�Noua ordine mondiala�: comunism la scara globala - chiar daca poarta o masca de

umanoid
Un amanunt care scapa analistilor zilelor noastre este ca miscarea comunista a fost
de la �nceputurile sale globalista si sprijinita de Marea Finanta. Asa-zisa cadere
a comunismului, care, �nsa, nu a fost urmata de un proces al acestuia sau de
epurari ale structurilor comuniste din fostele state comuniste, a adormit opinia
publica. Dar ani mai t�rziu, agenda globalista a celor din spatele comunistilor
este la fel de prezenta, iar procesul de inginerie sociala la scara mondiala pare
sa mearga mai departe.
Chiar de la aparitia sa, Marx spunea raspicat ca �emanciparea clasei muncitoare� ar
trebui sa cuprinda �toate tarile�.

Dupa o jumatate de secol de reeducare socialista a natiunilor occidentale si dupa

trecerea statelor nationale - �nca suverane - sub controlul unor structuri de
guvernare regionala si/sau globala precum Uniunea Europeana si Organizatia
Natiunilor Unite, efectele sunt vizibile.

�Dupa victoria clasei muncitoare .... nu vor mai exista �n nicio tara cauze de
natura sociala, nationala sau de o alta natura pentru izbucnirea razboaielor. Dar
acest lucru va fi posibil doar atunci c�nd �ntreaga lume va fi adusa sub controlul
total al sistemului socialist-comunist. �ntreaga omenire se va uni �ntr-o
comunitate adevarata de natiuni egale", spunea Nikita Hrusciov, seful Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice din 1953 p�na �n 1964.

Internationismul a fost �ntotdeauna unul dintre fundamentele marxismului, deoarece,

potrivit pionierilor acestei ideologii, caracteristicile nationale sau etnice nu
determina apartenenta unui individ la un grup social mai mare. Dimpotriva, ceea ce
conteaza este carei clase sociale �i apartine un individ, caci, indiferent de
identitatea lor nationala sau etnica, clasele inferioare ale societatii vor fi
�ntotdeauna exploatate si oprimate de clasele superioare.

Pe baza acestor afirmatii, �n Manifestul Comunist, Karl Marx a chemat "proletarii

din toate tarile" sa se uneasca si sa rastoarne ordinea sociala existenta printr-o
revolutie violenta.

Prima asociatie, pretinz�nd ca a aparat interesele proletariatului international,

s-a �ntemeiat �n 1864 sub forma "Asociatiei Internationale a Muncitorilor", �n a
carei declaratie fondatoare Marx a scris ca "emanciparea clasei muncitoare nu este
nici locala, nici nationala, ci o sarcina sociala care cuprinde toate tarile".

�n conceptia lui Marx, aceasta prima �Internationala� ar fi reprezentat organul

central de conducere al "partidelor muncitoresti" ce urmau sa fie formate �n
statele nationale, dar acest lucru a esuat din cauza disputelor interne ce au dus,
�n cele din urma, la destramarea primei �Internationale�.

La Congresul Socialist International din 1889, la initiativa lui Friedrich Engels,

s-a �nfiintat cea de-a doua "Internationala", care a existat p�na la Primului
Razboi Mondial si a contribuit la izbucnirea Revolutiei din Octombrie.

Politica de destindere a lui Lenin: o �nselaciune la scara mondiala

Dupa ce Revolutia din Octombrie a creat pentru prima oara un stat �n Rusia
Sovietica, Lenin a �nfiintat �n anul 1919 cea de-a treia Internationala
(Komintern), al carei scop era clonarea revolutiei bolsevice �n alte state aflate
�n afara sferei de influenta sovietice si �n cele din urma extinderea Revolutiei
din Octombrie la un �Octombrie Mondial�.

Dar �nfr�ngerea Uniunii Sovietice �n razboiul cu Polonia din anul 1921 si �n

special esecul �Octombriei germane� din anul 1923 au reprezentat un recul puternic
pentru ambitiile marxiste.

Contrar asteptarilor comunistilor si promisiunilor personale ale lui Lenin, Primul

Razboi Mondial nu a escaladat �ntr-o revolutie mondiala, iar �epoca de aur a
comunismului mondial� �nt�rzia.

