Totalizarea nr.

3 la capitolul „Infecţia şi imunitatea” (2015)

Complement simplu

1. Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică:

A. Infecţie acută
B. Infecţie cronică
C. Infecţie secundară
D. Reinfecţie
E. Suprainfecţie
2. Constiuie o infecţie repetată cu aceeaşi specie de agent patogen după vindecare:
A. Infecţie acută
B. Infecţie cronică
C. Infecţie secundară
D. Reinfecţie
E. Suprainfecţie
3. Constituie o reinfecţie a organismului până la convalescenţă:
A. Infecţie acută
B. Suprainfecţie
C. Infecţie secundară
D. Reinfecţie
E. Infecţie cronică
4. Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei macroorganismuluipe fondul unei
primoinfecţii:
A. Infecţie acută
B. Infecţie cronică
C. Infecţie secundară
D. Suprainfecţie
E. Reinfecţie
5. Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
F. Suprainfecţie
A. Reinfecţie
B. Infecţie acută
C. Infecţie secundară
D. Infecţie cronică
6. Despre endotoxine se poate afirma, cu excepţia:
A. Sunt parte integrată în structura peretelui celular al bacteriilor gram negative
B. Determină febră
C. Cauzează leucopenie
D. Declanşează şoc endotoxic
E. Produc paralizii
7. Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica se numeşte:
A. Bacteriemie
B. Toxinemie
C. Septicopiemie
D. Virusemie
E. Septicemie
8. Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
A. Virusemie
B. Septicemie
C. Bacteriemie
D. Toxinemie
E. Septicopiemie
9. Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
A. Septicemie
B. Toxinemie
C. Septicopiemie
D. Virusemie
E. Bacteriemie
 2
10. Răspândirea virusurilor prin intermediul sângelui:
A. Septicopiemie
B. Toxinemie
C. Bacteriemie
D. Virusemie
E. Septicemie
11. Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
A. Septicemie
B. Septocipiemie
C. Bacteriemie
D. Virusemie
E. Toxinemie
12. O convieţuire a micro- şi macroorganismelor când unul trăieşte pe contul celuilalt fără ai aduce
prejudicii se numeşte:
A. Interferenţă
B. Parazitism
C. Comensalism
D. Sineggism
E. Mutualism
13. O relaţie dintre micro- şi macroorganisme când ambele profită de pe urma convieţuirii se numeşte:
A. Parazitism
B. Comensalism
C. Interferenţă
D. Mutualism
E. Sinergism
14. Virulenţa este:
A. Un caracter de specie al microbului
B. Un caracter individual al patogenului
C. Un caracter eriditar
D. Determinată de genom
E. Nu diferă la tulpinele din specie
15. Factor structural de agresiune al microbilor este:
A. Flagelii
B. Peretele celular
C. Membrana citoplasmatică
D. Enzimele de patogenitate
E. Pilii
16. Factori celulari de rezistenţă nespecifică:
A. Fagocitele
B. Interferonii
C. Lizinele
D. Limfocitele B
E. Ig A
17. Inactivarea complementului din ser se realizează la :
A. 600C – 20 minute
B. 560C – 30 minute
C. 500C – 30 minute
D. 1000C – 15 minute
E. 450C – 1 oră
18. Fagocitoza incompletă decurge în următoarele etape, cu excepţia:
A. Chemotaxis
B. Adeziune
C. Secreţia mediatorilor
D. Digestia şi evacuarea elementelor reziduale
E. Înglobarea (endocitoza)
19. Interferonii β sunt produşi de :
A. Celule K
B. Macrofagi
C. Fibroblaşti
D. Limfocite T specific sensibilizate
E. IgD şi IgM
 3

20. Lizozimul este o enzimă care:

A. Acţionează specific asupra virusurilor
B. Participă în RFC
C. Lizează eritrocitele
D. Lizează peretele celular al bacteriilor
E. Se utilizrază în profilaxia specifică
21. Activarea complementului pe cale alternativă este iniţiată de:
A. Complexe antigen-anticorp precis nu
B. IgA secretorii
C. Lizine precis nu
D. Complexe endotoxine – properdină
E. T- limfocite helper precis nu
22. Activarea complementului pe cale clasică este iniţiată de:
A. Complexe antigen-anticorp
B. IgA secretorii
C. Lizine
D. Complexe endotoxine – properdină
E. T- limfocite helper
23. Lizozimul este prezent în următoarele umori ale organismului, cu excepţia:
A. Salivă
B. Mucus nazal
C. Lacrimi
D. Umoare apoasă
E. Ţesuturi
24. Iniţierea căii alternative de activare a complementului este asigurată de:
A. Complexul antigen-anticorp
B. Fracţiunea C1q
C. Fracţiunea C3
D. Anticorpii naturali
E. Antitoxine
25. Conservarea pe termen lung a complementului se realizează mai eficient prin:
A. Refrigerare la + 40C
B. Refrigerare la 00C
C. Păstrarea la întuneric
D. Conservanţi chimici
E. Liofilizare
26. Capabile să traverseze bariera placentară sunt următoarele clase de imunoglobuline:
A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Ig D
27. Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip imediat:
A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Ig D
28. Realizează funcţii antimicrobiene la nivel de mucoase:
A. Ig A
B. Limfocitele T
C. Limfocitele B
D. Ig D
E. Ig E
29. Indică şi predomină în infecţia acută:
A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Interferonii
 4

30. Bacteriile posedă următoarele antigene, cu excepţia:

A. Somatic O
B. Flagelar H
C. Ribozomal B
D. Capsular K
E. Capsular Vi

31. Clase de imunoglobuline sensibile la cisteină:

A. Ig A
B. Ig M
C. Ig G
D. Ig D
E. Ig E

32. Participă în reacţiile de neutralizare a toxinelor microbiene:

A. Anatoxinele
B. Antitoxinele
C. Aglutininele
D. Precipitinele
E. Lizinele

33. Titruri înalte de Ig M confirmă:

A. Infecţia cronică
B. Infecţia acută
C. Reacţie de hipersensibilitate
D. Perioada de convalescenţă
E. Starea de areactivitate
34. Antigen al bacteriilor care asigură procesul de adeziune la receptorii celulari:
A. Somatic O
B. Flagelar H
C. Piliar F????????
D. Capsular K
E. Capsular Vi
35. Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
A. Somatic O
B. Flagelar H
C. Piliar F
D. Capsular K
E. Capsular Vi
36. Serul pacientului este supus încălzirii la 560C timp de 30 minute pentru inactivarea:
A. Antigenelor
B. Anticorpilor
C. Complementului
D. Lizinelor
E. Proteinei C reactive

37. Interacţiunea dintre antigen şi anticorp are loc în prezenţa:

A. Complementului
B. Soluţiei NaCl 0,85%
C. Soluţiei NaCl 3%??????
D. Soluţiei NaCl 6%
E. Soluţiei NaOH 0,5%

38. Pentru studierea imunităţii celulare se utilizează următoarele reacţii:

A. Aglutinare
B. Neutralizare in vivo
C. Fixare a complementului
D. Transformare blastică a limfocitelor
E. Precipitare
39. Pentru determinarea antigenelor corpusculare este utilizată următoarea reacţie:
A. Precipitare inelară
B. Floculare
C. Testul Elek
D. Aglutinare
E. Neutralizare
40. Cuplarea unui antigen corpuscular în suspensie cu anticorpul omolog determină:?
A. Aglutinare
B. Precipitare
C. Hemoliză
D. Floculare
E. Neutralizare
41. Cuplarea unui antigen în soluţie coloidală cu anticorpul omolog determină:?
A. Aglutinare
B. Precipitare
C. Hemoliză
D. Floculare
E. Neutralizare

42. Mai sensibilă reacţie de cuantificare a antigenlor şi anticorpilor este:?

A. Neutralizare
B. Hemaglutinare indirectă
C. Fixare a complementului
D. Analiza radioimună
E. Precipitare
43. Titrul diagnostic al reacţiei de aglutinare este considerat:
A. 1:25
B. 1:50
C. 1:100
D. 1: 200
E. 1.800
44. Indicaţi reacţia care poate fi montată în varinatele directă şi indirectă:
A. Aglutinare
B. Precipitare
C. Imunofluorescentă
D. Fixare a complementului
E. Neutralizare

45. Peroxidaza sau fosfataza alcalină sunt utilizate în reacţia:

A. Imunofluorescentă
B. Fixare a complementului
C. Testul ELISA
D. Analiza radioimună
E. Microscopia imunoelectronică

46. În calitate de marker în reacţia imunofluorescentă este utilizat:

A. Acridin oranj
B. Particule de latex
C. Peroxidaza
D. Fosfataza
E. Izotopi de iod

47. Pentru determinarea claselor de imunoglobuline este folosită reacţia:

A. Imunofluorescentă
B. Testul ELISA
C. Fixarea complementului
D. Imunodifuzia radială
E. Testul Elel
48. Pentru depistarea anticorpilor monovalenţi se utilizează următoarea reacţiei:
A. Precipitare
B. Hemaglutinare
C. Hemoliză
D. Coons
E. Coombs
 5

49. Titrul complementului în serul sangvin se determină în reacţia:

A. Precipitare
B. Aglutinare
C. Hemaglutinare
D. Hemoliză
E. Fixare a complementului

50. Serurile imune diagnostice se obţin:

A. Din sângele donorilor
B. Din sângele placentar
C. De la animale vaccinate
D. De la animale hiperimunizate
De la animale cu imunitate natural

51. Serurile antiglobulinice umane utilizate în reacţia Coombs se obţin:

A. Din sângele mamelor Rh – negative după naşterea copilului cu Rh pozitiv
B. Prin imunizarea iepurilor cu eritrocite Rh - pozitive
C. Prin imunizarea iepurilor cu globuline umane
D. Prin imunizarea iepurilor cu globiline ecvine
E. Prin imunizarea iepurilor cu eritrocite de maimuţe Rh – pozitive
52. Serurile diagnostice aglutinante adsorbente se obţin prin:
A. Imunizarea iepurilor cu monodiagnosticuri O
B. Imunizarea iepurilor cu diagnosticuri OH
C. Tratarea serului imun la 560 30 minute
D. Înlăturarea anticorpilor de grup din serul imun
E. Sedimentarea imunoglobulinelor cu sulfat de amoniu
53. Serurile titrante sunt:
A. Antimibacteriene
B. Antivirale
C. Antitoxice
D. Antitumorale
E. Antifungice
54. Diagnosticurile O se obţin prin următorul preocedeu:
A. Pelucrarea suspensiei bacteriene cu formalină 0.2% 24 ore
B. Prelucrarea suspensiei bacteriene cu mertiolat de sodiu
C. Tratarea suspensiei bacteriene la 1000C 2 ore
D. Tratarea suspensiei bacteriene la 560C – 30 minute
E. Prin absorbţia antigenului H
55. Diagnosticurile H se obţin prin următorul preocedeu:
A. Pelucrarea suspensiei bacteriene cu formalină 0,2% 24 ore
B. Prelucrarea suspensiei bacteriene cu mertiolat
C. Tratarea suspensiei bacteriene la 1000C – 2 ore
D. Tratarea suspensiei bacteriene la 560C – 30 minute
E. Prin absorbţia antigenului O
56. Prin noţiunea de serodiagnostic se subânţelege:
A. Identificarea speciei bacteiene cu seruri diagnostice
B. Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
C. Titrarea complementului în serul diagnostic
D. Determinarea complementului în serul bolnavului
E. Titrarea serurilor antiglobulinice
57. Prin noţiunea de seroidentificare se subânţelege:
A. Identificarea speciei bacteiene cu seruri diagnostice ?
B. Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
C. Titrarea complementului în serul diagnostic
D. Indicarea complementului în serul bolnavului
E. Identificarea antiglobulinelor
58. Imunitatea eriditară antiinfecţioasă absolută este asigrată de :
A. Anticorpii incompleţi
B. Factorii umorali
C. Fagocitoză
D. Factori de barieră
E. Factori structurali – biochimici
 59. Rezistenţa eriditară antiinfecţioasă este asigurată de următorii factori, cu excepţia:
A. Imunoglobuline
B. Factorii umorali
C. Fagocitoză
D. Factori de barieră
E. Factori structurali – biochimici
60. Rezistenţa eriditară antiinfecţioasă este asigurată de următorii factori, cu excepţia:
A. Celule imunocompetente specific sensibilizate
B. Factorii umorali
C. Fagocitoză
D. Factori de barieră
E. Factori structurali – biochimici
61. Imunitatea naturală pasivă este asigurată prin:
A. Administrarea serurilor imune
B. Vaccinare
C. Anticorpii materni
D. Suportarea infecţiei
E. Vaccinoterapie
62. Imunitatea naturală activă este asigurată prin:
A. Administrarea serurilor imune
B. Vaccinare
C. Anticorpii materni
D. Suportarea infecţiei
E. Vaccinoterapie
63. Imunitatea artificială activă este asigurată prin:
A. Administrarea serurilor imune
B. Vaccinare
C. Anticorpii materni
D. Suportarea infecţiei
E. Utilizarea imunomodulatorilor
64. Imunitatea artificială pasivă este asigurată prin:
A. Administrarea serurilor imune
B. Vaccinare
C. Anticorpii materni
D. Suportarea infecţiei
E. Utilizarea imunomodulatorilor
65. Efectul protector al vaccinării la om a fost demonstrat de către:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
66. Ca fondator al ştiinţei despre vaccinuri este considerat:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
67. Factorii celuleri de rezistenţă nespecifică au fost descrişi pentru prima oară de:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
68. Fondatorul teoriei imunităţii umorale este considerat: HANS BUCHNER BLEADI
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
69. Inactivarea autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă:
A. Fierbere în baia de apă 1000C – 2 ore
B. Încăltirea în baia de apă la 600C – 1 oră
C. Inactivarea fracţionată în baia de apă la 56 – 580 C 30 minute 5-6 zile
D. Tratarea cu fenol 0,3 – 0,5%
E. Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
70. Prezervarea autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă:
A. Fierbere în baia de apă 1000C – 2 ore
B. Încăltirea în baia de apă la 600C – 1 oră
C. Păstrarea la rece
D. Tratarea cu fenol 0,3 – 0,5%
E. Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
71. Vaccinurile vii se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
A. Avirulente
B. Cu virulenţă înaltă
C. Virulenţă atenuată
D. Toxigene
E. Atoxigene
72. Vaccinurile omorâte se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
A. Avirulente
B. Cu virulenţă înaltă
C. Virulenţă atenuată
D. Toxigene
E. Atoxigene
73. Anatoxinele se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
A. Avirulente
B. Cu virulenţă înaltă
C. Virulenţă atenuată
D. Toxigene
E. Atoxigene
74. Anatoxinele se obţin din exotoxine bacteriene prin următoarele procedee:
A. Încălzirea în baia de apă la 600C – 1 oră
B. Încălzire fracţionată în baia de apă la 56-580C 30 minute 5-6 zile
C. Tratare cu fenol de 0,3 – 0,5% la rece
D. Tratare cu formol 0,3 – 0,4 % la cald
E. Tratare cu hidroxid de aluminiu la 18-200C
75. Vaccinurile omorâte administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă

76. Vaccinurile vii atenuate administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
77. Serurile imune omoloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
78. Serurile imune heteroloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă

79. Anatoxinele administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:

A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. 1 – 3 ani
E. Pe viaţă

80. Purificarea şi concentrarea imunoglobulinelor se realizează prin următoarea metodă:

A. Concentrarea gamaglobulinelor prin salifiere
 B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
C. Purificarea serurilor prin dializă şi fermentare
D. Absorbţia anticorpilor de grup
E. Imunizarea animalului cu antigene purificate

81. Purificarea şi concentrarea serurilor antitoxice se realizează prin următoarea metodă:

A. Concentrarea globulinelor prin ultracentrifugare
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
C. Purificarea serurilor prin dializă şi fermentare
D. Absorbţia anticorpilor de grup
E. Imunizarea animalului cu antigene purificate

82. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip IV este implicat următorul factor:

A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

83. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip III este implicat următorul factor:
A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

84. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip II este implicat următorul factor:

A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

85. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I este implicat următorul factor:

A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

86. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip V este implicat următorul factor:

A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

87. În reacţiile de hipersensibilizare de tip I mediate de anticorpi citofili caracteristic este următorul sindrom
clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi

88. În reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic – citolitice) caracteristic este următorul sindrom
clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi
89. În reacţiile de hipersensibilizare de tip III mediate de complexe imune caracteristic este următorul
sindrom clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi

90. În reacţiile de hipersensibilizare de tip IV caracteristic este următorul sindrom clinic:

A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi

91. În reacţiile de hipersensibilizare de tip V caracteristic este următorul sindrom clinic:

A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi

92. Intradermoreacţia de tip anafilactic se manifestă clinic în interval de:

A. 5 – 20 minute
B. 40 – 60 minute
C. 6 ore
D. 24 – 72 ore
E. 15 – 20 zile
 6
Complement multiplu

101. Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :

A. Agentul cauzal
B. Doza infectantă
C. Poarta de intrare
D. Localizarea primară a agentului în organism
E. Prezenţa endotoxinelor
102. Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
A. Paralizii
B. Febră
C. Leucopenie
D. Hipotensiune
E. Hepatosplenomegalie
103. Despre virulenţă se poate afirma:
A. Este un caracter de specie
B. Este un caracter eriditar determinat de genom
C. Este un caracter individual al microbului
D. Este un caracter fenotipic, nestabil
E. Virulenţa poate fi deminuată
104. Patogenitatea reprezintă:
A. Un caracter de specie al microbului
B. Un caracter individual al microbului
C. Este un carcater eriditar, determinat de genom
D. Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
E. Un caracter fenotipic, nestabil
105. Gradul de virulenţă se determină în:
A. Dosis certa letalis
B. Dosis letalis minima
C. Dosis patogenica
D. Dosis letalis50
E. Dosis infecţiosis

106. Factorii structurali care asigură agresiunea microorganismelor:

A. Cilii
B. Pilii
C. Glicocalixul
D. Antigenele de suprafaţă
E. Capsula
107. Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
A. Hialuronidaza
B. Sintetza
Gelatinaza
C. Transferaza
D. Colagenaza
108. Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:

