ENTORSELE DE GLEZNĂ

 Entorsă – afecțiune rezultată în urma

distorsionării unei articulații peste limitele
fiziologice, ca urmare a unei mișcări forțate și
brutale, fără deplasare osoasă permanentă

 Luxație - afecțiune rezultată în urma distorsionării

unei articulații peste limitele fiziologice, ca urmare
a unei mișcări forțate și brutale, cu deplasare
osoasă permanentă (pierderea contactului
fiziologic dintre suprafețele osoase)

 Subluxație - deplasare osoasă permanentă cu

modificarea raportului fiziologic dintre
suprafețele osoase
Entorsele de gleznă

Epidemiologie

 printre cele mai frecvente leziuni sportive (45% din

totalul accidentelor sportive)

 6000 entorse/zi în Franța, 28000 entorse/zi în SUA

 cele mai frecvente dintre entorse

 în special în sporturi cu sărituri, cu schimbare
de direcție (sporturile cu mingea: fotbal,
rugby, baschet, volei, hockey pe iarbă /
gheață, atletism, gimnastică...)

 25% dintre traumatismele de la baschet

 LLE cel mai frecvent lezat (90%)

 Benigne cel mai frecvent

 Fractură de gleznă asociată 15%

 Anatomie

 ligamentul lateral extern – LLE (ligamentul

colateral lateral) – 3 fascicule: TFA, CF, TFP
 ligamentul lateral interne – LLI (ligamentul
colateral medial, deltoidian) –4 fascicule:
 3 grade de gravitate
 Ușoară – întindere ligamentară

 Medie - întindere ligamentară și capsulară sau

rupturi de fascicule ligamentare fără rupt caps

 Gravă – rupturi ligamentare și capsulare

(instabilă)
 Mecanism de producere

 Flexie plantară + inversie / eversie forțată

instabilitate maximă
Leziunea LLE: mișcare
de inversie forțată a
piciorului
(varus ecvin)
Leziunea LLI:
mișcare de eversie
forțată a piciorului
(valgus)
 Tablou clinic

 Durere, tumefiere, impotență funcțională

 Echimoză (semn de gravitate)

 Semne de instabilitate
(teste de laxitate)
 Sertarul astragalului (alunecare anterioară a
astragalului / talusului față de tibie) = ruptura
fasciculului anter, semn de gravitate
 Balotarea astragalului (inversie / eversie exagerată)
 Stadiul 1 (Entorsa benignă) – edem ușor, alterare
funcțională redusă / absentă, fără instabilitate
articulară; sprijin total sau parțial posibil

 Stadiul 2 (Entorsa de gravitate medie) – edem

moderat-sever, echimoză, alterare funcțională
moderată; sprijin dificil

 Stadiul 3 - (Entorsa gravă) – edem sever imediat,

echimoză, sprijin imposibil din cauza durerilor f
intense, instabilitate articulară severă
 Examenul clinic trebuie repetat între zilele 3 și
5 pentru a aprecia severitatea efectivă a
leziunilor (dificil de apreciat corect inițial,
datorită durerilor și edemului) și ajustarea
tratamentului
 Semne de gravitate
 durere sincopală
 senzație de ruptură sau de dislocare
 cracment auzit
 imposibilitatea sprijinului pe picior
 de la început, persistentă : se caută o fractură
 după un timp : entorsă probabilă
 tumefiere imediată - 10 mn
 echimoză precoce - 1 oră
 hematom plantar : fractură
 aspect de « picior umflat care atârnă »
 Entorsa prin inversie
(entorsa externă)

 cea mai frecventă (70-90%)

 afectează ligamentul colateral extern

 Tratamentul în
formele ușoare și medii

 Tratamentul funcțional este cel mai bun

(descărcare, contenție, recuperare precoce…)

 Superioritatea tratamentului funcțional

 Orteza față de ghips
 Ghipsul sau orteza față de chirurgie
 Traitementul inițial : Z0 - Z1
 Obiective :
 ↓ durerii
 ↓ edemului
 ↓ sângerării
– evitarea mobilizărilor care pot agrava leziunea

 RICE : repaus, gheață, compresie, poziție antideclivă

PRICE : + protecție : orteză și informare

 Bilanț clinic : 2 situații

 fără semne de gravitate → recuperare
 cel puțin 1 semn de gravitate (dubiu) → reevaluare Z3 – Z5
 În urgență: RICE + analgezice, AINS
 Rest: repaus
 Ice: crioterapie – introducerea piciorului în apă cu
gheață / aplic de pungi cu gheață (câte 20 min, se
repetă la 3-6 h, timp de 2-3 zile)
 Compression: bandaj compresiv
 Elevation: poziție antideclivă
 Repaus
 oprirea imediată a activității

 descărcare totală sau parțială

 între 0 și 3 zile maximum

 cârje cu sprijin antebrahial

 Crioterapie
 Efecte:
• combaterea edemului
• limitarea hemoragiei
• efect antialgic + + +

 Pungă cu gheață, gelpack reutilizabil, «mazăre congelată», băi cu apă

rece și gheață / introducerea piciorului în apă cu gheață sfărâmată

 Atenție la degerături! (punga cu gheață se aplică învelită într-un

material textil)

