Aparate care lucrează în mediu umed

• Principiu:
• Gazul poluat se trece în contracurent printr-un lichid pulverizat (ceaţă), care reţine praful,
particulele lichide şi unele gaze solubile în lichid, pe baza tensiunii superficiale, şi a
solubilităţii reciproce a componentelor.
• Fenomene care au loc la contactul celor două faze (gaz-lichid):

Impactul cu
particulele lichide
Difuzia
(mişcarea browniană)

Predomină când
Acţiunea încărcării
Φs<0.25μ Predomină când electrostatice a
Φs<0.1μ particulelor

Condensarea
vaporilor
poluanţi
1
• Lichidul utilizat se alege funcţie de natura particulelor ce urmează a fi
• separate: Pt. creşterea eficienţei
apa Apă recuperată

uleiuri

spume

• Probleme specifice instalaţiilor care lucrează în mediu umed:

– Dacă lucrează în mediu exterior, trebuie luate măsuri pentru evitarea îngheţării
lichidului (apa) se utilizează sisteme de încălzire a apei
– Dacă gazele de purificat sunt bogate în componente acide se iau măsuri de
prevenire a coroziunii instalaţiei (căptuşire cu materiale antiacide)
– Instalaţiile trebuiesc prevăzute cu sisteme de evacuare a noroiului format prin reţinerea
prafului. Funcţie de concentraţia noroiului se utilizează:

Eliminarea simplă Decantarea în

din rezervoare cu rezervoare cu Evacuarea
fund plat fund conic cu raclete sau melc
(pentru c<<) (pentru c medii) (pentru c>>)

2
 Avantajele purificării gazelor cu separatoare cu mediu umed

• -Se obţine o îndepărtare completă a particulelor solide, care nu sunt reantrenate ca în cazul
scuturării desprăfuitoarelor uscate (în special a particulelor cu d< 10μ)

• Transportul materialului captat este mult simplificat (se manipulează fază lichidă nu gaze sau
praf)

• Procedeele se adaptează bine la epurarea aerului sau gazelor cu temperaturi înalte, încărcate
sau nu de vapori.

• Aceste separatoare pot juca şi rol de umidificatoare şi răcitoare

• Aceste separatoare pot fi utilizate la reţinerea particulelor radioactive, în primă fază şi apoi ca
răcitoare la centralele atomice (nucleare)

3
 Tipuri de separatoare umede

Cicloane cu pelicuă de apă

(Scrubere centrifugale)
• Spălătoarele

cu duze
Spălătoare combinate
cu perdele de apă
Turnuri cu strat filtrant

• Filtre umede
• Separatoare de tip Wortex
• Epuratoare de gaze cu spumă
Rotocicloane (tip W,N)
Tip ASCO

Epuratoare cu vârtej KELLER

• Separatoare dinamice
umede OELDE

Epurator cu guler convergent-divergent

4
 Cicloane cu peliculă de apă (scrubere centrifugale)

Scruber centrifugal vertical Scruber centrifugal vertical Scruber centrifugal vertical

în care gazul intră tangenţial în care gazul intră tangenţial în care gazul intră pe la partea
pe la partea inferioară, iar apa este pe la partea inferioară, iar apa este superioară, iar apa este distribuită
distribuită prin gravitaţie distribuită prin presiune prin presiune

Principiu:
-pe pereţii ciclonului se formează o peliculă de apă care reţine particulele
solide care sunt proiectate către pereţi de către forţa centrifugă generată
de mişcarea elicoidală a gazului, imprimată de introducerea lui tangenţială.
Observaţie: scruberele pot reţine şi oxizii acizi (NOx, SO2, SO3)

5
 Spălătoare combinate cu duze şi perdele de apă

Spălătoare combinate cu duze

şi perdele de apă:
a- cu o treaptă; b- cu două
trepte
1-pulverizator, 2-dozator,
3- distribuitor

-se folosesc la cubilourile (cuptoare pentru topirea fontei) mici şi mijlocii

(se montează direct deasupra lor)

-sistemul determină trecerea gazelor de mai multe ori prin apă şi perdele de apă, fără ca acesta
să învingă rezistenţe foarte mari, favorizând reţinerea particulelor şi a gazelor poluante din
fluxul gazos de purificat

6
 Turnuri cu strat filtrant

Principiu:
Reţinerea particulelor de praf şi
a gazelor poluante se realizează
prin contactul prelungit al gazului
de purificat cu suprafeţele umede
ale unui material de umplutură
(blocuri neregulate de ceramică,
Inele Rashig, vată de sticlă sau
orice alt material de umplutură)
-gazul circulă în contracurent cu
lichidul.
-Separarea se datorează şocurilor
particulelor pe umplutură.
-Faza lichidă are doar rolul de a
curăţa continuu umplutura.

