Suport Curs 20112023 - 231212 - 101755

OBLIGAȚII SPECIFICE COMBATERII SI
PREVENIRII SPĂLĂRII BANILOR.

ETICA SI DOCTRINA PROFESIEI CONTABILE -
ACTUALIZĂRI
Cuprins
Principalele
Definirea responsabilitati Abordarea bazata
Codul etic IFAC
termenilor impuse de legea pe risc
129/2019
Cunoasterea
Beneficiari reali Tranzactii suspecte Alte rapoarte
clientului
Documentare Training Sanctiuni
1
Legislație relevantă
• Legea nr. 129/2019 - pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării

terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
cu modificările și completările ulterioare.
• OUG nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative
• Ordinul 37/2021 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 din 9
martie 2021
• LEGE nr. 101 din 26 aprilie 2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019
• ORDIN Nr. 145 din 20 mai 2022 privind aprobarea formei şi conţinutului notificării prevăzute la
art. 302 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Modificări legislative recente

• Hotărârea CECCAR 23/701/2023 a apărut în Monitorul Oficial și este în vigoare din 20 ianuarie 2023.
Aceasta stabilește norme sectoriale pe care contabilii trebuie să le respecte în contextul serviciilor pe care
le oferă,din perspectiva prevenirii spălării banilor
• Ordinul nr. 191/2023 privind aprobarea formei şi conţinutului rapoartelor prevăzute la art. 6 şi 7 din Legea nr. 129/2019
pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea
unor acte normative şi a metodologiei de transmitere a acestora
• Regulamentul privind transmiterea informaţiilor către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, din
28.06.2023
• Regulamentul privind înregistrarea entităţii raportoare în evidenţele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării
Banilor, din 18.08.2023
• Metodologia de transmitere a rapoartelor prevăzute la art. 6 şi 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea
spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, din 28.06.2023
2
Materiale utile
• www.onpcsb.ro
• https://ceccar.ro/ro/?page_id=20997
• https://www.fatf-gafi.org/
• Normele speciale pentru profesioniștii contabili pot fi citite integral în anexa Hotărârii
CECCAR 23/701/2023 ce poate fi regăsită la adresa:
https://ceccar.ro/ro/?page_id=28567
Prescurtări
• AML/CFT - Combaterea spălării • NRA - Evaluarea națională a riscurilor

banilor/finanțării terorismului • PEP - Persoană expusă politic
• CDD / KYC- Verificarea prealabilă a • R - Recomandare
clienților
• RBA - Abordare bazată pe riscuri
• DNFBP - Întreprinderi și profesii
• SAR / RTS – Raport referitor la o activitate
nefinanciare desemnate
suspectă
• FATF - Financial Action Task Force
• SRB - Organism de autoreglementare
• FIU - Unitate de informații financiare
• STR - Rapoarte privind tranzacțiile suspecte
• INR -Notă interpretativă la • TCSP - Furnizori de servicii pentru trusturi și
recomandare companii
• ML - Spălarea banilor • TF - Finanțarea terorismului
3
1. Ce se înțelege prin spălarea banilor?
Dar prin finanțarea terorismului?
Definirea infracţiunii de spălare a banilor (art. 2 a), art. 49 (1) Legea

129/2019)
• schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul
ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a
săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau
executarea pedepsei;
• ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei

sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din
săvârşirea de infracţiuni;
8
• dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al
infracţiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.
4
Definirea infracţiunii de finanțare a terorismului (art. 2 b) Legea 129/2019,
art. 36 Legea nr. 535/2004)
• colectarea sau punerea la dispoziţie, direct ori indirect, de fonduri, licite sau ilicite, cu intenţia de a
fi folosite sau cunoscând că acestea urmează a fi folosite, în tot ori în parte, pentru săvârşirea
actelor de terorism sau pentru susţinerea unei entităţi teroriste
• săvârşirea unei infracţiuni în scopul obţinerii de fonduri, cu intenţia de a fi folosite sau cunoscând
că acestea urmează a fi folosite, în tot sau în parte, pentru săvârşirea actelor de terorism ori pentru
9
susţinerea unei entităţi teroriste
Etapele operațiunilor de spălare a banilor
Plasare Stratificare
Bani ilegali 10
Active de lux
cumparate
Cont legitim al unei
firme. Plati
Integrare frecvente, legitime
10
5
Activități generatoare de venituri ilegale
TRAFIC DE DROGURI PROSTITUȚIE CORUPȚIE FALSIFICAREA IDENTITĂȚII
RĂPIRE/TRAFIC
DE PERSOANE ACTIVITĂȚI
ILEGALE CONTRABANDĂ
FURT/ATACURI ARMATE
EVAZIUNE FISCALĂ
FRAUDE CIBERNETICE JOCURI DE NOROC 11
Etapele spălării banilor

1. Plasarea:
reprezintă deplasarea fizică a veniturilor obținute din activitatea ilegală, pentru separarea spațială de
masa infracțională care ar putea fi supravegheatăde organele de aplicare a legii.
RESTAURANT
FIRMĂ DE CONSTRUCȚII
12
FIRMĂ
BANCĂ
INVESTIȚII IMOBILIARE
COMPANIE FARMACEUTICĂ
12
6
2. Stratificarea:
reprezintă procesul de mișcare a banilor între diferite conturi pentru a le ascunde originea;
separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacții financiare
proiectate pentru a înşela organele de control şi pentru a asigura anonimatul.
Legătura nu poate fi detectată

13
Spălător de bani
13

3. Integrarea:
revenirea bunurilor astfel spălate la dispoziția infractorilor, cu aparența provenienței lor din activități
licite
furnizarea unei aparente legalităţi profiturilor obținute ilegal.
14
Stratificarea: utilizarea mai multor Integrarea: fondurile spălate sunt

Plasarea: Fonduri sau active ilegale conturi, bănci, intermediari, firme, țări disponibile ca fiind provenite din surse
sunt introduse în sistemul financiar
14
pentru a putea ascunde originea legitime
banilor
7
Riscul de infracționalitate – servicii contabile
• Firmele profesionistilor contabili (contabilitate, audit, consultanta fiscala) trebuie să se

protejeze împotriva utilizării abuzive de către infractori și teroriști.
• Atenție în mod deosebit la riscurile de spălare a banilor/finanțare a terorismului pe care le
prezintă serviciile furnizate, pentru evitarea posibilității de a comite sau de a fi părtași, în
mod involuntar, la o infracțiune gravă de spălare a banilor/finanțare a terorismului.
• https://www.onpcsb.ro/ro/a/161/rezumatul-raportului-nra
15
Vulnerabilitățile serviciilor de contabilitate - (NRA – ONPCSB)

• situații în care infractorii pot solicită contabililor consultanță pentru a ascunde, prin intermediul
entităților pe care le dețin/controlează, proveniența ilicită a unor fonduri/active sau pentru a
disimula legăturile dintre veniturile obținute din activități ilegale și făptuitor (inclusiv
interpunerea/înființarea unor societăți/construcții juridice cu structură complexă,
netransparentă);
• situații în care infractorii solicită contabililor consultanță privind operațiuni financiare în
legatură cu vânzarea/cumpărarea/cedarea unor proprietăți, evidențiindu-se în urma analizei
faptul că scopul acestora este disimularea transferurilor de fonduri ilegale (stadiul de stratificare
al SB) sau utilizarea acestor venituri, după ce au trecut prin procesul de spălare, în efectuarea
de diverse investiții (etapa de integrare a SB);
• situații în care infractorii pot încerca utilizarea contabililor ca intermediari pentru a efectua sau
facilita diverse operațiuni financiare (de exemplu: depuneri sau retrageri de numerar din
conturi bancare, operațiuni de schimb valutar, emitere și încasare de cecuri, cumpărare și
vânzare de acțiuni, efectuarea unor tranzacții externe, etc.).
16
16
8
Tipologii specifice (NRA – ONPCSB)
✓ înregistrarea în contabilitatea unor societăți controlate de infractori a unor facturi fictive emise de
către firme cu comportament tip fantomă (în scopul creșterii nereale a cheltuielilor);
✓ neînregistrarea în contabilitatea unor firme a operațiunilor realizate și a veniturilor obținute din
comercializarea unor mărfuri;
✓ întocmirea unor facturi fictive care atestă vânzarea unor mărfuri către mai multe societăți cu
comportament tip fantomă, prin această modalitate încercându-se să se ascundă unele activități
infracționale;
✓ înregistrarea în contabilitate a unor facturi și încasarea contravalorii acestora pentru servicii care
în realitate nu au fost prestate ;
✓ crearea unor circuite financiare fictive, constând în înregistrarea în contabilitate și decontarea
unor cheltuieli pentru bunuri și servicii, în beneficiul unor persoane juridice private, care, în realitate
nu și-au îndeplinit obligațiile pentru care au fost plătite.
17
Termeni specifici
Client/clientelă este:
orice persoană fizică, juridică sau entitate fără personalitate juridică cu care entităţile raportoare
desfăşoară relaţii de afaceri ori cu care desfăşoară alte operaţiuni cu caracter permanent sau
ocazional.
orice persoană cu care, în desfăşurarea activităţilor sale, entitatea raportoare a negociat o tranzacţie,
chiar dacă respectiva tranzacţie nu s-a finalizat
orice persoană care beneficiază sau a beneficiat, în trecut, de serviciile unei entităţi raportoare
Entitate raportoare – art 5

1. Prin natura/activitatile sale (banci, contabili, avocati, jocuri de noroc, agentii imobiliare etc)
2. Alte persoane care, în calitate de profesionişti, comercializează bunuri, numai în măsura în care
efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro,
indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care
au o legătură între ele.
18
9
2. Principalele responsabilitati
impuse de legea 129/2019
19
Pe scurt – despre obligatii
20
20
10
3. Confidențialitatea și Codul etic al
profesioniștilor contabili
21
Rolul Profesionistului contabil
• Unde-I lege nu-I tocmeala. IN PLUS:
• O caracteristică distinctivă a profesiei contabile este asumarea

responsabilității de a acționa în interesul public.
• Profesionistul contabil are obligatii specifice, impuse de lege, nu numai de
Codul etic, de a raporta tranzactiile suspecte si neconformitati privind
beneficiarii reali.
22
11
Codul etic IESBA / IFAC
• Un profesionist contabil trebuie să se conformeze cu principiul confidențialității, care îi impune acestuia

să respecte confidențialitatea informațiilor dobândite ca urmare a relației profesionale și de afaceri.
• Profesioniștilor contabili li se impune să divulge informații confidențiale în următoarele situații:
(a) Divulgarea informațiilor este prevăzută de lege, de exemplu:
(i) Furnizarea documentelor sau altor probe în cursul unor proceduri legale; sau
(ii) Sesizarea autorităților publice adecvate cu privire la eventuale încălcări ale legii;
[…]
23
Codul etic IESBA / IFAC
• Atunci când întâlnește prevederi legislative sau de reglementare care guvernează modul în
care profesioniștii contabili trebuie să trateze cazurile de neconformitate sau suspiciunile
de neconformitate, profesionistul contabil are responsabilitatea de a înțelege prevederile
respective și de a le respecta, inclusiv:
(a) Orice dispoziție de raportare a problemei către o autoritate adecvată; și
(b) Orice interdicție de a alerta clientul.
• O interdicție de a alerta partea relevantă ar putea rezulta, de exemplu, în baza legislației

împotriva spălării banilor.
• Legislatia nationala se aplica cu prioritate!
24
12
Ordin 37/2021 Normele legii nr. 129/2019
• Art. 6
• (5) Aplicarea prevederilor art. 6, 7, art. 23 alin. (5) şi alin. (6) lit. d) din Lege
de către entităţile reglementate, directori sau angajaţi ai acestora, nu
constituie încălcarea unei restricţii de divulgare impuse prin contract sau
printr-un act cu putere de lege ori act administrativ şi nu atrage niciun fel
de răspundere pentru entitatea raportoare sau angajaţii acesteia, chiar şi
în împrejurarea în care aceştia nu au cunoscut cu precizie tipul de activitate
infracţională ori de încălcare de orice natură a Legii şi indiferent dacă
respectiva activitate a avut loc sau nu.
25
Contabilii - Entitati raportoare
• In sensul legii nr. 129/2019, profesionistul contabil este “entitate raportoare”.

Entitățile raportoare au obligații impuse prin lege.
• Art 5, alin (1), lit e – Entități raportoare

• e) auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, evaluatorii autorizaţi,
consultanţii fiscali, persoanele care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau
contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul
altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistenţă
sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau
profesională principală;
26
13
Cine este, în cazul profesionistului contabil, entitatea?
Firma de contabilitate
Liberul profesionist
• Profesionistul contabil angajat NU este acoperit direct de legea

129/2019. Este acoperit de proceduri interne si de sectiunea
NOCLAR din Codul etic.
• Obligatiile impuse profesionistilor sunt impuse de legislația
europeana (în acord cu cea internațională) transpusă
27
Avertizare !!!
• Dacă depuneți un raport referitor la o activitate suspectă cu privire la suspiciunea

referitoare la o activitate de spălare a banilor, trebuie să aveți grijă să nu avertizați
persoana pe care ați raportat-o spunându-i despre raport.
• Conform prevederilor art. 47 din Legea 129/2019 divulgarea către clienți (art.38(2)),
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă,
dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.
• Este important să tineți minte că există și un risc de avertizare neintenționată a clientului

în timpul verificării prealabile a acestuia.
• Art. 38(2) “ a nu divulga clienților vizați sau terților faptul că informațiile sunt în curs de
transmitere, au fost sau vor fi transmise în conformitate cu art.6 sau este în curs sau ar
putea fi efectuată o analiză privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului.”
28
14
• Sunt contabil intr-o firma obisnuita, • Nefiind o entitate raportoare, firma nu
care nu e entitate raportoare. Ce are nicio obligatie directa in materie de
obligatii are firma? AML/CFT.
• Dar eu, expert contabil fiind? • Profesionistul contabil e acoperit de
sectiunea NOCLAR, nu de legea
129/2019.
• Sunt contabil salariat intr-o firma de • Profesionistul contabil tine cont de

contabilitate. Ce obligatii am eu, procedurile interne.
29
expert contabil fiind? • In plus, e acoperit de sectiunea

NOCLAR.
29
4. Abordarea bazata pe risc
30
15
Ce este o “abordare bazată pe riscuri” (RBA)?
O abordare specifică axată pe locul în care se manifestă riscul, conform căreia profesioniștii contabili trebuie:
 să identifice, să evalueze și să înțeleagă riscurile în materie de spălare a banilor sau finanțarea terorismului la
care sunt expuși
să fie capabili să exercite un bun raționament profesional
să adopte măsurile de combatere a spălării banilor sau a finanțării terorismului care se impun, în mod eficace
și eficient, pentru a atenua și gestiona riscurile pe baza riscurilor identificate și a amplorii acestora.
• Prin evaluarea de risc, profesioniștii contabili trebuie să asigure identificarea, monitorizarea, diminuarea şi
raportarea riscurilor, la nivelul fiecărei categorii de client și de serviciu profesional oferit, precum și pentru
tranzacțiile ocazionale, luând în considerare vulnerabilitățile serviciilor contabile si indicatorii de risc.
31
În procedura de identificare şi gestionare a riscului de AML/CFT,

profesioniştii contabili stabilesc
a) strategia de acceptare a clienţilor, prin care se stabilesc categoriile de clienţi pe care societatea îi
poate accepta sau păstra;
b) tipurile de servicii şi relaţii de afaceri pe care profesionistul contabil le oferă clienţilor;
c) limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă la nivel de clienţi, activitate şi la nivelul
entităţii;
d) măsurile pentru diminuarea riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
e) măsurile menite să asigure respectarea politicilor şi procedurilor la nivel de grup.
32
16
Elementele-cheie ale unei abordari pe baza de risc
Identificarea • Identificarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului cu care se confruntă o firmă,
și evaluarea
riscurilor
având în vedere clienții săi, serviciile sale, țările în care activează, informațiile disponibile public
• Identificarea și aplicarea măsurilor pentru atenuarea și gestionarea eficiente și eficace ale

riscurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului
Gestionarea
și atenuarea
riscurilor
• Implementarea de politici, proceduri și sisteme de informații pentru monitorizarea modificărilor