Mai rau, economia planificata sovietica a asa-numitului "comunism de razboi", care

se caracteriza prin exproprieri, colectivizare si teroare, se afla, la �nceputul
anilor 1920, aproape de colaps.

�n 1921, fortat de �mprejurari, Lenin a introdus "Noua Politica Economica" (NEP),

care prevedea o liberalizare ampla si reintroducerea elementelor de piata �n
economia centralizata sovietica � masura care, pe de o parte, a evitat prabusirea
totala a sistemului sovietic, si pe de alta a dat impresia ca Rusia se abate de la
ideologia comunista.

�n ceea ce priveste relatiile externe, prin conceptul lui Lenin de �coexistenta

pasnica� cu statele vestice, s-a reusit depasirea, �n mijlocul anilor 1920,
izolarii politice a URSS.

Dar aceast lucru nu a schimbat nimic din obiectivul �celei de a treia

Internationale�, coordonate de Moscova, care lucra la prabusirea statelor nationale
individuale.

Lenin anuntase �n 1923 ca mai �nt�i va fi cucerita Europa de Est, apoi tarile Asiei
si �n cele din urma chiar Statele Unite vor fi �ncercuite � SUA fiind considerata
ultimul bastion al capitalismului.

Conform planurilor comuniste, SUA nici nu ar fi trebuit atacate, ele ar fi cazut �n

m�inile bolsevicilor ca un fruct copt.

P�na atunci, conceptul de "coexistenta pasnica", plus Noua Politica Economica, ar

fi trebuit sa ofere Uniunii Sovietice un "ragaz" pentru a ridica nivelul de
dezvoltare economica al Estului la nivelul tarilor industrializate occidentale.
Numai atunci c�nd acest obiectiv ar fi fost atins, potrivit planului lui Lenin, ar
fi trebuit sa �nceapa "a doua faza a socialismului", si, odata cu ea "reactivarea
potentialului revolutionar din lumea occidentala". Asta �nseamna ca doar atunci ar
fi trebuit sa aiba loc re�ntoarcerea la lupta de clasa deschisa si, odata cu
aceasta, baile de s�nge care au fost caracteristice Revolutiei din Octombrie.

Trotki �mpotriva lui Stalin

Dupa moartea lui Lenin, �n conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice s-a
ajuns la o disputa asupra directiei acestuia, care a escaladat �ntr-o lupta de
putere �ntre noul Secretar General Josef Stalin si Ministrul Razboiului Leo Trotki.

Desi Trotki si Stalin aveau viziuni similare asupra scopului strategiei comuniste -
crearea guvernului global - modul �n care acest obiectiv se voia implementat a
devenit marul discordiei. �n timp ce Stalin planuia construirea socialismului �tara
cu tara�, Trotki pleda pentru conceptul �revolutiei permanente la scara mondiala�.
Asta �nsemn�nd ca Stalin dorea instaurarea ordinii sociale comuniste �n Uniunea
Sovietica pentru a extinde apoi revolutia la alte state.

Trotki a insistat asupra conceptului sau de �revolutie permanenta� prin care,

tranzitia de la capitalism la comunism prin socialism nu putea functiona dec�t la
scara mondiala. Cu alte cuvinte, subminarea intentionata a ordinii sociale
traditionale, bazate pe economia de piata, ar fi trebuit sa creeze o "situatie
revolutionara" �n toate tarile lumii, �nainte ca o revolutie ulterioara sa cuprinda
�ntreaga lume si sa supuna toate natiunile dictatului unui consiliu de guvernare
global.

Dupa cum se stie, Stalin a ramas la putere, iar Trotki a fost exilat, iar apoi
asasinat. Astfel ca planul stalinist a prevalat.

"Nu veti accepta comunismul usor, dar va vom hrani cu socialism constant si �n doze
mici, p�na va veti trezi �n cele din urma si veti constata ca traiti deja �n
comunism." - Nikita Hrusciov catre un secretar american de stat, �n 1959

Astfel ca de atunci, comunismul exista �n paralel cu capitalismul. Aceasta conduce

la o concurenta inevitabila �ntre cele doua sisteme sociale, �n care - asa cum o
demonstreaza practica � comunismul ram�ne permanent �n urma.

