URGENTE MEDICOCHIRURGICALE

AS. MED. LICENTIAT TAMAS SIMONA BOGADANA

CE SUNT URGENTELE?

Suferinta organismului provocata in agresiunea unor factori ai mediului inconjurator constituie o urgent care trebuie tratata din primele minute de la producerea ei. Toate masurile luate pentru salvarea vietii si sanatatii bolnavilor alcatuiesc asistenta de urgenta , din care masurile elementare luate imediat formeaza primul ajutor. Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special, ca prim contact trebuie sa se rezolve prompt si competent toate cazurile de imbolnavire care pun in pericol iminent sanatatea, dar si viata bolnavului.

OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC

In abordarea unei urgente medico-chirurgicale, se va urmari cateva obiective: - evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta? natura urgentei cauza care a produs-o gravitatea numarul victimelor (in caz de accident colectiv) masuri ce trebuie intreprinse succesiunea acestora

OBIECTIVE
- estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinse - limitarea efectului produs de agentul primar - scoaterea accidentatului din zona - efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital - stabilirea prioritatilor de intervene in ordinea urgentei vitale - aplicarea masurilor de prim ajutor - aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate - asumarea responsabilitatii de a urmari pacientul si de a-1 trimite la spital - evaluarea factorilor de risc in timpul transportului

Principiile generale de acordare a primului ajutor medical.

Este un complex de cele mai simple proceduri medicale efectuate la locul accidentului, sub forma de autoajutor, sau ajutor reciproc, la fel de participantii la procesele de salvare cu folosirea echipamentului standard si celui improvizat. Scopul principal este salvarea vietii omului, eliminarea factorului de agresiune si evacuarea rapida sinistratului din zona afectata. Termenul optimal de acordare a primului ajutor medical e pina la 30 min., dupa primirea traumei, si pina la 10 min. in caz de otravire. In caz de oprire a respiratiei acest termen se scurteaza pina la 5-10 minute.

 Importanta factorului de timp se caracterizeaza prin acea ca: pacientii carora li sa acordat primul ajutor medical in primele 30 de min. dupa traumatism, complicatiile posttraumatice se micsoreaza in jumatate in comparatie cu traumatii carora li sa acordat ajutor dupa acest termen. Lipsa ajutorului medical timp de 1 ora dupa traumatizm mareste numarul de cazuri de deces la pacientii grav afectati cu 30 %; pina la 3 ore cu 60%; pina la 6 ore cu 90%. Timpul din momentul traumatizmului pina la acordarea primului ajutor trebuie maximal scurtat.

 Ingrijirile se acorda bolnavilor in functie de cauzele care au generat suferinta, aceste cause se impart in 4 categorii Mecanice Chimice Calorice Electrice

Print Master
Actiunea distructiva a unui factor mecanic asupra corpului omenesc este numita TRAUMATISM Agentul vulnerant , in functie de masa sa si viteza cu care actioneaza , poate provoca fracture, luxatii sau entorse, contuzii, plagi , leziuni visceral insotite de hemoragie interna sau externa Exista si efecte grave ale unor cauze mcanice care nu sunt traumatisme Apa care blocheaza caile respiratorii producind inecul Corpii straini care astupa gura, nasul sau traheea producind asfixia

 Cauzele chimice pot fi substante acide sau bazice care actionind pe piele produc arsuri, iar cind actioneaza pe mucoasa respiratorie sau digestive produc intoxicatii acute Cauzele termice ale accidentelor sunt flacara, apa, vaporii fierbinti sau frigul Consecintele actiunii lor sunt Arsurile Degeraturile Insolatia Socul caloric

 Curentul electric actionind asupra organismului poate prvoca socul electric si arsura electrica
Pentru salvarea accidentatului, indifferent de cauze si gravitate sa va actiona cu rapiditate , respectindu-se principiile primului ajutor Scoaterea victimei de la locul accidentului Asezarea victimei in conditii favorabile acordarii primului ajutor Examinarea rapida si sumara a victimei pentu aprecierea gravitatii accidentului Informare scurta asupra cauzelor accidentului Intreruperea cauzei care a produs accidental Efectuarea la nevoie a primelor ingrijiri

