, §i altele, unde, in on-ce cas, se plate§te zece §i
chiar cincisprezece let bucata, §i-a putut permite sa dea
si
; compositium de baeat bun de liceu Ar fi putut chiar
sa ne arate, prietene§te, vre-una din bucatile sale literare,
nepublicate §i totu§i excelente, cum ne-a aratat St romp
Desdvirszrea sa, unde se gasesc strofe de adevarata poesie,
in on-ce cas, de reala gindire *1 atunci, not, care nu fa-
cem alta decit sa vinam pe acest loc sterp al literaturii
romine, unde, de city -va vreme, se gasesc tot felul de ro-
zatoare afara de epuri, am fi suntit o indoita placere, daca,
pe linga erte -ni -se metafora cam indrasneata va-
tmul Cr , am mat fi dat §i peste Ion Gorun
Am mat fi spus lut Cr, ca rau face el cearca, cu on-ce
pret, O. despretueasca onoarea pe care i-a facut-o «junti
distin§i de Carol Muller» , §i rau face, pentru ca. Cr e
destul de inteligent §i pricepe el cine vrea sa probeze prea
mult nu probeaza nimic, §i apoi are destula cuno§tinta
de trecut §i-§i poate foarte bine amintl vremurile cind
mutatis mutandzs autorii care fac astazi gloria nea-
multi' nostru au fost tractati in acela§ chip, §i chiar cu
mai mult spirit, de oameni mai cu greutate decit Cr ,
ceea-ce nu 1-a impiedicat sa rasbeasca incet-incet inertia
mintala a vulgului §i sa ci§tige in victor aceea-ce actua-
litatea le refusase i cu atit mai mult face rau ceea-ce
face, cu cit, din replica lui, vede on-ce om care pricepe
www.dacoromanica.ro
ACTUALITATI 757
Intel sufletul omenesc, ca, la urma urmelor, onoarea, ce

i s'a fAcut de not si pe care ceaica s'o dispretueascA, e
singura satisfactiune pe care o simte fat'a de critica sa
asupra poestilor d -lut Radu D Rosetti St dad n'ar fi
fost amarul, pe care 1 1-a destilat in suflet nulitatea lui
loan Gorun, de sigur ca, Cr s'ar fi simtit cu desavir-
sire magulit de onoarea ce i-am facut
i multe i-am mai fi spus tut Cr, dar credem a ii
e destul si atit
M D.
www.dacoromanica.ro
REVISTA PUBLICATIUNILOR
Societatea de legislahune compaian' din Paris a pubhcat de
curind obicinuitele et anuare , eel de legislatie frances5, cu data
de 1896, coprinde legile din 1895 eel de legislahune stribriA, cu
data de 1895 e mult mat volummos si coprinde, in extenso sau
in analisg, dupg importanta lot, legile promulgate in decursul
anulut 1894, in mat bine de 38 de State. Legile rominesti din acel
an suit analisate de d-ra S Bilcescu, la pag 815-825,
*
* *
In ktforma &male a profesortlor Nitti st Roux de la 25
Oct este un articol al d-lui V I Radu, pi ofesor la Iasi, despre
miscarea coopei ativ5 la not (pag 513--38) Autorul spune c6
cooperattunea sub ori-ce foiling (nu mat e nevoe de a explica c5
Societgitle de cooperatou, de caie se voibeste la not, n'au mimic
a face cu ceea-ce numesc economistu cooperafrune) e de abia re-
presmtata la not pun cite-va slabe inceputun
*
.*
De acela§ e un aiticol in numthul pe Oct al revistei de
Economie politic6 a lin Ch Gide (pag 771-782), privitor la mis-
carea economics si social Arata c5 teoriciani nu prea avem,
dar pentru cä se impunea soluhunea multor cesium', s'au format
curente deosebite Acestea snit curentul junumst, radical si eel
socialist , cites' trele n5scute la last, observa autorul Economia po-
litics clasic6 n'are mci un representant autentic, toil Rominu suit
partisan), eonscienii sau nu, at intervenhunii Statulut in toate ces
www.dacoromanica.ro
REVISTA PUBLICATIUNILOR 759.
tiunile econornicePenti u a expune ideile economice ale dltu