Monitorizarea riscurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului
Continuă
• Documentarea evaluărilor riscurilor, a strategiilor, politicilor și procedurilor de monitorizare,

Documentarea
gestionare și atenuare a riscurilor de spălare a banilor/finanțare a terorismului
33
Ce presupune evaluarea riscurilor de spălare a

banilor/finanțare a terorismului?
 Determinarea modului în care amenințările de spălare a banilor/finanțare a terorismului
identificate vor afecta activitatea profesionistului.
 Analiza informațiilor obținute pentru a înțelege probabilitatea ca aceste riscuri să apară și

impactul pe care ele l-ar avea asupra contabililor individuali, a întregului sector și a
economiei naționale.
 Aceste informații constituie baza atenuării eficace a riscurilor de spălare a

banilor/finanțare a terorismului și ar trebui actualizate permanent pentru a rămâne
relevante.
Recomandare: o abordare de tipul „listă de verificare” în ceea ce privește evaluarea riscurilor.
34
17
Variația semnificativă a serviciilor și clienților
• Diferențe în ceea ce privește amploarea și natura serviciilor furnizate și

clienți, precum și în ceea ce privește mărimea, domeniul de interes și gradul
de sofisticare ale firmei și ale angajaților acesteia.
• La implementarea RBA, profesioniștii contabili trebuie să facă raționamentele

rezonabile pentru serviciile și activitățile lor specifice.
35
Criterii de evaluare a riscului

– Ponderea atribuită categoriilor de risc (individual sau în combinație) la evaluarea
riscului general potențial de spălare a banilor/finanțare a terorismului poate
varia în funcție de:
 Mărimea clientului,
 gradul de sofisticare a activităților,
 natura și
 domeniul de aplicare ale serviciilor furnizate de contabil și/sau de firmă.
– Aceste criterii trebuie luate în considerare în ansamblu, și nu individual.
Recomandare!
– Profesioniștii contabili trebuie să evalueze independent ponderea atribuită
fiecărui factor de risc, pe baza practicilor individuale și a raționamentelor
rezonabile ale acestora.
36
18
Clasificarea riscurilor de spălare a banilor &
finantare terorism
Ridicate
Medii
Scazute
37
Factorii de risc - Categorii
1. riscul asociat clientului şi/sau beneficiarului real
2. . riscul privind produsele, serviciile sau tranzacţiile
3. riscul geografic
38
19
1. Factori de risc privind clienti
39
Norma CECCAR
În scopul evaluării riscului asociat clientului şi/sau beneficiarului real, pe baza

informaţiilor obţinute în mod rezonabil şi legal, profesioniştii contabili evaluează:
a) riscul asociat afacerilor sau activităţilor profesionale ale clientului şi/sau
beneficiarului real;
b) riscul asociat reputaţiei clientului şi/sau beneficiarului real;
c) riscul asociat comportamentului clientului şi/sau beneficiarului real.
40
20
Indicatori de risc:
prezenţa unor clienţi din zone

prezenţa tranzacţiilor cu disimularea identităţii economico-geografice cu risc
anonimatul clienţilor; ridicat de producere a
numerar; beneficiarilor reali; activităţilor de spălare a
banilor;
clienţi care au reşedinţa în

clienţi ce sunt incluşi pe lista străinătate, în special clienţi
persoanelor supuse din ţări care nu sunt parte a utilizarea de către clienţi
clienţi reticenţi în a
regimurilor sancţionatorii UE/ SEE sau sunt incluşi pe lista a unor documente de
furniza informaţii;
adoptate atât la nivelul ONU, jurisdicţiilor cu risc ridicat sau identitate false ori furate.
cât şi al UE; în jurisdicţii aflate sub
monitorizare sporită a FATF;
41
Factori de risc privind clienti
Factori de risc privind clientii Scazut Mediu Ridicat
1. Clientul activeaza in domenii de activitate/ sectoare cu oportunități pentru spălarea X

banilor/finanțarea terorismului sau reprezintă întreprinderi care utilizează intensiv
numerarul (și/sau echivalente de numerar), de exemplu:
Companii de servicii de transfer de bani/valori (case de transfer bani, case de schimb

valutar, agenți de transfer bani sau alte companii care oferă servicii de transfer bani);
Operatori, brokeri, persoane care furnizează servicii legate de active virtuale;
Cazinouri, case de pariuri, instituții și activități legate de jocurile de noroc;
Furnizori de metale și pietre prețioase.
2. Clientul/reprezentantul legal este persoana expusă politic sau strâns asociată ori X
înrudită cu persoane expuse politic
42
21
3. Clientul își desfășoară relațiile de afaceri sau solicită servicii în circumstanțe X

neconvenționale sau neobișnuite:
• Client a carui structura sau natura entității ori a relației face dificilă identificarea în
timp util a beneficiarului real sau a intereselor care controlează
• Clienți care încearcă să împiedice înțelegerea activității lor, a proprietarilor sau a
naturii tranzacțiilor lor
4. Clienți care par să evite constant și în mod inexplicabil întâlnirile în persoană sau care X
oferă instrucțiuni intermitent fără motive legitime și altfel sunt evazivi sau foarte dificil
de contactat, în condițiile în care acest comportament nu este așteptat în mod normal.
5. Clienți care cer ca tranzacțiile să fie finalizate în intervale de timp neobișnuit de X
scurte sau accelerate fără a da o explicație rezonabilă pentru grăbirea tranzacției, ceea
ce ar face evaluarea adecvată a riscurilor dificil sau imposibil de realizat pentru
contabili.
6. Clienți care nu au adresă, sau au mai multe adrese, fără a avea motive legitime. X 43
7. Utilizarea nejustificată de: X

• companii-paravan și/sau inactive,
• companii de fațadă,
• entități cu personalitate juridică având acționariat pe bază de acțiuni nominative sau
la purtător si controlul prin intermediul unor acționari desemnați sau al unor directori
corporativi,
• persoane juridice sau structuri juridice care împart înregistrarea companiei și
administrarea activelor în mai multe țări, fără un motiv vizibil legal sau legitim din
punct de vedere fiscal, al afacerilor, economic ori de altă natură.
8. Utilizarea nejustificată a unor angajamente informale - familia sau asociații apropiați X
acționând în calitate de acționari desemnați sau directori.
9. Complexitate neobișnuită în structurile de control sau ale acționariatului fără o X
explicație clară, atunci când anumite circumstanțe, structuri, locații geografice, activități
internaționale sau alte elemente nu sunt consecvente cu ceea ce contabilul cunoaște
despre afacerea și scopul economic ale clientului. 44
22
10. Iși desfășoară o parte considerabilă din activitate în țări care prezintă un risc X
geografic mai mare sau au filiale importante în astfel de țări.
11. Clienți care încep sau dezvoltă un proiect cu un profil neașteptat sau cicluri de X
afaceri anormale ori clienți care intră pe piețe noi/emergente. În general, grupările
de criminalitate organizată nu trebuie să strângă fonduri/să contracteze datorii,
acest lucru ajutându-le adesea să intre primele pe o piață nouă, îndeosebi dacă
piața respectivă este de retail/utilizează intensiv numerarul.
12. Clienți care au fost condamnați anterior pentru infracțiuni care au generat X
încasări, care solicită contabililor (care, la rândul lor, știu despre aceste condamnări)
să întreprindă anumite activități în numele lor.
13. Organizații nonprofit sau caritabile care se implică în tranzacții pentru care nu X
pare să existe niciun scop economic logic sau în cazul cărora nu pare să existe nicio
legătură între activitatea declarată a organizației și celelalte părți implicate în
tranzacție 45
14. Companii care par să dețină cantități mari de numerar, deși în mod obișnuit nu X
utilizează intensiv numerarul
15. Clienți care folosesc intermediari financiari, instituții financiare sau DNFBP-uri X
care nu fac obiectul unor legi și măsuri adecvate privind AML/CFT și care nu sunt
supervizate corespunzător de autoritățile competente sau de SRB-uri
16. Clienți care par să acționeze conform instrucțiunilor altcuiva, fără să prezinte X
aceste informații.
17. Clienți care dețin fonduri care sunt în mod evident și inexplicabil X
disproporționate în comparație cu circumstanțele lor (de exemplu, vârsta, venitul,
ocupația sau averea).
X
18. Clienți care își modifică instrucțiunile de decontare sau execuție fără explicații
adecvate. 46
23
19. Clienți care își schimbă mijloacele de plată pentru o tranzacție în ultimul X
moment și fără justificare (sau cu o justificare suspectă) ori în cazul cărora există o
lipsă inexplicabilă de informații sau transparență în ceea ce privește tranzacția.
Acest risc se extinde la situațiile în care sunt făcute schimbări de ultim moment
pentru a permite plata fondurilor dinspre/către o terță parte.
20. Clienți care insistă fără o explicație sau o justificare adecvată ca tranzacțiile să fie X
realizate exclusiv sau predominant prin intermediul activelor virtuale pentru a le fi
păstrată anonimitatea.
47
21. Clienți care se oferă să achite onorarii neobișnuit de mari pentru servicii în cazul X
cărora în mod normal nu se justifică astfel de sporuri
! Angajamentele cu onorarii contingente adecvate și onorarii pentru servicii legitime, în
care contabilii pot primi un spor semnificativ pentru prestarea cu succes a serviciilor nu
trebuie considerate un factor de risc.
22. Volumele neobișnuit de mari de active sau tranzacțiile neobișnuit de mari în raport cu X
ceea ce se așteaptă în mod rezonabil de la clienți cu un profil similar pot indica faptul că
un client care în mod normal nu ar fi perceput ca un client cu risc ridicat trebuie tratat
astfel
23. Când există anumite tranzacții, structuri, locații geografice, activități internaționale X
sau alte elemente care nu sunt consecvente cu ceea ce contabilii cunosc despre afacerea
sau situația economică a clientului.
24. Baza de clienți a contabilului include domenii de activitate/ sectoare cu oportunități X
de spălare a banilor/finanțare a terorismului. 48
24
25. Clienți care sunt suspectați de implicarea în activități de falsificare prin X

intermediul unor împrumuturi false, facturi false și utilizarea unor denumiri
înșelătoare.
26. Transferul sediului unei companii într-o altă jurisdicție fără nicio activitate X
economică reală în țara de destinație - risc de creare a unor companii-paravan
folosite pentru a tăinui beneficiarii reali.
27. Relația dintre numărul/structura angajaților și natura afacerii se abate de la X

regula domeniului de activitate (de exemplu, cifra de afaceri a unei companii este
nejustificat de mare având în vedere numărul de angajați și de active utilizate în
comparație cu alte afaceri similare).
X
28. Înlocuirea frecventă sau nejustificată a consilierilor profesionali ai clientului sau
a membrilor conducerii. 49
Factori de risc privind clienții
29. Clienți care încearcă să obțină dreptul de ședere sau cetățenia în țara în care X
activează contabilii în schimbul unor transferuri de capital, al achiziționării de
proprietăți imobiliare sau obligațiuni de stat ori al unor investiții în entități
corporative.
30. Indicii conform cărora clientul nu dorește să obțină aprobările/să facă X
declarațiile guvernamentale necesare etc.
31. Motivul pentru care clientul alege contabilul nu este clar, dată fiind mărimea X
firmei, locația sau specializarea.
32. Clientul este reticent în ce privește furnizarea tuturor informațiilor relevante
X
sau contabilii au motive rezonabile pentru a suspecta că informațiile furnizate sunt
incorecte sau insuficiente. 50
25
2. Factori de risc privind serviciile
51
Norma CECCAR
• În scopul determinării riscului privind produsele, serviciile sau tranzacţiile,

profesioniştii contabili au în vedere următoarele:
a) nivelul de transparenţă cu privire la identitatea clientului pe care îl implică
produsul, serviciul, tranzacţia sau canalul de distribuţie;
b) complexitatea produsului, serviciului sau tranzacţiei;
c) valoarea sau volumul tranzacţiilor.
52
26
Norme CECCAR - Tipuri de servicii vulnerabile
• infractorii pot juca rolul unor persoane care apelează la consiliere financiară sau fiscală pentru a-şi
consilierea financiară şi fiscală muta activele astfel încât să evite datorii viitoare
infractorii pot încerca să ascundă sau să creeze confuzie cu privire la legăturile dintre încasările în urma
înfiinţarea de companii şi fiducii unei infracţiuni şi autorul acesteia prin înfiinţarea unor vehicule corporative sau a altor structuri
juridice complexe (de exemplu, o fiducie);
infractorii pot utiliza transferurile de proprietate drept acoperire pentru transferurile de fonduri ilegale
cumpărarea sau vânzarea de
(etapa de stratificare) sau pentru investirea finală a acestor încasări după ce au trecut prin procesul
proprietăţi de spălare a banilor (etapa de integrare);
• infractorii se pot folosi de contabili pentru a realiza sau a facilita diverse operaţiuni financiare în
numele lor (de exemplu, depuneri de numerar sau retrageri din cont, operaţiuni de schimb valutar cu
efectuarea de tranzacţii financiare amănuntul, emiterea şi încasarea de cecuri, achiziţionarea şi vânzarea de acţiuni, expedierea şi
primirea de transferuri de fonduri internaţionale etc.);
facilitarea accesului în instituţiile infractorii se pot folosi de contabili pentru acces în instituţiile financiare sau pentru intermediere. Acest
lucru se poate întâmpla şi invers, deoarece infractorii se pot folosi, de asemenea, de instituţiile
financiare financiare pentru a întâlni contabili;
infractorii pot abuza de serviciile

• spre a oferi o nuanţă de legitimitate situaţiilor falsificate pentru a ascunde sursa fondurilor.
furnizate de contabili
53
Identificarea și evaluarea serviciilor proprii
Serviciul Scăzut Mediu Ridicat
Persoane fizice autorizate X

1. Organizarea și Societăți reglementate si supravegeate BNR X
ținerea contabilității
Societăți reglementate și supravegeate ASF X
Instituții publice X
Societăți comerciale nereglementate X
Entități non-profit x
2. Evaluări economico-financiare în scop financiar-contabil X
3. Expertize financiar-contabile X
4. Managementul financiar-contabil şi al performanţei economice X

54
27
Identificarea si evaluarea serviciilor proprii
Serviciul Scazut Mediu Ridicat

5. Lucrări cu caracter financiar-contabil (inclusiv activităţi de evidenţă electronică a X
personalului, de salarizare, de organizare administrativă şi informatică, certificare de
informaţii, date şi documente)
6. Controlul intern de gestiune şi managementul riscurilor persoanelor juridice X
7. Consultanţă în gestiune financiară şi în contabilitate X
8. Servicii legate de lichidarea/ insolvența/ administrarea specială/ falimentul X

companiilor
9. Verificare prealabilă pentru fuziuni și achiziții
10. Constituie societăţi sau alte persoane juridice; X

11. Exercită calitatea de fiduciar într-o fiducie sau într-o construcţie similară acesteia X
sau intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate; 55
Factori de risc privind tranzacțiile/serviciile și canalele de

distribuție asociate
Factori de risc Scazut Mediu Ridicat
12. Vanzare cumparare de bunuri imobile in numele clientului X

