În noua eră a globalizării, graniţele s-au deschis, barierele comerciale şi financiare au fost

eliminate, iar informaţia circulă destul de rapid. Afacerile companiilor transnaţionale sporesc tot
mai mult, la fel ca şi cea a organizaţiilor criminale transfrontaliere. Averile mari sunt, adeseori,
rezultatul traficului cu droguri şi arme, contrabandei, prostituţiei, spălării banilor, toate sub
umbrella corupţiei. Oportunităţile acestora de a exploata sistemul n-au fost niciodată atât de
mari, căci piaţa mondială a fost liberalizată înaintea creării instituţiilor globale necesare pentru
control şi supraveghere. Nu în zădar se spune că ceea ce este bun pentru comerţul liber este bun
şi pentru criminali.

Fiind întotdeauna o activitate a crimei organizate, spălarea banilor a devenit în ultimele

decenii o temă majoră a represiunii etatizate. Prin prisma consideraţiilor

Convenţia de la Strasbourg este un prim act internaţional care creionează esenţa

spălării banilor definind-o în art .6 drept 1:
a) convertirea sau transferul bunurilor în cazul în care persoana care le livrează ştie că
bunurile constituie venituri provenite din activitatea infracţională, în scopul de a ascunde sau a
deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta persoanele implicate în comiterea infracţiunii
principale de a se sustrage de la consecinţele juridice ale acestor acte;
b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, deplasării sau a
proprietăţii reale a bunurilor, sau drepturilor relative despre care autorul ştie că ele constituie
venituri provenite din activitatea infracţională sub rezerva principiilor constituţionale şi a
conceptelor fundamentale ale sistemului său juridic;
c) achiziţionarea, deţinerea sau utilizarea bunurilor despre care cel care le
achiziţionează, deţine sau utilizează ştie, în momentul în care le recepţionează, că ele constituie
venituri provenite din activitate infracţională; participarea la una din infracţiunile, stabilite
conform prezentului articol, sau la oricre asociere, înţelegere, tentativă sau complicitate
prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acesteia" .
Spălarea de bani constituie un proces prin care este ascunsă existenţa, sursa ilegală,
fenomenul fiind dăunător prin faptul cănu poartă povara plăţii impozitelor şi facilitează
activitatea ilegală de bază. Conform definiţiei date de Biroul Federal de Investigaţii al SUA,
spălarea de bani este un proces (o serie de acţiuni legate între ele pentruatingerea unui scop bine
determinat) prin care existenţa, sursa şi utilizarea veniturilor ilegale sunt ascunse, urmărindu-se
scopul de a le da acestora o aparenţă legitimă şi de a evita astfel depistarea, pedepsirea,

1
Convenţia privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor
provenite din activitatea infracţională // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 43-
45/281.,p.36
confiscarea şi impozitarea. Această definiţie este preluată şi acceptată şi de unii autori
moldoveni.2
Absenţa unei reglementări juridice în materia spălării banilor ar constitui încă un temei de
favorizare a legalizării capitalurilor criminale, a dezvoltării criminalităţii tenebre. Din aceste
considerente, legiuitorul moldovean a adoptat la 26 iulie 2007 Legea nr 190 cu privire la
prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanțării terorismului 3. Însă, intrată în vigoare
legea nominalizată nu şi-a putut demonstra mecanismul practic de aplicare în absenţa unor
sancţiuni de rigoare pentru faptele pe care le prevedea în textul său.
Ca urmare, prin Legea Republicii Moldova nr. 1326-XV din 26-09-02 în textul Codului
penal din 1961 a fost inclus art. 164/9, care prevedea răspunderea penală pentru spălarea
banilor, a cărui dispoziţie cuprindea „săvârşirea operaţiilor legale cu mijloace băneşti sau
cu alte valori dobândite cu bună ştiinţă pe cale ilegală". Printre circumstanţele agravante din
alin. (2) şi (3) se prevedeau: aceeaşi acţiune săvârşită repetat; de două sau mai multe persoane; cu
folosirea situaţiei de serviciu; de o organizaţie criminală; în proporţii mari 4.
Conform articolului 243 a Codului Penal al Republicii Moldova spălarea banilor este
definită ca activitatea săvîrșită prin :
a) convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că
acestea constituie venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau de a deghiza originea ilicită a
bunurilor sau de a ajuta orice persoană, implicată în comiterea infracţiunii principale, de a
se sustrage de la consecinţele juridice ale acestor acţiuni;
b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării
proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care ştie sau
trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite;
c) achiziţionarea, deţinerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să
ştie că acestea constituie venituri ilicite;
d) participarea la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau
sfaturi în vederea comiterii acţiunilor prevăzute la lit. a)-c) se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în
ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita

2
MICULEŢ, Larisa, Reglementarea juridicăa răspunderii pentru infracţiunile economice şi corupţie în SUA şi
Republica Moldova: studiu comparat, Chişinău, 2005, pag. 187-188.
3
Legea Republicii Moldova cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului, nr.190 din 15.11.2001 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 139-
140/1084. – cu modificările Legii nr. 436-XV din 24.12.2004 //Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2005,nr. 1-4 (1600-1603). p.38
4
Codul penal al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128-
129 (1013-1014).
 o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de
la 7.000 la 10.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate sau cu lichidarea persoanei juridice5.

5
Codul penal al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128-
129 (1013-1014).