PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
DATA: 01.04.2022
CLASA: a VI-a
DISCIPLINA: Dezvoltarea personală
SUBIECTUL LECŢIEI: „Pădurea aurul verde al Pământului”
TIPUL LECŢIEI: mixtă
PROF : Odobescu Mariana
1. COMPETENŢE SPECIFICE
1.1 Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme, ca surse pentru identificarea caracteristicilor unor sisteme
biologice, a unor procese și fenomene.
1.2 Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza unor fișe de lucru date.
3.2 Utilizarea unor algoritmi cunoscuți în investigarea lumii vii.
4.2 Recunoașterea consecințelor activităților umane și ale propriului comportament asupra mediului înconjurător.
2. OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1. Să recunoasă principalele tipuri de păduri ( conifere şi foioase);
O2. Să identifice factorii abiotici și biotici dintr-un ecosistem de padure( conifere şi foioase) pe baza propriilor observații
O3. Să stabilească cauzele şi efectele despădurii păduri;
O4. Să explice funcţiile pădurii;
O5 Să identifice măsuri de protecţiile a pădurilor.

3. STATEGII DIDACTICE:
a. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, jocul didactic, Graficul T, Arborele cu Ideii,
Metoda 3/2/1.
b. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: preyentare ppt ghicitori, fişe de lucru.
c. FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe echipe.
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi procedee

lecţiilor Op Timp

1.Moment Pregătesc materialele didactice Pregătesc cele necesare pentru lecţie. 1

organizato necesare desfăşurării optime a lecţiei.
ric

* Se va realiza printr-o ghicitoare.

Ghicitoare: Elevii sunt atenţi la ghicitoare.
2.
,,Sus pe coama munţilor, Discuţii 3
Captarea
atenţiei Munţilor, cărunţilor, Răspuns: Bradul.
Stă voinicul cel ţepos,
Veşnic verde şi frumos.” (bradul)
-Voi adresa apoi elevilor întrebarea: Răspuns: Bradul creşte în pădure.
- Unde creşte bradul? (în pădure)

Realizarea
sensului.
Descifrarea temei lecţiei cu ajutorul Răspuns: Pădurea aurul verde al Descoperirea 2
alfabetului. Anexa 1 Pământului.

 Clasificarea padurilor. Anexa 2 Elevii sunt atenţi la prezentarea ppt Explicarea 2

Prezentate ppt şi fac notiţe.