13. Inchiriere de bunuri imobile apartinand clientului X
14. Utilizarea de conturi de clienți comune sau păstrarea în siguranță a banilor ori X
activelor clientului fără justificare.
15. Situațiile în care sfaturile cu privire la înființarea de structuri juridice pot fi utilizate X
abuziv pentru ascunderea proprietarilor sau a scopurilor economice reale (inclusiv
înființarea de fiducii, companii sau modificarea numelui/sediului companiei ori
stabilirea unor structuri de grup complexe).
• consilierea în legătură cu o fiducie discreționară care oferă administratorului de
active putere discreționară pentru a numi o clasă de beneficiari care nu include
beneficiarul real (de exemplu, numirea inițială a unei instituții caritabile ca unic
beneficiar discreționar, cu intenția de a adăuga mai târziu beneficiarii reali).
• o fiducie este înființată în scopul gestionării acțiunilor dintr-o companie cu intenția
de a face mai dificilă stabilirea beneficiarilor activelor gestionate de fiducie. 56
28
16. În cazul unei fiducii exprese, o natură neexplicată (acolo unde explicația este X
necesară) a claselor de beneficiari și acționarea în calitate de administratori ai
unei astfel de fiducii.
17. Servicii în cadrul cărora contabilii pot reprezenta sau asigura în practică X
poziția, reputația și credibilitatea clientului în fața părților terțe, fără a deține
cunoștințe corespunzătoare despre afacerile clientului.
18. Servicii care pot să ascundă beneficiarii reali de autoritățile competente. X

19. Servicii cerute de client pentru care contabilul nu are competență, cu excepția X
cazurilor în care contabilul trimite solicitarea unui profesionist cu pregătire
adecvată pentru consiliere.
20. Transferuri electronice nemonetare prin utilizarea mai multor transferuri între X
companii din același grup pentru a masca pista de audit. 57

21. Servicii care se bazează foarte mult pe noi tehnologii (de exemplu, în relație cu X
ofertele inițiale de monede sau active virtuale) care pot fi vulnerabile în mod
inerent la exploatarea de către infractori.
22. Transferul de imobiliare/alte bunuri/active cu valoare ridicată între părți într-o X
perioadă de timp care este neobișnuit de scurtă pentru tranzacții similare fără
niciun motiv legal, fiscal, de afaceri, economic sau alt motiv legitim vizibil.
23. Tranzacții în care contabilul observă cu ușurință că există o contravaloare X
inadecvată, iar clientul nu furnizează motive legitime pentru tranzacție.
24. Angajamente administrative referitoare la proprietăți în care contabilul știe X
despre persoana decedată că a fost condamnată pentru infracțiuni generatoare de
încasări.
25. Servicii care au furnizat în mod deliberat sau depind de mai multă anonimitate X
în legătură cu identitatea clientului sau în ceea ce privește alți participanți decât
este normal în circumstanțele date și din experiența contabilului. 58
29
26. Utilizarea activelor virtuale și a altor mijloace de plată și transfer de patrimoniu X

anonime în cadrul tranzacției fără motive legale, fiscale, de afaceri, economice sau
alte motive legitime vizibile.
27. Tranzacții care utilizează mijloace de plată neobișnuite (de exemplu, metale sau X
pietre prețioase).
28. Amânarea unei plăți pentru un activ sau un serviciu livrat imediat la o dată
îndepărtată de momentul la care ar trebui în mod normal să aibă loc plata, fără
asigurările adecvate că plata va fi făcută.
29. Stabilirea nejustificată a unor condiții/clauze neobișnuite în angajamentele de
creditare care nu reflectă poziția comercială dintre părți și poate impune
contabililor să fie conștienți de riscuri. Angajamentele de care se poate face abuz în
acest mod pot include perioade de amortizare neobișnuit de scurte/lungi, rate ale
dobânzii cu mult mai mari/mici față de ratele de pe piață sau anulări repetate
nejustificate ale biletelor la ordin/ipotecilor ori ale altor instrumente de garanție cu
mult înainte de data scadenței stabilită inițial. 59

30. Transferuri de bunuri care sunt în mod inerent dificil de evaluat (de exemplu, X
bijuterii, pietre prețioase, obiecte de artă sau antichități, bunuri virtuale), atunci
când acest lucru nu este ceva obișnuit pentru tipul de clienți, tranzacție sau pentru
cursul normal al activității contabilului, precum un transfer către o entitate
corporativă, sau în general fără nicio justificare adecvată.
31. Contribuții succesive de capital sau alte contribuții într-o perioadă scurtă de X
timp pentru aceeași companie fără niciun motiv legal, fiscal, de afaceri, economic
sau alt motiv legitim vizibil.
32. Achiziționarea unor întreprinderi în stadiul de lichidare fără niciun motiv legal, X
fiscal, de afaceri, economic sau alt motiv legitim vizibil.
33. Putere de reprezentare conferită în condiții neobișnuite (de exemplu, atunci X
când este acordată irevocabil sau în relație cu active specifice), iar motivele
menționate pentru aceste condiții sunt neclare sau lipsite de logică. 60
30
34. Tranzacții care implică persoane strâns conectate și pentru care clientul și/sau X
consilierii săi financiari furnizează explicații inconsecvente sau iraționale și ulterior
nu sunt dispuși sau nu pot să ofere justificări pe baza unui motiv legal, fiscal, de
afaceri, economic sau a unui alt motiv legitim.
35. Situațiile în care se apelează la o persoană desemnată (de exemplu, un prieten X

sau o rudă este numit(ă) drept proprietar al activelor/proprietății și este evident că
prietenul sau ruda primește instrucțiuni de la beneficiarul real) fără niciun motiv
legal, fiscal, de afaceri, economic sau alt motiv legitim vizibil.
36. Plăți primite de la o terță parte neasociată sau necunoscută și plăți pentru X
comisioane în numerar în cazuri în care aceasta nu ar fi o metodă tipică de plată.
37. Tranzacții sau servicii comerciale, private sau care implică proprietăți X
imobiliare care sunt realizate de client fără niciun motiv legitim de afaceri,
economic, fiscal, care privește guvernanța familiei sau alt motiv legal vizibil. 61

38. Existența unor suspiciuni privind tranzacții frauduloase sau tranzacții X

care nu sunt contabilizate corect, de ex:
Suprafacturarea sau subfacturarea bunurilor/serviciilor.
Facturarea multiplă a acelorași bunuri/servicii.
Bunuri/servicii cu descrieri false – livrări în plus sau în minus (de
exemplu, înregistrări false pe foile de expediție).
Comercializarea multiplă a bunurilor/serviciilor.
62
31
3. Factori de risc privind zona
geografică
63
Factori de risc privind zona geografică
• Anumite țări cu risc mai mare (America Latina, țări arabe etc)
• Lista pe site-ul ONPCSB: https://onpcsb.ro/sanctiuni-internationale-onpcsb/sanctiuni-
internationale
• https://www.sanctionsmap.eu/#/main
64
32
Factori de risc de țară/geografic
1. originea sau locația actuală a sursei averii sau fondurilor;

2. locul în care sunt furnizate serviciile;
3. țara de înregistrare sau de domiciliu a clientului;
4. locația activităților principale ale clientului;
5. țara de domiciliu a beneficiarului real;
6. țara de înregistrare și locația activităților principale ale companiei
vizate (pentru eventuale achiziții).
TOTAL
EVALUARE GENERALA - …………………………………………………………………………
65
Alți factori care pot diminua / crește

riscul de AML/FT
66
33
Factori care pot crește riscul
 Urgența inexplicabilă a sprijinului solicitat.
 Un grad de complexitate neobișnuit al clientului, inclusiv complexitatea mediului de

control.
 Complexitatea neobișnuită a tranzacției/planului.
 Neregularitatea sau durata relației cu clientul. Misiunile singulare care implică un

contact limitat cu clientul pe parcursul relației pot prezenta un risc mai ridicat.
67
Factori care pot scădea riscul

 Implicarea unor instituții financiare reglementate în mod adecvat sau a altor profesioniști.
 Țara contabilului și cea a clientului sunt plasate în zone similare.
 Rolul sau supravegherea unuia sau mai multor organisme de reglementare.
 Regularitatea sau durata relației cu clientul.

Relațiile de lungă durată ce presupun un contact frecvent cu clientul și un flux de informații ușor
pe parcursul relației pot prezenta un risc mai mic.
 Companiile private care sunt transparente și foarte cunoscute în spațiul public.
 Familiaritatea contabilului cu o anumită țară, inclusiv cunoștințele acestuia despre legile și

reglementările locale și conformarea la acestea, structura și gradul de supraveghere
reglementată. 68
34
5. Politici si proceduri
69
Norme sectoriale - 1
Profesioniştii contabili stabilesc politici şi norme interne, mecanisme de control intern şi proceduri
de administrare a riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, corespunzător naturii şi
volumului activităţii desfăşurate, care includ cel puţin următoarele elemente:
70
35
a) măsuri aplicabile în materie de cunoaştere a clientelei, prin care sunt stabilite măsurile standard, simplificate şi suplimentare,
în raport cu anumite categorii de clienţi şi încadrarea acestora în categoria corespunzătoare gradului de risc identificat, cu
posibilitatea trecerii dintr-o categorie de clientelă în alta, în funcţie de evoluţia riscului;
b) mecanismele de evaluaretranzacţiilor suspecte, precum pe bază de risc faţă de clienţi şi de operaţiunile derulate de aceştia, în
scopul detectării şi pentru a detecta modificările survenite în informaţiile deţinute şi utilizate pentru stabilirea profilului de risc al
clientului;
c) modalităţi de abordare a tranzacţiilor şi a clienţilor în şi/sau din jurisdicţiile care nu impun aplicarea de proceduri de
cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevăzute în Legea nr. 129/2019, în
cazul în care aplicarea acestora nu este supravegheată într-o manieră echivalentă celei stabilite prin legislaţia naţională;
d) măsuri aplicabile în materie de raportare şi de furnizare promptă a datelor la solicitarea autorităţilor competente, în formatul
şi metodologia stabilite de acestea;
71
e) măsuri aplicabile în materie de control intern, evaluare şi gestionare a riscurilor, management de

conformitate şi comunicare;
f) măsuri aplicabile în materie de protecţie a personalului propriu implicat în procesul de aplicare a

acestor politici împotriva oricăror ameninţări ori acţiuni ostile sau discriminatorii;
g) standardele pentru angajare şi verificările efectuate în acest sens, precum şi programele de

pregătire a personalului cu atribuţii în domeniul combaterii spălării banilor şi a finanţării
terorismului şi de instruire şi evaluare periodică a angajaţilor;
h) modalităţi de întocmire şi păstrare a evidenţelor privind aplicarea măsurilor de cunoaştere a
clientelei, precum şi stabilirea accesului la acestea al personalului care deţine atribuţii şi
responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 la nivelul entităţii reglementate;
72
36
i) procesele interne de verificare a modului în care sunt implementate politicile şi procedurile elaborate în aplicarea Legii nr.
129/2019, precum şi de evaluare a eficienţei acestora;
j) procedurile de raportare internă şi de raportare către autorităţile competente;
k) evaluarea riscului în raport cu tipurile de activităţi pe care profesionistul contabil intenţionează să le ofere, toleranţa la
risc, precum şi limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă la nivel de clienţi, servicii, precum şi la nivelul
întregii activităţi;
h)de spălare a banilor şi finanţare a terorismului stabilit prin evaluarea de risc, pe componente şi la nivelul întregii activităţi
desfăşurate, inclusiv, dacă este cazul, pentru activitatea derulată prin sucursalele şi filialele situate în state terţe;) direcţiile şi
măsurile generale considerate adecvate pentru diminuarea riscului
m) măsurile menite să asigure respectarea politicilor şi procedurilor
73
Politici si proceduri interne
• Politicile, normele interne, mecanismele şi procedurile sunt dezvoltate

corespunzător cu:
–natura şi volumul activităţii desfăşurate
–reglementările, cerinţele prudenţiale şi instrucţiunile sectoriale emise de
autorităţile competente
• Entităţile raportoare aprobă şi monitorizează politicile, normele interne,

mecanismele şi procedurile la nivelul conducerii de rang superior.
74
37
Abordarea bazată pe risc - Proceduri
1. Procedura de acceptare a clienților
 Identificarea și verificarea în timp util a identității fiecărui client
 Identificarea beneficiarului real și adoptarea de măsuri rezonabile pentru verificarea

identității acestuia
 Înțelegerea situației clientului și a activității desfășurate de acesta, în funcție de

natura, sfera de cuprindere și de calendarul serviciilor care urmează să fie furnizate.
 Aceste informații pot fi obținute de la clienți pe parcursul procedurii obișnuite de

negociere a serviciilor
75
2. Analiza cu privire la acceptarea sau neacceptarea clientului
 Analizarea posibilității existenței vreunui risc pentru contabil de a săvârși acțiunea ce

reprezintă elementul material al infracțiunii de spălare a banilor prin asistarea clientului
 Efectuarea unei evaluări a riscurilor cu privire la orice semnale de alertă și solicitarea de

clarificări din partea clientului, inclusiv cu privire la verificarea identității acestuia, pentru a
lua o decizie privind inițierea sau continuarea angajamentului de prestare a serviciilor.
76
38
3. Monitorizarea permanentă a clientului
 Monitorizarea constantă a profilului clientului pentru depistarea semnelor de spălare a

banilor și de finanțare a terorismului, în special în cazul în care clientul este o persoană
expusă politic (PEP) sau provine dintr-o țară cu grad mai înalt de risc;
 Adoptarea abordării bazate pe risc pentru evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de

finanțare a terorismului în funcție de client, tipul serviciului, fonduri și opțiunea clientului în
materie de contabil.
77
Controalele interne și conformitatea

Aspecte incluse
desemnarea uneia sau mai multor persoane din conducere responsabile cu gestionarea
conformității aferente AML/CFT;
elaborarea de politici și proceduri care concentrează resursele asupra serviciilor,

produselor, clienților și zonelor geografice în care operează clienții/firma cu grad de risc mai
ridicat și care includ politici, proceduri și procese de CDD bazate pe riscuri;
garantarea faptului că sunt implementate controale adecvate înainte de a fi oferite noi

servicii; și
asigurarea unor controale adecvate pentru acceptarea clienților cu risc mai ridicat sau
furnizarea unor servicii cu risc mai ridicat, precum aprobarea conducerii.
Natura și amploarea controalelor privind AML/CFT, precum și respectarea dispozițiilor legale naționale
trebuie să fie proporționale cu riscul implicat în serviciile oferite. 78
39
Norme interne
Masuri aplicabile in materie de raportare
Masuri aplicabile in materie de furnizare prompta a datelor
Masuri de pastrare a evidentelor si a tuturor documentelor
Masuri aplicabile in materie de cunoastere a clientelei – se stabilesc categoriile de

diligente in raport cu anumite categorii si procese de monitorizare permanenta in
raport cu activitatea acestora, incadrarea acestora in categoria corespunzatoare
gradului de risc, respective trecerea dintr-o categorie de clientele in alta.
79
Complexitatea procedurilor
Pentru practicienii individuali, care furnizează servicii limitate pentru clienți cu risc scăzut, acceptarea
clientului poate fi lăsată la latitudinea proprietarilor/administratorilor unici, luând în considerare
afacerea lor, și cunoștințele și experiența privind clientul. Implicarea proprietarului/administratorului
unic poate fi, de asemenea, necesară la identificarea și evaluarea posibilelor activități suspecte.
Pentru firmele mai mari, care deservesc o bază de clienți diversă și care furnizează servicii multiple în
mai multe zone geografice, pot fi necesare proceduri mai sofisticate.
Contabilii trebuie să revizuiască/să actualizeze evaluările privind riscul la nivelul firmei în mod regulat
și să se asigure că politicile și procedurile continuă să vizeze domeniile în care riscurile de spălare a
banilor/finanțare a terorismului sunt cele mai mari.
80
40
6. Persoana desemnată cu
responsabilități în aplicarea Legii
129/2019
81
Persoana desemnata cu responsabilități în aplicarea Legii 129/2019
Art.23 alin (1) IMPORTANT
In functie de natura şi  Documentele întocmite în acest sens