Masaj cardiac extern

Respiratie artificiala Hemostaza provizorie Toaleta si pansarea plagilor Imobilizare provizorie a fracturilor Indepartarea curiosilor si crearea unui baraj de securitate Efectuarea miscarilor cu blindete Anuntarea accidentului Transportul la spital al victimei Insotirea victimei pina la unitatea care-l va ingriji in continuare

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Posibilitatile acordarii primului ajutor sunt diferite dupa locul in care s-a produs accidental
Asigurarea barajului de siguranta a victimei Sunt indepartate persoanele curioase in jurul accidentatului

Examinarea victimei la locul accidentului

Se efectueaza o prima examinare a bolnavului pentru a constatat daca respire, daca prezinta pulsatiile arterelor la carotida si radial

In caz de stop cardiac se examineaza pulsul la arterele mari, respiratia, pupilele

Efectuarea primelor ingrijiri

Se efectueaza manevrele de degajare a cailor respiratorii si manevrele de respiratie artificial, la nevoie masaj cardiac extern cu respiratie artificiala

Se efectueaza hemostaza provizorie daca accidentatul are hemoragie abundenta

Scoaterea victimei din focarul de agresiune

Se scoate victima de la locul accidentului, pastrindu-se pe cit posibil pozitia in care a fost surprins Mobilizarea accidentatului se executa astfel in cit segmental cap-git-trunchibazin sa formeze un bloc rigid

Din spatii inguste , profunde sau de alta forma salvatorul trebuie sa aplice metode care sa asigure securitatea victimei in timpul mobilizarii

Asezarea victimei la sol si pe brancarda

Se aseaza victima la sol prin gesture blinde in d d , mai rar lateral, cu capul situate mai jos decit trunchiul daca este inconstient Bolnavul cu plagi abdominal va fi asezat in d d cu coapsele flectate pe bazin Bolnavul cu fracturi ale coloanei vertebrale se aseaza in decubit ventral pe o planseta

Pacientul cu traumatism thoracic si fracturi costale se aseaza in pozitie semisezinda dorsal Cind prezinta tulburari respiratorii sufocare, cianoza, agitatie se aseaza in pozitie semisezinda pe partea bolnava Bolnavul care prezinta semne de hemoragie abundenta - puls tahicardic, paloare, , sete, mucoase palide va fi asezat in decubit dorsal cu capul inclinat lateral

Examinarea victimei

Se efectueaza cu multa atentie Se examineaza tegumentele pentru a descoperi hemoragiile Se examineaza conturul capului pentru a observa eventualele denivelari ale cutiei craniene Se controleaza pavilioanele urechilor si narinele

Se examineaza fiecare membru superior si inferior, daca prezinta deformari sau daca prezinta mobilitate

Se palpeaza bazinul Se palpeaza toracele prin compresiune usoara in caz de fracture manevrele sunt dureroase

Efectuarea primelor ingrijiri

Se efectueaza masajul cardiac extern si respiratia artificial Se efectueaza hemostaza provizorie Se efectueaza imobilizarea provizorie a fracturilorsau a luxatiilorutilizind mijloacele special

Se efectueaza toaleta plagilor si pansarea lor

Ridicarea victimei de la sol

Se pregateste brancarda Se ridica victima avind grija sa nu fie mobilizate regiunile traumatizate Se pune pe targa

Transportul accidentatului

Se transporta cu targa pina la salvare si apoi la spital

 ATENTIE!

Ridicarea si asezarea accidentatului se vor efectua cu miscari line si cit mai putine pentru a se evita agravarea leziunilor osoase daca exista Nu se flecteaza capul pe torace si toracele pe abdomen deoarece in cazul fracturii de coloana vertebrala flexiunea ei poate provoca contuzia sau sectiunea maduvei urmata de paralizie definitive

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN STOPUL CARDIO-RESPIRATOR

Stopul cardio-respirator (SCR) semnifica absenta respiratiei si circulatiei spontane. Oprirea simultana a respiratiei si circulatiei este extrem de rara si se produce atunci cand organismul este distrus brusc si masiv, ca de exemplu in accidentele foarte grave. In majoritatea cazurilor una dintre functiile vitale se opreste prima si secundar cealalta.

