Consumul de droguri

în România

Dinu Miruna
Marin Andreea
 Cuprins
1. Ce sunt drogurile?

2. Tipurile de droguri

3. Efectele drogurilor

4. Consumul de droguri în România

5. Agenția Natională Antidrog

6. Sancțiuni pentru infracțiuni cu droguri

7. Boli infecțioase legate de droguri

8. Tratamente

9. Piața de droguri

10. Chestionar
 Ce sunt drogurile

Drogurile sunt substanțe sintetice sau naturale, folosite pentru

acțiunea lor asupra psihicului, fie ca sedative fie ca stimulente ale
activității mintale. Acestea modifică percepțiile, gândirea,
imaginația, voința, senzațiile, generând tulburări în comportament
și în întreaga viață afectivă și emoțională.
 Tipurile de droguri
Conform ,,Organizației Mondiale a Sănătății “ drogurile se clasifică în 3 grupe :

-substanțe psihoactive pentru uz terapeutic, medicamentele ce acționează pe

sistemul nervos
- droguri ilegale sau ilicite: opinace, cannabis, sedative, cocaina, substanțe
halucinogene și hipnotice, LSD, Ecstasy, Marijuana, ICE, Ketamină.
- droguri legale nicotină, alcool, cafeină.
 Efectele drogurilor
Afectează structura
Slăbirea sistemului imunitar
chimică a creierului
Creșterea riscului de infecții
Sistemul de recompensare

Paranoia
Probleme cardio-vasculare
Agresivitate
Stări de rău generale
Dependență
Deteriorarea ficatului, pierderea
funcțiilor acestuia
Halucinații
Crize, atacuri celebrale,
deterioararea cerebrală ce Impulsivitate
induc confuzie mentală,
probleme de memorie etc. Judecată defectuasă

Pierderea controlului
 Consumul de droguri în România
Istoric
Consumul de droguri în România, a început relativ târziu în comparație cu celelalte
state. Abia în perioada de după revoluție, traficul și consumul de droguri s-a dezvoltat.
Primul drog care era folosit la scară largă a fost prenadez-ul, care avea prețul foarte redus.
Românii având situația financiară precară. Acest lucru fiind vizibil și din faptul că pe plan
mondial, piața drogurilor, era estimată la 120-130 de miliarde de dolari.
În 1992, România adera la convenții interaționale din 1971 și 1988,contra traficului
ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope.
În 1995, conform Agenției Naționale Antidrog, România a devenit piață de
desfacere. Heroina ajunge în România în rândul oamenilor din înalta clasă socială.
Conform unui studiu realizat în acea perioadă 2,7 % din tineri încercaseră drogurile, iar
peste 2 ani procentul a crescut la 10%.
Anii 2000

În anii 2000 piața drogurilor din România a explodat. Consumul în rândul tinerilor a crescut
semnificativ, aceștia fiind încurajați și de trupele locale nou apărute, Paraziții, Bug-Mafia, La Familia,
RACLA.
Parlamentul este nevoit să aprobe legea143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri.
Pe piață apar și etnobotanicele, care ating vârful de consum în 2010, fiind legale. Însă în 2010
guvernul a aprobat o lege prin care și acest tip de drog este interzis.
 Agenția Natională Antidrog
A fost înființată în 2003, prin instituționalizarea cadrului de lucru al Comisiei Interministeriale
Antidrog. Agenția se ocupă de lupta împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, pe baza unei
strategii naționale. Colectivul instituției reunește medici, psihologi, farmaciști, chimiști, juristi, asistenți
sociali, specialiști în domeniul prevenirii criminalității și al educației.
Atribuțiile principale

