COMBATEREA

VIOLENTEI
MOTTO: “VIOLENTA ESTE IMORALA PENTRU CA
EA PRIESTE MAI DEGRABA URII DECÂT
DRAGOSTEI. EA DISTRUGE COMUNITATEA SI
FACE FRATERNITATEA IMPOSIBILA.
VECHEA LEGE OCHI PENTRU OCHI ÎI
LASA PE TOTI ORBI”!
(MARTIN LUTHER KING JR.)
• Asa numita criza a adolescentei se refera, pe de o
parte, la negarea de catre preadolescent si adolescent a
identitatii sale de copil – de care se desparte cu dificultate
– si, pe de alta parte, la revendicarea unei noi identitati
care sa-l includa în lumea adultilor.

• Aceasta tranzitie, considerata de adulti ca fiind uneori

violenta, dar aproape totdeauna grabita, complica
relatiile între parinti si copii si, la nivel general, între
adulti si copii.
 Este lesne de înteles faptul ca nevoia de putere si prestigiu
coreleaza puternic cu refuzul anonimatului si cu dorinta de a
se diferentia de colegi prin autoafirmare agresiva.

Pentru a contura personalitatea elevului violent trebuie sa

luam în consideratie o serie de factori: factori individuali,
socio-familiali, scolari, de context social.
La nivel individual,factorii care afecteaza potentialul de
violenta al elevilor, determinându-le comportamen-te violente,
includ caracteristici biologice, genetice, psihologice si sociale.

Manifestarile violente pot aparea înca din copilarie, la

vârste mici, fiind influentate în diferite grade de mediul
familial, de grupul de apartenenta sau de alti factori de
natura sociala si culturala.
 Literatura de specialitate mentioneaza o
serie de atribute ale elevului
cu comportament violent, cum sunt: nivel
scazut de încredere în sine; nevoia
de dominatie si control; forta fizica;
valorizarea agresivitatii în rezolvarea
conflictelor; mecanisme specifice de a face
fata provocarilor; empatie scazuta; impact
social ridicat, dar neacceptat; abilitare
sociala.
 Iata ce trasaturi individuale li se
atribuie elevilor violenti:
 prezinta probleme de
comunicare;
 au toleranta scazuta la
frustrare;
 resimt dificultati de adaptare
la disciplina scolara;
 au o imagine de sine negativa;
 prezinta instabilitate
emotionala;
 instabilitate motrica;
 dificultati de concentrare;
tulburari psihice grave.
 Ce valorizeaza pentru sine un elev violent?

o Sa se bata, „ca doar nu e fraier”;

o Sa para dur, sa produca celorlalti frica;
o Sa fie sef, sa aiba putere asupra colegilor si sa fie
ascultat;
o Sa socheze;
o Sa fie admirat;
o Sa umble/sa-si petreaca timpul în grup
(cu „gasca mea”).
• Pentru elevii violenti, distanta între furie si comportament violent
este foarte scurta si rapida. Capacitatea lor de a considera medierea
ca alternativa în gestionarea conflictelor este mult mai redusa sau
chiar respinsa, ei cautând sa creeze situatii conflictuale pentru a
putea reactiona violent.
• Asteptarea sau amânarea este frustranta. Ei sunt perceputi ca
indisciplinati, scandalagii, cu nevoie acuta de singulari-zare,
conflictuali, inadaptati la scoala si la regulile ei.
• Elevii violenti prefera grupul mic, în care ei se simt solidari prin
împartasirea acelorasi valori. În grup ei se simt liberi, se definesc
conform standardelor personale, fara ai fi respinsi sau criticati.
• Se considera ca baietii intra în conflicte sau se bat mai ales
pentru afirmarea masculinitatii, pentru status într-un grup,
pentru rivalitate; fetele manifesta acelasi comportament de
violenta fizica pentru raporturi în plan afectiv, fie de
concurenta (pentru o nota, pentru atentia aceluiasi baiat etc.), fie
pentru apararea unor relatii de prietenie.
• Ca urmare, putem concluziona ca exista o dimensiune de gen a
fenomenului de violenta scolara, care trebuie luata în
considerare atât în ceea ce priveste considerarea unor
comportamente ale elevilor ca fiind violente, precum si în
elaborarea masurilor de corectare si prevenire a unor astfel
de cazuri în spatiul scolar.
 Elevii violenti admit ca nu
poseda capacitatea de a tine
sub control impulsivitatea sau
ca au un control redus.
 Amenintarea cu violenta poate tine elevii departe de
scoala, frica având un impact serios asupra calitatii vietii
elevilor si asupra dezvoltarii lor. Cu cât copilul este
victimizat mai des, chiar în cazul faptelor de violenta
minora, cu atât lumea îi apare mai opaca, mai
dezorganizata, mai violenta.

Sentimentul de nesiguranta al elevilor are la baza

experienta victimizanta reala.

Elevii victimizati prezinta un risc mare de

performanta scolara de nivel scazut, absenteism, îsi
neglijeaza îndatoririle scolare, sunt tentati sa abandoneze
scoala sau chiar sa adere la grupuri cu activitate
delincventa.
 Prin violenta întelegem orice forma de manifestare a unor
comportamente ca:
 exprimare neadecvata sau jignitoare, um ar fi:
poreclire
tachinare
ironizare
Imitare
Amenintare
hartuire;
Bruscare
Împingere
Lovire
ranire;
comportament care intra sub incidenta legii (viol, consum / comercializare de
droguri, vandalism, furt);
ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj, atitudine sau
conduita I reverentioasa fata de cadrul didactic);
 comportament scolar neadecvat: întârzierea la ore, parasirea clasei în
timpul orei, fumatul în scoala, provocarea de stricaciuni cu buna stiinta si
orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar în
vigoare.
DUM SPIRO, SPERO !