Proiect: Zincarea termica a obiectelor metalice

Zincarea termica
Introducere
Zincul este un element chimic care are simbolul Zn, masa atomica de 65,4 cu numarul atomic 30. Zincul este un metal de culoare albastruie spre alb, care devine maleabil in jurul a 100-150 C. De asemenea poseda proprietati amfotere, dizolvandu-se atat in acizi cat si in solutii concentrate de hidroxizi alcalini cu formare de zincati. Se obtine din minereuri si din compusi, fiind folosit in aliaje cu alte metale pentru protejarea acestora impotriva oxidarii (ruginirii). In prezent el este reciclat in proportie de 30%, cu sanse sa ajunga la 80%.< densitatea: 7,13 g/cm punct de topire: 419C punct de fierbere: 907C densitatea Vickers: cca. 40-100HV Zincul aduce o multitudine de beneficii economice si sociale pentru societate, omul gasind o gama larga de utilizari pentru acest element natural versatil, cu aplicatii in multe industrii. Caracteristicile protectoare ale zincului fata de produsele feroase sunt evidente n special n atmosfere uscate si lipsite de poluanti cum ar fi SO2, CO2, HCl. Din acest motiv, proiectantii si inginerii trebuie sa aleaga acoperirea cu zinc corespunzatoare fiecarei aplicatii n parte, tinand cont de calitatea atmosferei n care va lucra produsul zincat. Datorita rezistentei sale mari la actiunea agentilor atmosferici, precum si a maleabilitatii sale, zincul are multe utilizari in industrie. Se foloseste in industria metalurgica drept element de aliere; in industria chimica, drept reducator si pentru obtinerea oxidului de zinc; in industria electrotehnica, drept catod pentru elementele galvanice. Cele mai mari cantitati de zinc se folosesc pentru protectia anticoroziva a produselor din otel si fonta, asigurand o buna rezistenta prin dublul sau efect protector (fizic si chimic). Zincul ca si plumbul, in diferite combinatii chimice si aliaje sub forma de pigmenti, este utilizat in constructii pentru vopsire, iar sub alte forme, in industria textila, in lucrarile tipografice, in medicina etc. Combinatile zincului cu cea mai larga utilizare industriala sunt: oxidul de zinc, sulfatul de zinc, ferocianura de zinc, galatul de zinc, stearatul de zinc, sulfura de zinc, tetraoxicromatul de zinc. Zincul mai are utilizari si sub forma unor compusi organici, ca dimetil-zincul si dietil-zincul.

Zincul - Proprietati chimice

Zincul se dizolva bine n acizi si alcalii, iar ncalzit la rosu descompune energic vaporii de apa. Oxizii unor metale (Cd, Pb, Cu, Ni) sunt redusi de zinc. Pana la temperaturi de 600 grade C dizolva hidrogenul, atat n stare solida, cat si dupa trecerea n stare lichida. Zincul n atmosfera uscata nu se oxideaza, pastrandu-si suprafata stralucitoare mult timp; numai la temperaturi peste 150 grade C ncepe sa se formeze n mod vizibil oxidul de zinc. n oxigen perfect uscat oxidarea metalului are loc foarte lent, chiar la 400 grade C, nsa, trecut n stare lichida se oxideaza repede si se acopera la suprafata cu o crusta de culoare cenusie. Pelicula de la suprafata baii metalice este formata dintr-un amestec de oxid de zinc cu particule de zinc metalic (explicandu-se n acest mod culoarea sa cenusie). S-a emis, de asemenea, ipoteza ca aceasta crusta ar fi un suboxid de zinc, ZnO, dar nu exista dovezi convingatoare n acest sens. Prezenta unor fondanti, a SO, a vaporilor de HCl sau de acizi organici, n atmosfera agregatului de elaborare accelereaza aparitia peliculei, iar amoniacul si bioxidul de carbon au o actiune inversa.