Aplicaţii: epurarea gazelor (în special corozive) provenite din instalaţii sub presiune
sau la vid
Avantaje: instalaţie simplă
Dezavantaje: are volum mare, prezintă pericolul de înfundare a stratului filtrant,
stratul se regenerează greu şi operaţia necesită timp.
7
 Filtre umede

Principiu:
-se combină separarea particulelor şi a oxizilor acizi datorată umectării sau absorbţiei în
lichid cu filtrarea pe filtre metalice protejate cu fibră de sticlă sau din fibre de sticlă
independente.
Avantaje:
-pot funcţiona cu o presiune de pulverizare redusă
-au dimensiuni mai mici decât scruberele

8
Separatorul Vortex
-Se aplică pentru separarea gazelor solubile în
lichide şi a prafurilor fine.
-Se pot aplica chiar la gaze sub presiune
Principiu:
-Lichidul (apă sau ulei) se deplasează
gravitaţional către partea inferioară a
separatorului, unde este antrenat şi pulverizat
de către gazul care pătrunde cu
presiune.
În partea superioară, se montează un filtru
metalic, separator primar al particulelor şi
picăturilor de lichid antrenate şi apoi un
sistem de şicane.
Avantaje:
-Şicanele se pot curăţa permanent, automat,
fără oprirea instalaţiei
-Eficienţă ridicată.
-Nămolul se îndepărtează periodic.

9
Epuratorul de gaz cu spumă

Principiu:
-Gazul barbotează prin apă, generând spuma,
care are rolul de a reţine particulele de praf şi
gazele poluante datorită tensiunii superficiale
si a solubilităţii gazelor.
-Spuma formată poate ajunge până la 0,5m.
-Cu cât viteza gazului e mai mare, cu atât
înălţimea spumei e mai mare şi capacitatea ei
de reţinere e mai mare.
La nevoie, se introduc două grătare, realizându-se
o dublă separare.
Utilizare:
-reţinerea prafului de sablare
-reţinerea pulberii de plumb de la tipografii (se
captează particule de sub 1 μ )

10
 Separatoarele dinamice umede

• Principiu:
• -se bazează pe separarea datorată combinării forţei centrifuge, a efectului de şoc, a reţinerii
particulelor şi gazelor în mediu umed prin tensiune superficială şi solvatare.
• Forţa centrifugă este generată de:
– Ventilator
– Ţevi curbate în formă de gât de lebădă
– Sistem de aspirare în vârtej cu duză
• Efectul de şoc este generat de:
– Paletele ventilatorului
– Sistem de şicane
• Mediul umed este reprezentat de:
– Stratul de lichid depus pe paletele ventilatorului
– Stratul de apă de barbotare
– Picăturile antrenate de gaz în mişcarea lor circulară la suprafaţa lichidului

11
 Tipuri de separatoare dinamice umede

1 2

Rotociclonul de tip W Rotociclonul de tip N

12
Tipuri de separatoare dinamice umede
3

Epurator cu vârtej de tip ASCO

13
 Tipuri de separatoare dinamice umede
4

1- aer cu praf
2-motor de acţionare
3-ventilator
4-aer epurat
5-garnitură de panouri de depunere
6-cameră specială de admisie
7-sifon aspirator
8-rezervor de noroi
Apa se
ridică pe
pereţi

Epuratorul umed de tip KEELER

14
Tipuri de separatoare dinamice umede

5
Filtrul umed cu ciclon de tip OELDE

Principiu:
Aerul încărcat cu praf intră tangenţial în
instalaţie, antrenează apa din partea inferioară
şi intră împreună cu acesta în canalul spiralat
unde are loc separarea prin acţiunea forţei
centripete, absorbţie şi umectare.
Spirala ciclonului se ingustează din exterior către
interior, iar noroiul este eliminat prin partea centrală
a instalaţiei.

