Vlad POROCH

Daniel CIORNOHUZ
 Intrarea S.U.A. în război
• Începutul secolului XX găseşte Statele Unite şi Japonia în relaţii foarte
bune, cei dintâi sprijinindu-i pe asiatici la finalul războiului ruso-japonez,
cele două state fiind aliate şi în Primul Război Mondial. Raporturile dintre
asiatici şi americani încep să se deterioreze însă odată cu atacarea şi
invadarea Manciuriei de către japonezi, politică ce va fi atacată de către
regimul lui Roosevelt.

• Preşedintele american va stopa exporturile de fier şi oţel, apoi le va limita şi

pe cele de carburanţi pentru avioane doar la statele din emisfera vestică şi
spre Marea Britanie. Acesta poate fi considerat, de altfel, un prim atac la
adresa Japoniei, statul asiatic fiind foarte afectat din punct de vedere
economic în urma acestor măsuri.

• În iunie 1941, exportul de petrol către Japonia va fi stopat în totalitate de

către americani, asiaticii plănuind în urma acestei decizii invazia Malaeziei,
a Filipinelor, a Honk-Kong-ului şi eventual a SUA.
 Intrarea S.U.A. în război
• Fiind conştienţi de vulnerabilitatea americană în Pacific, mulţi lideri
militari îi vor cere lui Roosevelt amânarea măsurilor de limitare a
exporturilor, însă acesta le va ignora sfaturile, crezând că Japonia
se va limita la atacarea Malaeziei sau a Indiilor olandeze, siguranţa
americană neavând de suferit.

• Disperaţi de măsurile luate de americani, japonezii vor ataca baza

militară de la Pearl Harbor pe 7 decembrie 1941.

• Atacul de la Pearl Harbor (sau Operațiunea Hawaii, cum a fost

numită de către Statul Major Imperial japonez)[ a fost un atac militar,
dat prin surprindere, din partea marinei imperiale japoneze
împotriva bazei navale de la Pearl Harbor, Hawaii, în dimineața zilei
de duminică, 7 decembrie, 1941. Ca rezultat, Statele Unite ale
Americii au intrat în al doilea război mondial.
 Pearl Harbor
• Sperând să descurajeze o agresiune japoneză în Orientul Îndepărtat,
SUA își mutase sediul marinei pacifice în Hawaii și intensificase o întărire
militară în Insulele Filipine.

• Planul de atac pentru Pearl Harbor a fost inițiat la începutul anului 1941
de către amiralul Yamamoto, comandantul de atunci al flotei
japoneze. Planul său a fost acceptat de către Sediul general al marinei
japoneze după o serie de conflicte. Planul a primit aprobarea neoficială
a Împăratului Hirohito pe data de 5 noiembrie. Aprobarea oficială a fost
dată pe data de 1 decembrie.

• Amiralul  Yamamoto  a dat ordin ca atacul să aibă loc la 30 de minute

după ce Japonia transmite o notificare de 5000 de cuvinte de la Tokio la
ambasada japoneză din Washington că pune sfârșit oricăror negocieri cu
S.U.A. În felul acesta Japonia dorea pe de o parte să pară că respectă
conventiile internationale, dar pe de altă parte să aibă avantajul surprizei.
Declarația de război a apărut pe prima pagină a ziarelor japoneze pe data
de 8 decembrie.
 Pearl Harbor
• Atacul aerian asupra portului Pearl Harbor a început la ora 7:48
AM ora locală, în două valuri: primul cu 180 avioane și al doilea cu
171 avioane. Cele două valuri au durat în total 90 de minute.
2.386 americani au murit (55 civili, majoritatea de proiectile anti-
aeriene americane neexplodate care au căzut în zone populate) și
1.139 răniți. 18 vase au fost scufundate sau au eșuat, printre care
5 cuirasate. Din cele 402 avioane americane prezente la acea oră
în Hawaii 188 au fost distruse și 159 avariate, 155 dintre ele la sol.
• 55 de aviatori japonezi și 9 membri ai echipajelor minisubmarinelor
japoneze au fost omorâți, iar unul a fost capturat. Din avioanele
japoneze, 29 au fost doborâte în luptă,(9 în primul val și 20 în al
doilea val), iar 74 avariate.
 Reacția S.U.A.
• SUA au cucerit mai multe insule japoneze Iwo Jima și Okinawa si au facut ca
principalele insule japoneze să se afle în raza de acțiune a crucișătoarelor și
portavioanelor americane
• La 12 octombrie 1944 , bombardierele « B 29 » aterizează la Șaipan , cuprinzând
astfel întreaga Japonie în raza lor de acțiune începând din 20 octombrie 1944 va
avea loc o debarcare la Leyte in centrul arhipelagului Filipinelor. Armata a-6-a
comandată de MacArthur , după o serie de bătălii va ajunge în insula Luzon la 9
ianuarie 1945 iar în Manila la 10 februarie, operațiunea de recucerire a Filipinelor
a durat până la 28 iunie 1945.
• La 19 februarie , pușcașii marini debarcă pe atolul Iwo-Jima , care avea o
importanță deosebită pentru japonezi , și încă din primele două zile a debarcării
înregistrează pierderi enorme : 1200 de morți și 4000 de răniți. La 21 februarie
avioanele-sinucigașe atacă Task forte 58 care îi sprijinea pe pușcașii marini aflați
pe atol, 32 de piloți kamikaze se năpustesc asupra forțelor americane distrugând
portavionul « Bismark Sea » și avariind portavionul « Saratoga ». La 9 martie ,
japonezii lansează atacul final asupra aerodromului de pe Iwo-Jima iar cei ce nu
sunt uciși se sinucid pe loc. Dupa 7 zile americanii cuceresc complet insula iar
dupa 17 zile ei reușesc să distrugă toate forțele japoneze de pe insulă, astfel la 1
aprilie armata lui Nimitz debarcă fără probleme 50.000 de oameni în partea de
centru-vest a insulei Okinawa.
 Proiectul Manhattan
• În 1945, în plin război mondial. Japonezii, conştienţi de faptul că
ţara le va fi invadată, vor pregăti 2,3 milioane de soldaţimeniţi să
apere ţara din Pacific. Americanii estimau pierderile umane pe care
urmau să le sufere în urma invaziei la 400.000-800.000 de oameni,
motiv pentru care vor căuta o metodă prin care acest număr să fie
diminuat semnificativ.

