07/29/08 PROF.

JUVERDEANU AURELIA MELANIA

 Cu trupele sovietice pe teritoriul sau, Romania a pasit in
era comunista. Pe 30 decembrie 1947 regele Mihai I a
fost obligat sa abdice si Romania a fost proclamata
Republica Populara.
 Pe 13 aprilie 1948 a fost promulgată noua Constituţie
republicană.
 Noua constituţie scotea în afara legii şi pedepsea orice
asociere care avea un "caracter fascist ori
antidemocratic". Constituţia garanta libertatea presei, a
cuvântului, de asociere, dar numai pentru "cei ce
muncesc".
 Comuniştii au lichidat Biserica Unită Greco-Catolică
Română, proclamând unirea ei cu Biserica Ortodoxă
Română.
 Partidele politice au fost scoase in afara legii, in timp ce
Partidul Comunist, fondat in 1921, care s-a identificat cu
interesele sovietice, a preluat intreaga putere prin forta.
 PCR s-a unit fortat cu PSD, sub numele de PMR.
PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
 Gheorge Gheorghiu-Dej, ales prim-secretar al
partidului comunist in octombrie 1945, ulterior
conducator al partidului unic pana la moartea sa in
1965, a fost, dupa modelul politic reprezentat de
Stalin, un conducator autoritar, intolerant cu orice
forma de opozitie.
 Regimul Dej a cunoscut trei etape principale ale
luptei in interiorul partidului, trei ocazii pe care le-a
folosit, dupa modelul stalinist, pentru impunerea
echipei sale fidele si pentru eliminarea (epurarea)
adversarilor reali sau potentiali.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

 Primul director al Securitatii (1948-1963)a fost
gen-lt. Gheorghe Pintilie, poreclit Pantiuşa (nume
real: Panteleimon Bodnarenko). Şeful Securităţii
avea rang de ministru in cadrul Consiliului de
Miniştri, fiind secondat de 2 directori adjuncţi cu
rangul de secretari de stat, gen-mr. Alexandru
Nicolski şi gen-mr. Vladimir Mazuru (nume real:
Wladimir Mazurow). Toţi cei 3 erau ofiţeri sovietici
ai MGB, succesoarea NKVD.
 Pintilie a fost direct implicat în toate acţiunile
securiste ordonate de PCR, inclusiv în realizarea
experimentului Piteşti. Majoritatea deportărilor în
lagărul de muncă forţată de la Canalul Dunăre-
Marea Neagră au fost aprobate de către Pintilie şi
de adjuncţii săi. El a supervizat pregătirea
Plenarei din mai-iunie 1952, când a fost debarcat
grupul Pauker-Luca.
 Este considerat a fi unul dintre principaliii
organizatori ai represiunii din România comunistă,
fiind responsabil pentru arestarea, deportarea şi
întemniţarea a aproximativ 4000.0000 oameni.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

 Prima etapa a epurarilor intrepinse de Dej a inceput in 1945,
prin lichidarea grabita a lui Stefan Foris, fost conducator al
partidului comunist din timpul razboiului, si a culminat cu
arestarea, in 1948, a liderului de partid Lucretiu Patrascanu, un
comunist cu o buna pregatire intelecuala si foarte ambitios in
care Dej vedea un adversar politic personal.
 Patrascanu a fost inchis si supus la diverse presiuni fizice si
psihice si lichidat in 1954.
• A doua etapa a epurarii intrepinse la varful propriului partid i-a
avut drept victime principale pe Ana Pauker si pe colaboratorii
acesteia, Vasile Luca si Teohari Georgescu (gruparea
moscovita, Dej si colaboratorii sai fiind “fractiunea interna”), in
1952.
• Ultima etapa a epurarii interne a avut loc in iunie 1957, an in
care Dej a anihilat, din punct de vedere politic, alti doi lideri de
partid susceptibili de a-i deveni adversari: Iosif Chisinevschi si
Miron Constantinescu.
PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
 Ana Pauker