Proiect: Zincarea termica a obiectelor metalice

Pentru a asigura protectie anticoroziva profilelor, confectiilor metalice, subansamblelor, procesul de prevenire a coroziunii prin zincare este foarte important. Zincul este cel de al 25-lea dintre cele mai comune elemente naturale ale scoartei terestre si o inerenta parte a mediului nostru inconjurator. Zincul nu este prezent doar in roci si sol; el este, de asemenea, prezent in aer, apa si biosfera. Zincul este un element esential pentru toate vietuitoarele de la om pina la cele mai mici microorganisme. Albul de zinc folosit in prezent ca pigment a fost cunoscut inca din antichitate, de catre greci, care l-au folosit si ca medicament. Culoarea albului de zinc, in lipsa impuritatilor de cadmiu si plumb, este alba, la incalzire trece in galben, iar la racire devine din nou alba. Prezenta impuritatilor de sulfura de cadmiu produce nuanta galbuie, iar sulfura de plumb, nuante gri-albastrui spre gri inchis. Datorita prezentei oxidului de zinc, in cazul liantilor cu indice de aciditate prea ridicat rezulta ingrosari si gelifieri. Datorita acestei acitivitati, in unele tipuri de vopsele albul de zinc se introduce cu rol de antidepozant. Caracterul bazic al albului de zinc se dovedeste prin formarea sapunurilor cu acizi grasi. Acest caracter se valorifica si in compozitia nitroemailurilor. Zincul - Elemente insotitoare Cele mai frecvente elemente n zincul industrial sunt: staniul, plumbul, fierul, cadmiul, magneziul, cuprul, arseniul, stibiul etc. Staniul formeaza cu zincul un eutectic usor fuzibil, care se separa la limitele grauntilor si provoaca aparitia fisurilor la prelucrarea plastica la cald a metalului. De aceea, zincul destinat pentru laminare nu trebuie sa contina mai mult de 0,002% Sn. Plumbul are o influenta redusa asupra caracteristicilor mecanice, dar mareste solubilitatea metalului n acizi. De aceea, n aliajele de zinc destinate industriei poligrafice se introduce plumb, pana la 1%, pentru a usura dizolvarea n acizi, la obtinerea cliseelor zincografice. Fierul mareste duritatea, dar scade puternic plasticitatea. Zincul care contine numai miimi de procente de fier recristalizeaza la temperatura camerei, n cazul n care continutul de fier ajunge la 0,01%, recristalizarea se produce la temperaturi mai mari de 100 grade C. Acest element provocand ntarzierea recristalizarii, contribuie la obtinerea unor table ecruisate. La un continut de 0,2% Fe, metalul devine atat de fragil, ncat prelucrarea sa prin deformare plastica este aproape imposibila. Cadmiul, desi formeaza cu zincul un eutectic usor fuzibil, la 266 grade C, influenteaza n mica masura proprietatile de plasticitate, ntrucat solubilitatea sa n zinc, n stare solida, este de 2%. Magneziul produce durificarea si fragilitatea zincului, datorita formarii de faze intermetalice dure. Prezenta simultana n zinc a elementelor Pb, Sn si Cd provoaca o reducere brusca a rezistentei la coroziune. Cea mai mare cantitate de zinc este folosita la obtinerea alamelor. De asemenea este utilizat n diferite domenii ale tehnici, n special n industria constructoare de masini, galvanotehnie, metalurgia aurului si plumbului. n afara folosirii n stare metalica, zincul este ntrebuintat adesea n industria vopselelor, a cauciucului, n ceramica si n industria matasii artificiale, sub forma de oxid si saruri ale diferitilor acizi. n ultimul timp, clorura de zinc (ZnCl ) a capatat o mare ntrebuintare la rafinarea aliajelor metalelor neferoase.

