Anatomia articulatiei coxofemurale

Vascularizatia extremitatii
proximale a femurului
FRACURILE COLULUI FEMURAL
 Semne clinice

 Scurtare ( aprox 1,5 – 2 cm )

 Adductie
 Rotatie externa
 Impotenta functionala
Diagnosticul imagistic
 Rx de bazin in incidenta antero-posterioara
 Rx sold in icidenta de profil
 CT in cazuri izolate – cand Rx neconcludent iar clinic
impotenta functionala totala
Semne clinice si radiologice de ascensiune
trohanteriana

Scurtarea aparenta a membrului inferior Linia Peter

Triunghiul Ogston-Bryant si linia Nelaton-Roser

Linia Schoemaker
CLASIFICARE

1. ANATOMICA DELBET
2. CLASIFICAREA BOHLER
3. CLASIFICAREA BIOMECANICA PAUWELS
4. CLASIFICAREA SOEUR
5. CLASIFICAREA CLINICO-RADIOLOGICA GARDEN
1. CLASIFICAREA ANATOMICA
DELBET

 A – SUBCAPITALA
 B - MEDIOCERVICALA
 C - BAZICERVICALA
CLASIFICAREA BOHLER

 ADDUCTIE-neangrenate

 ABDUCTIE-angrenate
2. CLASIFICAREA BIOMECANICA
PAUWELS
3.CLASIFICAREA SOEUR

 Fracturi cu cioc proximal

nefast, greu de redus si instabile
 Fracturi cu cioc distal
4. CLASIFICAREA CLINICO-
RADIOLOGICA GARDEN
GARDEN I
 Incompleta
 Abductie, coxa valga
 Semnele clinice pot lipsi
GARDEN II
 Fracturi complete, dar fara deplasare
 Traveele sunt in continuitate
GARDEN III
 Fracturi complete cu deplasare
 Sinoviala posterioara si repliul pectineo-foveal mentin
solidare cele doua fragmente
 Traveele osoase formeaza
un unghi de 90 grade
 GARDEN IV
 Fracturi complete cu deplasare mare
 Traveele sunt paralele
 Aceste fracturi se reduc greu si sunt instabile
TRATAMENT

 Tratament functional- rezervat pacientilor tarati

 Tratament chirurgical- de electie
Obiectivele tratamentului
chirurgical
 Reducerea anatomica si fixarea stabila a fragmentelor
 Artroplastia soldului
PROCEDEE CHRURGICALE
 Reducere si osteosinteza cu 2-3 suruburi paralele
 Reducere si osteosinteza cu DHS si surub antirotator
 Reducere si osteosinteza gu brose K
 Artroplastia- Hemiartroplastia cu proteza tip Moore
sau Thompson sau Artroplastia cu Prtoteza Totala de
sold
Alegerea interventiei chirurgicale
 In fracturile G1,G2- Osteosinteza
 In fracturile G3,G4- Artroplastia cu proteza totala sau
tip Moore
COMPLICATII PRECOCE

 Embolia pulmonara
 Anticoagulare de rutina a pacintilor pentru prevenirea
aparitiei emboliei
 Diagnostic pozitiv
 Determinarea D-dimerilor
Complicatii locale tardive
 Necroza aseptica a capului femural
 Pseudartroza
 Coxartroza
FRACTURILE MASIVULUI
TROHANTERIAN
ETIOLOGIE SI MECANISM DE
PRODUCERE
 Peste 50% din fracturile soldului
 Mai frecvent la femei
 > 60 ani – prin cadere de la propria inaltime
 Pacientii tineri – traumatism violente
CLASIFICAREA ANATOMICA
 CERVICOTROHANTERIENE
 PERTROHANTERIENE – SIMPLE SI COMPLEXE
 INTERTROHANTERIENE
 SUBTROHANTERIENE
 TROHANTERODIAFIZARE
 IZOLATE ALE MICULUI SAU MARELUI
TROHANTER
CERVICOTROHANTERIENE
 Au sediul la unirea colului femural cu masivul
trohanterian
 Traiect situat intracapsular anterior si extracapsular
posterior
PERTROHANTERIENE – SIMPLE SI
COMPLEXE
 Traiectul pleaca de la marginea superioara a marelui
trohanter si se indreapta oblic in jos si inauntru,
trecand desupra, sub sau prin micul trohanter
INTERTROHANTERIENE
 Traiectul de fractura pleaca de sub creasta vastului
extern si se indreapt oblic in jos pentru a ajunge
deasupra micului trohanter
SUBTROHANTERIENE
 Traiectul de fractura situat sub micul trhhanter, cu o
limita pana la 5 cm
TROHANTERODIAFIZARE
 Traiect lung spiroid ce pleca de la nivelul masivului
trohanterian si coboara spre partea superioara a
diafizei femurale
 CLASIFICAREA KYLE
 Tip I - fracturi nedeplasate, stabile, fără
cominuţie (21%)
 Tipul II - fracturi stabile, cu cominuţie minimă,
dar cu deplasare (36%).
 Tip III - fracturi instabile cu o cominuţie
semnificativă postero-medială (28%).
 Tipul IV (15%) fracturi instabile, cominutie
postero-mediala şi o componentă
subtrohanteriană
Tablou clinic
 Durere si impotenta functionala
 Adductie
 Rotatie externa
 Scurtare pana la 3-4 cm
Invetigatii imagistice