Stefan Foris Lucretiu Patrascanu

Teohari Georgescu

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

 Stalinismul economic
 "Construirea socialismului" a inceput prin punerea
bazelor unei economii planificate cu accent pe tipul
stalinist de industrializare, ceea ce a insemnat
nationalizarea industriei, a bancilor si companiilor de
transport, colectivizarea fortata a agriculturii. Modelul
sovietic a fost introdus in toate domeniile societatii.
 În 1948, s-a trecut la primele măsuri de "colectivizare" a
agriculturii, care a devenit în scurtă vreme un proces
marcat de violenţe şi abuzuri, de timp ce ţăranii înstăriţi
(chiaburii) nu erau dornici să-şi predea în mod voluntar
averea. Rezistenţa ţăranilor a fost înfrântă prin bătăi,
arestări şi condamnări arbitrare sau prin deportare.
 Pe 11 iunie 1948 s-a trecut la naţionalizarea tuturor
întreprinderilor private mai importante din România iar in
1949 s-a realizat etatizarea bancilor, minelor,
intreprinderilor de transport si comerciale.
PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
 În acest timp, economia ţării era secătuită de societăţile
mixte SovRom, care se bucurau de dreptul de a exporta
mărfuri în URSS la preţurile impuse de la Moscova.
 În toate ministerele erau plasaţi "consilieri" sovietici,
care erau subordonaţi direct Moscovei şi care aveau cu
adevărat puterea de decizie.
 În această perioadă a început infiltrarea de informatori
ai serviciilor de securitate la toate nivelurile şi în toate
straturile sociale.
 Politia Politica, Securitatea fusese infiintata dupa
modelul rus, in 1948, sub conducerea lui Gh. Pintilie.
 Romania a devenit membra a CAER (1949) , a
Tratatului de la Varsovia (1955) si a ONU (1955).
 S-a trecut la industrializarea condusa pe baza de
planuri cincinale(1951-1955) care au stabilit ritmuri
inalte de dezvoltare, necorelate cu resursele tarii.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

1950-1952

1952-1956

1960-1968

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

 Stalinismul cultural
 Un mare numãr de oameni de stiintã si artã au ajuns la
închisoare, iar mari personalitãti au fost complet marginalizate.
S-a mers pânã acolo încât încã din iulie 1946 erau interzise
2000 de titluri dintre care unele creatii ale lui Vasile Alecsandri,
C. Negruzzi, G. Cosbuc, O Goga, adevãrate "cãrti de cãpãtâi"
în cultura noastrã.
 S-a procedat, planificat, la falsificarea istoriei naţionale,
abandonarea valorilor culturale şi spirituale naţionale, la
îngustarea, până la închidere, a accesului la valorile culturii şi
ştiinţei universale: impunerea studiului limbii ruse, a istoriei si
geografiei U.R.S.S. si interzicerea studierii altor limbi straine .
 S-a generalizat invatamantul de 7 clase si a fost redus
analfabetismul dar au fost desfiintate scolile confesionale si
interzisa predarea religiei in scoli.
PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
 S-a instituit cenzura la nivelul intregii mass-media si s-a
impus modelul sovietic in literatura si arta, proletcultismul .
 Scriitorii si artistii care nu adoptau proletcultismul nu mai
puteau publica, isi pierdeau functiile si chiar erau interzisi si
inchisi in lagare de munca. De aceea o serie de scriitori au
scris la comanda , cum ar fi Mihail Sadoveanu, Tudor
Arghezi, Nicolae Labis, Marin Preda etc.
 Biserica Ortodoxa a fost total subordonata statului, preotii
devenind salariati de stat.
 Multe personalitãti ca George Enescu, Dinu Lipatti, Mircea
Eliade, Emil Cioran si altii au continuat sã creeze în exil
dând dovada, în continuare, a spiritului creator al poporului
nostru contribuind la îmbogãtirea patrimoniului culturii
universale.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