dimensiunea activităţii se păstrează la sediul entităţii
desfăşurate se vor desemna una raportoare si NU se mai transmite
sau mai multe persoane care au catre Oficiu.
responsabilităţi în aplicarea legii,
prin act intern.  Persoanele fizice si persoanele fizice
82
autorizate, care au calitatea de
 Se precizeaza natura şi limitele entitati raportoare, NU au obligatia
responsabilităţilor încredinţate desemnarii unei persoane in relatia
 Se aproba de catre conducerea cu Oficiul.
entităţii
82
41
DECIZIE
DESEMNAREA PERSOANEI RESPONSABILE DE ÎNDEPLINIREA
PREVEDERILOR LEGII NR. 129/2019
Entitatea raportoare:………………………
Codul unic de înregistrare…………………………..
Numărul de înregistrare la oficiul registrului comerţului ………………………….
Sediul social………………………………..
In conformitate cu prevederile art. 23 alin (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi
sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi
combatere a finanţării actelor de terorism, se desemneaza ………………, avand functia de
...................., sa duca la indeplinire prevedrile actului normativ menţionat.
Persoana desemnată va avea următoarele responsabilităţi:
1. Intocmirea si actualizarea politicilor si procedurilor interne privind aplicarea Legii
129/2019 la nivelul companiei
2. Stabilirea de mecanisme de control intern şi proceduri de administrare a riscurilor de
spălare a banilor
3. Consultarea si informarea permanenta a conducerii cu privire la riscurile identificate si
masurile de atenuare propuse
4. Supunerea spre analiza si aprobare 83a tranzactiilor suspecte identificate ce fac subiectul
unui RTS
5. ........
6. ........
(se vor preciza orice alte responsabilitati specifice entitatii raportoare)
Responsabilitatea persoanei desemnate se va limita la informatiile obtinute de la clienti,
angajatii cu drept de acces la informatii relevante, precum si informatiile disponibile in spatiul
public.
83
(se vor preciza orice alte limitari/prevederi specifice entitatii raportoare)
Reprezentant legal/Administrator
Semnătură, ………………………..
Principalele responsabilități
• Intocmirea si actualizarea politicilor si procedurilor interne
• Urmarirea respectarii acestora
• Analiza, monitorizarea si raportarea tranzactiilor suspecte
• Organizarea programelor de instruire a personalului
84
42
Cand se • la data înfiinţării entităţii raportoare
desemneaza?
• o nouă desemnare se realizează ori de câte ori situaţiile
faptice obiective o impun
Persoana se desemnează în urma unei testări

care să confirme că este potrivită şi competentă
pentru a îndeplini atribuţiile respective.
85
• Pozitia persoanei trebuie sa fie adecvata rolului (nu poti

pune un salariat oarecare deoarece nu s-ar putea achita
de datorii)
85
Competențe
• să deţină cunoştinţele necesare în domeniul prevenirii

spălării banilor şi finanţării terorismului
• reputaţie profesională şi integritate morală, care pot

avea la bază inclusiv cazierul judiciar şi referinţe ale
86
angajatorilor anteriori
86
43
Care sunt obligațiile entităților raportoare?
De a înregistra şi păstra în evidenţele proprii toate documentele prin care sunt
selectate, testate şi desemnate persoanele cu responsabilitati in aplicarea legii.
Documentele întocmite în acest sens le pun la dispoziţia autorităţilor cu atribuţii
de control, la cererea acestora.
De a crea mecanisme de protejare a persoanelor desemnate precum şi

proceduri corespunzătoare privind raportarea încălcărilor de orice natură ale
reglementărilor legale în domeniu de către angajaţi şi persoanele aflate într-o
poziţie similară, printr-un canal specific, independent şi anonim.
87
7. Cunoașterea clientului și
procedura de acceptare a
clienților noi / de continuare a
relațiilor de afaceri
88
44
Principalele modificări şi noutăţi aduse de legislatie
• Directiva III a transferat centrul de greutate de pe instituţiile de aplicare a legii pe entităţile raportoare, şi implicit
pe partea de prevenire; toate entităţile raportoare au fixate responsabilităţi clare cu privire la cunoașterea si
monitorizarea clientelei (CDD), respectiv:
o Identificarea şi verificarea clientului din surse independente şi de încredere;
o Identificarea beneficiarului real;
o Obţinerea de informaţii despre scopul şi natura relaţiei de afaceri;
o Monitorizarea continuă a relaţiei de afaceri;
• Toate entităţile raportoare au obligaţia să aplice aceste măsuri CDD, iar dacă acestea eșuează entitatea raportoare
trebuie:
o Să nu efectueze tranzacţia;
o Să nu încheie relaţia de afaceri;
o Să termine relaţia de afaceri deja începută.
• Cui se aplică CDD – atât clienţilor noi, cât şi clienţilor existenţi, noile modificări statuând că entităţile raportoare au
obligaţia de a aplica măsurile standard CDD tuturor clienţilor noi precum şi, cât mai curând posibil, în funcţie de
risc, clienţilor existenţi
89
Măsurile de cunoaștere a clientului
90
90
45
Cunoașterea standard
91
Cunoașterea standard – Când?
 la stabilirea unei relaţii de afaceri;

 la efectuarea tranzacţiilor ocazionale în valoare de minim 15.000 euro (o operaţiune
sau mai multe cu legătură între ele);
 când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului,
indiferent de incidenţa prevederilor derogatorii de la obligaţia de a aplica măsurile
de cunoaştere a clientelei şi de valoarea operaţiunii.
 dacă există îndoieli privind veridicitatea sau suficienţa informaţiilor de identificare
deja deţinute despre client sau beneficiarul real.
când circumstanţele relevante privind clientul se schimbă.
92
46
Exemple de măsuri de cunoastere standard
Identificarea clientului și verificarea identității acestuia utilizând documente, date și
informații sursă independente și credibile;
Identificarea beneficiarului real și luarea unor măsuri rezonabile pe o bază sensibilă la risc
pentru a verifica identitatea acestuia, astfel încât contabilul să fie convins de identitatea lui.
Pentru persoanele juridice și structurile juridice, acest lucru trebuie să includă înțelegerea
structurii acționariatului și a celei de control ale clientului și obținerea înțelegerii sursei
averii și sursei fondurilor clientului, dacă este necesar;
Înțelegerea și obținerea de informații cu privire la scopul și natura vizată ale relației de
afaceri;
Efectuarea unei verificări prealabile continue a relației de afaceri și examinarea tranzacțiilor
efectuate pe parcursul acelei relații pentru asigurarea faptului că tranzacțiile efectuate sunt
consecvente cu profilul de afaceri și cu cel de risc ale clientului, inclusiv sursa averii și a
fondurilor, acolo unde este cazul.
Entitățile obligate verifică dacă o persoană care pretinde că acționează în numele clientului
este autorizată în acest sens și identifică și verifică identitatea persoanei respective.
93
Ce date documentăm pentru identificarea clienţilor şi

a beneficiarilor reali?
a) în cazul persoanelor fizice - toate datele de stare civilă prevăzute în documentele de
identitate prevăzute de lege;
b) în cazul persoanelor juridice - datele cuprinse în actele constitutive sau certificatul de

înmatriculare şi datele reprezentantului legal al persoanei juridice care încheie
contractual. În cazul persoanelor juridice străine va fi solicitată şi o traducere în limba
română a documentelor, legalizată în condiţiile legii.
c) datele şi informaţiile prevăzute în reglementările sectoriale aplicabile.
https://www.consilium.europa.eu/prado/en/search-by-document-country.html
94
47
Cunoașterea simplificată
95
Măsuri simplificate de cunoaștere a clientelei
Exclusiv pentru clienţii încadraţi la un grad de risc redus.

Volum mai mic de timp si efort alocat cunoasterii clientului, potrivit
procedurilor proprii
Încadrarea într-un grad de risc redus se realizează prin evaluarea globală
a tuturor factorilor de risc identificaţi şi luând în considerare cel puţin
următorii factori caracteristici:
96
48
Risc scăzut - 1
a) factori de risc privind clienţii:
1. societăţi publice cotate la o bursă de valori şi supuse cerinţelor de divulgare a
informaţiilor, fie prin norme bursiere, fie prin lege sau prin mijloace executorii,
care impun cerinţe pentru a asigura transparenţa adecvată a beneficiarului real;
2. administraţii publice sau întreprinderi publice;
3. clienţi care îşi au reşedinţa în zone geografice cu risc redus;
b) factori de risc privind produsele, serviciile, tranzacţiile sau canalele de distribuţie:
[…]
6. produse care, prin natura lor şi modul de tranzacţionare, sunt încadrate în urma
evaluărilor sectoriale sau naţionale în categoriile de risc scăzut de spălare a banilor
sau de finanţare a terorismului;
97
Risc scăzut - 2
c) factori de risc geografic - înregistrare, stabilire, reşedinţă în:
1. state membre;
2. ţări terţe care deţin sisteme eficiente de combatere a spălării banilor şi a
finanţării terorismului;
3. ţări terţe identificate din surse credibile ca având un nivel scăzut al corupţiei sau
al altor activităţi infracţionale;
4. ţări terţe care, pe baza unor surse credibile, cum ar fi evaluări reciproce,
rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate, au
prevăzut cerinţe de combatere a spălării banilor şi a finanţării şi pun în aplicare în
mod eficace cerinţele respective.
98
49
Cunoașterea extinsă
Măsuri suplimentare de
cunoaștere a clientelei
99
Se aplică in situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc

sporit de AML/FT
a) în cazul relaţiilor de afaceri şi tranzacţiilor care implică persoane din ţări care nu aplică sau
aplică insuficient standardele internaţionale în domeniul AML/FT sau care sunt cunoscute la
nivel internaţional ca fiind ţări necooperante;
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R0855&from=RO
b) în cazul relaţiilor de corespondent cu instituţii de credit şi instituţii financiare din alte state
membre sau state terţe;
c) în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai
căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12
luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică
importantă;
https://www.integritate.eu/Home/LISTA-FUNC%C8%9AIILOR-PUBLICE-IMPORTANTE.aspx
d) în cazul persoanelor fizice sau juridice stabilite în ţări terţe identificate de Comisia
Europeană drept ţări terţe cu grad înalt de risc;
e) în cazurile prevăzute în reglementările sau instrucţiunile sectoriale emise de autorităţile
competente. 100
50
Examinarea contextului şi scopului tranzacţiilor
a) sunt tranzacţii complexe;

b) sunt tranzacţii cu valori neobişnuit de mari;
c) nu se încadrează în tiparul obişnuit;
d) nu au un scop economic, comercial sau legal evident.
• Entităţile raportoare au obligaţia să crească gradul şi natura monitorizării

relaţiei de afaceri în scopul de a stabili dacă respectivele tranzacţii sau
activităţi sunt suspecte.
101
Sisteme de detectare a tranzacţiilor neobisnuite

Profesionistul contabil implementează la nivel intern sisteme de detectare a
tranzacţiilor complexe şi a celor neobişnuite, inclusiv din perspectiva valorii şi a
modului de realizare a tranzacţiilor raportat la profilul de risc al clientului.
Sistemele de detectare cuprind parametri şi tipare ce delimitează tranzacţiile
obişnuite derulate, cum ar fi:
a) praguri valorice per tip de client şi niveluri de risc;

b) categorii de produse şi servicii;
c) activitatea / ocupaţia clientului;
d) sursa declarată a fondurilor/activelor clientului.
102
51
Vulnerabilitati AML/FT din alte tari
• ONPCSB publică pe site-ul propriu lista ţărilor care prezintă vulnerabilităţi în
sistemele de AML/FT şi care nu aplică sau aplică insuficient standardele
internaţionale în domeniu.
https://www.onpcsb.ro/relatii-internationale-onpcsb/legislatie-internationala
• CECCAR va dezvolta cerinţe şi mecanisme aplicabile referitoare la informarea
entităţilor raportoare, cu privire la vulnerabilităţile sistemelor de AML/FT din alte
ţări.
• Entităţile raportoare examineaza circumstanţele şi scopul tranzacţiilor care implică
persoane din ţări care prezintă vulnerabilităţi în sistemele de AML/FT şi care nu
aplică sau aplică insuficient standardele internaţionale în domeniu şi pun la
dispoziţia autorităţilor cu atribuţii de control sau organismelor de
autoreglementare, la cererea acestora, constatările consemnate în scris.
103
Măsuri suplimentare de cunoaștere a clientului din

ţări terţe cu grad înalt de risc
obţin informaţii suplimentare privind clientul şi beneficiarul real;
obţin informaţii suplimentare privind natura relaţiei de afaceri care se doreşte a fi
stabilită;
obţin informaţii privind sursa fondurilor şi sursa averii clientului şi a beneficiarului real;
obţin informaţii privind justificarea tranzacţiilor care se doreşte a fi avute în vedere sau
realizate;
obţin aprobarea conducerii de rang superior pentru stabilirea sau continuarea relaţiei
de afaceri;
realizează monitorizarea sporită a relaţiei de afaceri, prin creşterea numărului şi
frecvenţei controalelor aplicate şi prin selectarea tipurilor de tranzacţii care necesită o
examinare suplimentară. 104
52
Prelucrarea datelor personale
Datele cu caracter personal sunt prelucrate de entităţile raportoare cu respectarea
legislaţiei în vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal doar în scopul
prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului şi nu sunt prelucrate ulterior într-
un mod incompatibil cu acest scop. Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter
personal în alte scopuri, cum ar fi cele comerciale.
La expirarea perioadei de păstrare, entităţile raportoare şterg datele cu caracter

personal, cu excepţia situaţiilor în care alte dispoziţii legale impun păstrarea în
continuare a datelor.
Informam clientul cu privire la obligaţiile legale care le revin entităţilor raportoare în

temeiul prezentei legi atunci când prelucrează date cu caracter personal în scopul
prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului.
105
Prelucrarea datelor personale

Entităţile raportoare furnizează clienţilor noi, înainte de a stabili o relaţie de afaceri
sau de a efectua o tranzacţie ocazională, cel puţin informaţiile prevăzute mai jos, cu
excepţia cazului în care persoana este deja informată cu privire la aceste date:
a) identitatea operatorului şi, dacă este cazul, a reprezentantului;
b) scopul prelucrării căreia îi sunt destinate datele;
c) orice alte informaţii suplimentare, cum ar fi:
1. destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor;
2. dacă răspunsurile la întrebări sunt obligatorii sau voluntare, precum şi
consecinţele posibile ale evitării răspunsului;
3. existenţa dreptului de acces la datele care o privesc şi de rectificare a datelor cu
caracter personal, în măsura în care, ţinând seama de circumstanţele specifice în
care sunt colectate datele, astfel de informaţii suplimentare sunt necesare pentru
asigurarea unei prelucrări corecte a datelor cu privire la persoana vizată.
106
53
Norme CECCAR
La stabilirea unei relaţii de afaceri cu persoane juridice, profesioniştii contabili trebuie să obţină,
pentru a determina profilul de risc al clientului, cel puţin următoarele informaţii:
a) denumirea;
b) forma juridică;
c) codul de identificare fiscală şi/sau numărul de înregistrare la registrul comerţului sau informaţia
echivalentă pentru persoanele juridice străine;
d) sediul social şi, dacă este cazul, sediul real;
e) numărul de telefon, adresa de poştă electronică, după caz;
f) tipul şi natura activităţii desfăşurate;
g) informaţii privind persoanele care reprezintă clientul în relaţie cu societatea şi puterile acestora
de angajare a răspunderii entităţii;
h) scopul şi natura relaţiei de afaceri;
i) informaţiile referitoare la beneficiarul real.
La efectuarea tranzacţiilor ocazionale, profesioniştii contabili obţin informaţiile prevăzute la lit.

