Sunteți pe pagina 1din 22

2

LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
L
E
C

I
E

D
E
M
O
N
S
T
R
A
T
I
V

INTRODUCERE
V pasioneaz orile, spaiile verzi i v place s admirai frumuseea unic
a naturii n nenumratele ei ipostaze? V dorii o oaz de verdea chiar la
dumneavoastr acas, unde s v relaxai alturi de cei dragi? nvai s v
amenajai propria grdin! Cursul Eurocor Arhitectura grdinii v ajut s
combatei stresul, ind util ntregii familii.
Toi cei dragi vor avea ceva de
ctigat n urma acestui curs
vrstnicii i pot petrece timpul
lucrnd n grdin, tinerii vor
avea un mijloc de relaxare dup
program, cei mici vor avea un loc
de joac chiar la ei acas!
Vei putea s realizai colul de
rai mult visat nvnd despre:
9proiectarea, execuia i ntreinerea suprafeelor plantate cu diverse specii,
9amenajarea diverselor tipuri de grdini, n diferite stiluri,
9armonizarea grdinii cu mediul nconjurtor, casa sau alte construcii.
nvai relaxat!
La Eurocor, studiai fr stres, n modul cel mai atractiv cu putin! Parcurgei
caietele de curs n confortul propriei locuine, n fotoliul preferat, pe teras sau
n grdin, n parc, vara sau iarna... cnd i unde vrei!
V vei bucura de o atenie deosebit!
Beneciai de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experien, care
poate contactat prin coresponden potal sau online.
Cu ajutorul cursului Eurocor Arhitectura grdinii v vei relaxa indiferent de
vrst! De asemenea, vei avea oportunitatea de a ctiga venituri suplimentare.
ncepei chiar astzi cltoria minunat prin lumea miracolelor vegetale!
LECIA DEMONSTRATIV v ajut s v familiarizai cu materialele i
metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numrului de pagini,
aceasta reprezint mai puin de jumtate din coninutul unui caiet de curs.
V prezentm cteva seciuni teoretice, exemple, exerciii i un model de tem,
selectate din diverse lecii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.
3
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
STRUCTURA LECIILOR
Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitar a celor
16 caiete. Fiecare caiet este constituit din dou lecii, ce trateaz un anumit
domeniu de interes.
9Informaiile noi sunt prezentate ntr-un mod atractiv, cu numeroase
exemple i imagini relevante. Astfel, procesul de memorare devine rapid i
uor!
9Caietele se parcurg uor, ntr-un mod relaxat, datorit semnelor grafice i
cuvintelor-cheie special concepute pentru a marca diverse componente ale
leciilor.
9Avei la dispoziie un coninut bogat de informaii, pentru a v dezvolta
att abilitile practice, ct i simul artistic.
9Metoda gradual de nvare, de la simplu la complex, ajut la nsuirea
rapid a cunotinelor de specialitate.
9Exerciiile, temele pentru acas i colaborarea cu profesorul personal v
ofer o evaluare obiectiv a gradului de nsuire a noiunilor noi.
PRIMIREA CURSULUI
La Eurocor, cursanii aleg unde s primeasc pachetul de curs! Dvs. ce alegei?
1. Acas, la cutia potal (Cutia potal trebuie s aib dimensiunile de
minimum 22x30x1 cm.).
2. La serviciu.
3. La oficiul potal de care aparinei (Adresa declarat la nscriere trebuie s
fie cea din buletin).
CONTUL DE CURSANT
Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici gsii informaii
despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plile efectuate i nregistrate.
Din contul de cursant se pot accesa i aplicaiile TemeOnline sau PlataOnline.
ABSOLVIREA
Odat cu expedierea ultimului pachet de curs, vei primi i testul de evaluare
final. Calificativele obinute pot fi: foarte bine, bine i insuficient (n funcie
de punctajul realizat). Odat promovat acest test, vei obine Certificatul de
absolvire Eurocor.

#
4
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Programa cursului Arhitectura grdinii
Lecia 1
Tipurile de gradini ornamentale. Masurarea
terenului
Cunoasterea gradinilor ornamentale: gradina
geometrica si gradina peisagistica. Masurarea
terenului. Executarea planului de situa[ie
Lecia 2
Clasicarea i structura grdinilor. Principii
de proiectare
Clasificarea grdinilor. mprirea grdinii.