ZINCAREA
Zincarea este una din metodele de protectie anticoroziva pentru o gama larga de intrebuintari si domenii de activitate. Cu acest tip de tehnologie pot fi zincate toate confectiile metalice care stau in aer liber si necesita protectie pe timp indelungat antene de telecomunicatii, stalpi metalici exteriori, garduri, parapeti de drumuri, tubulaturi navale. Zincarea propriu-zisa se realizeaza prin imersarea metalului in baia de zinc topit si mentinerea lui la o temperatura constanta de 430 - 455C. Datorita faptului ca piesele 2

Proiect: Zincarea termica a obiectelor metalice

sunt introduse in baie sustinute pe un dispozitiv (suport), fiind mentinute intr-o pozitie fixa pe toata perioada zincarii, procedeul se mai numeste si zincare statica. Cea mai importanta aplicatie este protejarea otelului impotriva coroziunii prin zincare termica. Otelul este unul dintre materialele cele mai utilizate pe scara larga de pe planeta, si multumita zincului, durabilitatea lui poate fi prelungita. Atat otelul cat si zincul sunt 100% reciclabile. Combinatia de zinc - otel aduce avantaje economice semnificative in ceea ce priveste costurile ciclului de viata. Multi designeri opteaza pentru otelul zincat in multe aplicatii traditionale si noi, de la constructii la automobile. Zincul, este complet reciclabil, in prezent aproximativ 70% din zincul produs provine din minereuri si 30% din reciclare sau din zincul secundar. Nivelul de reciclare este in crestere fiind in pas cu progresele inregistrate in productia de zinc si tehnologiile de reciclare ale zincului. In general pentru realizarea procesului de zincare sunt necesare urmatoarele componente: bazin zincare, bazin decapare, bazin decapare lenta, bazin degresare si bazin spalare.

ZINCAREA TERMICA
Zincarea termica este operatia propriu-zisa prin care metalul de baza (fonta sau otelul) se acopera cu un strat de zinc metalic pentru ai mari rezistenta la coroziune. Piesele de zincat se aseaza pe dispozitive in baia de zincare si constituie catodul. Zincul metalic din anozi trece in solutie sub forma de cationi de zinc Zn2+ si migreaza catre catod (piesa) unde se depune sub forma de zinc metalic. Anozii pot fi placi de zinc sau bucati de zinc asezate in cosuri de titan. Solutia se agita prin barbotare de aer si se filtreaza continuu. Parametri: T=15-300C; Timp= 30-40 min disp; 1,5-2 ore tamburi;U=1,5-5 V; I=0,51A/dmp disp, 1,5-2 A/dm2 tambur; pH=5,2-5,8. Procesul tehnologic de zincare termica cuprinde urmatoarele operatii: pregatirea suprafetelor inainte de zincare (degresare, spalare, decapare, spalare, fluxare, uscare), zincarea propriu-zisa, finisarea. Adesea termenul de zincare termica este inlocuit impropriu cu cel de galvanizare, care se refera la procedeul de protectie electrochimica a otelului. Pe langa aceasta metoda, mai exista si alte doua variante: Electro-galvanizarea si Metalizarea. Procesul de zincare termica reprezinta o difuzie treptata a zincului lichid in structura de suprafata a otelului, formand un invelis de protectie, caracterizat prin rezistenta mare la coroziune si la abraziune. In prezenta umiditatii, reactia electrochimica prezenta la granita dintre fier si zinc, datorita potentialului electrochimic pozitiv superior al fierului fata de zinc, duce la o protectie anticoroziva, prin dizolvarea treptata a metalului de protectie. Se stie ca stratul de zinc este compus din substraturile: eta, zeta, delta, gama, alfa, care au duritati diferite si care sunt atacate succesiv de coroziune. Stratul eta fiind primul, este atacat in urmatoarele ore ce au trecut dupa procesul de zincare termica. Produsii rezultati din coroziune sunt invizibili la inceput, dar cu trecerea timpului ei devin evidenti deoarece sunt de culoarea alba, sunt solubili si incep sa fie spalati de ploaie. Procesul de zincare termica Prima etapa din cadrul procesului de zincare termica este pregatirea suprafetei pieselor. In aceasta etapa are loc pregatirea mecanica a structurii din otel in vederea zincarii si consta in mare din: curatarea piesei (de bavuri, a sudurilor in cazul in care n-a fost facuta, de pamand acolo unde este cazul, etc) realizarea de gauri corespunzatoare, necesare patrunderii solutiilor chimice si a zincului topit prin toate suprafetele deschise si inchise.