 Cu cât regimul comunist devenea mai sigur pe sine, numărul
de arestări a crescut. Victimele abuzurilor comuniştilor
proveneau din troate straturile societăţii româneşi, dar cele
mai vulnerabile s-au dovedit persoanele care aparţineau
elitei interbelice: intelectualii, clericii, profesorii, foştii
politicieni, (chiar şi cei cu vederi de stânga), şi în general
orice persoană care s-ar fi putut alătura nucleelor rezistenţei
anticomuniste.
 Închisorile deja existente au fost umplute cu deţinuţi politici,
fiind înfiinţata o reţea nouă de lagăre de muncă şi de
închisori după modelul Gulagului sovietic. Un proiect
fantezist de construire a Canalului Dunărea-Marea Neagră a
fost folosit ca pretext pentru construirea mai multor lagăre de
muncă. Printre închisorile cu cea mai tristă faimă au fost cele
din Sighet, Gherla, Piteşti şi Aiud. Au fost înfiinţate lagăre de
muncă la minele de plumb şi în Delta Dunării.
PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
 Închisoarea de la Piteşti a fost centrul unui "experiment"
comunist extrem de nesănătos. Acest experiment a implicat
tortura psihologică şi fizică, care a dus la îngenuncherea
toatală a individului. Ţelul final al experimentului era forţarea
prizonierilor să "mărturisească" înfăptuirea unor crime
imaginare şi să se atodenunţe sau să denunţe pe alţii,
prelungindu-şi astfel pedepsele privative de libertate. Acest
"experiment" a dus la comiterea unui mare număr de
sinucideri, ceea ce a dus la oprirea lui în cele din urmă.
 Printre măsurile staliniste ale guvernului comunist s-au
numărat deportările ţăranilor din Banat în Bărăgan, acţiune
începută pe 18 iunie 1951. Aproximativ 45.000 de oameni au
avut la dispoziţie două ore pentru a-şi strânge bagajele, după
care au fost încărcaţi în vagoane pentru vite şi, sub pază
militară strictă, au fost "colonizaţi" pe pământurile înţelenite din
estul Bărăganului. Acestă tactică era concepută să intimideze
restul ţăranilor în vederea desăvârşiri procesului de
colectivizare. Mulţi deportaţi s-au reîntors la vetrele lor în
următorii 5 ani, până în 1956, dar unii au rămas în satele nou
înfiinţate PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
 Rezistenţa anticomunistă a avut o formă organizată, mulţi oameni
opunându-se regimului comunist cu arma în mână, formând grupuri
de partizani de 10 – 40 de luptători. Ei atacau posturile de miliţie sau
activiştii comunişti locali sau executau sabotaje. Printre cei mai
renumiţi partizani anaticomunişti s-au numărat Elisabeta Rizea din
Nucşoara şi Gheorghe Arsenescu. În ciuda marelui număr de soldaţi
ai trupelor de securitate sau ai armatei, rezistenţa armată a
continuat în munţi până la începutul deceniului al şaptelea, ultimii
lideri ai partizanilor fiind capaturaţi în 1974.
 O altă formă a rezistenţei anticomuniste, neviolentă de această dată,
a fost mişcarea studenţească din Bucureşti din 1956. Ecourile
revoltei anticomuniste de la Budapesta s-au resimţit în toată Europa
Răsăriteană. În mai multe centrea universitare au avut loc proteste,
urmate de acţiuni în forţă ale autorităţilor, arestări şi exmatriculări.
 Cea mai bine organizată mişcare studenţească a fost cea din
Timişoara, unde au fost şi cele mai multe arestări. În Bucureşti şi
Cluj, au fost formate unele grupuri organizate care au încercat să se
alieze cu mişcarea anticomunistă maghiară şi să-şi coordoneze
mişcările. Reacţia autorităţilor a fost imediată: studenţii au fost
arestaţi, suspendaţi de la cursuri, unii dintre profesori au fost
concediaţi şi au fost înfiinţate noi organizaţii care să supervizeze
activităţile studenţilor.
PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
 Modificari in politica interna si externa dupa 1953.

 Dupa moartea lui Stalin, in 1953, conducerea in U.R.S.S. a fost

preluata de Nikita Hrusciov, care a condamnat stalinismul si a
inceput un proces de liberalizare.
 Gheorghiu-Dej a fost deranjat de reformele lui Nikita Hruşciov
şi de declanşarea procesului de destalinizare, care îi punea în
primejdie poziţia din fruntea partidului, dat fiind statutul său de
până atunci de stalinist convins.
 Dej a devenit arhitectul unei noi politici externe şi economice
semiautonome în cadrul Pactului de la Varşovia şi a CAER-ului
la sfârşitul deceniului al şaselea. El a luat hotărârea creării unei
industrii grele, iniţiativă care contravenea directivelor
moscovite care rezervaseră pentru România rolul de grânar al
blocului comunist(Planul Valev). Astfel, a fost creat Combinatul
siderurgic de la Galaţi, a cărui producţie se baza pe minereuri
de fier importate din India şi Australia. Deasemenea, în 1953 a
fost datǎ în exploatare Intreprinderea de Rulmenţi Bârlad.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

