COLEGIUL DE STUDII ADMINISTRATIVE SI FISCALE
REFERAT
La Etica si deontologia profesionala
A efectuat:Oprea Andreea
Verificat de:Furtuna Vitalii
Comportamentul etico-moral și vestimentația
Comportamentul și vestimentația studentilor.
Etica este un ansamblu de norme în raport cu care un grup uman își reglează comportamentul
pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea scopurilor.
În fiecare instituție de învățământ există un regulament cu privirea la comportamentul etico-
moral al cadrelor didactice dar și al studenților.
În primul rând studenții sunt obligați să respecte acest regulament,fără încălcălcări [Link]
trebuie să se comporte civilizati și să păstreze bunurile din patrimonial instituției de
învățămâ[Link],consumul de alcool si substanțe halucinogene in incinta
colegiului,căminului și pe teritoriul colegiului este deasemenea o incălcare a
[Link] de violența,orice fel de violența,atât fizică cât și verbal făță de
profesori si alți elevi se consider o incălcare destul de gravă.Utilizarea telefonului in timpul
orelor,examenelor și tezelor sau a cărților de jucuri de azart este interzisă la fel și părăsirea
colegiului fără permisiunea cadrului didactic.Împrumutarea bunurilor altor personae fără voia
lor este interzis chiar și sub pretextul de a face o glumă pe acest lucru. Comportamentul
respectuos director-cadre didactice-student,constituie una dintre cele mai importante reguli din
regulamentul [Link] publică a relațiilor amoaroase cât și a orientației sexuale
este interzisă.
Deasemenea există și niște reguli ce prevăd vestimentația studenților in incinta colegiului:
1. Ţinuta presupune haine curate, confortabile, modeste, discrete,colorate conform
vestimentației colegiului,în lipsa căreia culorile sunt :alb,negru,gri sau albastru închis.
2. Sunt interzise următoarele aspecte referitor la ţinută:
Vestimentaţie cu părţi dezgolite ale corpului(fuste și rochii foarte scurte,mai sus de jumătate
de coapsă,spate, piept, zona stomacului dezgolite, șlapi )
Lingerie ca articole de îmbrăcăminte exterioară şi vestimentaţie extra-transparentă,care
dezgolește și pune la iveală părți ale corpului prea intime.
Tricouri şi costume sportive,în zilele în care sportul exte ca o pereche,costumul sportiv se
aduce în geantă și schimbarea de vestimentație are loc in vestiar, conform genului(femei-
bărbați)
Îmbrăcăminte cu mesaje denigratoare, ofensatoare, obscene prin cuvinte sau imagini, haine
provocatoare,haine potrivit genului fiecaruie(femei-bărbați)
Accesorii neadecvate de modă ca pălării, chipiuri, capişoane, accesorii extravagande și
excesul de accesorii,sandale de plajă și îmbrăcămintea de plajă.
Machiajul strident,extravagant și în exces sau unghiile neîngrijite și prea lungi,în exces.
Părul nearanjat,vopsit în culori foarte aprinse,provocatoare.
Regulile ale codului vestimentar nu sunt create pentru a impune restricţii opresive, ci pentru a
asigura respectarea unor standarde de calitate a vieţii curriculare şi extracurriculare, pentru a
crea o atmosferă eficientă de activitate, orientată spre realizarea propriului potenţial, creşterea
responsabilităţii, dezvoltării simţului de autodisciplină şi autostimă.
Comportamentul și vestimentația grefierului
În exercitarea funcției publice, funcționarul public este obligat să se călăuzescă de următoarele
principii: legalitate; imparțialitate; independență; profesionalism; [Link]
grefierii trebuie să respecte câteva reguli. Mai întâi, cu privire la prestigiul justiției trebuie: să
contribuie la respectarea supremației legii, la asigurarea transparenței şi a încrederii
cetățeanului în autoritatea judecătorească; să contribuie la apărarea prestigiului justiției
Funcţionarul public este obligat să execute strict şi corect prevederile actelor normative și să
respecte disciplina de serviciu.Să manifeste un comportament respectuos și să promoveze
cultura de serviciu, respectul şi ajutorul reciproc este deasemenea o regulă importantă.
Funcționarul public trebuie să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență,
să își consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, corecte și conștiincioase a
atribuțiilor de serviciu,el trebuie să respecte principiile, normele și regulile activității
profesionale;să promoveze și să consolideze prin propria prestație imaginea publică a instituției
pe care o reprezintă; să poarte uniforma și însemnele distinctive cu respectarea normelor
privind portul uniformei, aprobate de ministrul afacerilor interne. În timpul exercitării funcției
de serviciu el este oblicat să fie îmbrăcat în culorile potrivite instituției în care își exercită
funcțiile,iar in timpul ședințelor de judeecată el trebuie să poarte mantaua pottrivită instanței
de judecată.Este interzis utilizarea vestimentației care lasă la vedere părți mari descoperite ale
corpului:decolteu,picioare,[Link] inacceptabile următoarele ținute:pantaloni destinați
activităților sportive,pantaloni scurți,pantaloni mulați pe picior fără o haină suficient de largă
care să acopere coapsele și posteriorul,fustele extrem de scurte,topuri scurte,pantofi sport sau
cu platformă foarte înaltă.
