Sunteți pe pagina 1din 32

EKG normal II

• Forma:
– un vector paralel cu axa va determina o proiecție, respectiv o
unda ampla;
– daca vectorul face unghi cu axa respectiva, proiecția lui,
respectiv unda, depinde de mărimea unghiului;
– un vector perpendicular pe o axa se proiectează intr-un
punct, deci nu va determina grafic o deflexiune
• Orientarea (sens):
– daca sensul vectorului este același cu cel al axei (in EKG
intotdeauna de la –la + atunci unda înregistrata de sistemul
grafic este (+) adică deasupra liniei izoelectrice;
– daca sensul vectorului este opus cu cel al axei atunci
proiecția lui se face pe partea negativa a axei si se
înregistrează grafic o unda negativa – adică situata sub linia
izoelectrica
• Marime (durata):
– Masurarea distantei dintre punctul de inceput si cel de sfarsit
al undei/segmentului x durata
Depolarizarea atriala (II)
In plan frontal
Right atrium Left atrium RA depol v‾ LA depol
(RA) (LA) v‾

NAS

Atrial
depol
RA : v‾ LA v‾ v‾
depol depol
DI P wave in DI

Atrial v‾
P wave in aVF aVF
depol

Vectorul de depolarizare atriala se proiecteaza pe partea pozitiva a derivatiei DI → determina aparitia de unda P pozitiva in derivatia DI
Vectorul de depolarizare atriala se proiecteaza pe partea pozitiva a derivatiei aVF → determina aparitia de unda P pozitiva in derivatia aVF
Depolarizarea atriala (II)
In plan frontal
Right atrium Left atrium P wave in aVR
(RA) (LA)
Atrial depol v‾
NAS

aVR

RA : v‾ LA v‾
depol depol DI

P wave in DII
Atrial v‾
depol aVF DII

Vectorul de depolarizare atriala se proiecteaza pe partea pozitiva a derivatiei DII → determina aparitia de unda P pozitiva in derivatia DII
Vectorul de depolarizare atriala se proiecteaza pe partea negativa a derivatiei aVR → determina aparitia de unda P negativa in derivatia aVR
Depolarizarea atriala (II)
In plan orizontal:
Depolarizarea atriala (II)
In plan orizontal:
LA depol v‾
LA RA depol
RA depol v‾
depol v‾

Atrial Atrial
depol v‾ depol v ‾

P wave in V1, V2
P wave in
V6 V5, V6

V5
V1
V1 V2
In V1 si V2 unda P normala este bifazica, cu o prima faza
(+) (reprezentând proiecția vectorului de depolarizare AD)
In V3, V4, V5, V6 unda P normala este (+).
si a doua parte (-) ( reprezentând proiecția vectorului de
depolarizare a AS).
Depolarizarea ventriculara:
In plan frontal
RV LV
DI
Septal depol

DI
1 R
aVF
aVF
1
RV LV
DI
Apical
depol v‾
q

D R
I
aVF
2 aVF
2
Depolarizarea ventriculara:
In plan frontal:
LV R
RV
Lateral wall

DI

q
DI R
3
aVF aVF
3
RV LV
R

Basal depol DI

q
R

aVF

DI S 4
4 aVF
Depolarizarea ventriculara (II)
In plan orizontal:
Depolarizarea ventriculara:
In plan orizontal
r
RV LV
V1

V6
V6
q

V5
V1
Repolarizarea ventriculara
T wave in aVR

LV Ventricular
RV repol v‾

aVR

T wave in DI
DI

T wave in DII

T wave in aVF aVF DII

• Vectorul rezultant de repolarizare ventriculara este


orientat de sus →jos si de la dreapta →stânga.
Aspecte normale, generale ale
inregistrarii EKG
1. Ritmul normal = ritmul sinusal (RS)
2. Frecventa normala intre 60 – 100
batai/minut (adulți)
3. *Depolarizare atriala : unda P
4. Conducerea depolarizării prin NAV:
segmentul PR (sau PQ)
5. Conducerea stimulului de la NSA → VV:
intervalul PR (sau PQ)
6. Depolarizarea ventriculara:
complexul QRS
7. Repolarizarea in faza initiala:
*segmentul ST
8. Repolarizarea ventriculara finala:
unda T
9. * intervalul QT = de la începutul
complexului ventricular pana la sfârșitul
undei T
1. Ritmul sinusal
• este prezent daca:
1. exista unda P de aspect sinusal (rotunjita):
• pozitiva in DI, DII, aVF (derivatiile inferioare);
• negativa in aVR;
2. toate undele P ( depolarizari atriale) sunt
• urmate de complex QRS (depolarizare ventriculara) si
• in raport constant cu QRS pe tot traseul ( intervalele PP, PR si
RR sunt constante)
• (PR): constant (VN= 0.12-0.20)*
3. frecventa cardiaca este intre 60 – 100 batai/minut (adulți)
4. Intervalul (PP) este regulat*