A. Oxidoreductaze
B. Plasmocoagulaza
C. Citocromoxidaza
D. Fibrinolizina
E. Neuraminidaza
109. Enzime citolitice caracteristice microorganismelor patogene:
A. Lecitinaza
B. Hemolizine
C. Leucocidine
D. Trombokinaza
E. Alaninaminotransferaza
110. Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
A. Sunt secretate şi difundează în mediu
B. Au o origine glucidolipidoproteică
C. Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
D. Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
E. Determină o intoxicare generală a organismului
111. Exotoxinele posedă următoarele caractere:
A. Sunt integrate cu celula bacteriană şi nu difundează în mediu
B. Sunt de natură proteică
C. Se inactivează la acţiunea temperaturii
D. Au o putere toxică foarte pronunţată
E. Se obşin prin cultivarea microorganismelor în medii lichide
112. Despre exotoxine se poate afirma:
A. Posedă specificitate asupra anumitor organe şi ţesuturi
B. Sunt antigenice
C. Din ele se obţin anatoxine
D. Se obţin prin cultivare în medii solide
E. Sunt elaborate de toate speciile patogene
113. Endotoxinele se caracterizează prin:
A. Sunt de natură proteică
B. Sunt de natură glucidolipidopolipeptidică
C. Rezistenţă la acţiunea temperaturii
D. Au acţiune asupra anumitor organe şi ţesuturi
E. Se inactivează sub acţiunea formolului
12
114. Despre endotoxine se poate afirma:
A. Sunt termosensibile
B. Nu se inactivează sub acţiunea formolului
C. Posedă o imunogenitate pronunţată
D. Sunt legate de celulă şi se eliberează la distrugerea celulei
E. Au o acţiune toxică puternică
115. Caracteristic pentru endotoxine:
A. Se determină numai la bacteriile grampozitive precis nu
B. Difundează uşor în mediu precis nu
C. Produc o intoxicare generală a organismului?? cel mai probabil da
D. Declanşează sinteza aglutininlor, precipitinelor specifice
E. Nu posedă acţiune specifică asupra unor organe şi ţesuturi
116. De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
A. Prin contiguitate
B. Pe cale limfatică
C. Pe cale hematogenă
D. Prin intermediul trombocitelor
E. Prin intermediul macrofagelor
117. Căile de transmitere a agenţilor patogeni sunt:
A. Transmisivă
B. Aerogenă
C. Anaerobă
D. Alimentară
E. Contact direct
118. Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
A. De infectare
B. Incubaţie
C. Prodromală
D. De stare
E. Convalescenţă
119. Forme de manifestare a infecţiei:??????????????????????????????????????????
A. Persistentă precis da
B. Manifestă ????dacă manifestă se echivalează cu aparentă, atunci da
C. Secundară precis da
D. Mixtă precis da
E. Poliinfecţie
120. Infecţia experimentală include etapele:
A. Adaptare
B. Alimentarea
C. Selectarea şi marcarea
D. Imobilizarea şi infectarea
E. Supravegherea şi necropsia
 121. Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
A. Anticorpii naturali
B. Fagocitoza
C. Lizozimul
D. Limfocitele B
E. Imunoglobulinele clasa Ig G
122. Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
A. Sistemul complement
B. Lizinele
C. Interferonii
D. Limfocitele B
E. Imunoglobulinele G
123. Pentru factorii nespecifici de rezistenţă este caracterisric:
A. Nu posedă specificitate asupra microorganizmelor in vivo
B. Posedă acţiune specifică asupra agentului cauzal
C. Interacţionează specific cu anticorpii
D. Nu posedă acţiune specifică asupra microorganismelor in vitro
E. La adminstrarea în organism crează o imunitate artificială pasivă

124. Acţiune fagocitară posedă celulele:

A. Histiocite
B. Kupffer
C. Limfocite B
D. Limfocite T helperi
E. Polimorfonuclere
125. Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori:
A. Fagocitoză
B. Imunoglobulinele G şi M
C. Antagonismul bacterian
D. Inflamaţie
E. Limfocite
126. Complemetul poate fi activat prin următoarele căi:
A. Biologică
B. Clasică
C. Alternativă
D. Biochimică
E. Artificială
127. Efecte biologice cauzate de complement:????????????????????????????????????????
A. Activat pe cale alternativă posedă acţiune hemolitică
B. Activat pe cale clasică determină efect bacteriolitic
C. Cauzează reacţii de hipersensibilizare de tip II şi III
D. Facilitează fagocitoza
E. Acţiune opsonizantă (pe cale clasica)
128. Interferonii sunt produşi de către:

A. Fibroblaşti
B. Leucocite
C. Macrofagi
D. Limfocite T sensibilizate ????????????????????
E. Plasmocite

Efecte biologice cauzate de complement:

A. Activat pe cale alternativă posedă acţiune hemolitică
B. Activat pe cale clasică determină efect bacteriolitic
C. Cauzează reacţii de hipersensibilizare de tip II şi III
D. Facilitează fagocitoza
E. Acţiune opsonizantă

Interferonii sunt produşi de către:

F. Fibroblaşti
G. Leucocite
H. Macrofagi
 I. Limfocite T sensibilizate
J. Plasmocite
129. Interferonii posedă efecte:
A. Antiviral nespecific
B. Antitumoral
C. Imunomodulator
D. Radioprotector
E. Antiviral specific

130. Despre fagocite se poate afirma:

A. Sunt activate de către opsonine
B. Prezintă antigenele microbiene celulelor imunocompetente
C. Elaborează endotoxine
D. Inactivează complementul
E. Captează şi lizează microorganismelor

131. Particularităţi necaracteristice interferonilor:

A. Sunt produşi de leucocite
B. Sunt elaboraţi de limfocite sensibilizate
C. Sunt produţi de fibroblaşti
D. Posedă acţiune selectivă asupra virusurilor
E. Au acţiune antibacteriană

132. Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi

A. Apar primele după stimul antigenic
B. Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
C. Opsonizează fagocitoza
D. Sunt sensibile la cisteină
E. Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I

133. Despre Ig E se poate afirma:

A. Trec bariera transplacentară
B. Prin intermediul serului transmit starea de hipersensibilizare
C. Au capacitatea de a se ataşa pe membrana mastocitelor
D. Posedă 10 centre active
E. Se produc în stare embrionară

134. Care din proprietăţile enumerate caracterizeaz haptenele?

A. Nu posedă imunogenitate
B. Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
C. Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
D. Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
E. Sun de natură proteică

135. Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:

A. Protejrază mucoasele de agresiunea microbiană
B. Sunt secretate de celule epiteliale
C. Se conţin în lichidul lacrimal
D. Trec bariera transplacentară
E. Sunt sintetizate de plasmocit
 14
136. Dinamica acumulării anticorpilor imuni în ser depinde de următorii factori:????????????
A. Doza antigenului administrat
B. Frecvenţa stimulului antigenic
C. Statusul imun al organismului
D. Vârsta individului
E. Masa corpului

137. Pentru antigenele O sunt caracteristice următoarele particularităţi:

A. Sunt de natură proteică
B. Este constituit din hidrocarburi
C. Prezintă compuşi glucido-lipido-polipeptidici
D. Sunt termolabile
E. Sunt termostabile

138. În declanşarea procesului imun antigenele realizează următoarele funcţii:

A. Antigenitate
B. Imunogenitate
C. Toxicitate
D. Virulenţă
E. Specificitate

139. Posedă imunogenitate şi antigenitate :

A. Lipidele
B. Polizaharidele macromoleculare
C. Acizii nucleici
D. Proteinele
E. Exotoxinele

140. Se deosebesc următoarele variante de antigene:

A. Complete
B. Virulente
C. Haptene
D. Patogene
E. Autoantigene

141. Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet

A. Conţine informaţie eterogenă

B. Declanşează formarea anticorpilor
C. Sensibilizează specific limfocitele
D. Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
E. Nu reacţionează cu anticorpi in vitro

142. Imunitatea dobândită naturală poate fi:

A. Postinfecţioasă
B. Transplacentară
C. Posttransplantară
D. Postvaccinală
E. Posttransfuzională

143. Imunitatea dobândită artificială poate fi:

A. Postinfecţioasă
B. Transplacentară
C. Activă
D. Postvaccinală
E. Pasivă

144. Imunitatea locală este asigurată de :

A. Macrofagi
B. Imunoglobuline clasa IgG
C. Imunoglobuline clasa IgA
D. Imunoglobuline clasa IgM
E. Limfocite T
145. Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
A. Instalarea rapidă după administrarea serului
B. Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
C. Se menţine timp îndelungat
D. Poate fi menţinută prin stimul antigenic
E. Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
146. Pentru studierea imunităţii celulare sunt utilizate următoarele reacţii:
A. De transformare blastică a limfocitelor
B. Imunoenzimatică
C. De rozetare a limfocitelor cu eritrocite de oae
D. Citotoxică a limfocitelor sensibilizate cu antigen
E. Coombs

147. Antigenele colidale sunt depistate în următoarele reacţii:???????????????????????

A. De precipitare inelară
B. Imunodifuzie simplă (Mancini)
C. Imunoelectroforeză
D. De aglutinare pe lamă
E. De aglutinare în tuburi

148. Reacţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru:

A. Cuantificarea anticorpilor din serul pacienţilor cu viroze
B. Cuantificarea anticorpilor în serul bolnavilor cu bacterioze
C. Cuantificarea antigenelor din serul bolnavilor cu bacterioze
D. Seroidentificarea antigenelor virale
E. Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă

149. Reacţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru:

A. Cuantificarea anticorpilor din serul pacienţilor cu viroze
B. Cuantificarea anticorpilor în serul bolnavilor cu bacterioze
C. Cuantificarea antigenelor din serul bolnavilor cu bacterioze
D. Seroidentificarea antigenelor bacteriene
E. Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă

150. Se desting următoarele tipuri a reacţiei de aglutinare:

A. O – aglutinare
B. M – aglutinare
C. H – aglutinare
D. OH – aglutinare
E. W – aglutinare

151. Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:

A. Antigenelor virale
B. Antigenelor corpusculare
C. Complementului
D. Anticorpilor incompleţi
E. Serului hemolitic
152. Reacţiile imunologice se utilizează cu scop de determinare a:
A. Hipersensibilizării organismului faţă de antigene microbiene
B. Statusului imun al organismului
C. Speciei culturii microbiene izolate
D. Antigenelor microbiene în prelevatele patologice ?
E. Anticorpilor specifici în serul pacientului
153. Posedă o sensibilitate relativă mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
A. De aglutinare în tuburi
B. Imunofluorescentă Coons
C. Radioimună
D. Imunoenzimatică
E. Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
 154. Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Formează imunitate antimicrobiană
B. Crează imunitate antitoxică (! DACA II STIMULEAZA ATUNCI DA)
C. Sunt imunogene
D. Nu posedă antigenitate
E. Crează imunitate artificială activă
158. Vaccinurile chimice conţin următoarele componente antigenice microbiene purificate:
A. H flagelare
B. O somatice
C. Polizaharidice capsulare
D. Lipopolizaharidice
E. Virale de suprafaţă
159. Ca adjuvanţi imunologici se utilizează:
A. Ulei de cocos (emulsii uleioase?)
B. Micobacterii, tulpini inactivate
C. Micobacteri, tulpini vii atenuate
D. Fenol 0,3 – 0,5%
E. Mertiolat de sodiu 0,02%
160. Ca adjuvanţi imunologici se utilizează:
A. Fenol 0,3 – 0,5%
B. Hidroxid de aluminiu
C. Mertiolat de sodiu 0,02%
D. Micobacterii, tulpini inactivate
E. Micobacteri, tulpini vii atenuate
161. Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
A. Cultivare andelungată în condiţii optimale
B. Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
C. Prin pasaje multiple pe animale de laborator
D. Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
E. Atenuarea în baia de apă la 56 – 580C câte 30 minute 5-6 zile
162. Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
A. Cultivare îndelungată în condiţii optimale
B. Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
C. Prin pasaje multiple pe animale de laborator
D. Cultivare la temperaturi mai joase decât optimală
E. Atenuarea în baia de apă la 56 – 580C câte 30 minute 5-6 zile
163. Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
A. Sunt absolut reactogene
B. Formează imunitate pe viaţă
C. Formează imunitate eficientă şi de durată
D. Se multiplică în organismul vaccinat
E. Induc o infecţie inaparentă
164. Inactivarea vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene:
A. Expoziţie la temperaturi înalte
B. Prin congelare
C. Cu formaldehidă
D. Cu hidroxid de aluminiu
E. Hidroliza acidă
165. Inactivarea vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene:
A. Expoziţie la temperaturi înalte
B. Prin congelare
C. Cu fenol
D. Cu hidroxid de aluminiu
E. Alcool
166. Vaccinările sunt indicate:
A. În infecţii grave acute în perioada de stare
B. După indicaţii epidemiologice
C. Selectiv individual
D. În perioada de convalescenţă
E. Planificat conform calendarului vaccinărilor
167. În dependenţă de acţiunea orientată se deosebesc următoarele seruri curative:
A. Antigenice
B. Antitoxice
C. Antivirale
D. Antibacteriene
E. Antifungice
 168. Pentru determinarea hipersensibilizării organismului faţă de seruri heteroloage se efectuează
proba cutano - alergică în următoarele reprize:
A. 0,1 ml – 1 : 100 – intracutan
B. 0,1 ml – 1 : 10 - intracutan
C. 0,1 ml – 1: 100 subcutan
D. 0,1 ml – nativ subcutan
E. Doza curativă intramuscular
169. Purificarea şi concentrarea preparatelor serice curative se face prin următoarele metode:
A. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu hidroxid de aluminiu la rece
C. Sedimentarea prin salifiere a globulinelor active
D. Încălzirea serului în baia de apă la 56-580C 5-6 zile
E. Tratarea serului imun cu formaldehidă
170. Purificarea şi concentrarea preparatelor serice curative se face prin următoarele metode:
A. Sedimentarea prin salifiere a globulinelor active
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu hidroxid de aluminiu la rece
C. Purificarea globulinelor prin dializă
D. Încălzirea serului în baia de apă la 56-580C 5-6 zile
E. Deminuarea reactogenităţii prin digestie fermentativă a macroglobulinelor
171. Reacţiile alergice imediate de tip I se manifestă în următoarele intervale de timp:
A. Secunde
B. Minute
C. Câteva ore
D. 24 – 48 ore
E. Câteva zile
172. În reacţiile alergice mediate de anticorpi citofili (de tip I) sunt implicaţi următorii factori:
A. Mastocite
B. Imunoglobuline Ig A
C. Imunoglobuline Ig E
D. Complementul
E. Amine vasoactive (histamina)
173. Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
A. Astmul bronşic
B. Boala serului
C. Artrite reumatoide
D. Şocul anafilactic
E. Urticaria
174. Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Se declanşează după contactul primar cu antigenul
B. Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
C. Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
D. Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
E. Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
175. Reacţiile de hipersensibilitate se clasifică în felul următor:
A. De tip imediat
B. De tip îndelungat
C. Mediate de complement
D. Mediate de anticorpi
Mediate celular

176. În reacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic, citolitice) sunt implicaţi următorii factori:
A. Imunoglobuline clasa Ig E
B. Imunoglobuline clasa Ig M
C. Imunoglobuline clasa Ig G
D. Antigene exprimate pe suprafaţa celulelor proprii
E. Autoantigenele

177. Reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic, citolitice) se pot realiza prin următoarele mecanisme:
A. Elaborarea intensivă de interferoni
B. Activarea sistemului complement
C. Prin opsonizare
D. Citotoxicitate mediată celular anticorpdependentă
E. Citotoxicitate mediată celular anticorpindependentă
178. Peacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic - citolitice) se manifestă prin:
A. Poliartrite reumatoide
B. Reacţii la medicamente
C. Boala serului
D. Anemie hemolitică autoimună
E. Rhesus incompatibilitate

179. Hipersensibilitatea de tip III (mediate de complexe imune) se manifestă prin următoarele forme clinice:
A. Rhesus incompatibilitate
B. Şoc anafilactic
C. Artrite reumatoide
D. Glomerulonefrite
E. Boala serului
180. Mecanismele implicate în fenomenul Arthus:
A. Formarea rapidă de complexe Ag – Ig E
B. Formarea rapidă de complexe Ag – Ig G
C. Depunerea complexelor imune pe pereţii vaselor
D. Activarea sistemului complement
E. Activarea limfocitelor B
181. Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
B. Nu se transmite prin ser
C. Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
D. Se manifestă prin urticarie difuză
E. Se manifeste după 4-5 ore de la inocularea antigenului
182. Imunitatea artificială activă:
A. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
B. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
C. Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
D. Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
E. Se transmite ereditar
183. Imunitatea artificială pasivă:
A. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
B. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
C. Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
D. Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
E. Se transmite ereditar
184. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
Limfocit Tc
Limfocit Th
Limfocit B
Plasmocit
Celula NK
185. Sunt imunocompetente:
A. Limfocitele T
B. Limfocitele B
C. Macrofagii
D. Celulele K
E. Celulele NK
186. Celule implicate în răspunsul imun specific antibacterian:
A. Limfocitele T
B. Limfocitele B
C. Macrofagii
D. Celulele K
E. Celulele NK
178. Limfocitele T - helper posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi IgD
B. IgG şi IgM
C. CD8
D. CD3
E. CD4
188. Limfocitele T - citotoxici posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi IgD
B. IgG şi IgM
C. CD8
D. CD3
E. CD4
189. Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
A. Ganglionii limfatici
B. Ficatul (în perioada embrionară)
C. Splina
D. Măduva osoasă
E. Timusul

190. Organe periferice ale imunităţii sunt

următoarele:
[Link] limfatici
[Link] (în perioada embrionară)
[Link]
D.Măduva osoasă
[Link]
191. Moleculele CMH de clasa I:
A. Sunt formate din 2 catene polipeptidice (alfa şi beta)
B. Sunt exprimate pe suprafaţa tuturor celulelor nucleate din organism
C. Sunt exprimate pe suprafaţa CPA
D. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor endogene interacţionând cu moleculele CD8 de
pe limfocitele Tc
E. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor exogene interacţionând cu moleculele CD4
ale limfocitelor Th
192. Moleculele CMH de clasa II:
A. Sunt formate din 2 catene polipeptidice (alfa şi beta)
B. Sunt exprimate pe suprafaţa tuturor celulelor nucleate din organism
C. Sunt exprimate pe suprafaţa CPA
D. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor endogene interacţionând cu moleculele CD8 de
pe limfocitele Tc
E. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor exogene interacţionând cu moleculele CD4 ale
limfocitelor Th

193. În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:

A. T-CD8+
B. T-CD4+
C. CPA
D. B-limfocite
E. Plasmocite

194. În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:

A. T-CD8+
B. T-CD4+
C. CPA
D. B-limfocite
E. Plasmocite

195. Răspunsul imun primar se caracterizează prin:

A. Perioadă de latenţă de 4-7 zile
B. Perioadă de latenţă de 5-6 ore
C. Producerea de anticorpi IgM
D. Producerea de anticorpi IgG
E. Apariţia celulelor B- memorie

196. Răspunsul imun secundar se caracterizează prin:

A. Perioadă de latenţă de 4-7 zile
B. Perioadă de latenţă de 5-6 ore
C. Producerea de anticorpi IgM
D. Producerea de anticorpi IgG
E. Apariţia celulelor B- memorie
 197. Imunitatea celulară este indusă în special de către:
A. Proteine virale
B. Proteine tumorale
C. Polizaharide
D. Proteine ale CMH
E. Exotoxine microbiene

198. Dezvoltarea unei reacţii imune celulare este favorizată de inocularea Ag pe următoarele căi:
A. Intravenoasă
B. Intradermică
C. Intramusculară
D. Intraperitoneală
E. Subcutanată

199. În declanşarea răspunsului imun macrofagii pot realiza următoarele funcţii:

A. Hemotaxie
B. Fagocitoză
C. Secreţie de substanţe biologic active
D. Prezentarea antigenelor prin intermediul MHC - II
E. Prezentarea antigenelor prin intermediul MHC – I

200. La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:

A. Plazmocitele
B. Limfocitele B
C. Trombocitele
D. Limfocitele T
[Link]

REactie de latex Aglutinare

Aglutinare pe lama, varianta pozitiva si negativa

Hemoliza
Reactie de fixare a complementului . Lipsa hemolizei -reactie pozitiva, prezenta sangelui rosu -reactie negativa