caip, scrutmul face mai 'nainte un scurt 'stone al Jummu, con
duse, ztce dtnsul, in Pteiaturd de d-1 Maiorescu, si in cestiunt
sociale de d-1 Cal p Apoi expune toate pi oectele de ieforin'a al acestut
ba'rbat de Stat Se alat'd ceva pe larg, to acel arttcol, si vederile-
dlut Aurelian
*
*
Gil Blas din Paris public' de doug sgptamini un 'man

intitulat La Faustine, de Phtlbett Brebau, in care sint si dou'a'
personage romine contele Mavrojeny si un uncluu at acestma,
ptintul Kotzesco
**
In Kolnische Zeitung de la 22 Noembtie (suplimentul at
tretlea) corespondentul acestet foi, care a asistat la visita impt a
tului Austrui in Bucuresti, face un scut' istmic al t ardor tomine
de la iesboaele Romanilor cu Dam pin'A la pioclamaiea Regatului
Acest studiu, neapgrat foarte cone's, confine tot ce e esenVal
mti'un stil toarte clar Auto' ul admtte in I egiumle carpatice venirea
Rommilor din Bataan' pun secolul XIV, Rau pe la slirsitul secolului
XIII Arttcolul nu a semnat
*
* *
La Pesta (in edam npografiu Franklin) s'a publicat in

acest an istotia unet familn nobtle, calvtne, Daniel de Val gyas,
din Tiansilvanta, sctisli de un d Stefan Daniel, cafe se tiage din
aceasta tamilie
Acea istotie contme st citeva date interesmd trecutul tlor
romine Asa de exemplu, se arata c5. Stefan Daniel vindea pe
la 1680 mull gitu in Muntenia, al caret Domn ti concedase
importul liber a 20 de care de grin pe an Acel Daniel a fost si
judedtor &twin legal in Ttansilvania
* * *
Revue d' Orient (Aptaminal'd) din Pesta, publid cu incepeie

de la numat ul 49 din 6 Decemvue, o btbhogtafie a dlAtortilor
din 'lien) to secolele XVIXVIII 0 semnal'Am penttuca aceasta
lucrare, care are de autor un D Andre Leval, va copunde nea
plitat si 'Amite indicatium, interesind istotia 1,4'i dor rommesti Asa
in ultimul nurn'ai, gr'asiin scrierea, de altintnteit cunoscuth specia
www.dacoromanica.ro
760 REVISTA PUBLICATIUNILOR
listilor, a lut Ph. Avid, publicata la 1692 la Paris st la 1693 la

Utrecht si in ewe eartea V e consacrata Moldovet,
*
.*
La sedinia Academia Maghiaie din 7 Dee, d-1 L Rethy,
membru corespondent, a Mit o lucrare intitulatil aRommismul in
Illyricum» Aarrna ca in acea provincie se ggsea o populaye ro-
maa% in Dacia ins nu, act a fost colontsat6 cu locuitori din
AsiaMica In secolele al 7lea si al 8lea, dupa invasiunile Goylor,
tribale de pastors au plecat din Apenini st ti ecind prin Ftiul s'au
asezat in Etna, unde au romanisat pe Albanesi si Slays De acolo ar
proven' vechiul fond slay al Inaba romme si analogale dintre
ea si limbs albanesa, cats aceste popufayunt romanice ale thrill
au vemt apot de au infliniat de ambele Orli ale Cal paylor statele
rommesti Dinh 'un scurt resumat, nu se poate vedea data argu
mental ea e sau nu temeinica confertrqa aceasta pare ins a fi o
indrasneafa intindere a teorm ha Rosslei, cam char pentru pe
rioada romans a Dacus, nu recunoaste existents unei populayunt
romane, et afirm'd a colonu elan in cea mai mare parte numai
niste «Amy»
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
A VOLUMULUI 11, ANITI, 1896
I Po esie
1 G. Cosbuc Taotama (din hteratura sansera.) . 1
2 . Blunta . 18
3 . Dasaratas . . 111
5 . Moartea Pandutztlor . 336
4. . Urvast . . 495
6 . Rama > 643
7 . Nala 2. 658
8 Th Serbaneseu Intro ins fa vtata 35
9 Haralamb G Lecca Nu ma usta . 53
10 Leconte de Lisle In Excel= (trad de Al Antenureanul 77
11 , Moartea soareluz (trad de , ) 195
12 . Genesa polines land . . 402
13 . Vintul rece al noppo, . . . 425
14. Coast N Mateescu Scorpta (poesie populara) 92
15. . i'curpele . 196
16 ..D Nanu antecul clopotulut 177
17 . Stngurei tati . . 296
18 . In jurul lacului . 352
19 . Banamx . . . . . 556
20 p In apusul lama . 586
www.dacoromanica.ro
II TABLA DE MATERII
21 Duthu Zamhrescu Lut Leopards . . . 201