 Dupa 1958, anul retragerii trupelor sovietice de pe
teritoriul Romaniei, trece la o schimbare sensibila a liniilor
directoare ale politicii sale: este vorba de o oarecare
indepartare fata de modelul sovietic, mai ales in privinta
politicii externe.
 Dej reia si legatura cu Iugoslavia, al carei lider comunist,
Iosip Broz Tito, fusese un adversar redutabil al lui Stalin.
Totusi, este de retinut faptul ca, din punct de vedere
politic, partidul unic si-a mentinut nestirbit controlul intern
asupra societatii si nu a cedat nici unul din prerogativele
sale.
 Această politică a dus strângerea legăturilor cu
Republica Populară Chineză, care era de asemnea
promotoarea autodeterminării naţionale.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

 Într-un efort de întărire a poziţiei în exterior, Dej a hotărât să
înceapă cooperarea cu toate statele, indiferent de sistemul
economico-politic, atâta vreme cât erau recunoscute principiile
egalităţii internaţionale şi ale neamestecului în afacerile
interne.
 În ultimii săi ani de conducere, Gheorghe Gheorghiu-Dej a luat
hotărârea stabilirii de relaţii diplomatice cu ţarile occidentale
capitaliste, inclusiv cu Statele Unite ale Americii. Astfel de
iniţiative au fost încurajate de SUA, preşedintele Lyndon B.
Johnson considerând că România devenise un stat comunist
prieten (friendly communist country) în contextul Războiului
Rece.
 În ciuda noii politici de cooperare internaţională, România a
devenit membră a Pactului de la Varşovia în 1955, prin care s-
a permis subordonarea unei mari părţi a armatei naţionale
maşinii militare sovietice. Mai târziu, România a refuzat să
permită efectuarea de manevre militare ale trupelor Pactului de
la Varşovia pe teritoriul românesc şi a limitat participarea
propriilor militari la manevre pe teritoriul altor ţări membre ale
Pactului. PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
 Pe plan intern, guvernul român a luat măsuri pentru
potolirea nemulţumirilor populare prin reducerea
investiţiilor în industria grea, creşterea producţiei de
bunuri de larg consum, descentralizarea conducerii
economice, creşterea veniturilor populaţiei şi
introducerea unor elemente de autoconducere
muncitorească.
 Autorităţile au renunţat la sistemul cotelor obligatorii
impuse producătorilor agricoli privaţi, dar a accelerat
programul de colectivizare a agriculturii pe la mijlocul
deceniului al şaselea, e adevărat că prin metode mai
puţin brutale decât până atunci.
 În 1962, guvernul a declarat încheiat procesul de
colectivizare, în acel moment, 96 % din terenul arabil
era în posesia cooperativelor agricole de producţie şi a
intreprinderilor agricole de stat.
PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
 Dej a închis cele mai mari lagăre de prizonieri politici, a
abandonat lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră, a
desfiinţat sistemul raţiilor de alimente şi a crescut salariile
muncitorilor.
 Pe planul politicii culurale, aceasta schimbare s-a
manifestat printr-o relativa liberalizare a vietii culturale, a
invatamantului, etc. Legaturile culturale si stiintifice cu
tarile din Occident, rupte dupa 1948, sunt reluate si ajung
la un nivel modest, dar promitator.
 Au fost luate de asemenea măsuri pentru limitarea
influenţei culturii ruse în ţara: limba rusă a încetat să mai
fie obiect obligatoriu de studiu în şcolile de toate gradele,
iar editura Cartea Rusă a fost închisă.
 Toate acestea, combinate cu resentimentele legate de
ocuparea unor provincii istorice româneşti de sovietici
(Bucovina de Nord, transformată în regiune a RSS
Ucrainiană şi Basarabia în RSS Moldovenească), au
condus în mod inevitabil România comunistă pe un drum
relativ independent şi naţionalist.