• NOTA: intervalul PR trebuie sa aibă valori normale ( 0,12 - 0,20 “ in


ritmul sinusal. Excepții: ritm sinusal + bloc atrioventricular gr.I sau
RS+sd. de preexcitație tip WPW sau LGL.
Ritm sinusal
2. Calcularea Frecventei

I. Verificam v: ( v=25mm/s →1mm=0.04 s; 5 mm=0.2s)


II. Alegem D2
III. A. Ritm regulat (distantele dintre 2 R succesive sunt egale)
1. Metoda calcul simpla:
dist RR (masuram→ in s…………………………..1 complex (batai)
60s………………………………………………………..x complexe (batai
X= 60x1/[RR]
2. Metoda rapida*: 1500/[ RR] mm
3. Metoda numararii patrate mari**: 300-150-100; 75-60-50
=
Regula de 1500

= =
Regula de 300
2. Calcularea Frecventei
B. Ritmul neregulat :
—se număra bataile pe un interval cat mai lung posibil
—Se face media intre 2 intervale RR
• Regula de 10 s
– Nr R in 10 sec x 6
• Regula de 6 s*
– Nr R in 6 sec x 10
3. Unda P

• rezulta din suprapunerea celor 2 componente de


depolarizare atriala
• Carcteristici ale undei P
1. Pozitia: inaintea QRS
2. Forma: rotunjita*
3. Durata: (D2**) =0.8-0.11s
4. Amplitudine: (D2)=0.2mV
5. Axa: N: pozitiva in D1***,aVF
4. Segmentul [PQ]

• Reflecta timpul de conducere prin NAV, sistemul Purkinje


pana la musculatura nediferentiata
• Carcteristici ale [PQ]:
1. Pozitia: sfarsitul P-inceputul q
2. Forma: segment pe linia izoelectrica*
3. Durata: (D2) =0.04-0.10s
4. Amplitudine: 0
5. Axa: -
5.Intervalul PQ
(PR)

• Reflecta timpul necesar conducerii stimulului de la NS →jonctiunea


sistemului de conducere cu septul VV
• Carcteristici ale (PQ)/(PR):
1. Pozitia: inceputul P-inceputul q (unda P+ [PQ])
2. Forma: segment pe linia izoelectrica
3. Durata:*=0.12-0.20s
4. Amplitudine: 0
5. Axa: -
6. Complexul QRS
reflecta procesul de
depolarizare ventriculara
Nomenclatura:
– Undele ample → litere mari, undele de amplitudine mica → litere mici.
– *Daca exista aparent 2 unde de același sens (+ +, - -) se considera unde separate daca
• incizura dintre ele depaseste in sens opus linia izoelectrica;
– **daca nu, se considera o unda R/ S ( după caz ) unica si incizata.
R R’
R R’

q S s s
6. Complexul QRS

Caracteristici:
1. Pozitia: urmeaza depolarizarii atriale ([PQ])
2. Forma: triunghiulara, cu pante abrupte si varfuri ascutite
3. Durata*: 0.06-0.10s masurata de la inceputul primei unde (q/R),
pana la sfârșitul undei s;

- TADI*
6. Complexul QRS
Caracteristici:

4. Amplitudinea
– variabila funcție de derivații, vârsta;
– influențata de axa anatomica a inimii.
Se considera ca valori normale:
• In plan frontal: unda R < 20mm
– in D3 R < 18mm
– in aVL R < 12mm
• In plan orizontal:
– in V5 unda R cea mai ampla, fara a depăși 25 mm
– in V1 unda r cea mai mica, sub 5 mm
– in V2 unda S cea mai ampla, fara a depăși 25 mm
– raportul r/S < 1 in V1, raportul R/s > 1 in V5
6. Complexul QRS

