Scoala Postliceala FEG Targoviste

REFER
MIȘCĂRIAT
ALE APARATULUI
LOCOMOTOR

Tița Elena Norica

Anul I

1
 CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................3
 MISCARILE ARTICULATIILOR..............................................................................................3
 BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................6

INTRODUCERE
2
 Anatomia aparatului locomotor si implicit a miscarilor pune in actiune trei sisteme
principale: → oasele, elementele scheletului, → unite intre ele prin articulatii, → mobilizate de
muschi. Definirea miscarilor nu este un lucru simplu, deoarece acestea se pot face intr-o infinitate
de directii si implica de cele mai multe ori mai multe articulatii.

MIȘCĂRILE ARTICULAȚIILOR
Functiunea articulatiilor consta in a permite miscarile oaselor care intra in
alcatuirea lor. Felul miscarilor si forma suprafetelor articulare sunt in stransa interdependenta.
Deplasarea diferitelor elemente ale aparatului locomotor poate fi analizata analitic si global. Un
punct de vedere ar fi cel al deplasarii elementelor osoase ale unei articulatii unele fata de celelalte,
in cadrul articulatiei (analitic). Alt punct de vedere este cel al examinarii 'pe viu' a deplasarii
segmentului unui membru fata de alte segmente (analitic), unui membru intreg sau a corpului in
intregime (global). Aceasta analiza va duce la concluzii diferite pentru ca reperele fata de care s-a
analizat 'miscarea' au fost diferite.
Invartirea sau rostogolirea este caracterizata prin deplasarea circulara a suprafetelor
articulare, astfel ca la fiecare noua faza a miscarii, alte portiuni ale acestora vin in contact. O
asemenea miscare este abila cu aceea a unei roti care se rostogoleste pe pamant. Exemple de
invartire avem la articulatia temporomandibulara, articulatia genunchiului, articulatia cotului.
Rotatia este o miscare circulara, caracterizata prin rasucirea, deplasarea osului mobil
imprejurul axului sau longitudinal. Axul poate fi situat in afara osului- in acest caz, rotatia este
insotita de deplasare, ca in supinatia si pronatia mainii. Alteori, axul trece chiar prin punctele de
contact ale suprafetelor articulare- rotatia este pura, fara deplasare, ca in miscarea cupei radiale pe
capitulul humerusului. Aceste miscari se combina, in realitate , intre ele.

Pentru analiza functionalitatii unei articulatii, este necesar sa definim o serie de notiuni, precum:
axul articular - linie teoretica imprejurul careia se executa miscarile unei articulatii. O articulatie
poate avea unul sau mai multe axe. De exemplu: articulatia cotului prezinta un singur ax, articulatia
gatului mainii are doua axe, iar articulatia umarului, trei. Intotdeauna intr-o articulatie cu mai multe
axe vor fi posibile miscari mai ample si mai variate decat intr-una cu un singur ax.
miscarea de flexie este miscarea prin care doua segmente ale unui membru se apropie intre ele sau
un membru intreg se deplaseaza, fata de ul frontal al corpului, in sagital anterior (caz in care se mai
numeste si antepulsie sau anteductie );
miscarea de extensie este miscarea contrarie, prin care segmentele respective se indeparteaza,
respectiv, prin care un membru se deplaseaza fata de ul frontal al corpului, in sagital posterior (caz
in care se numeste retropulsie sau retroductie);
miscarea de adductie este miscarea prin care un segment de membru sau un membru, se apropie
de ul sagital al corpului, in frontal;
miscarea de abductie este miscarea in sens contrariu, de indepartare de ul sagital al corpului;
circumductia rezulta din executarea succesiva a celor patru miscari precedente: abductia, extensia,

3
adductia, flexia. Segmentul de membru sau membrul intreg executa o miscare rotativa, care ar
descrie in spatiu un con, cu varful in articulatie (circumductia bratului, mainii, coapsei etc);
miscarea de rotatie este rasucirea in jurul axului unui segment sau membru, in raport cu
segmentul proximal, care nu se misca. Rotatia poate fi externa (laterala)- cand capatul osos care se
rasuceste are tendinta de 'a iesi' din articulatie si interna (mediala), cand capatul osos are tendinta de
'a intra' in articulatie;
pronatia este miscarea de rasucire a antebratului cu ducerea palmei in jos;
supinatia este miscarea de rasucire a antebratului cu ducerea palmei in sus.

Miscarile de pronosupinatie sunt intalnite si la nivelul gambei cu ducerea tei (talpii) spre exterior
(eversie), respectiv spre interior (inversie).
Miscarile de flexie si extensie au loc in plan sagital, care divide corpul într-o parte dreaptă
și stângă, în care se fac mișcări în jurul axului transversal (frontal).

4
Miscarile de adducție si abducție au loc in plan frontal, care divide corpul într-o parte
anterioară și una posterioară;

Circumducția - rezultă din executarea succesivă a celor patru mișcări precedente:

- abductia;
- extensia;
- adductia;
- flexia, cu revenire în punctul de plecare.
Segmentul de membru sau membrul întreg execută o mișcare rotativă, care ar descrie în
spațiu un con, cu vârful în articulație (circumducția brațului, mâinii, coapsei etc.)

Miscarile de pronație, supinatie si rotatie au loc in plan transversal, care împarte corpul într-
o parte superioară și una inferioară, incare se realizează mișcările vizibile de sus sau de jos,
în jurul unui ax vertical (longitudinal).

5
Bibliografie
1. Eelena Taina Avramescu ,,Curs practic pentru studentii facultatii de kinetoterapie,,
2. USMF ”N.Testemiţanu” - Artrologie - biomecanica articulațiilor