15
Alegerea optimă a tipului de
separator umed utilizând
Diagrama Sylvan

16
 Metode de aglomerare a particulelor submicronice

• Pariculele submicronice sunt greu de îndepărtat din gazele poluate [forţa centrifugă este
proporţională cu masa particulelor, forţa gravitaţională este proporţională cu masa
particulelor (deci nu sedimentează complet), sunt reţinute doar de filtre f. performante (cu
pori f. mici), există pericolul de reantrenare]

– Creşterea eficienţei separării particulelor submicronice se poate realiza prin aplicarea

unor metode care determină AGLOMERAREA LOR

– Tehnici de aglomerare a particulelor submicronice:

Sistemul aerojet Venturi Sisteme acustice

17
 Sistemul aerojet VENTURI
Principiu:
Sistemul generează un aerosol secundar
(microceaţă), care in amestec cu aerosolul
primar (aerul cu praf f. fin) determină
aglomerarea particulelor mărindu-le
dimensiunile, fapt care crează condiţiile
separării lor cu ajutorul separatoarelor
obişnuite.

1-intrarea gazului, 2-gaz epurat, 3-generator

de microceaţă secundară, 4- microceaţă
ajustată caracteristicilor aerosolului primar, 5-
gaz comprimat cu abur sub presiune la 7 atm.,
6 - lichid, 7-înaltă tensiune, 8- generator
tangenţial de microceaţă, 9- separator ciclon,
10-separator de particule, 11- praf colectat

18
 Aglomerarea aerosolilor prin metode acustice

• Fenomenul de aglomerare a particulelor sub influenţa undelor sonore este foarte complex. El
se bazează pe fenomene multiple, care de multe ori acţionează sinegic.
• Nu s-a putut stabili preponderenţa unui fenomen la rezultatul final.

Fenomene care determină

aglomerarea acustică a particulelor

Forţa Bernoulli
Vibraţia particulelor

Presiunea de radiaţie Forţa turbionară

Forţa electrică Efectele peretelui

19
 Vibraţia
particulelor

-Particulele f. fine urmează mişcarea vibratorie de mijloc a gazului.

-Particulele mari, nu pot urma vibraţiile gazului, datorită dimensiunii lor,
care face să fie mai greu antrenate.
-În urma mobilizării diferite a particulelor funcţie de mărimea lor, rezultă
ciocniri ale acestora, şocuri, care provoacă COAGULAREA ORTOCINETICĂ.

Presiunea de radiaţie

Experimental s-a observat că într-un sistem de unde staţionare există o

presiune de radiaţie a cărei periodicitate este egală cu jumătate din
lungimea de undă.
Presiunea este nulă în noduri şi la maxim şi maximă la ½ distanţa dintre
aceste puncte

20
 Forţa Bernoulli

-Scurgerea unui fluid între două sfere provoacă o atracţie a celor două
corpuri (prin micşorarea presiunii statice)
-Forţa de atracţie devine maximă când sensul de curgere este
perpendicular pe linia centrelor celor două sfere

Forţa turbionară

-Este forţa care acţionează asupra particulelor din fluxuri turbulente

-Particulele mari sunt cvasimobile în câmp sonic, produc perturbaţii în
scurgerea gazelor, putând genera atracţia sau respimgerea particulelor mici
din jur.
-Când forţa turbionară devine maximă, ea anulează legea lui Bernoulli

21
 Forţa electrică

-În câmp sonic particulele fine se ionizează sau se încarcă electrostatic (prin
inducţie) datorită frecării intense între gaz şi particule.
-Forţele de atracţie electrostatică între particulele de semn contrar determină
aglomerarea particulelor. (de ex. particule de sub 2 μ sub influenţa unui câmp sonic de înaltă
frecvenţă -24 kHz- determină o aglomerare iniţială de 8-13 particule, după care în câteva secunde, se formează
agregate de 200-250 particule)

-Dacă nu se ţine cont de semn, sarcina medie pentru pentru particule este
proporţională cu raza particulelor (pt. d=0,2-0,6 μ)

22
 Efectele peretelui

• Când particulele se apropie de perete, ele sunt supuse Legii lui Bernoulli.

• Peretele atrage particula, care se depune.

• Rezultă că apare un gradient de concentraţie (cperete=0).

