Tema 3.

Mijloace pentru măsurarea mărimilor geometrice (4 ore)

3.1 Mijloace pentru măsurarea lungimilor

3.2 Aparate comparatoare
3.3 Mijloace pentru măsurarea nivelului
3.4 Mijloace de măsurare a volumelor (dozatoare volumetrice
 Este o măsura in toate"
(Est modus in rebus)

CUM MASURAM PENTRU A APRECIA CORECT DIMENSIUNILE

LUCRURILOR CE NE INCONJOARA?
 Măsurarea este o operaţie sau un proces metrologic prin care, cu ajutorul unui
mijloc de măsurare(instrument, aparat) şi în anumite condiţii, se determină valoarea
unei mărimi date, exprimată printr-o unitate de măsură dată.
Controlul include şi ideea de calitate, deoarece, pe lângă măsurare, presupune
şi un proces de comparare a valorii dimensiunii cu o valoare de referinţă.
Verificarea este o noţiune apropiată de noţiunea de control.
În practică noţiunile de măsurare, control şi verificare se folosesc fără o de­limitare
precisă.
 Când măsurarea se efectuează cu o mare atenţie şi valoarea efectivă sau
abaterea efectivă determinată, se înregistrează într-un certificat, se execută
certificarea.
Calitatea unui produs este determinată de caracteristicile sale, care sunt
evaluate prin măsurare şi control. Măsurarea unei mărimi presupune stabilirea
valorii acesteia, controlul sau verificarea prevede în plus faţă de măsurare şi
compararea valorii efective stabilită prin măsurare au valoarea prescrisă în
documentaţia tehnică a produsului.
Unitatea de Măsura a Metode de măsurare a lungimilor
Lungimii:
Metrul (m)
Metrul este una din cele 7 unități de baza a Sistemului
International de Unități de Măsura (SI).
Multiplii metrului sunt:
decametrul (dam), hectometrul (hm) şi kilometrul (km).
Submultiplii metrului sunt:
decimetrul (dm), centimetrul (cm) şi milimetrul (mm).
 Metrul etalon - prototip internaţional: este o bară executată dintr-un aliaj
cu 90%Pt şi 10% Ir, cu secţiunea în formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu latura
de 20 mm. La capete are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa dintre
reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C.

Metrul etalon - prototip naţional: este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj
ca şi prototipul internaţional, având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul
6c şi este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie
 Metrul, etalonul pentru măsurarea lungimii, a fost „invenția” unui călugăr
francez, abatele Gabriel Mouton. În 1670, el a propus ca unitate de bază
pentru calcularea distanței metrul, care reprezenta matematic o zecime de
milionime din lungimea meridianului care trece prin Paris de la Polul Nord
spre Ecuator. Dar de-abia peste aproape 130 de ani, în 1799, în timpul lui
Napoleon Bonaparte, metrul a primit recunoaștere internațională,
astronomul Laplace fiind cel care a prezentat Academiei Franceze de Științe
o bară de un metru, turnată dintr-un aliaj foarte dur, de platină și iridium,
rezistent la variații de temperatură.
Atenţie: decametrul se notează dam, pentru că dm se foloseşte pentru decimetru.
Cât este fiecare?
1 dam = 10 m
1 hm = 100 m
1 km = 1000 m
1 dm = 0,1 m
1 cm = 0,01 m
1 mm = 0,001 m
 METODE DE MASURARE A LUNGIMILOR
Mijloace de măsurare:
masuri de lungime:
 cu repere
 terminale
instrumente pentru măsurat si controlat lungimi:
 cu rigla si cursor
 cu șurub micrometric
Instrumente pentru măsurarea lungimilor
Măsuri cu repere:
Instrumente:
 Rigle: - rigide
- articulate
 Rulete
 Panglici
Măsuri de lungime terminale sunt utilizate ca mărimi etalon la măsurarea și reglarea aparatelor
de măsurat
Masuri terminale:
- cale;
- Cale plan paralele;
- Calibre;
- Lerene pentru grosime.
RIGLA GRADATA
Se utilizează la măsurarea lungimilor in timpul prelucrării pieselor sau la verificarea finala
a acestora, precum si la operații de trasare.
In funcție de lungime, riglele pot fi:
normale, cu lungimea L= 500 … 5 000 mm;
scurte, cu lungimea L= 200 … 400 mm.
Fig.11.1.1.3.Eroarea de citire(0,5 mm)