a) -d), g) şi i). 107
Norme CECCAR
Înainte de iniţierea unei relaţii de afaceri cu persoane fizice, profesioniştii contabili aplică
măsuri standard de cunoaştere a clientelei, asigurând colectarea cel puţin a următoarelor
informaţii despre client:
a) numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
b) data şi locul naşterii;
c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
d) seria şi numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui
document;
e) cetăţenia;
f) adresa de domiciliu sau reşedinţă;
g) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al
familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei
persoane expuse public.
108
54
Norme CECCAR
• La efectuarea unei tranzacţii ocazionale, profesioniştii contabili aplică măsurile standard
de cunoaştere a clientelei în momentul acceptării clientului, atunci când se efectuează
tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 15.000 euro,
indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe
operaţiuni care au legătură între ele. Profesioniştii contabili asigură colectarea cel puţin a
următoarelor informaţii despre client:
a) numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
b) data şi locul naşterii;
c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
d) seria şi numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui
document;
e) cetăţenia;
f) adresa de domiciliu sau reşedinţă;
g) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al
familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei
persoane expuse public. 109
Norme CECCAR – Măsuri suplimentare

Măsurile suplimentare privind cunoaşterea clientelei pe care profesionistul contabil le
aplică în anumite situaţii cu risc ridicat pot include, fără a se limita la, următoarele:
a) solicitarea mai multor informaţii despre identitatea clientului sau a beneficiarului real, în
scopul determinării riscului asociat relaţiei, obţinerea şi evaluarea informaţiilor despre
reputaţia clientului şi/sau a beneficiarului real, cum ar fi:
(i) informaţii despre membrii familiei;
(ii) informaţii despre veniturile/activităţile economice din trecut şi din prezent ale
clientului şi/sau ale beneficiarului real;
(iii) informaţii cu impact asupra reputaţiei, onestităţii şi integrităţii, disponibile din surse
libere;
b) creşterea calităţii informaţiilor obţinute prin aplicarea măsurilor privind cunoaşterea
clientelei pentru a confirma identitatea clientului sau a beneficiarului real, inclusiv prin
solicitarea de documente care să ateste că fondurile clientului utilizate în relaţia de afaceri au
o provenienţă legitimă şi că sursa averii şi a fondurilor este în concordanţă cu ceea ce
cunoaşte profesionistul contabil despre client şi cu natura relaţiei de afaceri. 110
55
8. Persoana expusă public/politic
- PEP
111
Persoana expusă public/politic - PEP
• PEP
• şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi, secretari de stat;

• membri ai Parlamentului,ai unor organe legislative centrale similare;
• membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;
PEP-urile sunt persoanele • membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor
fizice care exercită sau au instanţe judecătoreşti de nivel înalt;
exercitat funcţii publice • membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau
importante: membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale;
• ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate;
• membrii CA, ai consiliilor de supraveghere, persoanele care deţin funcţii
de conducere ale RA, societăţilor cu capital majoritar de stat şi CN;
• directori, directori adjuncţi şi membri ai CA sau membrii organelor de
conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.
112
56
Lista cu PEP
• https://www.integritate.eu/Home/LISTA-FUNC%C8%9AIILOR-PUBLICE-
IMPORTANTE.aspx
Agenţia Naţională de Integritate întocmeşte lista cu funcţiile publice

importante prevăzute în legislaţia naţională
O persoana va fi trata drept PEP pana la împlinirea unui termen de un an de la

data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă
113
Apropiatii PEP si membri de familie

• Persoanele cunoscute ca asociaţi apropiaţi ai
• Membri ai familiei persoanei
persoanelor expuse public
expuse public:
a) soţul persoanei expuse public sau a) persoanele fizice cunoscute ca fiind beneficiarii
concubinul acesteia/persoana cu reali ai unei persoane juridice, ai unei entităţi fără
care aceasta se află în relaţii personalitate juridică ori ai unei construcţii juridice
asemănătoare acelora dintre soţi; similare acestora împreună cu oricare dintre PEP sau
ca având orice altă relaţie de afaceri strânsă cu un
b) copiii şi soţii ori concubinii PEP;
acestora, persoanele cu care copiii se
află în relaţii asemănătoare acelora b) persoanele fizice care sunt singurii beneficiari reali
dintre soţi; ai unei persoane juridice, ai unei entităţi fără
personalitate juridică ori ai unei construcţii juridice
c) părinţii. similare acestora, cunoscute ca fiind înfiinţate în
beneficiul de facto al uneia dintre PEP.
114
57
În cazul în care clientul (asociați/administratori) sau beneficiarul real
este o PEP sau un membru al familiei ori un asociat apropiat al unei PEP,
contabilii trebuie să efectueze următoarele proceduri suplimentare:
• Proceduri:
 obținerea aprobării conducerii superioare pentru stabilirea
(sau continuarea, în cazul clienților existenți) unor astfel de
relații de afaceri
 luarea unor măsuri rezonabile pentru a determina sursa averii și

a fondurilor
 efectuarea unei monitorizări continue extinse a relației de

afaceri
115
9. Monitorizarea continuă a
relațiilor de afaceri și
încetarea relațiilor de afaceri
116
58
Obligații
• Pe perioada derularii afacerilor – evaluarea riscului de spalare a banilor se

face în permanență.
• Exemple de factori care pot arăta nevoia de re-evaluare:
1. Schimbarea structurii actionariatului
2. Schimbarea modelului de business
3. Schimbarea activitatii
4. Aparitia unor indicii privind tranzactiile suspecte
117
Activitatea de monitorizare
valoarea și frecevența tranzacţiilor în numerar, printr-o singură operațiune sau prin operațiuni
legate între ele, de minimum 10.000 euro, derulate de client, sau altă valoare mai mică,
stabilită prin procedurile proprii;
volumul tranzacţiilor;
complexitatea tranzacţiilor;
tranzacţiile care nu se încadrează în scopul economic, comercial şi legal, din perspectiva
activităţii derulate de client, a ocupaţiei sale şi a sursei declarate a fondurilor;
informaţii privind profilul clientului (cetăţenie, rezidenţă, locul naşterii,
domiciliul/reşedinţa/alte adrese, ocupaţia, sursa fondurilor/activelor clientului, date despre
beneficiarul real al fondurilor şi/sau al câştigurilor, nivelul de risc alocat clientului);
informaţii primite din partea autorităţilor cu privire la client;
informaţii suplimentare obţinute din surse externe independente şi deschise;
indicatori sau tipologii de tranzacţii suspecte prezentate public de ONPCSB 118
59
10. Beneficiarii reali
119
Ce/cine sunt beneficiarii reali?
Beneficiar real este orice persoană fizică care deține sau controlează în cele din urmă
clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează,
direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate.
Beneficiarul real al unei societăți este:

cel care deține direct sau indirect 25% + 1 din numărul acţiunilor/ părților sociale
cel care participă în capitalul unei firme într-un procent de peste 25%
cel care controlează direct sau prin alte mijloace activitatea respectivei societăți.
120
60
Beneficiarul real este:
• În cazul firmelor – asociații persoane fizice care dețin cel puțin 25% din părțile sociale iar
dacă astfel de persoane nu pot fi identificate, beneficiarul real este reprezentantul legal al
firmei (administratorul)
• în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare – toate persoanele următoare:
– constituitorul/constituitorii, precum și persoanele desemnate să îi/le reprezinte
interesele în condițiile legii
– fiduciarul/fiduciarii
– beneficiarul/beneficiarii
• în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ (adică în cazul ONG-urilor):
– asociații sau fondatorii
– membrii în consiliul director
– persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuții ale
acestuia 121
IDENTIFICAREA BENEFICIARULUI REAL
1. Calcularea procentului de proprietate asupra capitalului/patrimoniului (detinerea de

parti sociale/ actiuni);
2. Identificarea persoanelor care controlează efectiv entitatea fie prin drepturi de vot,
fie prin alte mijloace;
3. În cazul în care cei 2 pași anteriori nu conduc la determinarea/identificarea
beneficiarilor reali, cel /cei care formeaza conducerea de rang superior a persoanei
juridice/ entitate fara personalitate juridica sunt considerati beneficiarii reali.
• Analiza aferenta pasilor 1 şi 2 se face concomitent şi nu succesiv sau eliminatoriu.
122
61
Obligațiile beneficiarului real
Potrivit Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și

finanțării terorismului, modificată și completată prin Legea 315/2021:
• „(...) persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului,
care au în structura acționariatului entități înmatriculate/înregistrate și/sau care
au sediul fiscal în jurisdicții necooperante din punct de vedere fiscal și/sau în
jurisdicții cu grad înalt de risc de spălare a banilor și/sau de finanțare a terorismului
și/sau în jurisdicții aflate sub monitorizarea organismelor internaționale relevante,
pentru risc de spălare a banilor/finanțare a terorismului, depun anual o declarație
privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul
beneficiarilor reali al societăților, în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor
financiare anuale”. (art. 56 din Legea 129/2019)
123
Cine are obligația depunerii declarației privind

beneficiarul real?
1. Orice societate înființată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 129 / 2019 (21
iulie) trebuie să își declare cel puțin o dată beneficiarii reali (firmele nou-
înființate își pot trece beneficiarii și în actul constitutiv).
2. Societățile sunt obligate să depună o declarație modificatoare privind
beneficiarii reali ori de câte ori datele declarate nu mai corespund realității. În
aceste situații, societățile trebuie să transmită Oficiului Registrului Comerțului
competent declarații noi, în cel mult 15 zile de când au intervenit modificări ale
beneficiarilor reali sau ale datelor care îi vizează.
3. Raportarea anuală a beneficiarilor reali, obligatorie doar pentru societățile „cu
risc”.
124
62
Cine are obligația depunerii anuale a declarației
privind beneficiarul real?
AU obligația depunerii anuale a declarației DOAR persoanele juridice care au în structura acționariatului
entități înmatriculate/înregistrate și/sau care au sediul fiscal în jurisdicții:
– necooperante din punct de vedere fiscal

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-list-of-non-cooperative-jurisdictions/#countries
– cu grad înalt de risc de spălare a banilor și/sau finanțare a terorismului
https://www.fatf-gafi.org/en/publications/High-risk-and-other-monitored-jurisdictions/Call-for-action-
February-2023.html
– aflate sub monitorizarea organismelor internaționale relevante pentru risc de spălare a
banilor/finanțare a terorismului.
https://www.onpcsb.ro/pdf/FATF%20Jurisdictions%20under%20Increased%20Monitoring.pdf
Lista statelor cu risc de spălare a banilor este publicată și actualizată periodic pe site-ul Oficiului
Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
https://www.onpcsb.ro/ro/a/96/link-uri-utile
125
Lista țărilor necooperante din punct de vedere fiscal
• lista „neagră”:
Samoa Americană; Anguilla; Antigua și Barbuda; Bahamas; Belize; Fiji; Guam;
Palau; Panama; Rusia; Samoa; Seychelles; Trinidad și Tobago; Insulele Turks și
Caicos; Insulele Virgine Americane; Vanuatu;
126
63
Lista țărilor riscante din punct de vedere al spălării
banilor
• lista „neagră”:
Coreea de Nord
 Iran și
Myanmar;
127
Declarația privind beneficiarul real
Prin intermediul acestei declarații, Oficiul Spălării Banilor vrea să știe exact:
cine are control asupra firmei
cine ia banii
cine aduce banii în firmă.
Nu mai sunt exceptate de la obligația depunerii declarației:

regiile autonome
companiile și societățile naționale
societățile deținute integral sau majoritar de stat
128
64
Cine are obligația de a depune Declarația privind
beneficiarul real
Persoana care are obligația depunerii acestei declarații este reprezentantul legal al
societății.
Acesta trebuie să completeze și să depună o declarație pe proprie răspundere care
trebuie să cuprindă:
datele de identificare ale beneficiarilor reali (numele, prenumele, data şi locul
naşterii, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, cetăţenia,
domiciliul sau reşedinţa).
modalitățile în care se exercită deținerea sau controlul asupra persoanei juridice,
conform criteriilor stabilite de lege.
129
Cum se depune Declarația privind beneficiarul real?
Declarația se poate depune:

 personal de către reprezentantul legal
 prin reprezentant, cu dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat
 prin mijloace electronice (prin portalul de servicii ori pe adresele de mail puse la
dispoziție oficiu)
 prin corespondență – poștă, curier.
Ce se întâmplă dacă nu depui declarația de beneficiar real?

 amendă
dizolvare
130
65
Obligatii ale entitatilor raportoare (instituțiile de credit
sau financiare, expertii contabili, auditorii, avocații, etc.)
1. De a identifica și a verifica identitatea beneficiarilor reali ai clienților lor, în momentul
aplicării măsurilor de cunoaștere a clientelei, respectiv înainte de inițierea relației de afaceri,
la revizuirea periodică a datelor deținute despre clienți, ori de câte ori apar modificări în
structura de proprietate a clienților și în cazul efectuării tranzacțiilor ocazionale în valoare
de cel puţin echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-
o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.
2. De a adopta masuri corespunzatoare pentru a se conforma cu aceste cerinte legale,
inclusiv pentru a înţelege structura de proprietate şi de control a clientului.
3. De a implementa reglementările sau instrucţiunile sectoriale emise de autorităţile
competente în aplicarea unei anumite categorii de măsuri de cunoaştere a clientelei, iar
atunci când entitatea raportoare nu este în măsură să aplice măsurile de cunoaştere a
clientelei, aceasta nu trebuie să iniţieze ori să continue relaţia de afaceri sau să efectueze
tranzacţia ocazională şi trebuie să aplice masurile prudențiale impuse de Lege.
131
Informațiile minime despre beneficiarul real
a) natura relaţiei care a generat calificarea în această calitate;

b) numele şi prenumele;
c) data şi locul naşterii;
d) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
e) ţara în care locuieşte;
f) cetăţenia;
g) natura activităţii pe care o desfăşoară;
h) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de persoană
expusă public, ca membru al familiei persoanei expuse public sau ca persoană cunoscută
ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.
132
66
Verificarea beneficiarilor reali
• Entitățile raportoare trebuie sa consulte registrul central sau să solicite clientului
dovada depunerii declarației beneficiarului real, la inițierea/continuarea relației
de afaceri.
• După consultarea registrelor centrale, entităţile raportoare informează autorităţile
care gestionează aceste registre, respectiv ONRC, MJ și ANAF, cu privire la orice
neconcordanţă între informaţiile disponibile în registrele centrale privind
beneficiarii reali şi cele privind beneficiarii reali pe care le deţin.
• Cand entitățile raportoare constată lipsa informațiilor cu privire la beneficiarului
real, pot informa autoritățile care gestionează registrele beneficiarilor reali cu
privire la această situație. Până la remedierea situatiei de catre autoritati entitățile
raportoare vor aplica măsurile de cunoaştere a clientelei referitoare la beneficiari
reali pe baza datelor sau informaţiilor obţinute din surse independente.
133
Documentele utilizate în acest proces pot fi (1):