* Fiecare echipă va primi 4 Elevii sunt atenţi la ghicitori şi Joc

ghicitori pe care va trebui să le acumulează puncte. 4
citească echipei adverse. ( ANEXa 3)
Dacă echipa adversă răspunde
corect primeşte un punct.
Câştigă echipa care acumulează
cele mai multe puncte cu posibilitatea
de a extrage numele echipei.
Echipa coniferelor şi Echipa
foioaselor.
-fiecare grupă va primi o fişă de
lucru specifică ecosistemului de
pădure pe care la extras şi un plic cu
elemente caracteristice ecosistemului
apoi le vor plasa pe tablă în dreptul
arborilor specifici.
* Se vor prezenta caracteristici cu
aceste păduri ( ANEXE4), stabilindu-
se diferitele specii de arbori,arbuşti şi
animalele .
*Se vor observa pădurile de
foioase.
Pǎdurile de foioase pot fi formate
din stejar(stejăretele) sau din mai
multe specii, precum fag, tei, arţar,
frasin, carpen, mesteacǎn, alun, etc..
Ele sunt mult mai luminoase decât
pǎdurile de conifere.
Cel mai rǎspândit arbore din
pǎdurile de foioase din zona de deal Pǎdurile de conifere
este stejarul şi fagul-păduri mixte.
-În ce zonǎ se întâlnesc?
Elevii analizează cu atenţie fişele şi
anexează pe fişe caracteristicile
specifice pădurilor studiate.
Echipa pădurilor de foioase: 4
Pǎdurile de foioase – Pomul de idei
se localizează în zona de deal şi de câmpie Caracterizare
-se găsesc la altitudini între 100m şi 1200m
-temperatura medie anuală este de 6-8 C
-pecipitaţiile sunt abundente
-lumina este redusă când arborii sunt
înfrunziţi,puternică primăvara favorizând
dezvoltarea plantelor ierboase
-păduri de stejar şi păduri de fag
ierboase:brânduşe,toporaşi,muschi,licheni,
ciuperci
Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei,
arţar, alun,cer,etc.
Arbuşti:măceş,mur,soc.
păsări( ciocănitoarea,cucul,bufniţa),
mamifere( vulpea, căprioara, iepurele,
lupul,mistreţul)
reptile( şerpi, şopârle)
se localizează în zona de munte. 4
-se găsesc la altitudini de 1200-1300m
 -Ce arbori cresc? -temperatura medie anuala 3-5 C
-Ce animale întâlnim? -vântul este puternic
-Ce plante cresc în zona pădurilor -lumina redusă
-solul este podzol brun
de foioase? Arbori: brad, molid, pin.
Arbuşti (coacǎzul, afinul,merişor).
*Se vor observa pǎdurile de Plante: feriga, ciupercile,muşchi,licheni
conifere. Vieţuitoare:mamifere( ursul, veveriţa
-În ce zonǎ se întâlnesc? jderul, capra neagră),păsări( cocoşul de
-Ce arbori cresc? Cum se numesc munte, vulturul),reptile(şopârla de munte)
frunzele lor?
-Ce animale întâlnim?
-Ce plante cresc în zona de munte?
Pǎdurea fiind deasǎ este foarte
întunecoasǎ, lumina este foarte slabǎ,
vântul bate mai puternic, iar
temperatuta este mai scǎzutǎ. Din
acest motiv (ca o adaptare la mediu),
frunzele coniferelor sunt sub formǎ de
ace.
În luminişuri cresc arbuşti
precum afinul, zmeurul, merişorul,
coacǎzul de munte.

Profesorul propune elevilor să studieze

informaţia de pe fişe şi să identifice Elevii identifică funcţiile pădurilor. Discuţii 5
funcţiile pădurilor. F. Climatică. Analiza
F.Hidrologică
F.Economică
F.Socială
F. Sanitară.
 Cauzele reducerii
 Vom identifica cauzele suprafeţelor forestiere.
reducerii suprafeţelor de pădure 1. Utilizarea pe larg a materialului
Reflecţie şi efectele lor. Graficul T 4
lemnos în industrie( mobilă,
 Identificarea măsurilor de cherestea, celuloră,hârtie)
protectie. 2. Cresterea numărului populaţiei,
 graficului T. extinderea terenurilor agricole,
drumuri şi construcţii.
3. Impactul hazardurilor
naturale( eruptii vulcanice,
maxime şi minime termice,
polei, secetă, incendii naturale
şi artificiale.)
4. Afectarea pădurilor de maladii
şi vătămători.
Efectele reducerii
suprafeţelor forestiere.
1. Distrugerea lumii animale şi
vegetale.
2. Schimbările climatice.
3. Schimbarea structurii solului.
4. Scăderea nivelului de apă şi
vapori de apă.

Elevii realizează sarcina propusă de

profesor.
 La revedere.
Propun elevilor metodata 3/2/1
Extindere
4
3 2 1 Metoda 3/2/1
Lucruri noi Idei ele Concluzie
aflate. temei. la temă.
O zi frumoasă.