Proiect: Zincarea termica a obiectelor metalice

prinderea pe dispozitive speciale a pieselor in vederea zincarii termice. n aceast etap, n baia de zinc sunt introduse lingouri de zinc cu puritate foarte mare (99,8 %). Pentru purificarea zincului se foloseste Deoxidizer HDG (un produs pe baz de amidon). Acest produs va fi utilizat i pentru curarea drojdiei ce se acumuleaz pe fundul bii de zincare. Piesele din oel tratate, sunt coborte ncet ntr-o baie cu zinc topit. Pentru piesele foarte lungi, care nu ncap n baie, se va aplica cufundarea dubl, pentru a acoperi ntreaga suprafa. Oelul reacioneaz cu zincul pentru a forma un strat de acoperire care const dintr-o serie de straturi de aliaj zinc-fier, cu stratul ultim acoperitor format din zinc pur, atunci cnd piesele sunt extrase din baie. Perioada de imersie variaz, de la cteva minute, pentru piesele relativ uoare din oel, pn la 30 de minute pentru piesele structurale cele mai grele. Baia, care conine o cptueal de furnal, este instalat ntr-o groap, sau la nivelul podelei, cu platforme de acces. Baia de zincare este n mod normal nclzit din exterior, n mod obinuit cu arztoare pe baz de gaz sau combustibil lichid. Acolo unde din punct de vedere economic este convenabil, sunt utilizate nclzitoare electrice, de obicei cu radiaii de pe prile laterale sau partea superioar, i, ocazional, prin inducie sau rezisten. Baia de zinc mai conine de obicei i cantiti foarte mici de alte metale, care sunt fie impuriti rezultate de la zincul introdus, fie sunt adugate ca elemente de aliere. Acolo unde sunt utilizate czile din oel, este foarte important ca materialul de fabricaie (oel tipic, cu coninut sczut de carbon, cu adaos minim de elemente reactive, cum ar fi siliconul) s fie ales n mod corect, astfel nct s reduc efectul atacului cu zinc, i s fie fabricat astfel nct s reziste tensiunilor generate pe timpul nclzirii pn la temperatura de operare. Pot fi obinute czi din oel cu armtura interioar care s reziste atacului zincului, ns sunt semnificativ mai scumpe. Un numr mic de instalaii execut galvanizarea la temperaturi nalte folosind czi cu cptueal refractar, care permit bii de zinc s funcioneze la temperaturi mai nalte, de obicei de aprox. 530C. Reaciile care au loc n cada de zincare determin emisia de fum care ia natere n timpul cufundrii la cald, de aceea czile de galvanizare sunt n general amplasate ntr-o anex ventilat. In mod obinuit, aerul extras este curat prin filtre cu sac, iar praful precipitat este transportat n exterior pentru recuperarea subsantelor valoroase. n unele cazuri, praful precipitat este trimis pentru eliminare n locuri special destinate. Reaciile zincului cu oelul, fie din piesele fabricate care sunt galvanizate, sau de la cada nsi, conduc la formarea n baie a aliajului zinc-fier, cunoscut ca zinc dur sau ca zgur. Zgura poate adera la pereii bii, ns cel mai adesea la fundul bii, de unde este scoas periodic cu o raclet cu cup. Zgura n exces poate sa interfere cu galvanizarea i poate cauza supranclzirea czii. Materialul recuperat este returnat n industria recuperatoare de zinc, pentru recuperarea coninutului de zinc, sau n industria chimic a zincului, pentru producerea oxidului de zinc. Cenua de zinc este format la suprafaa bii de zinc, datorit reaciilor zincului cu oxigenul din aer i cu agenii de flux. Materialul oxidat este ndeprtat i este reutilizat direct n instalaie sau returnat n industria secundar a zincului, pentru recuperare.