-efectuează studii, cercetări şi analize privind evoluţia fenomenului traficului şi consumului ilicit de
droguri.
- elaborează, proiectul Strategiei naţionale antidrog şi planul său de acţiune.
- întocmeşte anual, pe baza datelor furnizate, raportul naţional privind evoluţia si nivelul traficului şi
consumului ilicit de droguri.
- stabileşte indicatorii şi criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor în baza ghidurilor şi
recomandărilor europene.
- gestionează sistemul de înregistrare pentru Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri.
- asigură legătura cu organismele şi organizaţiile internaţionale şi europene cu atribuţii în domeniu.
- acreditează şi implementează programe de formare în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri
etc.
 Agenția Națională Antidrog specifică faptul că vârsta la care copiii încep să consume
droguri a scăzut la 10-11 ani. Motivul pentru care tinerii încep să consume droguri sunt
curiozitatea, dorința de a experimenta senzații noi , influența grupului, teribilismul.
Potrivit statisticilor România se află, pentru majoritatea drogurilor, sub media
europeană, la nivelul tuturor grupelor de vârstă.
Datele agenției arată că cele mai folosite substanțe sunt cele inhalate, cannabisul și
substanțele cu efecte psihoactive.
În ceea ce priveşte consumul de-a lungul vieţii, în cadrul preferinţelor românilor
urmează cocaina cu 0,7%, LSD– cu 0,7%, ciupercile halucinogene– cu 0,7%, ecstasy– cu
0,5%, inhalantele– cu 0,3%, ketamina– cu 0,3%, heroina– cu 0,3% şi amfetaminele– cu 0,3%.
 Centre de prevenire, evaluare și
consiliere antidrog
Agenția Națională Antidrog dispune de centre în fiecare județ din țară,
iar în București acestea se regăsesc în fiecare sector.
 Campania ,,10 pentru Siguranță”

Specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), prin cele 47 de Centre de Prevenire,

Evaluare şi Consiliere Antidrog de la nivel teritorial desfășoară în grădiniţe, şcoli şi licee,
activităţi de prevenire a consumului de droguri.
Campania se desfășoară împreună cu reprezentanții Inspectoratului General al Poliției
Române,Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General pentru
Situații de Urgență și Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane. Aceștia
desfășoară activități de educare, prevenire, informare.
În anul școlar 2019-2020, ANA a pregătit elevilor, cadrelor didactice, părinților
proiecte de prevenire a consumului de alcool, tutun, droguri prin promovarea alternativelor
sănătoase de viață. Aceștia vor dezvolta programul ,, Mesajul meu Antidrog” pentru elevii
de gimnaziu și liceu.
Drogurile în România

(Sursa: www.emcdda.europa.eu)
Consum de droguri în funcție de vârsta
de debut/ 2016
Sancțiuni pentru infracțiuni cu droguri
Conform raportului european din 2019 realizat de European Monitoring
Centre for Drugs and Drugs Addiction, privind consumul de droguri în
România, sancțiunile diferă în funcție de tipul de drog, cele mai mari sancțiuni
fiind aplicate pentru infracțiunile cu droguri considerate „risc ridicat”.
În România, consumul de droguri este interzis, însă nu sunt specificate
pedepse.
-În cazul deținerii pentru uz personal, instanța poate impune o condamnare
sau o pedeapsă de 3 luni la 2 ani ori 6 luni la 3 ani, în funcție de tipul de drog.
Cu toate acestea, utilizatorul de droguri care este condamnat poate evita
pedeapsa acceptând să participe la un program de asistență integrat.
-Toate acțiunile legate de producerea și vânzarea de droguri sunt pedepsite cu
2-7 ani sau 5-12 ani închisoare, în funcție de tipul de drog.
-Importul sau exportul de droguri este pedepsit cu 3-10 sau 7-15 ani de
închisoare, în funcție de tipul de drog.

Același raport ne arată că în 2018, aproape 5 000 de infracțiuni legate de traficul

de droguri au fost înregistrate de poliția română.
 Boli infecțioase legate de consumul de
droguri
Având în vedere Raportului National privind Situatia Drogurilor
2011 realizat de Agenția Națională Antidrog, consumul de droguri în România a
crescut dramatic începând cu anul 2010, cel mai consumat drog fiind canabisul.
În ceea ce privește bolile generate de acest consum, Agenția Națională Antidrog
subliniază:

- Hepatita Virala de tip B: 13,1% dintre consumatorii de droguri injectabile testați

prezintă această boală, cei mai multi sunt de sex masculin, cu varsta mai mare de 35
de ani;
- HIV: 4,1% dintre consumatorii de droguri injectabile testați - apar valori mai mari
pentru categoria de vârstă 25-34 de ani și în rândul pacienților cu un istoric de
injectare de peste 10 ani.
-Hepatita Virala de tip C: 63,9% dintre consumatorii de droguri injectabile testați
(peste media europeana). Cele mai multe cazuri se înregistrează în rândul bărbaților
cu un istoric de injectare de peste 2 ani.
 De asemenea, având în vedere Raportul din 2019 cu privire la situația
drogurilor în România, a avut loc o creștere semnificativă în perioada
2011-2013 a notificărilor cu privire la infecțiile cu virusul imunodeficienței
umane (HIV) în rândul persoanelor care injectează droguri.
Cu toate că procentul acestor notificări a scăzut în perioada 2014-2017,
aproximativ 16% din persoanele care au injectat droguri și care acum se
află internați în instituții de dezintoxicare, sunt cazuri de HIV pozitiv.
Numărul de cazuri în țară este totuși mult mai mare, deoarece multe
persoane nu conștientizează că sunt infectați.