 3 - 4 aplicări pe zi, 20 - 30 de minute / ședință

 Efect antialgic, antiedematos

 Până la cedarea durerii

 Compresia
 cu orteză sau benzi tip strapping sau
tapping sau/și șosete de contenție

 blocarea mișcărilor de varus, valgus și

rotație, se permite doar flexia și
extensia

 Pe termen scurt orteza pare a fi

superioară strappingului dpdv al
recuperării funcționale, dar rezultatele
pe termen lung sunt similare
 Încărcarea este permisă?
Durere la încărcare

• DA → descărcare

• NU → încărcare cu orteză stabilizatoare

 Contenția este utilă pentru:
• stabilitate
• combaterea durerii
 Mijloace :
 Orteze stabilizatoare + + +
 Glezniere elastice
 Strapping
 Taping
 Reevaluare în Z3 – Z5
 Leziune izolată sigură a ligamentului colateral
 ecografie la sportivi
 orteză + recuperare

 suspiciune asupra unei leziuni asociate

 examen complementar (RMN)
 tratamentul leziunii asociate
Principiile tratamentului recuperator

 favorizarea cicatrizării

 mobilizare fără tracțiuni excesive

 înlăturarea deficiențelor prin:

 combaterea durerii +
 refacerea amplitudinilor articulare + +
 refacerea forței musculare + + +
 ex active (nu pasive) cu maxim de amplitudine, în
toate direcțiile:
 ↓ edem
 prevenirea aderențelor
 menținerea tonusului musc

 electroterapie: laser, diapulse, ultrasunete în

impulsuri...→ ionizare cu CaCl2 / novocaină,
diadinamici...

 HTT: băi alternante... → parafină, nămol, unde scurte

 Mersul:

 imediat ce dispar durerile și edemul

 contenție ++ (bandaj neelastic – în spic, taping)

 înălțarea marginii externe a pantofului cu 1-2 cm →

→ ușoară eversie / valgizare
 Vindecare fără sechele

 Suprimarea bandajului compresiv după 8-10

zile

 Reluarea activității sportive după încă 1 lună

(în total pauză ≈ 6 săpt)
 Tratamentul în
formele grave (instabile)
Durata purtării ortezei:
 ruptură parțială a unui fascicul → Z21 (orteză zi și

noapte)
reluarea sportului > 3 săptămâni

 ruptură totală a unui fascicul

→ Z21 (orteză zi și noapte)
→ Z30-Z45 (orteză ziua)
reluarea sportului > 4 - 6 săptămâni

 ruptură totală a 2 fascicule → Z45 (orteză zi și noapte)

reluarea sportului > 6 - 8 săptămâni
 Rar în prezent imobilizare în aparat gipsat, cu
piciorul la 90o și ușoară eversie, 4-10 săpt (1-2
luni) – fără sprijin total în primele 3 săpt
 Pe durata imobilizării

 Diapulse

 combaterea edemului:
 posturi antideclive
 mișcări degete, genunchi, șold
 După degipsare – 2 situații:

 Instabilitate ușoară

 Instabilitate importantă
 Instabilitate ușoară
 electroterapie antiinflamatorie, antialgică
 termoterapie
 masaj
 HKT
 KT: tonizarea mușchilor peronieri ++
 evitarea tocurilor înalte, a mersului pe teren
accidentat
 glezniere
 Instabilitate importantă

 Ligamentoplastie
 Trat conservator (refacerea stabilității gleznei):
 încălțăminte corectoare: toc lat + înălțarea marg ext cu 1-2
cm
 orteză internă
 tonizarea musculaturii eversoare a piciorului (peronieri
lung și scurt, extensor comun al degetelor)
 reeducare proprioceptivă
 masaj
 TT
 electroterapie (antialgică, stim circul):
băi galvanice, interferențiali...
 Principii de recuperare
 Combaterea inflamației și edemului
→ masaj de drenaj, fizioterapie (TENS, laser,
ultrasonoterapie…)

 mobilizare precoce în sector protejat

 tonizare musculară : peronieri și ceilalți mușchi

 izometric
 concentric
 excentric
 Kinetoterapia
• recuperarea amplitudinilor articulare

• tonizare musculară

• recuperarea stabilității (« în situații concrete »:

similare gestului sportiv)
 Recuperarea amplitudinilor articulare

 respectarea pragului durerii

 flexia dorsală + + + (deficit: factor de risc)

 evitarea mișcărilor în varus la început

 Criterii de reluare a sportului
 La examenul clinic :
 nu există laxitate
 amplitudinile articulare aproape normale
 teste izometrice corecte : peronieri, tibial post….
 sensibilitate suportabilă la palparea LLE
 test proprioceptiv satisfăcător

 interval : utilitatea ecografiei

 fără ruptură → cel puțin 8 zile
 ruptura fasciculului ant → cel puțin 3 - 4 săpt
 ruptura fasciculului ant și mijlociu → cel puțin 6 săpt
 Entorsa prin eversie
(entorsa internă)
 mult mai rară
 lezarea ligamentului colateral intern
 se produce prin eversie forțată a piciorului (de
obicei se produce fractura maleolei interne)

 Recuperare:
 tonizarea musculaturii inversoare a piciorului (tibial
posterior, tibial anterior)
 înălțarea marginii interne a pantofului