Ameliorarea plantelor,

animalelor şi
microoorganismelor;
biotehnologii moderne
Elaborat:
Ion Bodean
 Chestionar

 Noţiuni generale
 Ameliorarea plantelor
 Ameliorarea animalelor
 Ameliorarea microorganismelor
 Biotehnologii moderne
 Concluzii, generalizări
 Competenţe

 Definirea noţiunilor de soi, rasă, suşă, biotehnologie;
 Descrierea metodelor specifice de ameliorare pentru
diferite grupe de organisme;
 Compararea biotehnologiilor tradiţionale şi
moderne;
 Argumentarea necesităţii obţinerii soiurilor noi de
plante, raselor de animale şi culturilor de
microoorganisme;
 Pericolul utilizării necontrolate a materialului genetic
 Noţiuni generale
• Stiinta care elaboreză bazele teoretice şi metodele de creare a soiurilor noi de plante,raselor de animale si
tulpinilor (culturi, suşe) de microorganisme, cât şi posibilităţi de îmbunătăţire a celor existente, este
numită ameliorare.
• Rasa, soiul, tulpina, - o populaţie artificială obţinută de om în rezultatul selecţiei, care se caracterizează
printr-un anumit genofond, anumite proprietăţi (caractere) ce corespund intereselor gospodăreşti sau
capriciilor omului.
• Unii cercetători consideră metodele de inginerie genetică parte integrantă a biotehnologiilor. Termenul
generic "Organisme modificate genetic" este utilizat pentru a desemna plante, animale sau
microorganisme care au ADN introdus în celule prin alte mijloace decât conjugarea bacteriană naturală
sau fecundarea naturală.
• Ingineria genică – este o ramură a biologiei moleculare ce studiază metodele de transformare
direcţionată a informaţiei genetice a celulelor sau organismelor pluricelulare pentru obţinerea culturilor
de celule sau organisme pluricelulare cu expresie fenotipică programată a caracterelor.
• Nivele ale ingineriei genice
• 1.Genic - Sinteza artificială, sau extirparea genei deţinătoare a informaţiei scontate din celula donor şi
cuplarea prin intermediului vectorului la molecula ADN a recipientului.
• 2. Celular – Cuplarea diferitor genotipuri (de la diferite specii) pentru obţinerea combinaţiilor dorite de
exprimări fenotipice.
• 3. Organism pluricelular – Obţinerea organismelor himere corpurile cărora constau din ţesuturi diferite
unite artificial la etapa de blastulă.
• Biotehnologia – Ramură a ştiinţei şi producţiei care are ca scop utilizarea organismelor vii
,,reprogramate” în scopul obţinerii anumitor componenţi. (insulină, interferon, hormoni, vitamine, etc.)
 Ridicarea calităţii
producţiei
Sp re
pe orire rm
a
r
ţei form a Fo ă
rez de an a stic or
la isten pla asel
bo
li ţă ar r
şi iurilo
so
SARCINILE
AMELIORĂRII

il or
r
o iu de lă
şi s ate stria
Rid t
lor bili ndu
i
ras carea se si
ra po ijire
i
elo
r şi perfor e r ea ce; gr
i n
soiu ma ţin log şi î tă
rilo nţelo Ob hno ere iza
r r te eşt can
cr me
şi
 Alimente din laborator

Metoda modificării genetice iniţial era utilizată pentru creşterea unui metabolit produs de un anumit
organism (de obicei o proteină, dar nu neapărat), ori pentru a determina un organism care în mod normal
nu produce un anumit metabolit să -l producă, sau pentru a bloca sinteza unui metabolit de către un anumit
organism, modificarea genetică a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani.

Primele produse obţinute prin modificare genetică au fost tomatele FlavSavr, produse în Marea Britanie,
care s-a bazat pe blocarea biosintezei enzimelor implicate în procesul de degradare (poligalactorunaze).
Tomatele obţinute erau mai scumpe decât cele obţinute tradiţional,dar gradul lor de prospeţime îl depăşea
cu multe săptămâni pe al tomatelor nemodificate.