 Radigrafia de bazin in incidenta antero-posterioara

 Radiografia de sold de profil
TRATAMENT
 Tratamentul functional/Tractiunea transcheletica-
folosita cand exista contraindicatii locale sau generale-
pacienti tarati

 Tratamentul chirurgical-de electie

Osteosinteza DHS
Osteosinteza cui Gamma
Osteosinteza cu tije elastice Ender
si Rush
Osteosinteza cu montaj dupa
principiul Hobanului
Complicatii
 Calusurile vicioase
 Pseudartroza- rar
 Embolia pulmonara
FRACTURA DE DIAFIZA FEMURALA
 Mecanism de producere:
Direct- Prin lovitura de copita de cal, trecerea unei roti
peste coapsa

Indirect:- Prin flexie si exagerarea curburii normale a

femurului, sau prin torsiune
Deplasarea fragmentelor
 Fragmentul proximal:
ABDUCTIE SI ROTATIE EXTERNA- muschii fesieri si
pelvitrohanterieni
FLEXIE PE BAZIN- muschiul psoas iliac
 Fragmentul distal:
ADDUCTIE SI ASCENSIONAT
CLASIFICARE
SIMPTOMATOLOGIE CLINICA
 Durere
 Tumefactia coapsei
 Scurtare (2-10 cm)
 Crepitatii osoase
 Mobilitate anormala
Radiografii

Radiografia de coapsa (fata si profil)

 COMPLICATII
 Imediate:

Socul traumatic- sangerare de 2,5-3 litri

Deschiderea focarului de fractura
Leziuni vasculo-nervoase
TEP
COMPLLICATII
 Tardive:

Pseudartroza
Calusul vicios

Redoare de genunchi- in cazurile imobilizarilor

prelungite
TRATAMENT
 I. Imobilizare in ap gipsat - F-P
 II. Tractiune transscheletica de asteptare – in scopul
reducerii durerii si evitarea aparitiei complicatiilor
 III. Orteza functionala
 IV. Fixare externa –
in cazul fracturilor deschise
TRATAMENT
Fixare interna (reducere inchisa)

 A. tija centromedulara
focar deschis/inchis

 B. fixare cu placa si suruburi

(reducere deschisa)
FRACTURILE EPIFIZEI DISTALE A FEMURULUI
 CLASIFICARE
Supracondiliene- Extraarticulare
Supra-inercondiliene si unicondiliene- ..
Intraarticulare AO

AO
 FRACTURILE SUPRACONDILIENE
Transversale, oblice (lungi sau scurte) si spiroide
 FRACTURILE SUPRA SI INTERCONDILIENE
Cu traiect in :V, T, Y
 FRACTURILE UNICONDILIENE
Fractura Separatie, Fractura tip Hoffa, Fractura tasare
MECANISM DE PRODUCERE

 Traumatism direct- impact asupra partilor laterale a

condililor
 Traumatism indirect – cadere in piciore cu genunchiul
in valg/var
DIAGNOSTIC CLINIC

Inspectie:

 Genunchi tumefiat, deformat

 Impotenta functionala totala
 echimoza extinsa in spatiul popliteu
Examen clinic:
 Limitarea miscarilor pasive si active
 Durere intense spontane si la mobilizare
 Crepitatii osoase
 Examenul partilor moi periarticulare: puls distal la
pedioasa si tibiala posterioara si sensibilitatea in
teritoriul nervilor sciatic si peronier.
 Scurtare variabila a membrului cu rotatie externa a
gambei si piciorului
 Deformarea valg/var a gambei atrage atentia asupra
unei fracturi unicondiliene
IMAGISTIC

 RX coapsa in incidenta antero-posterioara si laterala

COMPLICATII
 Precoce:
Deschiderea focarului de fractura
Leziuni vasculo-nervoase
Perforarea funduluii de sac
subcvadricipital
 Tardive:
Pseudartroza
Calusul vicios
TRATAMENTUL ORTOPEDIC
 reducerea cu focar inchis a fracturii
 tractiune transscheletica prin tuberozitatea
anterioara tibiei pe atela Braun (4-6 saptamani)
 imobilizare aparat gipsat pelvipodal pentru 2 luni cu
sprijin la 3 luni de la momentul fracturii
Actual se considera ca tratamentul ortopedic are indicatie ca
tratament de asteptare pana la interventia chirurgicala
TRATAMENT CHIRURGICAL
Tratament chirurgical clasic:
Abord prin focar deschis
Reducere anatomica si
stabilizare cu:

Placa si suruburi
Lama-placa
DCS +/-grefa

Dezavantaje:
Inferioara biomecanic tijei centromedulare
Deschiderea focarului de fractura
TRATAMENT CHIRURGICAL
 Osteosinteza cu tija centromedulara cu focar inchis in
fracturile supracondiliene
TRATAMENT CHIRURGICAL
 Osteosinteza cu placa si suruburi tip DCS in fracturile
supra-intercondilene
FRACTURILE DE ROTULA

 Os sesamoid inclus in aparatul extensor al

genunchiului- intre tendonul cvadricipital si rotulian
 Etiopatogenie:
 Reprezinta 2-3% din totalul fracturilor
 Cel mai frcvent la adultul intre 30-50 ani
Mecanism de producere
 Direct:
Izbirea violenta a genunchiului in tabloul de bord
Lovire cu un obiect dur
Cadere pe genunchi (cel mai frecvent)
 Indirect:
Prin contractia violenta a cvadricepsului
CLASIFICARE AO
EXAMEN CLINIC
 Impotenta functionala- imposibilitatea efectuarii
extensiei active
 Genunchi globulos
 Cracmente
 Palparea discontinuitatii osoase
Imagistic

 Rx in incidente:
-antero-posterioara
-profil
-axiala femuro-patelara, pentru evidentierea
fracturilor in plan vertical
Diagnostic diferential
 Patella bipartita ( in general bilateral )
 Leziuni ce intereseaza aparatul extensor al
genunchiului ( lez. Tendonului rotulian sau
cvadricipital )
TRATAMENT
ORTOPEDIC
 Fr. fara deplasare sau deplasare minima- tratament
ortopedic-burlan gipsat 6-8 saptamani
CHIRURGICAL
 Fracturile cu deplasare:
 Osteosinteza dupa principiul hobanului
 cerclaj
 Patelectomie partiala ( polara superioara sau inferioara)
 Osteosinteza cu suruburi
 Combinatie de tehnici
FRACTURILE TIBIEI

1. FRACTURILE PLATOULUI TIBIAL

Mai frecvente la barbatii cu varste cuprinse intre 30-60 ani

Reprezinta 10 % din totalul fracturilor
Mecanism de producere
 Valgusul fortat cel mai frecvent ( aprox 75% din cazuri )
determinand o infundare a hemiplatoului extern.
 Accidente auto-moto
Clasificare anatomica
 I fr spinelor tibiale
 II fr. platourilor tibiale
 III fr. dia-epifizare ale tibiei
 IV fr. tuberozitatii anterioare
 V fr. - decolare-epifizara
 Clasificarea Schatzker