Procedeul chimic 1. Degresarea - In aceasta etapa are loc curatarea pieselor de eventuale pete de ulei sau de alte contaminari organice. 2. Spalarea dubla (apa calda, apa rece) 3. Decaparea - Prin aceasta operatie are loc indepartarea ruginii depuse pe piesele din otel prin imersarea lor in bai ce contin solutii de decapare pe baza de HCl. Bile de decapare sunt preparate cu HCl diluat, iar n unele cazuri sunt adugai inhibitori de decapare. Consumul mediu de acid este de aprox 20 Kg/ to de produs, ns este afectat de calitatea oelului introdus: 4

Proiect: Zincarea termica a obiectelor metalice

rate de consum foarte sczut (de ex. < 10 Kg/to) pot fi obinute pentru piese curate; rate de consum nalte (de pn la 40 Kg/to) sunt obinute pentru piese ruginite. Bile de decapare funcioneaz n mod obinuit la temperaturi ambientale, deci nu este necesar energie pentru nclzire. n cazul pretratamentului de decapare inclus, temperatura soluiei poate s fie de pn la aprox. 40C, situaie n care bile trebuie s fie nclzite. Un alt consum de energie rezultat din procesele de decapare este generat de funcionarea echipamentului auxiliar, cum ar fi pompele i macaralele, dei acest lucru poate fi considerat neglijabil. 4. Spalarea dubla (apa rece) - Reprezinta procesul de indepartarea a solutiei de HCl depusa pe piese, in procesul de decapare. 5. Tratarea cu fondant (fluxarea) - Consta in imersarea pieselor intr-o solutie de Zn si sare de amoniu in scopul de a proteja piesele impotriva oxidarii pana la momentul imersarii in Zn, dar si de a creste aderenta la suprafata pieselor a zincului topit.Scopul fluxrii este s permit zincului lichid s ude suprafaa oelului, condiie esenial pentru reacia de galvanizare. Procesul se realizeaz cu soluii cu coninut de clorur de amoniu, pentru a favoriza i o decapare suplimentar n timpul procesului de zincare termic. La temperaturi de peste 2000C, clorura de amoniu se descompune n NH3 i HCl, din care rezult un efect adiional de decapare. Fluxarea se poate realiza n dou modaliti: uscat i umed. n fluxarea uscat, oelul este imersat n baia de fluxare, o soluie apoas de clorur de Zn i clorur de amoniu meninut, de obicei, la 40-800C. Este posibil i fluxarea la rece, dar se reduce potenialul de uscare n aer dup ndeprtarea produsului din baia de fluxare. Valoarea pH-ului bii de fluxare este de obicei meninut la aprox. 4,5, pentru a permite precipitarea ionilor de Fe, dar pH-ul bii poate varia n domeniul 1-5. Concentraia total de sare de fluxare (suma clorurii de Zn i a clorurii de amoniu) i raportul clorur de Zn/clorur de amoniu sunt amndou foarte importante. ntr-o soluie tipic de fluxare, clorura de amoniu reprezint adesea 40-60 % din sarea de fluxare total. Clorura de amoniu asigur o uscare rapid i o ndeprtare bun a oxizilor de fier de pe suprafaa articolelor, dar cauzeaz mult fum, cenu i zgur n timpul procesului de acoperire. Cnd pretratarea pieselor este insuficient, atunci este necesar mai mult clorur de amoniu. Clorura de Zn previne oxidarea suprafeelor pieselor de lucru. Aceasta are o importan particular cnd timpul de uscare este lung. Att concentraia optim de fluxare ct i compoziia acestuia trebuiesc reglate n funcie de circumstanele particulare. Coninutul de Fe n baia de fondant este foarte important pentru controlul procesului, pentru economie i protecia mediului. O concentraie mare n baia de fluxare (ca rezultat al antrenrii acestuia din baia de decapare) va influena calitatea acoperirii cu Zn. Transferul de Fe din baia de fondant n baia cu Zn va genera zgur i, de asemenea, va influena grosimea final a stratului de Zn. Dup retragerea piesei de lucru din baia de fluxare o cantitate de ap din fluidul fondant aderent se evapor. Rata de evaporare depinde de temperatura bii de fluxare i, dac baia este cald, de viteza cu care se scot piesele din baie (o scoatere lent va genera o evaporare mare). O uscare suplimentar poate fi obinut prin uscare descentralizat, cu ajutorul unor echipamente speciale. Fluxarea umed este utilizat pentru un numr mic de piese de galvanizat, n special cele cu cerine de fondare deosebite. n acest proces, agenii de fluxare curg ca un strat de sare topit pe suprafaa bii de galvanizare. Piesele de oel sunt trecute prin stratul de fondant i apoi intr n baia de Zn. Stratul de sare topit este ndeprtat de pe suprafa cu o raclet (curitor) pentru a permite pieselor de oel s fie retrase din baia de galvanizare fr a mai intra n contact cu fondantul.