Criterii i faze ale proiectrii. Simbolurile folosite
la proiectare
Lecia 9
Taluzul (panta). Prefabricatele din beton
Taluzul (panta) utilitate i valoare artistic. Reguli
i modaliti de realizare. Prefabricate din beton.
Apariia grdinilor
Lecia 10
Realizarea peluzei de gazon prin semnat direct
Realizarea i ntreinerea peluzei de gazon
Lecia 3
Amenajarea terenului. Grdinile utilitare
Amenajarea brut i amenajarea n a terenului i
uneltele necesare realizrii acestora. Formaiunile
de decor ntlnite n grdinile ornamentale.
Clasificarea grdinilor utilitare; cunoaterea
grdinii cu vi-de-vie, cu legume, cu pomi
fructiferi, mixte
Lecia 4
Modaliti de marcare. Pietrele naturale
Modaliti simple de marcare i prezentarea
uneltelor necesare. Clasicarea pietrelor naturale
dup originea i utilizarea lor. Posibilitile de
prelucrare a pietrelor
Lecia 11
Construcia scrilor
Valoare utilitar i criterii estetice. Istoria apariiei
grdinilor Antichitatea
Lecia 12
ninarea gazonului prin placarea cu brazde de
gazon precultivat. Metale n grdin
Pregtirea terenului i nfiinarea gazonului prin
placarea cu brazde de gazon precultivat. Posibiliti
de prelucrare a metalelor
Lecia 5
Asigurarea cu ap posibiliti, cerine
Realizarea sistemului de udare n grdin.
Modaliti de administrare a apei pentru udat
Lecia 6
Proiectarea, execuia i ntreinerea suprafeelor
amenajate cu ori anuale
Proiectarea rondurilor cu ori anuale. Cunoaterea
plantelor decorative anuale
Lecia 13
Circulaia n grdin
Proiectarea i construcia aleilor n grdin. Grdina
antic egiptean
Lecia 14
Proiectarea, execuia i ntreinerea suprafeelor
amenajate cu ori perene
Realizarea suprafeelor amenajate cu ori perene.
Clasicarea i cunoaterea plantelor decorative perene
Lecia 7
Moduri de drenaj. Prepararea betonului
Tipuri de drenaj. Elementele componente ale
betonului. Prepararea i utilizarea betonului
Lecia 8
Proiectarea, execuia i ntreinerea suprafeelor
amenajate cu ori bienale
Formaiuni de decor cu ori bienale. Cunoaterea
plantelor decorative bienale
Lecia 15
Realizarea parcrii pavate
Posibiliti de realizare. Grdina antic greac i cea
roman
Lecia 16
Grdina alpin (alpinariu). Aplicarea vopselelor
n grdin
Proiectarea, execuia i ntreinerea unei grdini alpine
(alpinariu). Noiuni despre plantele decorative perene
folosite n amenajarea grdinii alpine i clasicarea lor.
Vopsirea i protejarea materialelor lemnoase/metalelor
5
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Lecia 17
Apa n grdina geometric
Bazinul decorativ. Bazinul de not (piscina).
Grdinile ornamentale din Antichitate Grdina
chinezeasc i grdina japonez
Lecia 18
Prul, cascada. Adptoarea pentru psri
Realizarea prului i a cascadei. Ocrotirea
psrilor n grdin. Adptoarea pentru psri
Lecia 25
Apa n grdina peisager
Iazul (bazinul) rustic: proiectare, construcie, plantarea
speciilor acvatice, fauna
Poduri i podee n grdin. Istoricul construciei
grdinilor. Epoca modern Grdina englezeasc
Lecia 26
Rolul plantelor folosite ca gard viu
Gardul viu: proiectare, plantare, lucrri de ntreinere.
Speciile folosite ca gard viu
Lecia 19
Proiectarea zidurilor de sprijin
Tipuri de ziduri de sprijin. Plante decorative ce
se pot folosi pentru plantarea n zidul de sprijin.
Istoricul construciei grdinilor Evul Mediu
Lecia 20
Arbutii decorativi n grdin
Proiectarea plantrii. Lucrrile de ngrijire.
Arbutii ornamentali foioi
Lecia 27
Tipurile, dimensiunile i ngrijirea gardurilor
Rolul, clasicarea i construcia gardurilor. Parcul
dendrologic (Arboretum)
Lecia 28
Grdina de iarn
Funcia, amenajarea i lucrrile de ngrijire. Amplasarea
plantelor de ser n grdina de iarn
Lecia 21
Locul de joac pentru copii
Proiectarea i construirea locului de joac pentru
copii i a gropii de nisip. Grdina Renaterii
Lecia 22
Creterea arborilor decorativi foioi
Plantarea i lucrrile de ngrijire. Cunoaterea
arborilor decorativi foioi
Lecia 29
Condiiile pentru realizarea grdinii de acoperi
Acoperiuri verzi. Grdini-teras. Grdinile botanice
Lecia 30
Adposturi de grdin i locuri pentru foc
Adposturi ornamentale i adposturi utilitare.