22 . La o /Wind . . 23T . .
23 . In eadar . 252
24 Printre tresta . . 271
25 R5.dulescu-Codin .Dobriqan (possie popularl) . 297
26 Dim DrAghicescu ku Toma Dragu Poem, popu/are 442
27 N Mateescu Lenexa (poem popular) . 442'
28. . Vochsta st &anent . . 445
29. M Millo Medttatte asupra cetatutt Neamfulut . 455
30 AI Antennreanu. Sultanul vecittulu& Mogreb . 569
31 Ana Conta-Ker/nbach Fire gtngasd . . 727
32 . Toamnd . . . . .
06
II Novele q.i. poveqti
1 Al Antemireanu Cimpan verde fa trumos (hasm) . 79
2 M Stroescu Chita Corcodet (schi(l) . . k . 97
3 . Matted Stngu,reantt (portret) 389
.
4 . Papa Badman (povestire) . . . 728
5. Fritz Brentano Doninul Brtittann" (trad de I A. R) 353
III Teatru
I Dim R Rosettt Plevuceil ceapcinul (localisare) . 22, 138
2 Henrik Ibsen. Rosmerholm (grad Vu-gthu Popescu) 57, 179
3 Edgar Th Asian. Electra (tragethe ongmalA) 203, 264, 518
4 William Shakspeare Femeea inddralnicd (trad §1
ref5.cuta. In versun de Haralanth G Lecca) . . . 605
IV Roman
1. Alarcon Mordreasa st Corregtdorul (trad de Nicolae
Basilescu) . . . . . . . . . 40, 152
V Studii
*1. M Etrajanu Poesta prtmttud (studtu de folklore) 5, 164
2 r, Basmele > > 239, 427
3 Petro Popescu. Filosofia sttlulut (stud filosofic) 117, 253
4. D. Dan Din topontutta romineascd (studtu filo-
logic) . 305, 499, 698
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII III
5. D Nadejde Ncipasta de I L Cal ageale (studiu li-

terar) . . . . . . . . . 403, 578
6 P. P. Negulescu Bacalaureatul (studiu social) . 458, 668
7. Ge orge Bog den-Dula Statistica tut C/azn (stadia istoric) 626
VI Diverse
1. Charles Richet Vsstonara din Str Paradmulut (din
Revue rose) . . . . . 226
2 Teresa Stratalesen Sensor?, din Anglia . 272
3 C Rlichtlesea-Motrn Abusul de pedagogie . . 339
4 Iamb Negruzzi Mateni Milio, poet /tric . . . . 449
5 P Hoffmann Religiunea basatcl, pe morald (trad de
Valer2u Hulubel) . . . . . . . 541, 741
6. I Bogdan Mcintistirea Tismana de Al Stefulescu . . 557
7 Raport to pritnnta organ:sr:int facultaftlor
de Were . . . . 645
8 D E. I,imbzle dance tre buesc fterse din programui
invatamintului secundar de Niculeseu-BraThttnu . 561.
9. 11 /stoma Filologin routine de Lazar ,Fihneanu 565
10. M. D. Sincere de Radu D Rosett: . . 565
11 2' Actuaittliit Gr it Ion Gorun 754
12 Biron Un dictionar al limbet routine" 593
13 Gh Miroulesen .nominal. fa, Rontinzt in cintecele
populace bulgaresti. . . . 660
14. Benda. publscatitior . . 95, 199, 304, 447, 588 758
15 Pofta redactiii . . . . . . . 592
www.dacoromanica.ro
TIP 4 GUTENBERG), JOSEPH GOBL, STR DOAMNEI, 20 BUCURETI
......................,..e.n.e.,`",
www.dacoromanica.ro