Imunofluorescenta

Imunoglobulina A (dimer)
Imunoenzimatica, serodiagnostic

Imunoglobulina M (pentamer)

Reactia Western Blot

 TESTE PENTRU TOTALIZAREA nr. 3
anul de studii 2016-2017

COMPLEMENT SIMPLU

1. Selectați factorul care NU are funcție de barieră antimicrobiană:

a) Tegumentul
b) Mucusul
c) Acidul gastric
d) Amilaza salivară
e) Microflora intestinală

2. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:

a) C3b
b) C3bBb
c) Factorul B
d) Factorul H
e) Factorul D

3. Indicați complexul de atac membranar:

a) Factorul B
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina

4. Precizați rolul fracției C3b a complementului:

a) Este un chemotactic
b) Este o anafilatoxină
c) Opsonizează bacteria
d) Distruge celula bacteriană
e) Este o formă inactivă a fracției C3

5. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

a) Este o structură citoplasmatică
b) Activează complementul
c) Este o enzimă proteolitică
d) Descompune catena glicanică din peptidoglican
e) Este eliberat de mastocite

6. Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria:

a) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
b) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente
c) Prin fagocitoză
d) Prin secreția complementului
e) Prin secreția interferonilor

7. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori de complement:

a) C1q
b) C1s
c) C3b
d) C5a
e) C9

8. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

a) Glicolipide
b) Citokine
c) Enzime
d) Hormoni
e) Anticorpi

9. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:

a) C2
b) C4
c) C4b
d) C5a
e) C3

10. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un stimul
antigenic primar:
a) 10 min
b) 1 oră
c) 5-7 zile
d) 3-4 săptămâni
e) Doar după un contact repetat cu antigenul

11. Plasmocitele secretă:

a) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe suprafața limfocitului B
activat
b) Anticorpi cu două specificități
c) Anticorpi cu diferite specificități
d) Citokine
e) Lizozim

12. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:

a) Toleranță
b) Anergie
c) Memorie
d) Imunitate naturală
e) Hipersensibilitate

13. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților infecțioși:
a) Autoanticorpi
b) Opsonine
c) Toxoizi
d) Killeri naturali
e) Nespecifici

14. Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari din macrofage sunt distruși mai
eficient:
a) Anticorpi
b) Kinine
c) Properdină
d) Interferon gamma
e) Anafilatoxine

15. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:
a) Determină protecție contra diferitor antigene
b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
c) Se produc anticorpi fixatori de complement
d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
e) Este mai intens și mai rapid

16. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

a) Macrofagele
b) Limfocitele T
c) Plasmocitele
d) Eozinofilele
e) Celulele NK

17. Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:

a) Memoria imunologică
b) Efectul multivalent al măduvei osoase
c) Activarea complementului
d) Degranularea mastocitelor
e) Selecția clonală a limfocitelor

18. Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:

a) Anticorpii
b) Limfocitele Tc
c) C3b
d) C1q
e) Complexul de atac membranar

19. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente
20. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:
a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
c) Este responsabil de legarea antigenului
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice

21. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):

a) Nu are catena de legătură J
b) Nu are component secretor
c) Este un dimer
d) Activează complementul pe cale clasică
e) Traversează bariera placentară

22. Selectați caracterul specific pentru IgM:

a) Posedă afinitate înaltă
b) Este un tetramer
c) Manifestă activitate aglutinantă slabă
d) Nu activează complementul
e) Are până la 10 centre active (paratopi)

23. Selectați caracterul specific pentru IgD:

a) Este un pentamer
b) Este rezistentă la degradarea proteolitică
c) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B
d) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor
e) Se conține în lapte

24. Selectați caracterul specific pentru IgE:

a) Este abundență în salivă
b) Se fixează de mastocite prin fragmentul Fc
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare

25. Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui limfocit B:
a) IgA
b) sIgA
c) IgE
d) IgG
e) IgM

26. Precizați ce reprezintă un receptor TCR:

a) Un monomer de Ig
b) Un tetramer
c) Un homodimer
d) Un heterodimer
e) O moleculă monocatenară

27. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa II:
a) Toate celulele macroorganismului
b) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
c) Doar celulele activate de interferon
d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
e) Celulele infectate cu virus
28. Selectați afirmația corectă despre legătura dintre un antigen și un anticorp:
a) Nu este afectată de rigiditatea moleculei
b) Nu este afectată de prezența sau absența apei
c) Implică legături covalente
d) Este optimizată de complementaritatea spațială a epitopului și paratopului
e) Nu este afectată de nivelul pH-ului

29. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp:
a) Doar forțe electrostatice
b) Doar forțe Van der Waals
c) Doar forțe hidrofobice
d) Doar legături de hidrogen
e) O combinație din toate forțele enumerate

30. Selectați afirmația corectă despre epitop:

a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul
b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului

31. Șocul septic asociat cu bacteriile gramnegative este determinat de:

a) Lipopolizaharidul din peretele celular
b) Secreția enterotoxinei
c) Agregarea trombocitelor
d) Blocarea secreției de citokine
e) Fragmente de peptidoglican

32. Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:

a) Cantitatea absolută de anticorpi specifici
b) Afinitatea anticorilor
c) Aviditatea anticorpilor
d) Concentrația anticorpilor specifici
e) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv (cel puțin +++)
într-o test-sistemă

33. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent
străin:
a) Anticorpul
b) TCR
c) BCR
d) Receptorul toll-like (TLR)
e) Complexul de atac membranar al complementului

34. Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunității dobândite:
a) Epitop
b) Izotip
c) Paratop
d) Citokină
e) Chemokină

35. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:
a) Lanțul ușor
b) Fab
c) Fc
d) Zona-balama
e) Locul de fixare a complementului

36. Indicați ce reprezintă o haptenă:

a) O grupare chimică de dimensiuni mici care interacționează cu anticorpi preformați
b) Un epitop
c) Un paratop
d) Un imunogen
e) O proteină purtătoare (carrier)

37. Selectați afirmația corectă despre un epitop conformațional:

a) Este prezentat de către CMH
b) Este uzual concav
c) Este constituit de o secvență peptidică liniară continuă
d) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice situate la distanță
e) Activează limfocitele Th1

38. Selectați afirmația corectă despre superantigene:

a) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
b) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
c) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
d) Determină anergie clonală
e) Activează limfocitele Th1

39. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului:

a) Alterează permeabilitatea vasculară
b) Stimulează fagocitoza
c) Induce formarea C3-convertazei
d) Induce formarea C5-convertazei
e) Opsonizează bacteriile

40. Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de activare a
complementului:
a) Antigenul
b) Factorul B
c) Complexul antigen-IgG
d) Lipopolizaharidul bacterian
e) Agregate de IgG

41. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:

a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare/anafilatoxine
c) Stimularea fagocitozei bacteriilor acoperite cu Ig E
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2
e) Scindarea fracției C3

42. Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:

a) Interleukina 1
b) Interleukina 2
c) Interleukina 4
d) Interleukina 10
e) Interferonul gamma
 43. Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de
reacția de hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune):
a) Tipul de Ig care participă în reacție
b) Locul formării complexului antigen-anticorp
c) Participarea complementului
d) Participarea limfocitelor T
e) Participarea macrofagelor

44. Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă):

a) Edem fără infiltrat celular
b) Infiltrat celular leucocitar
c) Infiltrat din limfocite T și macrofage
d) Infiltrat din eozinofile
e) Hiperemie fără infiltrat

45. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

a) Limfocitele B
b) Limfocitele T
c) Ig A
d) Ig G
e) Ig M

46. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

47. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

48. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

49. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

50. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

a) Ig A
b) IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

51. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

52. Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului Fc:
a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite

53. Exotoxinele pot fi neutralizate cu ajutorul:

a) Anticorpilor
b) Complementului
c) Anatoxinelor
d) Interferonului
e) Enzimelor proteolitice

54. Limfocitele T citotoxice:

a) Posedă receptorul CD4
b) Recunosc antigene virale native
c) Producerea lor este indusă de către virusuri omorâte
d) Omoară celulele infectate cu virus
e) Omoară direct virusurile

55. Indicaţi fracția complementului care manifestă efect chemotactic pentru leucocite:
a) C9
b) C5a
c) C5b
d) C3b
e) C5b6789

56. Indicați factorul care determină activarea macrofagelor pentru a distruge bacteriile facultativ-intracelulare:
a) Properdina
b) Anafilatoxina
c) Interferonul gamma
d) Complementul
e) Asnticorpii

57. Celulele purtătoare de molecule CMH I asociate cu un peptid sunt țintă pentru:
a) Limfocite B
b) Limfocite Tc

↑
c) Limfocite Th1
d) Limfocite Th2
e) Celule dendritice

58. Precizaţi calea de activare a complementului:

a) Butilen-glicolică
b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) Clasică
e) Oxidativă

59. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig D
d) Ig M
e) Ig G

60. Indicaţi ce NU este caracteristic IgG:

a) Neutralizează toxine bacteriene
b) Opsonizează celule
c) Traversează placenta
d) Apare în cursul unui răspuns imun primar
e) Fixează complementul

61. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:

a) Hemaglutinare
b) Imunofluorescență
c) Hemoliză
d) Precipitare
e) Inhibare a hemaglutinării

62. Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:

a) Bacterioliză
b) Imobilizare
c) Hemaglutinare
d) Imunofluorescență
e) Precipitare

63. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul R

64. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F

65. În splină se produce răspunsul imun față de antigene aflate în:

a) Intestin
b) Leziuni ale tegumentului
c) Faringe
d) Sânge
e) Tractul urogenital

66. Indicați ce produc limfocitele B din lamina propria:

a) IgD
b) Component secretor izolat
c) IgA
d) IgE
e) sIgA

67. Selectați celula care prezintă markerul CD8:

a) Limfocitul B
b) Limfocitul Th
c) Macrofagul activat
d) Limfocitul Tc
e) Mastocitul

68. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D

69. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii:

a) Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
c) Anti poliomielită
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă

70. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B:
a) 2 – 4 zile
b) 24 ore
c) O lună
d) Două luni
e) 12 luni

71. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser heterolog:
a) Reacție citotoxică
b) Șoc endotoxinic
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii

72. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic):

a) Este intens
b) Este rapid
c) Este eficient
d) Memorie rapidă
e) Toate de mai sus

73. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:

a) Proteină
b) Carbohidrat
c) Glicoproteină
d) Acid gras
e) Complex lipopolizaharidic

74. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:

a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama

75. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:

a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE

76. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE

77. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:

a) Adjuvantul
b) Antiserul
c) Antigenul purificat
d) Haptena
e) Imunoglobulina

78. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:

a) Limfocitele
b) Plasmocitele
c) Mielocitele
d) Hibridomul
e) Celulele splinei

79. Indicați esența opsonizării:

a) Degranularea lizosomei
b) Aglutinarea hematiilor
c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement
d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
e) Inactivarea virusurilor

80. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen în cazul unei reacții de
hipersensibilitate de tipul I:
a) Legarea IgG de mastocite prin intermediul Fc
b) Degranularea mastocitelor sensibilizate
c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Contracția musculaturii netede
e) Vasodilatare

COMPLEMENT MULTIPLU

1) Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor:

A. Factori de structură
B. Factori biochimici
C. Factori enzimatici
D. Factori toxici
E. Factori de transport

2) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:

A. Membrana externă
B. Capsula
C. Fragmente de peptidoglican
D. Mezozomii
E. Fimbriile

3) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:

A. Acizii lipoteichoici
B. Proteina A la [Link]
C. Sporul
D. Sisteme de secreție
E. Proteina M la [Link]

4) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:

A. Dehidrogenaza
B. ADN-aza
C. Neuraminidaza
D. Hemaglutinina
E. Elastaza

5) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:

 A. IgA- proteaza
B. Colagenaza
C. Lizozima
D. Hialuronidaza
E. Fibrinolizina

6) Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene:

A. Sunt elaborate doar de bacterii G+

B. Sunt de origine proteică
C. Manifestă specificitate de acțiune
D. Sunt imunogene
E. Acționează la locul de secreție

7) Indicați exotoxinele bacteriene citolitice:

A. Toxina botulinică
B. Toxina holerică
C. Lecitinaza
D. Hemolizina
E. Fibrinolizina

8) Indicați exotoxinele bacteriene citotoxice:

A. Hemolizina
B. Toxina tetanică
C. Leucocidina
D. Toxina holerică
E. Toxina difterică

9) Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene:

A. Este prezentă doar la bacterii G-

B. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
C. Este de origine proteică
D. Determină efecte generale
E. Este înalt imunogenă

10) Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)

A. Limfocitele B și T
B. Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D. Sistemul complement
E. Lizozima

11) Selectați caracterele specifice imunității dobândite:

A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen

B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții
E. Memorie imunologică

12) Indicați caracterele de bază ale imunității umorale:

 A. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc

13) Indicați caracterele de bază ale imunității celulare:

A. Este realizată prin intermediul limfocitelor T

B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
E. Participă la activarea macrofagelor

14) Indicați particularitățile unui antigen complet:

A. Este de natură proteică sau complexă

B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este neimunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate

15) Indicați particularitățile unui antigen incomplet:

A. Are masă moleculară mică

B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)

16) Indicați particularitățile unui superantigen:

A. Este de natură proteică

B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată

17) Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:

A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu receptorul
unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor B

18) Indicați organele centrale ale Sistemului Imun:

A. Splina
B. Maduva osoasă
C. Ganglionii limfatici
D. Plăcile Payer
E. Timusul
19) Indicați organele periferice ale Sistemului Imun:

A. Splina
B. Timusul
C. Plăcile Payer
D. Amigdalele
E. Măduva osoasă

20) Selectați afirmațiile corecte despre BCR:

A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Este reprezentat de pentameri de IgM
D. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
E. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau membranare

21) Selectați afirmațiile corecte despre TCR:

A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
D. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe suprafața CPA
E. Este constituit din două catene proteice

22) Selectați afirmația corectă despre procesarea antigenelor endogene:

A. Asocierea cu CMH clasa II
B. Dezintegrarea proteinelor în fagolizosomă
C. Dezintegrarea proteinelor de către proteasome
D. Disocierea catenei invariabile
E. Asocierea cu CMH clasa I

23) Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de maturizare:

A. TCR
B. BCR
C. CD3
D. CD4
E. CD8

24) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4:

I
A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II
B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
E. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular

25) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8:

A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
E. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite
26) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1:

A. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule

dendritice
B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
C. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
D. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și
diferențierii limfocitelor Tc
E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților

27) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2:

A. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13

B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii
limfocitelor Tc
D. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
E. Recunosc antigene prezentate de limfocite B

28) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un antigen specific:

A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Proliferarea
D. Activarea
E. Producerea și secreția Ig

29) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un antigen specific:

A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Activarea
D. Sinteza de Ig
E. Proliferarea

30) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „profesioniste”:

A. Hematiile
B. Macrofagele
C. Leucocitele
D. Celulele dendritice
E. Limfocitele B

31) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „neprofesioniste”:

A. Hepatocitele
B. Hematiile
C. Celulele epiteliale
D. Limfocitele T și B
E. Celulele endoteliale

32) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate (CMH):

A. Reprezintă un complex polizaharidic

B. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
 C. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
D. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T
E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B

33) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:

A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T

34) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II:

A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T

35) Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):

A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor

B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen

36) Indicați elementele de structură ale unei molecule de Ig:

A. Două catene glicoproteice L

B. Două catene glicoproteice M
C. Un fragment Fab
D. Doi epitopi
E. Un fragment Fc

37) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:

A. Molecula de IgM este un dimer

B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

38) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:

A. Molecula de IgG este un dimer

B. Molecula de IgG este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

39) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:

A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane

 B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor

40) Precizați particularitățile imunității umorale:

A. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc

B. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
C. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
D. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
E. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B

41) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-independent:

A. Moarte prin apoptoză

B. Proliferare (expansiune clonală) directă
C. Diferențiere în plasmocite
D. Diferențiere în celule efectoare Tc
E. Inducerea memoriei imunologice

42) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-dependent:

A. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul Th activate de

același antigen
B. Moarte prin apoptoză
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D. Diferențiere în plasmocite
E. Inducerea memoriei imunologice

43) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo:

A. Neutralizarea toxinelor bacteriene

B. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
C. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
D. Opsonizarea bacteriilor
E. Neutralizarea intracelulară a virusurilor

44) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar:

A. Faza de latență durează 4-7 zile

B. Faza de latență durează câteva ore
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie

45) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral secundar:

A. Faza de latență durează 4-7 zile

B. Faza de latență durează câteva ore
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie

46) Precizați particularitățile imunității celulare:

 A. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
B. Este asigurată de limfocitele T
C. Elimină microbii din vacuole fagocitare
D. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți intacelulari (bacterii, virusuri)
E. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene

47) Precizați mecanismele imunității celulare:

A. Limfocitele Th2 induc producerea Ig

B. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact direct, stimulînd capacitatea lor de
a distruge microorganismele facultativ-intacelulare
C. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin intermediul unor citokine (IFN-γ),
stimulând capacitatea lor de a distruge microorganismele facultativ-intacelulare
D. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele infectate cu paraziți intracelulari
E. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate prin acțiunea concomitentă a
perforinelor și granzimelor

48) Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care:

a) Şi-a pierdut imunogenitatea
b) Şi-a păstrat imunogenitatea
c) Şi-a păstrat toxicitatea
d) Şi-a pierdut toxicitatea
e) Şi-a păstrat antigenitatea

49) Indicaţi căile de activare a complementului:

a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară

50. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:

a) Origine complexă
b) Natură lipidică
c) Posedă imunogenitate
d) Nu posedă antigenitate
e) Masa moleculară mai mare de 10kD

51. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:

a) Nu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică
c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
d) Posedă imunogenitate
e) Posedă antigenitate
52. Numiţi proprietăţile complementului:
a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
b) Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d) Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă

53. Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică (imunitatea înnăscută):
a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele

54. Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:

a) Măduva osoasă
 b) Ganglionii limfatici
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi

55. Selectaţi organele centrale ale sistemului imun:

a) Ganglionii limfatici
b) Măduva osoasă
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesutur

56. Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:

a) Originea antigenului
b) Durata perioadei latente
c) Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial

57. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare:

a) Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex

58. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:

a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza
e) O – streptolizina

59. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:

a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției

60. Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra macroorganismului:

a) Paralizii
b) Febră
c) Leucopenie
d) Hipotensiune
e) Hemoragii

61. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:

a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) RFC
e) Analiza radioimună

[Link]ți tipurile de seruri imune curative după destinație:

a) Antihelmintice
b) Antitumorale
c) Antibacteriene
d) Antivirale
e) Antitoxice

[Link]ți cele mai inofensive preparate biologice:

 a) Serul antitoxic antidifteric ecvin
b) Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică
c) Imunoglobulina standardă
d) Imunoglobulina antistafilococică umană
e) Serul heterolog antitetanic

64. Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman sensibilizat în urma administrării
serurilor imune heteroloage:
a) Complementul
b) Lizozima
c) Histamina
d) Serotonina
e) Prostaglandine