• Rezultă tendinţa particulelor de a se depune pe pereţi

23
 Factorii care influenţează aglomerarea acustică
• 1-Frecvenţa semnalului acustic
– -sunt necesare frecvenţe mari (>30 kHz).
– Condiţiile favorabile de aglomerare sunt
când 0.2<Xp/Xg<0,8;
Xp =amplitudinea vibraţiilor particulelor, Xg=
amplitudinea vibraţiilor gazului
• 2-Intensitatea sonoră (puterea sonoră)
• -reprezintă factorul cel mai important pentru
aglomerarea particulelor.
• -se exprimă în numărul de Waţi furnizaţi de
sirenă
• Intensitatea sonoră se măsroară în decibeli
• Condiţii de intensitate: 130 db (10-3 W/cm2) este
limita inferioară pentru aglomerare
• 150 db (0,1 W/cm2) este valoarea optimă
• 0,2 W/cm2 nu trebuie depăşiţi
• 3-Timpul de expunere
• -Experimental s-a determinat că cel mai bun indice
de aglomerare se obţine pentru o expunere de 4 s.
• 4-Concentraţia aerosolilor
• -Creşterea concentraţiei de particule determină
creşterea numărului de ciocniri eficace.
• -Valori experimentale optime: C medie= 1-20g/cm3
-dacă dimensiunea particulelor scade,
concentraţia lor poate creşte (de ex, la 5
g/cm3 pentru d = 1-10 μ)
• 5-Temperatura
• -afectează densitatea mediului (o scade), intensifică
mişcarea browniană, scade viscozitatea mediului
FAVORIZEAZĂ AGLOMERAREA
• -Experimental se consideră valoare limită pt.
temperatură, 8000C
24
 Avantajele epurării acustice
• 1- funcţionarea la temperaturi înalte

• 2- instalaţiile sunt puţin voluminoase (se pot monta imediat la ieşirea din cuptoare)

• 3- Eficacitatea foarte ridicată

• 4- Securitate absolută (nu există pericol de aprindere când se tratează gaze combustibile)

• 5- Randament relativ independent de proprietăţile electrice ale particulelor.

• 6- Investiţii rezonabile (cheltuielile pentru un epurator acustic sunt totdeauna inferioare

aproape la jumătate,din cele pentru un precipitator electric de capacitate echivalentă)

• 7-Consumul de energie este scăzut ( 0.9-2.7 kW / 1000 m3/h gaz tratat.)

• 8- Se pot utiliza atât pentru separarea particulelor submicronice cât şi a gazelor care se
dizolvă în lichid, dublând practic cantitatea de poluanţi separaţi din gaz.

25
 Generatoarele acustice

Sirene dinamice
Sirene statice
(rotative)

Sirena lui Gogniard de la Tour

1-stator, 2-rotor

26
 Protecţia sonoră a mediului şi a personalului care lucrează în
staţii sonore de epurare

• Turnurile de tratament sonic sunt construite sau acoperite cu materiale cu proprietăţi

absorbante
• Lângă motoarele instalaţiei (regulatorul sirenei) trebuie purtate căşti de protecţie

Proprietăţile absorbante ale unor materiale

27
 Epurarea catalitică a gazelor de eşapament

Anumiţi catalizatori (Al, Pt, Ro, Pd) au calitatea de a

determina oxidarea completă (până la CO2+H2O) a
gazelor de eşapament care au suferit o ardere
incompletă (şi care mai conţin resturi de
hidrocarburi nearse şi CO).
-Catalizatorii (oxicat) se înglobează într-o masă
ceramică poroasă sau se depun în strat subţire pe
particule de formă hidrodimamică, care se introduc
între două plăci ceramice poroase.
Dispozitivul se introduce pe ţeava de eşapament.

Condiţii de funcţionare:
-Dispozitivele necesită o priză de aer, deoarece prezenţa oxigenului este necesară în
procesele de oxidare.
-Eficienţa catalizatorilor este maximă la temperatură ridicată (>2500C), deci trebuie
poziţionat cât mai aproape de motor.
-catalizatorii îşi pierd calitatea prin otrăvirea cu Pb, provenit din benzina etilată.

28
 Probleme actuale de cercetare în domeniul protecţiei
atmosferei

• Utilizarea catalizatorilor determină eliminarea CO (f. toxic) şi a resturilor de hidrocarburi

nearse.
• Creşte însă concentraţia de CO2, care nu mai poate fi preluat în circuitul de fotosinteză al
plantelor.
• Acumularea lui în atmosferă determină efectul de seră cu implicaţiile cunoscute.
• Rezultă necesitatea de separare si stocare a CO2. Se fac cercetări intense privitoare la
utilizarea membranelor ceramice şi polimerice în acest scop.
• -Eliminarea CO şi parţial a CO2 se poate face prin eliminarea motoarelor cu ardere internă
prin înlocuirea lor cu motoare electrice.
• Dezavantajele motoarelor electrice sunt preţul de cost mai ridicat şi consumul de energie
crescut.
• Eficientizarea consumului de energie se poate realiza prin utilizarea acumulatorilor
performanţi sau a celulelor solare.
• Se fac cercetări intense în domeniul pilelor şi creşterii eficienţei celulelor solare.
• Se cercetează posibilitaţile de utilizare a hidrogenului drept combustibil (producere eficientă
şi stocare)

29