GENUL DRAMATIC

- trăsături -

CLASA a VIII-a
 << … teatrul e făcut din mişcare,
care este spiritul artei actorului,
din cuvinte, care formează corpul
piesei, din linie şi culoare, care
sunt sufletul decorului scenic, din
ritm, care este esenţa dansului. >>
( Gordon Craig – Arta teatrului )
“O scrisoare pierdută”
de I.L.Caragiale

Scene din spectacol - 1928

GENUL DRAMATIC cuprinde
operele literare create pentru a putea fi
reprezentate pe scenă prin intermediul
acţiunii directe a personajelor în faţa
spectatorului.
• Etimologic , drama înseamnă acţiune.
• Dramaturgul nu povesteşte faptele, ci le lasă să
se desfăşoare în faţa spectatorului .
• Astfel, ideile şi sentimentele autorului reies
indirect ; ele vor fi deduse de către spectator
( cititor) după vizionarea (lectura) spectacolului.
STRUCTURA FORMALĂ
• ACT – subdiviziune a unei piese, care
cuprinde mai multe scene. Între acte sunt pauze , cu
scopul schimbării decorului.
• SCENĂ – subdiviziune a unui act , care surprinde o
singură întâmplare, într-un cadru neschimbat. Este
delimitată de intrarea sau ieşirea unui personaj din
dialog.
• TABLOU - cuprinde un dialog sau un monolog al unui
personaj în cadrul aceleiaşi scene, desfăşurat într-o
anumită parte a decorului .
 ACŢIUNE
MODURI DE EXPUNERE
• Spaţiul şi timpul sunt limitate.
• Numărul personajelor este, de asemenea, limitat.
• Acţiunea este bine organizată, concentrată în jurul unui
conflict puternic.
• Textul dramatic este o succesiune continuă de replici,
deci textul este integral dialogat.
• Dialogul este modul de expunere caracteristic, dar
adeseori este folosit monologul.
• Descrierea , ca mod de expunere , poate să apară în
indicaţiile scenice sau în replicile personajelor.
 SUBIECTUL DRAMATIC
• Acţiunea se derulează pe scenă prin faptele şi
dialogul personajelor. Ea este structurată în :
expoziţiune
conflict sau intrigă
desfăşurarea acţiunii
punct culminant
deznodământ
şi cuprinde o succesiune de evenimente care se
dezvoltă în jurul conflictului dramatic.
 AUTORUL
• Personajele iau locul autorului .
• Autorul se manifestă direct doar prin indicaţiile
scenice şi de regie , iar indirect prin textul său .
• INDICAŢIILE SCENICE (didascalii)
Sunt indicaţiile pe care le face autorul şi care se
află intre paranteze ; ele se referă la timp,spaţiu,
gestică, decor sau jocul actorilor.
Ajută la transpunerea textului în spectacol .

• REPLICA este un enunţ de mărime variabilă,

rostit de un personaj, în cursul unui dialog.
 SPECII DRAMATICE
• COMEDIA – specie a genului dramatic, în versuri sau
în proză , cu un conflict aparent puternic şi un
deznodământ vesel , care provoacă râsul prin
surprinderea moravurilor , a unor tipuri umane sau a
unor situaţii neaşteptate
• TRAGEDIA – specie a genului dramatic , în versuri
sau în proză , cu un conflict foarte puternic şi un
deznodământ nefericit
• DRAMA – specie a genului dramatic , în versuri sau în
proză , cu un conflict puternic şi un deznodământ grav,
în care elementele tragice se împletesc cu cele comice
Caragiale –veşnic actual

Scene din spectacol - 2003

 SĂ RECUNOAŞTEM
UN TEXT DRAMATIC !
 Citeşte cu atenţie textul pentru a răspunde cerinţelor :
IORDACHE ( şade pe un scaun şi dă un brici la piatră , fredonând ) : “ Că mă
cere, mamă, cere. – Cine ... Te mai cere? – Şi mă cere d-un bărbier...”
PAMPON (intrând prin fund ) : Aici este frizăria lui d. Nae Girimea ?
IORDACHE ( sculându-se politicos ) :Da, poftiţi ... Barba ? Părul ?
PAMPON : Nimic.
IORDACHE : Atunci , poate ,vă spălaţi la cap ?
PAMPON : Eu nu mă spăl niciodată la cap , pentru că sufăr de ...
IORDACHE : De măsea ? Ştii cum ţi-o scoţ ? Odată ... Pac !
PAMPON : Ei , nu de măsea ... sufăr de bătăi ...
IORDACHE : De bătăi ? ... Ştii cum le ...
PAMPON : Ei ! Lasă-mă-n pace , omule ; nu mă spăl la cap pentru că sufăr
de bătăi de inimă . Înţelege odată că n-am venit pentru alişveriş.
IORDACHE : Atunci , pentru ce ?
PAMPON : Am o trebuinţă cu d. Nae Girimea ... Nu cumva eşti dumneata ?
IORDACHE : Nu , eu sunt calfă ... ( I.L.Caragiale , D-ale carnavalului )
1. Precizează genul şi specia literară cărora le
aparţine fragmentul citat.
2. Prezintă personajele din text şi relaţia dintre
acestea.
3. Realizează caracterizarea succintă a lui
Iordache.
4. Menţionează modul de expunere folosit în
scrierea operei “D-ale carnavalului”.
5. Transcrie două indicaţii scenice.
6. Explică rolul semnelor de punctuaţie.
 RĂSPUNSURI
1. Textul citat aparţine genului dramatic , specia
literară – comedie.
2. Personajele care apar în text sunt :
Iordache , bărbier, calfă în frizeria lui Nae Girimea şi
Pampon care vine la frizerie pentru a discuta o
problemă cu Nae Girimea şi nu pentru a beneficia de
serviciile bărbierului.
3. Caracterizarea lui Iordache :
- politicos (“ sculându-se politicos”);
- serviabil (“Da, poftiţi ... Barba ? Părul ?”)
- volubil (“ Că mă cere, mamă , cere ...”)
 RĂSPUNSURI
3. Modul de expunere prezent în text este dialogul.
4. Indicaţii scenice : “ şade pe un scaun şi dă un brici
la piatră, fredonând “ ; “ sculându-se politicos”.
5. Semnele de punctuaţie redau diferite tipuri de
intonaţie referitoare la stările sufleteşti ale
personajelor ( expresivitatea virgulei şi a
enunţurilor exclamative sau interogative ).
Punctele de suspensie marchează , fie o
întrerupere , fie o pauză mai mare şi exprimă
ezitarea , întârzierea voită a continuării
comunicării . Indică oralitatea textului.