• Astfel se dă drumul aşa-numitului „proiect Manhattan”, unde ingineri

americani, în colaborare cu omologi de-ai lor din Marea
Britanie şi Canada, vor produce bombele nucleare prin care vor fi
atacate oraşele Hiroshima şi Nagasaki. Generalul de
Armată George Marshallva cere nominalizarea câtorva ţinte, din
care vor fi alese doar două oraşe. Comitetul a nominalizat patru
oraşe, din care au fost selectate Hiroshima şi Kokura,
cu Nagasaki variantă de rezervă.
 Hiroshima şi Nagasaki
• La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, bombardarea
oraşelor era considerată un act de barbarism total. Însă, după ce
germanii au bombardat masiv Londra la începutul războiului, aviaţia
britanică şi cea americană au folosit bombele incendiare pentru a
provoca pagube imense în cinci oraşe germane, ucigând sute de mii
de civili în Hamburg, Dresda, Darmstadt, Kassel şi Stuttgart.
Răspunsul german la bombardamentele masive nu s-a lăsat
aşteptat. Conform site-ului nucleardarkness.org, SUA au bombardat
Tokyo în martie 1945, timp în care peste 100.000 de civili şi-au
pierdut viaţa.

• Până la utilizarea celor două bombe atomice care au pus capăt

războiului, peste 50 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa în cei
aproape şase ani de conflagraţie mondială. În prezent, unele bombe
nucleare care se află în dotarea celor mai puternice armate ale lumii
sunt de aproape 50 de ori mai puternice decât cele folosite la
Hiroshima şi Nagasaki.
 Hiroshima şi Nagasaki
• Adevărul "istoric" pare simplu: SUA au bombardat
Hiroshima şi Nagasaki pentru a facilita terminarea
războiului şi pentru că a fost un act justificat. Pe de altă
parte, acţiunea SUA a generat un dezastru de proporţii.
• Apocalipsa nucleară nu a început în data de 6 august
1945, ci în urmă cu câteva luni, când armata SUA a
bombardat Tokyo.
• În data de 9 martie 1945, circa 25 km pătraţi din Tokyo
au ajuns pulbere. Numărul morţilor a fost mult mai mare
decât cel înregistrat în prima zi de bombardamente în
Hiroshima. Între lunile aprilie şi iulie, bombardamentele
nu au contenit în Japonia.
 Hiroshima, Little-Boy
• În data de 6 august, Escadronul 393d B-29, pilotat de PaulTibbets, va
decola de la baza din Tinian, destinaţia sa fiind oraşul Hiroshima,
oraş pe care avea misiunea să îl distrugă. Bomba a fost armată în
timpul zborului din motive de siguranţă, iar cu 30 de minute înainte de
sosirea la destinaţie, dispozitivele de siguranţă au fost eliminate.
Radarele japoneze au detectat apropierea a trei aeronave americane,
dar, din cauza numărului redus al acestora, au decis să nu deschidă
focul. La ora locală 8:15, dispozitivul numit „Little-Boy”, ce conţinea 64
de kilograme de uraniu, a fost lansat asupra Hiroshimei, acestuia
luându-i 43 de secunde să îşi atingă ţinta. În urma impactului, 70.000-
80.000 de oameni au fost ucişi, iar circa alţi 70.000 răniţi.
• Hiroshima nu a fost o ţintă militară. Echipajul Enola Gay nu a vizat
capacităţile industriale sau strategice. Ţinta lor a fost centrul geografic
al oraşului. Bomba a fost programată să explodeze la 500 de metri
deasupra pământului, pentru a avea un efect devastator maxim.
• Mulţi japonezi au supravieţuit apocalipsei iniţiale, dar au rămas blocaţi
în casele lor de lemn, care au ars ca nişte torţe. 
Hiroshima înainte și după
 Nagasaki, Fat Man
• În dimineaţa zilei de 9 august, avionul B-29 Superfortress Bockscar,
aeronavă pilotată de maiorul Charles W. Sweeney, decola spre
Kokura , având la bord bomba numită „Fat Man”. În momentul
decolării, bomba era deja armată, dar dispozitivele de siguranţă
erau încă active.