65. Indicaţi serurile imune antitoxice:

a) Antileptospirozic
b) Antibotulinic
c) Antiantrax
d) Antitetanic
e) Antidifteric

66. Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune:

a) Antipertussis
b) Antibotulinic
c) Antigangrenos
d) Antidifteric
e) Antigripal de tip A

67. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat:

a) Conține microorganisme vii
b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
c) Stimuleaza doar imunitatea umorala
d) Conține exotoxină modificată
e) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I si II

68. Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:

a) Eritrocite de berbec
b) Fosfat de aluminiu
c) Hidroxid de aluminiu
d) Particule de latex
e) Ribozomi bacterieni

69. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:

a) Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute

[Link]ți afirmația corectă despre virulenţă:

a) Este un caracter de specie
b) Este un caracter stabil
c) Este determinată genetic
d) Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) Virulenţa unei tulpini poate fi diminuată

[Link]ți afirmațiile corecte despre patogenitate:

a) Este un caracter de specie
b) Este un caracter de tulpină
c) Este un caracter determinat genetic
d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a declanşa o infecţie
72. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) Granulațiile de volutină
b) Pilii
c) Glicocalixul
d) Antigenele de suprafaţă
e) Capsula

73. Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor patogene:

a) Hialuronidaza
b) Sintetaza
c) Neuraminidaza
d) Transferaza
e) Colagenaza

74. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:

a) Oxidoreductaza
b) Plasmocoagulaza
c) Citocromoxidaza
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza

75. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene:

f) Sunt secretate în mediul extracelular
g) Sunt de natură lipopolizaharidică
h) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
i) Acționează imediat
j) Sunt imunogene

76. Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene:

a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b) Sunt de natură proteică
c) Sunt inactivate la temperaturi înalte
d) Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
e) Pot fi transformate în anatoxine

77. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:

a) Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi ţesuturi
b) Nu sunt imunogene
c) Pot fi transformate în anatoxine
d) Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene

78. Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene:

a) Este termosensibilă
b) Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) Posedă imunogenitate pronunţată
d) Este eliberată în urma lizei celulei bacteriene
e) Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către macrofage

79. Selectați citokinele produse de limfocitele Th2:

a) IFN-gamma
b) TNF
c) IL-4
d) IL-5
e) IL-1

80. Selectați citokinele produse de limfocitele Th1:

a) IFN-gamma
b) TNF
c) IL-4
d) IL-5
e) IL-1

81. Indicați perioadele maladiei infecţioase:

a) De infectare
b) De incubaţie
c) Prodromală
d) De stare
e) De reconvalescență

82. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G

83. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Limfocitele T
b) Macrofagele
c) Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen

84. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):
a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozima din lacrimi şi salivă

85. Precizați căile de activare a complementului:

a) Biologică
b) Clasică
c) Alternativă
d) Biochimică
e) Lectinică

86. Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa IgM:

a) Apar primele după un stimul antigenic primar
b) Traversează bariera placentară
c) Structural reprezintă un pentamer
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I

87. Precizați proprietățile haptenelor:

a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii specifici
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică

88. Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:

a) Protejează mucoasele de infecția microbiană
b) Sunt secretate de celulele epiteliale
c) Reprezintă un dimer
d) Trec bariera placentară
e) Sunt sintetizate de plasmocite

89. Indicați particularitățile antigenului O:

a) Este de natură proteică
b) Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor gramnegative
c) Prezintă un compus lipopolizaharidic
 d) Este termolabil
e) Este termostabil

90. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:

a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi

91. Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile serologice:
a) Hematii de berbec
b) Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) Trombocite
d) Ribozomi
e) Particule de latex

92. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:

a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrativă

93. Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:

a) Hemaglutinare indirectă
b) Hemoliză
c) Imunofluorescenţă indirectă
d) Fixare a complementului
e) Bacterioliză

94. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:

a) Depistarea antigenelor virale
b) Depistarea antigenelor corpusculare
c) Titrarea complementului din serul sangvin
d) Determinarea anticorpilor incompleţi
e) Efectuarea reacției de fixare a complementului

95. Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:

a) De aglutinare în tuburi
b) De imunofluorescenţă
c) Radioimună
d) Imunoenzimatică
e) De precipitare în gel

96. Indicați particularitățile anatoxinelor:

a) Stimulează imunitate antimicrobiană
b) Stimulează imunitate antitoxică
c) Sunt imunogene
d) Nu posedă antigenitate
e) Sunt lipsite de toxicitate

97. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:

a) Nu există restricţii în utilizare
b) Pot fi păstrate timp îndelungat
c) Induc imunitate eficientă şi de lungă durată
d) Se multiplică în organismul vaccinat
e) Induc doar imunitate locală

98. Precizați indicațiile vaccinărilor:

a) În perioada de stare a infecţiilor acute
b) După indicaţii epidemiologice
 c) Selectiv individual
d) În perioada de convalescenţă
e) Planificat conform Calendarului vaccinărilor

99. Selectați tipurile serurilor imune curative după destinație:

a) Antigenice
b) Antitoxice
c) Antivirale
d) Antibacteriene
e) Antiprionice

100. Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de tipul I:

a) Mastocitele
b) Imunoglobulinele Ig A
c) Imunoglobulinele Ig E
d) Complementul
e) Amine vasoactive (histamina)

101. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:

a) Astmul bronşic
b) Boala serului
c) Artrite reumatoide
d) Şocul anafilactic
e) Urticaria

102. Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:

a) Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b) Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
e) Sunt alergen-specifice

103. Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:

a) Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
b) Nu se transferă prin seruri imune
c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de contact, granulom)
d) Se manifestă prin urticarie difuză
e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului

104. Selectați particularitățile imunității artificiale active:

a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar

105. Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:

a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar

106. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:

a) Limfocitele Tc
b) Limfocitele Th
c) Limfocitele B
d) Plasmocitele
e) Celulele NK

107. Selectați celulele imunocompetente:

k) Limfocitele T
 l) Limfocitele B
m) Macrofagele
n) Celulele K
o) Celulele NK

108. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun umoral:

a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocitele

109. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun celular:

a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocitele

[Link]ți particularitățile răspunsului imun umoral primar:

a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Producerea inițială de anticorpi IgM
d) Producerea inițială de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie

111. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:

a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Producerea de anticorpi IgM
d) Producerea de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie

112. Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui răspuns imun:
a) Plasmocitele
b) Trombocitele
c) Limfocitele B
d) Limfocitele T
e) Macrofagele

113. Indicați efectele biologice realizate de IgG:

a) Neutralizarea toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

114. Indicați efectele biologice realizate de IgE:

a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

115. Indicați efectele biologice realizate de IgM:

a) Degranularea mastocitelor
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor

116. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:

a) O lună
b) 2 luni
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 6 luni

117. Selectați vaccinurile vii atenuate:

a) BCG
b) Anti-hepatita B
c) Anti-oreion
d) Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic

118. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor:

a) CMH clasa I
b) CMH clasa II
c) CMH clasa III
d) C3b
e) C5a

119. Indicați proprietățile limfocitelor B:

a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice
b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea anticorpilor
c) Pot acționa ca o CPA
d) Pot recunoaște doar antigene prezentate de CMH
e) BCR este constituit din molecule de IgG

120. Indicați proprietățile limfocitelor T:

a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice
b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea anticorpilor
c) Pot acționa ca o CPA
d) Pot recunoaște doar antigene prezentate de CMH
e) TCR este constituit din molecule de IgM
50 %- 173

Grupul (tema): Tema01

Întrebarea [Link] imunologiei celulare au fost puse de?

1. Berhing, Mecinicov
2. Jenner, Kitasato
3. Pasteur
4. Mecinicov

Întrebarea [Link] imunităţii umorale se datorează savanţilor?

1. Pasteur, Mecinicov
2. Jenner, Mecinicov
3. Berhing, Pasteur
4. Berhing, Kitasato

Întrebarea [Link] imunologiei este determinat de noţiunile?

1. Imunogenetică, imunochimie, imunopatologie

2. Imunoprofilaxie, imunoterapie, imunofarmacologie
3. Imunogenetică imunoterapie, imunoecologie
4. Imunoprofilaxie, imunofarmacologie, imunolimfopenie

Întrebarea [Link] a evocat rolul rezistenţei antiinfecţioase?

1. Jehova
2. Homer, Rigler
3. Tukidide
4. Jenner, Koch

Întrebarea [Link] a fost aplicată în sec.?

1. X – XII
2. IX - XI
3. X – XVI
4. X - XI

Întrebarea [Link] cine sunt legate strict fenomenele de imunitate?

1. Procesele infalamatorii, variaţii genetice

2. Procesele infecţioase , procesele imune
3. Procesele infecţioase
4. Variaţiile patogenetic

Întrebarea [Link] subînţelegem prin fenomen imunologic?

1. Reacţii de răspuns faţă de structuri morfologice şi patogenice a unui organism

2. Reacţii de răspuns faţă de structuri imunogene şi biochimice străine de organism
3. Reacţii de răspuns faţă de structuri mofologice şi biochimice străine de organism
4. Reacţii de răspuns faţă de structuri fiziologice şi biochimice străine de organism

Întrebarea [Link] vaccinare ştiinţifică a fost afectuată de?

1. Ramon, Homer
2. Ehrlich
3. Jenner
4. Pasteur, Homer
Întrebarea [Link] "vaccinare" a fost propus de?

1. Babeş
2. Pasteur
3. Jenner, Babeş
4. Mecinicov,Rigler

Întrebarea [Link] imunizărilor a fost încununată de utilizarea vaccinului?

1. Antirabic (1885)
2. Antirabic (1881)
3. Antivariolic (1881)
4. Antipasteurelic (1885)

Întrebarea [Link] leucocitelor în imunitatea naturală sau dobăndită au fost descoperite de?

1. Pasteur
2. Mecinicov
3. Ehrlich
4. Jenner

Întrebarea 12.În ce an a fost descoperit fenomenul de fagocitoză?

1. 1884 - 1885
2. 1881 - 1884
3. 1884
4. 1881-1883

Întrebarea [Link]ăţile bactericide ale serului sangvin şi alexinei au fost descoperite în anul?

1. 1887 - 1888
2. 1887-1889
3. 1888-1890
4. 1888 - 1889

Întrebarea [Link] tetanosului şi difteriei a fost propusă de?

1. Kitasato, Behring
2. Behring,Pasteur
3. Kitasato,Nuttal
4. Nuttal, Buchner

Întrebarea [Link] a demonstrat Enrlich?

1. Toxinele vegetale pot fi iminogene
2. Toxinele animale pot fi imunogene
3. Toxinele bacteriene pot fi antigenice
4. Toxinele vegetale pot fi antigenice

Întrebarea [Link]ţii români Boivin şi Mesrobeanu descoperă?

1. Antigenele glucido - lipido - polipeptidice

2. Antigenele glucido - lipido - capsulare
3. Antigenele polipeptido - lipido - proteice
4. Antigenele lipido - flagelare

Întrebarea [Link]ţiile alergice au fost descoperite de?

1. Koch,1891
2. Koch, Pasteur, 1890
3. Koch, Pasteur, 1891
4. Koch, 1890

Întrebarea [Link]ţele reacţiilor antigen - anticorp se consideră a fi?

1. Reacţia la maleină, anafilaxia, boala edemelor

2. Reacţia la vaccin, anafilaxia, boala serului
3. Boala serului, reacţia la antibiotice, anafilaxia locală
4. Boala serului, reacţia la tuberculină, anafilaxia locală

Grupul (tema): Tema02

Întrebarea [Link] complementilui pe cale alternativă este iniţiată de?

1. T- şi B limfocite ,complexe antigen-anticorp

2. Complexe endotoxine - properdină
3. Lizine, endotoxine ,limfocite,antigeni
4. Complexe endotoxine, antigen - anticorp

Întrebarea [Link] de rezistenţă nespecifică a organismului sunt?

1. Anticorpii naturali, fagocitoza, lizozimul

2. Anticorpii naturali,fagocitoza,lizozimul,properdina
3. Limfocitele T şi B ,fagocitoza, imunoglobulinele
4. Alexina, properdina , anticorpii sintetici,fagocitoza

Întrebarea [Link] complementului pe cale clasică este iniţiată de?

1. Complexe antigen-anticorp, endotoxine - properdină

2. Complexe antigen-anticorp, complexe endotoxine - exotoxine
3. Imunoglobuluine A serice şi secretorii
4. Complexe antigen - anticorp

Întrebarea [Link] naturală activată este asigurată prin?

1. Administrarea serurilor imune

2. Suportarea infecţiei
3. Anticorpii materni
4. Suportarea vaccinării, administrarea antibioticelor

Întrebarea [Link] asupra celulei bacteriene are acţiune?

1. Protectivă
2. Distructivă
3. Distructivă,dezintegratoare
4. Protectivă, dezintegratoare

Întrebarea [Link] este prezent în următoarele umori ale organismului cu excepţia?

1. Amigdale, lacrimi,salivă
2. Salivă, plasmă, ficat
3. Salivă, plasma sanguină
4. Salivă, stomac, plasmă

Întrebarea [Link] factorii nespecifici de rezistenţă este caracteristic?

1. Nu posedă acţiune specifică asupra microorganismelor „in vivo” şi „in vitro”

2. La administrarea în organism crează o imunitate artificială pasivă
3. Nu posedă acţiune specifică asupra microorganismelor şi anticorpilor
4. Posedă acţiune specifică asupra agentului cauzal

Întrebarea 26.În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate?

1. Fagocite, monocite
2. Fagocite
3. T-limfocite, ser sanguin
4. Plasmocite, B-limfocite,fagocite

Întrebarea [Link]ţierea căii alternative a complementului este asigurată de?

1. Anticorpi naturali, complexe antigen-anticorp

2. Fracţiunea C3
3. Anticorpi naturali
4. Complexe antigen-anticorp

Întrebarea [Link]ţiune fagocitară posedă celulele?

1. Histocite, polimorfonucleare,limfocite B, Kupffer

2. Histocite, Kupffer, polimorfonucleare
3. [Link] T, fagocite
4. Histocite,plasmocite, polimorfonucleare

Întrebarea [Link] este o enzimă care?

1. Lizează eritrocitele şi limfocitele

2. Participă în RFC şi RA
3. Distruge peretele celular bacterian
4. Distruge peretele bacterian şi celular
Întrebarea [Link] comportă următoarele faze cu excepţia?

1. De apropiere
2. De neutralizare
3. De distrugere
4. De înglobare

Întrebarea [Link] substanţelor macromoleculare sau copusculare este caracteristică fenomenului de?

1. Pinocitoză
2. Fagocitoză
3. Chemotactism
4. Endocitoză

Întrebarea [Link] lizează M. tuberculosis şi S. aureus?

1. Fagocitele, limfocitele T
2. Polipeptidele bazice,polipeptidele simple
3. Polipeptidele bazice,alexina, limfocitele B
4. Polipeptidele bazice

Întrebarea [Link]ţi speciile care traversează mucoasele şi pielea?

1. Brucella, E. coli, Francisella

2. Brucella, Francisella
3. Francisella, Pseudomonas
4. Brucella, Clostridium, Francisella

Întrebarea [Link] modifecări suferă bacteriile înglobate?

1. Afinităţi tinctoriale distructive, devin globulare

2. Afinităţi tinctoriale, devin globuloase
3. Afinităţi rezistente fagocitare, devin fibrilare
4. Afinităţi distructive ,emit pseudopode

Întrebarea 35.În procesul general de endocitoză se încadrează fenomenul?

1. Pinocitozei, leucocitozei
2. Pinocitozei, fagocitozei
3. Pinocitozei
4. Fagocitozei, pinocitozei

Întrebarea 36.În prezenţa ionilor de Ca şi Mg are loc activarea sistemului?

1. Fagocitar
2. Complement
3. Anticorp-antigen
4. Complement-antigen

Grupul (tema): Tema03

Întrebarea [Link] asigurată prin anticorpi materni?

1. Imunitatea naturală
2. Imunitatea naturală activă
3. Imunitatea pasivă şi activă
4. Imunitatea naturală pasivă

Întrebarea [Link] dobândită naturală poate fi?

1. Postinfecţioasă,postvaccinală
2. Postinfecţioasă,posttransplacentară
3. Postinfecţioasă, transplacentară
4. Postinfecţioasă,postimunitară

Întrebarea [Link] artificială activă?

1. Asigură protecţie de scurtă durată(2-3 săptămîni)

2. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor, asigură protecţie de lungă durată
3. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
4. Se transmite ereditar

Întrebarea [Link]ţi tipurile imunităţii dobîndite artificială cu excepţia?

1. Postvaccinală
2. Postinfecţioasă, postvaccinală
3. Postinfecţioasă,pasivă, activă
4. Activă , postinfecţioasă

Întrebarea [Link] artificială pasivă poate fi indusă?

1. Prin administrarea vaccinurilor

2. Prin administrarea serurilor imune
3. Prin asigurarea protecţiei de lungă durată
4. Prin transmitere ereditară

Întrebarea [Link] locală este determinată de?

1. Ig G, neutrofile
2. Ig A, fagocite
3. Ig A,limfocite T şi B
4. Ig A, macrofagi

Întrebarea [Link] este durata imunităţii după administrarea vaccinurilor omorâte?

1. 7-10 luni
2. 3-4 săptămîni
3. 6-12 luni
4. 6-12 sau 6-18 luni

Întrebarea [Link] dobândită pasivă se caracterizează prin?

1. Se instalează pe o perioadă scurtă de timp

2. Se instalează pe o perioadă scurtă sau lungă de timp
3. Se stimulează prin admiterea de masă trombocitară
4. Se menţine timp îndelungat

Întrebarea [Link]ţiile imunologice se utilizează în scop de determinare a?

1. Hipersensibilizării organismului faţă de antigene microbiene

2. Anticorpilor specifici în plasma animalului
3. Statusului imun al organismului
4. Anticorpilor specifici în serul animalului

Întrebarea 46.Răspunsul imun primar se caracterizează prin?

1. Producera de anticorpi Ig G
2. Producerea de anticorpi Ig G şi Ig E
3. Producera de anticorpi Ig E
4. Procesului de latenţă 5-6 ore

Întrebarea [Link] chimice nu conţin următoarele componente antigenice microbiene purificate?

1. O şi H, O şi C
2. O şi H
3. O şi M
4. Virale de suprafaţă

Întrebarea [Link] produc următoarele tipuri de răspuns imun?

1. Celular, fagocitar
2. Umoral, celular
3. Umoral, fagocitar
4. Celular, plasmidial

Întrebarea [Link]ărarea antimicotică se realizează prin următoarele mecanisme?

1. Umorale şi celulare
2. Celulare, nespecifice, naturale şi specifice imune
3. Umorale specifice şi nespecifice
4. Celulare nespecifice şi specifice

Întrebarea [Link]ărarea împotriva căror specii de micete au acţiune polimorfonuclearele?

1. C. albicans, A. fumigatus
2. C. albicans, Mucor
3. Rhuzopus, A. fumigatus
4. Mucor, Penicillium

Întrebarea 51.Împotriva cărei specii de ciuperci celulele NK pot provoca reacţii de citotoxicitate?