Proiect: Zincarea termica a obiectelor metalice

6. Uscarea si preincalzirea - Pentru a reduce timpul la imersarea in zinc a pieselor, dar si pentru a imbunatati procesul de reactie, acestea sunt trecute printr-un cuptor pentru a fi uscate si incalzite inainte de a intra in baia de zinc topit. Substante chimice utilizate in procesul de zincare termica Substanele chimice ce vor fi utilizate n cadrul proceselor tehnologice, pentru prepararea soluiilor din bi vor consta in: pentru baia de decapare: acid clorhidric 35 % cu densitatea de 210 Be; produs chimic Rodine HDG Mix; pentru baia de fluxare: produs chimic Granodine HDG 2L, care conine ZnCl2 i NH4Cl (580 kg/ m3 soluie); produs chimic P3 Tensopon HDG 35; pentru baia de zinc topit: lingouri de zinc de puritate 99,8 %; produs chimic Deoxidizer HDG; Pe lng cele de mai sus, sunt utilizate si alte substane chimice, in procesul de epurarea al apei uzate, n instalaia proprie de epurare (Ca(OH)2, H2SO4, FeCl3, rini, polielectrolit), precum i pentru epurarea gazelor prin sistemul de ventilaie (NaOH). Consumul de substane chimice depinde de tipologia pieselor ce trebuie prelucrate (raportul suprafa/greutate, starea suprafeei, gradul de oxidare i gresare, etc.) Caracteristici fizice Aliajul de zinc depus prin zincare termica, protejeaza suprafata pieselor atat prin bariera ce se formeaza intre otel si mediu cat si prin realizarea unei protectii catodice (zincul avand potentialul electrochimic mult mai mic decat al fierului, devine anod in timp ce fierul devine catod). Se stie ca stratul de zinc este compus din substraturile: eta, zeta, delta, gama, alfa, care au duritati diferite si care sunt atacate succesiv de coroziune. Stratul eta fiind primul, este atacat in urmatoarele ore ce au trecut dupa procesul de zincare termica. Produsii rezultati din coroziune sunt invizibili la inceput, dar cu trecerea timpului ei devin evideti deoarece sunt de culoarea alba, sunt solubili si incep sa fie spalati de ploaie. Coroziunea trece cu timpul la straturile urmatoare, viteza cu care sunt atacate depinzand de o multitudine de factori cum ar fi, frecventa expunerii si durata ei, gradul de umezeala, viteza si directia vantului, praful, soarele, gradul de poluare al mediului in care se gaseste piesa respectiva. De exemplu se stie ca bioxidul de sulf favorizeaza puternic corodarea zincului, motiv pentru care in lunile de iarna intensitatea coroziunii este maxima, deoarece combustibilii folositi la incalzire degaja cantitati mari de bioxid de sulf. ADERENTA Spre deosebire de majoritatea depunerilor, care au legaturi de natura mecanica sau chimica cu otelul (cum sunt straturile de nichel, crom, staniu, alame, etc.), acoperirile obtinute prin zincare termica au legaturi de natura metalurgica (aliere) cu substratul, ceea ce le face foarte aderente; astfel se evita aparitia exfolierea sau fisurarea straturilor cu ocazia manipularii in timpul transportului, depozitarii si montajului produselor. DURITATEA Stratul exterior de zinc (faza ) este relativ moale si absoarbe in mare parte socul mecanic intr-un eventual impact intervenit pe parcursul manipularii. Straturile aliate de sub acesta (fazele , , ) sunt insa mult mai dure, uneori chiar mai dure decat substratul in sine. Aceste straturi de aliaj sunt de 4-6 ori mai rezistente la uzura decat zincul pur. Rezistenta la uzura a acoperirilor de zinc este mai mare decat a vopselelor, pentru aceeasi grosime, deci pot fi folosite cu succes la piesele supuse la uzare prin abraziune (scari, placi de podea, conveioare, rafturi etc.).

