Importanța eticii și

integrității lucratorilor
judecătoriei
(Grefierului)
• Etica (lat.„ethica”), potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, este
definită ca fiind "ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile
lor de dezvoltare istorică, cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa
socială;
totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare unei anumite clase
sau societăţi".

• Conceptul de etică trebuie să existe în orice mediu de activitate desfășurată.

• Termenul de “moral” se referă la un comportament/raționament bun, corect,
în accepțiune cu valorile culturale și cu normele de comportament.
• Noțiunea de integritate, conform Dicționarului explicativ al limbii române,
reprezintă “însușirea de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate; însușirea
de a fi sau de a rămâne intact, întreg.”
• În etică – integritatea este considerată ca onestitate și corectitudine, și este evaluată
prin acuratețea acțiunilor cuiva.
• Din punct de vedere individual, putem spune că integritatea este o
opţiune personală, prin prisma acestui fapt ne asumăm
reguli/comportamente etice personale/profesionale la care dorim să
aderăm. Pe când, integritatea publică, este definită în cadrul organizațiilor.
• În lucrarea Fundamentele managementului organizaţiei, profesorul
Nicolescu Ovidiu, definește cultura organizațională astfel: „ansamblul
valorilor,
credinţelor, aspiraţiilor, aşteptărilor şi comportamentelor conturate în
decursul timpului în fiecare organizaţie, care predomină în cadrul său şi
care
îi condiţionează direct şi indirect funcţionalitatea şi performanţele”.
• Din perspectiva integrităţii vieţii publice, există 7 principii relevante:
• Altruism - reprezintă preocuparea pentru bunăstarea altora. Termenul „altruism” se mai
poate referi, la o doctrină etică care pretinde că indivizii sunt obligați moral să ajute pe
alții.
• Integritatea presupune onestitate în relaţiile profesionale.
• Obiectivitatea presupune câștigul pe bază de merit.
• Responsabilitatea față de acțiunile/deciziile sale.
• Deschiderea presupune transparența deciziilor și acțiunilor sale.
• Onestitatea - persoanele care deţin funcţii publice au datoria de a declara orice interese
particulare ce au legătură cu îndeplinirea datoriilor publice şi de a lua atitudine în sensul
rezolvării oricăror conflicte de interese care pot apărea, astfel încât să protejeze interesul
public.
• Capacităţile de conducere - promovarea și sprijinirea acestor principii prin modul de
conducere şi prin puterea exemplului personal.
• Consider ca toate aceste principii constituie baza unei bune organizații, indiferent
de domeniu.
• Codul etic reprezintă un ansamblu de reguli referitoare la conduită. Cuprinde
norme de conduită obligatorii în legătură cu exerciţiul îndatoririlor
profesionale ale personalului care oferă servicii sociale, precum şi principiile şi
valorile care stau la baza furnizării
serviciilor sociale.
• Respectarea normelor prevăzute în Codul Etic de către membrii instanței
reprezintă condiţia suficientă pentru realizarea principiilor morale •
• Integritatea lucrătorilor instanței presupune respectarea de către individ a unui
set de valori și principii. Acestea sunt:
• Integritatea morală - fiecare membru al judecătoriei este dator să se preocupe
de evitarea oricăror situaţii susceptibile să creeze îndoieli, cu privire la
integritatea sa, în primul rând a conflictelor de interese.
• Colegialitatea - presupune colaborarea studeparticipanșilor instanței şi
personalului administrativ în spirit de colegialitate şi respect reciproc.
• Loialitatea - presupune obligaţia fiecărui membru judecătoeiei de a acţiona în
interesul institușiei , de a susţine obiectivele, strategiile şi politicile acesteia, în
scopul realizării misiunii şi creşterii competitivităţii ei.
• Respectul și toleranța - presupune respectarea demnităţii fiecărui într-un climat liber, în
care sunt excluse orice manifestare de umilire, dispreţ, hărţuire, exploatare, ameninţare sau
intimidare.
• Profesionalismul – cultivarea un mediu propice pentru cercetare şi competitivitate. În
acest
scop, trebuie să dezvolte programe academice la standarde înalte, capabile să conducă la
evoluţia cunoaşterii, la formarea specialiştilor competitivi şi la creşterea prestigiului în
cercetare Instanța trebuie să încurajeze şi să recompenseze eficienţa, calitatea şi excelenţa
profesională la nivel managerial şi administrativ. Ea trebuie să acţioneze împotriva
imposturii, amatorismului, superficialităţii, dezinteresului şi plafonării.
• Onestitatea și corectitudinea intelectuală – Instanța trebuie să apere dreptul la
proprietate intelectuală.
• Dreptatea și echitatea - membrii instanței vor fi trataţi drept, corect şi echitabil.
Nu se permite discriminarea sau exploatarea, indiferent că acestea sunt directe sau
indirecte, aderand la ideea că dreptatea se bazează pe împărţirea corectă şi echitabilă
a puterii şi prevenirea abuzului de putere.
• Transparența – facilitarea egalității de șanse în competiţie. Instanța trebuie să
interzică ascunderea, falsificarea sau denaturarea informaţiilor la care au dreptul
membrii săi şi publicul larg.
• Responsabilitatea profesională și socială – Instanța trebuie să îşi încurajeze membrii să se
distingă prin activism şi implicare în problemele profesionale şi publice, prin colegialitate şi
responsabilitate civică. Nu sunt permise: dezinformarea, calomnierea, denigrarea publică a
programelor şi persoanelor din instituţie de către membrii propriei comunităţii.
• Libertatea academică - Membrii colectivului sunt protejaţi faţă de cenzură, manipulări,
persecuţii, în condiţiile respectării standardelor ş şi a responsabilităţilor profesionale. Orice
membru trebuie să evite lezarea libertăţii celorlalti, pe baza respectului pentru diferenţe.
• Meritul – Instanța trebuie să asigure recunoaşterea, cultivarea şi recompensarea meritelor
personale şi colective care conduc la împlinirea menirii sale instituţionale. Printre acestea se
numără dedicarea faţă de profesie, faţă de instituţie şi creativitatea şi talentul, eficienţa şi
performanţa.
• Aceste principii ale Codului etic iși propun să fie un ghid de
comportare umană și conduită morală, de asemenea și un
“instrument” de analiză a modului în care sunt respectate aceste
principii de către indivizii organizațiilor.
 Grefierul are statut de funcţionar public. Drepturile şi obligaţiile grefierului sînt reglementate de
prezenta lege, de prevederile Codului muncii al Republicii Moldova şi de cele ale Legii nr. 158-XVl din
4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
Incompatibilităţi şi restricţii
Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia celor
didactice şi ştiinţifice, inclusiv din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei.
Grefierul nu are dreptul să activeze în instanţele judecătoreşti în care una din rudele lui directe
(părinţii, fraţii, surorile, copiii) sau prin alianţă (soţulfsoţia, părinţii, fraţii, surorile soţuluifsoţiei) deţine
funcţia de judecător.
Funcţiei de grefier i se aplică şi alte restricţii prevăzute de Legii nr. 158-XVl din 4 iulie 2008 cu
privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
 Cerinţele faţă de candidatul la funcţia de grefier