1. Candida albicans
2. Criptococcus neuformans
3. P. notatum
4. Criptococcus

Întrebarea [Link] permite imunosupresia indusă de miceţi?

1. Menţinerea şi imunosupresia limfocitelor

2. Multiplicarea sau activarea microorganismelor
3. Menţinerea sau diseminarea microorganismelor
4. Menţinerea sau activarea microorganismelor

Întrebarea [Link] infecţiilor parazitare este dependenta de implicarea?

1. Limfocitelor B
2. Limfocitelor T şi B
3. Limfocitelor T , B, fagocitelor
4. Limfocitelor T

Întrebarea [Link] anticorpi împiedică adeziunea bacteriilor patogene la epiteliu intestinal?

1. Ig A
2. Ig A , Ig G
3. Ig A, Ig M, Ig E
4. Ig G, Ig A

Întrebarea [Link] neutralizează toxinele bacteriene în interiorul mucoaselor intestinale?

1. Ig M, Ig A
2. Ig M, Ig D
3. Ig M, Ig G
4. Ig G, Ig E

Întrebarea [Link] sunt reacţiile de participare a monofagelor pulmonare?

1. Reacţiile imune celulare

2. Reacţiile imune interstiţiale
3. Reacţiile imune umorale
4. Reacţiile imune locale

Întrebarea 57.În secreţiile căilor respiratorii la animale au fost detectate imunoglobulinele?

1. Ig M, Ig D, Ig E
2. Ig A, Ig E, Ig M
3. Ig A, IgG,Ig M
4. Ig A, Ig M, Ig E
Întrebarea [Link]ţa Ig M este mai marcată în?

1. Bronhiole şi alveole
2. Bronhiole şi alveole, secreţii nazale
3. Căile respiratorii anterioare
4. Secreţii bronhiale şi alveolare

Întrebarea [Link] este concentraţia lizozimului în lapte?

1. 1,3-2,0 mg/ml
2. 1,3-1,5 mg/ml
3. 1,3 mg/ml
4. 2,5 mg/ml

Întrebarea [Link] citotoxici provoacă moarte celulelor tumorale prin următoarele mecanisme?

1. Activarea C, ataşarea celulelor B

2. Activarea C, ataşarea celulelor K
3. Activarea C, ataşarea celulelor NK
4. Activarea C, ataşarea celulelor K, T

Întrebarea [Link] tipuri de răspuns imun amorsează bacteriile?

1. Răspunsul umoral şi fagocitar

2. Răspunsul umoral şi citotoxic
3. Răspunsul umoral şi intracelular
4. Răspunsul umoral şi celular

Întrebarea [Link] căror bacterii este produs răspunsul celular?

1. Mycobacterii, brucele, listerii

2. Brucele, E. coli,bacili, salmonele
3. Mycobacterii,brucele, hlamidii, micoplasme
4. Mycobacterii, brucele, listerii,salmonele

Întrebarea [Link] imunitate este transmisă de un organism donator?

1. Pasivă-activă
2. Pasivă
3. Pasivă-artificială
4. Inductibilă

Întrebarea 64.În instaurarea imunităţii umorale sunt implicate?

1. Plasmocite, T-limfocite
2. Fagocite, CD-8
3. Plasmocite, fagocite
4. Plasmocite, B-limfocite

Întrebarea [Link]ţi celulele implicate în răspunsul imun umoral?

1. Limfocite T-supresor
2. Limfocite NK
3. Limfocite T-helper
4. Limfocite T-helper, T-supresor

Întrebarea [Link] imunitate are caracter netransmisibil ereditar?

1. Activă, pasivă
2. Activă
3. Inductibilă
4. Inductibilă, activă

Întrebarea 67.În care tip de imunitate anticorpii au capacitatea de a anihila efectul nociv al antigenului?

1. Sterilă, nesterilă
2. Umorală, sterilă. celulară
3. Umorală, celulară
4. Umorală

Întrebarea [Link] de placentă al animalelor are rol în?

1. Transmiterea limfocitelor T şi B
2. Transmiterea anticorpilor şi fagocitelor
3. Transmiterea anticorpilor şi plasmocitelor
4. Transmiterea anticorpilor

Întrebarea [Link] sunt adsorbiţi prin mecanisme de pinocitoză?

1. Limfocitele T şi B,anticorpii serici, antigenele

2. Imunoglobulinele colostrale, anticorpii serici, antigenele
3. Imunoglobulinele colostrale, anticorpii serici
4. Anticorpii serici

Întrebarea [Link] celulară este indusă în special de către?

1. Endotoxine şi enzime
2. Celulele imunocompetente
3. Polizaharide şi enzime
4. Celule imunocompetente,polizaharide

Întrebarea 71.În câte zile se instalează imunitatea activă?

1. 6-12 sau 24-48 zile

2. 6-12 zile
3. 6-12 sau 6-24 zile
4. 6-10 zile

Întrebarea [Link] decide persistenţa antigenului viu în organism?

1. Imunitatea activă şi pasivă

2. Imunitatea nesterilă activă
3. Imunitatea sterilă activă
4. Imunitatea nesterilă
Grupul (tema): Tema04

Întrebarea [Link] vii se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi?

1. Virulenţă atenuată înaltă

2. Virulenţă înaltă
3. Virulenţă atenuată scăzută
4. Virulenţă atenuată

Întrebarea [Link] omorâte se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi?

1. Virulenţă înaltă neatenuată

2. Virulenţă înaltă
3. Virulenţă atenuată
4. Virulenţă înaltă atenuată

Întrebarea [Link] titrante sunt?

1. Antitozice, antimicrobiene
2. Antivirale
3. Antitoxice
4. Antitoxice,antivirale

Întrebarea [Link] se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi?

1. Atoxigene
2. Toxigene, virulente
3. Toxigene, atoxigene
4. Toxigene

Întrebarea [Link] vii atenuate posedă următoarele avantaje?

1. Se multiplică în organismul vaccinat

2. Formează imunitate eficientă şi de scurtă durată
3. Formează imunitate efecientă şi de durată
4. Formează imunitate pe viaţă

Întrebarea [Link] se obţin prin următoarele procedee?

1. Tratarea cu formol 0,3-0,4% la cald

2. Tratarea cu formol de 0,3-0,5% la rece
3. Încălzirea în baia cu apă la 60°C -1 oră
4. Tratarea cu formol la18-20°C

Întrebarea [Link] vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene?

1. Prin hidroliză acidă

2. Cu hidroxid de aluminiu
3. Cu formolaldehidă sau hidroxid de aluminiu
4. Cu formolaldehidă

Întrebarea [Link] noţiune de serodiagnostic se subînţelege?

1. Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
2. Determinarea complementului în serul animalului bolnav
3. Indentificarea speciei bacteriene în seruri diagnostice
4. Determinarea anticorpilor specifici şi anticorpilor antiglobulinici

Întrebarea [Link] vii atenuate administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de?

1. Mulţi ani sau pe viaţă

2. Mulţi ani sau 2-3 săptămîni
3. Mulţi ani
4. 5-6 luni

Întrebarea [Link]ările sunt indicate?

1. În infecţii grave acute şi subacute

2. După indicaţii epidemiologice
3. În infecţii grave acute
4. În infecţii grave de convalescenţă

Întrebarea [Link] imune omoloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de?

1. 3-4zile
2. 3-4 săptămâni
3. 3-4 săptămîni, 3-4 luni
4. 3-4 luni

Întrebarea [Link] autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă?

1. Încălzirea în baia de apă la 100°C -2 ore

2. Încălzirea în baia de apă la 60°C -1 oră
3. Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
4. Tratarea cu fenol 0,3-0,5%

Întrebarea [Link] administrate în organismul animalului formează o imunitate cu o durată de?

1. 1-3 ani
2. 7-10 zile
3. 1-3 luni
4. 1-3 săptămâni

Întrebarea [Link] imune diagnostice se obţin?

1. De la animalele vaccinate hiperimunizate

2. De la animalele vaccinate şi nevaccinate
3. De la animalele vacinate cu imunitate naturală
4. De la animalele vaccinate

Întrebarea [Link] antigenice se folosesc la vaccinarea?

1. Aerosol
2. Aerosol, orală
3. Aerosol, per os
4. Aerosol,conjunctivală

Întrebarea 88.O cantitate mică de imunoglobuline conţin serurile?

1. Convalescente, microbiene
2. Heterologe
3. Convalescente
4. Convalescente, virale

Întrebarea 89.În prepararea cărui vaccin atenuarea germenilor patogeni trebuie să fie stabilă şi ireversibilă?

1. Vaccinului omorât
2. Vaccinului viu atenuat
3. Vaccinului viu
4. Vaccinului viu inactivat

Întrebarea [Link] antiinfecţioasă specifică se obţine prin utilizarea?

1. Vaccinurilor şi stoc-vaccinurilor
2. Vaccinurilor
3. Vaccinurilor şi antigenilor
4. Serurilor imune

Întrebarea [Link] vaccinuri se utilizează în serovaccinări şi seroimunizări?

1. Vaccinurile vii atenuate

2. Vaccinurile vii neatenuate
3. Vaccinurile vii inactivate
4. Vaccinurile vii sintetice

Întrebarea [Link] atenuate la prepararea vaccinurilor se folosesc împotriva infecţiilor?

1. Antrax, rujet, clostridioze

2. Antrax, colibaciloză, pseudomonoză
3. Antrax, rujet, tuberculoză
4. Antrax, bruceloză, leptospiroză

Întrebarea 93.Împotriva căror infecţii au fost produse preparate de anatoxine?

1. Tetanos, botulism, antrax

2. Stafilococoze, salmoneloze, antrax
3. Stafilococoze, botulism, tetanos
4. Stafilococoze, colibaciloze, tetanos
Întrebarea 94.În inducerea anticorpilor neutralizanţi se folosesc vaccinurile?

1. Sintetice, semisintetice
2. Sintetice,moderne
3. Sintetice
4. Antiparazitare

Întrebarea [Link] a obţine răspunsuri imune faţă de antigeni slabi imunogeni se folosesc vaccinurile?
1. Antihormonale
2. Antiidiotipice
3. Antiidiotipice, antihormonale
4. Atenuate şi neatenuate

Întrebarea [Link] a fost folosite pentru prima dată în imunizarea?

1. Antirujetică, atisalmonelică
2. Antirujetică, antileptospirică
3. Antirujetică, antipestoasă
4. Antirujetică, anticarbunoasă

Întrebarea [Link] antigenului ne modificat se practică în obţinerea?

1. Vaccinurilor moderne
2. Serurilor hiperimune
3. Vaccinului inactivat
4. Serurilor hiperimune şi omologe

Întrebarea 98.În vaccinarea infecţiilor virale mai frecvent se practică metoda?

1. Aerosol
2. Conjunctivală
3. Aerosol sau intradermală
4. Aerosol sau conjunctivală

Întrebarea [Link] s-a introdus în imunoprofilaxia pastei porcine din?

1. 1906
2. 1906-1912
3. 1906-1907
4. 1905-1906

Întrebarea [Link] poate mări capacitatea alergizantă a organismului?

1. Substanţele adjuvante
2. Substanţele adjuvante obţinute prin recombinări genetice
3. Vaccinurile antiidiotipice
4. Substanţele adjuvante sau vaccinurile

Întrebarea [Link]ţi vaccinurile inactivate împotriva următoarelor infecţii?

1. Leptospiroza, rujetul
2. Salmoneloza, leptospiroza
3. Salmoneloza ,colibaciloza
4. Salmoneloza, antraxul

Întrebarea [Link] trebuie consolidată ca o revaccinare în cazul vaccinurilor?

1. Inactivate, atenuate
2. Sintetice, atenuate
3. Inactivate, omorâte
4. Inactivate

Întrebarea [Link] genetică contribuie în obşinerea vaccinurilor?

1. Inactivate
2. Sintetice
3. Sintetice,semisintetice
4. Sintetice, inactivate

Întrebarea [Link] care factori sunt foarte sensibili vaccinurile vii?

1. Substanţe dezinfenctante, PH
2. Temperatură, raze ultraviolete
3. Substanţe alergizante, temperatură
4. Temperatură, substanţe dezinfectante

Întrebarea [Link] vaccinuri induc apariţia autoanticorpilor şi generează boli autoimune?

1. Tisulare
2. Tisulare,omorîte
3. Omorâte
4. Tisulare,vii

Întrebarea [Link] produc vaccinurile sintetice?

1. Antigeni corpusculari
2. Anticorpi specifici
3. Anticorpi şi antigeni
4. Anticorpi neutralizanţi

Întrebarea [Link] se obţine de la animalele vaccinate?

1. Seruri imune diagnostice

2. Seruri hiperimune diagnostice
3. Seruri convalescente diagnostice
4. Seruri omoloage diagnostice

Întrebarea [Link]ă imunitate eficientă şi de durată?

1. Vaccinurile vii atenuate

2. Vaccinuri sintetice şi genetice
3. Vaccinurile vii neatenuate
4. Vaccinurile moderne

Grupul (tema): Tema05

Întrebarea [Link] din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?

1. Declanşează formarea anticorpilor
2. Declanşează formarea anticorpilor şi vitaminelor
3. Nu conţine informaţie eterogenă
4. Nu sensibilizează specific limfocitele

Întrebarea 110.În inducerea unui răspuns umoral sau celular sunt implicate?

1. Antigenele, haptenele
2. Antigenele, anticorpii
3. Antigenele
4. Haptenele

Întrebarea [Link] antigenele O sunt caracteristice următoarele particularităţi?

1. Prezenţa compuşilor glucido-lipido-peptidici

2. Prezenţa compuşilor glucido-lipidici
3. Prezinţă compuşilor glucido – lipido - polipeptidici
4. Prezenta compuşilor glucido-lipido-proteici

Întrebarea [Link] coloidale nu sunt depistate în următoarele reacţii?

1. De aglutinare şi precipitare
2. De aglutinare şi neutralizare
3. De aglutinare şi precipitare
4. De aglutinare

Întrebarea 113.În declanşarea procesului imun antigenele realizează următoarele funcţii?

1. Antigenitate, toxicitate, patogenitate

2. Antigenitate,toxicitate, specificitate
3. Antigenitate, imunogenitate, specificitate
4. Toxicitate, imunogenitate, antigenitate

Întrebarea [Link] unei reacţii imune celulare este favorizată de inocularea antigenului pe următoarele
căi?

1. Intermusculară,intradermică
2. Intradermică, scarificare
3. Intradermică, subcutanată
4. Intradermică, intravenoasă

Întrebarea [Link] determinarea antigenelor corpusculare este utilizată următoarea reacţie?

1. RFC
2. Aglutinare, neutralizare
3. Aglutinare
4. Neutralizare

Întrebarea [Link]ţi antigenele bacteriilor?

1. O; H; K; V
2. O; C; N; F
3. O; N; f; D
4. B; O; C; M

Întrebarea [Link]ţiunile „carrier” şi „epitop” sunt componentele?

1. Antigenului, anticorpului
2. Antigenului, alexinei
3. Antigenului
4. Antigenului,complementului

Întrebarea [Link] comune plantelor, animalelor şi microorganismelor se numesc?

1. Heterofile-heterologe
2. Heterofile-neutrofile
3. Heterofile
4. Heterofile-autologe
Întrebarea [Link]ă structura chimică se deosebesc următoarele antigene cu excepţia?

1. Chimice, lipidice
2. Chimice, nucleice
3. Chimice, sintetice
4. Polizaharide, nucleice

Întrebarea [Link] este caracteristic antigenelor complete?

1. Reacţionează in vivo
2. Reacţionează formînd anticorpi compleţi
3. Reacţionează in vitro
4. Reacţionează formînd imunoglobuline

Întrebarea [Link] antigene determină formarea de anticorpi şi reacţionează specific cu ei „in vitro”?

1. Complete-incomplete
2. Complete-proteice
3. Complete-lipidice
4. Complete

Întrebarea [Link] antigene sunt formate dim macromolecule naturale cu rol de purtător şi imprimă caracter de
specificitate

1. Artificiale, moderne
2. Artificiale, naturale
3. Artificiale, sintetice
4. Artificiale

Întrebarea [Link]ţi antigenul implicat în fixarea colibacililor la suprafaţa eritrocitelor?

1. ”F”
2. ”O”
3. ”K”
4. ”H”
Întrebarea [Link] în mecanismul patogenic de inhibare a fagocitozei au antigenele?

1. Flagelare
2. De înveliş, de suprafaţă
3. De înveliş
4. De învelis, fibriale

Întrebarea [Link] moleculare situate la suprafaţa tuturor celulelor unui organism reprezintă?

1. Antigenele de grup sanguin şi Rh

2. Antigenele de histocompatibilitate, microbiene
3. Antigenele de histocompatibilitate
4. Antigenele parazitare, microbiene

Întrebarea [Link] grupelor sanguine stimulează producerea de?

1. Anticorpi membranari, anticorpi superficiali

2. Anticorpi specifici,anticorpi membranari
3. Anticorpi specifici
4. Anticorpi superficiali

Grupul (tema): Tema06

Întrebarea [Link] prezintă?

1. Efectori imuni cu nivel de organizare globulună

2. Efectori imuni cu nivel de organizare celulară
3. Efectori imuni cu nivel de organizare structurală
4. Efectori imuni cu nivel de organizare moleculară

Întrebarea [Link] de imunoglobuline sensibile la cisteină prezintă?

1. Ig M, IgD
2. Ig M
3. Ig A: Ig G
4. Ig D: Ig E

Întrebarea [Link] clasei Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi?

1. Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gram-pozitive

2. Sunt impicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I
3. Opsonizează fagocitoza, declanşează reacţiile imune
4. Opsonizează fagocitoza

Întrebarea [Link] din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?

1. Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici

2. Nu sunt imunogene, însă reacţionează cu anticorpi specifici
3. Sunt imunogene, dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
4. Nu sunt imunogene, dar reacţionează cu antigenii

Întrebarea 131.În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I este implicat următorul factor?

1. Anticorpii de „tip stimulator”

2. Anticorpii clasei Ig E
3. Limfocitele T sensibilizate de antigen
4. Limfocitele T citotoxice

Întrebarea [Link] imunoglobulinele clasei Ig A secretorii se poate afirma?

1. Protejază mucoasele de agresiunea microbiană

2. Protejază lichidul lacrimal
3. Protejază celulele epiteliale
4. Protejază bariera transplacetară

Întrebarea 133.În reacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic şi citolitic) sunt implicaţi următorii factori?

1. Autoantigenele
2. Imunoglobulinele clasei Ig E
3. Imunoglobulinele clasei Ig M şi Ig G
4. Imunoglobulinele clasei Ig M si Ig D

Întrebarea [Link] determinarea claselor de imunoglobuline este folosită reacţia?

1. Imunodifuzie radială
2. Imunodifuzie radială, de aglutinare
3. Testul ELISA
4. Imunodifuzie radială, imunofluorescenţă

Întrebarea [Link]ă şi predomină în infecţia acută?

1. Ig M,IgA
2. Ig M
3. Ig A, IgD
4. Ig M, IgE

Întrebarea [Link] comandă producţia de lanţuri H şi L?