În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității,orice discriminare făță de un
funcționar public bazată pe criterii de sex,vârstă,naționalitate,rasă, religie,opțiune
politică.starea materiala,handicap este interzisă. În cadrul relațiilor de muncă, functionari
publici sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine si
amabilitate. Deasemenea, între ei trebuie să existe o permanentă [Link] in
exprimarea opiniilor, funcționarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite
generarea conflictelor datorate schimbului de păreri. Functionarii publici au obligația de a apăra
în mod loial prestigiul Serviciului, precum şi de a se abtine de la orice act ori fapt care poate
produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acestuia. Dezvăluirea informatiilor care nu
au caracter public sau remiterea documentelor care contin asemenea informatii, la solicitarea
reprezentantilor unei alte autorități ori institutii publice este interzisă. municării, utilizînd un
limbaj clar și fluent. Este interzis să folosească în comunicarea cu publicul şi cu colegii de
serviciu expresii indecente, vulgare, discriminatorii şi dispreţuitoare.În comunicarea cu publicul,
funcționarul public respectă următoarele cerinţe:
*iniţiază comunicarea cu salutul, indicînd numele, apoi expune succint motivul adresării
*expune clar şi argumentat cerinţele şi constatările;
*ascultă explicaţiile şi întrebările persoanei fără a o întrerupe, demonstrînd bunăvoinţă şi
respect;
*solicită, în cazurile prevăzute de legislaţie, într-o manieră politicoasă, prezentarea
documentelor necesare pentru verificare;
* încheie comunicarea mulţumind persoanelor pentru cooperare.
În afara serviciului funcționarul public trebuie să se bazeze pe cele 5 principii: legalitate;
imparțialitate; independență; profesionalism; loialitate.
Principiul legalității. Într-un stat de drept obligația de respectare a legii este esențială
presupunând ca element major cunoașterea Legii Supreme, care reprezintă garantul
respectării drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului şi cetățeanului, precum şi
al funcționării mecanismului statului de drept.
Principiul imparțialității. Funcționarul public este obligat să ia decizii şi să întreprindă
acțiuni în mod imparțial, nediscriminatoriu şi echitabil, fără a acorda prioritate unor
persoane sau grupuri în funcție de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,
opinie, apartenență politică, avere sau origine socială.
Principiul independenței. Apartenența politică a funcționarului public nu trebuie să
influențeze comportamentul şi deciziile acestuia, precum şi politicile, deciziile şi acțiunile
autorităților publice. În exercitarea funcției publice, funcționarului public îi este interzis:
să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice şi a altor
organizații social-politice; să folosească resursele administrative pentru susținerea
concurenților electorali; să afișeze, în incinta autorităților publice, însemne sau obiecte
inscripționate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaților acestora; să
facă propagandă în favoarea oricărui partid; să creeze sau să contribuie la crearea unor
subdiviziuni ale partidelor politice în cadrul autorităților publice.
Profesionalismul. Astfel, grefierul, cu privire la dimensiunea profesionalismului trebuie:
să dea dovadă de o bună pregătire profesională; să manifeste competență,
imparțialitate şi celeritate; să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii
justițiabililor ori prestigiului justiției; să își îndeplinească atribuțiile cu seriozitate şi
responsabilitate; să își îndeplinească îndatoririle cu bună-credință; să manifeste o
preocupare permanentă pentru perfecționarea pregătirii profesionale.
Loialitatea. Funcționarul public este obligat să servească cu bună-credință autoritatea
publică în care activează, precum şi interesele legitime ale cetățenilor. Funcționarul
public are obligația să se abțină de la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea,
prestigiul sau interesele legale ale autorității [Link]ționarul public trebuie să se
abțină de la consumul acoolului știind că atunci când consumă devine violent sau are un
comportament indecent față de alte persoane.
În cazul in care funcționarul public nu respectă aceste reguli el poate fi tras la răspundere
disciplinară, materială, administrative,civilă sau penală numai în temeiul şi în modul stabilit de
lege.
1. Raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică:
a) dacă funcţionarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul administrativ;
b) pe durata anchetei de serviciu în privinţa funcţionarului public, dacă exercitarea în
continuare a atribuţiilor de către acesta ar putea afecta desfăşurarea obiectivă a anchetei şi
rezultatele acesteia;
c) în cazul recunoaşterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privinţa acestuia a unei ordonanţe de
punere sub învinuire privind comiterea de către funcţionarul public a unei infracţiuni care ar prejudicia
imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorităţii publice sau legate de exercitarea atribuţiilor funcţiei
publice pe care o deţine, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.
2. Constituie abateri disciplinare:
a) nerespectarea programului de muncă, inclusiv absenţa sau întîrzierea nemotivată la serviciu
ori plecarea înainte de termenul stabilit în program, admisă în mod repetat;
b) nerespectarea cerinţelor privind păstrarea secretului de stat sau a confidenţialităţii
informaţiilor de care funcţionarul public ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiei;
c) refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu, precum şi dispoziţiile
conducătorului;
d) neglijenţa şi/sau tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor;
e) încălcarea normelor de conduită a funcţionarului public;
f) desfăşurarea în timpul programului de muncă a unor activităţi cu caracter politic
3. Pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcţionarului public îi pot fi aplicate
următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare;
c) mustrare aspră;
d) suspendarea dreptului de a fi promovat în funcţie în decursul a doi ani;
e) destituirea din funcţia publică.
f) retrogradarea în funcție și/sau în grad de calificare.
4. Termenul de acţiune a sancţiunii disciplinare nu poate depăşi un an de la data aplicării,
cu excepţiile prevăzute de lege. Dacă, pe parcursul acestui termen, funcţionarul public
nu va fi supus unei noi sancţiuni disciplinare, se consideră că lui nu i s-a aplicat sancţiune
disciplinară. Actul administrativ de sancţionare disciplinară poate fi atacat de către
funcţionarul public în instanţa de contencios administrativ în modul stabilit de lege.