Caracteristicile Pamantului

Forma si dimensiunile Pamantului

• Dimensiunile Pamantului
-suprafata-510 100 000 Kmp
-raza ecuatoriala -6378,16 Km
-raza polara – 6356,77Km
-masa – 597,6 mld tone
-densitate 5,52 g/cmc
• Forma Pamantului
-elipsoid de rotatie - turtit la poli si bombat la ecuator
-este specific corpurilor omogene(ca alcatuire)aflate

in rotatie
geoid –datorita alcatuirii complexe
-suprafata continua la nivelul mediu al oceanelor si marilor
deschise , lipsite de maree si valuri –nivelul de 0 m care se prelungeste
imaginar pe sub continente
•Particularitati impuse de forma Pamantului
- meridianele sunt semicercuri nu cercuri
-acceleratia gravitationala scade de la Ecuator la Poli
- radiatia solara scade de la Ecuator la Poli

• Alcatuirea chimica a Pamantului

-oxigen-47%, siliciu 28%, aluminiu 7,9%, fier 4,5%, calciu 3,5% sodiu 3,5%
potasiu2,5%, magneziu 2,5%, alte elemente 1,9%
• Proprietatile fizice ale Pamantului
-magnetismul terestru-campul magnetic permanent al Pamantului, de mica intensitate,
dirijat catre cei doi Poli.
-are doi poli magmetici spre care se orienteaza liniile campului magnetic
- este influentat de activitatea solara
-liniile campului magnetic se extind mult in spatiu constituind magnetosfera
-magnetosfera dirijeaza vantul solar spre polii magnetici, unde produc aurore
boreale
 Proprietati fizice ale Pamantului
densitatea Pamantului
-densitatea medie - 5,52 g/cmc
-2g/cmc in patura sedimentara si 3g/cm3 in patura bazaltic
Inclinarea axei Terrei
-nu este perpendiculara pe planul orbitei ci inclinata ,facand cu verticalala aceasta un
unghi de 23grade si27minuteiar cu planul orbitei un unghi de 66grade si 33minute

Efecte
-scaderea radiatiei solare dinspre
ecuator spre poli
-variatia zilelor cu noptile
-formarea anotimpurilor
 Miscarile Pamantului
• Miscarea de rotatie
• Miscarea de revolutie
Miscarea de rotatie – miscarea pamantului de la vest spre est in aproximativ 24 ore
- Consecinte – Alternanta zilelor cu noptile
- Variatia orei pe Glob
-Modificarea temperaturii aerului
- Abaterea corpurilor aflate in miscare
Miscarea de revolutie-miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe o elipsa in 365 de
zile 6ore, 9min si 9 sec.(anul sideral) , Soarele aflandu-se intr-unul din focarele orbitei.

De aici rezulta distanta variabila a Pamantului fata de Soare

-147 100 000 Km la periheliu, atins pe 3 ianuarie
-152 100 000Km la afeliu atins pe 6 iulie
-anul calendaristic 365 de zile sau 366 de zile anul bisect

Definitii:
Periheliu-punctul cel mai
apropiat de Soare de pe
orbita Terrei
Afeliu-punctul cel mai
departat de Soare de pe
orbita Terrei
 Consecintele miscarii de revolutie
• Aparitia anotimpurilor datorita celor 4 momente
definitorii ale miscarii de revolutie a Pamantului
dintr-un an :doua echinoctii si doua solstitii
-
Echinoctiul sau echinoxul de primavara
Echinoctiul sau echinoxul de primavara reprezinta momentul inceperii
primaverii astronomice in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica
(unde are loc echinoctiul de toamna).
Atunci cand are loc echinoctiul de primavara Soarele trece prin punctul
vernal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul
ceresc.
Astfel, ziua va fi egala cu noaptea si va creste pana la solstitiul de vara.

Punct vernal- punctul in care Soarele se afla pe eliptica la echinoctiul de primavara

 Solstitiul de vara
Solstitiul de vara reprezinta momentul inceperii verii in emisfera nordica si al
iernii in emisfera sudica. Astfel vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea
mai scurta a anului. Dupa solstitiul de vara ziua va incepe sa scada si va fi
egala cu noaptea la echinoctiul de toamna.
--Echinoctiul sau echinoxul de toamna reprezinta momentul inceperii toamnei
astronomice in emisfera nordica si al primaverii in emisfera sudica (unde are loc
echinoctiul de primavara).
Atunci cand are loc echinoctiul de toamna Soarele trece prin punctul autumnal, unul
din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc.
Astfel, ziua va fi egala cu noaptea si va descreste pana la solstitiul de iarna.
 Solstitiul de iarna
Solstitiul de iarna reprezinta momentul inceperii iernii in emisfera nordica si al
verii in emisfera sudica. Astfel vom avea ziua cea mai scurta si noaptea cea
mai lunga a anului. Dupa solstitiul de iarna ziua va incepe sa creasca si va fi
egala cu noaptea la echinoctiul de primavara. :

 
 
 Durata zilelor si a noptilor
• Ziua Polara si noaptea polara

-intre Polul Nord si Cercul Polar arctic, in intervalul 21 martie si 23 septembrie , cand
este mai multa lumina in emisfera nordica, soarele nu apune, fiind asa numita “zi
polara” care dureaza 6 luni. In aceeasi perioada, la sud de Cercul Polar antarctic este
”noaptea polara ”
-intre 23 septembrie si 21 martie lucrurile stau invers: noapte la Polul Nord , ziua la
Polul Sud
• Durata zilelor si a noptilor in afara regiunilor polare
-in emisfera nordica – durata zilei creste continu de la21 martie / echinoctiul de
primavara pana la 22iunie/solstitiul de vara si scade de la solstitiu de vara pana la
echinoctiul de toamna
-in emisfera sudica – durata zilei creste de la 23 septembrie /echinoctiul de toamna
pana la 22iunie /solstitiu de iarna
 realizat de:Prof. Panait
Daniela
Liceul de Arta “Ionel Perlea”
Slobozia