1. Cistronul, alelele
2. Genele, cromozomii
3. Genele
4. Cromozomii,genele,plasmdele
Întrebarea [Link]ţi imunoglobulinele „macroglobuline”

1. Ig M, Ig G2, Gg G3, Gg G4
2. Ig M
3. Ig M,Ig A
4. Ig M, IgG

Întrebarea [Link] este rolul fiziologic al Ig E

1. Activarea complementului
2. Protecţia suprafeţelor mucoaselor externe
3. Protecţia suprafeţelor pielii
4. Inhibarea lizozimului şi properdinei

Întrebarea [Link] sintetizează lanţurile anticorpilor?

1. Poliribozomii şi proteinele
2. Globulinele şi albuminele
3. Poliribozomii
4. Ribozomii şi proteinele

Întrebarea [Link] se implică în deferenţierea tipurilor de bacterii sau virusuri strâns înrudite?

1. Anticorpii monoclonali
2. Anticorpii monoclonali, antigenii, ribozomii
3. Anticorpii monoclonali şi antigenii
4. Ig G, Ig A, Ig E

Întrebarea [Link] imunoglobulină poate fi monomerică, dimerică sau polimerică?

1. Ig A secretorie
2. Ig A secretorie, Ig M
3. Ig A serică, Ig D
4. Ig A serică

Întrebarea [Link] concentraţie de Ig D se localizează în serul sanguin?

1. 0,025 mg/ml
2. 0,025 mcm/ml
3. 0,025 g/l
4. 0,025mcg/
Grupul (tema): Tema07

Întrebarea [Link]ţi componentele sistemului imun?

1. Molecule, anticorpi, macrofagi

2. Molecule, celule, organe
3. Celule eucariote, molecule, epizomi
4. Organe, celule procariote, molecule

Întrebarea [Link]ţi organele limfoide primare ale sistemului imun?

1. Măduva osoasă, plăcile Payer, ficatul, alexina

2. Timus, măduva osoasă, bursa Fabricius, ficatul embrionar
3. Timus, splina, bursa Fabricius, amigdalele
4. Amigdalele, limfonodulii secundari ai sistemului imun

Întrebarea [Link]ţi organele limfoide secundare al sistemului imun?

1. Plăcile Payer, splina, limfonodulii, apendicele, amigdalele

2. Timus, plăcile Payer, splina, ficatul
3. Plăcile Payer, splina, ficatul, timus
4. Amigdalele, plăcile Payer, apendicele, bursa lui Fabricius

Întrebarea [Link] organe sunt considerate celule precursoare?

1. Măduva osoasă
2. Măduva osoasă, ficatul embrionar
3. Ficatul embrionar, plăcile Payer
4. Măduva roşie, plăcile Payer

Întrebarea [Link] nivelul măduvei se întâlnesc următoarele elemente?

1. Limfocite B, monocite
2. Limfocite B mature, plasmocite
3. Limfocite B, limfocite T
4. Limfocite B şi T mature

Întrebarea [Link] se localizează pe traseul vaselor limfatice în anumite zone anatomice regionale?

1. Limfonodulii
2. Limfonodulii, măduva roşie
3. Ficatul, splina
4. Limfonodulii,splina

Întrebarea [Link] are rol de depozitare a rezervelor de fier?

1. Splina, amigdalele
2. Splina, limfonodulii
3. Timusul, splina
4. Splina

Întrebarea 150.În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate?

1. T-limfocite
2. T-limfocite, plasmocite
3. T-limfocite, macrofage, plasmocite
4. Ig G,Ig A, Ig M

Întrebarea [Link] imunocompetente?

1. Limfocitele T şi B
2. Limfociteie T si B,macrofagii
3. Celulele NK
4. Macrofagii
Întrebarea [Link] B posedă următorii receptori membranari?

1. CD4 şi CD8
2. Ig G şi Ig A
3. Ig G şi Ig D
4. Ig G şi Ig M
Întrebarea [Link] implicate în răspunsul imun specific antibacterian sunt?

1. Celuel K, macrofagi
2. Limfocitele T si B, Plasmocite
3. Limfocite T şi B, morfofagi
4. Celule NK, plasmocite

Întrebarea [Link] se realizează în bursa Fabricius?

1. Maturizarea B limfocitelor
2. Maturizarea T limfocitelor
3. Maturizarea B limfocitelor, fagocitelor
4. Maturizarea T şi B limfocitelor

Întrebarea [Link] T- helper posedă următorii receptori membranari?

1. Ig G, Ig A
2. CD8
3. CD3,CD4
4. Ig M, Ig D

Întrebarea [Link] T – citoxice posedă următorii receptori membranari?

1. Ig G, CD8
2. CD8, CD3,CD4
3. CD8, CD3
4. Ig A, Ig M

Întrebarea [Link] construirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule cu excepţia?

1. Trombocitele, plasmocitele
2. Trombocitele, leucocitele
3. Plasmocitele
4. Macrofagii, leucocitele

Întrebarea 158.În sângele periferic limfocitele T constituie?

1. 80-90%
2. 90%
3. 80%
4. 80-85%

Întrebarea 159.În sângele periferic limfocitele B constituie?

1. 15-20%
2. 15-50%
3. 15-45%
4. 15%-35%

Întrebarea [Link] celule circulă intravascular?

1. Limfocitele T
2. Limfocitele T, B
3. Limfocitele T, B, fagocitele
4. Limfocitele T, plasmocitele

Întrebarea [Link] limfocite suferă procesul de transformare blastică

1. Lf B şi Lf T
2. Lf B
3. Lf B şi Lf T helper
4. Lf T

Întrebarea 162.În rezultatul procesului de transformare blastică se vor genera

1. Celulele de memorie, limfocite T

2. Celulele de memorie, plasmocite efectoare
3. Celulele de memorie, celule blastice
4. Macrofage, fagocite

Întrebarea [Link] cine este reprezentat stadiul final al ontogenezei limfocitelor B?

1. Macrofagi, limfocite T
2. Plasmocite, fagocite
3. Plasmocite, macrofagi
4. Plasmocite
Întrebarea [Link] are loc în veriga finală a imunităţii umorale?

1. Sinteza anticorpilor de limfocite B

2. SInteza anticorpilor de către plasmocite
3. Sinteza anticorpilor şi limfocitelor B şi T
4. Sinteza antigenelor de către anticorpi
Întrebarea [Link]ţi celulele cu funcţii efectoare?

1. T- citotoxice, T- natural Killer

2. T- supresor
3. T- citotoxice, T- supresor
4. T- citotoxice

Întrebarea [Link]ţi celulele cu funcţii de reglare

1. T-helper, T-supresor
2. T-helper,T-citotoxice
3. B-limfocite,T-limfocite
4. T-helper,T-natural –killer

Întrebarea [Link] este concentraţia de limfocite T- helper în sânge

1. 60-80%
2. 60%
3. 60-70%
4. 60-65%

Întrebarea [Link] este concentraţia de limfocite T- supresor în sânge

1. 30%
2. 60%
3. 30-50%
4. 30-70%

Întrebarea [Link] treaptă pentru declanşarea răspunsului imun este determinată de?

1. Captarea antigenului de către macrofag

2. Captarea antigenului de către plasmocite
3. Modularea relaţiei antigen- anticorp
4. Captarea determinanţilor antigenici

Întrebarea [Link] cine este secretată interleukina-1?

1. Macrofage activate, interferon

2. Macrofage activate
3. Interferon activat
4. Plasmocite, fagocite

Întrebarea [Link] sunt momentele de intervenţie a macrofagelor în reacţia imună?

1. Modularea determinanţilor antigenici

2. Captarea antigenului de către macrofagi
3. Secreţia de substanţe antigenice şi imunoglobuline
4. Secreţia de substanţe active, fagocitoza

Întrebarea [Link] exprimă celulele NK

1. Interacţiunea antigen – anticorp - complement
2. Antigenele de diferenţiere a infecţiilor microbiene
3. Antigenele de diferenţiere proprii celulelor limfoide
4. Interacţiunea antigen – anticorp

Întrebarea [Link] căror celule se consideră timo-dependentă?

1. Lf B, Lf Nk
2. Lf T, Lf B
3. Lf B
4. Lf B, Lf K, Lf K

Tema08
[Link] adjuvantului Freund provoacă apariţia anticorpilor în timp de?
1. 4-8 zile
2. 10-18 ore
3. 4-5zile
4. 4-8 ore

[Link] genuri bacteriene favorizează starea de sepsis

1. Staphilococcus, Pseudomonas, Clostridium
2. Streptococcus, Bacillus, Escherichia
3. Clostridium, Bacillus, Listeria
4. Streptococcus, Escherichia, Staphilococcus

[Link] imunodeficienţe sunt legate de afectarea timusului în perioada maturizării sexuale?

1. Animalelor nou-născute, medicamentoase
2. Legate de vârstă
3. Legate de vîrstă şi de rasă
4. Animalelor gestante, legate de vârstă

[Link] antibiotice acţionând asupra sistemului imun distrug producerea citochinelor şi

anticorpilor?
1. Ciclosporina, bacitracina, nistatina
2. Streptomicina, bicilina, levomicetina
3. Streptomicina, levomicetina, ciclosporina
4. Penicilina, eritromicina, streptomicina

[Link]ţi cauzele imunodeficienţelor primare cu excepţia?

1. Absenţa celulelor somatice din timus şi splină
2. Imunodeficienţele T şi B limfocitelor
3. Absenţa celulelor somatice din măduva osoasă
4. Deficienţe genetice, deficienţele diferitor componente ale complementului?

[Link] imunodeficienţelor la animalele nou-născute sunt următoarele cu excepţia?

1. Formarea celulelor plasmatice antigendependente
2. Finisarea etapei antigendependente a formării clonilor B - limfocitelor
3. Dezvoltarea bine determinată a sistemului B-limfocitar
4. Dezvoltarea bine determinată a sistemului T- limfocitar

[Link]ţi preparatele imunomodulatoare de origine endogenă?

1. BCG, saponina, T - activina
2. Timostimulina, saponina, T - activina
3. Timalina, timostimulina, T - activina
4. Timalina, timostimulina, levamisolul

[Link] efecte produc endotoxinele?

1. Stimulează anticorpii, produc interferon, activează macrofagele
2. Stimulează anticorpii, produc globuline, activează fagocitele
3. Eliberează interleukinele, produc gama globuline, stimulează imunoglobulinele
4. Eliberează limfocite B, produc interferoni, activează plasmocitele

[Link]ţi imunodeficienţele patologice cu excepţia?

1. Dependente de stres,ecologie, medicamentoase
2. Bacteriene, virotice, ecologice,medicamentoase
3. Bacteriene, virotice, ecologice, alimentare
4. Medicamentoase, virotice, alimentare

[Link]ţi cauzele imunodeficienţelor stresante cu excepţia?

1. Micşorarea indicilor subpopulaţiilor limfocitare
2. Inhibarea fagocitozei şi producţiei de anticorpi
3. Dereglarea comparativă a T şi B limfocitelor
4. Inhibarea sintezei şi secreţiei citochinelor

[Link]ţi factorii nespecifici de cooperare a imunodefecienţelor?

1. Monocite, macrofage, complement
2. Macrofage, NK limfocite, interleukine
3. Monocite, macrofage, neutrofile
4. Monocite, macrofage, fagocite

[Link]ţi cauzele imunodeficienţelor virotice cu excepţia?

1. Dereglări ale sintezei hormonilor corticosteroizi
2. Micşorarea limfocitelor T- helper
3. Afectări ale celulelor macrofage şi neutrofilelor
4. Dereglări fiziologice şi a proceselor neuroendocrine

[Link] microorganismelor au fost extrase din?

1. Membrana citoplasmatică
2. Peretele celular,membrana citoplasmatică
3. Peretele celular, capsula celulară
4. Peretele celular

[Link] antibioticelor timp îndelungat favorizează dispariţia din organism a?

1. Anticorpilor, limfocitelor T şi B
2. Microorganismelor saprofite şi epifite
3. Microorganismelor patogene
4. Microorganismelor saprofite

[Link]ţii au capacitatea de a?
1. Denatura anticorpii prin fragmentare şi termostatare
2. Denatura antigenul prin emulsionare sau centrifugare
3. Denatura proteinele prin fragmentare şi emulsionare
4. Denatura antigenul prin emulsionare sau fragmentare

[Link]ţi mecanismele de acţiune a levamisolului cu excepţia?

1. Diferenţiază precursorii limfocitelorT
2. Restaurează funcţiile limfocitelor T şi a macrofagelor
3. Stimulează fagocitoza, eliberarea de enzime lizozomale
4. Diferenţiază percursorii limfocitelor B, eliberarea de enzime

190.În rezultatul inoculării adjuvantului Freund anticorpii pot fi detectaţi până la?
1. 8-12 luni
2. 8-10 zile
3. 8-9 luni
4. 8-48 ore

[Link]ţi speciile microbiene participante în stările imunodeficitare?

1. S. pneumoniae, S. equi
2. S. pneumoniae, S. lactis
3. S. aureus, S. enteritidis
4. S. pneumoniae, S. aureus

[Link]ţi produsele biologice ale sistemului imun?

1. Limfokine, citokine, coriocen
2. Interferonul, bestatin,PDE
3. Citokine, interferonul, hormoni timici
4. Lanolina, gelatina, hormoni timici
[Link]ţi imunoadjuvanţii care facilitează fixarea antigenelor la membrana celulară?
1. Detergenţii anionici, endotoxinele, retinolul, vitamina A
2. Micobacteriile, vitamina A, saponina, detergenţii
3. Ceara D, endotoxinele, micobacteriile,exotoxinele
4. Endotoxinele, retinolul, saponina, ceara D

194.B C G şi-a dovedit eficienţa în stimularea?

1. Limfocitelor T şi B
2. Macrofagelor, plasmocitelor
3. Imunităţii naturale
4. Imunităţii naturale şi pasive

[Link]ţa cărei vitamine este însoţită de imunodeficienţe?

1. A; E; B6
2. Oricarei vitamine şi enzime
3. Oricărei vitamine
4. C; A; E; B

[Link]ţi mecanismele de acţiune a interferonului cu excepţia?

1. Stimulează activitatea citotoxică a limfocitelor
2. Stimulează activitatea macrofagilor
3. Inhibă hipersensibilitatea de tip întârziat
4. Activează celulele NK

[Link]ţi cauzele imunodeficienţelor alimentare cu excepţia?

1. Diverse boli infecţioase şi metabolism
2. Dereglări fiziologice, distrofii ale organelor
3. Diverse boli infecţioase şi parazitare
4. Dereglări ale metabolismului şi proceselor neuroendocrine

[Link]ţi mecanismele de acţiune a saponinelor cu excepţia?

1. Stimulează celulele imunocompetente
2. Prezintă efecte imunostimulatoare prin ataşarea lor la proteinele de membrană
3. Stimulează imunitatea mediată
4. Stimulează imunitatea dobândită

[Link]ţi mecanismele de acţiune a T – activinei cu excepţia?

1. Activează activitatea T-Killerilor şi anticorpilor
2. Normalizează indicii calitativi ai sistemului T-imun
3. Activează activitatea funcţională a celulelor somatice
4. Normalizează indicii cantitativi ai sistemului T-imun
[Link]ţi mecanismele de acţiune a timozinei cu excepţia?
1. Restaurează răspunsul imun celular-mediat
2. Stimulează celulele B în reacţiile gazdă - grefă
3. Stimulează anticorpii, produc interferoni
4. Restaurează capacitatea de rezecţie a unor alogrefe

[Link]ţele animalelor gestante sunt legate de?

1. Inhibarea formării limfocitelor citotoxice şi formarea de anticorpi
2. Activarea limfocitelor B şi formarea de antigeni
3. Activarea subpopulaţiilor T limfocitare
4. Inhibarea formării limfocitelor active şi formarea de anticorpi

[Link]ţă de care mediatori stresanţi posedă receptori celulele imunocompetente?

1. Adrenalină, serotonină, corticosteroizi
2. Corticosteroizi, serotonină, cateholamină
3. Corticosteroizi, cateholamină, timalină
4. Levamisol, T-activină, serotonină

[Link] acţiuni produc lipopolizaharidele?

1. Activează imunitatea celulară, produc anticorpi
2. Produc interferon, activează imunitatea naturală
3. Activează complementul, produc interleukine
4. Produc interferon, activează complementul

[Link] determină corticosteroizii în imunodeficienţele medicamentoase?

1. Micşorarea concentraţiei imunoglobulinelor
2. Sinteza anticorpilor, inhibarea B limfocitelor
3. Sinteza citoxinelor, inhibarea şi activarea T limfocitelor
4. Inhibarea T – limfocitelor şi fagocitelor

[Link]ţi mecanismele de acţiune a imunoadjuvanţilor cu excepţia?

1. Acţiunea asupra antigenului
2. Acţiunea asupra organismului-gazdă
3. Acţiunea simultană asupra antigenului
4. Acţiunea asupra anticorpului

[Link]ţi produsele biologice tisulare ale sistemului imun?

1. Interferonul, probiotice, amniocen
2. Extract tisular de splină, amniocen, PDE
3. Extract tisular hepatic, coriocen, probiotice
4. Ombilicen, PDE, probiotice

[Link]ţi cauzele imunodeficienţelor ecologice cu excepţia?

1. Inhibarea şi micşorarea celulelor T şi B, macrofagelor
2. Inhibarea proliferării şi migrării limfocitelor T şi B
3. Micşorarea numărului celulelor T – helper, T - supresor
4. Inhibarea proliferării şi migrării celulelor somatice

[Link]ţii sunt mai eficienţi în rezultatul administrării cu?

1. Antigene, anticorpi
2. Endotoxine bacteriene, substanţe antibiotice
3. Săruri de aluminiu, adjuvantul Freund
4. Polinucleotide, sulfanilamide

Tema09
[Link] este caracteristic unui organism devenit tolerant?
1.Păstrează însuşiri ale răspunsului imun faţă de globuline, antigene şi peptide
[Link]ă capacitatea de răspuns imun faţă de antigene
[Link]ă capacitatea de a produce un răspuns imun
[Link]ă capacitatea de a produce un răspuns imun faţă de microorganisme

[Link] posedă o macromoleculă antigenică?

[Link]ţi imunocompetenţi şi antigenici
[Link] imunoglobulinice şi monofagale
[Link]ţi imunogenici şi tolerogenici
[Link] tolerogenice şi autoimune

211.Când anumite proteine devin tolerogene?

[Link] forma polimerică sau insolubilă
[Link] formă monomerică sau insolubilă
[Link] formă polimerică sau solubilă
[Link] formă monomerică sau solubilă

[Link] toleranţă este indusă mai rapid şi este mai durabilă?

[Link]ţa limfocitelor B
[Link]ţa limfocitelor T şi B
[Link]ţa limfocitelorT
[Link]ţa monofagelor, plasmocitelor, limfocitelor B

[Link]ţi factorii instalării unei boli autoimune?

[Link]ţiile bacteriene şi virale, vârsta, sexul
[Link] funcţională a sistemului imun, vârsta sexul, infecţiile intercurente
[Link] imunogenetică a individului, anotimpul, vârsta, sexul
4. Infecţiile parazitare, bacteriene, micotice, starea autoimună a sistemului imun

214.Când sunt posibile cooperările intercelulare în dinamica răspunsului imun?

