COLEGIUL TEHNIC DIMITRIE LEONIDA

BUCUREȘTI
 
PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENȚELOR
PROFESIONALĂ NIVELUL III
 
 
CALIFICARE: TEHNICIAN MECATRONIST
TEMA: DISPOZITIV DE STIVUIT
MATERIALE
ELEV:CHIȘ MIHAI BOGDAN, CLASA A-XII-A D 
ÎNDRUMATOR PROIECT:PROFESOR D-NA GRĂMESCU DIANA
VIRGINIA
 
2012
Argument
Capitolul I CUPRINS
1.1Descrierea dispozitivului de stivuit materiale
Capitolul II
Descrierea funcțională a dispozitivului de stivuit materiale
2.1 Schema electropneumatică
2.2 Elementele componente ale dispozitivului de stivuit materiale
3.1 Funcționarea schemei dispozitivului de stivuit materiale
3.2 Ciclograma de funcționare dispozitivului de stivuit materiale
Explicarea ciclogramei
Capitolul IV
Descrierea funcțională a elementelor pnumatice și electrice utilizate în
acționarile electropenumatice
Capitolul V
Etape de lucru la standul festo didactic
Capitolul VI
Norme de sănătate și iginena și securitate in laboratorul de
mecatronică
Bilibiografie
 
 Avantaje și dezavantaje ale acționărilor pneumatice

Acționările pneumatice și-au găsit aplicația în domeniul de tehnici extreme de variate

pentru cele mai diferite scopuri:
Avantaje
-Datorită vitezelor de lucru și de avans mare, precum și momentelor de inerție mici,
durata operațiilor este mică .
-Utilizând elemente logice sau convertoare electro-pneumatice se pot realiza instalații
cu funcționare în ciclu automat , care oferă productivitate .
-Forța,momentul și viteza motoarelor pneumatice pot fi reglate ușor , utilizând
dispozitive simple .
-Transmisiile pneumatice permit porniri, opriri dese, fără pericol de avarie .
-Aerul comprimat este relativ ușor de produs și de transportat prin rețele ,este
nepoluant si neinflamabil .
-Întreținerea instlațiilor pneumatice este ușoara dacă se dispune de personal calificat.
Dezavantaje ca orice sistem de acționari pneumatice prezintă si următoarele
dezavantaje.
-Datorită limitării presiunii de lucru , forțele și momentele oferite de motoarele
pneumatice sunt reduse .
-Compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisă a parametrilor de funcționare.
-Aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura
erozivă și abraziuni, precum și la coroziunea componentelor.
 Capitolul II
Descrierea funcțională a dispozitivului de materiale
2.1 Schema electropneumatică
2.2 Elementele componente ale dispozitivului de stivuit materiale
 
2- cilindrii cu dublu efect cu frânare la ambele capete de cursă

2- distribuitori 5/2,cu acționare manuală pilotat cu solenoid și revenire cu arc(Y1,Y2)

2-compresoare de aer de alimentare

5- relee(K1,K2,K3,K4,K5)

2- relee de comandă distribuitor(Y1,Y2)

1-buton de acționare fără reținere(S1)

10-întrerupătoare normal deschise (K1,K2,K3,K4,K5)

3- întrerupătoare normal închise(K3,K4,K5)

4-senzori magnetici de proximitate(A1,B1,A0,B0)