Alegerea locului de foc. Tipuri de grtare. Materiale
ceramice n grdin
Lecia 23
Aezarea pergolei i a grilajelor n grdin
Tipurile de pergol. Plante folosite pentru
decorarea lor. Treiajele. Plante folosite pentru
decorarea lor. Grdina baroc
Lecia 24
Locul speciilor cu frunze persistente n grdin
Speciile cu frunze persistente: plantare i ngrijire.
Cunoaterea coniferelor i a foioaselor persistente
i semipersistente. Materiale din lemn i stuf i
prelucrarea lor
Lecia 31
Iluminatul n grdin. Grdinile zilelor noastre
Condiiile realizrii iluminatului n grdin. Tipuri
de corpuri de iluminat
Statuile de grdin. Grdinile zilelor noastre
Lecia 32
Mobilierul n grdin. Feng shui n grdin
Criterii n alegerea mobilierului de grdin.
Compostarea n grdin. Feng shui n grdin
6
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Obiectivele pe
care le vei atinge
prin parcurgerea
fiecrei lecii
v ghideaz
nvarea.
(selecie din Lecia 21, pagina 1)
1 Arhitectura grdinii
Lecia 21
Locul de joaca pentru copii
Prin parcurgerea acestei lecii vei reuyi:
9 Sa nelegei importan[a locului de joaca pentru copii.
9 Sa enumerai condi[iile pentru realizarea locului de joaca pentru copii.
9 Sa alegei modul optim de construc[ie a unei gropi de nisip n gradina proprie.
9 Sa alegei din punct de vedere estetic si sanitar materialele necesare pentru
construc[ia gropii de nisip.
9 Sa enumerai principalele caracteristici ale gradinilor Renasterii.
Proiectarea yi construirea locului de joaca pentru copii
yi a gropii de nisip
Pentru copilul mic gradina este o
parte din natura. Orict de mica ar
Ii supraIa[a de gazon, el si va gasi
aici principalul loc de joaca. Acesta
este n stare sa se uite ndelung la
pasarile care vin la adapatoare, e
ncntat sa alerge descul[ pe iarba si
nu se plictiseste sa priveasca n Iiecare
diminea[a coloristica vesela a Ilorilor.
Gradina nu este numai a noastra, ci si
a lui. Pute[i evita observa[ii de genul ,Ai grija pe unde mergi, sa nu rupi ceva, vai, pe
unde zboara mingea, doar [i-am spus ca n gradina acest lucru nu este permis...! daca
ve[i proiecta cu grija locul de joaca pentru copii.
LECJIILE
21 $I 22
7
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Noiunile noi
au fost marcate
special.
(selecie din Lecia 21, pagina 6)
6
Lecia 21
Arhitectura grdinii
Locul de joac pentru copii
Sigur ca satisIacerea nevoii de joaca a copilului
nu a Iost epuizata odata construita groapa de
nisip. Nu uita[i: limitele locurilor de joaca ale
copiilor sunt stabilite numai de Iantezia lor. Un
bustean poate Ii potrivit ca loc de ascuns, dar
poate Ii Iolosit si ca loc de sezut sau ca zid de
cetate. Daca-i sculpta[i o Iigura cu nas, poate
deveni usor un vapor sau, poate, un cal n galop.
Tot din bustean pute[i realiza o coliba de indieni,
iar lnga el se poate plasa si o [inta.
Lasa[i-va Iantezia sa zboare, nainte de a cumpa
ra pentru joaca elemente din material plastic,
practice, ntr-adevar, dar nu ntotdeauna si
estetice.
Pentru asigurarea sanatatii copiilor si prevenirea accidentarilor.
9 Locul de foaca sa nu fie aglomerat, ca sa nu impiedice miscarile.
9 Muchiile si colturile fucariilor sa fie prelucrate cu grifa, sa fie netede.
9 Elementele fucariilor sa fie sigure, re:istente si bine fixate.
Leaganul
Eiecarui copil i place miscarea
ba cteodata avem senza[ia ca
ei nu obosesc niciodata. ntr-un
spa[iu mic, o posibilitate de
miscare este oIerita de leagan.