Fig.11.1.1.4.Ruletă Fig.11.1.1.5.Riglă
metalică
 Aparate si instrumente pentru masurarea si controlul lungimilor

Denumire instrument Dupa precizie Dupa destinatie

Subere 0,1;0,02; de exterior
0,05mm de interior
de trasat
Micrometre 0,01mm de exterior
de interior
speciale
Comparatoare cu 0,01;0,002;
cadran 0,0001mm
 Șublerul

Este cel mai răspândit mijloc pentru măsurat lungimi și este format dintr-o riglă
cu scară gradată și un cursor cu vernier. Precizia de măsurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02
mm;0,01.
Rigla este gradată în mm, iar vernierul este gradat în funcție de precizia de
măsurare a șublerului.
Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; 500; 800; 150: 2000 mm.
Fig.11.1.1.6.Citirea dimensiunii măsurate cu șublerul
Citirea dimensiunii măsurate cu șublerul se face astfel: la numărul de mili­metri de pe
rigla gradată depășiți de reperul zero de pe vernier se adaugă o fracțiune care se
stabilește în felul următor. Se observă a câta diviziune de pe vernier se aliniază cu una de
pe rigla șublerului și se înmulțește cu precizia de măsurare a șublerului. Gradarea
vernierului este făcută astfel încât să ușureze citirea, fracțiunii de milimetru indicată de
vernier.
După destinație, șublerele sînt de mai multe feluri:
După destinație, șublerele sunt de mai multe feluri:
> șublere de exterior și interior;
> șublere de adâncime;
> șublere de trasare;
> șubler pentru roți dințate.
Șublerul de exterior și de interior este utilizat la măsurarea dimensiunilor exterioare şi a
celor interioare. Unele tipuri de șublere au în plus o tijă pentru măsurarea adâncimii. La
măsurările interioare se adaugă la dimensiunea citită pe șubler valoarea dimensiunii A (mărimea
ciocurilor șublerului). Valoarea dimensiunii A este dată în funcție de limita superioară de
măsurare L a șublerului. La șublerele de fabricație mai recentă pentru măsurarea interioarelor
nu mai este necesar a se adăuga mărimea ciocurilor întrucât limita inferioară de măsurare este
zero.
Fig.11.1.1.7.Şublerul de exterior şi de interior
Fig.11.1.1.15. Șublerul de trasare

Fig.11.1.1.18. Şublerul pentru canale

Fig.11.1.1.19.Tehnici de măsurare cu şublerul
Partile componente ale sublerului
1 – rigla gradata
2– surub de fixare
3 – cursor
4 – surub de blocare
5, 6 – ciocuri scurte
7, 8 – ciocuri lungi
9 – vernier
10 – dispozitiv de avans fin
11 – tija
 Micrometrele sunt aparate de măsură a lungimilor bazate constructiv pe folosirea unui
mecanism micrometric format dintr-o asamblare filetată, care transformă mişcarea de
rotaţie a şurubului micrometric într-o deplasare liniară a tijei micrometrului.
După destinaţie, micrometrele pot fi:
de exterior;
de interior;
de adâncime;
speciale (pentru table, ţevi, filete, roţi dinţate etc.).
Micrometrul de exterior. Brațul cilindric este gradat din 0,5 în 0,5 mm, divizi­unile succedîndu-se de o parte
şi de alta a unei linii generatoare. În interiorul ţului cilindric se află dispozitivul micrometric format dintr-o
asamblare filetată cu pasul 0,5 mm. Piulița este fixă, iar şurubul este solidar la un capăt cu tamburul gradat,
iar la celălalt capăt cu tija micrometrului. Tamburul este prevăzut cu o sca­ră circulară cu 50 de diviziuni. La
o rotaţie completă a tamburului, întregul an­samblu tambur-şurub, se deplasează liniar cu un pas, deci cu 0,5
mm. La o rotaţie a tamburului cu o diviziune de pe scara circulară deplasarea tijei este de 0,01 mm, valoare
care reprezintă şi precizia de măsurare a micrometrului.
Piesa de măsurat este cuprinsă între tijă şi nicovală, deplasarea tijei făcându-se prin acţionarea dis­
pozitivului care limitează forţa de măsurare. Micrometrele de exterior se constru­iesc pentru următoarele
domenii de măsurare: 0 ... 25 mm; 25 ... 50 mm şi în conti­nuare din 25 în 25 mm.
 Fig.11.1.1.22.Micrometrul de exterior
Fig.11.1.1.21.Micrometre de exterior
 Pârțile componente si măsurarea cu micrometrul:

1 - corp in forma de potcoava

2 – nicovala
3 – tija șurubului micrometric
4 – dispozitiv de fixare a tijei
5 – brațul cilindric
6 – tambur
7 – dispozitiv de limitare a apăsării
Pe brațul cilindric se deosebesc doua scări gradate: scara
milimetrilor numerotata din 5 in 5 mm si scara jumătăților de
mm nenumerotata; scara gradata de pe tambur este un vernier
cu ajutorul căruia se citesc sutimile de mm
 Citirea la micrometre
Dimensiunea masurata cu micometrul se citeste in punctul de intersectie
dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului . Pe
cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm, la care se adauga sutimile de
milimetru citite pe tambur. Exemplele de citire la micrometre cu scara directa sunt
date in figura 16, iar la cele cu scara inversa in figura 1.
 4.2 Aparate comparatoare

Comparatoarele sunt aparate de masura si control utilizate pentru determinarea

abaterilor de forma , de pozitie si mai rar pentru determinarea dimensiunilor liniare.
Clasificarea comparatoarelor
Dupa modul constructiv:
•mecanice;
•optice;
•electrice;
•Pneumatice.
Dupa precizia de masurare:
•comparator mecanic obisnuit precizia 0,01 mm;
•minimetru,ortotest precizia 0,001 mm;
•pasametru precizia 0,02 mm

Partile componente ale

comparatorului mecanic
obisnuit
 Elementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul,mecanismul de
amplificare,mecanismul indicator si mecanismul auxiliar.
Scule.Dispozitive.Verificatoare necesare.
Pentru determinarea abaterilor de la paralelism,planitate si cilindricitate sunt
necesare:
•comparator obisnuit cu suport magnetic;
•masa de masurat;
•arbore neted;
•set de piese prismatice;
•fise de lucru.
 Se monteaza ceasul comparator pe tijele de legatura in raport cu suportul
magnetic.Se fixeaza suportul magnetic pe masa de masurare si se pozitioneaza
suprafetele de masurare.Se pune tija palpator in contact direct cu suprafata de
masurare si se regleaza comparatorul cu acul indicator la 0.Se ridica palpatorul
si se deplaseaza suprafata de masurare in urmatoarea pozitie de masurare.Se
inscrie in fisa de lucru marimea abaterii corespunzatoare determinarii.Se
procedeaza in mod similar pentru cele 3 categorii de abateri.
 4.3 Mijloace pentru măsurarea nivelului

În tehnică, nivelul se defineşte ca fiind înălţimea h la care se află suprafaţa de

separaţie a două medii cu proprietăţi fizice diferite, în raport cu un reper dat.
Dispozitivele utilizate se numesc litrometre sunt deosebit de fiabile, putând fi
utilizate şi în condiţii grele de măsurare (lichide foarte vâscoase sau lichide
agresive). În automatizările industriale, traductoarele de nivel au o largă utilizare
nu numai prin faptul că nivelul reprezintă un parametru important pentru
desfăşurarea anumitor procese tehnologice, intervenind astfel în numeroase
bucle de reglare, ci şi pentru posibilităţile pe care le oferă de a obţine, relativ
uşor, măsurarea indirectă a cantităţilor de materiale exprimate sub formă de
volum sau de masă
Metode pentru măsurarea nivelelor. Pentru măsurarea nivelelor de lichid se utilizează
următoarele metode:
 metode cu plutitor şi imersor;
 metoda hidrostatică;
 metoda rezistivă;
 metoda inductivă;
 metoda capacitivă;
 metoda ultraacustică;
 metode optice;
 metoda interferenţială;
 metoda nucleară;
 metoda de ionizare
 4.4 Mijloace de măsurare a volumelor (dozatoare volumetrice