• Odată ajunşi deasupra oraşului Kokura, membrii echipajului au

constatat faptul că datele meteorologice nu le erau favorabile, cerul
fiind în proporţie de 70% înnourat. După trei raiduri deasupra
oraşului, au decis să se îndrepte spre Nagasaki, oraşul ce
reprezenta ultima alternativă pentru bombardare. La ora 11:01,
bomba a fost lansată, după 43 de secunde ea atingându-şi ţinta.
Numărul persoanelor ucise de „Fat Man” a fost estimat la 80.000.
Nagasaki înainte și după
 Hiroshima şi Nagasaki
• Bombardamentul atomic a lăsat în spate o
moştenire separată de ororile celui de-al Doilea
Război Mondial. În săptămânile de după atacuri,
mulţi oameni sănătoşi au murit din cauza radiaţiilor.
• Este la fel de adevărat că bombardamentele menite
să aducă teroarea în casele civililor nu au fost
"inventate" de SUA. Naziştii au dezlănţuit iadul
asupra regiunii Guernica în 1937 şi au vizat oraşele
britanice în 1940. Timp de şase ani, japonezii au
bombardat Chongqing. La rândul lor, britanicii au
distrus Dresden şi alte oraşe germane, în timpul
celui de-al Doilea Război Mondial.
• Nicio campanie de bombardamente nu a fost însă
mai intensă ca atacul atomic al SUA asupra
Japoniei din 1945, soldat cu aproape 900.000 de
morţi. A rămas în istorie întrebarea: cum a fost
posbil ca o ţară care a intrat în război pentru a
salva omenirea să ucidă sute de mii de civili?
 Hiroshima şi Nagasaki
• Teroarea provocată de americani în urmă cu 70 de
ani prin atacul nuclear de la Nagasaki a fost
documentată de autoarea Susan Southard, în
cartea “Nagasaki: Viaţa după războiul nuclear”.
Supravieţuitori ai atacului cu bomba atomică şi ai
radiaţiilor generate, Wada Koichi, Nagano Etsuko,
Taniguchi Sumiteru, Do-oh Mineko şi Yoshida
Katsuji, au povestit ororile prin care au trecut şi au
mărturisit că, deşi au rămas în viaţă, au primit
eticheta “Hibakusha” (oameni afectați de explozie)
şi au devenit paria în societate, atât din cauza
desfigurării, cât şi din pricina stării lor de sănătate.

• Cunoscutul cotidian „Le Figaro" scria, la 10 august

1945, sub semnătura lui François Mauriac: „Astăzi,
după anunţarea celor petrecute la Hiroshima,
lumea ştie că materia poate să piară într-o zi în
care un om, chiar unul singur, va fi luat în sinea lui
o asemenea hotărâre." 
 Hiroshima şi Nagasaki
• Concluzia celor peste șapte decenii trecute
de la Hiroshima este ca “bomba atomică nu
ar trebui să se mai repete niciodată. “Pe
lângă victimele omorâte pe loc, impactul
radiațiilor asupra corpului uman este uriaș.
Pe termen lung, este vorba de dezvoltarea
aparitiie cancerului. Impactul asupra
populatiei este inacceptabil” a declarat
pentru NBC, James Yamazaki, medic care
a colaborat cu echipa de cercetători
americani desemnați să evalueze efectele
bombei atomice asupra corpului uman.

• Astfel, interzicerea armei nucleare a devenit

o sarcină principală a lumii contemporane,
care se luptă pentru ca o altă tragedie
asemănătoare celei de la Hiroshima și
Nagasaki să nu se mai întample niciodată.