 Stopul cardiac si respirator se interconditioneaza: stopul cardiac induce stopul respirator in 20-30 sec., iar stopul respirator pe cel cardiac intr-un interval de 3-10 min.

Incetarea functiei respiratorii si a cei cardiac duce la stopul cardio-respirator care corespunde cu moartea clinica.

 Clinic stopul cardio-respirator se recunoaste prin

Pierderea constientei Oprirea respiratiei Incetarea batailor inimii Absenta pulsului la artera carotida Paloarea extrema sau cianoza tegumentelor Relaxarea complete a musculaturii ducind la pierderi necontrolate de urina si materii fecale

 Intre moartea clinica si moartea biologica a tesutului nervos exista un interval scurt 30-90 de secunde la care functiile vitale mai pot fi restabilite.

 Aprecierea functiilor vitale rapida si precisa se face prin

Stabilirea existentei pulsului la arterele mari Culoarea tegumentelor Prezenta si eficienta miscarilor respiratorii Existent cianozei Aspectul pupilelor

 Resuscitarea cardio-respiratorie este o urgent vitala in care interventia cadrului medical trebuie sa fie rapida si eficienta imediata degajarii victimei si continua de la locul accidentului in timpul transportului si la spital.

Stabilirea diagnosticului
Diagnostic Respiratie Circulatie

Stop cardiorespirator

Oprita

Oprita

Stare de constienta Pierduta

Alte manifestari

Lipotimie

Superficial

Puls slab Pierduta Tensiune arteriala scazuta

Coma

Soc

Profunda, zgomotoasa sau deprimata Pastrata

Puls amplu, bine Inconstienta batut sau colaps profunda circulator Puls filiform Pastrata Tensiune arteriala prabusita

Paloare sau cianoza Midriaza Relaxarea musculaturii Dureaza citeva secunde sau minute Revenire spontana In functie de cauza comei
Stare generala alterata in functie de cauzele socului

Recunoasterea stopul cardiac

Victima sau pacientul este inconstient (pierderea cunostintei apare in 10-15 secunde de la stop) Lipsa respiratiei sau respiratii agonice Pielea este palida, iar apoi devine cenusie (cianoza) Absenta pulsului la carotida (nu il cautam mai mult de 10 secunde) Pupilele dilatate (se numeste midriaza fixa, dar nu este un totdeauna un semn sigur). Nu este recomandat sa ascultam cordul sau sa masuram tensiunea arteriala, deoarece se pierde timp pretios.

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA (RCP)

RCP este formata din trei mari grupe de manopere terapeutice: Suportul vital bazal (SVB) format din totalitatea masurilor care pot realiza o minima presiune de perfuzie si oxigenare cerebrala (dezobstructia cailor respiratorii, respiratia artificiala, masaj cardiac extern). Suportul vital avansat (SVA) care contine in plus fata de SVB tratamentul electric de defibrilare si administrarea de medicamente, pentru reluarea activitatii spontane a cordului. Masurile postresuscitare care contin masuri de reanimare si terapie intensiva postresuscitare menite sa recupereze activitatea creierului, sa mentina functiile vitale si totodata sa reduca efectele lipsei de oxigen la nivelul celulelor.

 In anul 2005 European Resuscitation Council Guidelines aduce un concept nou, Lantul Supravietuirii care prezinta totalitatea manoperelor de resuscitare si cuprinde 4 verigi: Recunoasterea cat mai rapida a stopului cardiac sau identificarea pacientilor cu risc de a prezenta stop cardiac si activarea cat mai rapida a serviciilor de urgenta (112). Inceperea cat mai rapida a masurilor de resuscitare cardio-respiratorii. Efectuarea precoce a defibrilarii. Initierea cat mai rapida a suportului avansat de resuscitare.

Resuscitarea are sanse de reusita cand:

Aprovizionarea creierului cu oxigen reincepe primele 4 minute; Inima reincepe sa bata in primele 8-10 minute; Stopul se produce intr-o zona usor accesibila, asa incat salvatorii pot ajunge usor la victima; Sunt mai multe persoane care pot actiona ca salvatori; Cauza stopului cardiac nu e una foarte grava (in asistolia sau disociatia electromecanica supravietuirea este de doar 10-15%).