[Link]ă recunoaşterii de către celule imunoglobuline a propriilor antigene
[Link]ă recunoaşterii de către celule limfocitele T şi B a propriilor antigene
[Link]ă interacţiunii complexul antigen - anticorp
[Link]ă recunoaşterii de către celule imunocompetente a propriilor antigene

[Link] eritematos diseminat reprezintă o?

[Link]ţie imună a ţesutului conjunctiv
[Link]ţiune anatomică sistematică a ţesutului colagen
[Link]ţie autoimună sistematică a ţesutului epitelial
[Link]ţiune imună a ţesutului colagen

216.În care infecţie autoimună are loc deprimarea imunităţii celulare?

[Link] lupică, reumatismul celular
[Link] reumatismală
[Link]
[Link] reumatoidă

217.În care infecţie autoimună anticorpii joacă rol de antigen?

[Link]ă reumatoidă, LED
[Link] reumatoidă,Boala lupică
[Link]
[Link] reumatoidă

[Link]ţi tipurile de anticorpi anti – Ig în poliartrita reumatoidă?

[Link] M, Ig D, Ig E
[Link] M, Ig G
[Link] M, Ig E
[Link] E, Ig D, Ig M

219Examenul citologic al lichidului sinovial în poliartrita reumaoidă va constitui

1. 10 000 – 40 000 eritrocite/ml
2. 10 000 – 40000 limfocite/mg
3. 10 000 – 40 000 leucocite/ml
4. 10 000 – 40 000 T şi B limfocite/ml

220.În care infecţie autoimună mai frecvent este implicat ţesutul cardiac?
1. Artrita reumatismală, LED
2. Reumatismul articular
3. Febra reumatismală, boală lupică
4. Reumatismul articular,Poliartrita reumatoidă

[Link] reprezintă memoria imunologică?

1. Este procesul biologic care la orice întâlnire cu ag, răspunsul imun se instalează mai lent şi este mai
energic
2. Este procesul imunologic, care la orice întâlnire cu anticorpul, răspunsul imun se instalează mai tardiv şi
este mai energic
3. Este procesul biologic, care la orice întâlnire cu ag, răspunsul imun se instalează rapid şi este mai
energic
4. Este procesul autoimun care la orice întâlnire cu un antigen, răspunsul imun se instalează mai rapid şi
este mai energic

[Link] de memorie sunt produse de?

1. Limfocitele T – supresor, T – helper, T - citotoxice
2. Populaţiile limfocitare T, fagocite, plasmocite
3. Populaţiile limfocitare T şi B
4. Plasmocite, fagocite, T – killer, T – natural killer

[Link]ţi locurile de formare a celulelor de memorie?

1.Măduva osoasă, sângele, limfonodulii
2. Splina, limfonodulii
3. Ficatul, amigdalele, Timus
4. Ganglionii, Bursa lui Fabricius

[Link] sunt căile de formare a limfocitelor de memorie?

1. Diferenţierea totală a celulelor activate de complement
2. Diferenţierea definitivă a celulelor activate de anticorpi
3. Diferenţierea asimetrică a celulelor activate de autoantigeni
4. Diferenţierea asimetrică a celulelor activate de antigeni

[Link]ţi bolile autoimune sistematice?

1. Sclerodermia, tireotoxicoza
2. Lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita, poliartrita
3. Lupusul eritematos diseminat, poliartrita reumatoidă, maladia Addison
4. Dermatomiozita, anemia hemolitică autoimună

226Ce este caracteristic pentru toleranţa limfocitelor T?

1. Este produsă mai tardiv şi este mai durabilă
2. Este favorizată mai lent şi este mai scurtă
3. Este caracteristică numai limfocitelor T
4. Este indusă mai rapid şi este mai durabilă

Tema10
[Link] este caracteristic stărilor de hipersensibilitate?
1. Producerea de reacţii antigenice a unor schimbări celulare în organismul infectat
2. Favorizarea răspunsului imun împotriva infecţiilor sau tumorilor
3. Producerea de reacţii imune umorale şi celulare a leziunilor organismului gazdă
4. Favorizarea stărilor alergice în urma contactului cu mecanismele antigenice

[Link] reprezintă alergenele?

1. Medicamente, produse alimentare, antigene protective
2. Molecule şi macromolecule, veninuri de insecte
3. Macromolecule sau haptene de diversă provenienţă
4. Macromolecule sau haptene de dimensiuni mici

[Link] favorizează stările de hipersensibilitate?

1. Anticorpi, limfocite B sensibilizate
2. Anticorpi, limfocite T sensibilizate
3. Antigeni şi anticorpi, limfocite T şi B sensibilizate
4. Antigeni, limfocite T şi B, plasmocite

[Link] cine sunt mediate stările de hipersensibilitate imediată?

1. Reacţii imune, Ig G, Ig A, Ig E
2. Reacţii citolitice, citotoxice, Ig A, Ig D
3. Stări de hipersensibilitate,reacţii citotoxice, Ig D, I g A, Ig G
4. Reacţii citolitice, citotoxice, Ig G, Ig E

[Link] reprezintă anafilaxia?

1. Reacţie imună indusă de pătrunderea indirectă în circulaţie a antigenilor
2. Reacţie sistematică indusă de pătrunderea directă în circulaţie a antigenilor şi anticorpilor
3. Reacţie sistemică gravă indusă de pătrunderea directă în circulaţie a antigenilor
4. Reacţie imună gravă indusă de pătrunderea indirectă în circulaţie a antigenilor şi alergenilor

[Link]ţi mediatorii chimici ai anafilaxiei?

1. Serotonina, prostoglandinele, histamina, izoleucina
2. Tromboxan A2, serotonina, izoleucina, histamina
3. Histamina, serotonina, tromboxan A2, prostoglandinele
4. Prostoglandinele, leucina, anafilactogenii, serotonina

[Link] produce citoliza în reacţiile citotoxice sau citolitice?

1. Anticorpii nespecifici care se cuplează cu antigeni prin fixarea şi activarea complementului
2. Anticorpii specifici care se cuplează cu complimentul prin fixarea şi activarea complementului
3. Anticorpii nespecifici care se cuplează cu antigenii prin fixarea şi activarea plasmidelor
4. Anticorpii specifici care se cuplează cu antigeni prin fixarea şi activarea complementului

[Link] situaţii clinice pot duce la alloimunizare?

1. Microtransfuziile, grefele, sexul
2. Transfuziile, sarcina, macrotransfuziile
3. Transfuziile, grefele, sarcina
4. Imunizarea, allosensibilizarea, alloimunizarea
[Link]ţi factorii participanţi la formarea de complexe imune patogene?
1. Virusuri, bacterii, fungi, Ig A, Ig E
2. Paraziţii animali, seruri animale, Ig A, Ig G
3. Antigene heterologe sau autologe ,Ig G, Ig M
4. Ig G, Ig M, Ig D, Ig E, Ig A

[Link] este elementul central care produce leziunile din reacţia Arthus?
1. Formarea elementelor circulante la nivelul peretelui vascular
2. Formarea complexelor imune la nivelul peretelui vascular
3. Formarea elementelor sanguine la nivelul peretelui vascular
4. Formarea complexelor imune la nivelul vaselor sanguine

[Link]ţi deosebirile dintre fenomenul Arthus şi anafilaxie?

1. Nu necesită fixarea prealabilă a Ig A în serul sanguin, necesită activarea complementului şi mai multe
are pentru a se manifesta
2. Necesită fixarea prealabilă a atc. în ţesuturi nu este mediat de Ig G, necesită activarea complementului şi
mai multe ore pentru a se manifesta
3. Nu necesită fixare prealabilă a atc. în ţesuturi ,nu este mediat de Ig G, necesită activarea
complementului şi mai multe are pentru a se manifesta
4. Necesită fixarea prealabilă a antigenului în ţesuturi nu este mediat de Ig G, necesită activarea
complementului şi mai multe ore pentru a se manifesta

[Link] reprezinta boala serului?

1. Reacţie sistematică, favorizată de proteine globulinice
2. Reacţie sistematică, favorizată de injecţii i.v. cu doze mari de proteine xenogenice
3. Reacţie sistematică, favorizată de anticorpi imunoglobulinici
4. Reacţie imună, apărută de injecţii cu doze mari de proteine şi globuline

[Link] cine sunt mediate stările de hipersensibilitate tardivă?

1. Limfocitele T şi B, interleukine
2. Limfocite, macrofage, fagocite, imunoglobuline
3. Leukine, interleukine, celule citotoxice
4. Limfocitele T sensibilizate, limfokine

[Link] reprezintă hipersensibilitatea de contact?

1. Reacţii de hipersensibilitate imediată a pielii la contactul cu substaţele Ni, Hg, Cr, bicromat de K
2. Reacţii de hipersensibilitate tardivă a pielii la contactul cu substaţele Na, Cl, Mg, bicromat de Ca
3. Reacţii de hipersensibilitate tardivă a pielii la contactul cu substaţele Ni, Hg, Cr, bicromat de K
4. Reacţii mediate de celule imunocompetente şi fagocitare

241.În ce scopuri practice clinice se foloseşte cercetarea reacţiei de hipersensibilitate tardivă?

1. Testarea în vitro a răspunsului imun umoral
2. Testarea în vivo a răspunsului imun celular şi umoral
3. Testarea în vivo şi în vitro a răspunsului imun celular şi umoral
4. Testarea în vivo a răspunsului imun celular

[Link] reacţie se consideră ca cel mai bun model ilustrativ a hipersensibilităţii tardive?
1. Reacţia cutanată de contact, reacţia Ascoli
2. Intradermoreacţia la tuberculină
3. Reacţia citolitică
4. Reacţiile autoimune

[Link] stă la baza determinării dozei letală minima?

1. Cultură de 24 ore în bulion sau suspensie din cultură de 24 ore pe geloză
2. Suspensie microbiană de 24 ore în bulion sau cultură neomogenă de 24 ore pe geloză
3. Cultură de 24 ore în bulion sau suspensie din cultură de 18 ore pe agar
4. Suspensie microbiană de 36 ore în bulion sau suspensie din cultură de 8 ore pe agar

[Link] exprimă DLM?

1. Diluţie minimă, care a omorât 100% animale
2. Diluţie finală, care a omorât 100% animale
3. Diluţie maximă, care a omorât toate animalele din experienţă
4. Diluţie maximă, care a omorât 50% animale din experienţă

[Link] exprimă DL50?

1. Cea mai mică doză de microbi de a omorî 50% di animalele de laborator
2. Diluţia maximă de microbi capabilă de a omorî 75% din animalele de experienţă
3. Diluţia minimă de microbi capabilă de a omorî toate animalele de laborator
4. Cea mai mică doză de microbi de a omorî jumătate din animalele de laborator

[Link] trebuie să fie încadrată diluţia critică în determinarea DLM?

1. De cel mult două diluţii superioare şi 2 diluţii inferioare
2. De cel mult o diluţie superioară şi 2 diluţii inferioare
3. De cel puţin două diluţii superioare şi 2 diluţii inferioare
4. De cel puţin o diluţie inferioară şi o diluţie mijlocie

[Link] numim aglutinare?

1. Aglutinarea microorganismelor sub acţiunea anticorpilor şi soluţiei Na Cl
2. Alipirea bacteriilor sub acţiunea anticorpilor şi electrolitului
3. Alipirea microorganismelor în prezenţa anticorpilor specifici şi electrolitului
4. Aglutinarea bacteriilor în prezenţa anticorpilor specifici şi electrolitului

[Link]ţi infecţiile diagnosticate prin RA?

1. Salmoneloza, tetanos, colibaciloza
2. Colibaciloza, salmoneloza, bruceloza
3. Bruceloza, antrax, salmoneloza
4. Colibaciloza, salmoneloza, rujet?

[Link]ţi componenţii RA cu excepţia?

1. Antigenul, Na Cl
2. Anticorpul, antigenul
3. Electrolitul, anticorpul specific
4. Soluţia izotonică

[Link]ţia de baza în RA constă din?

1. 0,2 ml ser sanguin şi 2,5 ml sol. fiziologică
2. 0,5 ml antigen şi 2,3 ml sol. izotomică
3. 0,2 ml ser sanguin şi 2,3 ml sol. Na Cl
4. 0,2 ml anticorp specific şi 2,3 ml sol. fiziologică

251.Când RA se consideră pozitivă?

1. Lichidul este puţin tulbure, flacoane aglutinate de microorganisme, umbrelă
2. Lichidul este transparent, flacoane aglutinate de microorganisme,umbrelă
3. Lichidul este transparent, sediment, flacoane aglutinate de microorganisme, umbrelă
4. Lichidul este hemolizat, alipirea microorganismelor, umbrelă

[Link] diluţii se obţine în RA în tuburi?

1. 1:25; 1:50; 1:75; 1:100
2. 1:125; 1:50; 1:75; 1:100
3. 1:12,5; 1:25; 1:50; 1:100
4. 1:50; 1:75; 1:100; 1:125

253.Când RA se apreciază negativă?

1. Sedimentul este floconos, suspensia este parţial tulbure
2. Sedimentul este puţin floconos, suspensia rămâne uniform tulbure
3. Sedimentul este absent, suspensia rămâne uniform tulbure
4. Sedimentul este absent, suspensia este străvezie

254.Când RA se apreciază prin 3 plusuri?

1. Lichid transparent, sediment sub formă de membrană
2. Lichid transparent, puţin tulbure, sediment din flacoanele de microorganisme aglutinate
3. Lichid tulbure, sediment floconos slab determinat
4. Lichid puţin tulbure, fără sediment floconos

255.Când RA se apreciază prin 2 plusuri?

1. Lichid puţin tulbure, fără sediment floconos
2. Lichid transparent, puţin tulbure, sediment din flacoane de bacterii aglutinate
3. Lichid tulbure, puţin sediment floconos
4. Lichid tulbure, sediment floconos slab determinat

256.Când RA se apreciază prin semnul „+”?

1. Lichid puţin tulbure, sediment nefloconos
2. Lichid tulbure, formarea sedimentului floconos slab determinat
3. Sedimentul este absent, suspensia uniform tulbure
4. Sedimentul este puţin floconos,suspensia uniform tulbure

[Link] fenomen este esenţial în reacţia Coombs?

1. Precipitarea, termoprecipitarea
2. Aglutinarea, termoprecipitare
3. Aglutinarea
4. Seroaglutinarea, aglutinarea

[Link] numim reacţii de precipitare?

1. Sedimentarea antigenului la acţiunea anticorpului şi a soluţiei Na Cl asupra lui
2. Sedimentarea antigenului la acţiunea serului imun şi a electrolitului asupra lui
3. Precipitarea antigenului şi anticorpului la acţiunea serului hiperimun şi a sol. Na Cl
4. Precipitarea antigenului la acţiunea serului hemolitic şi a electrolitului asupra lui

[Link] intermediul carei reacţii antigenul se poate determina în cantităţi minime?

1. Reacţia Ascoli, reactia de neutralizare
2. Reacţia Ascoli
3. Reacţia de rozetare a T şi B limfocitelor
4. Reacţia de fixare a complimentului

[Link]ţi antigenele folosite în RP?

1. Solide, netransparente
2. Coloidale, lichide
3. Lichide, transparente
4. Sintetice, transparente

[Link] reprezintă antigenele în RP?

1. Corpuscule ultramicroscopice proteinice, polizaharide
2. Corpuscule microscopice globulinice, polipeptide
3. Structuri coloidale transparente, globuline
4. Structuri globulinice lichide, anticorpi

[Link] diagnostic al RA este considerat?

1. 1:25; 1:50
2. 1:100
3. 1:100; 1:200
4. 1:200
[Link] Ig E se poate afirma?
1. Transmit starea de imunitate
2. Trec bariera transplacentară
3. Transmit starea de hipersensibilitate
4. Se produc în stare embrionară

[Link] este utilizată ca component în reacţiile?

1. Hemoglutinare, Coombs
2. Ascoli, RA
3. Hemoliză, RFC
4. IMF, Mancini

[Link]ţia de tip tuberculinic se manifestă clinic de?

1. 24 – 48 ore
2. 24 – 36 ore
3. 24 – 72 ore
4. 36 – 72 ore

[Link]ţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea?

1. Antigenelor virale şi bacteriene
2. Antigenelor corpusculare şi anticorpilor incompleţi
3. Alexinei, hemolizinei
4. Hematiilor, serului hemolitic

[Link]ţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi

1. Se declanşează după contactul primar cu antigenul
2. Sunt implicate imunoglobuline D
3. Se declanşează după contacte repetate cu antigene
4. S ntigenul unt implicate imunoglobuline G

[Link] studierea imunităţii celulare sunt utilizate reacţiile?

1. Coombs RP
2. De rozetare a limfocitelor cu limfocite de oaie
3. De rozetare a limfocitelor cu eritrocite de oaie
4. RFC, RA

[Link] alexinei din ser se realizează la?

1. 56 - 60°C – 20 min.
2. 56°C - 20 min.
3. 56°C – 30 min.
4. 80 – 100°C – 10min.
[Link] noţiunea de seroindentificare se subînţelege?
1. Determinarea anticorpilor specifici cu antigen
2. Titrarea complementului în serul diagnostic
3. Identificarea speciei bacteriene cu seruri diagnostice
4. Identificarea antiglobulinelor

[Link] studierea imunităţii celulare se utilizează următoarele reacţii?

1. Fixarea complimentului
2. Aglutinarea şi precipitarea
3. Transformarea blastică a limfocitelor
4. Coombs, opsono - fagocitară

[Link]ţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru?

1. Cuantificarea anticorpilor din serul animalelor bolnave cu viroze
2. Identificarea speciei virusului
3. Cuantificarea anticorpilor din serul animalelor bolnave cu bacterioze
4. Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă

[Link]ţi enzimele citolitice necaracteristice microorganismelor patogene?

1. Alanin aminotransferaza
2. Alanin aminohidrolaza
3. Lecitinaza, transferaza
4. Hemolizinele,leucocidinele

[Link] nu posedă imunogenitate, şi antigenitate?

1. Acizii nucleici, proteinele
2. Globulinele, toxinele
3. Lipidele, acizii graşi
4. Endotoxinele, exotoxinele

[Link] lizozimului este marcată asupra bacteriilor?

1. Gram negative
2. Alcoolo-acidorezistente
3. Saprofite, patogene
4. Gram pozitive

[Link]ţia Ascoli include următorii componenţi cu excepţia?

1. Hematii de oaie
2. Serul imun, antigenul
3. Antigenul, anticorpul
4. Soluţie izotonică – 0,85%

[Link] care rezistenţă este determinată obţinerea antigenelor?

1. Precipitinelor, aglutininelor
2. Aglutinogenelor, aglutininelor, precipitinogenelor
3. Precipitinogenelor
4. Aglutininelor

[Link] reprezintă precipitinogenul?

1. Soluţie alcalină de peptide, proteine, polizaharide
2. Soluţie coloidală de proteine, polizaharide
3. Soluţie coloidală de polizaharide,peptide
4. Soluţie electrolitică de Na Cl

[Link] folosim în imunizare pentru a obţine serul imun?

Precipitinogenele culturilor lichide
Antigenii şi anticorpii specifici
Antigenii culturilor microbiene
Imunoglobuline, peptide, polizaharide

280.În ce constă reacţia Ascoli?