1. Extrase emise de registrele centrale din țările de înregistrare a societăților ce
formează structura de proprietate, inclusiv pentru societatea pentru care se face
identificarea;
2. Declarații emise de auditori externi, avocati sau notari publici, în cadrul cărora să
fie prezentată modalitatea în care a fost realizată analiza pentru identificarea
beneficiarului real și faptul că informațiile erau certe la data verificării;
3. Declarații de trust/ Contract de trust și confirmarea agentului fiduciar că
respectiva declarație de trust este încă valabilă la momentul analizei;
4. Documente de tipul formulare solicitate și depuse de catre companiile listate la
burse (SEC Fillings) sau/și informațiile regasite / publicate direct pe site-urile
burselor, referitoare la acționari/procente de detinere;
134
67
Documentele utilizate în acest proces pot fi (2):
• Rapoarte de credit de la entități (ex.: Coface, Dun&Bradstreet, Creditreform);
• Documentele constitutive înregistrate la Reg. Com sau extrase de la respectivele
registre sau prin accesarea bazelor de date private care conțin informații de la
autorități publice, rapoarte de audit, documente fiscale, etc
• Pentru societatile cu actiuni :
–Extras la zi de la custode privind numarul de actiuni in custodie si numele
actionarilor care detin 25%+1 actiune;
–Declaratie din partea reprezentantului legal prin care se obliga sa comunice
entitatii raportoare in cazul in care schimba custodele (caz in care va prezenta un
extras ca cel mentionat mai sus de la noul custode) si/sau daca retrage actiunile
de la custode;
135
Valabilitatea documentației
• Deoarece documentarea procesului de cunoastere a clientelei aplicat de entitatile
raportoare e laborioasa si trebuie sa fie recenta in raport cu momentul aplicarii
masurilor de cunoaștere a clientei (nu mai vechi de 6 luni in cazul entitatilor
nerezidente si 30 de zile in cazul celor rezidente), se recomanda ca persoanele
juridice să prezinte entităților raportoare aceste documentații de îndată ce depun
la autoritățile de stat ce gestionează registrele naționale, declarațiile anuale.
• În caz contrar, având în vedere că verificările entităților raportoare trebuie să se

desfășoare pe baza unor documentații recente, acestea pot solicita refacerea
acestor documentații.
136
68
11. Tranzacții suspecte
137
Norme CECCAR
• Profesionistul contabil monitorizează tranzacţiile clientului în scopul detectării
unor tranzacţii neobişnuite sau a unor tranzacţii suspecte.
• Activitatea de monitorizare cuprinde, cel puţin, analiza următoarelor date şi
informaţii:
a) complexitatea tranzacţiilor;
b) tranzacţiile care nu se încadrează în scopul economic, comercial şi legal, din
perspectiva activităţii derulate de client, a ocupaţiei sale şi a sursei declarate a
fondurilor;
c) elemente de analiză tranzacţională care ies din tiparul obişnuit tranzacţional al
clientului;
d) indicatori sau tipologii de tranzacţii suspecte prezentate public de ONPCSB.
138
69
Norme CECCAR
Profesionistul contabil implementează la nivel intern sisteme de detectare a

tranzacţiilor complexe şi a celor neobişnuite, inclusiv din perspectiva valorii şi a
modului de realizare a tranzacţiilor raportat la profilul de risc al clientului.
Sistemele de detectare cuprind parametri şi tipare ce delimitează tranzacţiile
obişnuite derulate, cum ar fi:
a) praguri valorice per tip de client şi niveluri de risc;
b) categorii de produse şi servicii;
c) activitatea/ocupaţia clientului;
d) sursa declarată a fondurilor/activelor clientului.
139
Norme CECCAR
În cadrul activităţii de monitorizare, pentru detectarea tranzacţiilor neobişnuite şi a
tranzacţiilor suspecte, profesioniştii contabili au în vedere următorii indicatori, prezentaţi cu
titlu exemplificativ:
a) clienţi care fac eforturi neobişnuite pentru a se împrieteni cu angajaţii profesionistului contabil;
b) clienţi care furnizează documente suspecte a fi false (inclusiv documentele de identitate) sau
informaţii neadevărate;
c) dificultatea aplicării măsurilor de cunoaştere a clientelei, cum ar fi următoarele situaţii:
(i) clienţi circumspecţi în a furniza documentele de identitate;
(ii) clienţi care insistă să fie identificaţi cu nume care nu apar în documentele de identitate
sau după poreclă;
d) clienţi care realizează tranzacţiile în contul sau în numele altei persoane, în afara unei relaţii de
reprezentare legale;
e) clienţi care solicită personalului ca tranzacţiile efectuate să nu fie înregistrate în evidenţele
societăţii sau să fie înregistrate într-un mod eronat;
f) clienţi care efectuează tranzacţii semnificativ mai mari decât cele uzuale;
g) clienţi care efectuează tranzacţii care par a fi disproporţionate raportat la situaţia financiară
sau veniturile dovedite conform documentelor care atestă sursa fondurilor. 140
70
Comportamentul suspect - exemple
• Clienţii care refuza sau sunt reticenti in furnizarea de • Clienţi care efectuează tranzacţii cu sume mari in numerar sau cu titluri la
informaţii necesare pentru efectuarea tranzacţiilor sau care purtător atunci când se cunoaşte ca ei au fost recent investigaţi in legătura cu
pot da informaţii nereale. un caz aflat in urmărire penala.
• Un client care este refractar in a dezvălui detalii privind • Clienţi aflaţi in dificultati financiare care efectuează tranzacţii cu sume mari
activitatile sale sau in a furniza declaraţii financiare, sau acele fara o explicaţie plauzibila a sursei fondurilor:
informaţii care, in mod evident, sunt diferite faţã de cele din  Clienţi care, in mod neaşteptat, isi acoperă toate sau o parte din datorii;
afaceri similare.  Clienţi care solicita anularea poliţei de asigurare ce implica plata unor
• Un client care prezintă documente de identificare neobişnuite prime mari;
sau suspecte pe care banca nu le poate verifica imediat.  Clienţi care cumpara servicii oferite de entitatile raportoare sau produse
• Clienţii care solicita anularea sau restructurarea unei cu o valoare mare.
tranzacţii, in cazurile in care, aşa cum a fost stabilita iniţial, • Clienţi care solicita efectuarea tranzacţiilor pe cai neobişnuite, in special, daca
derularea operaţiunii implica raportarea, identificarea,
înregistrarea sau investigaţii suplimentare de către entitatea • sunt deosebit de complexe sau implica sume mari sau au o configuraţie
raportoare. ilogica.
• Clienţi care evita contactele directe cu angajaţii sau • Informaţiile despre trecutul clientului nu sunt in concordanta cu afacerile sale.
colaboratorii entitatii • Un client încearcă sa convingă angajatul sa nu-si respecte sarcinile de serviciu
• raportoare, emitand mandate frecvente sau împuterniciri, in (ex. sa nu indosarieze spre păstrare nici o înregistrare solicitata sau formulare de
mod nejustificat. raportare).
• Clienţi care, fara o justificare plauzibila, folosesc un • Un client apare întotdeauna acompaniat de o terţa persoana necunoscuta
141
intermediar sau colaboratorul unui intermediar, situat intr-o (dând impresia ca clientul este supravegheat sau păzit).
zona departe de resedinta sau activitatea clientului.
Reprezentarea schematică a procesului de

identificare a situațiilor de risc ridicat de SB/FT
Aplicarea Analiza de risc

procedurilor și cunoașterea
clientelei
Raportarea
către Oficiu a
suspiciunii
Monitorizarea Clasificarea pe
relației de bază de risc a
afaceri clienților
142
71
Condiții privind tranzacții suspecte
Examinarea tranzacțiilor care:

a) Sunt tranzacții complexe;
b) Sunt tranzacții cu valori neobișnuit de mari;
c) Nu se încadrează în tiparul obișnuit;
d) Nu au scop economic, comercial sau legal evident.
Situațiile de risc scăzut/ridicat sunt recunoscute pe baza aplicării circumstanțiale pe bază

de risc a măsurilor de cunoaștere a clientelei.
143
Repere pentru tranzacții suspecte

– auditori, contabili, evaluatori, consultanți
Exemple de situații cu RISC RIDICAT:
Prestări de servicii care ar putea facilita disimularea adevăratei naturi sau ascunderea
produselor infracțiunii;
Suspectarea că activele tranzacționate de client constituie rezultatele unei activități
infracționale sau legate de finanțarea terorismului;
Lipsa informațiilor suficiente privind sursa averii/fondurilor cilenților și a beneficiarilor reali;
Utilizarea de către client în condiții ambigue a societăților off-shore/scoică fără motive
rezonabile fiscale, de afaceri, economice sau de altă natură;
Utilizarea aparent nejustificată a aranjamentelor informale, cum ar fi memrii familiei sau
prieteni/apropiați numiți oficial administratori/reprezentanți, fără nicio legătură cu activitatea,
atribuțiile lor fiind delegate altor persoane;
Clienții par să acționeze după instrucțiunile unei persoane din umbră sau evită comunicarea
directă sau oferă instrucțiuni evazive;
144
72
Accelerarea fără motiv a finalizării tranzacției, făcând imposibilă sau dificilă evaluarea
corectă și eficientă a riscurilor de SB/FT;
Dispunerea de fonduri disproporționate față de informațiile rezultate din cunoașterea
clientelei (vârstă, venit, ocupație, avere);
Modificări bruște ale instrucțiunilor stabilite anterior cu profesionistul, fără explicații;
Schimbarea mijloacelor de plată în ultima clipă fără justificare, fără transparență;
Insistența clienților fără explicații rezonabile de a efectua tranzacții exclusiv prin active
virtuale pentru a păstra anonimatul;
Oferte de plăți pentru serviciile prestate neobișnuit de mari;
Valori prea ridicate sau tranzacții prea ample față de clienți cu profil similar;
145

Tranzacții, structuri, locație geografică, activități internaționale care nu sunt în
concordanță cu experiența anterioară a profesionistului sau situația economică a
clientului;
Solicitarea clientului ca profesionistul să ofere consiliere sau să pună în aplicare
aranjamente care au scopul de a săvârși sau ascunde infracțiuni;
Solicitarea transferului sediului într-o jurisdicție fără activitatea economică reală, pentru
a ascunde beneficiarul real;
O creștere a volumului activității bruscă și rapidă, fără explicații clare;
Schimbarea frecventă nejustificată sau suspectă a conducerii clientului;
Reticență în furnizarea informațiilor necesare profesioniștilor;
146
73
Solicitarea unor servicii fără a furniza toate informațiile relevante necesare;
Transferuri efectuate într-un timp foarte scurt (neobișnuit) de active imobiliare sau
bunuri de valoare mare, fără motive legale, fiscale, de afaceri, economice, etc.;
Transferuri de la terți necunoscuți și fără relații de asociere și operațiuni semnificative
cu numerar când nu este metodaa tipică de plată;
Lipsa justificărilor pertinente și rezonabile pentru cuantumul contravalorii unor
tranzacții;
Solicitarea de consultanță pentru a ascunde beneficiarul real (schimbări de nume,
sediu, structuri complexe de grup);
Înființarea unui trust pentru a îngreuna identificarea beneficiarilor reali;
147

Tranzacții cu mijloace de plată neobișnuite (obiecte de artă, metale și pietre prețioase);
Amânări aparent nejustificate a unor plăți;
Rate ale dobânzii peste/sub cele ale pieței sau anulări repetate ale unor bilete la
ordin/ipoteci sau alte instrumente de plată, înaintea scadenței convenite;
Transferuri de bunuri cu valoare dificil de apreciat (obiecte de artă, antichități, bijuterii)
fără a fi în concordanță cu activitatea;
Transferuri succesive de active către aceeași entitate fără motiv;
Achiziții de firme neperformante fără motiv;
Profesionistul acționează ca împuternicit pentru a rămâne clientul în umbră;
148
74
Identificarea unor tranzacții frauduloase contabilizate necorespunzător:
Supra/sub facturare;
Facturarea multiplă a acelorași bunuri/servicii;
Produse/servicii descrise fals.
Utilizarea de credite bancare în alte scopuri sau pentru operațiuni ce par fictive sau
tranzacții neconforme cu modul de obținere a veniturilor de către client.
149

Exemple de situații cu RISC SCĂZUT:
Deținerea de informații suficiente privind natura activităților, activele clientului;
Tranzacții unice sau lipsite de complexitate și în concordanță cu obiectul de activitate;
Posibilitatea determinării și implementării măsurilor și controalelor rezonabile și
proporționale pentru riscurile de SB/FT;
Încadrarea clienților în categoria de risc scăzut pe seama unor politici adecvate.
150
75
1. FOLOSIREA CONTURILOR DETINUTE IN ROMANIA DE PERSOANE FIZICE
REZIDENTE PENTRU TRANZITAREA FONDURILOR ILICITE DE ORIGINE
EXTERNA (ONPCSB)
INDICATORI
Profilul persoanelor fizice/persoanelor juridice
Tipologia implicate in tranzactii:
persoane de condiție medie sau modesta, rezidenta
prezenta unui grup de persoane fizice, cetățeni sau domiciliul in aceeași zona,
romani, aflați in legătura (domiciliul in același  absenta informațiilor fiscale privind veniturile încasate
oraș/aceeași strada) care acționează pe conturile de aceștia sau prezenta informațiilor privind încasarea
personale deschise la institutii financiare din de către aceștia a unor sume diverse de bani având ca
Romania sau pe conturile persoanelor fizice fata de origine bugetul asigurărilor sociale de stat.
care dețin calitatea de împuternicit si care
 Societățile ordonatoare ale sumelor implicate in
efectuează multiple operațiuni de retragere in
tranzacții sunt înregistrate in diverse jurisdicții străine
numerar ce implica sume semnificative in valută,
încasate de la aceeași societate nerezidenta. si au ca administratori/asociați/beneficiari reali
persoane fizice aflate in legătura directa cu beneficiarii
sumelor tranzacționate.
151

REZIDENTE PENTRU TRANZITAREA FONDURILOR ILICITE DE ORIGINE
EXTERNA (ONPCSB)
INDICATORI
Tipologia
MECANISME
încasări externe repetate de la aceeași societate folosirea conturilor unor persoane fizice pentru derularea tranzacțiilor
nerezidenta, față de care exista informații privind legăturile ce implica sume din
activități comerciale;
acționarilo/asociaților/ administratorilor cu beneficiarii
sumelor transferate, urmate de retrageri in numerar in uzitarea de calitatea de împuternicit pe conturi pentru derularea unor
aceeași zi, sau in zilele imediat următoare; tranzacții pe conturile terților, persoane fizice;
retrageri de numerar de mare valoare pentru o persoana
fizica; INSTRUMENTE
informații privind implicarea Folosirea numerarului;
acționarilor/asociaților/administratorilor societății
nerezidente in infracțiuni de furt; Folosirea conturilor bancare
multiple operațiuni de retragere numerar efectuate prin
intermediul persoanelor împuternicite pe conturile celor
care încasează sumele de bani de la extern;
operatiuni cu numerar ce implica valori imediat sub pragul
de raportare prevazut de lege 152
76
2. FOLOSIREA CONTURILOR DETINUTE IN ROMANIA DE SOCIETATI
REZIDENTE, CU ACTIONARI/ASOCIATI/ADMINISTRATORI NEREZIDENTI
(ONPCSB)
INDICATORI
Tipologia
Includerea in circuitele financiare a unor societăți înregistrate in Romania, având sediul social declarat la un
cabinet de avocatura, cu acționari/administratori/asociați nerezidenți.
Sumele implicate in tranzacții au origine externa si sunt urmate, imediat după încasare in conturile din Romania,
de transferuri inițiate către alte societăți nerezidente, înregistrate in jurisdicții „off-shore”.
O caracteristica importanta a tranzacțiilor derulate pe acest tipar este reprezentata de folosirea conturilor
bancare ale societăților implicate, ca si conturi de tranzit, fără identificarea unui scop economic pentru
tranzacțiile financiare respective
153
2. FOLOSIREA CONTURILOR DETINUTE IN ROMANIA DE SOCIETATI