Daca exista deja un arbore mare
n gradina, mai ave[i nevoie
de scnduri si un lan[. Dar nu
numai leaganul poate produce
o mare bucurie un scrnciob
poate Ii la Iel de interesant. O
solu[ie simpla poate Ii un balansoar cu arc.
Un vis pentru orice copil, in gradina
8
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Un semn aparte
indic materialele
i uneltele necesare
pentru realizarea
anumitor seciuni
ale grdinii.
Cuvintele cheie
descriu aspectele de
baz ale cursului.
(selecie din Lecia 15, pagina 4)
10
Lecia 15
Arhitectura gradinii
Realizarea parcarii pavate
ReIlecta[i si asupra ntreinerii. Daca drumul sau parcarea pavata sunt
utilizate si n perioada de iarna, atunci trebuie sa Ii[i aten[i si la posibilita[ile
de cura[ire. Un pavaj compact se cura[a mai usor.
Imaginile urmatoare va sugereaza cteva idei pentru realizarea de parcari pavate.

Uneltele folosite la construcia drumurilor: trnacop, cazma, lopata,
grebla, sIoara, aracul indicator, mistrie, lemn de nivelare, ciocan, matura.
WLSXULGH
SDUF?UL
SDYDWH
9
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Tabelele
structureaz
materia.
(selecie din Lecia 6, pagina 25)
25
Lecia 6
Arhitectura gradinii
Proiectarea, execu[ia si ntre[inerea supraIe[elor amenajate cu Ilori anuale
XWLOL]DUHD
VSD@LXOXL
Posibilitai de utilizare a spaiului
Tabelul de mai jos va oIera cteva repere n acest sens.

Ronduri inaltate, vase din lemn
10
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
(selecie din Lecia 20, pagina 25)
25
Lecia 20
Arhitectura gradinii
Arbustii decorativi n gradina
Taierile de ntinerire sunt necesare la plantele puternic degarnisite. Taierile
se Iac la nal[imea de 10-20 cm deasupra nivelului solului. Din mugurele ce
creste de sub ciotul ramas se va dezvolta o noua planta, tnara.
TuIa unor arbusti trebuie Iormata dupa aceste taieri de ntinerire. AstIel, se
ncearca ajustarea la Iorma dorita a lastarilor care cresc prea mult n nal[ime.
Aceasta procedura se numeste fasonare. ntotdeauna se taie deasupra unui
mugure, la 1-1,5 cm de acesta.
Daca un arbust se comporta asa cum a[i anticipat si creste rapid, dar crengile
i atrna peste drum sau chiar trece n gradina vecinului, atunci mai devreme
sau mai trziu va Ii deranjant. Si n aceste cazuri se taie ramurile ,neastmpa-
rate odata cu taierea de ntre[inere.
corect
Taierea corecta si incorecta de intinerire a arbustilor
incorect
Taierea corecta si incorecta a lastarilor
gresit, taietura prea lunga, la
starul se va usca
gresit, taietura prea scurta,
mugurele se va usca
corect
Unelte pentru taiere
Foarfeca de taiere Foarfeca de taiere
cu doua manere
Foarfeca pentru omi:i
Ferastraul de crengi
Teoria se parcurge
uor datorit
figurilor i
schemelor
relevante.
11
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Schiele indic
soluii practice de
amenajare.
(selecie din Lecia 28, pagina 20)
20
Lecia 28
Arhitectura gradinii
Gradina de iarna
Ce plante ati folosi pentru gradina din fereastra?
Deseori se ntmpla ca n blocuri sau n case comune terasele deschise sa Iie n-
chise cu sticla de catre locatari. n ,spa[iul interior astIel realizat se poate crea,
cu ajutorul plantelor, o atmosIera pe care sa o savura[i cu ochii si cu suIletul.
Trebuie sa ave[i grija la amplasarea corespunzatoare a plantelor. Plantele
preIerate se dezvolta n condi[ii diIerite de via[a.
Plantele se pot aseza n mai multe Ieluri.
Daca le plantai n ghivece, atunci acestea trebuie alese n Iunc[ie de marimea
plantei. Pute[i combina ntr-un singur vas mai multe plante care au Iost achizi-
[ionate la ghivece sau le pute[i amplasa individual.
n gradina de iarna plantele se pot dezvolta si ntr-un spa[iu delimitat
jardiniere ngropate sau semingropate. n acest caz, spa[iul delimitat trebuie
izolat corespunzator, astIel ca apa de udare sa nu dauneze mediului.