Proiect: Zincarea termica a obiectelor metalice

AVANTAJELE ZINCRII TERMICE 1. Zincarea termic este folosit de peste 150 de ani, bazele teoretice fiind puse de chimistul PJ Malouin la 1742, timp n care nu au fost aduse modificri importante ale tehnologiei, fapt a permis s fie efectuate n condiii tehnice stabile, numeroase observaii i cercetri cu privire la calitatea i durata de via a stratului de zinc depus pe oel. Este cel mai vechi procedeu de protecie anticoroziv. 2. Asigur cel mai lung ciclu de via pentru o protecie anticoroziv aplicat la oel, comparativ cu restul procedeelor. Stratul protector ce rezult dup zincarea termic, rezist 70 de ani n mediu rural i ntre 20-30 de ani n mediu urban, n raport cu gradul de poluare. 3. Vitez de corodare redus. n contact cu aerul, stratul protector de zinc este corodat cu o vitez de 0,1-7 m/an n funcie de agresivitatea mediului, n timp ce oelul neprotejat poate sa ajung la o viteza de corodare de cca 1,5 -200 m/an. Durata de via a unui strat de zinc este ntre 40 si 100 de ani. n contact cu atmosfera nepoluant, la o umiditate de cca. 70%, zincul se corodeaz cu o vitez redus 4. Reliabilitatea (Fidelitatea), conform ISO 1461, reprezint probabilitatea ca un dispozitiv sau proces s funcioneze corect pe o perioad de timp specificat i n condiii prestabilite (altfel spus: ceea ce funcioneaz n laborator s fie valabil i n lumea real). Calitatea cerinelor i a procedurilor luate n considerare la evaluarea reliabilitii n domeniul zincrii termice, sunt cuprinse n standardele: EN ISO 1461 i EN ISO 14713. Exemplu: Utiliznd metodele statistice, se poate estima reliabilitatea factorilor ce influeneaz stratul de acoperire n raport cu factorii ce afecteaz calitatea stratului. n cazul stratulului de vopsea, aceti factori sunt: -starea iniial a suprafeei oelului (rugin, contaminri diverse); -prepararea suprafeei (echipamentul de sablare, experiena vopsitorului, accesul, design-ul); -condiiile meteo (umed, uscat, punct de rou); -mijloacele folosite (echipamentul, experiena operatorului, calitatea vopselei i a amestecului); -ntrirea vopselei depinde de umiditate, temperatur i timp; -manipularea (gradul de uscare a stratului de vopsea, mijloacele i metodele folosite, conservarea); n cazul zincrii termice, stratul obinut poate fi influenat de: pre-tratamentul chimic, de reaciile metalurgice dintre oel i zinc n procesul de zincare, dar ntr-o msur mai mic de operatorul uman. Din cele de mai sus rezult c reliabilitatea stratului de protecie rezultat din procesul de zincare, este superioar celei ce corespunde vopsirii, aceasta din urm depinznd de mult mai muli factori subiectivi. 5. Dependabilitatea, este proprietatea unui sistem de a integra atribute cum ar fi reliabilitatea, disponibilitatea, sigurana, securitatea, capacitatea de supravieuire i mentenabilitatea. Uoara inspectare i dependabilitatea sunt nsuiri importante ale stratului de zinc depus n procesul de zincare termic. 6. Predictibilitatea, durabilitatea stratului de zinc depus n procesul de zincare termic, este determinat de gradul de coroziune al Zn n mediul specific, ct i de grosimea stratului. n general procesul de corodare al Zn are loc uniform, astfel c stratul depus prin zincare termic este predictibil n mai toate cazurile n care se respect tehnologia. 7. Cerine reduse privind mentenana / Costuri reduse pe termen lung - Chiar dac serviciul de zincare presupune costuri mai mari iniial, pe termen lung acest sistem de protecie este mai avantajoas comparativ cu alte procedee, deoarece stratul de zinc depus are o via lung, iar costurile necesare cu ntreinerea (mentenana) sunt reduse.