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

 Sfarsitul regimului Dej
 Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit în 1965 de cancer la
ficat. Au existat numeroase zvonuri cu privire la o
iradiere intenţionată a liderului comunist în timpul
ultimei sale vizite la Moscova, ca urmare a politicii sale
tot mai independente.
 Gheorghe Apostol afirma că el fusese numit personal
de Dej ca succesor la conducerea partidului, şi cel
putin aceasta era convingerea tuturor capilor
comuniştilor români în 1965.
 Ion Gheorghe Maurer, care îl privea cu deosebită
ostilitate pe Apostol, a manevrat de aşa natură încât,
în fruntea partidului, să fie ales Nicolae Ceauşescu.
 Trupul îmbălsămat al lui Gheorghiu-Dej a fost depus
într-un mausoleu din Parcul Libertăţii din Bucureşti.
După 1990, trupul său a fost exhumat şi
reînmormântat într-un cimitir al oraşului.
 Numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost purtat o
perioadă de Universitatea Politehnică din Bucureşti şi
de oraşul Oneşti.
PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
  Victime ale regimului comunist din România

 Au fost cu sutele de mii, din toate straturile sociale, de toate etniile, asasinaţi, întemniţaţi,
torturaţi, umiliţi, îndepărtaţi din funcţii, interzicându-se copiilor accesul la studii
universitare...
 Mulţi au rămas necunoscuţi, acest articol nu va putea niciodată să-i cuprindă pe toţi. Dar
pentru a nu lăsa să se aşterne vălul uitării, să încercăm, printr-o contribuţie colectivă, să-i
includem pe cei ce ne sunt cunoscuţi.
 Constantin Argetoianu, fost ministru de Justiţie (1918), ministru de Finanţe (1920),
ministru de Interne (1931-1932), a murit în închisoarea de la Sighet.
 Ioan Bălan, episcop greco-catolic de Lugoj, închis în casa patriarhală de la Dragoslavele,
iar în 1950, în urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet.
 Constantin I.C.(Dinu) Brătianu, preşedinte al Partidului Naţional-Liberal. A decedat în
anul 1952 în închisoarea Sighet.
 Gheorghe I. Brătianu (1898 - 1953), istoric, profesor universitar. Nu a putut suporta
torturile suferite, s-a sinucis prin strangulare în închisoarea de la Sighet.
 Dumitru Burileanu, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
 Ion Caraion (1923 - 1986), poet, între 1950 - 1955 este deţinut în închisorile de la
Malmaison şi Jilava, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră. În 1958 este condamnat la
moarte pentru "trădare", apoi - prin comutare - la muncă silnică pe viaţă. Este eliberat în
1964 împreună cu alţi deţinuţi politici. Din anul 1981 a trăit în exil în Elveţia, unde a murit
în 1986.
 Ion Cămărăşescu, licenţiat în Drept la Paris, fost ministru de Interne (1921-1922), mort în
închisoarea din Sighet.
 Tit-Liviu Chinezu, episcop greco-catolic, studii la Roma, profesor de filozofie la Academia
Teologică din Blaj. Mort la Sighet.
 Ion Şerban Christu, doctor în Drept la Paris, fost ministru (1934-1940). Mort la Sighet.
 Constantin (Ticu) Dumitrescu (*1928), încă din liceu activ în organizaţia de tineret a Partidului
Naţional-Ţărănesc. Permanent hărţuit de autorităţi, arestat şi torturat, în mai multe rânduri
întemniţat.
 Ion Flueraş (1882-1953), lider al Partidului Social-Democrat din Transilvania, ministru al
sănătăţii în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Arestat în 1948. Decedat la Gherla pe 7 iunie
1953, la vârsta de 71 de ani.
 Onisifor Ghibu, profesor universitar, arestat la 22 martie 1945 şi internat în lagărul de la
Caracal.
 Paul Goma (*1935), scriitor. În repetate rânduri arestat şi interogat, fără a putea fi intimidat. În
anii 1956 - 1958 în închisoare, apoi până în 1963 cu domiciliu obligatoriu. Arestat din nou în
1977 este eliberat şi reuşeşte să plece în Franţa.