• unda q: criterii de N:
1. are o durata < 0,04’’
2. A, durata q< 25% A, durata (R ) din acelasi QRS
3. V4-V6 (precordialele stângi) < 3 mm
6. AXA
Complexul QRS

6. Axa QRS
– Se situeaza in mod N intre 0⁰→+90⁰
– Calcularea axei → plan frontal
• Nomenclatura:
– QRS pozitiv* =∑S. undelor pozitive > ∑S.undelor negative
=> proiecția axei electrice a QRS se face pe partea pozitiva
a axei de derivație respective
– QRS negativ* = ∑S.undelor pozitive < ∑S.undelor negative
=> proiecția axei electrice a QRS se face pe partea negativa
a axei de derivație respective
– QRS echidifazic= ∑undelor pozitive = ∑undelor negative =>
proiecția axei electrice a QRS se face intr-un punct = axa
electrica a QRS este perpendiculara pe axa respectiva de
derivație.
Segmentul ST

reflecta un amestec de potențiale de depolarizare (finale) si de


repolarizare (inițiale) → vectori rezultanti egali, de sens opus
→ însumare →diferente de potential=0 electric.
Carcteristici ale (ST)
1. Pozitia: sfârșitul undei S* → începutul undei T
2. Forma: N: segmentul izoelectric
 N: ST subdenivelari <0.5 mm
 N: supradenivelari <2 mm (V1-V2)
Unda T
Reflecta repolarizarea
ventriculara (lent).

Carcteristici ale undei T:


• Pozitia: in continuarea segmentului T
• Forma – rotunjita, asimetrica *(ascendenta: lenta;
descendenta: rapida
– In derivatiilor planului frontal: pozitiva ( D1, D2, D3*, aVl, aVF)
• negativa* in aVR
– in derivațiile planului orizontal: pozitiva in majoritatea
• negativa* in V1, V2, V3
• Durata – 0,15 – 0,30 s.
• Amplitudinea – intre 2 – 6 mm (max: 10 mm)
• Axa undei T : intre 0° si 90°, (frecvent in poziție intermediara)
Unda U
• Pozitia: uneori* apare după unda T, la 0,04 sec
• Forma: deflexiune (+), lenta,
• Amplitudine: foarte redusa (<1/4 din amplitudinea
undei T).
• in conditii fiziologice reprezinta (teorii)
1. o unde de repolarizare a celulelor Purkinje;
2. o unda de repolarizare a pilierilor;
3. o unda de depolarizare a unor miocite ventriculare,
depolarizare determinata de o unda mecanica din cursul
umplerii ventriculare rapide.
• In conditii patologice reprezinta: hipopotasemia**
Intervalul qT

• reflecta sistola electrica ventriculara


• Pozitia: începutul undei q si sfârșitul undei T
• Forma:
• Durata – strâns legata de frecventa cardiaca si trebuie
interpretata in raport cu aceasta→ formule de calcul:
– QTc = QT/radical RR (Bazett)
– QTlc (Framingham) = QT + 0.154 (1-RR) (***lc = corecție lineara)
– QTc (Friderica) = QT/ (Valoare normala <0.44’’)
Analiza ECG:
1. Ritmul: exista ritm sinusal normal? Daca nu, cel fel de ritm exista?
2. Frecventa cardiaca (calculata): valori normale? mai mica/ mai mare?
3. Unda P: aspect general: e unda P sinusala/de alt tip?; durata undei P,
amplitudinea, +/- axa electrica.
4. Segmentul PQ: este izoelectric? Are lungime constanta pe tot traseul?
Durata.
5. Intervalul PQ: are lungime constanta pe tot traseul? Are durata
normala?
6. Complexul QRS: aspect general: morfologie normala/patologica; durata
QRS, TADI in V1, V2, V5, V6; amplitudinea complexului, indici de
amplitudine ( ex. White-Block, Sokolow-Lyon); calcularea axei electrice a
QRS; exista unde Q patologice?
7. Segmentul ST: este izoelectric/ supradenivelat/subdenivelat?
8. Unda T: aspect general: e rotunjita, asimetrica/ ascuțita si simetrica?
Durata, amplitudine, ax electric. E concordanta cu complexul ventricular?
9. Unde u?
10. Durata intervalului QT (calcularea QT corectat)
sfarsit

S-ar putea să vă placă și