PREZENTARE DE:

ELENA MOISE -educatoare

GPN MAXENU
Com. TINTESTI
Jud. Buzau
INSEMNELE ROMANIEI

IMNUL- “Desteapta-te, romane”

 STEMA ROMANIEI

Toti romanii ar trebui sa stie deja cum arata stema actuala a Romaniei. Iata cum este insa
descrisa in cuvinte aceasta stema:
Stema Romaniei simbolizeaza statul roman national, suveran si independent, unitar si
indivizibil si se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic.
Scutul mare, pe albastru, are o acvila de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul si ghearele rosii,
cu aripile deschise, tinind in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara dreapta o sabie, iar in
gheara stinga un buzdugan.
Pe pieptul acvilei se gaseste scutul mic sfertuit cu insitiune:
a) in primul cartier este stema Tarii Romanesti: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul si
ghearele rosii, tinind in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotita de un soare de aur la dreapta si
de o luna noua de aur la stinga;
b) in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bour negru, insotit de o stea de aur
intre coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta si de o luna conturnata la stinga,
ambele de argint;
c) in cartierul trei este stema Banatului si Olteniei: pe rosu, peste valuri naturale, un pod de
aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur tinind un palos in laba dreapta din
fata;
d) in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul si Crisana: un scut taiat de un
briu rosu ingust; in partea superioara, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur, iesind din
briul despartitor, insotita de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stinga;
in partea inferioara, pe aur, sapte turnuri rosii, crenelate, dispuse pe doua rinduri, patru si trei;
e) in insitiune sint reprezentate tinuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontati,
cu cozile ridicate.
 LEGENDA TRICOLORULUI
Andrei CIURUNGA

Cind Tudor Vladimirescu, marele nostru revolutionar de la 1821, a ridicat Tara, chemind-o la lupta
impotriva exploatarii boieresti dinauntru si a vrajmasilor din afara, dintr-unul din satele oltenesti de la munte a
pornit, pentru a se inrola in oastea pandurilor si un gospodar cu numele Dragomir, tata a trei fetite, una mai isteata
ca alta.
Inaintea plecarii, omul si-a imbratisat nevasta si pe cele trei fete, iar acestea din urma i-au daruit cite o
amintire lucrata de mina lor, ca s-o poarte drept talisman.
Fata mai mare i-a dat o batista albastra aidoma ochilor ei, cea mijlocie una galbena ca pletele sale, iar fata
mai mica, Ileana, i-a intins cu sfiala una alba; ea n-a mai avut timp sa vopseasca batista, asa cum a vazut c-au
facut surorile cele mari.
Dragomir a luat cu multa dragoste darurile copiilor sai, a pus cele doua batiste colorate in cate un
buzunar al mantalei, iar pe cea alba, curata ca sufletul Ilenutei, a ascuns-o in buzunarul de la piept al vestonului.
Asa a pornit viteazul la oaste, cu increderea ca el si miile de panduri vor scapa tara de asuprirea boierilor
si de sabia otomanilor, chemati in graba de stapanire sa-i dea ajutor impotriva romanilor rasculati. Dragomir s-a
luptat ca un leu, dar iata ca, in cea mai crancena dintre batalii, un glonte i-a strapuns inima. A cazut cu fata la
dusman, asa cum mor de milenii eroii acestui pamant
Tovarasii sai de lupta, inainte de a-I ingropa dupa datina, i-au cercetat buzunarele, cu gandul de a le duce
alor sai, "in satul din munti, ' obiectele pe care le-ar fi gasit asupra eroului. Dar Dragomir nu avea prin buzunare
nimic altceva decat cele doua basmalute date de fetele marisoare, iar in cel de la piept ortacii au dat peste
batistuta Ilenei, care nu mai era alba ca la inceput, ci rosie ca focul, patrunsa de sangele tatalui ei.
Vitejii au luat cele trei bucati colorate, care acum erau una rosie, una galbena si a treia albastra, le-au legat
intre ele si le-au prins in vairful unei ramuri rupte dintr-un stejar. Cu acest simbol  in frunte, au luptat mai departe
pandurii.
Si de-atunci - asa ne spune legenda - steagul armatei romane cuprinde aceste trei culori laolalta. Sub
faldurile for s-au facut si razboiul Independentei, si marea noastra Unire.
 Desteapta-te, romane
     
      Deşteaptă-te, române, din somnul cel de
moarte,
      În care te-adânciră barbarii de tirani
      Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
      La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
   
  Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
      Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,   De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
      Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un       Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
nume       Când patria sau mama, cu inima duioasă,
      Triumfător în lupte, un nume de Traian.       Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
       
      Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,       N-ajunge iataganul barbarei semilune,
      Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;       A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
      Un glas el mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,       Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
      Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din       Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.
câmpii.    
          N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
      Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,       Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
      Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,       Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
      Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,       Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
      "Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi.    
       
      Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate       Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
      Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi       Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
      Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,       Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
      Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.       Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
       
      O mamă văduvită de la Mihai cel Mare       Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
      Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,       Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
      Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,       Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
      În astfel de pericul s-ar face vânzători.       Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.
       
1 Decembrie 1918- Alba Iulia
Marea Unire
Romanii merg la Alba Iulia

S B
I R
B A
I S
U O
V

B B
U I
C S
U T
R R
E I
S T
T A
I
Arad
Am o tara ca-n poveste Cu izvoare cristaline
Cu cununi de brazi pe Bogatii, in fund de mine
creste
Si cu oameni ce muncesc
Si cu holde aurii,
Eu de-aceea o iubesc!
Pe intinsele campii
DELTA
D
U
N
A
R
I
I
Bucuresti-Capitala Romaniei
Brasov-Castelul Bran
SINAIA-CASTELUL PELES
SIBIU IASI
CONSTANTA
ORADEA
SUCEAVA- MANASTIREA MOLDOVITA
HUNEDOARA
Mult imi place si-mi
iubesc
Portul nostru romanesc
Drag mi-e cantecul si jocul
Ce rasuna in tot locul…
 GIURGIU OLTENIA

MARAMURES

TISMANA
 MARAMURES

MOLDOVA
SIBIU
 BRASOV

IALOMITA
OLTENIA
AMINTIRI DIN ROMANIA