Proiect: Zincarea termica a obiectelor metalice

n cazul altor procedee de protecie costurile cu mentenaa sunt mult mai mari, mai ales n situaia n care structurile se gsesc la distane mari fa de furnizorul de servicii. 8. Durabilitatea stratului, este superioar altor sisteme de protejare, deoarece stratul de Zn depus printr-un procedeu metalurgic, asigur o rezisten mecanic mare n transport, montaj, depozitare i service. 9. Protecia automat a zonelor deteriorate (de dimensiuni mici) Suprafaa zincat furnizeaz o protecie catodic (de sacrificiu a Zn, prin realizarea unui cuplu electrochimic ntre Zn i Fe) zonelor de dimensiuni mici care au fost deteriorate din diverse motive. Aceast protecie suplimentar nu mai face necesar intervenia ulterioar a omului pentru corecii. 10. Protecia total. Toate prile componente ale unui reper, inclusiv cele ascunse pot fi protejate cu mult uurin i uniform spre deosebire de alte procedee. 11. Inspectarea uoar. Calitatea suprafeelor zincate poate fi verificat uor cu ochiul liber n timp ce grosimea stratului poate fi msurat prin procedee nedistructive. 12. Asigur un montaj rapit. Piesele zincate pot intra direct n procesul de montare fr s mai necesite corecii sau inspecii sub spectul suprafeelor. Dup montare structura poate fi utilizat imediat spre deosebire de alte situaii n care dup asamblarea componentelor, mai sunt necesare corecii ale suprafeelor (cazul vopsirii). 13. ntregul proces de protecie dureaz doar cteva minute, spre deosebire de vopsirea n trei straturi care poate s dureze i 2-3 zile. 14.Nu necesit o pregtire prealabil a suprafeelor ca n cazul altor procedee. 15. Stratul de zinc nu este inflamabil n caz de incendiu, ca la vopsire. 16. Exist un singur standard SR EN ISO 1461:2009 - Acoperiri prin zincare termic ale fierului i oelului specificaii i metode de testare. 17. Nu conine solveni (substane volatile) dauntori sntii ca n cazul vopsirii sau revopsirii libere. 18. Costul manoperei reprezint 30% din total costuri, comparativ cu vopsirea care ajunge la 60% din total costuri protecie (dac se include si pregtirea suprafeei). 19. Zincarea termic reprezint principala surs de recirculare a zincului (cca 27%), prin reciclarea oelului zincat dar i prin recuperarea Zn din deerile rezultate din procesul de zincare (drojdia de zinc, cenua de zinc i zgura de la fluxare). 20. Rezistena la vibraii Zincarea termic fa de alte protecii cum ar fi vopsirea sau zincarea electrochimic, are o mare rezistent la vibraii, fapt confirmat de studiile fcute de compania 3M. i din acest motiv este recomandat n sectorul auto, n industrie, i n construcii. 21. Zincarea termic este mai economic comparativ cu alte tehnologii, n special fa de vopsire. 22. Produsele zincate termic sunt reciclabile. Oelul zincat poate fi reciclat n cuptoare electrice (EAF), unde zincul ce se volatilizeaz este colectat. 23. Protecia prin zincare termic, afecteaz mai puin mediul, comparativ cu vopsirea.

Proiect: Zincarea termica a obiectelor metalice

BIBLIOGRAFIE
Ernest Grnwald, Liana Muresan, Horatiu Vermesan, George Vermesan, Ana Culic , TRATAT DE GALVANOTEHNICA , Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005. Zincarea termic - Vasile Enache , Editura ETNOUS, 2009. Revista de Coroziune i Protecia Anticoroziv