Stalin deturneaza agenda globalista

Dupa ce Stalin s-a impus �n fata lui Trotki �n a doua jumatate a anilor 1920, a
�nceput perioada stalinista.

�n �ncercarea de a consolida ordinea sociala comunista mai �nt�i �n Uniunea

Sovietica, Stalin a anulat Noua Politica Economica si conceptul de "coexistenta
pasnica" cu vecinii. S-a �ntors la metodele brutale ale comunismului, care au avut
consecinte devastatoare pentru economia sovietica � dar pe care Stalin a �ncercat
sa le contracareze cu deportarea �n masa si lagare de munca fortata � cu alte
cuvinte, folosind mai multe crime.

�n loc sa inspire clasa muncitoare la o revolutie mondiala globala, crimele

comunismului si amenintarea regimului stalinist au condus la o reactie
anticomunista care a fost exprimata �n Europa sub forma fascismului, socialismului
national si a franciscanismului � si, ulterior, �n Statele Unite a McCarthyism-
ului.

Ca efect al politicii staliniste, lagarul comunist la �nceputurile anilor 1950

semana cu cel al anilor 1920. Economia planificata sovietica nu putea concura cu
cea a statelor occidentale, iar la �nceputul Razboiului Rece comunismul era
discreditat ideologic si izolat politic � bine�nteles, cu exceptia intelectualilor
occidentali de st�nga.

Strategia pe termen lung, relansata

Dupa moartea lui Stalin �n anul 1953 lupta pentru putere de la v�rful regimului
sovietic a reizbucnit si l-a avut c�stigator pe Nikita Hrusciov. Cu intentia de a
re�nvia revolutia mondiala, Hrusciov nu numai ca a readus la viata conceptele
leniniste ale Noii Politici Economice si de �coexistenta pasnica�, ci a integrat si
conceptul lui Trotski de �revolutie permanenta� �ntr-o noua strategie sovietica pe
termen lung, care, �ncep�nd cu cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice din 1956 tindea spre unificarea lumii sub un consiliu socialist
global.

Hrusciov a �nceput schimbarea strategiei prin declararea lui Stalin drept tap
ispasitor pentru crimele regimului comunist si a initiat un proces pe termen lung
de destalinizare, al carui scop a fost ulterior comentat de Andrei Saharov:

�Suntem convinsi ca opinia publica mondiala comunista dezaproba toate �ncercarile

de restaurare a stalinismului �n tara noastra. Ar fi o lovitura �ngrozitoare
�mpotriva puterii de atragere a ideilor comuniste �n �ntreaga lume. La vizita din
1959 �n Statele Unite, Hrusciov a dezvaluit �n mod surprinzator si deschis modul �n
care functiona �n practica conceptul �mprumutat de la Trotski de �revolutie
permanenta la scara mondiala� �n noua strategie sovietica pe termen lung. Hrusciov
i-a spus Ministrului Agriculturii, Ezra Taft Benson, ca nepotii sai vor trai �n
comunism. Atunci c�nd Benson l-a contrazis, Hrusciov i-a spus:

�Voi americanii sunteti at�t de naivi!.... Nu! Nu veti accepta comunismul usor, dar
va vom hrani cu socialism, constant si �n doze mici, p�na va veti trezi �n cele din
urma - si veti constata ca traiti deja �n comunism.�

Andrei Saharov, asa numitul �tata al bombei cu hidrogen a Uniunii Sovietice�, care
�n anul 1968 cerea terminarea Razboiului Rece si integrarea internationala a
Estului si a Occidentului �ntr-o ordine socialista globala, a devenit si mai
explicit vorbind despre conceptul de "atitudine psihologica"a popoarelor
occidentale.