1. Punerea în contact a antigenului anticărbunos precipitant cu un anticorp obţinut prin termoprecipitarea
din diverse materiale
2. Aglutinarea anticorpilor şi a antigenelor anticărbunoase specifice
3. Punerea în contact a serului anticărbunos precipitant cu un antigen obţinut prin fierbere din
diverse organe suspecte?
4. Seroprecipitarea serului anticărbunos precipitant cu un antigen obţinut prin termoprecipitare

[Link]ţi rezultatele reacţiei de precipitare?

1. +; + +; + + +
2. -; + +; + + +
3. -; +; + -
4. +; -; + +

[Link] diagnosticul căror infecţii se foloseşte RP?

1. Variolă, rujet, salmoneloză, pestă
2. Antrax, rujet, colibaciloză
3. Tetanos, clostridioză, variolă
4. Tularemie, pestă, antrax, variolă

[Link] este esenţa RID?

1. Serul imun şi anticorpul difuzează în gel semilichid
2. Antigenul şi anticorpul difuzează în agaroză lichidă
3. Antigenul şi anticorpul difuzează în gel transparent
4. Antigenul şi anticorpul difuzează în agar semisolid
[Link]ţi diluţiile serurilor cercetate în RID?
1. 1:4; 1:8; 1:16; 1:32
2. 1:2; 1:4; 1:8; 1:32
3. 1:2; 1:4; 1:8;1:16
4. 1:2; 1:4; 1:10; 1:16

[Link] este termenul de incubare a plăcilor în RID?

1. 2-7 zile
2. 5-10 zile
3. 24-40 ore
4. 36-72 ore

286.În ce scopuri se folosesc vaccinurile?

1. Imunizare pasivă în scopul profilaxiei specifice la bolile microbiene
2. Imunizare activă în scopul profilaxiei specifice la bolile infecţioase
3. Vaccinarea în scopul profilaxiei specifice şi nespecifice
4. Vaccinarea în scopul profilaxiei infecţiilor bacteriene şi virotice

[Link]ţii caracterele controlului vaccinurilor?

1. Culturale, antigenice, patogenitate, imunogenitate
2. Patogenitate, imunogenitate, antigenitate, specificitate
3. Culturale, fermentative, antigenice, serologice, virulenţă, imunogenitate
4. Fermentative, culturale, antigenitate, sterilitate

[Link]ţi etapele de pregătire a vaccinurilor cu excepţia?

1. Inactivarea suspensiei microbiene
2. Cultivarea suspensiei microbiene native
3. Prepararea, inactivarea, cultivarea diluţiei materne
4. Prepararea culturii materne,inactivarea culturii microbiene

[Link] este timpul de inactivare a unei suspensii microbiene pentru a primi un vaccin?
1. 57 -58°C , 1 oră
2. 56- 58°C, 30-40 min.
3. 56-58°C, 60 min.
4. 58-60°C, 60 min.

[Link] cantitate de acid carbonic se adaugă la vaccinul pregătit pentru a fi conservat?

1. 0,01 ml soluţie de 0,5% la 1 ml vaccin
2. 0,1 ml soluţie de 5% la 1ml vaccin
3. 2,0 ml soluţie de 1% la 1ml vaccin
4. 0,5 ml soluţie de5% la 1ml vaccin

[Link]ţi indicii controlului vaccinurilor?

1. Activitate, nevătămare, puritate
2. Sterilitate, activitate, antigenitate
3. Sterilitate, inofensivitate, imunogenitate
4. Specificitate, imunogenitate, puritate

[Link]ţi indicii controlului preparatelor din ser?

1. Activitatea specifică, sterilitatea, activitatea nespecifică
2. Antigenitate, inofensivitate, imunogenitate
3. Activitate, puritate, specificitate
4. Sterilitate, inofensivitate, activitate specifică

[Link] preparatelor din ser se va efectua prin însămânţări pe mediile?

1. Agar, bulion, Saburov, Endo
2. Agar, Endo, Ciapec, Levine
3. Bulion, geloză, Saburov, Ciapec
4. Bulion, Endo, Levine, Loewenştein

[Link]ţia verografina se va utiliza în următoarele reacţii imunologice?

1. Reacţie de rozetare sponată a T şi B limfocitelor
2. Reacţie de rozetare sponată a limfocitelor
3. Reacţie de rozetare sponată a T şi B fagocitelor
4. Reacţie de rozetare sponată a limfocitelor şi fagocitelor

[Link]ţi relaţiile sanguine cu receptori specifici faţă de globulele roşii de şoarece?

1. Limfocite T
2. Limfocite T şi B
3. Limfocite B
4. Subpopulaţii limfocitare T şi B

[Link] receptori fragmentari se constată în reacţiile de subpopulaţie ale limfocitelor T

1. Ig A, Ig G
2. Ig M, Ig G, Ig D
3. Ig M, Ig G
4. Ig D, Ig M, Ig A

[Link] numim limfocite „rozetate”

1. Amplasarea în jurul lor a numai puţin de 2 markeri alăturaţi la suprafaţă
2. Amplasarea în jurul lor a numai puţin decât un marker alăturaţi la suprafaţă
3. Amplasarea în jurul lor a numai puţin de 3 markeri alăturaţi la suprafaţă
4. Amplasarea în jurul lor a numai puţin de 10-12 markeri alăturaţi la suprafaţă

[Link]ţia hlutaraldelhid în reacţia de rozetare se va folosi pentru?

1. Colorarea frotilului
2. Efectuarea frotiului
3. Fixarea limfocitelor
4. Centrifugarea sedimentului limfocitar

[Link] este metoda folosirii globulelor roşii de şoarece în reacţia de rozetare?

1. Centrifugare la 1500 rot. / min,15 min
2. Termostatare la t -37 38°C, 30 min.
3. Termostatare la t – 36 - 37°C,15 min
4. Centrifugare la 1000 rot. / min,10 min.

[Link]ţi metoda examinării preparatelor reacţiei de rozetare?

1. Examinarea optică la microscop (40x20)
2. Examinarea electronică la microscop (10x20)
3. Examinarea nativă şi obişnuită la microscop (40x10)
4. Examinarea pe fond întunecat la microscop (40x10)

[Link] limfocitar în reacţia de rozetare se va depista prin?

1. Termost la t - 38 °C, 15 min.
2. Centrifugare la 3000 rot /min, 60 min.
3. Centrifugare la 1500 rot./min, 45 min
4. Termostatare la t -38 - 40 °C, 40 min.

[Link]ălările repetate a limfocitelor în reacţia de rozetare se vor efectua prin intermediul?

1. Soluţiei verografină
2. Soluţiei triombrast şi teofilină
3. Soluţiei fiziologice
4. Hlutaraldehid

[Link] permite de a face pronosticuri privitor la evoluţia procesului de infecţie?

1. Determinarea cantitativă a imunoglobulinelor
2. Activitatea bactericidă şi lizozimei
3. Indicii activităţii fagocitare
4. Indicii activităţii leucocitelor şi limfocitelor

[Link] reprezintă indicele fagocitar?

1. Numărul mediu al celulelor microbiene digerate de un singur leucocit
2. Procentul celulelor fagocitate din numărul total al eritrocitelor enumerate
3. Procentul celulelor fagocitate din numărul total al neutrolfilelor enumerate
4. Numărul mediu al celulelor fagocitate degerate de un singur fagocit

[Link] reprezintă indicele fagocitar?

1. Procentul celulelor fagocitate din numărul total al neutrofilelor enumerate
2. Procentul celulelor fagocitate din numărul total a eritrocitelor enumerate
3. Numărul mediu al celulelor microbiene digerate de un singur leucocit?
4. Procentul celulelor fagocitate din numărul total al neutrolfilelor enumerate

[Link]ţi speciile microbiene utilizate în ROF?

1. S. aureus, S. enteritidis, S. epidermidis
2. S. gallinarum, E. coli, Pseudomonas aeruginosa
3. S. epidermidis, E. coli, S. aureus
4. Cl. tetani, B. anthracis, Cl. prefringens

[Link] este metoda centrifugării componenţilor ROF?

1. 1500 – 2000 rot. / min, 30-40 min.
2. 2500 – 3500 rot. / min, 10-20 min.
3. 2500 – 3000 rot. / min, 15-20 min.
4. 1000 – 2000 rot. / min, 20-30 min.

[Link] cantitate de microorganisme va conţine suspensia microbiană în ROF?

1. 1-2 mlrd.
2. 3 mlrd.
3. 2 mlrd.
4. 3-5 mlrd.

[Link]ţi timpul colorării frotiurilor în ROF?

1. 10-15 min.
2. 60 min. - 1,5 ore
3. 30-60 min.
4. 5 min.

[Link] este diluţia colorantului în ROF?

1. 2:10
2. 0,5:10
3. 1:9
4. 1:10, 2:10

[Link]ţi timpul fixării frotiurilor în ROF?

1. 2-3 min.
2. 60 sec.
3. 180 sec.
4. 5 min.

[Link]ţi PH-ul apei distilate pentru diluarea colorantului?

1. 7,0 - 7,4
2. 6,0 - 7,0
3. 7,2 - 7,6
4. 6,8 - 7,2

313.100 de leucocite ale serului testat au fagocitat 500 bacteri. Care va fi mărimea indicelui fagocitar?
1. 50
2. 5
3. 100
4. 20

314.În care reacţii are loc formarea complexului ag+ac+c?

1. RA, RFc
2. ROF, RIF, RID
3. RFC
4. RP, RFC

315.Când nu are loc procesul hemolizei?

1. Dacă antigenul şi anticorpul nu corespund
2. Dacă antigenul şi anticorpul sunt neutralizaţi
3. Dacă antigenul şi anticorpul corespund unul altuia
4. Dacă antigenul şi anticorpul sunt fixaţi de eritrocite

[Link]ţierea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute are loc în?

1. Reacţia de rozetare, reacţia Coombs
2. ROF, RA, RP
3. ROF
4. RFC

[Link]ţi diluţia serului în RFC?

1. 1:10; 1:20
2. 1:20
3. 1:5; 1:10
4. 1:10

[Link] se pregătesc în stare liofilizată sau congelată la temperaturi joase pentru a preveni?
1. Activitatea hemolitică şi bactericidă
2. Activitatea fagocitozei
3. Activitatea complimentară
4. Activitatea bacteriologică

[Link] este metoda pregătirii antigenului?

1. Extracţia culturilor celulare, sau lichidelor infectate
2. Extracţia culturilor microbiene, sau organelor infectate
3. Extracţia ţesuturilor celulare
4. Extracţia eritrocitelor şi limfocitelor

[Link] acţiune are antigenul în RFC?

1. Antihemolitică
2. Antialexinică, anticomplimentară
3. Anticomplimentară
4. Antiantigenică

[Link] este diluţia alexinei în RFC?

1. 1:10
2. 1:5
3. 1:40
4. 1:20

[Link] hemaţiilor de oaie în RFC are loc la ?

1. 1000 – rot / min, 20 min.
2. 2500– 3000 rot / min., 30 min.
3. 1500 – 2000 rot / min., 15 min.
4. 3000 – 3500 rot / min, 40 min

[Link] de eritrocite în RFC va constitui?

1. 1:20
2. 1:10
3. 1:75
4. 1:40

[Link] la care animale se obţine ser hemolitic?

1. Bovine, cobai
2. Ovine, cabaline
3. Iepuri
4. Cabaline

[Link] vom folosi în imunizarea iepurilor?

1. Ser hemolitic
2. Eritrocite de berbec
3. Eritrocite de şoarece
4. Ser hiperimun

326.În ce scop în serul hemolitic se include conservantul glicerina?

1. Pentru a dilua serul hemolitic1:75
2. Pentru a preveni activitatea antigenică
3. Pentru a preveni activitatea anticomplementară
4. Pentru a preveni activitatea bactericidă

[Link] sunt etapele RFC?

1. Hemolitică, bacteriologică
2. Bacteriologică, antigenică
3. Bacteriologică, hemolitică
4. Hemolitică, complementară

[Link] proces în RFC este invizibil?

1. Fixarea ag+ac
2. Fixarea ag+c
3. Fixarea c+ac+ag
4. Fixarea ag+ac+c+c2

329.În ce scop în RFC se va include sistemul hemolitic?

1. Pentru determinarea activităţii anticomplimentare
2. Pentru prevenirea formării complexului ag+ac
3. Pentru determinarea fixării complementului
4. Pentru prevenirea formării complexului ag+ac+c

[Link] este posibilă prin prezenţa?

1. Sol. Na Cl 0,85%, sterilă, complement, hemolizină
2. Sol. Na Cl 0,95%, proaspătă, dozare corectă a componenţilor
3. Sol. Na Cl – 0,85%, sterilă, proaspătă, dozare corectă a componenţilor
4. Sol. Na CL, alexină, hemolozină, hematii

[Link] ce se tritează complimentul?

1. Se reprezintă într-o cantitate mai mare în serul cobailor
2. Este stabil
3. Este nestabil
4. Se conservă şi se liofilizează

[Link] component al RFC se titrează în două sisteme?

1. Hemolizina
2. Antigenul
3. Complimentul
4. Sistemul hemolitic

[Link]ţi caracterele aprecierii rezultatelor RFC?

1. % hemolizei şi complimentului, străvezimea suspenziei
2. Sedimentul parţial sau major al eritrocitelor
3. % hemolizei, sedimentul eritrocitelor
4. % hemolizei, sedimentul major al eritrocitelor
334.Când intensitatea RFC se exprimă prin 4 plusuri?
1. Reacţie evident pozitivă, reţinere incompletă de hemoliză
2. Reacţie pozitivă, reţinere completă de hemoliză
3. Reacţie evident pozitivă, reţinere completă de hemoliză
4. Reacţie pozitivă, reţinere incompletă de hemoliză

335.Când intensitatea RFC se exprimă prin 3 plusuri?

1. Reacţie evident pozitivă, lichid incolor, sediment eritrocitar
2. Reacţie pozitivă, lichid incolor, sediment insuficient de eritrocite
3. Reacţie pozitivă, culoare accentuată a lichidului,sediment mic de eritrocite
4. Reacţie evident pozitivă, lichid colorat accentuat, sediment eritrocitar

336.Când intensitatea RFC se exprimă prin semnul „+”?

1. Reacţie slab pozitivă, lichidul slab colorat, sediment neînsemnat de eritrocite
2. Reacţia slab pozitivă, lichidul colorat uniform, sediment accentuat de eritrocite
3. Reacţie slab pozitivă, lichidul intens colorat, sediment neînsemnat de eritrocite
4. Reacţia slab pozitivă, lichidul intens colorat, sediment de eritrocite

337.Când RFC se consideră negativă?

1. Hemoliză parţială, lichidul în tub este incolor
2. Hemoliză completă, lichidul în tub are aspect roz
3. Hemoliză incompletă, lichidul în tub are aspect roşietic aprins
4. Hemoliză totală, lichidul în tub are aspectul roz-roşu

[Link] se determină prin intermediul RFC?

1. Anticorpii fixatori de compliment
2. Antigenii fixatori de complement
3. Anticorpii fixatori de compliment
4. Anticorpii – antigenii fixatori de complement
5. Complementul şi fracţiunile sale

[Link]ţi diluţia complementului în sistemul bacteriologic?

1. 1:75
2. 1:5
3. 1:20
4. 1:40

[Link]ţi diluţiile antigenului în titrarea complementului în sistemul bacteriologic?

1. 1:20
2. 1:10, 1:20
3. 1:75
4. 1:20, 1:40
[Link]ţi diluţia eritrocitelor în RFC?
1. 1:20, 1:40
2. 1:75
3. 1:40
4. 1:20, 1:40, 1:75

[Link] se va depista în reacţia de rozetare prin centrifugarea la 1500 rot / min, 45min.?
1. Stratul eritrocitar
2. Straturile limfocitar şi eritrocitar
3. Stratul limfocitar
4. Stratul sedimentar

[Link] antigenului la acţiunea anticorpului şi a soluţiei NaCl asupra lui poartă denumirea
de?
1. RA
2. RFC
3. RP
4. Reacţie de rozetare

[Link]ţi esenţa reacţiei Ascoli?

1. Anticorpul se determină în cantităţi minime
2. Antigenul şi anticorpul se determină prin suprapunere
3. Antigenul se determină în cantităţi minime
4. Se suprapun antigenul şi anticorpul

[Link] este caracteristic eritrocitelor de berbec?

1. Sunt purtători de antigeni
2. Sunt purtători de anticorpi
3. Sunt purtători de antigen sau de anticorpi
4. Sunt purtători de antigen, anticorp, complement

[Link] titrarea complementului şi hemolizei se foloseşte?

1. Reacţia complementară
2. Reacţia de precipitare
3. Reacţia de hemoliză
4. Reacţia de rozetare

[Link]ţia de rozetare T şi B se foloseşte pentru studierea?

1. Imunităţii celulare şi umorale
2. Imunităţii active şi pasive
3. Imunităţii celulare
4. Imunităţii antiumorale
[Link] captează şi lizează microorganismele?
1. Eritrocitele
2. Leucocitele
3. Fagocitele
4. Neutrofilele

[Link] numim aglutinare?

1. Cuplarea unui antigen în diluţie cu anticorpul leucocitar
2. Cuplarea unui antigen în suspensie cu anticorpul omolog
3. Interacţiunea dintre antigen şi anticorp
4. Interacţiunea dintre macroorganisme şi microorganisme

[Link] are acţiune directă asupra bacteriilor Gram pozitive?

1. Alexina
2. Properdina
3. Lizozimul
4. Hemolizina

[Link] reacţie stă la baza diagnosticării antraxului?

1. RA
2. RFC
3. RP
4. RID

355.În care reacţie antigenul şi anticorpul difuzează în gel?

1. RP
2. RA
3. Reacţia Coombs
4. RID

[Link]ţă de care limfocite Ig G posedă receptori fragmentari?

1. Limfocite T şi B
2. Limfocite B
3. Subpopupaţii limfocitare T
4. Limfocite T

[Link]ţă de care limfocite Ig M posedă receptori fragmentari?

1. Limfocite T şi B
2. Limfocite T
3. Limfocite Killer
4. Limfocite B
[Link] compus se va folosi în reacţia de rozetare pentru fixarea frotiurilor?
1. Alcool etilic
2. Alcool metilic
3. Acetonă
4. Hlutaraldehid

[Link] component al RFC este nestabil?

1. Hemolizina
2. Alexina
3. Eritocitele
4. Leucocitele

[Link] imunoglobuline transmit starea de hipersensibilitate?

1. Ig G, Ig A
2. Ig E
3. Ig D, Ig G
4. Ig M

[Link] suspensie de eritrocite se va folosi în RFC?

1. 2,5 %
2. 0,85%
3. 0,75%
4. 3,25%

[Link]ţi mediile folosite pentru sterilitatea preparatelor biologice?

1. Endo, bulion, Saburov Ciapec
2. Loewenştein, geloză, bulion
3. Lavine, geloză, bulion, Ciapec
4. Geloză, bulion, Saburov, Ciapec

363.În care reacţii antigenul reprezintă corpuscule ultramicroscopice proteinice sau poli- zaharidice?
1. RA, RP,
2. Reacţia de precipitare
3. RFC, RID
4. Reacţia de aglutinare