 Fr tuberozitatii externe
 Separare
 Infundare pura
 separare-infundare
 Fr tuberozitatii interne
 Separare cu traiect vertical
 Infundare pura
 Bituberozitare
 Cu traiect diafizar
Diacnostic clinic
 Genunchi globulos ( hemartroza )
 Gamba in varus/valgus
 Mobilitate anormala
 Crepitatii osoase
 Durere
 Impotenta functionala
Diagnostic imagistic
 Radiografie de genunchi in incdenta de fata si profil
 CT- important in fracturile cu infundare centrala
TRATAMENT
 Ortopedic
 Fracturile fara deplasare
 Imobilizare in ap gipsat femuropodal
 Durata mare de imobilizare (2-3 luni)
 Chirurgical
 Osteosinteza deschisa sau sub control artroscopie - trat.
leziunilor asociate si controlul reducerii articulare
Tipul I –separare a platoului tibial
lateral
 Tratament ortopedic
 Osteosinteza cu doua suruburi de spongie
Tipul II- separare-infundare a
platoului lateral tibial
 Reducere deschisa, cu ridicarea platoului, grefa
spongioasa si fixarea cu placa externa
Tipul III- fracturi cu înfundare a
platoului tibial lateral, fără
separare
 Daca exista instabilitate sau infundare mai mare de
3mm- tratament chirurgical cu ridicarea suprafetei
articulare si osteosinteza
 Tipul IV- fractura condilului medial
 Reducere si fixare cu placa pe medial
cu sau fara grefa osoasa
Tipul V- fractura bituberozitara
 Osteosinteza cu placa si suruburi
Tipul VI separarea se extinde
metafizo-diafizar
 Osteosinteza cu placa si suruburi
Leziuni ligamentare asociate!
 Fractura de platou tibial cu instabilitate prin leziuni
capsuloligamentare grave
 Complicatii
 Vasculare-compresia sau lezarea aa poplitee
 Nervoase-pareza de nerv peronier
 Sindromul de compartiment
 Calusul vicios
 Redoarea
 Instabilitatea
 Artroza
 FRACTURILE DIAFIZARE ALE GAMBEI

 Frecventa aproximativ 20% din fracturi ( os situat la piele )

Mecanism:

Direct: accident rutier, lovire cu un obiect dur

Indirect: Prin flexie exagerata-FR OBLICA
sau torsiune- FR. SPIROIDE
Clasificare AO
 Diagnostic
 Imagistic: Radiografia de gamba fata si profil
 Clinic: Durere si impotenta functionala
Palparea discontinuitatii osoase (situat imediat
subcutan)
Crepitatii
Starea tegumentelor
 Deschidere punctiforma
 Contuzie cutanata
 decolare subcutanata (risc de necroza)
 Tulburari trofice preexistente
 Puls periferic
 Motricitate si sensibilitate
 Aprecierea tensiunii maselor musculare
 Trebuie monitorizat clinic pacientul pentru riscul
de sindrom de compartiment !!!!
 Tratament
 Ortopedic
 Chirurgical
Focar deschis:
Suruburi
Placa cu suruburi
Focar inchis: tija centromedulara cu/fara zavorare, tije
elastice
Fixator extern
Mixt: fixare interna+externa
Tratamentul ortopedic

 Tractiune trans-calcaneeana pentru 3 saptamani

 Imobilizare 6 sapatamani in aparat gipsat femuro-
podal
 Aparat gipsat tip Sarmiento pentru 4-6 saptamani
Tratamentul chirurgical
osteosinteza cu placa si suruburi
Osteosinteza centromedulara
tratamentul de electie
Fixatorul extern - principala
indicatie in fractura deschisa
 Complicatii
 Fractura deschisa (frecventa si grava)
 Sindromul de compartiment
 Accidente tromboembolice
 Pseudartroza
 Calusurile vicioase (axate sau dezaxate)
 FRACTURILE EXTREMITATII
INFERIOARE ALE GAMBEI

 1 FRACTURILE SUPRAMALEOLARE
 2 FRACTURILE PILONULUI TIBIAL
 3 FRACRURILE BI/TRIMALEOLARE
1 FRACTURILE SUPRAMALEOLARE
Situate intre 2-6 cm de la nivelul interliniului articular
(EXTRAARTICULARE)

ETIOPATOGENIE:
Putin frecvente
Survin in general prin traumatism indirect
Diagnostic
 Clinic: Edem important-pot aparea flictene
Palparea discontinuitatii osase
Cracmente
Impotenta functionala

 Radiologic: Rx gamba fata si profil

 Tratament
 Ortopedic: Imobilizare in ap gipsat femuro-podal
pentru 3-4 saptamani apoi gambiero-podal pana la 3
luni- rezervat fracturilor fara deplasare