REZIDENTE, CU ACTIONARI/ASOCIATI/ADMINISTRATORI NEREZIDENTI
(ONPCSB)
INDICATORI
Tipologia
MECANISME
societate nou înființată cu asociat persoana fizica folosirea conturilor din mai multe jurisdicții pentru
nerezidenta;
ascunderea originii ilicite a fondurilor implicate in
încasare de la extern, aparent fără o justificare economica,
tranzacții;
pentru care banca nu deține documente justificative si
clarificări satisfăcătoare cu privire la sursa fondurilor utilizarea conturilor unor societăți aflate in legătura cu
transmise din extern, natura relației cu ordonatorii plații si parcurgerea etapei de „stratificare” ca parte a
raționamentul operațiunilor efectuate; procesului de spălare a banilor;
sediul social declarat în baza unui contract de asistență folosirea tehnologiilor bancare pentru ascunderea
juridică, impropriu derulării unor activități economice,
identității reale a persoanelor care sunt beneficiarii
societatea neavând puncte de lucru declarate;
reali ai tranzacțiilor;
sediul social la aceeași adresa cu alte societăți implicate in
tranzacții cu fonduri de origine ilicita;
INSTRUMENTE
concordantă intre debitările si creditările conturilor
implicate in tranzacții;
imposibilitatea identificării unui scop economic real
pentru tranzacții. 154
77
3. FOLOSIREA CONTURILOR UNEI FIRME CU ROL DE „COLECTOR” PENTRU
SUMELE DE ORIGINE ILICITA OBTINUTE DE ALTELE DIN INFRACTIUNI (EVAZIUNE
FISCALA, INSELACIUNE SAU FRAUDA INFORMATICA SI BANCARA (ONPCSB
INDICATORI
Tipologia
Circuitul neobișnuit si repetabil identificat, reprezentat de încasări, in cuantum ridicat, de la diferite societăți
pentru ca in final sumele sa fie ridicate in numerar de la casierie [pe baza de borderouri de achiziții sau retrase
in numerar de la ATM;
Utilizarea numerarului pentru tranzacționare in locul viramentelor bancare, in scopul eliminării urmelor
documentare aferente tranzacțiilor;
operațiuni de retragere numerar efectuate in zone geografice aflate la mare distanta si fără a se putea identifica
o legătura cu zona geografica in care este înregistrată societatea;
imposibilitatea identificării unui scop economic al operațiunilor de creditare a conturilor;
persoanele fizice implicate in tranzacții nu par a fi si beneficiarii reali ai sumelor retrase in numerar; 155

REZIDENTE PENTRUTRANZITAREA FONDURILOR ILICITE DE ORIGINE EXTERNA
(ONPCSB)
INDICATORI
Tipologia
multiple operațiuni de retragere numerar efectuate intr-un interval scurt de timp;

valoarea sumelor tranzacționate este in totala discrepanta in raport cu valoarea declarata de client la momentul
deschiderii contului;
volumul sumelor tranzacționate par a fi in neconcordanta cu profilul si potențialul financiar al titularului
conturilor;
înregistrarea de multiple operațiuni de încasare de la extern prin platformele internaționale de plăti;
conturi deschise la unități bancare situate in județe total diferite de cele de domiciliu;
conturi deschise cu puțin timp înainte de expirarea documentelor de identitate ale titularilor;
lipsa documentelor justificative sau a explicațiilor suplimentare pentru tranzacții;
156
78
REZIDENTE PENTRU TRANZITAREA FONDURILOR ILICITE DE ORIGINE EXTERNA
(ONPCSB)
INDICATORI
MECANISME
folosirea mai multor conturi, deținute de persoane fizice la mai multe instituții financiare diferite;
utilizarea platformelor internaționale de plăti pentru transferarea sumelor de la extern;
utilizarea transferurilor inițiate prin intermediul aplicațiilor bancare ce permit tranzacționarea la distanta
(internet banking) ca o modalitate de ascundere a identității beneficiarilor reali ai sumelor implicate in tranzacții;
INSTRUMENTE
Folosirea conturilor deschise la mai multe instituții financiare;
Utilizarea numerarului in operațiunile de debitare conturi;
Utilizarea de documente de identitate cu data de expirare apropiata de data deschiderii conturilor
157
5. UTILIZAREA CONTURILOR BANCARE DETINUTE DE O SOCIETATE REZIDENTA

PENTRU COLECTAREA SI TRANSFERUL LA EXTERN A UNOR SUME DE BANI
INCASATE FRAUDULOS (ONPCSB)
INDICATORI
TIPOLOGIA
Prezenta unor societăți comerciale înființate in Romania, având ca acționari cetățeni străini si cu sedii sociale
declarate la cabinete de avocatura, in relație cu alte societăți nerezidente de la care încasează sume de bani, de la
extern. Încasările in conturi sunt urmate, la scurt timp de operațiuni de debitare in beneficiul unor societăți
nerezidente ce dețin conturi bancare deschise in jurisdicții de tip „off-shore”
INSTRUMENTE
utilizarea conturilor deținute la diverse instituții bancare;
implicarea mai multor jurisdicții in tranzacții, cu scop de limitare a posibilității de documentare a circuitelor
financiare
158
79
5. UTILIZAREA CONTURILOR BANCARE DETINUTE DE O SOCIETATE REZIDENTA
PENTRU COLECTAREA SI TRANSFERUL LA EXTERN A UNOR SUME DE BANI
INCASATE FRAUDULOS (ONPCSB)
INDICATORI
TIPOLOGIA
plata valutara inițiată de o societate cu conturi deschise recent, către o entitate nerezidenta situata in jurisdicție
off-shore, asupra căreia exista suspiciuni de implicare in fraude bancare si informatice;
lipsa activității tranzacționale pe contul deschis in RON;
societate nou înființată, cu sediul social ales la un cabinet de avocatura, actionari persoane fizice nerezidente;
cuantumul ridicat al încasărilor de la entități nerezidente, urmate la scurt timp, de plăti transferate către
contrapartide nerezidente din extern, situate in jurisdicții cu risc ridicat;
lipsa informații suplimentare si documente justificative clarificatoare privind legătura dintre subiect si
contrapartidele implicate in tranzacții, inclusiv cu privire la sursa si destinația fondurilor;
derularea tranzacțiilor, exclusiv prin intermediul aplicațiilor de tip internet banking.
159
12. Tipuri de raportări
160
80
Principalele raportari in baza Legii nr. 129/2019
Rapoarte pentru Rapoarte pentru Neconcordante

tranzactii suspecte tranzactii in numerar beneficiari reali
•Pentru tranzactiile •DOAR pentru •Neconcordante ale
suspecte ale clientului tranzactiile proprii clientilor privind
•Pentru tranzactiile •Peste 10,000 EUR beneficiarii reali
suspecte proprii •La ONPCSB •La ONRC, MJ, ANAF
•Fara limita de suma •Se depune in termen
•La ONPCSB de 3 zile
•Se depune de indata
161
Norme CECCAR
• Profesioniştii contabili transmit raportul de tranzacţii suspecte exclusiv către ONPCSB, dacă
aceştia cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:
a) fondurile clientului provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea
terorismului;
b) tranzacţiile deja derulate de client au legătură cu spălarea banilor sau cu finanţarea
terorismului;
c) tranzacţiile care urmează a fi derulate de client au legătură cu spălarea banilor sau cu
finanţarea terorismului; sau
d) clientul nu este beneficiarul real al tranzacţiei, iar acesta nu poate fi identificat sau nu este
cine pretinde clientul că ar fi sau acesta nu are nicio legătură cu clientul.
Profesioniştii contabili transmit un raport pentru tranzacţii suspecte către ONPCSB şi atunci
când circumstanţele faptice obiective aferente unei relaţii de afaceri sau tranzacţii
ocazionale corespund în tot sau în parte indicatorilor sau tipologiilor de tranzacţii
suspecte prezentate public de ONPCSB.
162
81
Cum transmit entităţile raportoare rapoartele?
Entităţile raportoare au obligaţia de a transmite Oficiului rapoartele prevăzute la art. 6

şi art. 7 din Legea nr. 129/2019
NUMAI ÎN FORMAT ELECTRONIC, prin canalele puse la dispoziţie de către acesta,
 în FORMA ŞI CONŢINUTUL stabilite prin Ordinul președintelui ONPCSB nr. 191/2023
pentru aprobarea formei şi conţinutului rapoartelor prevăzute la art. 6 şi 7 din Legea
nr. 129/2019 şi a metodologiei de transmitere a acestora” (formatele rapoartelor și
instrucțiunile de completare ale acestora se regăsesc pe site-ul instituției, la rubrica
”Raportare on-line” - subrubrica ”Formate”).
Cum se transmit? exclusiv în format electronic, prin intermediul portalului de

raportare ONPCSB (portal), accesibil la adresa de internet https://raportari.onpcsb.ro.
(începând cu data de 22 noiembrie 2023)
163
Procedura de creare a unui cont de utilizator în

portalul de raportare ONPCSB
• Potrivit Ordinului președintelui ONPCSB nr. 215/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind înregistrarea
entităţii raportoare în evidenţele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor - noul portal
de raportare ONPCSB – raportari.onpcsb.ro - va fi accesibil > începând cu data de 07 noiembrie 2023.
< Până la data de 07 noiembrie 2023, entitățile raportoare vor folosi actuala platformă de raportare -
raportare.onpcsb.ro.
• Deţinerea unui cont este necesară pentru transmiterea rapoartelor prevăzute de Legea nr. 129/2019.
• Pentru a crea un cont de raportare se acţionează butonul „Creează cont“ din pagina de start.
• Pentru a intra în cont se acţionează butonul „Intră în cont“ din pagina de start.
• La pasul 1 se introduc e-mail-ul şi parola, apoi se acţionează butonul „Trimite cod de securitate“.
• La pasul 2 se introduce codul de securitate primit pe e-mail, apoi se acţionează butonul „Logare“.
• După logarea în portalul de raportare se vor putea transmite rapoartele prevăzute de Lege şi se vor
administra informaţiile despre entitatea raportoare şi eventualele sedii secundare, aşa cum este prezentat în
documentaţia privind utilizarea portalului.
164
82
Raport de Tranzactii Suspecte (RTS)
• Cine trebuie sa raporteze?
 entitățile raportoare bancare și nonbancare
• Ce trebuie sa raporteze?
 Daca cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:
a) bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau
b) informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot folosi pentru combaterea spalarii banilor.
 Termen:
de îndată, înainte de efectuarea oricărei tranzacţii aferente clientului care are legătură cu suspiciunea raportată.
de îndată, atunci cand constată că o tranzacţie sau mai multe tranzacţii care au fost efectuate şi care au legătură cu
activitatea clientului prezintă suspiciuni de spălare a banilor sau finanţare a terorismului.
• Aceste rapoarte nu depind de sume!

• Nu se raporteaza platile in numerar ale clientului daca nu sunt indicii de suspiciune!
• Se notifica structurile de conducere ale profesiilor liberale asupra transmiterii rapoartelor de tranzacţii suspecte. 165
Raport de Tranzactii cu Numerar (RTN)

• Cine trebuie sa raporteze?
 entități raportoare bancare și nonbancare
• Ce trebuie sa raporteze?
 Tranzactiile proprii cu sume in numerar,în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a
10.000 euro, inclusiv operațiunile care au o legătură între ele,
 tranzacţiile derulate prin intermediul unei instituţii de credit sau financiare, obligaţia de raportare revine acesteia
• Termen:
In maxim 3 zile lucratoare de la efectuarea tranzactiei.
In maxim 3 zile lucratoare de la efectuarea ultimei operatiuni prin care se atinge sau se depaseste limita minima
de raportare
• Sumele in lei se calculeaza la cursul BNR din ziua in care s-a realizat tranzactia.
• Prin proceduri interne trebuie definite tranzactiile legate:
1. Perioada de monitorizare
2. Sumele 166
83
Metodologia de transmitere a rapoartelor
• Inregistrarea entitatilor
Accesul entităților raportoare la portalul de raportare ONPCSB se obține în urma înregistrării acestora în
portal conform Regulamentului privind înregistrarea entității raportoare în evidențele Oficiului Național de
Prevenire și Combatere a Spălării Banilor aprobat prin Ordinul nr. 215 din 18 august 2023.
Înregistrarea se face o singură dată și presupune completarea, în interfața portalului, a unui formular cu
datele și informațiile de identificare a entității raportoare, inclusiv ale persoanelor desemnate de către
acestea, conform art. 23 alin. (1) din lege.
Pentru toate entitățile raportoare este obligatorie selectarea dintr-o listă predefinită a categoriei (prevăzută
la art. 5 din lege) în care se încadrează activitatea pe care o desfășoară. Alegerea corectă a categoriei în care
se încadrează persoana juridică este exclusiv responsabilitatea acesteia.
În urma completării informațiilor de identificare se obține accesul propriu-zis în portal, pe baza:
- unui nume de utilizator,
- a unei parole stabilite și confirmate de către utilizator
- și a unui cod de securitate generat automat de portal.
167