O altă aplicaţie, de data aceasta în SUA, a fost creşterea rezistenţei plantei la îmbolnăvire, prin crearea
unui nou soi de dovleac comestibil, rezistent la doi virusuri de tip mozaic.

Ulterior au apărut plantele oleaginoase, cum este rapiţa, cu un conţinut ridicat de acizi graşi n-3, extrem de
utili în nutriţia sănătoasă, dar care era extrem de toxică până la modificarea genetică, datorită conţinutului
bogat de acid erucic.
Amelorarea animalelor
Aprecierea calităţilor productive după exterior
Primul medicament cu nanoparticule este folosit cu succes contra cancerului

În premieră mondială, un medicament care foloseşte

nanoparticule pentru a transporta doze de chimioterapie
direct în tumori a fost testat pe pacienţi.
Medicamentul, cunoscut sub numele de BIND-014, este
primul tratament din istorie bazat pe particule microscopice
ce a fost testat pe oameni. Aceste nanoparticule pot fi ţintite
direct pe tumoare, fiind programate să elibereze doze
calculate într-un ritm prestabilit.
Cercetătorii speră să obţină rezultate mai bune în lupta
contra cancerului prin livrarea de doze mai concentrate din
medicamentul chimioterapeutic docetaxel (Taxotere).
Nanoparticulele sunt folosite împotriva cancerului deoarece
au potenţialul de a găsi şi ucide celulele tumorilor fără a
afecta ţesutul din jurul acestora, reducând astfel efectele
secundare. Aşadar, doctorii vor putea folosi doze mai mari
ale tratamentelor chimioterapeutice, amplificând efectele
pozitive ale acestor medicamente.
Rolul microorganismelor în viaţa noastră...
•Din timpuri foarte vechi, microorganismele ne ajută:
• a face bere
• a fabrica pîine
• a produce varză murată şi alte alimente fermentate
• a fermenta vinul şi alte băuturi alcoolice
• a fabrica caşcavalul, iaurtul
• sub formă de medicamente, în particular de antibiotice
Bacterie... producător de insulină
Utilizarea drojdiilor în biotehnologii
Biotehnologii în aplicare...
Ştiinţele vieţii şi biotehnologia au devenit
esenţiale pentru anumite sectoare ale
economiei Uniunii Europene: sănătate,
industria farmaceutică, prelucrarea
industrială şi producţia agroalimentară.
Pe ansamblu, biotehnologia modernă
contribuie la generarea a aproximativ
1,56% din valoarea adăugată brută la
nivelul UE, la care se pot contabiliza
efectele pozitive privind îmbunătăţirea
sănătăţii populaţiei.
Tehnologia ADN-ului recombinat
Concluzii, generalizări
• In prezent este general acceptat faptul că, alături de tehnologiile avansate care au
efecte pe termen lung asupra dezvoltării societăților la nivel global,
biotehnologia oferă o cheie pentru utilizarea eficientă a resurselor impusă de
dezvoltarea durabilă, în scopul reducerii consecințelor negative de ordin
economic produse de gestionarea greșită a ecosistemelor naturale si a celor
agricole;
• Creşterea populaţiei face necesară creşterea cantităţii de produse alimentare,
medicamente,spaţiu locativ, apă potabilă..., etc, pe când suprafaţa terestră rămâne
neschimbată;
• Utilizarea produselor alimentare, substanţelor medicamentoase, hormonilor,
fermenţilor, altor compuşi obţinute de la organismele genetic modificate, este
inevitabilă;
• Produsele obţinute de la organismele genetic modificate trebuie testate meticulos
în vederea excluderii oricăror efecte negative asupra populaţiei umane sau a altor
specii de plante sau animale, pentru a exclude schimbarea raportului de factori în
procesul evolutiv.
Bibliografie
• jurnalul.ro;
• descopera.ro;
• scrigroup.com;
• cugetliber.ro;
• biotehnologii.usamv.ro;
• watt.ro;
• agriculturaromaneasca.ro;
• animale.ro;
• photosjunction.com;
• zooland.ro;
• fihu-diagnostico.org.pe;
• 900igr.net;