Plantele aga[atoare pot Ii asezate n ghivece smaluite si Iixate apoi n suporturi
pe perete. n acest Iel valoarea decorativa a plantei va Ii sporita. Plantele mai
mari se pot pune n coyuri suspendate care se prind direct de tavan.
Plantele ce traiesc n mod natural pe ramurile arborilor tropicali (plante epiIite
cum sunt unele specii de orhidee si bromelii) pot creste pe bucai de crengi
sau radacini fixate cu o srma de cupru, care la rndul lor se Iixeaza de
perete sau se atrna.
Gradina de iarna asigura si posibilitatea de odihna si relaxare. Poate Ii loc
pentru o canapea, un balansoar sau o masa pentru micul dejun care sa va aduca
n apropierea linistitoare a plantelor.
*U?GLQDGLQIHUHDVWU?vQVHF@LXQH
1. plante, 2. geam, 3. sipca de acoperire,
4. plante suspendate, 5. fardiniera, 6. substrat,
7. strat bio, 8. i:olatia termica, 9. suport din beton
armat, 10. placaf, 11. canelura, 12. tabla pentru ba:a
:idului, 13. perdea de umbrire, 14. perdea transpa-
renta, 15. :id de parapet, 16. cladire
Idee pentru gradina din fereastra
DPHQDMDUHD
JU?GLQLLGH
LDUQ?
12
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
O seciune special
prezint amnunte
inedite din istoria
grdinilor.
(selecie din Lecia 23, pagina 12)
12
Lecia 23 Asezarea pergolei si a grilajelor n gradina
Arhitectura gradinii
Istoricul construciei de gradini - Gradina baroca
Gradinile italiene au impresionat ntreaga Europa, care a copiat noul stil de gradina.
n timp ce n Italia au Iost create noi gradini n acest stil, un nou stil a aparut n
Eran[a si a luat amploare, inIluen[ndu-le
n secolul al XVII-lea barocul.
InIluen[a stilului baroc care aparuse n
arhitectura a pus amprenta pe gradinile
italiene. Exemple n acest sens sunt gra-
dinile vilelor Isola Bella, Aldobrandini,
Gamberaia.
Cnd auzim de perioada baroca ne gndim n primul rnd la miycare, la o serie
de imagini captivante. Fast, realizare splendida, ornamente teatrale. Proporii
minunate, o lume bogata n forme.
SemniIica[ia ini[iala a cuvntului baroc era nsa ,absurd, grotesc. Acest termen
a Iost Iolosit pentru prima data de cei care erau de parere ca elementele de arhi-
tectura pot Ii combinate numai n modurile deIinite de greci si romani. Acesti
oameni au considerat violarea regulilor rigide ale arhitecturii antice ca lipsita de
gust si demna de dispre[, iar ca semn al dispre[ului lor au Iolosit cuvntul ,baroc.
SemniIica[ia originala a cuvntului s-a uitat nsa cnd auzim de baroc, ne gndim
la picturi Irumoase, la biserici, si, desigur, si la gradini. Dar sa vedem cum s-a
ajuns pna aici.
Epoca barocului (sec. 16-18)
,Ars longa, vita brevis arta este eterna, viata este trecatoare, spune un proverb
latin.
ntr-adevar, arta este eterna si dupa perioada trzie a Renasterii, interesul
pentru arhitectura nu a scazut. Numai ca, Iolosind o expresie actuala, al[ii Iaceau
zarurile. Nu ceta[enii, ci nobilii Ieudali si preo[ii. Nu se mai construiesc palate si
cladiri pentru demnitarii oraselor, ci castele si cladiri bisericesti. Ideile umaniste
sunt nlocuite din nou de idei si concep[ii religioase. Operele artistice oglindesc
rentoarcerea catre biserica.
Aceasta n contradic[ie cu progresul politic si realismul. Interac[iunea antagonica
dintre cele doua a creat un stil nou. Un stil caracterizat prin elan n miscare, prin
Iast si Iestivism, un mod de reprezentare grandios si supraornamentat.
Aldobrandini
Isola Bella Gamberaia
13
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
V sunt sugerate
diverse planuri
pentru a realiza
aranjamente
inedite.