 Chirurgical:
osteosinteza cu placa si suruburi
2. Fracturile pilonului tibial
 Clasificare anatomica:
Marginale ant/post
Bimarginale

 Tip I : fracturi intraraticulare

fara deplasare semnificativa

 Tip II : fracturi cu incongruenta

articulara importanta

 Tip III : fracturi prin compresie cu I II III

importanta incongruenta articulara si metafizara
 Diagnostic
Clinic :
edem important
inventar leziuni
complicatii locale imediate :
vasculo-nervoase
Imagistic :
radiografii centrate pe interliniu F + P
radiografie gamba + picior
radiografie dupa reducere
CT- identificarea infundarilor centrale
Tratament
 Ortopedic: in fracturile fara deplasare- ap gipsat
femuro-podal pentru 3-4 saptamani apoi gambiero
podal pana la 3 luni
 Chirurgical: osteosinteza
cu placa si suruburi
Complicatii tardive:

Artroza tibio-astragaliana si
calusul vicios
Traiectul de fractura
intereseaza maleolele
si plafonul scoabei tibio-
peroniere ( INTRAARTICULARE )
3. Fracturile maleolare
 Mecanism:

Cel mai frecvent prin mecanism indirect,

miscare fortata in scoaba tibio-peroniera
(ex: in timpul mersului pe teren accidentat)
 Fracturi prin ABD-PRONATIE (eversiune) pune
in tensiune ligamentul lateral intern ce
avulsioneaza maleola tibiala la baza sau varf,
astragalul eliberat in partea interna creaza
presiune pe maleola peroniera si rupe ligamentele
tibio-peroniere determinanad diastazis
interosos,apoi peroneul se fractureaza prin
inflexiune deasupra ligamentelor la 6-10 cm
producand fractura tipica Dupuytren inalta fie la
nivelul colului determinand o fractura
Maisonneuvo
 Fracturi prin ADD-SUPINATIE (inversiune)
Mai putin frecvente.
Miscarea de supinatie a piciorului determina
adductia astragalului ce tensioneaza ligamentul
lateral extern, determinand o presiune pe maleola
tibiala pe care o fractureaza, apoi miscarea de
adductie a piciorului determina fracturarea
maleolei peroniere
Prezentare clinica
 Durere si impotenta functionala
 Cracmente la mobilizare
 Diametrul transversal al gleznei marit in cazul
diastazisului
 In cazul subluxatiei posterioare a piciorului:
Calcaneul proemina iar piciorul pare scurtat
 In cazul subluxatiei anterioare a piciorului:
Stergerea reliefului calcaiuli iar piciorul pare alungit
Imagistica
 Radiografia de glezna fata si profil

 Pe Rx antero-posterioara, peroneul se suprapune cu 6-

8 mm peste tuberculul antero-extern tibial- depistare
diastazis!!!
Tratament
 Ortopedic:
Imobilizarea intr-o cizma de mers pentru 6 saptamani a
fracturii maleolei peroniere

Imobilizare in aparat gipsat femuro-podal pt 4

saptamani, apoi gambiero podal pana la 12 saptamani
Mobilizarea cu incarcare se va fi permisa la 2luni
Chirurgical
 Maleola externa : placa cu suruburi
 Maleola interna: hobanaj, suruburi de spongie
Diastazis tibio-peronier
Complicatii
 Immediate:
Deschiderea focarului de fractura
Lezarea nervului sciatic popliteu extern
Vaculare: aa pedioasa sau tibiala posterioara

 Tardive:
Calusul vicios
Artroza tibiotarsiana- in diastazis
Pseudartroza
Osteoporoza algica posttraumatica
 FRACTURILE TALUSULUI
ANATOMIE
Acoperit de cartilaj pe 3/5 din suprafata sa si
..prezinta nici o zona de insertie musculara.
Vascularizatia este precara
Talusul este format din:

 Cap
 Col
 Corp
FRECVENTA:
 Rare, cu o frecventa de max. 1%

MECANISM DE PRODUCERE:
 Apar de regula prin precipitari de la inaltimi mari
 Clasificare anatomica
 Fractura de col de talus
 Fractura de corp de talus
 Fracturile parcelare
 De cap de talus
 Osteocartilaginoasa a domului
 Apofiza posterioara (Shepard)
Prezentare clinica
 In fracturile fara deplasare simptomatologie saraca
 Tumefierea difuza a regiunii dorsale si submaleolare
interne a piciorului
 Durere in regiunea premaleolara intern si la miscarile
de flexie-extensie ale articulatiei tibio-astragaliene
Diagnostic imagistic
 Rx glezna fata si profil
 Incidenta oblica ( 20 grade ) pentru evidentierea
fracturilor de la nivelul colului astragalului
 Tratament
 Ortopedic:
Imobilizare in aparat gipsat 8-12 saptamani- Rezervat in
general fracturilor fara deplasare
 Chirurgical:
Reducerea fracturii si osteosinteza cu suruburi de SPONGIE
 Complicatii
 Deschiderea focarului de fractura
 Leziunile pachetului vasculo-
nervos tibial posterior
 Asocierea de fracturi ale calcaneului
sau maleolelor
 Calusurile vicioase
 Artroza
 Pseudartroza
 Necroza aseptica- vascularizatie precara, aproape in intregime
asigurata de vasele care patrund prin col si sinusul tarsi.
 In enucleerile astragaliene riscul de necroza pana la 75%
FRACTURILE CALCANEULUI
 INCIDENTA:
- reprezinta 2 % din fracturi
- 90 % din fracturi apar la barbati intre 21 -45 ani
- 7 % - 15 % din fracturi se asociaza cu leziuni
deschise

 MECANISM:
Cadere de la inaltime
40% asociaza si alte leziuni
10% asociaza fracturi-tasare la nivelul vertebrelor toraco-
lombare
Anatomie
 os spongios
 sustentaculum tali (medial)
 participa la formarea boltii longitudinale a
piciorului,
 intra in componenta articulatiilor talocalcaneana
si calcaneocuboidiana
 insertie a tendonului lui Achile
Anatomie radiologica
Clasificare
a) talamice: cele mai frecvente, grave
- cu infundare talamica: orizontala, verticala, cominutive
- cu separare
- pretalamice
- transtalamice
- retrotalamice
b) extratalamice : fracturi a marii tuberozitati, apofizelor
- fracturile marii tuberozitati: fractura totala, fractura
orizontala
fractura partiala superioara, inferioara
- fractura marii apofize, micii apofize
Clasificarea Essex Lopresti:
Clasificare Essex Lopresti: diferentiaza tipurile de fracturi ,in functie de
modul de aparitie a liniilor de fractura.

- fractura “in limba”: linia secundara de fractura apare sub fateta post si se
termina posterior la tuberozitate
- fractura cu infundare articulara: linia secundara de fractura iese in spatele fatetei
posterioare
 Clasificarea Sanders
 pe baza examenului CT

- tipul I: fracturi fara deplasare

indiferent de numarul
liniilor de fractura
- tipul II: fracturi cu 2 fragmente
a fatetei posterioare
- tipul III: fracturi cu 3 fragmente,
cu frag central infundat
- tipul IV: fracturi cu 4 fragmente,
cominutive
Clasificare AO
 Clasificarea Bohler

 Fracturile talamice- cu traiect transversal, oblic sau sagital

Clasificare Bohler
1. 20-40
2. 0
3. negativ
Prezentare clinica
 Durere vie si echimoza in regiunea submaleolar extern
si echimoza plantara numulara
 Edem important- stergerea reliefurilor maleolare
 Leziuni asociate:
- > 50 % din pacienti au leziuni asociate:
fracturi coloana lombara (10 %);
fracturi ale membrelor inferioare (25 %);
afectarea tesuturilor moi, vezicule
…. cutanate;
sindrom de compartiment
fracturi deschise (7 – 17 %)
Diagnostic imagistic
 Rx de glezna fata si profil + incidenta axial
 Ct in fracturile talamice
 Tratament ortopedic
 Fracturile cu deplasare mica
 Aparat gipsat de tip Graffin- incarcare anterioara
 Permite incarcarea precoce
 Tratament chirurgical
Reducere dechisa a fracturii si fixare cu placa si suruburi

Reconstructie artrodeza tip STULTZ primara

Tehnica osteosintezei minim invazive percutana cu
brose K si suruburi
Complicatii
 Calusul vicios
 Sindrom algoneurodistrofic
 Artroza subtalara
 Osteita de calcaneu
 Necroza cutanata
 Insuficienta tricepsului sural prin ascensionarea
tuberozitatii