MASAJUL CARDIAC EXTERN (MCE)

MCE determina apariia unui flux sanguin prin cresterea presiunii in cutia toracica si prin compresia directa a cordului. MCE genereaza un flux sangvin mic, dar vital pentru cord si creier, pana la sosirea echipei de salvare. Mainile salvatorului trebuie sa fie asezate in centrul toracelui. Frecvena compresiilor trebuie sa fie 100/min. Toracele trebuie comprimat 4-5cm. Dupa fiecare compresie toracele trebuie lasat sa revina in poziia iniiala. Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egala cu cea a decompresiei. Intreruperile trebuie sa fie cat mai puine. Nu trebuie sa cautam puls palpapil la carotida sau femurala, deoarece acesta nu inseamna intotdeauna flux arterial eficient.

Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egala cu cea a decompresiei.

Intreruperile trebuie sa fie cat mai puine.

VENTILATIA
In timpul RCP scopul ventilaiei este de a menine oxigenarea adecvata a sangelui. Respiratia se face ,,gura la gura: verificam ca gura si gatul nu sunt blocate de obiecte straine, impingem inainte si in sus barbia victimei (hiperextensia capului), prindem narile victimei cu degetele si insuflam aer pe gura.

 Respectarea timpilor poate fi retinuta cu formula HELP-ME ceea ce in limba engleza inseamna ajuta-ma . Fiecare litera semnifica gesturile si succesiunea timpilor care preced insuflarea aerului H hiperextensia mandibulei E - eliberarea cailor respiratorii L luxarea mandibulei inainte P pensarea nasului M masaj cardiac E extern

 Semnele de ameliorare sunt Recolorarea tegumentelor Reducerea midriazei Aparitia pulsului la arterele mari Reaparitia respiratiei spontane Semne de revenire a constientei

 De obicei accidentatul resuscitat ramine in coma posthipoxica, dupa 2 minute de masaj cardiac se poate observa daca pulsul este perceput spontan si daca se mentin semnele de ameliorare, daca nu au aparut semnele de ameliorare nu se asteapta mai mult de 12 secunde se reincep compresiunile sternale si ventilatia. Ritmul de executie al manevrelor de respiratie artificial manuala nu depasesc 10-12 respiratii pe minut.

 Bolnavul este mentinut sub supraveghere pentru a se preveni eventuale complicatii Daca nu i-a revenit constienta I se administreaza intravenous solutii hipertonice glucoza 33%, manitol 20%, diretice la indicatia medicului pentru a reduce edemul cerebral Se combate tendinta la acidoza prin administrare de solutii de bicarbonat, THAM precum si hipercoagulabilitatea singelui cu heparina Se reduce sindromul postanoxic prin oxigenoterapie

INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA REABILITAREA CARDIORESPIRATORIE

ATENTIE! Terapia intensiva a starii postresuscitativa se executa numai in sectiile de ATI ale spitalelor mari deci trebuie transportat cit mai rapid

Accidentele masajului cardiac extern

Fracturi costale la batrini si copiii Fractura sternului Infundari toracice Hemotorax Pneumotorax Ruptura aortei ascendente

Semne sigure de moarte

La nivelul inimii absenta activitatii electrice pe o perioada de 60 minute traseu plat la EKG O dilatare persistent a pupilelor , fara reactive la lumina Opacitatea corneei Aparitia cianozei cu lividitati

ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN FRACTURI

Fracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, constnd n ntreruperea continuitatii acestuia. n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui fracturile pot fi de mai multe feluri: fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga fracturi directe - n care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturii fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant

Semne de probabilitate
durere spontana sau ntr-un punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare impotenta functionala a membrului afectat deformarea si scurtarea regiunii, pozitie vicioasa echimoze tardive tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale, sufuziuni sanguine ce apar imediat sau dupa 24-48 ore

Semne de certitudine (semne sigure)

mobilitate anormala n focar, perceperea palpatorie de crepitatii osoase netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase

METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTE EFECTUAREA RADIOGRAFIEI.

Complicatii imediate:
transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate infectia focarului de fractura

Complicatii tardive (ntrziate):

cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice) pseudartroza (ntrzierea consolidarii fracturii) calusul vicios