ANEXA

Pǎdurile de foioase –
se localizează în zona de deal şi de câmpie
-se găsesc la altitudini între 100m şi 1200m
-temperatura medie anuală este de 6-8 C
-pecipitaţiile sunt abundente
 -lumina este redusă când arborii sunt înfrunziţi,puternică primăvara favorizând dezvoltarea plantelor
ierboase
-păduri de stejar şi păduri de fag
ierboase:brânduşe,toporaşi,muschi,licheni,
ciuperci
Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei, arţar, alun,cer,etc.
Arbuşti:măceş,mur,soc.
păsări( ciocănitoarea,cucul,bufniţa),
mamifere( vulpea, căprioara, iepurele, lupul,mistreţul)
reptile( şerpi, şopârle)
b. Pǎdurile de conifere –
se localizează în zona de munte.
-se găsesc la altitudini de 1200-1300m
-temperatura medie anuala 3-5 C
-vântul este puternic
-lumina redusă
-solul este podzol brun
Arbori: brad, molid, pin.
Arbuşti (coacǎzul, afinul,merişor).
Plante: feriga, ciupercile,muşchi,licheni
Vieţuitoare:mamifere( ursul, veveriţa jderul, capra neagră),păsări( cocoşul de munte,
vulturul),reptile(şopârla de munte)
ANEXA

GHICITORI

1. Cetate verde, umbroasǎ 2. Coloratǎ şi moţatǎ,

Vara-i tare rǎcoroasǎ. De Nicǎ din tei furatǎ.

(padurea) (pupăza)
3. Un copac cu trunchiul gros 4. Un copac verde şi falnic,
Pentru mulţi e de folos. Fǎrǎ roade, totuşi darnic
Ghinda, care-i fructul lui, Intrǎ-n casǎ de Crǎciun,
E hrana mistreţului. Încǎrcat cu ce-i mai bun.
(stejarul) (bradul)
5. Sub acest copac a stat 6. Mândru de coroana lui,
Poetul prea talentat, Împǎrat al codrului,
Inspirând mireasma toatǎ De departe îl zǎreşti
Din coroana-i parfumatǎ. Purtând coarnele regeşti.
(cerbul)
(teiul)
7. Umblǎ dânsa prin grǎdini 8. Umblǎ singur prin pǎdure
Cǎutând mereu gǎini. Cǎutând miere şi mure.
(ursul)
(vulpea)

ŞTIAŢI CĂ?!
 Pădurea este numită “aurul verde” şi “”plămânul
verde”al planetei.
 Stejarii pot trăi până la 800 de ani.
 Molidul norvegian poate atinge o înălţime de 61 metri.
 Pentru a tăia un brad e de ajuns un minut, dar unui brăduţ
să ajungă la maturitate îi trebuie peste 60 de ani.
 Pentru o tona de hartie de ziar 12 copaci trebuie tăiaţi.
 1 22 20 22 15 18 2 16 3 17 24 15 26 11

Pădurea aurul verde al pământului

 Pădurile
Pădurile Ecoatoriale Mediteraniene
Pădurile
Musonice

Pădurile de Conifere
Pădurile galerii Clasificarea Pădurilor

Pădurile de foioase
 Funcţiile Pădurilor
Funcţia climatică- pădurea este principalul furnizor de oxigen, menţine
echilibrul climatic. -această funcţie se exercită prin reducerea temperaturilor
ridicate vara şi creşterea celor scăzute iarna (în medie cu 4 grade celsius),
reducerea vitezei vântului, creşterea umidităţii atmosferice.
în pădure, în perioada topirii zăpezii, căldura pătrunde mai greu, zăpada se topeşte
treptat şi prin faptul că la adăpostul pădurii nu îngheaţă sau îngheaţă foarte puţin, apa
rezultată se infiltrează în pânza freatică până la 314 ori mai multă decât în terenul
descoperit. în regiunile de câmpie unde pădurile şi precipitaţiile sunt puţine, este tot mai
frecvent întâlnit fenomenul de secetă ce este accentuat de vântul ce duce la evaporaţia
apei din sol, sporeşte transpiraţia plantelor şi măreşte consumul de apă.
combaterea secetei la câmpie şi a eroziunii terenurilor în pantă, necesită un complex de
măsuri. un rol important îl are pădurea sub forma perdelelor forestiere, rezultatul
constând în reducerea vitezei vântului, reducerea evapotranspiraţiei, acumularea
suplimentară de zăpadă, repartizarea uniformă pe teritoriile vecine, creşterea
temperaturii iarna cu 2-3 grade celsius, reducerea grosimii de îngheţare a solului,
ridicarea nivelului pânzei freatice, ştiut fiind că deasupra pădurii cad cu cca. 10 % mai
multe precipitaţii decât asupra teritoriilor fără pădure.