Candidatul la funcţia de grefier trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) să aibă cetăţenia Republicii Moldova şi să domicilieze permanent pe teritoriul ei;
b) să aibă studii juridice;
c) să aibă capacitatea deplină de exerciţiu;
d) să nu aibă antecedente penale;
e) să cunoască limba de stat;
f) să fie apt, din punct de vedere medical, conform certificatului medical de sănătate, pentru
exercitarea funcţiei în cauză.
Grefierul este obligat, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum
şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor partiei panţilor la
procesul judiciar, indiferent de statutul acestora din urmă.
Grefierul are următoarele obligaţii:
a) să respecte disci plina de muncă;
b) să nu divulge datele şi informaţiile la care are acces în exerciţiul funcţiunii;
c) în şedinţele de judecată să aibă o ţinută vestimentară corespunzătoare;
d) să respecte normele deontologice ale profesiei;
e) să partiei pe, în modul stabilit, la formarea continuă.
Păstrarea secretului profesional

Grefierul este obligat să păstreze secretul

profesional, confidenţialitatea asupra
faptelor şi informaţiilor de care a luat
cunoştinţă în exerciţiul funcţiunii. Judecata
poate să-l elibereze de această obligaţie dacă
împotriva lui este intentat dosar penal.

Grefierul nu are dreptul să comenteze sau să

conteste în mass-media hotărîrile şi alte
decizii pronunţate pe marginea dosarelor de
care a luat cunoştinţă în exerciţiul funcţiunii.
 Incompatibilităţi şi restricţii

Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice

alte funcţii publice sau private, cu excepţia
celor didactice şi ştiinţifice, inclusiv din cadrul
Institutului Naţional al Justiţiei.

Grefierul nu are dreptul să activeze în

instanţele judecătoreşti în care una din
rudele lui directe (părinţii, fraţii, surorile,
copiii) sau prin alianţă (soţulfsoţia, părinţii,
fraţii, surorile soţuluifsoţiei) deţine funcţia de
judecător.
 Bibliografie
:
• Socaciu, E., Vică, C., Mihailov, E., Gibea, T., Mureșan, V., Constantinescu, M..
(2018) Etică și integritate academică. Editura Universității din București.
• Ș arpe, D., Popescu, D., Neagu, A., Ciucur, V. (2011). Standarde de
integritate în
învățământul universitar. București.
• Csorba, D. Suport curs: Etică și integritate academică. Master
Managementul educației, CREDIS București .
• https://en.wikipedia.org/
• Dicționar explicativ al limbii române | dexonline