(selecie din Lecia 31, pagina 20)
20
Lecia 31 Materialele si mijloacele realizrii aranjamentelor forale
La sIrsitul excursiei noastre istorice, ca o completare, dorim sa va venim n
ajutor cu cteva schi[e ale unor gradini private. n urmatoarele pagini ve[i vedea
gradini de case Iamilale si ale unor case de odihna din diIerite zone geograIice.
Speram sa va Iim de ajutor n realizarea celei mai Irumoase gradini proprii!
vecin
c
o
a
c
a
:
e
capsuni :ar:avat
a
l
u
n
l
e
a
g
a
n
banca
terasa
terasa
leagan
groapa cu
nisip
strada
cladire
JU?GLQ?GHFDV?
IDPLOLDO?
Arhitectura gradinii
14
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
(selecie din Lecia 22, pagina 29)
29
Lecia 22
Arhitectura gradinii
Cresterea arborilor decorativi Ioiosi
Mar decorativ
(Malus purpurea)
Forma coroanei
Rotunjita
Caractere ornamentale
Erunzis tnar rosu-purpuriu.
Elori rosii, care apar n mai
Eructele rosii decoreaza n
august-septembrie.
Talia
Creste pna la 1-5 metri
nal[ime.
Cerine
PreIera locul nsorit, solul
normal de gradina. Cu nevoie
medie de apa
nmulire
Se nmul[este prin altoire.
Plantarea n aer liber
Solitar, grupuri
Dud pendul
(Morus alba Pendula`)
Forma coroanei
Pendula
Caractere ornamentale
Coroana pendula, Ioarte
Irumoasa chiar dupa ce si-a
pierdut Irunzisul.
Eructe albe, comestibile
Talia
Creste pna la 2-3 metri
nal[ime.
Cerine
Are cerin[e medii Ia[a de sol.
Rezista bine la ger si seceta.
Suporta semiumbra.
nmulire
Prin altoire pe trunchi pe
specia de baza Morus alba,
Iolosita ca portaltoi
Plantarea n aer liber
Solitar, grupuri
Paulovnia
(Paulownia tomentosa)

Forma coroanei
Larga, rotunjita
Caractere ornamentale
Erunze mari, cordiIorme.
Elori mari, lila, parIumate,
care apar n mai-iunie.
Eructele decoreaza si iarna
prin abunden[a.
Talia
Creste pna la 15-20 metri
nal[ime.
Cerine
PreIera locul nsorit, solul
proIund, bogat. Cu nevoie
medie de apa. Sensibila la
ger
nmulire
Se nmul[este prin semin[e si
drajoni.
Plantarea n aer liber
Solitar, grupuri
Vei gsi
descrierea celor
mai frecvent
utilizate plante.
15
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Un simbol
special marcheaz
algoritmii de
construcie a
diferitelor proiecte
de amenajare.
(selecie din Lecia 25, pagina 5)
8
Lecia 25
Arhitectura gradinii
Apa n gradina peisagera
Metoda este recomandata numai la iazurile mai mari, cu malurile line, unde nu
exista supraIe[e verticale, Iiindca pe acestea argila nu se Iixeaza. Practic, aceste iazuri
exista mai ales n locurile unde argila este raspndita n natura, argila Iormnd stratul
izolator. Grosimea recomandata a stratului de argila este de aproximativ 10 cm.
Algoritmul constructiei ia:ului sau ba:inului rustic
1. Marcati locul pentru ia:.
2. Reali:ati groapa in conformitate cu forma aleasa, cu maluri line sau in
trepte, si transportati pamantul inutil.
3. Ase:ati forma de prefabricat si verificati ori:ontalitatea ei. In ca:ul
ia:ului cu i:olatie de folie, verificarea ori:ontalitatii se face la marginea
de sus (aceasta defineste linia superioara a suprafetei de apa).
4. In ca:ul ia:ului cu folie, ase:ati materialul geotextil pentru protectia
foliei. Spatiul de langa peretii laterali ai ba:inului prefabricat se umple
cu pamant, care apoi se tasea:a temeinic.
5. In ca:ul ia:ului cu folie aveti grifa ca folia sa nu fie intinsa sau incordata.
Finisati si acoperiti folia.
6. Aranfati suprafata de trecere dintre ia: si restul gradinii.
7. Cultivati plantele.
Daca aveti copii mici in casa, care inca nu reali:ea:a pericolul, nu-i lasati
singuri in apropierea ia:ului'
Ia:uri cu folie de diferite dimensiuni
LD]XO
FXL]ROD@LH
GHDUJLO?
16
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
(selecie din Lecia 17, pagina 18)
18
Lecia 17
Arhitectura gradinii
Exerciiile v
ajut s punei
n practic
noile cunotine
dobndite.