CL 12 1896

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL 12 1896

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apar la inAla a fie -cdi et lung

UN DICTIONAR AL LIMBEI ROMINE"

In acest an a aphrut un Diefionar universal al

plante sau de animale, ap.ing sg, intreacl Illetamorlosele

gorun, sledun; rar acest cuvint nu-1 mar dehneste stelar

dolled, odos sr ovsigd urr fel de ovaz ? Apoi meml sr

1 Alte-ori ne indica un sinonim care apoi lipseste

m,"sura, englenasca de greutate, usitata si la not in co-

Vaal, partea lemeeasca a

are o mare asernanare numai ca are him mai ele-

lath acum un model de explicatie completa odogaczu

luminatul electric n'ar exista, lipseste, la cuvintul elec-

un sublect care atrage Toarte mult ateirclunea De ce

versitati, si anume una cu limba de predare germana

bucuros, credem de asemenea ca, tontine erori multe si

VITTORIO MINOLA, gentilom din Padua

0 Padua I 0, leagan 'al attei, salve peg

Stapine, hotarirea desavirsita-mi pare

Asa Ste Nu stiu cine vine

Ce, tats, to acuma aiuns-al sä cersesti

Las', domnule, pastreaza-ct povata. de 'ntelept

Sa to pazeasca sfintul de-asemenea 'ndracitel

SI Dumnezeu fereasca de-o fi sä se mantel

Taci, s'ascultam la el!

Dar daca surioara, cu aerele ei

TIcerea e dovada de nevinovatie

Tot rea esti ?

On-cum, simti a 1i -e mill

Tu, Gremto, ce zici ?

Eu zic ca, mat 'nainte de a cauta pe-atct

Eu, ma gindesc ce-as face s'o scap, caci nu vazusi

Crezi ca nu se gaseste mci -un barbat s o ia ?

Sa stea cu dracu 'n casa si tot sa I se tie

De, stilt eu cum ?

Stapine, vad prea bine ca on-ce dojentre

41 multumesc Povata ce rmt dal to nu e rea

Da, parul ei frumos

Dar n'ai vazut cea-l-alts cu city rautate

Da, Tranio, vedeam

Crezi to a slut in stare s'ascult on-ce porunci.

$tiu eu ca n'ai rabdare §i vrei pe porunceala

Bianca cere un profesor, s'o 'nvete

Cit despre asta, lasa

St eu, ma dau drept clue ?

Te dat drept un cutare

LUC'ENTIO (afgandu i hamele)

Ba nu Scoateti mantaua mat Intl,

TRANIO (dupa ce s a mInicat cu ea)

Ia-o si da-mi atunct pe a to

Uite -l! A st venitl Sarmanul,

Aidt, secatura 1 Vino mat repede I ce at azi,

Da' ce e asta, frate ?

Et fi da' drept sail spurn,

T1-1 spunem, insa yen sa nu fit limbut

Audi! Fara vorba multa,

Le.sa-1, ca-i spin eu lui, acum

PETRUCHIO (Inaintea case' lui Hortensto)

Ce, crezi ca sint asa

HORTESIO (esind din cash)

De, domnule ma cheama st-mt porunceste cda I

Pe semne te maninca st at-l-alts, urechtusa

Mt-at zts tda, secatura, dar da, nu te pea!)

Tact din gura I

Dar vot ce cautatt