2-surse 24V

2-surse 0V
 Capitolul III
 
3.1 Funcționarea schemei dispozitivului de stivuit materiale
 Se acționează butonul fără reținere S1 care pune sub tensiune releul K1 de pe
linia întai care la rândul sau închide întrerupătoarele normal deschise K1 de pe
liniile 2,4 și respectiv 14. Întrerupătorul K1 de pe linia 14 pune sub tensiune
releul de comandă Y1 al distribuitorului 5/2 cu acționare manuală pilotat cu
solenoid si revenire cu arc.
Acesta comută la camera 1 a distribuitorului care duce la ieșirea tijei
cilindrului cu dublu efect, cu frânare la cap de cursă. Tija cilindrului ajunsă la
capăt de cursă, activează senzorul magnetic A1 care pune sub tensiune releul K2
și închide întrerupătoarele normal deschise de pe liniile 5,7 si respectiv 15.
Acestea pun sub tensiune releul de comandă Y2 de pe linia 15.
Releul de comandă Y1 de pe linia 14 comută pe camera 1 a celui de-al doilea
distribuitor 5/2, care duce la ieșirea tijei cilindrului doi care și el la randul său
activează senzorul de proximitate magnetic B1 care pune sub tensiune releul K3
de pe linia 7 care închide întrerupatoarele normal deschise de pe liniile 8, 10 și
deschide întrerupătorul normal deschis K3 de pe lina 14. Acesta nefiind conectat
la curent distribuitorul Y1 revine la poziția ințială prin intermediul arcului.
Releul K4 de pe linia 10 închide întrerupând întrerupătorul normal deschis K4
de pe linia 13 și deschide K4 de pe linia 15. Linia 15 nefiind conectată la curent
distribuitorul Y2 revine la poziția ințială datorită arcului și atunci tija cilindrului
revine la forma ințială.
 3.2 Ciclograma de funcționare dispozitivului a de stivuit materiale

La momentul t1 tija cilindrului A este în repaus până la momentul t2 ,iar cilindrul B este
în repaus de la momentul t1 la t3.
La momentul t2 tija cilindrului A iese la capăt de cursă la momentul t3 ,iar cilindrul B
este în repaos de la momentul t2 la t3.
La momentul t3 tija cilindrului A rămâne la capăt de cursă până la momentul t5,iar tija
cilindrului B iese la capăt de cursă la momentul t4.
La momentul t4 tija cilindrului A rămâne la capăt de cursă până la t5,iar tija cilindrului B
revine la forma ințială.
La momentul t5 tija cilindrului A revine la forma inițială până la t6,iar cilindrul B este
repaus pana la t7.
Etape de lucru la standul festo didactic :

1) Pregătirea elementelor montajului(materialele necesare).

2) Așezarea componentelor pe placa de lucru.

3) Realizarea circuitului pneumatic prin conectarea furtunurilor.

4) Alimentarea montajului cu aer comprimat.

5) Executarea reglajelor pentru buna funcționare.

  Capitolul VI

Norme de sănătate și iginenă și securitate în laboratorul de mecatronică:

-la locul de muncă se va folosi un iluminat adecvat.
-se va folosi halat de protecție pe toata durata activităților.
-în laborator este obligatorie existența unui stingător de incendii.
-nu se vor atinge firele neizolate ce sunt străbătute de curent electric.
-încăperea sau laboratorul trebuie să fie foarte bine ventilat și aerisit.
-în caz de incendiu se va apela la alarma de incendiu și se va folosi stingatorul cu praf sau spumă. De preferat este să se întrerupă curentul electric de la tabloul principal.
-compresorul nu trebuie să fie mutat sau lovit cand are aer în el deoarece există pericol de explozie. De asemenea în jurul lui nu se vor ține obiecte inflamabile.
-înainte de a porni unitatea de preparare a aerului, trebuie verificate dacă toate furtunurile sunt introduse adecvat.
-pentru funcționarea adecvată a sistemului trebuie să fim siguri că presiunea este peste 2,5 bari; de asemenea trebuie să ne asigurăm că avem curent electric
-golirea compresorului se va face cu grijă, fără a lovi sau zgâria condensatorul.
-trusa medicală este indispensabilă in laborator.
În cazul nerespectării normelor de protecție a muncii, utilizatorul se afla în pericol de accidentare!!!
 Bilibiografie
“Mecatronica”-manual pentru clasa a XI-a,
de Liana Iva;cu, Doina Dick, Nicoleta Fediuc, Silviu
Frandos, Luminița Marin, Vasilica Popa, Mariana
Robe, Cristina Ștefan, Sorin Stan
“Mecatronica”-indrumar pentru lucrari de laborator-
clasa a XI-a
de Liana Ivașcu, Doina Dick, Nicoleta Fediuc, Silviu
Frandos, Luminița Marin, Vasilica Popa, Mariana
Robe, Cristina Ștefan, Sorin Stan
“Fundamentals of mechatronics”
de Festo Romania, Festo Didactic Germania