Apa n gradina geometrica
Bazinul de not (piscina)
Construc[ia unei piscine nu se rezuma la o simpla excava[ie n locul ales din gradina,
ci necesita un plan mai elaborat pentru care este bine sa cere[i sIatul unui specialist
constructor. Va recomandam o Iirma specializata si ncheierea unui contract cu
aceasta, avnd n vedere ca lucrarea trebuie sa va oIere garan[ia ca piscina va Ii pe
placul dumneavoastra si, mai ales, ca prezinta siguran[a.
Loca[ia piscinei trebuie sa ia n considera[ie mai multe elemente: cum va Ii Iolosita
gradina, numarul si vrsta membrilor Iamiliei dumneavoastra, tipul terenului,
amenajarea din jurul piscinei si, nu n ultimul rnd, legisla[ia n vigoare. Este bine
ca piscina sa beneIicieze de loca[ii nsorite, nu numai pentru plaja, ci si pentru ca
n acest Iel apa se ncalzeste mai usor. Vegeta[ia nconjuratoare poate sa va oIere o
priveliste deosebita, protec[ie si zone de umbra, nsa trebuie alese specii care sa nu
constituie o problema prin caderea Irunzelor, a Ilorilor sau a Iructelor.
([HUFL@LX
Ce specii ati alege pentru a infrumuseta vecinatatea piscinei?
Terasa piscinei, adica marginea care nso[este bazinul de not, poate Ii din gazon,
lemn, beton finisat, caramida, piatra sau alte materiale si pune n eviden[a
piscina, oIera spa[iu pentru deplasarea n siguran[a pe lnga piscina si oIera
spa[iul pentru plaja.


Tipuri de terase
(Sursa. Piscines Waterair http.//www.waterair.ro/piscina.htm)
17
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
(selecie din Lecia 28, pagina 23)
23
Lecia 28
Arhitectura gradinii
Gradina de iarna
Cat sa udam? Nici acest lucru nu este asa de simplu desi este bine de stiut
ca majoritatea plantelor preIera o udare temeinica. Dar dupa aceasta udare,
urmatoarea udare se va Iace numai atunci cnd stratul de supraIa[a este uscat.
Pamntul udat prea des si mbibat cu apa devine lipsit de aer, un mediu ideal
pentru ciuperci si bacterii care produc putrezirea radacinilor.
Ce fel de apa este potrivita pentru udare? Cea mai buna apa de udare este apa
de ploaie. Este bine sa colecta[i apa de ploaie ntr-un vas mai mare, pe care sa
o Iolosi[i ulterior la udarea plantelor. Apa de Intna sau de la robinet este bine
sa o Iolosi[i pe ct posibil la temperatura camerei. Pentru plantele carora nu
le place apa calcaroasa (de exemplu pentru azalee) Iolosi[i apa Iiarta si racita.
Primule in ghiveci si in cos
Caietele conin
imagini
relevante pentru
diverse plante i
aranjamente.
18
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
(selecie din Lecia 4, pagina 33)
33
Lecia 4
Arhitectura gradinii
Modalita[i de parcare. Pietrele naturale
Recapitulrile
sintetizeaz
aspectele cele mai
importante din
fiecare lecie.
RECAPITULAREA LEC|IEI 4
MODALITA|I SIMPLE DE MARCARE $I PREZENTAREA UNEL-
TELOR NECESARE
U Marcarea
9 procedura prin care se stabileste cu exactitate locul cladirilor, al
obiectelor amplasate n gradina, al Iorma[iunilor de decor amenajate
cu plante;
9 marcarea unghiului drept cu ajutorul sIorii gradinarului pentru
construirea unui drum sau unei alei de gradina, pentru marcarea locului
unui rabat cu Ilori sau determinarea celor 4 col[uri ale cladirii;
9 aIlarea piciorului perpendicularei cu ajutorul sIorii gradinarului
pentru construirea unei alei n gradina care sa se racordeze
perpendicular la un punct dat, de exemplu col[ul casei.