Măsurarea volumelor se poate face cu:

a.Măsuri pentru determinarea volumului lichidelor,

gazelor, cantităţii de lichide străine incluse în produsele de
bază;

b.Instalaţii pentru distribuirea carburanţilor.

 a. MĂSURI DE STICLĂ
Măsurile de sticlă sunt mijloace de măsurare utilizate
în laborator, având precizie ridicată şi fiind uşor de
manevrat şi de utilizat.
Pentru a corespunde scopului pentru care au fost
construite, măsurile din sticlă trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
 sticla să fie incoloră, fără defecte, rezistentă la coroziune
şi la şocuri termice;
 dopurile să fie etanşe, robinetele în stare bună, iar
inscripţionarea măsurii să reziste în timp.
 1.CILINDRII GRADAŢI

Măsoară volume de 5,10, 25, 50, 100,

250, 500 şi 1000 ml. Cilindrii gradaţi pot fi:
de umplere, de golire şi cu dop şlefuit.
Pe cilindrii gradaţi sunt marcate:
volumul nominal şi diviziuni ale acestuia.
2.BALOANELE COTATE
Măsoară volume mari, cu precizie
crescută, având capacitate de 25, 50, 100,
200, 250, 500, 1000, 2000 ml.
Din punct de vedere constructiv, pot fi cu
dop sau fără dop, iar din punct de vedere al
măsurării, pot fi de golire sau de umplere.
Cilindrii şi baloanele se pot verifica prin
metoda gravimetrică sau prin metoda
volumică.
 3.PIPETELE
Sunt măsuri de sticlă utilizate pentru măsurarea
cantităţilor mici
de lichid. În funcţie de volumul măsurat, pipetele
se împart în
pipete şi micropipete.
Volumul măsurat de pipete se exprimă în
volumul golit din pipetă,
la temperatura de 200C.
Volumul pipetelor poate fi: 1; 2; 5; 10; 20; 25,
50; 100 ml, iar a
micropipetelor: 0,005; 0,01; 0,02; 0,05; 0,1; 0,2;
0,5 ml.
 Din punct de vedere constructiv, pipetele pot fi de umplere (cu
reper) sau de umplere şi golire (cu scară gradată).
Pentru verificare se efectuează operaţiile:
 verificarea aspectului exterior;
 determinarea capacităţii prin metoda volumetrică şi
gravimetrică;
 verificarea timpului de scurgere.
 4.BIURETELE
Sunt folosite în laborator, pentru
determinarea volumelor mici de lichide, prin
golire.
În funcţie de cantitatea de lichid golită, pot
fi biurete sau
microbiurete.
Din punct de vedere constructiv biuretele
pot fi:
 simple, confecţionate din sticlă şi prevăzute
cu robinet la capătul inferior;

 Butirometrele

Sunt utilizate în industria de

prelucrare a laptelui, pentru
stabilirea conţinutului de grăsimi. Sunt
gradate în procente. Măsurarea se bazează
pe separarea grăsimilor. Verificarea se face
prin metoda gravimetrică sau volumetrică.
 Fiolele
Sunt mijloace de măsurare utilizateîn industria
petrolieră.
Se clasifică în:
fiole gradate (a), folosite pentru măsurarea cantităţii
de impurităţi mecanice din produsele petroliere;
separarea impurităţilor se face prin centrifugare, iar
volumul unei fiole este de 125 ml;
a b fiole colectoare de apă (b), folosite pentru
măsurarea cantităţii de apă din produsele petroliere.
b. INSTALAŢII PENTRU DISTRIBUIT CARBURANŢII

1.Cisternele auto
Sunt rezervoare pentru transportul lichidelor.
Pot fi cu descărcare totală sau parţială, având unul sau mai
multe compartimente şi un volum de la 1000 la 4000 l.

2.Cisternele vagon
Transportă lichide pe cale ferată. Calibrarea lor se face prin
metoda gravimetrică sau volumetrică, iar măsurarea cu mijloace
etalon.
 3.Rezervoarele
Sunt utilizate pentru depozitatea lichidelor. Volumul
rezervoarelor, se determină prin calibrare la umplere şi golire.
Pot fi montate pe sol, la subsol sau pot fi îngropate.