O altă infecție a persoanelor care obișnuiesc să consume droguri este

virusul Hepatitei C (HCV). Acest virus este frecvent în rândul consumatori-
lor români, iar în urma unei cercetări mai amănunțite asupra populației
bucureștene care utilizează droguri, s-a descoperit faptul că 75,7% din
cazuri au fost pozitive pentru anticorpii HCV.

(Sursa: www.emcdda.europa.eu)
 Tratamente
În general, tratamentul medicamentos este finanțat din bugetul public
și, prin urmare, este gratuit pentru clienți.
În România, tratamentul medicamentos în ambulatoriu este asigurat prin
intermediul Agenției Naționale Antidrog, rețeaua de centre de prevenire,
evaluare și consiliere a drogurilor; sistemul ambulatoriu oferă servicii de
îngrijire integrată, tratament psihosocial și gestionarea cazurilor.

În 2017, aproape 5 000 de persoane au primit tratament medicamentos

gratuit din partea ANA, dintre care peste 3 500 au intrat în servicii de
tratament specializat pe parcursul anului, majoritatea fiind tratați în sistem
ambulatoriu.

Clienții care au beneficiat de aceste tratamente gratuite, au solicitat

alăturarea la aceste sisteme de dezintoxicare pentru a scăpa în principal de
dependențele pentru canabis, apoi dependențele de heroină.
 Piața de droguri
Ca urmare a locației sale geografice, România face parte din ruta balcanică
folosită pentru contrabanda cu heroină, produsă în principal în Afganistan sau în țări
vecine, fiind traficată prin Turcia, Grecia și Bulgaria în România, fie pentru consum
local, fie în tranzit spre Europa Centrală și de Vest.

În 2017, cocaina a fost contrabandată în România peste hotare sau prin aer din
Spania, Italia și Brazilia și a fost destinată în principal consumului local sau a fost în
tranzit către Turcia.

În România se importă canabis din plante (în special din Spania, Grecia și Albania),
însă o analiză a confiscărilor semnificative a relevat că peste 90% din canabisul
confiscat în România a fost produs pe piața internă.

Pe piața din România găsim și ecstasy, traficat din țările Europei de Vest (în special
Germania și Olanda), în timp ce amfetamina este de obicei traficată din Germania,
Belgia sau Bulgaria.
5. Ce droguri vă vin prima dată în minte?
-Heroina (3)
-Cocaina (7)
-Ecstasy (3)
-Marijuana (5)
-ICE (3)
6. Cunoasteti efectele drogurilor ?
-Da (17)
-În mare măsură (4)
10. Care sunt motivele care stau la baza consumului de droguri de către
adolescenţi?
-Curiozitate (8)
-Anturaj (7)
-Teribilism (2)
-Distracție/Stare de bine (4)
11. Ce solutii credeti ca ar duce la scaderea numarului consumatorilor de droguri?
-O bună informare cu privire la efectele acestora pe termen lung (11)
-Conștientizare (2)
-Oprirea distribuirii drogurilor/ mărirea pedepselor (8)
 Bibliografie
http://www.prosalvita.ro/efectele-abuzului-de-droguri-si-dependentei/
http://www.prosalvita.ro/ce-sunt-drogurile/
https://www.vice.com/ro/article/evwkq4/istoria-drogurilor-din-romania-din-90-inco
ace
http://ana.gov.ro/despre-noi-2-before-import/
https://www.rri.ro/ro_ro/programe_de_prevenire_a_consumului_de_droguri-25936
90
http://www.emcdda.europa.eu/countries/drug-reports/2019/romania_en
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-10703168-drogurile-romania-rutele-trafic-pre
turile-numarul-victimelor.htm
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-dro
guri-2016.pdf