PIETRELE NATURALE $I PRELUCRAREA LOR
U Clasificare
9 dupa origine:
roci vulcanice: roci intruzive (magmatice), roci eIuzive (extruzive),
tuIuri;
roci sedimentare: Iormate prin sIarmarea si prelucrarea altor roci
(gresii, calcar compact) si prin procese de precipitare (evaporite);
roci metamorIice: gnais, granit etc.;
9 dupa modul de utilizare:
dupa tarie: roci moi (tuIuri, calcare, marne), roci semidure (gresii,
tuIuri de andezit, calcare), roci dure (bazalt, riolit, dacit etc.);
dupa rezisten[a la ger: cele mai rezistente sunt granitul, bazaltul,
dacitul etc.;
dupa rezisten[a la uzura;
dupa riscul de alunecare;
dupa usurin[a la prelucrare: pietre greu de prelucrat (bazalt, dolomit,
gnais) si usor de prelucrat (granit, andezit, tuIuri, gresii, calcare);
dupa culoare: pietre albe sau n culori neutre pentru gradini
stncoase, pietre sobre (bazalt, andezit, granit).
U Utilizare
9 pentru o ct mai clara imagine asupra ntrebuin[arii celor mai uzuale
pietre naturale n construc[ia unei gradini, pute[i consulta tabelul de
la capitolul respectiv.
%
19
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Terminologia
folosit este
explicat n
seciunea Dicionar
de specialitate.
(selecie din Lecia 4, pagina 34)
34
Lecia 4
Arhitectura gradinii
Modalita[i de parcare. Pietrele naturale
Dicionar de specialitate
ELORDQH brazde nal[ate n Iorma de coama sau movili[e
FRPSDFWRU utilaj Iolosit la ndesarea umpluturilor de pamnt, a stratului
de la supraIa[a unui teren ori a unei sosele etc.
GHEOHX sapatura Iacuta sub nivelul terenului natural n vederea
executarii platIormei unui drum ori a unei cai Ierate sau a
construirii unui canal deschis
SDOPHW? Iorma artistica data pomilor IructiIeri ale caror ramuri,
sus[inute de spaliere, sunt ndreptate sa creasca vertical
sau oblic, ntr-un singur plan
SLFKHW [arus de lemn sau de metal care se nIige n pamnt pentru
a marca un punct al unei alinieri sau al unui traseu, locul
unde urmeaza sa Iie plantat un puiet de arbore etc.
UDPEOHX lucrare de terasament executata n scopul ridicarii unui
teren la nivelul necesar unei construc[ii
W?Y?OXJ unealta agricola compusa din unul sau mai mul[i cilindri,
Iolosita la Iarmarea bulgarilor de pamnt si la netezirea
si tasarea solului nainte si dupa nsamn[are
YDORQDPHQW supraIa[a cu proIil larg ce reuneste Iorme convexe, plane
si accidentate ale aceluiasi teren
20
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Temele v ajut
s v fixai
cunotinele
dobndite.
(selecie din Lecia 24, pagina 44)
44
Lecia 24
Arhitectura gradinii
Locul speciilor cu Irunze persistente n gradina
TEMA PENTRU ACASA 24
1. Care sunt etapele de lucru la plantarea coniIerelor si a speciilor cu Irunze
persistente?
2. Prezenta[i lucrarile de ngrijire pe care le necesita coniIerele si plantele vesnic
verzi.
3. Care ar Ii cel pu[in doua-trei coniIere si plante vesnic verzi din cele prezentate
n tabele pe care le-a[i planta n gradina proprie? Cum [ine[i cont de condi-
[iile locale (marimea gradinii, distan[a Ia[a de gard, casa vecina, condi[iile de
clima si de sol etc.)?
4. Ce Iel de material lemnos a[i Iolosi pentru construc[ie n gradina? Argumenta[i-va
alegerea.
21
LECIE DEMONSTRATIV
ARHITECTURA GRDINII
Plantele au mii de forme i culori, iar cultivarea lor se confund cu nsi istoria omenirii.
Natura este un artist desvrit! Are nevoie, adesea, doar de un arhitect care s-i pun n valoare
creaiile flori, arbuti, copaci! Dac dorii s v amenajai propria grdin sau colul verde
de pe teras, ncepei chiar astzi cursul Eurocor ARHITECTURA GRDINII!
Bucurai-v de o adevrat oaz de linite i sntate chiar la dumneavoastr acas!
Mai mult, hobby-ul dvs. se poate transforma n timp chiar ntr-o afacere rentabil!
Spor la studiu!
Tel. 021 33 225 33; www.eurocor.ro
Temele se pot rezolva
pe formularele
speciale inserate n
caiet (dac se trimit
spre corectare prin
pot) sau online, n
contul de cursant de
pe site-ul
www.eurocor.ro. Un
profesor personal
v ndrum pe toat
durata studiului.