Metodologia de transmitere a rapoartelor conform ORDIN nr. 191 din 28 iunie 2023 privind aprobarea
formei și conținutului rapoartelor prevăzute la art. 6 și 7 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea
spălării banilor și finanțării terorismului.
RTS se completează de către entitatea raportoare în interfața portalului, în termenul prevăzut de lege, prin
introducerea de date și selectarea de valori din liste predefinite.
• în cazul în care nu sunt completate/corecte toate câmpurile obligatorii ale RTS, fișierul de tip .pdf asociat acestuia nu
se transmite, entitatea raportoare urmând să facă corecții sau completări în câmpurile indicate de portal.
• în cazul în care, pentru un RTS deja transmis prin portal, entitatea raportoare constată că sunt necesare corecții sau
completări datorate erorilor materiale, aceasta întocmește de îndată un raport rectificativ care înlocuiește raportul
inițial, precizând obligatoriu numărul de înregistrare la emitent și data raportului la care se referă
corecțiile/completările.
• în cazul în care RTS este corect din punct de vedere formal, dar se constată deficiențe de conținut, emitentul va primi
de la ONPCSB o notificare în acest sens.
• în situația în care emitentul este notificat în vederea remedierii deficiențelor indicate de către ONPCSB, entitatea
raportoare are obligația de a transmite un nou RTS în cel mult două zile lucrătoare de la data primirii notificării.
168
84
RTN, RTE și RTF se transmit către ONPCSB numai în format electronic, în cel mult 3 zile lucrătoare
de la efectuarea tranzacției care face obiectul raportării. RTN/RTE/RTF se pot transmite zilnic sau
cumulat, pentru cel mult 3 zile lucrătoare.
Indiferent de perioada de referință (una/două/trei zile), entitatea raportoare întocmește, după caz,
un singur RTN/RTE/RTF, care cuprinde toate operațiunile derulate în perioada aferentă raportării.
Transmiterea RTN/RTE/RTF către ONPCSB se face exclusive prin portal, folosind una dintre cele 3
modalități :
1. printr-o interfață a portalului, specifică fiecărui tip de raport,în care sunt preluate datele
completate/selectate de către utilizator;
2. prin încărcarea de fișiere (corespunzătoare fiecărui tip de raport) agregate extrase din sistemul
informatic al entității raportoare, folosind proceduri proprii;
3. prin servicii web dedicate fiecărui tip de raport, implementate în sistemul informatic al entităților
raportoare, conform documentației tehnice puse la dispoziție pe site-ul .www.onpcsb.ro 169
Fiecărui RTN/RTE/RTF transmis prin portal i se asociază, în mod convențional, un status, care poate fi:
1. raport inițiaL
2. raport de completare - în cazul în care entitatea raportoare constată, în cel mult 3 zile lucrătoare de la
momentul efectuării tranzacției, că un RTN/RTE/RTF deja transmis nu conține toate tranzacțiile care fac obiectul
raportării, aceasta întocmește de îndată un raport de completare a celui inițial.
3. raport rectificativ - în cazul în care entitatea raportoare care constată existența unor erori de conținut într-un
RTN/RTE/RTF ulterior transmiterii acestuia întocmește de îndată un raport rectificativ, care corectează raportul
inițial.
4. raport de anulare -în cazul în care entitatea raportoare constată că un RTN/RTE/RTF deja transmis conține
înregistrări care nu trebuiau raportate, aceasta întocmește de îndată un raport de anulare a acestor înregistrări,
ce cuprinde obligatoriu la rubrica „Observații” sintagma „înregistrare eliminată”
5. raport de adăugare tardiva - în cazul în care entitatea raportoare constată, din motive tehnico-administrative,
după expirarea termenul legal de transmitere, că un RTN/RTE/RTF deja transmis nu conține toate tranzacțiile
care fac obiectul raportării, aceasta întocmește de îndată un raport de adăugare tardivă, ce cuprinde obligatoriu
la rubrica „Observații” motivul nerespectării termenului prevăzut la art. 7 alin. (7) din lege. 170
85
13. Documentare
171
Pastrarea documentelor
• Pastram documente justificative şi evidenţe ale tranzacţiilor, constând în fişe de cont sau
corespondenţă comercială, necesare pentru identificarea tranzacţiilor, inclusiv rezultatele
oricărei analize efectuate în legătură cu clientul, de exemplu solicitările pentru a stabili
istoricul şi scopul tranzacţiilor complexe, neobişnuit de mari.
• Păstram în format letric sau electronic, într-o formă admisă în procedurile judiciare, toate
înregistrările obţinute prin aplicarea acestor măsuri, cum ar fi copii ale documentelor de
identificare, ale monitorizărilor şi verificărilor efectuate, inclusiv, ale informaţiilor
obţinute prin mijloacele de identificare electronică, servicii de încredere relevante sau
orice alt proces de identificare sigur, la distanţă sau electronic, reglementat, recunoscut,
aprobat sau acceptat de către ADR.
• Aceste documente pot fi originale sau copii admise în procedurile judiciare şi trebuie
păstrate pentru o perioadă de 5 ani de la data încetării relaţiei de afaceri cu clientul ori de
la data efectuării tranzacţiei ocazionale.
• Când se impune extinderea perioadei de păstrare a documentelor pentru a preveni,
depista sau investiga activităţile de AML/FT, entităţile raportoare prelungesc termenele cu
perioada indicată de autorităţile competente, fără ca această prelungire să poată depăşi 5
ani. 172
86
Documentare
Documentele si informatiile obtinute ce vor pastra in format letric sau electronic:
 pe toata perioada desfasurarii relatiei de afaceri
 si ulterior pentru o perioadă de 5 ani de la data încetării relaţiei de afaceri cu clientul ori de la data efectuării tranzacţiei
ocazionale.
 Perioada poate fi extensa la solicitarea autoritatii competente fără ca această prelungire să poată depăşi 5 ani
Actiune Documente necesare
Client persoana fizica Cartea/buletinul de identitate/ pasaport/permis de sedere
Acte de constituire/certificate de inregistrare sau extrase ale acestora
In cazul PJ straine documentele vor fi traduse si legalizate
Cunoasterea Client persoana juridica
Documente din care rezulta identificarea beneficiarului real
clientelei
Imputernicirea/documentul emisa/emis de reprezentantul legal
Fiducie sau alta constructie Declaratia de inregistrare a contractului de fiducie
similara
Documente justificative şi evidenţe ale tranzacţiilor ( fişe de cont sau
corespondenţă comercială) necesare pentru identificarea tranzacţiilor,
Monitorizare si Rezultatele oricărei analize efectuate în legătură cu clientul, de exemplu
verificari solicitările pentru a stabili istoricul şi scopul tranzacţiilor complexe, neobişnuit
de mari 173
14. Training
174
87
Instruirea angajaților – obligații
Profesioniştii contabili:
• comunică angajaţilor politicile, mecanismele şi procedurile de prevenire şi combatere a spălării
banilor şi finanţării terorismului.
• aplică proceduri de verificare privind însuşirea politicilor, mecanismelor şi procedurilor de
prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului de către angajaţi, periodic, cel
puţin anual.
• asigură atât instruirea corespunzătoare iniţială, la angajare, cât şi cea periodică, precum şi
testarea cunoştinţelor angajaţilor cu privire la:
a) prevederile Legii nr. 129/2019 şi ale reglementărilor subsecvente;
b) evaluările de risc, normele interne, informări cu privire la instruirile şi recomandările
realizate de ONPCSB şi/sau CECCAR, precum şi aspecte practice relevante ce au rezultat din
activitatea proprie şi, după caz, de la nivelul grupului, dacă este cazul, inclusiv tipologii şi
studii de caz;
c) cerinţele relevante privind protecţia datelor cu caracter personal.
175
Instruirea angajaților – programe
Programele de instruire şi testare trebuie să se asigure că angajaţii profesioniştilor

contabili:
a) cunosc obligaţiile ce le revin în conformitate cu legile, regulamentele, politicile şi
procedurile privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
b) au cunoştinţele necesare pentru realizarea procesului de cunoaştere a clientelei;
c) au cunoştinţele necesare pentru a analiza tranzacţiile solicitate sau efectuate, în scopul
identificării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
d) pot detecta operaţiunile care pot avea legătură cu prevenirea şi combaterea spălării
banilor şi finanţării terorismului şi cunosc cum să procedeze în astfel de cazuri;
e) cunosc cerinţele de raportare.
Documentele întocmite în scopul instruirii angajaților se păstrează 5 ani de la data
întocmirii şi se pun la dispoziţia CECCAR şi a altor autorităţi cu atribuţii de control, la
cererea acestora. 176
88
Instruirea angajaților – documente (I)
DOCUMENTE
177
Instruirea angajaților – documente (II)
DOCUMENTE
178
89
Norme CECCAR
• Profesioniştii contabili aplică proceduri de verificare privind însuşirea politicilor,

mecanismelor şi procedurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării
terorismului de către angajaţi, periodic, cel puţin anual.
• Profesioniştii contabili testează periodic, cel puţin o dată pe an, cunoştinţele tuturor
persoanelor cu roluri şi responsabilităţi în aplicarea măsurilor de prevenire şi
combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
• Documentele întocmite se păstrează 5 ani de la data întocmirii şi se pun la dispoziţia
CECCAR şi a altor autorităţi cu atribuţii de control, la cererea acestora.
179
Norme CECCAR
Programele de instruire şi testare trebuie să se asigure că angajaţii

profesioniştilor contabili:
a) cunosc obligaţiile ce le revin în conformitate cu legile, regulamentele, politicile şi
procedurile privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului;
b) au cunoştinţele necesare pentru realizarea procesului de cunoaştere a clientelei;
c) au cunoştinţele necesare pentru a analiza tranzacţiile solicitate sau efectuate, în
scopul identificării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
d) pot detecta operaţiunile care pot avea legătură cu prevenirea şi combaterea
spălării banilor şi finanţării terorismului şi cunosc cum să procedeze în astfel de
cazuri;
e) cunosc cerinţele de raportare.
180
90
15. Obligația de auditare
181
Functia de audit independent
• În funcţie de dimensiunea şi natura activităţii, entităţile raportoare au obligaţia

de a asigura o funcţie de audit independent în scopul testării politicilor, normelor
interne, mecanismelor şi procedurilor
• Entităţile reglementate au obligaţia de a asigura o funcţie de audit independent în
scopul testării eficienţei şi modalităţilor concrete de aplicare a politicilor,
normelor, procedurilor şi mecanismelor, atunci când, în ultimul exerciţiu financiar
încheiat, depăşesc cel puţin două dintre următoarele criterii:
a) total active: 16.000.000 lei;
b) total cifră de afaceri netă: 32.000.000 lei;
c) numărul mediu de salariaţi: 50.
182
91
Cine efectuează auditul prevăzut la art. 24 alin.(2)
din Legea nr. 129/2019 ??
Funcția de audit în scopul testării politicilor, normelor interne, mecanismelor şi procedurilor

de administrare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului (prevăzută la
art. 24 alin.(2) din Legea nr. 129/2019) se realizează de către un profesionist care are
cunoștințe temeinice în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării
terorismului și care este independent” față de această entitate.
183
16. Sanctiuni
184
92
Supraveghere și control
• Modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 se supraveghează şi se controlează de:
– ONPCSB
– CECCAR.
• CECCAR va informa de îndată ONPCSB:
a) atunci când, în exercitarea atribuţiilor specifice, descoperă fapte care ar putea avea legătură cu
spălarea banilor sau cu finanţarea terorismului;
b) cu privire la alte încălcări ale dispoziţiilor prezentei legi, constatate conform atribuţiilor specifice.
• ONPCSB poate efectua controale la persoane juridice şi la entităţi fără personalitate juridică atunci
când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului privind tranzacţiile
efectuate de acestea.
• Entităţile raportoare au obligaţia de a pune la dispoziţia reprezentanţilor împuterniciţi ai CECCAR si
ONPCSB datele şi informaţiile solicitate de către aceştia pentru realizarea atribuţiilor specifice.
• Entităţile raportoare au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile dispuse de în termenul indicat,
conform actului de control sau altor documente emise în acest sens.
185
Art 42 – 52 Legea 129/2019
• Răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională, administrativă sau penală.

• Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 5 ani de la data
săvârşirii faptei
• Sancţiunile şi măsurile pot fi aplicate membrilor organului de conducere şi altor
persoane fizice care sunt responsabile de încălcarea legii.
Cine le poate aplica?
• ONPCSB (nerespectarea legsilatiei)
• CECCAR (nerespectarea cerintelor legale si a altor obligati procedural impuse membrilor
sai)
• ANAF (netrimiterea raportului privind tranzactii in numerar - art.26 (b); nedepunerea
declaratiei privind beneficiarul real - art. 57; evaziunea fiscala e alta discutie)
186
93
Amenzi
• Amenzile variază :
– între 10,000 lei și 150,000 lei pentru persoanele fizice; Si
– între 10,000 lei si 150,000 lei plus 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală
încheiată, anterioară datei întocmirii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiei. Sancţiunile şi măsurile pot fi aplicate membrilor organului de conducere şi
altor persoane fizice care sunt responsabile de încălcarea legii.
• Daca contravenţia este gravă, repetată, sistematică sau o combinaţie a acestora, fără a fi
săvârşită în astfel de condiţii încât să constituie infracţiune, limitele superioare ale amenzilor se
majorează astfel:
a) pentru persoanele juridice, cu 5.000.000 lei;
b) pentru persoanele fizice, cu 50.000 lei.
• + Sancţiuni contravenţionale complementare.
187
Codul de procedură fiscală – Art 62^1
• Entităţile raportoare care intră sub incidenţa legislaţiei pentru prevenirea şi

combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului pun la dispoziţia organului
fiscal central, la cerere, în cadrul termenului de păstrare prevăzut de lege,
informaţii şi documente privitoare la:
a) mecanismele şi procedurile în baza cărora aplică măsurile de precauţie privind
clientela;
b) identificare clientului şi a beneficiarului real;
c) evaluarea scopului şi naturii dorite a relaţiei de afaceri;
d) monitorizarea relaţiei de afaceri;
e) evidenţele tranzacţiilor.
188
94
Cel mai des intalnite incalcari - ONPCSB
• aplicarea de măsuri de cunoaștere a clientelei care să permită identificarea beneficiarului real;
• actualizarea/completarea procedurilor interne cu prevederi specifice referitoare la: procesul de evaluare
pe bază de risc din punct de vedere al SB/FT, indicatorii de risc utilizați în cadrul respectivei evaluări și
aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei prin circumstanțiere pe bază de risc;
• desemnarea unei persoane cu responsabilități în aplicarea legislației în domeniul prevenirii/combaterii
SB/FT și a atribuțiilor încredințate în acest sens;
• obligația stabilirii de politici și proceduri adecvate în materie de cunoaștere a clientelei, de raportare, de
păstrare a evidențelor secundare sau operative, de control intern, evaluare și gestionare a riscurilor,
managementul de conformitate și comunicare, asigurând instruirea corespunzătoare a angajaților
• aspecte privind modul de punere în aplicare a prevederilor legale în materia sancțiunilor internaționale,
inclusiv păstrarea dovezii efectuării verificărilor specifice utilizând informațiile disponibile pe site-ul
ONPCSB – secțiunea SANCȚIUNI INTERNAȚIONALE;
• obligația entităților de a raporta ONPCSB efectuarea operațiunilor cu sume în numerar, în lei sau în
valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se
realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele
https://www.onpcsb.ro/uploads/articole/attachments/643ffdc8b970f186011444.pdf
189
•
Vă multumesc!
190
95

Suport Curs 20112023 - 231212 - 101755

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs 20112023 - 231212 - 101755

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OBLIGAȚII SPECIFICE COMBATERII SI

PREVENIRII SPĂLĂRII BANILOR.

Documentare Training Sanctiuni

• Legea nr. 129/2019 - pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării

Modificări legislative recente

• AML/CFT - Combaterea spălării • NRA - Evaluarea națională a riscurilor

Definirea infracţiunii de spălare a banilor (art. 2 a), art. 49 (1) Legea

• ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei

susţinerea unei entităţi teroriste

Etapele operațiunilor de spălare a banilor

Etapele spălării banilor

Legătura nu poate fi detectată

Etapele spălării banilor

Stratificarea: utilizarea mai multor Integrarea: fondurile spălate sunt

• Firmele profesionistilor contabili (contabilitate, audit, consultanta fiscala) trebuie să se

Vulnerabilitățile serviciilor de contabilitate - (NRA – ONPCSB)

Entitate raportoare – art 5

Pe scurt – despre obligatii

Rolul Profesionistului contabil

• Unde-I lege nu-I tocmeala. IN PLUS:

• O caracteristică distinctivă a profesiei contabile este asumarea

• Un profesionist contabil trebuie să se conformeze cu principiul confidențialității, care îi impune acestuia

Codul etic IESBA / IFAC

• O interdicție de a alerta partea relevantă ar putea rezulta, de exemplu, în baza legislației

• Legislatia nationala se aplica cu prioritate!

Contabilii - Entitati raportoare

• In sensul legii nr. 129/2019, profesionistul contabil este “entitate raportoare”.

• Art 5, alin (1), lit e – Entități raportoare

• Profesionistul contabil angajat NU este acoperit direct de legea

• Dacă depuneți un raport referitor la o activitate suspectă cu privire la suspiciunea

• Este important să tineți minte că există și un risc de avertizare neintenționată a clientului

• Sunt contabil salariat intr-o firma de • Profesionistul contabil tine cont de

expert contabil fiind? • In plus, e acoperit de sectiunea

4. Abordarea bazata pe risc

să fie capabili să exercite un bun raționament profesional

În procedura de identificare şi gestionare a riscului de AML/CFT,

b) tipurile de servicii şi relaţii de afaceri pe care profesionistul contabil le oferă clienţilor;

d) măsurile pentru diminuarea riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;

e) măsurile menite să asigure respectarea politicilor şi procedurilor la nivel de grup.

• Identificarea și aplicarea măsurilor pentru atenuarea și gestionarea eficiente și eficace ale

• Implementarea de politici, proceduri și sisteme de informații pentru monitorizarea modificărilor

• Documentarea evaluărilor riscurilor, a strategiilor, politicilor și procedurilor de monitorizare,

Ce presupune evaluarea riscurilor de spălare a

 Analiza informațiilor obținute pentru a înțelege probabilitatea ca aceste riscuri să apară și

 Aceste informații constituie baza atenuării eficace a riscurilor de spălare a

Recomandare: o abordare de tipul „listă de verificare” în ceea ce privește evaluarea riscurilor.

• Diferențe în ceea ce privește amploarea și natura serviciilor furnizate și

• La implementarea RBA, profesioniștii contabili trebuie să facă raționamentele

Criterii de evaluare a riscului

– Aceste criterii trebuie luate în considerare în ansamblu, și nu individual.

Factorii de risc - Categorii

1. riscul asociat clientului şi/sau beneficiarului real

2. . riscul privind produsele, serviciile sau tranzacţiile

În scopul evaluării riscului asociat clientului şi/sau beneficiarului real, pe baza

prezenţa unor clienţi din zone

clienţi care au reşedinţa în

Factori de risc privind clienti

Factori de risc privind clientii Scazut Mediu Ridicat

1. Clientul activeaza in domenii de activitate/ sectoare cu oportunități pentru spălarea X

Companii de servicii de transfer de bani/valori (case de transfer bani, case de schimb

Factori de risc privind clientii Scazut Mediu Ridicat

3. Clientul își desfășoară relațiile de afaceri sau solicită servicii în circumstanțe X

Factori de risc privind clienti