Podisul Dobrogei

• Pozitie : situat in S-E tarii.

• Limite : N. : Dunarea si Delta Dunarii;
S. : granita cu Bulgaria;
E.: Marea Neagra;
V.: Dunarea.
 Geologie

Podisul Dobrogei-este o unitate de orogen in partea

nordica si o unitate de platforma in partea sudica.
Succesiunea orogenezelor a contribuit, inca din
paleozoic, la definitivarea unitatilor acestui podis, astfel :
orogeneza baikaliana este cea care a dus la individualizarea
unitatii formate din sisturi verzi (Podisului Casimcei) in timp
ce orogeneza hercinica a ridicat Muntii Macinului, cunoscuti
pentru diversitatea formelor aparute pe granituri. Partea
sudica a podisului, formata prin sedimentare, prezinta un
relief cu interfluvii netede, dar cu vai puternic adancite, cu
caracter de canion. La suprafata dezvolta un strat de loess,
cu grosimi care pot ajunge pana la 40 m.
 Tipuri de relief
- relief granitic - Muntii Macin(alt max este de 467 m-vf Greci);
- relief carstic - Pestera Gura Dobrogei;Pestera Sf. Andrei;
 Masivul Dobrogei de Nord

Culmea Niculiţelului Podişul Babadagului, calcaros.

formată prin scurgeri de lave.
 Podişul Dobrogei Centrale 

Podişul Casimcei – sisturi verzi

 Podişul Dobrogei de Sud - alt sub 200 –fundament
calcaros acoperit cu loess

Podişul Medgidiei   Podişul Oltinei   Podişul Negru Vodă

 Clima

Clima acestui podiş este temperat-continentală de tranziţie.

Totuşi, altitudinea a impus etajarea elementelor
climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori
de temperatură cuprinse între 10 şi 9 °C (mai crescute
spre deltă) şi de precipitaţii de cca 500 mm/an.
Sectorul predominat de influenţă climatică este continental
(de ariditate) cu frecvenţa crivăţului, iarna. Înspre litoral
se fac resimţite influenţe pontice afectate de brizele
marine.
 Hidrografia

 Canalul Dunăre – Marea Neagră, ce scurtează distanţele cu 400 km

şi permite accesul la apă într-o zonă semiaridă.
lacuri litorale: Teliţa şi Taiţa, Lacului Babadag, Casimcea, Lacului
Taşaul.
Cele mai mari lacuri ale României au dispunere litorală şi sunt
de tip lagună: L. Razim, L. Sinoe, L. Zmeica, L. Goloviţa.  L. Siutghiol. 
Limanurile fluvio – maritime sunt: L. Babadag, L. Taşaul, L.
Techirghiol, L. Mangalia.
Lângă Dunăre apar lacuri de luncă precum L. Oltina.
Vegetatia
Asociaţiile vegetale aparţin stepei şi silvostepei, puternic
transformată de culturile agricole. Spre nordul regiunii
silvostepa este înlocuită cu pâlcuri de pădure de stejar.
Fauna
Caracteristice stepei sunt rozătoarele precum şoarecele de
câmp, hârciogul, popândăul,
iepurele, păsările precum ciocârlia, vrabia, dropia, mierla,
potârnichea, şoimul şorecar, reptilele, insectele.
Solurile
Partea superficială terestră se succede de la clasa
molisolurilor cu tipul sol bălan dobrogean, la clasa
argiluvilsolurilor cu tipurile cenuşiu şi brun – roşcat.
 Resurse naturale
Acest podiş deţine numeroase roci folosite în industria materialelor
de construcţie: granite în Munţii Măcin şi calcare în Podişul
Dobrogei de Sud. O astă resursă importantă sunt solurile
extrem de fertile de tipul bălane dobrogene ce au încurajat
viticultura la Murfatlar, cultura cerealelor etc.
Apele Dunării sunt utilizate larg: industrial (la atomocentrala de la
Cernavodă), casnic (în marile oraşe porturi), în navigaţie
(inclusiv Canalul Dunăre - Marea Neagră) şi în sistemul de
irigaţii.
Fauna cu interes cinegetic şi peisagistic este o resursă naturală a
acestei regiuni.
 Populatia si asezarile

Aşezările din Dobrogea sunt cunoscute înca din cele mai

îndepartate timpuri şi reprezintă elemente de cotinuitate,
multimilenară pe acest teritoriu român. Mărturii stau şi astăzi
cetăţile din vetrele aşezării daco-romane de la malurile
Dunării (Aegyssus, Noviodunum). Suprafaţa acestei unităţi
estimata aproape la 3200 km2, cuprinde o populaţie de
236.709 locuitori din care 53% trăiau în mediul urban. În 2000
acesta a scăzut, ajungând la 234.034 cu o pondere de 52,3%
în mediul urban şi 47,7% în cel rural. În structura etnică a
populaţiei românii deţin 89,5%, iar celelalte naţionalităţi
10,5% dintre care lopoveni, ucrainieni, turci şi tătari.