funcţia hidrologică şi de protecţie a solului se realizează prin reglarea debitului apelor
ce se scurg pe pante şi prin infiltrarea apei în sol. se evită astfel eroziunea solului şi
producerea de inundaţii. pădurile a importat în reglarea climei şi asigură stabilitatea
debitului apelor curgătoare. aerul mai rece de deasupra pădurilor provoacă condensarea
vaporilor de apă rezultaţi prin transpiraţia plantelor şi producerea precipitaţiilor
apa de ploaie, cernută prin coroanele arborilor se infiltrează şi se înmagazinează în
solul poros. ea se scurge încet pe pantele munţilor, formând izvoarele ce alimentează
apele curgătoare. dereglarea acestui circuit prin despăduriri, apele se scurg cu viteză
mare formând torente ce pustiesc ogoarele. arborii consolidează solul prin rădăcini.

funcţia economică-exploatarea lemnului şi altor produse ale pădurii are un rol important
în mai multe domenii de activitate a omului.( construcţii, combustibil, mobilă)

funcţia sanitară este reprezentată prin influenţa pădurii asupra topoclimatului

(temperatura aerului, vântul, ionizarea şi purificarea atmosferică). această funcţie
include rolul depoluant al arborilor, de filtru de praf şi alte particule, gaze, vapori
precum şi de reducere a zgomote, provocând insomnii şi anxietate tipică locuitorilor din
zonele aglomerate.

funcţiile estetică şi recreativă(socială)

funcţia recreativă - constă în varietatea imaginilor pe care le etalează pădurea şi mai
ales în condiţiile oferite de ambianţa sa (umbră, poieni înierbate, izvoare, faună de
interes cinegetic, locuri de campare),
funcţia estetică este conferită de valorile sale peisagistice deosebite ( parcuri forestiere,
păduri-parc).
 Cauzele reducerii suprafeţelor forestiere.
5. Utilizarea pe larg a materialului lemnos în industrie( mobilă, cherestea, celuloră,hârtie)
6. Cresterea numărului populaţiei, extinderea terenurilor agricole, drumuri şi construcţii.
7. Impactul hazardurilor naturale( eruptii vulcanice, maxime şi minime termice, polei, secetă,
incendii naturale şi artificiale.)
8. Afectarea pădurilor de maladii şi vătămători.

Efectele reducerii suprafeţelor forestiere.

5. Distrugerea lumii animale şi vegetale.
6. Schimbările climatice.
7. Schimbarea structurii solului.
8. Scăderea nivelului de apă şi vapori de apă.

Măsuri de protecţie.

Măsuri de soluţionare:
-Promovarea unei politici forestiere, care să ţină cont de recomandările forurilor internaţionale
de specialitate;
-Perfecţionarea instituţiilor de gospodărire a pădurilor;
-Extinderea suprafeţelor silvice pînă la cel puţin 18-25% din teritoriul republicii. În acest sens
ar fi necesară împădurirea tuturor sectoarelor cu soluri degradate, improprii pentru agricultură;
-Protecţia nu numai a unor păduri reprezentative, ci a întregului masiv păduros actual;
-Interzicerea oricărui tip de exploatări forestiere;
-Împădurirea zonelor limitrofe ale bazinelor acvatice;
-Completarea şi modificarea legislaţiei în domeniu, introducerii unor noi instrumente
economice, financiare, tehnico-normative, penale în raporturile dintre instituţiile silvice şi
persoanele fizice şi juridice;
-Elaborarea şi implementarea unui sistem permanent de evidenţă şi monitoring a pădurilor;
-Crearea de fâşii forestiere de protecţie în cîmpurile deschise şi a spaţiilor verzi în centrele
urbane;
-Interzicerea vânatului în spaţiile forestiere;
-Modernizarea pregătirii profesionale a specialiştilor în domeniul silviculturii, reciclarea
actualelor cadre;