 Gheorghe Grigorovici (1871-1950), lider social-democrat bucovinean, militant pentru unitatea
naţional-politică a românilor şi pentru dreptate socială, deputat şi senator, mort în închisoarea
Văcăreşti.
 Iuliu Hossu (1885-1970), cardinal greco-catolic şi doctor în filosofie. Vicepreşedinte al Sfatului
Naţional de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918. Închis din motive de conştiinţă între 1948 şi
1955, apoi cu domiciliu forţat până la sfârşitul vieţii. .
 Alexandru Lapedatu, profesor de Istorie la Universitatea din Cluj, secretar general al
Academiei Române, fost ministru al Cultelor şi Artelor. Este arestat la vârsta de 75 de ani şi
moare la Sighet.
 Ion I. Lapedatu, fost ministru de Finanţe, guvernator al Băncii Naţionale, membru de onoare al
Academiei Române. Mort la Sighet.
 Iuliu Maniu (1873 - 1953), unul din cei mai importanţi oameni de stat din istoria României,
Preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc din România, fost Prim-ministru, moare în
închisoarea de la Sighet.
 Mihail Manoilescu, fost ministru, fost rezident regal; mort în închisoarea din Sighet.
 Gheorghe Manu (1903-1961), fizician, coordonator al mişcării naţionale de rezistenţă (1945-
1948), condamnat în “procesul grupului de complotişti, spioni şi sabotori” la muncă silnică pe
viaţă, mort în închisoarea de la Aiud.
 Ion I. Nistor (1876 - 1960), membru al Academiei Romane, politician în Basarabia şi România.
A fost membru in Sfatul Ţării de la Chişinău în 1918. Închis la Sighet între 1950 şi 1955.
 Constantin Noica (1909 - 1987), filozof şi eseist, după zece ani de domiciliu forţat în
Câmpulung-Muscel, este condamnat în 1958 la 25 de ani de închisoare pentru pretinsă
conspiraţie împotriva statului. Eliberat în 1964 împreună cu alţi deţinuţi politici.
 Şerban Papacostea, deţinut în închisoarea de la Sighet.
 Constantin Titel Petrescu, lider al Partidului Social-Democrat din România, s-a opus fuziunii cu
partidul comunist. A fost arestat la 6 mai 1948. Deţinut la Jilava şi Sighet, este eliberat după 7
ani, în 1955. Moare 2 ani mai târziu.
 Ion Petrovici (*1882), filozof, profesor universitar, fost Ministru al Educaţiei Naţionale. A fost
închis timp de 20 de ani în închisoarea de la Sighet.
 Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat, el însuşi poet. Condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru
pretinsă conspiraţie împotriva statului. A ispăşit cea mai mare parte din pedeapsă în
închisoarea din Gherla.
 Ion Răşcanu, general de Corp de Armată, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, fost
primar al oraşului Bucureşti (1942-1944). Mort la Sighet.
 Barbu Slătineanu, etnograf, în locuinţa lui se adunau intelectuali care citeau din publicaţii
interzise. Este arestat şi moare după câteva zile în detenţie, fiind grav bolnav de diabet .
 Nicolae Steinhardt, (1912-1989), doctor în drept, scriitor. În 1958 refuză să depună mărturie
împotriva lui Constantin Noica la procesul înscenat acestuia. Este el însuşi condamnat la 13
ani muncă silnică.
 Vladimir Streinu (*1902), scriitor şi critic literar, a făcut parte din grupul de lectură din casa
"Slătineanu". A fost deţinut între 1959 şi 1962 în închisoarea de la Gherla.
 Constant Tonegaru (1919 - 1952), poet, este arestat în 1947 şi torturat în beciurile Securităţii.
Moare prematur la scurt timp după ieşirea din închisoare.
 Petre Ţuţea (1902-1991), economist şi filozof, deţinut politic timp de 13 ani.
 Vasile Voiculescu (1884 - 1963), medic, cunoscut mai ales ca poet. A suferit 4 ani de detenţie
în închisoarea de la Gherla (1958 - 1962). Moare doborât de boală la câteva luni după ce a
fost eliberat.
 Mircea Vulcănescu, scriitor din grupul din jurul revistei "Gândirea". A murit în închisoarea de la
Aiud.