El credea ca popoarele occidentale ar trebui sa fie �setate psihologic�, �nc�t sa

sprijine �de buna voie� redistribuirea internationala a venitului lor si
construirea unui guvern mondial. Aceasta �modificare a psihicului poporului�
necesara pentru �crestere pasnica� �n cadrul socialismului global ar trebui sa fie
facuta "pe o baza general democratica, controlata de opinia publica, prin toate
mijloacele democratice, precum alegerile, publicatiile etc si sa joace un rol
esential �n ceea ce se presupune ca este cauzat de efectul de sera al dioxidului de
carbon industrial, care necesita �nfiintarea unei economii globale socialiste.
Daca, �n ciuda acestei reeducari sistematice, popoarele occidentale refuza sa-si
abandoneze �ideologia lasa si egoist mic-burgheza� cu care au fost �ndoctrinate de
�militarism, nationalism, fascism si revansism�, atunci distrugerea civilizatiei
umane ar fi amenintata de razboiul nuclear.

Infiltrarea Occidentului

O jumatate de secol mai t�rziu, reeducarea socialista a popoarelor occidentale si

transferul treptat al fostelor natiuni suverane sub controlul guvernarii regionale
si globale, precum Uniunea Europeana si Organizatia Natiunilor Unite, sunt
evidente.

Mai putin evident este ca aceasta evolutie a fost efectiv realizata de Moscova �nca
din anii 1950. La un sfert de secol dupa presupusa "prabusire a Uniunii Sovietice",
amenintarea comunista din constiinta publica a disparut aproape complet. Ca urmare,
unui observator neavizat �i ram�n ascunse actiunile subtile dar concertare ale
Moscovei, care �mping lent statele occidentale catre socialismul global.

La prima vedere protagonistii acestei evolutii par sa apartina altor coloraturi

politice. Acest lucru se explica prin faptul ca �Revolutia permanenta� a lui Trotki
contine conceptul de �entrism�, care prevede infiltrarea partidelor si
organizatiilor deja existente cu agenti sovietici de influenta sau �nfiintarea de
organizatii care sa apara pe nebanuite pentru a pune �n aplicare - sub ecranul lor
artificial - agenda comunista sub un steag fals.

Abia atunci c�nd cineva cunoaste obiectivele strategiei sovietice pe termen lung si
este familiarizat cu conceptul Trotkian de "entrism", poate �ntelege de exemplu de
ce �neoconismul� american (cu trecut trotkian) a t�r�t occidentul �ntr-un razboi
lipsit de sens si fara iesire cu Islamul. De ce aparente �extreme drepte� (cu
trecut comunist!) cer desfiintarea NATO, de ce pretinsii �sprijinitori ai mediului�
(cu trecut comunist!) depun eforturi �n introducerea unei economii planificate sau
chiar sefi de guverne pretinsi conservatori (cu trecut comunist!) deschid granitele
statului national si promoveaza emigrarea masiva de straini care nu sunt
integrabili �n ordinea sociala traditionala.

Exista nenumarate exemple care arata cum, sub acoperirea diferitelor partide si
organizatii, este pusa �n aplicare agenda strategiei sovietice pe termen lung.

Efectele �permanentei revolutii� a lui Trotski sunt evidente. Cel mai vizibile sunt
efectele �n integrarea europeana si �n asa numitul proces Rio, care foloseste ca
paravan �protectia internationala a climei� pentru a transforma ONU �ntr-un
veritabil guvern mondial si pentru a stabili o ordine internationala socialista.

�n decursul acestei �revolutii permanente� organele de guvernare ale statelor

nationale sunt aduse mai �nt�i la stadiul de simple agentii de sprijin pentru
guvernul regional si/sau mondial. Acest lucru continua p�na c�nd fostele state
nationale � initial echilibrate din punct de vedere etnic si cultural - sunt aduse
�n stare de haos, descompuse, ruinate economic si financiar si facute incapabile de
a se apara � �n momentul �n care tensiunile sociale aparute ca urmare al acestui
proces ajung sa dea nastere unei �situatii revolutionare� care � evident - va
facilita prabusirea ordinii sociale traditionale la scara mondiala prin evenimente
de genul razboaielor civile.

Iar acest lucru nu face altceva dec�t sa pregateasca instalarea definitiva a unui
guvern mondial. Care are mari sanse sa fie socialist.